Sunteți pe pagina 1din 4

Administrarea insulinei

Insulina si Glucagonul sunt hormoni secretati de pancreasul endocrin.


Insulina:
-

se foloseste ca medicatie de substitutie in diabetul zaharat ( d.z.). Diabetul zaharat este


caracterizat printr-un deficit relative sau absolut de insulina.

D.Z. TIP I insulino - dependent ( apare in copilarie )


- TIP II non - insulino - dependent ( la adulti )
- este secretata de celulele B pancreatice. Pancreasul endocrin secreta aproximativ 50 UI insulina /
zi.
Mecanismul de actiune:
-

insulina actioneaza pe celule tinta, in special la ficat, muschi si tesut adipos.

Efectele generale ale insulinei:


-

stimuleaza cresterea si diferentierea celulara


D.Z. se caracterizeaza printr-un deficit relativ sau absolut de insulina:
D.Z. Tip I se datoreste incapacitatii pancreasului endocrin de a secreta insulina.
Tratamentul cu insulina este obligatoriu.
D.Z. Tip II nivel plasmatic normal al insulinei, dar un raspuns secretor inadecvat la
cresteri ale glicemiei. Reglarea glicemiei, se poate face prin dieta sau antidiabetice orale.

Calea de administrare:
-

administrarea subcutanata in flancurile abdominale insulina prandiala si in regiunea


anterioara a coapsei insulina bazala.
administrare intravenoasa, numai insulina care este solubila in apa ( in urgenta)

Mijloace de administrare:
-

seringi de unica folosinta, gradatiile sunt in functie de concentratia de insulina folosita


creioane injectoare portabile pentru injectarea subcutanata sau pompe programabile in functie
de glicemie.

Indicatii terapeutice:
-

D.Z. Tip I indicatie absoluta


D.Z. Tip II cand dozele maxime tolerabile ale antidiabeticelor orale nu ating obiectivele
terapeutice
in cursul unor episoade de stress metabolic acut ( infarct de miocard, accident vascular
cerebral, infectii acute, moderate si severe )
pre-, intra- si postoperator cand se suspenda medicatia orala
insuficiente hepatice si renale cand sunt contraindicate antidiabeticele orale
cand preparatele orale nu sunt indicate
diabetul gestational, cand nu se obtin rezultate optime prin terapia nutritionala
urgentele hiperglicemice ( cetoacidoza si stare hiperglicemica ). Exista insuline cu actiune
rapida, insuline intermediare si insuline cu actiune lenta.

Insulina cu actiune rapida, este insulina obisnuita, cristalina, ordinara. Flacoanele cu insulina au 5 ml
si 200 UI. Insulina se extrage din pancreasul de vaca.
Administrata pe cale subcutanata, activitatea hipoglicemianta, incepe cam la 20-30 min. de la
injectare si dispare in 6-7 h.
Administrata pe cale intravenoasa ( in come hiperglicemice, la indicatia medicului ), incepe imediat
si dispare in aproximativ 90 min.
Regula generala:
-bolnavul isi va injecta singur insulina de 3 ori / zi cu 15 min. inaintea fiecarei mese
principale( dimineata, pranz, seara ). Dozele se stabilesc in functie de toleranta la glucice.
Reguli obligatorii:
-1 UI de insulina obisnuita, echilibreaza aproximativ 2 g glucoza. Daca bolnavul elimina prin urina 20
g glucoza in 24 h, are nevoie de 10 UI de insulina. Daca dupa 10 UI dispare glicozuria, bolnavul se
poate considera echilibrat. La copii si adolescenti, se permite o glicozurie de 10-12 g / 24 h, pentru a
evita o posibila hipoglicemie.
-glicozuria nu este insa utila mereu. La varstnicii care au complicatii renale, tratamentele se efectueaza
dupa valorile glicemiei.
-repartizarea dozelor de insulina se face diferit, in functie de masa de mancare:
-

Ex.: o doza de 60 UI de insulina, se repartizeaza astfel:


24 UI dimineata
20 UI pranz
16 UI seara

Cand nevoia de insulina obisnuita depaseste 60 UI, zilnic se recurge la insulina cu activitate medie sau
prelungita.
Insulinele cu activitate medie 10-14 h activitate hipoglicemianta
Insulinele cu activitate prelungita 18-24 h activitate hipoglicemianta
In cetoacidoza si stari hiperglicemice, dozele de actiune ale insulinei cu actiune scurta intravenoasa
0,1UI /kg corp / h. Daca glicemia nu scade cu 50-70 mg / dc dupa prima ora, doza se dubleaza.
Atentie!!!
-la copii si adolescenti se contraindica tratamentul cu insulina lenta, care se administreaza intr-o
singura doza / zi
-interzis amestecul cu insulina romaneasca cu orice alt tip de insulina, deoarece se inactiveaza
-flacoanele de insulina se tin la frigider si la loc uscat
-inainte de administrare, flaconul se incalzeste la temperatura camerei si se agita pana se
omogenizeaza
-exista seringi de 1 ml cu:
- 40 gradatii (fiecare gradatie corespunde la 1 UI)
- 20 gradatii (fiecare gradatie corespunde la 2 UI)

- locurile de electie - fata anterioara si laterala a coapselor


- inferioara a abdomenului ( sub ombilic )
- regiunile fesiere
- fetele anterioare si laterale a bratelor
- pielea se sterilizeaza cu alcool si apoi se sterge ( alcoolul inactiveaza insulina)
- bolnavul se va spala obligatoriu cu apa si sapun inaintea fiecarei injectii
- schimbarea locului injectiei, se va face periodic pentru a preveni hipodistrofia ( atrofia tesutului
adipos )
Accidente dupa administrarea de insulina:
-hipoglicemia;
-infectiile locale (flegmoane) datorate unei asepsii necorespunzatoare;
-alergie la insulina (reactii locale si generale). In aceasta situatie se inlocuieste insulina cu forma
monocomponenta;
-lipodistrofia, hipertrofica (noduli duri si durerosi) sau atrofica, cu disparitia grasimii subcutanate.
Lipodistrofia se combate prin schimbarea periodica a locului injectiei.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE:


PENTRU ADMINISTRAREA INSULINEI:
-respecta prescriptiile medicului privind doza, calea si ritmul de administrare
-verifica valabilitatea preparatelor si aspectul lor ( insulinele rapide sunt limpezi, cele intermediare au
aspect lactescent, dar fara flacoane )
-pastreaza flacoanele cu insulina la frigider 2-8- grade C; flacoanele din care se administreaza se pot
pastra si in camera intunecoasa si racoroasa cu o temperatura de max. 25 grade C
-pregateste pacientul in vederea administrarii ( insulinele rapide se administreaza cu 15-30 min.
inaintea mesei )
-pregateste instrumentele si materialele necesare pentru administrarea prin injectia subcutanata,
intramusculara sau intravenoasa ( in urgente ). Se utilizeaza seringi de unica folosinta gradate in unitati
de insulina. Flacoanele cu insulina intermediara sau lenta se omogenizeaza prin culcarea flaconului
intre palme si rularea lui blanda si repetata. Aspirarea dozei recomandate din flacon in seringa se face
aplicand masurile de asepsie si evitand patrunderea bulelor de aer in seringa.
-injectarea insulinei se face subcutanat, intravenos sau in perfuzie- in anumite situatii
De retinut!!!
-calea de administrare si doza o alege medicul
-tegumentul nu se dezinfecteaza cu alcool deoarece inactiveaza insulina. Se poate folosi apa oxigenata.

Subcutanat:
-periombilical si fata anterioara a coapselor
-dupa dezinfectia tegumentului, acul se introduce in unghi de 30 grade
-de evitat injectarea in tesutul adipos ( grasime sau intramuscular ) -insulina nu se absoarbe in mod
util.
Intravenos:
-daca se administreaza prin cauciucul perfuzorului considera-l ca pe un tegument si respecta regulile
de asepsie si antisepsie.
Daca medicul indica administrarea intravenos si subcutanat a insulinei, pentru fiecare cale de
administrare folosim cate o seringa separat cu doza recomandata
-asistenta supravegheaza pacientul si sesizeaza aparitia unor complicatii generale sau locale
(hipoglicemia, alergia la insulina, hipodistrofia atrofica sau hipertrofica) .