Sunteți pe pagina 1din 110

S.C. EL FLUIDO CHEMICALS S.R.L.

DOCUMENTATIE
PENTRU INSTRUIRE
IN DOMENIUL
SANATATII SI SECURITATII IN MUNCA

OPIS
Prezentul dosar contine urmatoarele documente:
1. Extras din legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006. Legea preia Directiva Consiliului nr.
89/391/CEE publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 183/1989.
Termeni i expresii.
2. Extras din legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006. Obligaiile angajatorilor.
3. Extras din legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006. Obligaiile lucrtorilor
4. Extras din H.G.1425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii nr. 319/2006 Modificat prin H.G. 955 din 27 septembrie 2010 Completate i cu
prevederile H.G.1242 din 14 decembrie 2011 Pericol grav i iminent i zone cu risc ridicat i specific.
5. CONSECINTELE POSIBILE ALE NECUNOASTERII SI NERESPECTARII LEGISLATIEI DE S.S.M
6. Extras din Codul Muncii 2012/2015 Prevederi ale S.S.M. pentru salariati
7. H.G. Nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor Modificata si completata prin H.G. Nr.

1169 / 2011. Medicina muncii. Fisa de aptitudini.


8. INSTRUCIUNI PROPRII DE SECURITATE I SNTATE N MUNC PRIVIND ORGANIZAREA ACTIVITATII
DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTE

9. Riscuri proprii de accidentare. Masuri de prevenire, izolare, eliminare.


10. Obligatii ale lucratorilor privind S.S.M./P.S.I. Anexe la fisa postului
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------11. H.G. 1.048/2006, privind cerintele minime de securitate i sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori

a echipamentelor individuale de protecie la locul de munca. Hotrrea transpune Directiva 89/656/CEE,


publicata in Jurnalul Oficial al Comunitai]or Europene (JOCE) nr. L393/1989.
12. H.G. 1.051/2006, privind cerintele minime de securitate i sanatate pentru manipularea manual a
maselor, care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare. Hotrrea transpune
Directiva 1990/269/CEE. publicat in Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) in. L 156/1990
13. H.G. 971/2006, privind cerinteie minime pentru semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul
de munc. Hotrrea transpune Directiva 92/58/CEE, publicata in Junalul Oficial al Comunitaii
Europene (JOCE) nr. L 245/1992.
14. H.G.1146/2006 privind cerinteie minime de securitate i sntate pentru utilizarea in munca de ctre
lucratori a echipamentelor de munca. Hotrrea transpune Directiva 1989/655/CEE, amendata de
directivele 95/63/CE si 2001/45/CE publicata in Junalul Oficial al Cornunitilor Europene (JOCE) nr. L
393/1989.
15. H.G. nr. 1091 din 16 august 2006, privind cerinteie minime de securitate i sntate pentru locul de
munca. Hotrrea transpune Directiva 1989/654/CEE, publicat in Jurnalui Oficial al Comunitilor
Europene (JOCE) nr. L 393/1989.
16. H.G. 493/ 2006, privind cerintele minime de securitate i sanitate referitoare la expunerea
lucrtorilor la riscurile generate de zgomot. Hotrrea transpune Directiva 2003/10/CE, publicata in
Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 42/2003.
17. H.G. 1876 /2005, privind cerinele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea
lucratorilor la riscurile generate de vibraii Hotrrea transpune Directiva 2002/44/CE publicat in
Jurnalul Oficial (JOCE) nr. L 177/2002
18. ORDONANTA DE URGENTA nr. 99 din 29 iunie 2000 privind msurile ce pot fi aplicate n
perioadele cu temperaturi extreme pentru protecia persoanelor ncadrate n munca
19. OUG 195/2002 (Legea circulatiei rutiere) Ordonanta de urgenta privind circulatia pe drumurile
publice
20. Msuri de electrosecuritate
21. Hotarre nr. 937 din 01/09/2010 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 690 din 14/10/2010
privind clasificarea, ambalarea i etichetarea la introducerea pe pia a preparatelor periculoase.
Fisele tehnice de securitate pentru substantele periculoase folosite de societate. Masuri tehnice si
organizatorice ce trebuiesc luate pentru asigurarea S.S.M. a lucratorilor

S.C. EL FLUIDO CHEMICALS S.R.L.

VAZUT,
ADMINISTRATOR

1. Extras din legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006


( Legea preia Directiva Consiliului nr.89/391/CEE publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor
Europene (JOCE) nr. L 183/1989.)
Termeni i expresii
CAPITOLUL II, ART.5
In sensul prezentei legi, termenii i expresiile de mai jos au urmtorul neles:
a) lucrator - persoana angajata de ctre un angajator,potrivit legii, inclusiv studenii, elevii n perioada
efecturii stagiului de practica, precum i ucenicii i ali participani la procesul de munca, cu excepia
persoanelor care presteaz activiti casnice;
b) angajator - persoana fizica sau juridic ce se afla n raporturi de munca ori de serviciu cu lucrtorul
respectiv i care are responsabilitatea ntreprinderii si/sau unitii;
c) ali participani la procesul de munca - persoane aflate n ntreprindere si/sau unitate, cu
permisiunea angajatorului, n perioada de verificare prealabil a aptitudinilor profesionale n vederea
angajrii, persoane care presteaz activiti n folosul comunitii sau activiti n regim de voluntariat,
precum i someri pe durata participrii la o forma de pregtire profesional i persoane care nu au
contract individual de munca ncheiat n forma scris i pentru care se poate face dovada prevederilor
contractuale i a prestaiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba;
d) reprezentant al lucrtorilor cu raspunderi specifice n domeniul securitii i sntii
lucrtorilor - persoana aleas, selectata sau desemnat de lucrtori, n conformitate cu prevederile
legale, sa ii reprezinte pe acetia n ceea ce privete problemele referitoare la protecia securitii i
sntii lucrtorilor n munca;
e) prevenire - ansamblul de dispoziii sau msuri luate ori prevzute n toate etapele procesului de
munca, n scopul evitrii sau diminurii riscurilor profesionale;
f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vtmri ale organismului, produs n timpul
procesului de munca ori n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu, situaia de persoana data disparuta sau
accidentul de traseu ori de circulaie, n condiiile n care au fost implicate persoane angajate, incidentul
periculos, precum i cazul susceptibil de boala profesional sau legat de profesiune;
g) accident de munca - vtmarea violenta a organismului, precum i intoxicatia acuta profesional,
care au loc n timpul procesului de munca sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu i care provoac
incapacitate temporar de munca de cel puin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
h) boala profesional - afeciunea care se produce ca urmare a exercitrii unei meserii sau profesii,
cauzat de ageni nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca, precum i de
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, n procesul de munca;
i) echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosit n munca;
j) echipament individual de protecie - orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un lucrator
pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii pun n pericol securitatea i
sntatea la locul de munca, precum i orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a ndeplini acest
obiectiv;
k) loc de munca - locul destinat sa cuprind posturi de lucru, situat n cldirile ntreprinderii si/sau
unitii, inclusiv orice alt loc din aria ntreprinderii si/sau unitii la care lucrtorul are acces n cadrul
desfurrii activitii;
l) pericol grav i iminent de accidentare situaia concret, real i actuala creia ii lipsete doar
prilejul declansator pentru a produce un accident n orice moment;
m) stagiu de practica - instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau specialitatii n care se
pregtesc elevii, studenii, ucenicii, precum i somerii n perioada de reconversie profesional;
n) securitate i sntate n munca - ansamblul de activiti instituionalizate avnd ca scop asigurarea
celor mai bune condiii n desfurarea procesului de munca, aprarea vieii, integritii fizice i psihice,
sntii lucrtorilor i a altor persoane participante la procesul de munca;

o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic,
emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activiti sau a unui echipament de munca
sau/si din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrtorii, dar ar fi fost
posibil sa aib asemenea urmri si/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa produc pagube materiale;
p) servicii externe - persoane juridice sau fizice din afar ntreprinderii/unitii, abilitate sa presteze
servicii de protecie i prevenire n domeniul securitii i sntii n munca, conform legii;
q) accident uor - eveniment care are drept consecina leziuni superficiale care necesita numai
acordarea primelor ngrijiri medicale i a antrenat incapacitate de munca cu o durata mai mica de 3 zile;
r) boala legat de profesiune - boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori determinani
sunt de natura profesional.
Extras din H.G. 1.425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a prevederilor Legii securitii i sntii n munca nr. 319/2006 Modificat prin HG 955 din 27
septembrie 2010 Completate i cu prevederile HG 1242 din 14 decembrie 2011
Termeni i expresii
ART. 2
n nelesul prezentelor norme metodologice, termenii i expresiile folosite au urmtoarea
semnificaie:
1. autorizare a funcionrii din punct de vedere al securitii i sntii n munc - asumarea de
ctre angajator a responsabilitii privind legalitatea desfurrii activitii din punct de vedere al
securitii i sntii n munc;
2. serviciu intern de prevenire i protecie - totalitatea resurselor materiale i umane alocate pentru
efectuarea activitilor de prevenire i protecie n ntreprindere i/sau unitate;
3. comitet de securitate i sntate n munc - organul paritar constituit la nivelul angajatorului, n
vederea participrii i consultrii periodice n domeniul securitii i sntii n munca, n conformitate
cu art. 18 alin. (1)-(3) din lege;
4. zone cu risc ridicat i specific - acele zone din cadrul ntreprinderii i/sau unitii n care au fost
identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecine grave, ireversibile,
respectiv deces sau invaliditate;
5. accident care produce incapacitate temporar de munc (ITM) - accident care produce
incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile calendaristice consecutive, confirmat prin certificat
medical sau, dup caz, prin alte documente medicale, potrivit prevederilor legale;
6. accident care produce invaliditate (INV) - accident care produce invaliditate confirmat prin
decizie de ncadrare ntr-un grad de invaliditate, emis de organele medicale n drept;
7. accident mortal (D) - accident n urma cruia se produce decesul accidentatului, confirmat imediat
sau dup un interval de timp, n baza unui act medico-legal;
8. accident colectiv - accidentul n care au fost accidentate cel puin 3 persoane, n acelai timp i din
aceleai cauze, n cadrul aceluiai eveniment;
9. accident de munca de circulaie - accident survenit n timpul circulaiei pe drumurile publice sau
generat de traficul rutier, dac persoana vtmat se afla n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu;
10. accident de munc de traseu:
a) accident survenit n timpul i pe traseul normal al deplasrii de la locul de munc la domiciliu i
invers i care a antrenat vtmarea sau decesul;
b) accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masa n locuri organizate de angajator, pe
traseul normal al deplasrii de la locul de munca la locul unde ia masa i invers, i care a antrenat
vtmarea sau decesul;
c) accident care a antrenat vtmarea sau decesul, petrecut pe traseul normal al deplasrii de la locul
de munc la locul unde i ncaseaz salariul i invers, dac acesta este organizat de angajator n afara
unitii;.
11. accident n afara muncii - accident care nu ndeplinete condiiile prevzute la art. 5 lit. g) i la
art. 30 din lege;
12. invaliditate - pierdere parial sau total a capacitii de munc, confirmat prin decizie de
ncadrare ntr-un grad de invaliditate, emis de organele medicale n drept;
13. invaliditate evident - pierdere a capacitii de munca datorat unor vtmri evidente, cum ar fi
un bra smuls din umr, produse n urma unui eveniment, pana la emiterea deciziei de ncadrare ntr-un
grad de invaliditate de ctre organele medicale n drept;

14. intoxicaie acuta profesional - stare patologica aprut brusc, ca urmare a expunerii
organismului la noxe existente la locul de munca;
15. ndatoriri de serviciu - sarcini profesionale stabilite n: contractul individual de munc,
regulamentul intern sau regulamentul de organizare i funcionare, fia postului, deciziile scrise,
dispoziiile scrise ori verbale ale conductorului direct sau ale efilor ierarhici ai acestuia;
16. comunicare - procedura prin care angajatorul comunic producerea unui eveniment, de ndat,
autoritilor prevzute la art. 27 alin. (1) din lege;
17. eviden - mijloacele i modalitile de pstrare a informaiilor referitoare la evenimentele
produse;
18. cercetare a bolilor profesionale - procedura efectuat n mod sistematic, cu scopul de a stabili
caracterul de profesionalitate a bolii semnalate;
19. semnalare a bolilor profesionale - procedura prin care se indic pentru prima oara faptul ca o
boala ar putea fi profesional;
20. raportare a bolilor profesionale - procedura prin care se transmit informaii referitoare la bolile
profesionale declarate potrivit legii la Centrul naional de coordonare metodologic i informare privind
bolile profesionale i la Centrul Naional pentru Organizarea i Asigurarea Sistemului Informaional i
Informatic n Domeniul Sntii Bucureti.
Intocmit :
Serviciul extern de prevenire si protectie

S.C. EL FLUIDO CHEMICALS S.R.L.

VAZUT,
ADMINISTRATOR

2. Extras din legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006


Obligaiile angajatorilor
CAPITOLUL III , SECIUNEA 1

Art. 6. - (1) Angajatorul are obligaia de a asigura securitatea i sntatea lucrtorilor n toate aspectele
legate de munc.
(2) n cazul n care un angajator apeleaz la servicii externe, acesta nu este exonerat de
responsabilitile sale n acest domeniu.
(3) Obligaiile lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc nu aduc atingere principiului
responsabilitii angajatorului.
Art. 7. - (1) n cadrul responsabilitilor sale, angajatorul are obligaia s ia msurile necesare pentru:
a) asigurarea securitii i protecia sntii lucrtorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale; c) informarea i instruirea lucrtorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric i a mijloacelor necesare securitii i sntii n munc.
(2) Angajatorul are obligaia s urmreasc adaptarea msurilor prevzute la alin. (1), innd seama de
modificarea condiiilor, i pentru mbuntirea situaiilor existente.
(3) Angajatorul are obligaia s implementeze msurile prevzute la alin. (1) i (2) pe baza urmtoarelor
principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la surs;
d) adaptarea muncii la om, n special n ceea ce privete proiectarea posturilor de munc, alegerea
echipamentelor de munc, a metodelor de munc i de producie, n vederea reducerii monotoniei
muncii, a muncii cu ritm predeterminat i a diminurii efectelor acestora asupra sntii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) nlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puin
periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care s cuprind tehnologiile, organizarea muncii,
condiiile de munc, relaiile sociale i influena factorilor din mediul de munc;
h) adoptarea, n mod prioritar, a msurilor de protecie colectiv fa de msurile de protecie
individual;
i) furnizarea de instruciuni corespunztoare lucrtorilor.
(4) Fr a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, innd seama de natura activitilor din
ntreprindere i/sau unitate, angajatorul are obligaia:
a) s evalueze riscurile pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor
de munc, a substanelor sau preparatelor chimice utilizate i la amenajarea locurilor de munc;
b) ca, ulterior evalurii prevzute la lit. a) i dac este necesar, msurile de prevenire, precum i
metodele de lucru i de producie aplicate de ctre angajator s asigure mbuntirea nivelului securitii
i al proteciei sntii lucrtorilor i s fie integrate n ansamblul activitilor ntreprinderii i/sau
unitii respective i la toate nivelurile ierarhice;
c) s ia n considerare capacitile lucrtorului n ceea ce privete securitatea i sntatea n munc,
atunci cnd i ncredineaz sarcini;
d) s asigure ca planificarea i introducerea de noi tehnologii s fac obiectul consultrilor cu lucrtorii
i/sau reprezentanii acestora n ceea ce privete consecinele asupra securitii i sntii lucrtorilor,
determinate de alegerea echipamentelor, de condiiile i mediul de munc;
e) s ia msurile corespunztoare pentru ca, n zonele cu risc ridicat i specific, accesul s fie permis
numai lucrtorilor care au primit i i-au nsuit instruciunile adecvate.
(5) Fr a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci cnd n acelai loc de munc i
desfoar activitatea lucrtori din mai multe ntreprinderi i/sau uniti, angajatorii acestora au
urmtoarele obligaii:
a) s coopereze n vederea implementrii prevederilor privind securitatea, sntatea i igiena n munc,
lund n considerare natura activitilor;

b) s i coordoneze aciunile n vederea proteciei lucrtorilor i prevenirii riscurilor profesionale, lund


n considerare natura activitilor;
c) s se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) s informeze lucrtorii i/sau reprezentanii acestora despre riscurile profesionale.
(6) Msurile privind securitatea, sntatea i igiena n munc nu trebuie s comporte n nicio situaie
obligaii financiare pentru lucrtori.
SECIUNEA a 2-a Servicii de prevenire i protecie
Art. 8. - (1) Fr a aduce atingere obligaiilor prevzute la art. 6 i 7, angajatorul desemneaz unul sau
mai muli lucrtori pentru a se ocupa de activitile de protecie i de activitile de prevenire a riscurilor
profesionale din ntreprindere i/sau unitate, denumii n continuare lucrtori desemnai.
(2) Lucrtorii desemnai nu trebuie s fie prejudiciai ca urmare a activitii lor de protecie i a celei de
prevenire a riscurilor profesionale.
(3) Lucrtorii desemnai trebuie sa dispun de timpul necesar pentru a-si putea ndeplini obligaiile ce le
revin prin prezenta lege.
(4) Dac n ntreprindere si/sau unitate nu se pot organiza activitile de prevenire i cele de protecie din
lipsa personalului competent, angajatorul trebuie sa recurg la servicii externe.
(5) In cazul n care angajatorul apeleaz la serviciile externe prevzute la alin. (4), acestea trebuie sa fie
informate de ctre angajator asupra factorilor cunoscui ca au efecte sau sunt susceptibili de a avea
efecte asupra securitii i sntii lucrtorilor i trebuie sa aib acces la informaiile prevzute la art. 16
alin. (2).
(6) Lucrtorii desemnai trebuie sa aib, n principal, atribuii privind securitatea i sntatea n munca
si, cel mult, atribuii complementare.
ART. 9 (1) In toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activitilor de prevenire i a celor de
protecie, innd seama de mrimea ntreprinderii si/sau unitii si/sau de riscurile la care sunt expui
lucrtorii, precum i de distribuia acestora n cadrul ntreprinderii si/sau unitii, se impune ca:
a) lucrtorii desemnai sa aib capacitatea necesar i sa dispun de mijloacele adecvate;
b) serviciile externe sa aib aptitudinile necesare i sa dispun de mijloace personale i profesionale
adecvate;
c) lucrtorii desemnai i serviciile externe sa fie n numr suficient.
(2) Prevenirea riscurilor, precum i protecia sntii i securitatea lucrtorilor trebuie sa fie asigurate de
unul sau mai muli lucrtori, de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau din exteriorul
ntreprinderii si/sau unitii.
(3) Lucrtorul/lucrtorii si/sau serviciul/serviciile prevzute la alin. (2) trebuie sa colaboreze ntre ei ori
de cte ori este necesar.
(4) In cazul microintreprinderilor i al ntreprinderilor mici, n care se desfoar activiti fr riscuri
deosebite, angajatorul i poate asuma atribuiile din domeniul securitii i sntii n munca pentru
realizarea msurilor prevzute de prezenta lege, dac are capacitatea necesar n domeniu.
(5) Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei stabilete prin norme metodologice de aplicare a
prevederilor prezentei legi capacitile i aptitudinile necesare, precum i numrul considerat suficient,
prevzute la alin. (1) i (4).
SECIUNEA a 3-a

Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucrtorilor,


pericol grav i iminent
ART. 10 (1) Angajatorul are urmtoarele obligaii:
a) sa ia msurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor i evacuarea
lucrtorilor, adaptate naturii activitilor i mrimii ntreprinderii si/sau unitii, innd seama de alte
persoane prezente;
b) sa stabileasc legturile necesare cu serviciile specializate, ndeosebi n ceea ce privete primul ajutor,
serviciul medical de urgenta, salvare i pompieri.
(2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), angajatorul trebuie sa desemneze lucrtorii care aplica
msurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor i de evacuare a lucrtorilor.
(3) Numrul lucrtorilor menionai la alin. (2), instruirea lor i echipamentul pus la dispoziia acestora
trebuie sa fie adecvate mrimii si/sau riscurilor specifice ntreprinderii si/sau unitii.
ART. 11 (1) Angajatorul are urmtoarele obligaii:
a) sa informeze, cat mai curnd posibil, toi lucrtorii care sunt sau pot fi expui unui pericol grav i

iminent despre riscurile implicate de acest pericol, precum i despre msurile luate ori care trebuie sa fie
luate pentru protecia lor;
b) sa ia msuri i sa furnize instruciuni pentru a da lucrtorilor posibilitatea sa opreasc lucrul si/sau sa
prseasc imediat locul de munca i sa se ndrepte spre o zona sigura, n caz de pericol grav i iminent;
c) sa nu impun lucrtorilor reluarea lucrului n situaia n care nc exista un pericol grav i iminent, n
afar cazurilor excepionale i pentru motive justificate.
(2) Lucrtorii care, n cazul unui pericol grav i iminent, prsesc locul de munca si/sau o zona
periculoasa nu trebuie sa fie prejudiciati i trebuie sa fie protejati impotriva oricror consecine negative
i nejustificate pentru acetia.
(3) Angajatorul trebuie sa se asigure ca, n cazul unui pericol grav i iminent pentru propria securitate
sau a altor persoane, atunci cnd eful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, toi lucrtorii sunt
api sa aplice msurile corespunztoare, n conformitate cu cunotinele lor i cu mijloacele tehnice de
care dispun, pentru a evita consecinele unui astfel de pericol.
(4) Lucrtorii nu trebuie sa fie prejudiciati pentru cazurile prevzute la alin. (3), cu excepia situaiilor n
care acetia acioneaz imprudent sau dau dovada de neglijena grava.
SECIUNEA a 4-a

Alte obligaii ale angajatorilor


ART. 12 (1) Angajatorul are urmtoarele obligaii:
a) sa realizeze i sa fie n posesia unei evaluri a riscurilor pentru securitatea i sntatea n munca,
inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;
b) sa decid asupra msurilor de protecie care trebuie luate si, dup caz, asupra echipamentului de
protecie care trebuie utilizat;
c) sa in evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de
lucru, a accidentelor uoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum i a accidentelor
de munca, astfel cum sunt definite la art. 5 lit. g);
d) sa elaboreze pentru autoritile competente i n conformitate cu reglementrile legale rapoarte
privind accidentele de munca suferite de lucrtorii si.
(2) Prin ordin al ministrului muncii, solidaritii sociale i familiei, n funcie de natura activitilor i de
mrimea ntreprinderilor, se vor stabili obligaiile ce revin diferitelor categorii de ntreprinderi cu privire
la ntocmirea documentelor prevzute la alin. (1).
ART. 13 In vederea asigurrii condiiilor de securitate i sntate n munca i pentru prevenirea
accidentelor de munca i a bolilor profesionale, angajatorii au urmtoarele obligaii:
a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare i execuie a construciilor, a echipamentelor de munca,
precum i de elaborare a tehnologiilor de fabricaie, soluii conforme prevederilor legale n vigoare
privind securitatea i sntatea n munca, prin a cror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de
accidentare i de imbolnavire profesional a lucrtorilor;
b) sa ntocmeasc un plan de prevenire i protecie compus din msuri tehnice, sanitare, organizatorice i
de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa l aplice corespunztor condiiilor de munca
specifice unitii;
c) sa obin autorizaia de funcionare din punctul de vedere al securitii i sntii n munca, nainte de
nceperea oricrei activiti, conform prevederilor legale;
d) sa stabileasc pentru lucrtori, prin fia postului, atribuiile i rspunderile ce le revin n domeniul
securitii i sntii n munca, corespunztor funciilor exercitate;
e) sa elaboreze instruciuni proprii, n spiritul prezentei legi, pentru completarea si/sau aplicarea
reglementrilor de securitate i sntate n munca, innd seama de particularitile activitilor i ale
locurilor de munca aflate n responsabilitatea lor;
f) sa asigure i sa controleze cunoaterea i aplicarea de ctre toi lucrtorii a msurilor prevzute n
planul de prevenire i de protecie stabilit, precum i a prevederilor legale n domeniul securitii i
sntii n munca, prin lucrtorii desemnai, prin propria competenta sau prin servicii externe;
g) sa ia msuri pentru asigurarea de materiale necesare informrii i instruirii lucrtorilor, cum ar fi afie,
pliante, filme i diafilme cu privire la securitatea i sntatea n munca;
h) sa asigure informarea fiecrei persoane, anterior angajrii n munca, asupra riscurilor la care aceasta
este expus la locul de munca, precum i asupra msurilor de prevenire i de protecie necesare;
i) sa ia msuri pentru autorizarea exercitrii meseriilor i a profesiilor prevzute de legislaia specifica;
j) sa angajeze numai persoane care, n urma examenului medical si, dup caz, a testarii psihologice a

aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaz sa o execute i sa asigure controlul medical
periodic si, dup caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajrii;
k) sa in evidenta zonelor cu risc ridicat i specific prevzute la art. 7 alin. (4) lit. e);
l) sa asigure funcionarea permanenta i corecta a sistemelor i dispozitivelor de protecie, a aparaturii
de msura i control, precum i a instalaiilor de captare, reinere i neutralizare a substanelor nocive
degajate n desfurarea proceselor tehnologice;
m) sa prezinte documentele i sa dea relaiile solicitate de inspectorii de munca n timpul controlului sau
al efecturii cercetrii evenimentelor;
n) sa asigure realizarea msurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control i al
cercetrii evenimentelor;
o) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucrtorii care sa participe la efectuarea
controlului sau la cercetarea evenimentelor;
p) sa nu modifice starea de fapt rezultat din producerea unui accident mortal sau colectiv, n afar de
cazurile n care meninerea acestei stri ar genera alte accidente ori ar periclita viaa accidentailor i a
altor persoane;
q) sa asigure echipamente de munca fr pericol pentru securitatea i sntatea lucrtorilor;
r) sa asigure echipamente individuale de protecie;
s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protecie nou, n cazul degradrii sau al pierderii
calitilor de protecie.
ART. 14 Alimentaia de protecie se acorda n mod obligatoriu i gratuit de ctre angajatori persoanelor
care lucreaz n condiii de munca ce impun acest lucru i se stabilete prin contractul colectiv de munca
si/sau contractul individual de munca.
ART. 15 (1) Materialele igienico-sanitare se acorda n mod obligatoriu i gratuit de ctre angajatori.
(2) Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum i locurile de munca ce impun acordarea acestora
se stabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca.
SECIUNEA a 5-a
Informarea lucrtorilor
ART. 16 (1) innd seama de mrimea ntreprinderii si/sau a unitii, angajatorul trebuie sa ia msuri
corespunztoare, astfel nct lucrtorii si/sau reprezentanii acestora sa primeasc, n conformitate cu
prevederile legale, toate informaiile necesare privind:
a) riscurile pentru securitate i sntate n munca, precum i msurile i activitile de prevenire i
protecie att la nivelul ntreprinderii si/sau unitii, n general, cat i la nivelul fiecrui post de lucru
si/sau fiecrei funcii;
b) msurile luate n conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) i (3).
(2) Angajatorul trebuie sa ia msuri corespunztoare astfel nct angajatorii lucrtorilor din orice
ntreprindere si/sau unitate exterioar, care desfoar activiti n ntreprinderea si/sau n unitatea sa, sa
primeasc informaii adecvate privind aspectele la care s-a fcut referire la alin. (1), care privesc
aceti lucrtori.
ART. 17 Angajatorul trebuie sa ia msuri corespunztoare pentru ca lucrtorii desemnai sau
reprezentanii lucrtorilor, cu raspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor, n
vederea ndeplinirii atribuiilor i n conformitate cu prevederile prezentei legi, sa aib acces la:
a) evaluarea riscurilor i msurile de protecie, prevzute la art. 12 alin. (1) lit. a) i b);
b) evidenta i rapoartele prevzute la art. 12 alin. (1) lit. c) i d);
c) informaii privind msurile din domeniul securitii i sntii n munca, precum i informaii
provenind de la instituiile de control i autoritile competente n domeniu.
SECIUNEA a 6-a
Consultarea i participarea lucrtorilor
ART. 18 (1) Angajatorii consulta lucrtorii si/sau reprezentanii lor i permit participarea acestora la
discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea i sntatea n munca.
(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) implica:
a) consultarea lucrtorilor;
b) dreptul lucrtorilor si/sau reprezentanilor lor sa fac propuneri;
c) participarea echilibrata.
(3) Lucrtorii si/sau reprezentanii lucrtorilor definii la art. 5 lit. d) iau parte n mod echilibrat sau sunt
consultai n prealabil i n timp util de ctre angajator cu privire la:

a) orice msura care ar afecta semnificativ securitatea i sntatea n munca;


b) desemnarea lucrtorilor la care s-a fcut referire la art. 8 alin. (1) i la art. 10 alin. (2), precum i cu
privire la activitile la care s-a fcut referire la art. 8 alin. (1);
c) informaiile la care s-a fcut referire n art. 12 alin.(1), art. 16 i 17;
d) recurgerea, dup caz, la servicii externe, conform art. 8 alin. (4);
e) organizarea i planificarea instruirii prevzute la art. 20 i 21.
(4) Reprezentanii lucrtorilor cu raspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor au
dreptul sa solicite angajatorului sa ia msuri corespunztoare i sa prezinte propuneri n acest sens, n
scopul diminurii riscurilor pentru lucrtori si/sau al eliminrii surselor de pericol.
(5) Reprezentanii lucrtorilor cu raspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor sau
lucrtorii nu pot fi prejudiciati din cauza activitilor la care s-a fcut referire n alin. (1)-(3).
(6) Angajatorul trebuie sa acorde reprezentanilor lucrtorilor cu raspunderi specifice n domeniul
securitii i sntii lucrtorilor un timp adecvat, fr diminuarea drepturilor salariale, i sa le furnizeze
mijloacele necesare pentru a-si putea exercita drepturile i atribuiile care decurg din prezenta lege.
(7) Reprezentanii lucrtorilor cu raspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor
si/sau lucrtorii au dreptul sa apeleze la autoritile competente, n cazul n care considera ca msurile
adoptate i mijloacele utilizate de ctre angajator nu sunt suficiente pentru asigurarea securitii
i sntii n munca.
(8) Reprezentanilor lucrtorilor cu raspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor
trebuie sa li se acorde posibilitatea de a-si prezenta observaiile inspectorilor de munca i inspectorilor
sanitari, n timpul vizitelor de control.
ART. 19 In vederea realizrii prevederilor art. 16, 17 i ale art. 18 alin. (1), la nivelul angajatorului se
nfiineaz, se organizeaz i funcioneaz comitete de securitate i sntate n munca.
SECIUNEA a 7-a
Instruirea lucrtorilor
ART. 20 (1) Angajatorul trebuie sa asigure condiii pentru ca fiecare lucrator sa primeasc o instruire
suficienta i adecvat n domeniul securitii i sntii n munca, n special sub forma de informaii i
instruciuni de lucru, specifice locului de munca i postului sau:
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de munca sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificri ale echipamentului existent;
d) la introducerea oricrei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrri speciale.
(2) Instruirea prevzut la alin. (1) trebuie sa fie:
a) adaptat evoluiei riscurilor sau apariiei unor noi riscuri;
b) periodic i ori de cte ori este necesar.
(3) Angajatorul se va asigura ca lucrtorii din ntreprinderi si/sau uniti din exterior, care desfoar
activiti n ntreprinderea si/sau unitatea proprie, au primit instruciuni adecvate referitoare la riscurile
legate de securitate i sntate n munca, pe durata desfurrii activitilor.
(4) Reprezentanii lucrtorilor cu raspunderi specifice n domeniul securitii i sntii n munca au
dreptul la instruire corespunztoare.
ART. 21 (1) Instruirea prevzut la art. 20 alin. (1), (2) i (4) nu poate fi realizat pe cheltuiala
lucrtorilor si/sau a reprezentanilor acestora.
(2) Instruirea prevzut la art. 20 alin. (1) i (2) trebuie sa se realizeze n timpul programului de lucru.
(3) Instruirea prevzut la art. 20 alin. (4) trebuie sa se efectueze n timpul programului de lucru, fie n
interiorul, fie n afar ntreprinderii si/sau unitii.
Intocmit :
Serviciul extern de prevenire si protectie

S.C. EL FLUIDO CHEMICALS S.R.L.

VAZUT,
ADMINISTRATOR

3. Extras din legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006


Obligaiile lucrtorilor
ART. 22 Fiecare lucrator trebuie sa i desfoare activitatea, n conformitate cu pregtirea i instruirea
sa, precum i cu instruciunile primite din partea angajatorului, astfel nct sa nu expuna la pericol de
accidentare sau imbolnavire profesional att propria persoana, cat i alte persoane care pot fi afectate
de aciunile sau omisiunile sale n timpul procesului de munca.
ART. 23 (1) In mod deosebit, n scopul realizrii obiectivelor prevzute la art. 22, lucrtorii au
urmtoarele obligaii:
a) sa utilizeze corect mainile, aparatura, uneltele, substanele periculoase, echipamentele de transport i
alte mijloace de producie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protecie acordat si, dup utilizare, sa l napoieze sau
sa l pun la locul destinat pentru pstrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din funciune, la modificarea, schimbarea sau nlturarea arbitrar a
dispozitivelor de securitate proprii, n special ale mainilor, aparaturii, uneltelor, instalaiilor tehnice i
cldirilor, i sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucrtorilor desemnai orice situaie de munca despre care au
motive ntemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, precum i orice
deficiena a sistemelor de protecie;
e) sa aduc la cunotina conductorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de
propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucrtorii desemnai, att timp cat este necesar, pentru a face
posibila realizarea oricror msuri sau cerine dispuse de ctre inspectorii de munca i inspectorii
sanitari, pentru protecia sntii i securitii lucrtorilor;
g) sa coopereze, att timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucrtorii desemnai, pentru a permite
angajatorului sa se asigure ca mediul de munca i condiiile de lucru sunt sigure i fr riscuri pentru
securitate i sntate, n domeniul sau de activitate;
h) sa i nsueasc i sa respecte prevederile legislaiei din domeniul securitii i sntii n munca i
msurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relaiile solicitate de ctre inspectorii de munca i inspectorii sanitari.
(2) Obligaiile prevzute la alin. (1) se aplica, dup caz, i celorlali participani la procesul de munca,
potrivit activitilor pe care acetia le desfoar.
Intocmit :
Serviciul extern de prevenire si protectie
I. I. PASCU C. GHEORGHE

S.C. EL FLUIDO CHEMICALS S.R.L.

VAZUT,
ADMINISTRATOR

4. Extras din H.G. 1.425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securitii i sntii n munca nr. 319/2006 Modificat prin HG 955 din 27
septembrie 2010 Completate i cu prevederile HG 1242 din 14 decembrie 2011
Pericol grav i iminent i zone cu risc ridicat i specific
CAP. VI SECIUNEA 1
ART. 101 Starea de pericol grav i iminent de accidentare, astfel cum este el definit la art. 5 lit. l) din
lege, poate fi constatat de ctre orice lucrtor din ntreprindere i/sau unitate, lucrtor al serviciului
extern de prevenire i protecie cu care ntreprinderea i/sau unitatea a ncheiat contract, precum i de
ctre inspectorii de munca.
ART. 102 La constatarea strii de pericol grav i iminent de accidentare se vor lua imediat urmtoarele
msuri de securitate:
a) oprirea echipamentului de munca i/sau activitii;
b) evacuarea personalului din zona periculoasa;
c) anunarea serviciilor specializate;
d) anunarea conductorilor ierarhici;
e) eliminarea cauzelor care au condus la apariia strii de pericol grav i iminent.
ART. 103
(1) n vederea realizrii msurilor prevzute la art. 102 lit. a), n prealabil angajatorul va desemna
lucrtorii care trebuie sa opreasc echipamentele de munca i va asigura instruirea acestora.
(2) n vederea realizrii msurilor precizate la art. 102 lit. b), n prealabil angajatorul trebuie:
a) sa ntocmeasc planul de evacuare a lucrtorilor;
b) sa afieze planul de evacuare la loc vizibil;
c) sa instruiasc lucrtorii n vederea aplicrii planului de evacuare i sa verifice modul n care i-au
nsuit cunotinele.
(3) n vederea realizrii msurilor precizate la art. 102 lit. c), n prealabil angajatorul trebuie:
a) sa desemneze lucrtorii care trebuie sa contacteze serviciile specializate i sa i instruiasc n acest
sens;
b) sa asigure mijloacele de comunicare necesare contactrii serviciilor specializate.
(4) n vederea realizrii msurilor precizate la art. 102 lit. d), n prealabil angajatorul trebuie sa
stabileasc modul operativ de anunare la nivel ierarhic superior.
(5) n vederea realizrii msurilor precizate la art. 102 lit. e), n prealabil angajatorul trebuie:
a) sa desemneze lucrtorii care au capacitatea necesar sa elimine starea de pericol grav i iminent, sa
asigure instruirea i dotarea lor cu mijloace tehnice necesare interveniei;
b) sa stabileasc serviciile specializate care pot interveni.
ART. 104 Angajatorul trebuie sa stabileasc msurile de securitate prevzute la art. 102, innd seama
de natura activitilor, numrul de lucrtori, organizarea teritorial a activitii i de prezenta altor
persoane n afar celor implicate direct n procesul muncii.
SECIUNEA a 2-a
Zone cu risc ridicat i specific
ART. 105 Evidenta zonelor cu risc ridicat i specific prevzut la art. 13 lit. k) din lege trebuie sa
conin nominalizarea i localizarea acestor zone n cadrul ntreprinderii i/sau unitii i msurile
stabilite n urma evalurii riscurilor pentru aceste zone.
ART. 106.
(1) Angajatorul trebuie s aduc la cunotina tuturor lucrtorilor care sunt zonele cu risc ridicat i
specific.
(2) Angajatorul trebuie s aduc la cunotina conductorilor locurilor de munc i lucrtorilor care i
desfoar activitatea n zonele cu risc ridicat i specific msurile stabilite n urma evalurii riscurilor.
ART. 107 Aciunile pentru realizarea msurilor stabilite n urma evalurii riscurilor pentru zonele cu
risc ridicat i specific constituie o prioritate n cadrul planului de protecie i prevenire.
Intocmit :
Serviciul extern de prevenire si protectie

S.C. EL FLUIDO CHEMICALS S.R.L.

VAZUT,
ADMINISTRATOR

5. CONSECINELE
NECUNOATERII I NERESPECTRII LEGISLAIEI
N DOMENIUL
SECURITII I SNTII N MUNC

Necunoasterea si nerespectarea legislatiei de S.S.M. pot determina accidente de munca precum si


boli profesionale
Consecinele necunoasterii si nerespectrii prevederilor pe linie de securitate i sntate n munc
pot fi:
accidente :
- cu incapacitate temporar de munc ;
- cu invaliditate ;
- mortale.
imbolnviri;
distrugeri ;
ntreruperi de functionare;
reparaii echipamente ;
pierderi comerciale ;
reacii publice negative ;
efort de reproiectare ;
instabilitate for de munc.
Acestea pot determina suferinta fizica, cheltuieli materiale, pierderea vietii, venituri mai mici, lipsa
sprijinului moral si material precum si discomfort pentru lucratori societatii.

CONSECINTELE ACCIDENTELOR DE MUNCA SI A BOLILOR PROFESIONALE

Nivel de
manifestare
EXECUTANT

FIRMA

FIRMA
DE
ASIGUR
A-RE
SOCIET
A-TE

Plan de
referinta

CONSECINTE

Biologic
fizic
Psihic

Afectarea integritatii anatomofunctionale


Diminuarea/pierderea capacitatii vitale si de munca
Durere,suferinta
Victima:
Stare de distress determinata de:
-Scaderea increderii in capacitatile proprii de executie a sarcinii de munca
-Frica de producerea unui alt accident similar
-Senzatia de inutilitate sociala in cazul incapacitatii permanente de munca
-Umilinta conditiei fizice degradate si a dependentei de alte persoane
Alte persoane apropiate
-Durerea, compasiunea s.a. resimtite de cei apropiati victimei
-Frica de a nu suporta un accident similar pentru cei de la locuri de munca identice
din unitatea respectiva
-Imaginea accidentarii
Spiritual Diminuarea partiala sau totala, a potentialului creator si afectiv
FinanDiminuarea venitului personal al victimei si a celor aflati in intretinere datorita:
ciar
-pierderii temporarea sau definitive a capacitatii de munca
-suportarii cheltuielilor pentru diverse servicii,precum sI pentru ingrijire si
recuperare medicala,in masura in care nu sunt acoperite integral prin asigurare
-modificarea statutului social si profesiona
Econo- Diminuarea productivitatii muncii
mic
Deteriorarea/distrugerea capitalului fix si circulant
Pierdere de productie fizica
FinanDiminuarea profitului brut
ciar
FinanConsum de resurse sub forma prestatiilor asigurate si a finantarii de programe de
ciar
prevenire
Uman
Poli-tic
Demografic
Economic

Diminuarea potentialului uman (creativitate, afectivitate, etc) disponibil


Diminuarea increderii in justetea politicii nationale de protectie sociala
Afectarea prestigiului pe piata de desfacere si de munca internationala
Scaderea numarului si calitatii populatiei(din punct de vedere anatomofunctional)
Diminuarea produsului national brut

O alta consecinta ar fi rspunderea juridic (conform Legii 319/2006) astfel :


Infraciuni :
ART. 37
(1) Neluarea vreuneia dintre msurile legale de securitate i sntate n munc de ctre persoana care
avea ndatorirea de a lua aceste msuri, dac se creeaz un pericol grav i iminent de producere a unui
accident de munca sau de imbolnavire profesional, constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare
de la un an la 2 ani sau cu amenda.
(2) Dac fapta prevzut la alin. (1) a produs consecine deosebite, pedeapsa este nchisoarea de la un
an la 3 ani sau amenda.
(3) Fapta prevzut la alin. (1) svrit din culpa se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la un an sau
cu amenda, iar fapta prevzut la alin. (2) svrit din culpa se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la
un an sau cu amenda.
ART. 38
(1) Nerespectarea de ctre orice persoana a obligaiilor i a msurilor stabilite cu privire la securitatea
i sntatea n munca, dac prin aceasta se creeaz un pericol grav i iminent de producere a unui
accident de munca sau de imbolnavire profesional, constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare
de la un an la 2 ani sau cu amenda.
(2) Dac fapta prevzut n alin. (1) a produs consecine deosebite, pedeapsa este nchisoarea de la un
an la 3 ani sau amenda.
(3) Dac nerespectarea consta n repunerea n funciune a instalaiilor, mainilor i utilajelor, anterior
eliminrii tuturor deficienelor pentru care s-a luat msura opririi lor, pedeapsa este nchisoarea de la un
an la 2 ani sau amenda.
(4) Faptele prevzute la alin. (1) i (3) svrite din culpa se pedepsesc cu nchisoare de la 3 luni la un
an sau cu amenda, iar fapta prevzut la alin. (2) svrit din culpa se pedepsete cu nchisoare de la 6
luni la un an sau cu amenda.
CAP. IX
Contravenii
ART. 39
(1) Constituie contravenii faptele svrite de angajatorii aflai n una dintre situaiile prevzute de
prezenta lege.
(2) Constituie contravenie i se sancioneaz cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei nclcarea
dispoziiilor art. 13 lit. b), c), p) i r).
ART. 13
b) sa ntocmeasc un plan de prevenire i protecie compus din msuri tehnice, sanitare, organizatorice
i de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa l aplice corespunztor condiiilor de munca
specifice unitii;
c) sa obin autorizaia de funcionare din punctul de vedere al securitii i sntii n munca, nainte
de nceperea oricrei activiti, conform prevederilor legale;
p) sa nu modifice starea de fapt rezultat din producerea unui accident mortal sau colectiv, n afar de
cazurile n care meninerea acestei stri ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor i a
altor persoane;
r) sa asigure echipamente individuale de protecie;
(4) Constituie contravenie i se sancioneaz cu amenda de la 4.000 lei la 8.000 lei nclcarea
dispoziiilor art. 12 alin. (1) lit. a) i b), art. 13 lit. a), d)-f), h)-m) i o), art. 20, art. 29 alin. (1) lit. a) i
ale art. 32 alin. (2).
ART. 12
(1) Angajatorul are urmtoarele obligaii:
a) sa realizeze i sa fie n posesia unei evaluri a riscurilor pentru securitatea i sntatea n munca,
inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;
b) sa decid asupra msurilor de protecie care trebuie luate i, dup caz, asupra echipamentului de
protecie care trebuie utilizat;
ART. 13 n vederea asigurrii condiiilor de securitate i sntate n munca i pentru prevenirea
accidentelor de munca i a bolilor profesionale, angajatorii au urmtoarele obligaii:

a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare i execuie a construciilor, a echipamentelor de munca,


precum i de elaborare a tehnologiilor de fabricaie, soluii conforme prevederilor legale n
vigoare
privind securitatea i sntatea n munca, prin a cror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de
accidentare i de imbolnavire profesional a lucrtorilor;
d) sa stabileasc pentru lucrtori, prin fia postului, atribuiile i rspunderile ce le revin n domeniul
securitii i sntii n munca, corespunztor funciilor exercitate;
f) sa asigure i sa controleze cunoaterea i aplicarea de ctre toi lucrtorii a msurilor prevzute n
planul de prevenire i de protecie stabilit, precum i a prevederilor legale n domeniul securitii i
sntii n munca, prin lucrtorii desemnai, prin propria competenta sau prin servicii externe;
h) sa asigure informarea fiecrei persoane, anterior angajrii n munca, asupra riscurilor la care
aceasta este expus la locul de munca, precum i asupra msurilor de prevenire i de protecie necesare;
m) sa prezinte documentele i sa dea relaiile solicitate de inspectorii de munca n timpul controlului sau
al efecturii cercetrii evenimentelor;
o) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucrtorii care sa participe la efectuarea
controlului sau la cercetarea evenimentelor;
ART. 20
(1) Angajatorul trebuie sa asigure condiii pentru ca fiecare lucrator sa primeasc o instruire suficienta
i adecvat n domeniul securitii i sntii n munca, n special sub forma de informaii i instruciuni
de lucru, specifice locului de munca i postului sau:
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de munca sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificri ale echipamentului existent;
d) la introducerea oricrei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrri speciale.
(2) Instruirea prevzut la alin. (1) trebuie sa fie:
a) adaptat evoluiei riscurilor sau apariiei unor noi riscuri;
b) periodic i ori de cte ori este necesar.
(3) Angajatorul se va asigura ca lucrtorii din ntreprinderi i/sau uniti din exterior, care desfoar
activiti n ntreprinderea i/sau unitatea proprie, au primit instruciuni adecvate referitoare la riscurile
legate de securitate i sntate n munca, pe durata desfurrii activitilor.
(4) Reprezentanii lucrtorilor cu raspunderi specifice n domeniul securitii i sntii n munca au
dreptul la instruire corespunztoare.
ART. 29
(1) Cercetarea evenimentelor este obligatorie i se efectueaz dup cum urmeaz:
a) de ctre angajator, n cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporar de munca;
ART. 32
(2) Accidentul de munca nregistrat de angajator se raporteaz de ctre acesta la inspectoratul teritorial
de munca, precum i la asigurator, potrivit legii.
(5) Constituie contravenie i se sancioneaz cu amenda de la 3.500 lei la 7.000 lei nclcarea
dispoziiilor art. 7 alin. (4)-(6), art. 8, art. 11 alin. (1) i (3), art. 13 lit. q) i s) i ale art. 27 alin. (1) lit. a)
i b).
ART. 7
(4) Fr a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, innd seama de natura activitilor din
ntreprindere i/sau unitate, angajatorul are obligaia:
a) sa evalueze riscurile pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor
de munca, a substanelor sau preparatelor chimice utilizate i la amenajarea locurilor de munca;
b) ca, ulterior evalurii prevzute la lit. a) i dac este necesar, msurile de prevenire, precum i
metodele de lucru i de producie aplicate de ctre angajator sa asigure mbuntirea nivelului securitii
i al proteciei sntii lucrtorilor i sa fie integrate n ansamblul activitilor ntreprinderii i/sau
unitii respective i la toate nivelurile ierarhice;
c) sa ia n considerare capacitatile lucrtorului n ceea ce privete securitatea i sntatea n munca,
atunci cnd i ncredineaz sarcini;

d) sa asigure ca planificarea i introducerea de noi tehnologii sa fac obiectul consultrilor cu


lucrtorii i/sau reprezentanii acestora n ceea ce privete consecinele asupra securitii i sntii
lucrtorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de condiiile i mediul de munca;
e) sa ia msurile corespunztoare pentru ca, n zonele cu risc ridicat i specific, accesul sa fie permis
numai lucrtorilor care au primit i i-au insusit instruciunile adecvate.
(5) Fr a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci cnd n acelai loc de munca isi
desfoar activitatea lucrtori din mai multe ntreprinderi i/sau uniti, angajatorii acestora au
urmtoarele obligaii:
a) sa coopereze n vederea implementarii prevederilor privind securitatea, sntatea i igiena n
munca, lund n considerare natura activitilor;
b) sa isi coordoneze aciunile n vederea proteciei lucrtorilor i prevenirii riscurilor profesionale,
lund n considerare natura activitilor;
c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) sa informeze lucrtorii i/sau reprezentanii acestora despre riscurile profesionale.
(6) Msurile privind securitatea, sntatea i igiena n munca nu trebuie sa comporte n nicio situaie
obligaii financiare pentru lucrtori.
ART. 11
(1) Angajatorul are urmtoarele obligaii:
a) sa informeze, cat mai curnd posibil, toi lucrtorii care sunt sau pot fi expusi unui pericol grav i
iminent despre riscurile implicate de acest pericol, precum i despre msurile luate ori care trebuie sa fie
luate pentru protecia lor;
b) sa ia msuri i sa furnize instruciuni pentru a da lucrtorilor posibilitatea sa opreasc lucrul i/sau
sa prseasc imediat locul de munca i sa se ndrepte spre o zona sigura, n caz de pericol grav i
iminent;
c) sa nu impun lucrtorilor reluarea lucrului n situaia n care nc exista un pericol grav i iminent,
n afar cazurilor excepionale i pentru motive justificate.
(3) Angajatorul trebuie sa se asigure ca, n cazul unui pericol grav i iminent pentru propria securitate
sau a altor persoane, atunci cnd eful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, toi lucrtorii sunt
api sa aplice msurile corespunztoare, n conformitate cu cunotinele lor i cu mijloacele tehnice de
care dispun, pentru a evita consecinele unui astfel de pericol.
ART. 13
q) sa asigure echipamente de munca fr pericol pentru securitatea i sntatea lucrtorilor;
s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protecie nou, n cazul degradrii sau al pierderii
calitilor de protecie.
ART. 27
(1) Angajatorul are obligaia sa comunice evenimentele, de ndat, dup cum urmeaz:
a) inspectoratelor teritoriale de munca, toate eveni-mentele asa cum sunt definite la art. 5 lit. f);
b) asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca i boli
profesionale, cu modificrile i completrile ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate temporar
de munca, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora;
(6) Constituie contravenii i se sancioneaz cu amenda de la 3.000 lei la 6.000 lei urmtoarele fapte:
a) nclcarea dispoziiilor art. 9 alin. (1), ale art. 10 i 16;
ART. 9
(1) n toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activitilor de prevenire i a celor de protecie,
innd seama de mrimea ntreprinderii i/sau unitii i/sau de riscurile la care sunt expusi lucrtorii,
precum i de distribuia acestora n cadrul ntreprinderii i/sau unitii, se impune ca:
a) lucrtorii desemnai sa aib capacitatea necesar i sa dispun de mijloacele adecvate;
b) serviciile externe sa aib aptitudinile necesare i sa dispun de mijloace personale i profesionale
adecvate;
c) lucrtorii desemnai i serviciile externe sa fie n numr suficient.
ART. 10
(1) Angajatorul are urmtoarele obligaii:
a) sa ia msurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor i evacuarea
lucrtorilor, adaptate naturii activitilor i mrimii ntreprinderii i/sau unitii, innd seama de alte
persoane prezente;
b) sa stabileasc legturile necesare cu serviciile specializate, ndeosebi n ceea ce privete primul
ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare i pompieri.

(2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), angajatorul trebuie sa desemneze lucrtorii care aplica
msurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor i de evacuare a lucrtorilor.
(3) Numrul lucrtorilor mentionati la alin. (2), instruirea lor i echipamentul pus la dispoziia
acestora trebuie sa fie adecvate mrimii i/sau riscurilor specifice ntreprinderii i/sau unitii.
ART. 16
(1) innd seama de mrimea ntreprinderii i/sau a unitii, angajatorul trebuie sa ia msuri
corespunztoare, astfel nct lucrtorii i/sau reprezentanii acestora sa primeasc, n conformitate cu
prevederile legale, toate informaiile necesare privind:
a) riscurile pentru securitate i sntate n munca, precum i msurile i activitile de prevenire i
protecie att la nivelul ntreprinderii i/sau unitii, n general, cat i la nivelul fiecrui post de lucru
i/sau fiecrei funcii;
b) msurile luate n conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) i (3).
(2) Angajatorul trebuie sa ia msuri corespunztoare astfel nct angajatorii lucrtorilor din orice
ntreprindere i/sau unitate exterioar, care desfoar activiti n ntreprinderea i/sau n unitatea sa, sa
primeasc informaii adecvate privind aspectele la care s-a fcut referire la alin. (1), care privesc aceti
lucrtori.
b) nclcarea dispoziiilor art. 14, 15 i ale art. 34 alin. (1).
ART. 14
Alimentaia de protecie se acorda n mod obligatoriu i gratuit de ctre angajatori persoanelor care
lucreaz n condiii de munca ce impun acest lucru i se stabilete prin contractul colectiv de munca
i/sau contractul individual de munca.
ART. 15
(1) Materialele igienico-sanitare se acorda n mod obligatoriu i gratuit de ctre angajatori.
(2) Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum i locurile de munca ce impun acordarea
acestora se stabilesc prin contractul colectiv de munca i/sau contractul individual de munca.
ART. 34
(1) Declararea bolilor profesionale este obligatorie i se face de ctre medicii din cadrul autoritilor
de sntate publica teritoriale i a municipiului Bucureti.
(7) Constituie contravenie i se sancioneaz cu amenda de la 2.500 lei la 5.000 lei nclcarea
dispoziiilor art. 11 alin. (2) i (4), ale art. 17, 19 i 21.
ART. 11
(2) Lucrtorii care, n cazul unui pericol grav i iminent, prsesc locul de munca i/sau o zona
periculoasa nu trebuie sa fie prejudiciati i trebuie sa fie protejati impotriva oricror consecine negative
i nejustificate pentru acetia.
(4) Lucrtorii nu trebuie sa fie prejudiciati pentru cazurile prevzute la alin. (3 - Angajatorul trebuie sa
se asigure ca, n cazul unui pericol grav i iminent pentru propria securitate sau a altor persoane, atunci
cnd eful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, toi lucrtorii sunt api sa aplice msurile
corespunztoare, n conformitate cu cunotinele lor i cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a
evita consecinele unui astfel de pericol.), cu excepia situaiilor n care acetia acioneaz imprudent sau
dau dovada de neglijena grava.
ART. 17
Angajatorul trebuie sa ia msuri corespunztoare pentru ca lucrtorii desemnai sau reprezentanii
lucrtorilor, cu raspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor, n vederea ndeplinirii
atribuiilor i n conformitate cu prevederile prezentei legi, sa aib acces la:
a) evaluarea riscurilor i msurile de protecie, prevzute la art. 12 alin. (1) lit. a) i b);
b) evidenta i rapoartele prevzute la art. 12 alin. (1) lit. c) i d);
c) informaii privind msurile din domeniul securitii i sntii n munca, precum i informaii
provenind de la instituiile de control i autoritile competente n domeniu.
ART. 19 n vederea realizrii prevederilor art. 16, 17 i ale art. 18 alin. (1), la nivelul angajatorului se
nfiineaz, se organizeaz i funcioneaz comitete de securitate i sntate n munca.
ART. 21
(1) Instruirea prevzut la art. 20 alin. (1), (2) i (4) nu poate fi realizat pe cheltuiala lucrtorilor
i/sau a reprezentanilor acestora.
(2) Instruirea prevzut la art. 20 alin. (1) i (2) trebuie sa se realizeze n timpul programului de lucru.
(3) Instruirea prevzut la art. 20 alin. (4) trebuie sa se efectueze n timpul programului de lucru, fie n
interiorul, fie n afar ntreprinderii i/sau unitii.
(8) Constituie contravenii i se sancioneaz cu amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei urmtoarele fapte:

a) nclcarea dispoziiilor art. 12 alin. (1) lit. c) i d), art. 13 lit. g), art. 18 alin. (5) i (6) i ale art. 36;
ART. 12 (1) Angajatorul are urmtoarele obligaii:
c) sa in evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile
de lucru, a accidentelor uoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum i a
accidentelor de munca, astfel cum sunt definite la art. 5 lit. g);
d) sa elaboreze pentru autoritile competente i n conformitate cu reglementrile legale rapoarte
privind accidentele de munca suferite de lucrtorii si.
ART. 13 n vederea asigurrii condiiilor de securitate i sntate n munca i pentru prevenirea
accidentelor de munca i a bolilor profesionale, angajatorii au urmtoarele obligaii:
g) sa ia msuri pentru asigurarea de materiale necesare informrii i instruirii lucrtorilor, cum ar fi
afie, pliante, filme i diafilme cu privire la securitatea i sntatea n munca;
ART. 18 (6) Angajatorul trebuie sa acorde reprezentanilor lucrtorilor cu raspunderi specifice n
domeniul securitii i sntii lucrtorilor un timp adecvat, fr diminuarea drepturilor salariale, i sa le
furnizeze mijloacele necesare pentru a-i putea exercita drepturile i atribuiile care decurg din prezenta
lege.
ART. 36 Angajatorii au obligaia sa amenajeze locurile de munca innd seama de prezenta grupurilor
sensibile la riscuri specifice.
b) nclcarea dispoziiilor art. 34 alin. (5).
ART. 34
(5) Intoxicatia acuta profesional se declara, se cerceteaz i se nregistreaz att ca boala
profesional, cat i ca accident de munca.
(9) Constituie contravenie i se sancioneaz cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei nerespectarea
reglementrilor de securitate i sntate n munca privind:
a) fabricarea, transportul, depozitarea, manipularea sau utilizarea substanelor ori preparatelor chimice
periculoase i a deeurilor rezultate;
b) prevenirea prezentei peste limitele maxime admise a agenilor chimici, fizici sau biologici, precum
i suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman;
c) darea n exploatare sau repunerea n funciune, parial ori total, a construciilor, echipamentelor
de munca noi sau reparate, precum i pentru aplicarea proceselor tehnologice;
d) ntocmirea i respectarea documentaiilor tehnice pentru executarea lucrrilor care necesita msuri
speciale de siguranta;
e) folosirea surselor de foc deschis i fumatul la locurile de munca unde acestea sunt interzise;
f) prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea, exploatarea, ntreinerea i repararea
instalaiilor i a echipamentelor electrice, precum i pentru prevenirea efectelor electricitatii statice i ale
descarcarilor atmosferice;
g) asigurarea i folosirea instalaiilor electrice de construcie adecvate la locurile de munca unde
exista pericole de incendiu sau de explozie;
h) asigurarea celei de-a doua surse de alimentare cu energie electrica a echipamentelor de munca;
i) transportul, manipularea i depozitarea echipamentelor de munca, materialelor i produselor;
j) delimitarea, ngrdirea i semnalizarea zonelor periculoase;
k) semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul de munca;
l) asigurarea exploatrii fr pericole a recipientelor-butelii cu gaze comprimate sau lichefiate, a
instalaiilor mecanice sub presiune i a celor de ridicat, a conductelor prin care circula fluide sub
presiune i a altor asemenea echipamente de munca;
m) utilizarea, ntreinerea, revizia i repararea periodic a echipamentelor de munca;
n) asigurarea, marcarea i ntreinerea cilor de acces i de circulaie;
o) asigurarea iluminatului de siguranta;
p) organizarea activitii de pstrare, ntreinere i denocivizare a echipamentului individual de
protecie;
q) ntocmirea documentelor de urmrire a parametrilor funcionali ai echipamentelor de munca i a
rapoartelor de serviciu pentru instalaiile cu regim special de exploatare;
r) aplicarea metodelor de exploatare miniera, execuia, exploatarea i ntreinerea lucrrilor miniere,
realizarea i funcionarea sistemului de aeraj, corespunztor clasificarii minelor din punctul de vedere al
emanatiilor de gaze;
s) amenajarea locurilor de munca pentru lucrul la nlime, n spaii nchise i n condiii de izolare.

V informez, c prin art. 183 din Legea 187/2012 ( codul penal ) sunt abrogate art. 37. art. 38 i art. 42 (3) din Legea 319/2006, ncepnd cu
1.02.2013.
V doresc numai bine.
Liliana Airinei - ITM Suceava
Subiect: Se pregatesc noi modificari ale N.M. de aplicare a Legii 319/2006 aprobate prin H.G. 1425/2006
Din pacate HG 1425/2006 are cateva scapari. Conform art 89 alin 3 HG 1425/2006 lucratorii prevazuti la art 83 lit a din HG 1425/2006 nu vor putea
fi angajati daca nu si-au insusit cunotinele prezentate n instruirea introductiv-general. Dar conform art 5 lit a Lg 319/2006 lucratorul este
persoana angajata. De asemenea instr introductiv general se face in timpul normal de lucru, iar conf art 16 CM, CIM se incheie anterior inceperii
raporturilor de munca, deci si a efectuarii Instr introd-gen. Deci ziua respectiva se ponteaza si se plateste de angajator asadar formularea din art 89
alin 3 HG 1425/2006 este eronata si ar trebui sa fie inlocuita pentru a nu crea confuzii.
Si tinand seama ca se pregateste o noua modificare a NM de aplicare a legii 319/2006 aprobate prin HG 1425/2006 cu modificari si completari
ulterioare m-am gandit ca poate ati observat si alte scapari ale NM care sa fie semnalate celor ce se ocupa de modificari.
Pana acum am semnalat propunerea de modificare a art. 89 alin (3) astfel:
ART. 89
(3) Lucrtorii prevzui la art. 83 lit. a) i d) nu vor putea fi angajai dac nu i-au nsuit cunotinele prezentate n instruirea introductiv-general.
Sub forma
(3) Pentru lucrtorii prevzui la art. 83 lit. a) i d)care nu i-au nsuit cunotinele prezentate n instruirea introductiv-general, contractului
individual de munca inceteraza de drept.
Deasemenea s-a semnalat faptul ca nu se precizeaza obligativitatea ca serviciul intern de prevenire si protectie sa aiba un conducator.
In art 23 se spune
(1) Serviciul intern de prevenire i protecie trebuie s fie format din lucrtori care ndeplinesc cel puin cerinele prevzute la art. 49 i, dup caz,
ali lucrtori.
si
(2) Conductorul serviciului intern de prevenire i protecie trebuie s ndeplineasc cerinele prevzute la art. 50.
Ceea ce in practica a dus la numirea unui lucrator in serviciul intern cu nivel de pregatire mediu fara sa se mai numeasca si un conducator al
serviciului intern (pt. ca nu se specifica o astfel de obligativitate) , pozitia acestuia fiind suplinita printr-un contract cu un serviciu extern de
prevenire si protectie in baza prevederilor de la alin (3) al art. 1618 si alin. (2)al art 19 in care se se spune ca in cazul n care serviciile interne de
prevenire i protecie nu au capacitile i aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitilor de prevenire i protecie prevzute la art. 15,
angajatorul trebuie s apeleze la unul sau mai multe servicii externe pentru acele activiti de prevenire i protecie pe care nu le poate desfura cu
personalul propriu.
Am mai semnalat faptul ca in conformitate cu prevederile art.124 alin. (1) lit c) si e) in cazul evenimentele care au produs invaliditate confirmat
prin decizie, deces, accidente colective precum si pentru evenimentele cercetate de Inspecia Muncii, originalul dosarului de cercetare se nainteaz
organelor de urmrire penal dar in realitate incepand de anul trecut dosarele originale se transmit la politie, lucru ce trebuie modificat si in NM de
aplicare a Legii 319/2006.
Ar fi interesant sa semnalati aici si alte scapari ale Normelor Metodologice observate de dumneavoastra.
LEGE nr. 187 din 24 octombrie 2012
pentru punerea n aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012
Parlamentul Romniei adopt prezenta lege.
ART. 183
Articolele 37 i 38 i alineatul (3) al articolului 42 din Legea securitii i sntii n munc nr. 319/2006, publicat n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006, cu modificrile ulterioare, se abrog.
CAP. VIII
Infraciuni
ART. 37 ( abrogat din 1.02.2013. )
(1) Neluarea vreuneia dintre msurile legale de securitate i sntate n munca de ctre persoana care avea ndatorirea de a lua aceste msuri, dac
se creeaz un pericol grav i iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesional, constituie infraciune i se pedepsete
cu nchisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda.
(2) Dac fapta prevzut la alin. (1) a produs consecine deosebite, pedeapsa este nchisoarea de la un an la 3 ani sau amenda.
(3) Fapta prevzut la alin. (1) svrit din culpa se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda, iar fapta prevzut la alin. (2)
svrit din culpa se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda.
ART. 38 ( abrogat din 1.02.2013. )
(1) Nerespectarea de ctre orice persoana a obligaiilor i a msurilor stabilite cu privire la securitatea i sntatea n munca, dac prin aceasta se
creeaz un pericol grav i iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesional, constituie infraciune i se pedepsete cu
nchisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda.
(2) Dac fapta prevzut n alin. (1) a produs consecine deosebite, pedeapsa este nchisoarea de la un an la 3 ani sau amenda.
(3) Dac nerespectarea consta n repunerea n funciune a instalaiilor, mainilor i utilajelor, anterior eliminrii tuturor deficienelor pentru care sa luat msura opririi lor, pedeapsa este nchisoarea de la un an la 2 ani sau amenda.
(4) Faptele prevzute la alin. (1) i (3) svrite din culpa se pedepsesc cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda, iar fapta prevzut la
alin. (2) svrit din culpa se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda.
ART. 42
.
(3) n caz de constatare a unei situaii care se ncadreaz n prevederile art. 37 i 38, inspectorii prevzui la alin. (1) i (2) vor sesiza de ndat
organele de urmrire penal competente, potrivit legii.

Intocmit : Serviciul extern de prevenire si protectie

S.C. EL FLUIDO CHEMICALS S.R.L.

VAZUT,
ADMINISTRATOR

6. Extras din Codul Muncii 2012/2015


Prevederi ale S.S.M. pentru salariati

CAP. 1 - Reguli generale ART. 175 - Obligatiile angajatorului


(1) Angajatorul are obligatia sa asigure securitatea si sanatatea salariatilor in toate aspectele legate de
munca.
(2) Daca un angajator apeleaza la persoane sau servicii exterioare, aceasta nu il exonereaza de
raspundere in acest domeniu.
(3) Obligatiile salariatilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu pot aduce atingere
responsabilitatii angajatorului.
(4) Masurile privind securitatea si sanatatea in munca nu pot sa determine, in nici un caz, obligatii
financiare pentru salariati.
ART. 176 Reglementari speciale; normele si normativele de protectie a muncii
(fostul art. 172 anterior republicarii din 2011)
(1) Dispozitiile prezentului titlu se completeaza cu dispozitiile legii speciale, ale contractelor colective
de munca aplicabile, precum si cu normele si normativele de protectie a muncii.
(2) Normele si normativele de protectie a muncii pot stabili:
a) masuri generale de protectie a muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor
profesionale, aplicabile tuturor angajatorilor;
b) masuri de protectie a muncii, specifice pentru anumite profesii sau anumite activitati;
c) masuri de protectie specifice, aplicabile anumitor categorii de personal;
d) dispozitii referitoare la organizarea si functionarea unor organisme speciale de asigurare a securitatii
si sanatatii in munca.
ART. 177 Principii generale de prevenire
(1) In cadrul propriilor responsabilitati angajatorul va lua masurile necesare pentru protejarea securitatii
si sanatatii salariatilor, inclusiv pentru activitatile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare si
pregatire, precum si pentru punerea in aplicare a organizarii protectiei muncii si mijloacelor necesare
acesteia.
(2) La adoptarea si punerea in aplicare a masurilor prevazute la alin. (1) se va tine seama de urmatoarele
principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;
d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea locurilor de munca si alegerea
echipamentelor si metodelor de munca si de productie, in vederea atenuarii, cu precadere, a muncii
monotone si a muncii repetitive, precum si a reducerii efectelor acestora asupra sanatatii;
e) luarea in considerare a evolutiei tehnicii;
f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos;
g) planificarea prevenirii;
h) adoptarea masurilor de protectie colectiva cu prioritate fata de masurile de protectie individuala;
i) aducerea la cunostinta salariatilor a instructiunilor corespunzatoare.
ART. 178 Organizarea activitatii de asigurare a sanatatii si securitatii in munca
(1) Angajatorul raspunde de organizarea activitatii de asigurare a sanatatii si securitatii in munca.
(2) In cuprinsul regulamentelor interne sunt prevazute in mod obligatoriu reguli privind securitatea si
sanatatea in munca.
(3) In elaborarea masurilor de securitate si sanatate in munca angajatorul se consulta cu sindicatul sau,
dupa caz, cu reprezentantii salariatilor, precum si cu comitetul de securitate si sanatate in munca.
ART. 179 Asigurarea salariatilor pentru riscul de accidente de munca si boli profesionale
Angajatorul are obligatia sa asigure toti salariatii pentru risc de accidente de munca si boli profesionale,
in conditiile legii.

ART. 180 Instruirea angajatilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca


(1) Angajatorul are obligatia sa organizeze instruirea angajatilor sai in domeniul securitatii si sanatatii in
munca.
(2) Instruirea se realizeaza periodic, prin modalitati specifice stabilite de comun acord de catre angajator,
impreuna cu comitetul de securitate si sanatate in munca si cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii
salariatilor.
(3) Instruirea prevazuta la alin. (2) se realizeaza obligatoriu in cazul noilor angajati, al celor care isi
schimba locul de munca sau felul muncii si al celor care isi reiau activitatea dupa o intrerupere mai mare
de 6 luni. In toate aceste cazuri instruirea se efectueaza inainte de inceperea efectiva a activitatii.
(4) Instruirea este obligatorie si in situatia in care intervin modificari ale legislatiei in domeniu.
ART. 181 Organizarea locurilor de munca; controlul materialelor, utilajelor si substantelor; acordarea
primului ajutor; preintampinarea incendiilor
(1) Locurile de munca trebuie sa fie organizate astfel incat sa garanteze securitatea si sanatatea
salariatilor.
(2) Angajatorul trebuie sa organizeze controlul permanent al starii materialelor, utilajelor si substantelor
folosite in procesul muncii, in scopul asigurarii sanatatii si securitatii salariatilor.
(3) Angajatorul raspunde pentru asigurarea conditiilor de acordare a primului ajutor in caz de accidente
de munca, pentru crearea conditiilor de preintampinare a incendiilor, precum si pentru evacuarea
salariatilor in situatii speciale si in caz de pericol iminent.
ART. 182 Substantele si preparatele periculoase pentru salariati
(1) Pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca institutia abilitata prin lege poate dispune limitarea
sau interzicerea fabricarii, comercializarii, importului ori utilizarii cu orice titlu a substantelor si
preparatelor periculoase pentru salariati.
(2) Inspectorul de munca poate, cu avizul medicului de medicina a muncii, sa impuna angajatorului sa
solicite organismelor competente, contra cost, analize si expertize asupra unor produse, substante sau
preparate considerate a fi periculoase, pentru a cunoaste compozitia acestora si efectele pe care le-ar
putea produce asupra organismului uman.
CAP. 2 - Comitetul de securitate si sanatate in munca
ART. 183 Definire
(1) La nivelul fiecarui angajator se constituie un comitet de securitate si sanatate in munca, cu scopul de
a asigura implicarea salariatilor la elaborarea si aplicarea deciziilor in domeniul protectiei muncii.
(2) Comitetul de securitate si sanatate in munca se constituie in cadrul persoanelor juridice din sectorul
public, privat si cooperatist, inclusiv cu capital strain, care desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei.
ART. 184 Conditii de infiintare a CSSM
(1) Comitetul de securitate si sanatate in munca se organizeaza la angajatorii persoane juridice la care
sunt incadrati cel putin 50 de salariati.
(2) In cazul in care conditiile de munca sunt grele, vatamatoare sau periculoase, inspectorul de munca
poate cere infiintarea acestor comitete si pentru angajatorii la care sunt incadrati mai putin de 50 de
salariati.
(3) In cazul in care activitatea se desfasoara in unitati dispersate teritorial, se pot infiinta mai multe
comitete de securitate si sanatate in munca. Numarul acestora se stabileste prin contractul colectiv de
munca aplicabil.
(4) Comitetul de securitate si sanatate in munca coordoneaza masurile de securitate si sanatate in munca
si in cazul activitatilor care se desfasoara temporar, cu o durata mai mare de 3 luni.
(5) In situatia in care nu se impune constituirea comitetului de securitate si sanatate in munca, atributiile
specifice ale acestuia vor fi indeplinite de responsabilul cu protectia muncii numit de angajator.
ART. 185 - Componenta, atributiile specifice si functionarea CSSM
(modificat prin L 94/2007) Componenta, atributiile specifice si functionarea comitetului de securitate si
sanatate in munca sunt reglementate prin hotarare a Guvernului.
CAP. 3 - Protectia salariatilor prin servicii medicale
ART. 186 - Accesul salariatilor la serviciul medical de medicina muncii
Angajatorii au obligatia sa asigure accesul salariatilor la serviciul medical de medicina a muncii.
ART. 187 Organizarea serviciului medical de medicina muncii
(1) Serviciul medical de medicina a muncii poate fi un serviciu autonom organizat de angajator sau un
serviciu asigurat de o asociatie patronala.

(2) Durata muncii prestate de medicul de medicina a muncii se calculeaza in functie de numarul de
salariati ai angajatorului, potrivit legii.
ART. 188 Statutul medicului de medicina a muncii
(1) Medicul de medicina a muncii este un salariat, atestat in profesia sa potrivit legii, titular al unui
contract de munca incheiat cu un angajator sau cu o asociatie patronala.
(2) Medicul de medicina a muncii este independent in exercitarea profesiei sale.
ART. 189 - Sarcinile principale ale medicului de medicina a muncii
(1) Sarcinile principale ale medicului de medicina a muncii constau in:
a) prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
b) supravegherea efectiva a conditiilor de igiena si sanatate in munca;
c) asigurarea controlului medical al salariatilor atat la angajarea in munca, cat si pe durata executarii
contractului individual de munca.
(2) In vederea realizarii sarcinilor ce ii revin medicul de medicina a muncii poate propune angajatorului
schimbarea locului de munca sau a felului muncii unor salariati, determinata de starea de sanatate a
acestora.
(3) Medicul de medicina a muncii este membru de drept in comitetul de securitate si sanatate in munca.
ART. 190 - Imbunatatirea mediului de munca
(1) Medicul de medicina a muncii stabileste in fiecare an un program de activitate pentru imbunatatirea
mediului de munca din punct de vedere al sanatatii in munca pentru fiecare angajator.
(2) Elementele programului sunt specifice pentru fiecare angajator si sunt supuse avizarii comitetului de
securitate si sanatate in munca.
ART. 191 Sediul materiei pentru serviciile de medicina a muncii
Prin lege speciala vor fi reglementate atributiile specifice, modul de organizare a activitatii, organismele
de control, precum si statutul profesional specific al medicilor de medicina a muncii.
Intocmit :
Serviciul extern de prevenire si protectie
I. I. PASCU C. GHEORGHE

S.C. EL FLUIDO CHEMICALS S.R.L.

VAZUT,
ADMINISTRATOR

7. H.G.Nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor Modificata


si completata prin H.G. Nr. 1169 / 2011
CAPITOLUL I Dispozitii generale
Art. 1. Prezenta hotarare stabileste cerintele minime pentru supravegherea sanatatii lucratorilor fata de
riscurile pentru securitate si sanatate, pentru prevenirea imbolnavirii lucratorilor cu boli profesionale
cauzate de
agenti nocivi chimici, fizici, fizico-chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si a
suprasolicitarii diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca.
Art. 2.In sensul prezentei hotarari, supravegherea sanatatii lucratorilor reprezinta totalitatea serviciilor
medicale care asigura prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale si a bolilor legate de
profesie, precum si mentinerea sanatatii si a capacitatii de munca a lucratorilor.
Art. 3.Potrivit prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, Ministerul Sanatatii
Publice este autoritatea competenta in domeniul medicinii muncii si al supravegherii starii de sanatate a
lucratorilor.
Art. 4.Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata de catre medicii specialisti de medicina muncii.
CAPITOLUL II Obligatiile angajatorilor
Art. 5.
(1) Angajatorul trebuie sa se afle in posesia unei evaluari a riscului asupra sanatatii lucratorilor.
(2) Evaluarea riscului asupra sanatatii se actualizeaza daca s-au produs schimbari semnificative din
cauza carora evaluarea ar fi depasita sau atunci cand rezultatele supravegherii sanatatii o impun.
Art. 6.Angajatorii din orice domeniu de activitate, atat din sectorul public, cat si din sectorul privat, sunt
obligati sa respecte reglementarile in vigoare privind supravegherea sanatatii lucratorilor.
Art. 7.Angajatorii sunt obligati sa asigure fondurile si conditiile efectuarii tuturor serviciilor medicale
profilactice necesare pentru supravegherea sanatatii lucratorilor, acestia nefiind implicati in niciun fel in
costurile aferente supravegherii medicale profilactice specifice riscurilor profesionale.
CAPITOLUL III Servicii medicale profilactice
Art. 8. (1) Serviciile medicale profilactice prin care se asigura supravegherea sanatatii lucratorilor sunt:
examenul medical la angajarea in munca, de adaptare, periodic, la reluarea activitatii, supraveghere
speciala si promovarea sanatatii la locul de munca.
(1.1) Prin supraveghere speciala se intelege examenul medical profilactic efectuat de catre medicul de
medicina muncii, in vederea stabilirii aptitudinii in munca pentru lucratorii care se incadreaza in
urmatoarele categorii: persoane cu varste cuprinse intre 15 si 18 ani impliniti, persoane cu varsta de
peste 60 de ani impliniti, femei gravide, persoane cu handicap, persoane dependente de droguri, de
alcool, stangace, persoane cu vederea monoculara, persoane in evidenta cu boli cronice.
(2) Serviciile medicale profilactice prevazute la alin. (1) se efectueaza potrivit prevederilor anexei nr. 1,
precum si ale actelor normative specifice.
(3) In cazuri argumentate medical, stiintific, statistic, examenele medicale profilactice se vor adapta
periodic, specific noilor riscuri profesionale.
(4) Testarea psihologica a aptitudinilor in munca se face potrivit prevederilor anexei nr. 1.
(5) Examinarile medicale profilactice se efectueaza in baza fisei de identificare a factorilor de risc
profesional, conform modelului prevazut in anexa nr. 3, completata in mod obligatoriu la toate rubricile
si semnata de catre angajator.
Art. 9.
(1) In sensul prezentei hotarari, aptitudinea in munca reprezinta capacitatea lucratorului din punct de
vedere medical de a desfasura activitatea la locul de munca in profesia/functia pentru care se solicita
examenul medical.
(2) Pentru stabilirea aptitudinii in munca, medicul specialist de medicina muncii poate solicita si alte
investigatii si examene medicale de specialitate, suplimentare celor prevazute la art. 8.

Art. 10. In conditiile in care medicul de medicina muncii face recomandari de tip medical, aptitudinea
este conditionata de respectarea acestora, iar in fisa de aptitudine - anexa nr. 5,
avizul medical va fi "apt conditionat".
Art. 11.
(1) Inaptitudinea temporara in munca, in sensul prezentei hotarari, reprezinta incapacitatea medicala a
lucratorului de a desfasura activitatea la locul de munca in profesia/functia pentru care se solicita
examenul medical privind aptitudinea in munca, pana la reevaluarea sanatatii de catre medicul de
medicina muncii.
(2) In situatia in care lucratorul se afla temporar, din cauza unei boli, in situatia de incapacitate medicala
privind desfasurarea activitatii la locul de munca in profesia/functia pentru care se solicita examenul
medical de medicina muncii, medicul de medicina muncii stabileste inaptitudinea temporara pana la
disparitia cauzei medicale, iar in fisa de aptitudine - anexa nr. 5, avizul medical va fi "inapt temporar".
Art. 12.
(1) Inaptitudinea permanenta in munca, in sensul prezentei hotarari, reprezinta incapacitatea medicala
permanenta a lucratorului de a desfasura activitatea la locul de munca in profesia/functia pentru care se
solicita examenul medical privind aptitudinea in munca.
Art. 13.
Examenul medical al lucratorilor la angajarea in munca stabileste aptitudinea/aptitudinea conditionata/
inaptitudinea permanenta sau temporara in munca pentru profesia/functia si locul de munca in care
angajatorul ii va desemna sa lucreze privind:
a) compatibilitatea/incompatibilitatea dintre eventualele afectiuni prezente in momentul examinarii si
viitorul loc de munca;
b) existenta/inexistenta unei afectiuni ce pune in pericol sanatatea si securitatea celorlalti lucratori de la
acelasi loc de munca;
c) existenta/inexistenta unei afectiuni ce pune in pericol securitatea unitatii si/sau calitatea produselor
realizate sau a serviciilor prestate;
d) existenta/inexistenta unui risc pentru sanatatea populatiei careia ii asigura servicii.
Art. 14.
In functie de rezultatul examenului medical la angajarea in munca, medicul de medicina muncii poate
face propuneri pentru:
a) adaptarea postului de munca la caracteristicile anatomice, fiziologice, psihologice si la starea de
sanatate a lucratorului, in situatia prevazuta la art. 15 lit. b);
b) indrumarea persoanei care urmeaza a fi angajata catre alte locuri de munca;
c) includerea in circuitul informational si operational din sistemul sanitar a acelor persoane care necesita
o supraveghere medicala deosebita.
Art. 15. Examenul medical la angajarea in munca se efectueaza pentru:
a) lucratorii care urmeaza a fi angajati cu contract individual de munca pe perioada determinata sau
nedeterminata;
b) lucratorii care isi schimba locul de munca sau sunt detasati in alte locuri de munca ori alte activitati;
c) lucratorii care isi schimba meseria sau profesia.
Art. 16.
(1) Examenul medical la angajarea in munca se face la solicitarea angajatorului, care va completa fisa de
solicitare a examenului medical la angajare, conform modelului prevazut in anexa nr. 2, si fisa de
identificare a factorilor de risc profesional, conform modelului prevazut in anexa nr. 3.
(2) In situatia schimbarii locului de munca, lucratorul este obligat sa prezinte copia dosarului medical de
la serviciul medical de medicina muncii de la locul sau de munca anterior.
(3) Examenul medical la angajarea in munca consta in:
a) anamneza medicala profesionala si neprofesionala si examenul
clinic general, conform modelului dosarului medical prevazut in anexa nr. 4;
b) examenele medicale clinice si paraclinice, conform modelului de fisa prevazut in anexa nr. 1.
(4) La indicatia medicului de medicina muncii, pentru stabilirea incompatibilitatilor medicale cu
riscurile profesionale evaluate, examenul medical la angajarea in munca pentru locurile de munca si
activitatile cu expunere la factori de risc profesional cuprinde si examene medicale suplimentare celor
prevazute in anexa nr. 1.
(5) Rezultatele examenului clinic si ale celorlalte examene medicale se inregistreaza in dosarul medical.

(6) Medicul specialist de medicina muncii, in baza fisei de solicitare a examenului medical la angajare,
fisei de identificare a factorilor de risc profesional, dosarului medical si a examenelor medicale
efectuate, completeaza fisa de aptitudine cu concluzia examenului medical la angajare: apt, apt
conditionat, inapt temporar sau inapt pentru locul de munca respectiv.
(6.1) Medicul de medicina muncii poate solicita medicului de familie adeverinta/scrisoare medicala care
sa ateste starea de sanatate a viitorului angajat.
Art. 17. Fisa de aptitudine care finalizeaza examenul medical la angajarea in munca se completeaza
numai de catre medicul de medicina muncii, in doua exemplare, unul pentru angajator si celalalt pentru
lucrator.
Art. 18. Examenul medical de adaptare in munca se efectueaza la indicatia medicului specialist de
medicina muncii in prima luna de la angajare si are urmatoarele scopuri:
a) completeaza examenul medical la angajarea in munca, in conditiile concrete noilor locuri de munca
(organizarea fiziologica a muncii, a mediului de munca, relatiile om-masina, relatiile psihosociale in
cadrul colectivului de munca);
b) ajuta organismul celor angajati sa se adapteze noilor conditii;
c) determina depistarea unor cauze medicale ale neadaptarii la noul loc de munca si recomanda masuri
de inlaturare a acestora.
Art. 19. Efectuarea examenului medical periodic are urmatoarele scopuri:
a) confirmarea sau infirmarea la perioade de timp stabilite a aptitudinii in munca pentru profesia/functia
si locul de munca pentru care s-a facut angajarea si s-a eliberat fisa de aptitudine;
b) depistarea aparitiei unor boli care constituie contraindicatii pentru activitatile si locurile de munca cu
expunere la factori de risc profesional;
c) diagnosticarea bolilor profesionale;
d) diagnosticarea bolilor legate de profesie;
e) depistarea bolilor care constituie risc pentru viata si sanatatea celorlalti lucratori la acelasi loc de
munca;
f) depistarea bolilor care constituie risc pentru securitatea unitatii, pentru calitatea produselor sau pentru
populatia cu care lucratorul vine in contact prin natura activitatii sale.
Art. 20. Examenul medical periodic se efectueaza obligatoriu tuturor lucratorilor.
Art. 21. Frecventa examenului medical periodic este stabilita prin fisele intocmite conform modelului
prevazut in anexa nr. 1 si poate fi modificata numai la propunerea medicului specialist de medicina
muncii, cu informarea angajatorului.
Art. 22. Examenul medical periodic cuprinde urmatoarele:
a) nregistrarea evenimentelor medicale care s-au petrecut n intervalul de la examenul medical n
vederea angajarii sau de la ultimul examen medical periodic pna n momentul examenului medical
respectiv;
b) examenul clinic general, conform dosarului medical prevazut n anexa nr. 4;
c) examenele clinice si paraclinice, conform modelului de fisa prevazut n anexa nr. 1 si examenului
indicat de catre medicul specialist de medicina muncii;
d) nregistrarea rezultatelor n dosarul medical prevazut n anexa nr. 4;
e) finalizarea concluziei prin completarea fisei de aptitudine, conform modelului prevazut n anexa nr. 5,
de catre medicul specialist de medicina muncii, n doua exemplare, unul pentru angajator si
celalalt pentru lucrator.
f) la indicatia medicului de medicina muncii, pentru stabilirea incompatibilitatilor medicale cu riscurile
profesionale evaluate, examenul medical periodic poate cuprinde investigatii si/sau examene medicale
de specialitate suplimentare celor prevazute in Anexa nr. 1.
Art. 23. Examenul medical la reluarea activitatii se efectueaza dupa o ntrerupere a activitatii de
minimum 90 de zile, pentru motive medicale, sau de 6 luni, pentru orice alte motive, n termen de 7 zile
de la reluarea activitatii, cu respectarea dispozitiilor art. 22.
Art. 24. Efectuarea examenului medical la reluarea activitatii are urmatoarele scopuri:
a) confirmarea aptitudinii lucratorului pentru exercitarea profesiei/functiei avute anterior sau noii
profesii/functii la locul de munca respectiv;
b) stabilirea unor masuri de adaptare a locului de munca si a unor activitati specifice profesiei sau
functiei, daca este cazul;

c) reorientarea spre un alt loc de munca, care sa asigure lucratorului mentinerea sanatatii si a capacitatii
sale de munca.
Art. 25. Medicul de medicina muncii are dreptul de a efectua examenul medical la reluarea activitatii ori
de cte ori l considera necesar, n functie de natura bolii sau a accidentului pentru care lucratorul a
absentat din productie.
Art. 26. Promovarea sanatatii la locul de munca reprezinta supravegherea activa a sanatatii lucratorilor
n raport cu caracteristicile locului de munca si, n mod particular, cu factorii de risc profesionali.
Art. 27 In vederea constientizarii nevoilor si obiectivelor privind sanatatea si securitatea in munca in
randul lucratorilor, a angajatorilor sau a altor factori implicati in acest scop, medicii de medicina muncii
efectueaza activitati specifice de promovare a sanatatii la locul de munca pentru realizarea bunastarii
lucratorilor, bazate pe identificarea problemelor acestora.
Art. 28. Serviciile de medicina muncii participa la realizarea si implementarea programelor de
informare, educare si formare profesionala cu privire la sanatatea si securitatea n munca pentru
lucratorii la care s-a efectuat supravegherea sanatatii prin examene medicale profilactice.
Art. 29.
(1) Pentru promovarea masurilor privind adaptarea la munca a lucratorilor si pentru imbunatatirea
conditiilor de munca si de mediu, medicii de medicina muncii desfasoara activitati de consiliere privind
sanatatea si igiena ocupationala a lucratorilor si a reprezentantilor acestora din intreprindere si din
comitetul de sanatate si securitate in munca, dupa caz, si colaboreaza cu organismele din domeniul
securitatii si sanatatii in munca.
(2) Serviciul de medicina muncii care asigura supravegherea starii de sanatate a lucratorilor va intocmi
si va prezenta angajatorului, anual, un raport care va cuprinde in principal concluziile evaluarii starii de
sanatate a lucratorilor, precum si recomandari medicale privind promovarea sanatatii la locul de munca.
Art. 30. Persoana examinata poate contesta rezultatul dat de catre medicul specialist de medicina muncii
privind aptitudinea n munca.
Art. 31. Contestatia prevazuta la art. 30 se adreseaza autoritatii de sanatate publica judetene sau a
municipiului Bucuresti, n termen de 7 zile lucratoare de la data primirii fisei de aptitudine n munca.
Art. 32. Autoritatea de sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti desemneaza o comisie
formata din 3 medici specialisti de medicina muncii si convoaca partile implicate n termen de 21 de zile
lucratoare de la data primirii contestatiei.
Art. 33. Decizia comisiei este consemnata ntr-un proces-verbal si este comunicata n scris persoanei
examinate medical.
Art. 34. - Concluzia procesului-verbal este consemnata n fisa de aptitudine, n care a fost precizat
rezultatul examenului medical contestat.
CAPITOLUL IV Dispozitii finale
Art. 35. La aplicarea masurilor preventive tehnico-organizatorice la locurile de munca, angajatorii vor
tine seama de rezultatele supravegherii sanatatii.
Art. 36. Lucratorii trebuie sa fie informati n legatura cu rezultatele proprii ale supravegherii sanatatii
lor.
Art. 37.
(1) Dosarul medical si fisa de identificare a factorilor de risc profesional se pastreaza la structura de
medicina muncii pe durata derularii contractului cu angajatorul.
(2) Dosarul medical si fisa de identificare a factorilor de risc profesional pot fi, la solicitare, predate noii
structuri de medicina muncii agreate de angajator.
(3) Dosarele medicale trebuie pastrate la structurile de medicina muncii cel putin 40 de ani de la
incetarea expunerii, in cazul expunerii profesionale la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de
munca.
Art. 38 Angajatorul pastreaza lista locurilor de munca cu riscuri profesionale si fisele de aptitudine.
Art. 39. Lucratorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de supraveghere a sanatatii la locul
de munca, conform planificarii efectuate de catre medicul de medicina muncii cu acordul angajatorului.
Art. 40. Orice lucrator are dreptul sa consulte medicul specialist de medicina muncii, pentru orice
simptome pe care le atribuie conditiilor de munca si activitatii desfasurate
Art. 41. La schimbarea locului de munca in alta unitate, lucratorului i se vor inmana, la solicitare, copii
ale dosarului sau medical si ale fisei de identificare a factorilor de risc profesional, pentru a fi predate
structurii de medicina muncii a unitatii respective.

Art. 42. Angajatorii in procedura de faliment vor informa structura de medicina muncii.
Art. 43. La ntreruperea temporara sau definitiva a activitatii lucratorului, structura de medicina muncii
va preda dosarul medical al acestuia medicului sau de familie.
Art. 43. La ntreruperea temporara sau definitiva a activitatii lucratorului, structura de medicina muncii
va preda dosarul medical al acestuia medicului sau de familie.
Art. 44. Medicul specialist de medicina muncii si medicul de familie al lucratorului se vor informa
reciproc si operativ referitor la aparitia unor modificari n starea de sanatate a lucratorului.
Art. 45. Pentru protectia sanatatii comunitare, n cazul sectoarelor cu riscuri (alimentar, zootehnic,
farmaceutic, aprovizionare cu apa potabila, servicii catre populatie, cazare colectiva, piscine, salubritate
etc.), examenele medicale la angajare, periodic, la reluarea muncii se pot completa cu examinarile
specifice sectorului de activitate, la indicatia medicului specialist de medicina muncii.
Art. 46. Dosarului medical i sunt aplicabile prevederile art. 21-25 din Legea drepturilor pacientului nr.
46/2003, referitoare la dreptul la confidentialitatea informatiilor si viata privata a pacientului.
Art. 47. Lucratorii au acces, la cerere, la toate informatiile referitoare la starea lor de sanatate.
Intocmit :
Serviciul extern de prevenire si protectie
I. I. PASCU C. GHEORGHE

S.C. EL FLUIDO CHEMICALS S.R.L.VAZUT,


ADMINISTRATOR
8. INSTRUCIUNI PROPRII DE SECURITATE I SNTATE N MUNC PRIVIND
ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PRIM AJUTOR
IN CAZ DE ACCIDENTE
1. PRINCIPII CARE TREBUIE RESPECTATE
primul ajutor se acorda la locul accidentului!
victima nu se deplaseaza de la locul accidentului decat in cazul in care situatia din teritoriul
respectiv continua sa fie periculoasa pentru victima sau/si pentru persoana care acorda primul ajutor!
in primul rand se evalueaza gravitatea starii victimei si dupa aceasta evaluare se anunta ambulanta!
SUCCESIUNEA OPERATIUNILOR SALVATORULUI

Izolati zona, indepartati curiosii (evitati cresterea numarului de victime);

Degajati accidentatul;

Acordati primul ajutor;

Chemati ambulanta (apel telefonic 112);

Supravegheati victima si continuati, daca este nevoie, sa-i acordati primul ajutor pana la sosirea
ambulantei.

IZOLAREA ZONEI
DEGAJAREA ACCIDENTATULUI
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

- controlarea functiilor vitale ale victimei (starea de constienta, prezenta/absenta respiratiei,


circulatia sangelui)
A. Verificarea starii de constienta

- victima poate raspunde la intrebarile salvatorului (ce s-a intamplat?, cum va simtiti?, ce va
doare?). In acest timp se misca usor victima de umeri.

- victima nu raspunde la intrebari se incearca reactia la durere (mici dureri provocate


strangand victima de varfurile degetelor sau, pur si simplu, ciupind-o de ureche).
I. Victima reactioneaza la intrebari sau la provocarea durerii = VICTIMA CONSTIENTA se face
inventarul leziunilor (fracturi, rani) se anunta ambulanta prezentand starea accidentatului evaluarea
victimei pana la sosirea ambulantei.
II. Victima nu reactioneaza la intrebari sau la provocarea durerii = VICTIMA INCONSTIENTA
succesiune de operatii:

* Solicitarea ajutorului (altor martori ai accidentului) e mai usor ca primul


ajutor sa fie acordat de doua/mai multe persoane decat de catre una singura.

* Eliberarea cailor respiratorii ale victimei


B. Existenta respiratiei
- capul victimei este in extensie (ridicat pe spate) se apropie urechea salvatorului de gura victimei
in timp ce privirea este indreptata spre pieptul accidentatului exista posibilitatea ca salvatorul sa-i auda
respiratia, sa o simta cu pielea obrazului si in acelasi timp sa vada eventual miscarile respiratorii ale
pieptului accidentatului.
C. Existenta circulatiei sangelui
- manevra se executa prin cautarea pulsului la artera carotida atat pe partea dreapta cat si pe partea
stanga a gatului (artera carotida se poate palpa pe partea laterala a gatului, la 2-3 cm distanta de cartilajul
tiroid (marul lui Adam)
Evaluarea functiilor vitale 3 situatii:

VICTIMA ARE RESPIRATIE SI ARE PULS

* Se aseaza accidentatul in pozitie de siguranta = decubit lateral, cu capul intr-o parte sprijinit
pe fata dorsala a mainii de deasupra, cu membrul inferior de dedesubt in extensie si cel de deasupra in
flexie pozitia asigura libertatea permanenta a cailor respiratorii ale victimei.

! La o persoana in stare de inconstienta, lasata sa zaca culcata pe spate, exista riscul ca baza
limbii sa cada in faringe = asfixierea victimei.

* Se cheama ambulanta.
2. STOPUL RESPIRATOR

VICTIMA NU RESPIRA DAR ARE PULS (STOP RESPIRATOR)

* Se incepe imediat ventilatia artificiala (respiratie gura la gura):


- Se aseaza capul victimei in extensie;

Se penseaza nasul victimei intre degetul aratator si degetul mare


- Se aplica batista salvatorului pe fata accidentatului;
- Prin intermediul batistei se fixeaza etans gura salvatorului de gura victimei si se insufla aer in
caile respiratorii. Dupa fiecare insuflare se desprinde gura de gura victimei si se permite acesteia sa
expire;
- Se reia o noua insuflare dupa ce toracele a revenit la pozitia initiala.
- Se cheama ambulanta.
Se fac 10 ventilatii artificiale dupa care se anunta ambulanta si se continua ventilatia
artificiala pana la sosirea ambulantei.
3. STOPUL CARDIO-RESPIRATOR

VICTIMA NU RESPIRA SI NU ARE PULS (STOP CARDIO-RESPIRATOR)

* Se solicita imediat ajutor si se cheama ambulanta


*Se mentin functiile vitale ale victimei (respiratia si circulatia sangelui) pana la sosirea ambulantei =
respiratie artificiala si masaj cardiac extern:

Se executa doua ventilatii gura la gura;

Se cauta punctul de presiune (punctul in care se va executa masajul cardiac extern) se fixeaza
un deget pe marginea cutiei toracice si se misca degetul de-a lungul acestei margini pana se simte
capatul inferior al apendicelui xifoid (osul pieptului);

Deasupra acestui reper se aseaza inca doua degete; punctul de presiune se va afla, in acest
moment, deasupra reperului format de aceste doua degete;

Se aseaza podul unei palme in punctul de presiune;

Se aseaza cealalta palma peste palma fixata in punctul de presiune;

Se comprima toracele victimei prin miscari ferme executate cu toata greutatea corpului aplicata
din umeri, in lungul bratelor.
! Comprimarea torcelui victimei trebuie facuta astfel incat sternul (osul pieptului) sa se infunde cu 4-6
cm.

Se continua aplicarea masurilor de resuscitare in succesiunea 2 la 15, adica 2 ventilatii urmate de


15 compresii toracice. Daca resuscitarea este executata de doua personae, atunci una dintre acestea se va
ocupa de ventilatie, timp in care cea de-a doua va face masajul cardiac in succesiunea de 1 la 5, adica 1
ventilatie urmata de 5 compresii toracice)

! Nu se intrerup masurile de reanimare decat in momentul in care pacientul este preluat de catre
personalul ambulantei.
4. SUCCESIUNEA MANEVRELOR DE PRIM AJUTOR CORESPUNZATOARE STARII VICTIMEI
(VICTIMELOR)

Actiunile salvatorului depind de starea victimei, astfel:


1. daca victima nu vorbeste (este inconstienta), dar respira si are puls (ii bate inima) sunt necesare:

asezarea in pozitia de siguranta;

acoperirea victimei, alarma;

supravegherea circulatiei, a starii de constienta, a respiratiei, pana la sosirea ajutoarelor medicale.


2. daca victima nu raspunde, nu respira si are puls (ii bate inima) sunt necesare:

degajarea (eliberarea) cailor respiratorii;

manevra Heimlich;

respiratie gura la gura sau gura la nas.


3. daca victima nu raspunde, nu respira si nu are puls (nu ii bate inima) este necesara:

reanimare cardio-respiratorie (masaj cardiac extern asociat cu respiratie gura la gura sau gura la
nas).
4. daca victima sangereaza abundent se aplica:

compresie manuala locala;

pansament compresiv;

compresie manuala la distanta (in zona subclaviculara sau inghinala).


5. daca victima prezinta arsuri provocate de:

foc sau caldura, se face spalare pentru a evita ca arsura sa progreseze si pentru racorire;

substante chimice, se face spalare abundenta cu apa (nu se incearca neutralizarea acidului cu
baza si invers).
6. daca victima vorbeste, dar nu poate efectua anumite miscari:


oricare ar fi semnele, va actiona ca si cum victima ar avea o fracura, evitand sa o deplaseze si
respectand toate eventualele deformari la nivelul: membrului superior, membrului inferior, coloanei
vertebrale.

victima poate sa prezinte:

plagi grave: asezarea victimei intr-o pozitie adecvata, ingrijirea segmentului amputate,
compresie pentru oprirea sangerarii, etc.;

plagi simple: curatirea si pansarea plagii.


5. ACCIDENTE PRIN ELECTROCUTARE

Accidentul prin electrocutare apare atunci cand corpul omului se intercaleaza accidental intre doua
puncte cu potentiale electrice diferite, situatie in care prin el circula un curent capabil sa afecteze
functiile vitale ale organismului (respiratie, circulatia sangelui si activitatea nervoasa).

Efectele curentului electric asupra functiilor vitale pot avea urmari imediate si intarziate.

Urmarile imediate se manifesta prin paralizarea functiilor respiratorii si/sau circulatorii, respectiv
aparitia stopului respirator si/sau a stopului cardiac, ori deces instantaneu prin fibrilatie ventriculara.

Urmarile intarziate (ore, zile) se manifesta printr-o slabire a fortei musculare, amorteli, chiar in
cazul in care accidentatul se afla in stare de repaus; la reluarea activitatii pot aparea tulburari care
influenteaza centrul generator de excitatii al inimii.
PRIMUL AJUTOR esential pentru viata victimei, intrucat numai intamplator se poate beneficia
de ajutor calificat.
In practica se intalnesc doua situatii:
accidentatul nu se poate desprinde de instalatia electrica;
accidentatul s-a desprins de instalatia electrica, nemaifiind in contact cu aceasta si nici in imediata ei
apropiere.
! Salvatorul trebuie sa constate cu operativitate situatia concreta a victimei si sa hotarasca modul de
actionare, astfel incat sa nu-si pericliteze integritatea corporala sau chiar viata, expunandu-se aceluiasi
risc.
SCOATEREA ACCIDENTATULUI DE SUB ACTIUNEA SAU INFLUENTA CURENTULUI ELECTRIC

A. instalatii cu tensiunea de lucru sub 1000V.

Daca accidentatul este in contact cu instalatia electrica si se afla undeva la inaltime:


dupa intreruperea tensiunii, muschii se relaxeaza, existand posibilitatea caderii accidentatului.
Analizati situatia si luati preventiv
masuri de evitare a acestei consecinte;
sprijiniti accidentatul cu proptele izolante sau organizati atenuarea caderii prin prinderea victimei ori
prin plasarea pe sol a unor suporturi groase la locul eventalei caderi paie, crengi, materiale textile, etc.

Se actioneaza pentru intreruperea tensiunii prin deschiderea intrerupatorului de alimentare, iar in


lipsa acestuia prin deschiderea separatorului, scoaterea sigurantelor, scoaterea din priza, etc. de la caz la
caz.

Daca scoaterea de sub tensiune a instalatiei necesita timp, defavorizand operativitatea interventiei,
scoateti accidentatul de sub tensiune prin utilizarea oricaror materiale sau echipamente electroizolante
care sunt la indemana, astfel incat sa se reuseasca indepartarea accidentatului de zona de pericol.
B. instalatii cu tensiunea de lucru peste 1000V insasi apropierea de accidentat poate prezenta pericol
pentru salvator, din cauza tensiunii de pas. Se vor efectua urmatoarele manevre:
- Deconectarea instalatiei (scoaterea de sub tensiune) o poate face numai:

persoana care cunoaste bine instalatia, iar scoaterea accidentatului din instalatiile aflate sub
tensiune este permisa numai dupa deconectare. Pentru aceasta se vor folosi orice mijloace disponibile:
prin strigat, telefonic, prin radio sau prin mesager, etc.
- Scoaterea accidentatului din instalatia aflata sub tensiune este permisa numai in statiile electrice,
unde operatia se executa de catre personalul special instruit in acest sens si care utilizeaza mijloacele de
protectie electroizolante (cizme si manusi de inalta tensiune, stanga de manevra, corespunzatoare
tensiunii nominale a instalatiei).
- Daca din cauza arcului electric provocat de accidentat ca urmare a atingerii instalatiei electrice,
acestuia i s-au aprins hainele fara ca el sa fie in contact sau in imediata apropiere a instalatiei electrice
sub tensiune, se va actiona pentru stingerea hainelor aprinse prin inabusire. Este de preferat ca
accidentatul sa fie culcat la pamant in timpul acestor interventii, deoarece miscarea acestuia ca o torta
vie ingreuneaza si agraveaza in acelasi timp actiunile de salvare.
DETERMINAREA STARII ACCIDENTATULUI

Dupa scoaterea accidentatului de sub tensiune si in afara pericolului generat de aceasta, se va


determina starea clinica a victimei printr-o examinare rapida, deoarece tot ce urmeaza sa se faca in
continuare depinde de acesta stare.
Actiunile de prim ajutor sunt diferentiate, in functie de starea accidentatului:
daca accidentatul este constient;
daca accidentatul este inconstient;
daca accidentatul prezinta vatamari sau raniri.
Daca accidentatul este constient

In acest caz examinarea este usurata de faptul ca se poate stabili contact verbal cu accidentatul.
Acest contact trebuie realizat sub forma intrebarilor, concomitent cu actiunea de calmare, de linistire a
accidentatului: aseaza-te respectiv culca-te si stai linistit, respira adanc si regulat, cum s-a
intamplat accidentul?, te supara ceva?, ai ameteli?, ai greata?, ai cumva dificultati in respiratie?, te
supara inima?.
In timpul intrebarilor se cauta vizual eventualele semne exterioare ale starii de rau:

culoarea pielii, in mod special culoarea fetei (paloare sau roseata excesiva);

transpiratia fetei si a palmelor;

prezenta si caracteristicile respiratiei si ale pulsului;

In cazul unei stari de rau se solicita salvarea.


Daca accidentatul este inconstient

Se considera in stare de inconstienta acel accidentat caruia ii lipsesc reflexele de autoaparare si


capacitatea de miscare autonoma. Functiile vitale de baza respiratia si circulatia pot fi satisfacatoare;

Daca din circumstantele producerii accidentului nu rezulta vatamari si leziuni care ar contraindica
intr-un mod evident miscarea si deplasarea accidentatului (de ex.: cadere cu grave leziuni si vatamari,
fracturi, hemoragii), asezati accidentatul intr-o pozitie care sa permita examinarea sa, adica in pozitie
culcat pe spate pe o suprafata plana si suficient de rigida, cu recomandarea de a nu fi miscat inutil,
deoarece pot exista eventuale vatamari ascunse, pentru care miscarea ar fi contraindicata;

Desfaceti hainele la gat, piept si zona abdominala;

Verificati starea respiratiei si existenta pulsului;

In cazul lipsei functiilor vitale, fara a mai tine seama de eventualele interdictii de miscare a
accidentatului, acestuia i se va face respiratie artificiala sau reanimare cardio-respiratorie.
Daca accidentatul prezinta alte vatamari

La accidentele prin electrocutare se pot produce arsuri, fracturi, tulburari de vedere;

Simptomele dureroase ale acestor vatamari sunt semnalate de accidentatii aflati in stare de
constienta. In cazul celor care si-au pierdut cunostinta, cercetarea vatamarilor trebuie facuta abia dupa ce
s-a constatat starea satisfacatoare a respiratiei si circulatiei sangvine, iar examinarea trebuie realizata
numai vizual, fara a misca si dezbraca inutil accidentatul;

Dupa constatarea starii accidentatului, trebuie decis modul de acordare a primului ajutor in
functie de tipul vatamarii: arsuri, fracturi, plagi, etc.

Chiar daca in urma electrocutarii, accidentatul nu acuza stari de rau (nici macar trecatoare), el
trebuie tinut in repaus timp de 0,5 1 ora, dupa care trebuie supus unei consultatii medicale;

Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicala, deoarece ulterior


pot surveni tulburari de ritm cardiac.
Daca starea de rau persista sau se agraveaza:

accidentatul va fi asezat in pozitie culcat, cu picioarele ridicate;

imbracamintea trebuie descheiata si slabita in zona gatului, pieptului si abdomenului;

se va asigura transport calificat (prin salvare) la un serviciu medical de urgenta.


Modalitatea de acordare a primului ajutor si in general orice interventie se stabilesc in functie de
starea concreta a accidentatului.
6. OPRIREA HEMORAGIILOR

HEMORAGIE = scurgerea sangelui in afara vaselor sanguine.


A. Hemoragii externe sangele se scurge in afara organismului datorita sectionarii unor vase de sange.
Functie de vasele sectionate:
H. ARTERIALE sangele de culoare rosu-aprins tasneste intr-un jet sacadat, in acelasi ritm cu
pulsatiile inimii;
H. VENOASE sangele de culoare rosu-inchis curge lin, continuu;
H. CAPILARE sangele curge pe toata suprafata ranii, avand o intensitate redusa.
B. Hemoragii interne semne:

Ameteala
Cresterea numarului de batai ale inimii pe minut
Cresterea numarului de respiratii pe minut
Puls slab, iar TA scade mult sub valoarea normala
Bolnav nelinistit, palid, vorbeste repede, are transpiratii reci si prezinta o sete intensa.
Oprirea hemoragiei HEMOSTAZA
Natural hemoragii mici, capilare
Artificial
!!! Nu se aplica niciodata alcool iodat pe rana, acesta provocand necroza (arderea) tesuturilor, nu se pun
pe rana grasimi sau unguente.
Dupa curatarea si dezinfectarea ranii si a tegumentului din jur se poate incepe pansarea.
7. HEMOSTAZA

Oprirea rapida si competenta a unei hemoragii este una din actiunile decisive care trebuie executata
de catre cel care acorda primul ajutor

Hemostaza provizorie aplicarea unui pansament compresiv (cateva comprese aplicate pe o plaga,
o bucata de vata si un bandaj ceva mai strans)

Daca hemoragia nu se opreste comprimarea vasului prin care curge sangele;

In hemoragia arteriala comprimarea se face intr-un punct situat cat mai aproape de rana, intre
aceasta si inima, deoarece trebuie oprita iesirea sangelui care vine de la inima prin vasul deschis.
Comprimarea vaselor se face mai bine in locurile in care sunt mai aproape de un plan osos si se poate
face direct, cu degetul sau cu toata palma, insa numai pentru o hemostaza de scurta durata.

Daca nu se poate mentine vasul comprimat un timp indelungat se recurge la aplicarea garoului (sub
garou se aplica o fasa de tifon sau un obiect dur).
!!! Mentinerea unui garou nu poate depasi 1 ora, timp in care accidentatul trebuie sa ajunga la o unitate
medicala
La aplicarea garoului se noteaza ora si data la care a fost pus.
APLICAREA GAROULUI

Se aplica numai in cazul ranirii membrelor

Compresiunea se realizeaza dupa ce membrul ranit este ridicat in sus cateva secunde pentru a se
goli de o parte din sangele venos

Nu se aplica direct pe piele ci peste un invelis textil

Locul aplicarii difera dupa tipul de hemoragie:


- h. venoasa sangele curge de la periferie spre inima, garoul se plaseaza distal, sub nivelul plagii
(daca sangerarea continua inseamna ca e afectata o artera) SANGERAREA SE OPRESTE IN 2-3
MINUTE
h. arteriala garoul se aplica proximal (deasupra plagii), deoarece sangele curge de la centru spre
periferie - SANGERAREA SE OPRESTE IMEDIAT
NU SE APLICA LA ANTEBRAT SAU GAMBA
Nu se recomanda utilizarea garoului in hemostaza decat pe perioada executarii toaletei si pansarii
ranii sau in cazuri extreme.
8. SANGERARI DIN NAS
Sangerarile din nas pot aparea spontan sau pot fi produse prin suflarea nasului, printr-o lovitura
directa sau in cazuri mai serioase, prin ranire indirecta cum ar fi o fractura a craniului (si atunci nu opriti
curgerea sangelui).In sangerari ale nasului, rezultate din alte cauze, acordati primul ajutor astfel:

asezati ranitul in pozitie sezand cu capul inclinat usor in fata;

puneti-l pe ranit sa-si stranga narile intre degetul mare si aratator timp de aproximativ 10 minute,
respirand pe gura;

desfaceti articolele de imbracaminte la gat si piept;

spuneti victimei sa stea linistita pentru a evita cresterea pulsului si a sangerarii;

indemnati-o sa respire pe gura si sa nu-si sufle nasul cateva ore dupa ce sangerarea s-a oprit pentru
ca, cheagul format sa nu se desprinda;

daca in urma acestor masuri sangerarea nu se opreste, duceti accidentatul la spital


9. SANGERARI DIN URECHI

Sangerarile din urechi pot fi insotite si de o eliminare a unui lichid galbui, simptom care indica o
fractura craniana, ceea ce este foarte grav.

Nu incercati sa opriti curgerea de sange sau alte lichide din ureche!


Nu acoperiti urechea cu tifon!

Anuntati imediat medicul si acordati primul ajutor astfel:

aplicati un bandaj cervical;

puneti un pansament steril lejer pe ureche;

culcati ranitul pe partea afectata sprijinind cu atentie capul si gatul, cu partea superioara a corpului
usor ridicata;

daca ranitul vomita sau daca trebuie sa-l parasiti, puneti-l in pozitia de recuperare pe partea
afectata;

controlati respiratia si circulatia;

luati masurile impotriva socului.


10. SANGERAREA VARICELOR

Varicele apar cand deschiderile venelor nu permit curgerea normala a sangelui. Acesta se strange
in vene creand o presiune ce poate duce la ruperea lor. La suprafata, sangerarea interna determina
umflarea si colorarea zonei. Sangerarea exterioara, produsa de o lovitura sau o sfasiere poate parea
serioasa dar in general nu este asa. Aceasta situatie apare mai ales la partea inferioara a gambelor si la
picioare.

Procedati astfel:

ridicati membrul cat de mult pana la limita confortului;

aplicati un pansament compresiv si fixati pansamentul cu un bandaj in timp ce mentineti membrul


ridicat si sprijinit;

scoateti sau desfaceti orice articol de imbracaminte care ar putea impiedica circulatia sangelui;

transportati victima la spital.


11. LESINUL (LIPOTIMIA)

Lesinul este rezultatul unei oxigenari temporar insuficiente a creierului . O persoana care lesina va
fi inconstienta chiar numai pentru cateva momente. Scopul acordarii primului ajutor in caz de lesin este
de a creste oxigenarea creierului.
Cauzele obisnuite ale lesinului sunt:

oboseala, perioade indelungate petrecute in aceeasi pozitie (in picioare sau asezat), foame, lipsa
aerului proaspat;

stari emotionale ca, de ex., frica, anxietatea, vederea sangelui;

boala, traumatisme, dureri mari.


Pot exista simptome care preced lesinul: pierderea echilibrului, paliditate,
transpiratii.
Masuri preventive:

se asigura aer proaspat (se deschid usi/ferestre), dar fara temperaturi excesive;

se slabeste stransoarea hainelor la gat, piept si talie;

daca persoana este culcata, picioarele se ridica la inaltimea de 10 30 cm fata de sol.


PRIMUL AJUTOR

se verifica daca victima are caile respiratorii deschise si daca respira;

se slabesc hainele la gat, piept si talie;

se aseaza victima in pozitia de siguranta (de recuperare);

se asigura aer proaspat si se protejeaza victima de temperaturi extreme;

se mentine victima intinsa confortabil inca 10-15 minute dupa ce si-a recapatat cunostinta.
Pierderea temporara a cunostintei poate fi unul din simptomele care insotesc o criza cardiaca
ischemica sau o comotie cerebrala. Se are in vedere o astfel de posibilitate, mai ales, cand lesinul se
produce la persoanele mai in varsta si cauza nu este evidenta.
Daca revenirea din lesin nu e rapida si completa este necesar ajutor medical.
12. SINCOPA

Ca manifestari, sincopa se aseamana cu lesinul. Apare rar la oameni sanatosi si e cauzata aproape
intotdeauna de lovituri in zonele reflexogene (plexul abdominal, barbie, gat, testicule) sau de boli
cardiace, hemoragii, boli vasculare.

In sincopa, spre deosebire de lesin, pulsul devine neregulat, deosebit de slab si poate chiar
disparea.

Primul ajutor este acelasi ca pentru lesin.

Daca apare stop cardio-respirator se iau de indata masurile corespunzatoare. Se asigura


transportul urgent si sub supraveghere al victimei la spital.

13. REGULI GENERALE PRIVIND PANSAREA


Pansamentele si bandajele sunt elemente de baza in acordarea primului ajutor pentru ingrijirea
ranilor si a traumatismelor muschilor, oaselor si articulatiilor. Persoanele care acorda prim ajutor trebuie
sa fie familiarizate nu numai cu folosirea pansamentelor si bandajelor comerciale, ci si sa fie capabile sa
le improvizeze, de la caz la caz, din materialele aflate la indemana.
Inainte de pansare, opriti hemoragia.

spalati-va pe maini inainte de a pansa o rana. Curatenia este esentiala pentru prevenirea sau
reducerea riscului de infectare;

dezinfectati-va, daca este posibil, cu spirt, tinctura de iod, apa oxigenata, solutii de rivanol 1o/oo,
permanganate de potasiu 1o/oo, bromocet 1o/oo, apa de colonie, benzina, tuica tare etc.;

nu atigeti si nu suflati peste partea de pansament care va veni in contact direct cu rana;

folositi pentru pansare cel mai curat material disponibil;

daca le aveti la indemana, folositi o pensa si un foarfece sterilizate prin fierbere sau la flacara;

acoperiti complet rana si intindeti marginile pansamentului dincolo de limitele ranii;

inainte de pansare, aplicati peste compresele de tifon, bumbac absorbant, vata, fasa neaderenta sau
alt material curat;

nu indepartati de pe rana pansamentul deja facut. Daca sangele a trecut prin pansament, lasati
pansamentul neschimbat si acoperiti-l cu pansamente suplimentare, vata sau alte materiale, fixate cat
mai bine;

cand sangerarea nu se opreste si pansamentul se imbiba cu sange, se vor aplica si alte masuri de
oprire a hemoragiei (hemostaza);

fixati pansamentul cu banda adeziva (leucoplast) sau bandaje (fesi) pentru ca acesta sa nu cada in
timpul transportului;

daca pansamentul a fost facut in conditii nesterile, avertizati unitatea medicala care preia ranitul;

Nu puneti niciodata vata direct pe rana!


14. FRACTURILE

Definitie: Intreruperea continuitatii unui os, cu alte cuvinte orice rupere, zdrobire sau plesnire
(fisurare) a unui os ca urmare a unui traumatism mai puternic (cadere de la inaltime, lovitura, strivire,
tamponare, izbire, rasucire, etc)

Toate cele 200 oase ale corpului se pot fractura, dar cel mai des, fracturile se produc la oasele lungi
ale membrelor, la oasele bazinului si ale coloanei vertebrale.

Cazurile mai frecvente ale fracturilor:


- Accidentele de munca si de circulatie;
- Catastrofele (cutremure, prabusiri de mine, ciocniri de trenuri, etc)

Frecventa: cel mai mare numar se inregistreaza la barbatii intre 25-50 ani si la varstnici (fracturile
se pot produce si la traumatisme usoare)
PREVENIREA FRACTURILOR
Majoritatea fracturilor pot fi prevenite prin adoptarea unor masuri de securitate (obiceiuri,
deprinderi) in diferite activitati profesionale, casnice, sportive, etc.
Trebuie evitate:

Suprafetele accidentale sau incarcate cu diferite obiecte (obstacole): unelte, materiale, cordoane de
racord, furtunuri, etc.

Pardoselile umede, murdare cu uleiuri, alunecoase; lipsa covoarelor, carpetelor sau traverselor;

Scarile luminate insuficient si blocate (aglomerate) cu diverse obiecte, fara balustrada, acoperite cu
gheata si/sau zapada;

Folosirea scaunelor pentru a atinge locuri inalte, a scarilor pliante defecte, a scarilor neasigurate, a
improvizatiilor;

Neutilizarea balustradelor si a centurilor de siguranta atunci cand se lucreaza la inaltime.


TIPURI DE FRACTURI
Cunoasterea diferitelor tipuri de fracturi este foarte importanta in luarea masurilor de prim ajutor
adecvate, care sa nu agraveze fractura si sa previna complicatiile: transformarea unei fracturi
incomplete intr-una completa, a unei fracturi complete intr-una cu deplasare, a unei fracturi inchise intruna deschisa. In functie de modul de producere a accidentului trebuie suspectata o fractura chiar si la
distanta de locul de actiune a agentului agresor.
Functie de actiunea directa/indirecta a agentului agresor fracturile pot fi:

1.
Fractura directa se produce la locul de aplicare a fortei respective (la locul de actiune a
agentului agresor) caderea unei greutati pe coapsa, gamba, mana, o lovitura aplicata pe coloana, etc.
Acest tip de fractura intereseaza in special oasele care nu au toata suprafata acoperita de muschi
(cubitus, tibie, clavicula).
2.
Fractura indirecta se produce la distanta de locul de aplicare a fortei respective (la distanta de
locul de actiune a agentului agresor). Se produce prin:

Flexie agentul agresor actioneaza asupra unei extremitati a osului, cealalta extremitate fiind
fixata; osul se rupe acolo unde curbura e mai mare (F de clavicula prin cadere pe umar, F gatului femural
prin cadere pe genunchi);

Rasucire accidentele provocate de prinderea hainelor sau membrelor de o masina,


banda, agregat, fapt ce duce la ruperea oaselor la distanta prin fracturi spiroide F coapsei prin rotirea
violenta a corpului, in timp ce piciorul e blocat pe sol;

Tractiune un segment de membru e prins si atarna sau e tras de un agregat producanduse si o mica rotatie;

Presiune fracturi produse prin caderi de la inaltime: fracturi de calcai, genunchi, sold si
coloana vertebrala in cazul caderilor in picioare; fracturi de antebrat, brat, si clavicula in caderile pe
palme sau pe cot.
Fracturile mai pot fi:

Inchise, cand cel putin pielea a ramas intacta;

Deschise, cand s-a produs si o rana prin care focarul de factura comunica cu exteriorul. Fracturile
deschise sunt mai grave, find insotite de hemoragii si complicate cu infectii.
SEMNE SI SIMPTOME
Inainte de examinarea accidentatului este obligatoriu ca salvatorul sa se informeze asupra:

agentului agresor;

a modului de actiune a acestuia;

asupra caror parti din organism a actionat.


Fractura se suspecteaza daca:

Traumatismul e produs de o forta externa puternica;

S-a auzit o trosnitura sau o pocnitura.


Examinarea accidentatului se realizeaza cu blandete si atentie pentru a nu provoca leziuni suplimentare.
Membrul accidentat se compara cu cel valid pentru a determina gradul de deformare.
Imbracamintea trebuie taiata pentru a permite examinarea zonei traumatizate.
SEMNE DE PROBABILITATE

Durerea si sensibilitatea dureroasa maxime la locul fracturii, cu ocazia miscarii sau palparii
portiunii ranite (!!! o simpla contuzie musculara poate provoca durere);

Deformarea regiunii traumatizate (!!! Hematomul si luxatia pot deforma zona afectata);

Impotenta functionala pierderea functiunii sau imposibilitatea efectuarii miscarii partii ranite
intotdeauna prezenta ca urmare a durerii si deformarii (!!! Lipsa miscarii este un act de aparare
impotriva durerii);

Scurtarea membrului fracturat (prin deplasarea pe verticala a segmentelor osoase)


(!!! Poate apare si in luxatii);

Vanataia (echimoza) apare mai tarziu si uneori la distanta de locul fracturii indica difuzarea
sangelui din focarul de fractura in straturile pielii (!!! Poate apare si dupa o simpla lovitura).
SEMNE SIGURE

Miscarea anormala aparuta in afara articulatiilor indica in mod sigur o fractura completa. !!! Nu
trebuie sa fie cautata de catre salvator indoind gamba, coapsa, bratul sau antebratul victimei. Poate fi
observata in timp ce accidentatul se misca sau se agita din cauza durerii; cel mult i se cere sa-si ridice
membrul in cauza, putandu-se constata atunci ca miscarea nu se transmite extremitatii acestuia.

Crepitatia sau frecatura rezulta din frecarea fragmentelor osoase intre ele, in timp ce accidentatul
executa o miscare; e periculos sa fie cautata intentionat deoarece pot fi provocate complicatii.
15. PRIMUL AJUTOR IN FRACTURI

Scop: - prevenirea complicatiilor si leziunilor ulterioare;


- diminuarea durerii si umflarea zonei.
REGULI GENERALE CE NU TREBUIE FACUT:

NU se actioneaza brutal si NU se impun victimei miscari inutile.


Victima NU trebuie ridicata in picioare sau transportata inainte de imobilizarea fracturii, pentru ca
toate acestea pot provoca complicatii:
1. Accentuarea durerii(cauza a socului);
2. Deplasarea fragmentelor osoase uneori ascutite si taioase care distrug muschi, vase de sange sau nervi
provocand hemoragii sau paralizii;
3. Transformarea fracturii inchise intr-una deschisa si complicatii.
CE TREBUIE FACUT:
Primul ajutor se acorda la locul accidentului, exceptand cazul in care persista un pericol pentru
salvator sau pentru victima. Victima trebuie asezata in cel mai apropiat loc sigur, unde ranile sale sa
poata fi temporar asistate si stabilizate.
In caz de fractura deschisa primordiala este oprirea hemoragiei si pansarea ranii. Orice os
exteriorizat trebuie protejat cu fesi de jur imprejur, dar
NU TREBUIE FORTAT SA INTRE INAPOI IN RANA.
Administrarea unui calmant pentru a diminua durerea (antinevralgic, algocalmin)
Obiectivul principal al primului ajutor imobilizarea focarului fracturii pentru a preveni
complicatiile si a alina durerea. Imobilizarea se realizeaza cu ajutorul atelelor confectionate special sau
improvizate (bastoane, umbrele, bucati de scandura sau placaj, cozi de matura, sipci, paturi, etc)
REGULILE IMOBILIZARII FRACTURII

Orice imobilizare trebuie sa cuprinda doua articulatii (incheieturi): cea de deasupra si cea de de
desubtul focarului de fractura (proximal si distal);

La membre, atelele se pun de o parte si de alta a focarului de fractura (sau membrul se aseaza intr-o
gutiera speciala);

Atelele se invelesc in vata (sau alte materiale moi) pentru a nu leza pielea, a nu stanjeni circulatia
sau a nu mari durerea;

Se evita aplicarea atelelor pe locul unde osul vine in contact direct cu pielea (fata antero-interna a
gambei);

Acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizata, golurile se umplu cu vata;

Se trage apoi o fasa, la inceput circulara, apoi serpuitoare, in jurul atelelor si membrului fracturat,
obtinand astfel o imobilizare provizorie (imobilizarea de durata in aparat gipsat serviciul medical de
specialitate);
!!! Fasa prea stransa stanjeneste circulatia sangelui si accentueaza durerea, iar fasa prea larga este egala
cu lipsa imobilizarii.

Orice accentuare a durerii indica agravarea situatiei si necesita controlarea pozitiei membrelor, a
bandajelor si nodurilor si a circulatiei sangelui la extremitati;
!!! Nodurile de la materialul utilizat pentru fixarea atelelor vor fi facute peste atela si nu pe zona
descoperita deoarece pot provoca compresiuni dureroase pe tegumente.
!!! Daca sunt ranite ambele picioare, nodurile se fac pe linia mediana.

La efectuarea imobilizarii trebuie sa conlucreze cel putin doua persoane. Una ridica membrul
fracturat cu o mana, in timp ce cu palma cealalta sprijina locul fracturii iar cealalata persoana aplica
atelele si trage fasa.
- Dupa imobilizare urmeaza transportarea accidentatului la spital. Pana atunci se va asigura in continuare
supravegherea accidentatului luandu-se in continuare masurile necesare pentru prevenirea socului:
acoperire cu pleduri sau haine, administrare de calmante pentru durere si de lichide, daca victima este
constienta.
REDUCEREA FRACTURII
In cazul fracturarii unui os, muschii asociati acestuia se contracta; daca fractura e completa,
contractia rapida a muschilor poate produce alunecarea extremitatilor rupte si patrunderea lor in tesutul
inconjurator. Manipularea brutala poate produce dureri si chiar leziuni ale muschilor, nervilor si vaselor
sanguine.
Astfel poate fi necesara reducerea fracturii prin tractiunea membrului accidentat, ceea ce
realizeaza implicit si relaxarea (repunerea, reasezarea in ax) oaselor rupte si deplasate. Daca aceasta
reducere este necesara, ea trebuie executata de doi salvatori:

Unul ridica membrul deasupra fracturii (proximal);

Celalat trage, cu grija, dar ferm, in josul fracturii, divergent fata de primul si in axul membrului
respective

PRECAUTIILE TRACTIUNII

NU incercati sa indreptati articulatiile in cazul traumatismelor umerilor, coatelor, incheieturilor


mainii sau genunchilor. Aceasta manevra poate distruge nervi importanti si vase sanguine mari care trec
prin apropierea acestor incheieturi.

Aplicati o tractiune suficienta numai pentru a alinia membrul si a elibera compresia musculara si a
extremitatilor osului fracturat asupra nervilor si muschilor. Pentru a realinia membrul poate fi necesara o
tractiune mai mare, dar nu fortati. Daca exista rezistenta sau durere accentuata, intrerupeti tractiunea si
imobilizati in pozitia diformitatii existente.

Mentineti tractiunea pana cand membrul este complet imobilizat.

Efectuati manevra de axare a membrului fracturat numai daca se constata deformarea evidenta a
membrului. Ea nu e obligatorie dar e bine sa se faca in primele minute dupa accident, pentru ca in
aceasta perioada victima are o scurta perioada de anestezie naturala.

Notati ca ati aplicat tractiunea si informati serviciul medical verbal/printr-o nota scrisa, introdusa
in imbracamintea victimei.
MANEVRELE DE TRACTIUNE
1. PENTRU MEMEBRUL SUPERIOR
La nivelul bratului se indoaie cotul la 90o primul salvator trage in ax apucand de antebrat, in
portiunea sa superioara, imediat sub plica cotului, iar al doilea salvator apuca de brat cu mainile
impreunate ca o chinga in axila si trage in sens contrar;
La nivelul antebratului se indoaie incet cotul victimei la 90o primul salvator trage in ax de
degetul mare al mainii, iar al doilea salvator trage tot in ax dar in sens contrar apucand de portiunea
inferioara a bratului, imediat deasupra plicii cotului;
2. PENTRU MEMBRUL INFERIOR
La nivelul femurului (coapsa) se mentine genunchiul victimei intins si se trage in ax, primul
salvator apucand de picior cu mainile sprijinite de glezna si de calcai, iar al doilea salvator tragand in
sens contrar de radacina coapsei cu mainile impreunate in chinga sau cu ajutorul unui cersaf introdus
intre coapse.
La nivelul gambei (gleznei) se ridica membrul inferior, indoindu-l la nivelul genunchiului si se
trage in ax: un salvator apuca de laba piciorului si cel de-al doilea salvator trage in sens contrar, apucand
de genunchi;
La nivelul degetelor, mainii sau labei piciorului se trage intr-un sens de varfurile degetelor
corespunzatoare regiunii deformate, fixand cu putere, cu cealalata mana, pumnul sau glezna victimei
(membrul superior sau membrul inferior).
Intocmit :
Serviciul extern de prevenire si protectie
I. I. PASCU C. GHEORGHE

S.C. EL FLUIDO CHEMICALS S.R.L.

VAZUT,
ADMINISTRATOR

9. RISCURI DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA specifice unitatii


- cadere de la acelasi nivel ;
- cadere de la inaltime ;
- cadere, prabusire de materiale sau obiecte ;
- contact cu materiale sau obiecte proiectate ;
- prinderea, lovirea sau strivirea de masini, utilaje, accesorii sau scule actionate mecanic, in functiune ;
- prinderea, lovirea si strivirea cu dispozitive, accesorii sau scule actionate manual sau de obiecte si
materiale ;
- prinderea, lovirea si strivirea din mijloace de transport in incinta unitatii sau in afara acesteia pe durata
deplasarii la si de la serviciu ;
- electrocutare ;
- proiectare si cadere de materiale ;
- arsuri, explozii, intoxicatii, calamitati ;
- agresiuni verbale si/sau fizice ;
In vederea prevenirii, diminuarii acestor riscuri s-au luat urmatoarele
MASURI ORGANIZATORICE, TEHNICE DE ALARMARE DE PRIM AJUTOR,
INTERVENTIE, EVACUARE A LUCRATORILOR SI CELORLALTE PERSOANE DIN
CADRUL SOCIETATII :
- achizitionare ET, EIP certificate d.p.d.v. al calitatii de SSM ;
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante;
- elaboarare de instructiuni proprii de S.S.M. ( I.P.S.M. Nr.1.n );
- sarcinile ce revin fiecarui lucrator vor fi realizate in conformitate cu legislatia in vigoare;
- eventualele reparatii a utilajelor si echipamentelor de lucru se vor realiza numai de catre personal
autorizat prin esalonarea acestor operatii;
- se va delimita si semnaliza locul de munca;
- se vor lua masuri tehnico-organizatorice de alarmare in cazul starilor de pericol iminent, de
accidentare, respective in cazul producerii accidentelor de munca si a accidentarilor tehnice prin oprirea
instalatiilor sau activitatii , evaluarea lucratorilor din zonele periculoase, anuntarea imediata a
conducatorilor ierarhici superiori;
- in cazul accidentelor de munca se va acorda primul ajutor.
Intocmit :
Serviciul extern de prevenire si protectie
I. I. PASCU C. GHEORGHE

S.C. EL FLUIDO CHEMICALS S.R.L.

VAZUT,

ADMINISTRATOR
10. Obligatii ale lucratorilor . Anexe la fisa postului.
ATRIBUII PE LINIE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA I P.S.I/S.U
PENTRU PERSONALUL S.C S.R.L. (INSTRUCIUNI INTERNE)
Anexa la Decizia..... ../ .......
A. ATRIBUII GENERALE

(1) Asigurarea msurilor de prevenire a oricror accidente de munc i mbolnviri profesionale;


(2) Asigurarea proteciei mediului la locul de munc i a msurilor igienico sanitare;
(3) Dotarea salariailor cu echipament individual de protecie i de lucru materiale igienico sanitare i alimentaiei de protecie i
urmrirea utilizrii acestora conform scopului acordrii. Asigurarea dotrii cu trus sanitar i materiale de prim ajutor i stabilete locurile
de amplasare spre cunotina tuturor salariailor;
(4) Prevenirea constituirii condiiilor favorabile pentru incendii, avarii, explozii sau situaii periculoase prin msuri tehnice, organizatorice,
igienico sanitare, corespunztoare condiiilor de munc i factorilor de mediu specifici.
(5) Dotarea cu materiale de propagand privind securitatea si sanatatea in munca si P.S.I/S.U. Asigur meninerea i afiarea la locul de
munc a instruciunilor specifice de securitate si sanatate in munca, afie, plci avertizoare e.t.c.
(6) Efectuarea instruirii specifice de securitate si sanatate in munca i P.S.I/ S.U. a tuturor salariailor de la punctul de lucru i a altor
participani la procesul de munc aflai n raza sa de activitate;
(7) Contribuie la ntocmirea i completarea cu msuri specifice de securitate si sanatate in munca a instructajelor pentru toate locurile de
munc, instalaiile, utilajele din sectorul su de activitate;
(8) Asigur realizarea msurilor stabilite de organul de control cu prilejul controalelor i al cercetrii accidentelor de munc;
(9) Coopereaz cu angajatorul i/sau cu angajaii cu atribuii specifice n domeniul securitii i sntii n munc att timp ct este
necesar, pentru a da angajatorului posibilitatea s se asigure c toate condiiile de munc sunt corespunztoare i nu prezint riscuri pentru
securitatea i sntatea n munc sau pentru realizarea oricrei sarcini sau cerine impuse de autoriti competente.
B. ATRIBUII SPECIFICE
(1) Oprete lucrul la apariia unui pericol iminent de producere a unui accident i a msurilor de eliminare a strii de pericol sau procedeaz la izolarea

acestuia;
(2) Dispune aplicarea de msuri disciplinare mpotriva celor care ncalc regulile de securitate si sanatate in munca i P.S.I/S.U., scond
din producie pe cei care nu corespund din punct de vedere al sntii, vin n stare de ebrietate, obosii, nu sunt pregtii pentru executarea
lucrrilor si manipularea echipamentelor sau nu sunt echipai cu echipamentul individual de protecie i de lucru adecvat.
(3) Prezint documentele i d relaiile solicitate de persoanele n drept a constata activitatea la punctul de lucru sau n cazul cercetrii unor
evenimente;
(4) n cazul producerii unor accidente, organizeaz primul ajutor i aplic procedurile interne de tratare a evenimentelor de munc.
Am luat cunostinta:
PENTRU PERSONALUL S.C.. S.R.L. (INSTRUCIUNI INTERNE)
Anexa la fisa postului
LUCRATOR :
ATRIBUII GENERALE

(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
(7)
(8)
(9)
(10)

Desfasurarea activitatii in conformitate cu pregatirea si instruirea , precum si cu instructiunile primite din partea
angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala propria persoana si alte
persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale , in timpul procesului de munca ;
Utilizarea corecta a masinilor , aparaturii , uneltelor , substantelor periculoase , echipamente de transport si alte mijloace de
productie ;
Utilizarea corecta a echipamentului individual de protectie acordat si dupa utilizare , sa-l inapoieze sau sa-l puna la locul
destinat pentru pastrare ;
Nu va proceda niciodata la scoaterea din functiune , la modificarea , schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de
securitate proprii , a masinilor , aparaturii , uneltelor , instalatiilor electrice si cladirilor si sa utilizeze corect aceste
dispozitive ;
Comunica imediat angajatorului si / sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care are motive intemeiate sa o
considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor , precum si orice deficienta a sistemelor de protectie ;
Informeaza de indata conducatorul locului de munca si / sau angajatorul despre accidentele suferite de persoana proprie sau
de catre alti participanti la procesul de munca ;
Coopereaza cu angajatorul si / sau lucratorii desemnati atat timp cat este necesar , pentru a face posibila realizarea oricaror
masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari pentru protectia sanatatii si securitatii
lucratorilor ;
Isi insuseste si respecta prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare ale
acestora ;
Ofera relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari ;
Oprete lucrul la apariia unui pericol iminent de producere a unui accident i a msurilor de
eliminare a strii de pericol sau procedeaz la izolarea acestuia;
Am luat la cunotin:

Intocmit :
Serviciul extern de prevenire si protectie
I. I. PASCU C. GHEORGHE

S.C. EL FLUIDO CHEMICALS S.R.L.

VAZUT,
ADMINISTRATOR

11. H.G.1.048/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori
a echipamentelor individuale de protecie la locul de munca
CAP. I Dispoziii generale
ART. 1 Prezenta hotrre stabilete cerinele minime referitoare la echipamentul individual de
protecie utilizat de lucrtori la locul de munca.
ART. 2 Prevederile Legii securitii i sntii n munca nr. 319/2006 se aplica n totalitate
domeniului menionat la art. 1, fr a aduce atingere dispoziiilor mai restrictive i/sau specifice cuprinse
n prezenta hotrre.
ART. 3
(1) n sensul prezentei hotrri, prin echipament individual de protecie se nelege orice echipament
destinat sa fie purtat sau inut de lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar
putea sa i pun n pericol securitatea i sntatea la locul de munca, precum i orice element
suplimentar sau accesoriu proiectat n acest scop.
(2) Sunt excluse din definitia cuprins la alin. (1):
a) mbrcmintea de lucru i uniformele obinuite care nu sunt proiectate n mod special pentru a
proteja securitatea i sntatea lucrtorului;
b) echipamentul folosit de serviciile de urgenta i salvare;
c) echipamentul individual de protecie purtat sau folosit de armata, poliie ori de alte instituii de
ordine publica;
d) echipamentul individual de protecie pentru mijloace de transport rutier;
e) echipamentul sportiv;
f) echipamentul de autoaparare sau de descurajare;
g) dispozitivele purtabile pentru detectarea i semnalizarea riscurilor i factorilor nocivi.
ART. 4
Echipamentul individual de protecie trebuie utilizat atunci cnd riscurile nu pot fi evitate sau limitate
suficient prin mijloacele tehnice de protecie colectiv ori prin msurile, metodele sau procedurile de
organizare a muncii.
CAP. II Obligaiile angajatorilor SECIUNEA 1 Prevederi generale
ART. 5
(1) Echipamentul individual de protecie trebuie sa respecte prevederile Hotrrii Guvernului nr.
115/2004 privind stabilirea cerinelor eseniale de securitate ale echipamentelor individuale de protecie
i a condiiilor pentru introducerea lor pe piata, cu modificrile ulterioare.
(2) Orice echipament individual de protecie trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii:
a) sa fie corespunztor pentru riscurile implicate, fr sa conduc el nsui la un risc mrit;
b) sa corespund condiiilor existente la locul de munca;
c) sa ia n considerare cerinele ergonomice i starea sntii lucrtorului;
d) sa se potriveasca n mod corect persoanei care l poarta, dup toate ajustarile necesare.
ART. 6
n cazul n care prezenta unor riscuri multiple impune purtarea simultan a mai multor echipamente
individuale de protecie, aceste echipamente trebuie sa fie compatibile i sa isi pstreze eficacitatea n
raport cu riscul/riscurile respectiv/respective.
ART. 7
Condiiile de utilizare a echipamentului individual de protecie, n special durata purtrii, sunt
determinate n funcie de gravitatea riscului, frecventa expunerii la risc, caracteristicile postului de lucru
al fiecrui lucrator i de performanta echipamentului individual de protecie.
ART. 8
(1) Echipamentul individual de protecie este, n principiu, destinat purtrii de ctre o singura
persoana.
(2) Dac mprejurrile impun purtarea echipamentului individual de protecie de ctre mai multe
persoane, se iau msuri corespunztoare pentru a se asigura ca aceasta utilizare nu creeaz diferiilor

utilizatori nicio problema de sntate sau de igiena.


ART. 9
n cadrul ntreprinderii i/sau unitii trebuie sa se furnizeze i sa fie disponibile informaii adecvate
privind fiecare echipament individual de protecie impus n conformitate cu art. 5 i 6.
ART. 10
(1) Echipamentul individual de protecie se distribuie gratuit de angajator, care asigura buna sa
funcionare i o stare de igiena satisfctoare prin intermediul ntreinerii, repararii i inlocuirilor
necesare.
(2) Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei poate stabili dispoziii pe baza crora sa se
impun ca lucrtorul sa contribuie la costul unui anumit echipament individual de protecie, n situaiile
n care utilizarea echipamentului nu este exclusiv pentru locul de munca.
ART. 11
Angajatorul informeaz mai nti lucrtorul despre riscurile impotriva crora l protejeaza purtarea
echipamentului individual de protecie.
ART. 12
Angajatorul asigura instruirea lucrtorului i, dac este cazul, organizeaz antrenamente pentru modul
de purtare a echipamentului individual de protecie.
ART. 13
(1) Echipamentul individual de protecie poate fi utilizat numai n scopurile specificate i n
conformitate cu fia de instruciuni, cu excepia mprejurrilor specifice i excepionale.
(2) Instruciunile trebuie sa fie pe nelesul lucrtorilor.
SECIUNEA a 2-a Evaluarea echipamentului individual de protecie
ART. 14
(1) nainte de a alege echipamentul individual de protecie, angajatorul trebuie sa evalueze dac
echipamentul individual de protecie pe care intenioneaz sa l foloseasc ndeplinete cerinele
prevzute la art. 5 i 6.
(2) Aceasta evaluare cuprinde:
a) analiza i evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace;
b) definirea caracteristicilor pe care trebuie sa le posede echipamentul individual de protecie pentru a
fi eficace impotriva riscurilor prevzute la lit. a), lundu-se n considerare orice riscuri pe care le poate
crea echipamentul n sine;
c) compararea caracteristicilor echipamentului individual de protecie disponibil cu caracteristicile
prevzute la lit. b).
ART. 15
Evaluarea prevzut la art. 14 este revizuit n funcie de modificrile aduse oricrui element al
echipamentului individual de protecie.
SECIUNEA a 3-a Reguli de utilizare
ART. 16
(1) Fr a aduce atingere prevederilor art. 4-15, Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei
stabilete reguli generale pentru utilizarea echipamentului individual de protecie i / sau reguli care
reglementeaz cazurile i situaiile n care angajatorul trebuie sa furnizeze echipamentul individual de
protecie, lund n considerare reglementrile tehnice romane care transpun legislaia comunitara privind
libera circulaie a acestui echipament.
(2) Aceste reguli indica, n special, mprejurrile sau situaiile de risc n care este necesar utilizarea
echipamentului individual de protecie, fr a aduce atingere prioritatii care trebuie sa se acorde
mijloacelor de protecie colectiv.
(3) Anexele nr. 1-3 au un caracter orientativ, conin informaii utile pentru stabilirea acestor reguli i
fac parte integrant din prezenta hotrre.
ART. 17
Atunci cnd Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei adapteaza regulile prevzute la art. 16,
acesta ia n considerare orice modificri semnificative ale riscului, mijloacelor de protecie colectiv i
echipamentelor individuale de protecie, determinate de evolutiile tehnologice.
ART. 18
Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei consulta organizaiile angajatorilor i lucrtorilor
cu privire la regulile prevzute la art. 16 i 17.
SECIUNEA a 4-a Informarea, consultarea i participarea lucrtorilor
ART. 19

Fr a aduce atingere prevederilor art. 16 din Legea securitii i sntii n munca nr. 319/2006,
lucrtorii i/sau reprezentanii acestora sunt informati cu privire la toate msurile ce trebuie luate n
domeniul securitii i sntii lucrtorilor, atunci cnd acetia utilizeaz echipamente individuale de
protecie la locul de munca.
ART. 20
Consultarea i participarea lucrtorilor i/sau a reprezentanilor acestora cu privire la problemele la
care se face referire n prezenta hotrre, inclusiv n anexele la aceasta, se desfoar n conformitate cu
prevederile art. 18 din Legea nr. 319/2006.
ANEXA 2
LISTA orientativa i neexhaustiva a echipamentelor individuale de protecie
Protecia capului:
- casti de protecie pentru utilizare n industrie (mine, santiere de lucrri publice, alte ramuri
industriale);
- acoperamant uor pentru protecia scalpului (caschete, bonete, plase de par, cu sau fr cozoroc);
- acoperamant pentru cap (bonete, caschete, palarii etc. din material textil, material textil tratat etc.).
Protecia impotriva zgomotului:
- antifoane interne i alte dispozitive similare;
- casti antifonice (care acoper tot capul);
- antifoane externe care pot fi montate pe casti de protecie industriale;
- antifoane externe cu receptor de joasa frecventa incorporat;
- antifoane cu comunicare audio.
Protecia ochilor i a fetei:
- ochelari cu brate;
- ochelari-masca;
- ochelari-masca impotriva radiatiilor X, ochelari-masca impotriva radiatiilor laser, ochelari-masca
impotriva radiatiilor ultraviolete, infrarosii, vizibile;
- ecrane faciale (viziere);
- masti i casti pentru sudura cu arc (masti de mana, masti cu fixare pe cap sau masti care pot fi
montate pe casti de protecie).
Protecia respiratorie:
- aparate filtrante impotriva pulberilor, gazelor i pulberilor radioactive;
- aparate de protecie respiratorie izolante cu aductie de aer;
- aparate de protecie respiratorie cu masca de sudura detasabila;
- aparate i dispozitive pentru scufundare;
- costume pentru scufundare.
Protecia mainii i bratului:
- manusi care asigura protecie:
* impotriva agresiunilor mecanice (intepaturi, taieturi, vibratii etc.);
* impotriva substanelor chimice;
* pentru electricieni i impotriva caldurii;
- manusi cu un deget;
- degetare;
- manecute;
- manseta de protecie a incheieturii mainii pentru munci grele;
- mitene (manusi fr degete);
- manusi de protecie.
Protecia picioarelor i a gambelor:
- pantofi, bocanci, cizme semiinalte i cizme de securitate;
- incaltaminte la care se pot scoate rapid sireturile sau carligele;
- incaltaminte cu bombeu suplimentar de protecie;
- incaltaminte i supraincaltari cu talpi rezistente de caldura;
- incaltaminte, cizme i supraincaltari rezistente la caldura;
- incaltaminte, cizme i supraincaltari termoizolante;
- incaltaminte, cizme i supraincaltari impotriva vibratiilor;
- incaltaminte, cizme i supraincaltari antistatice;
- incaltaminte, cizme i supraincaltari electroizolante;

- cizme pentru lucrtorii cu ferastraie cu lant;


- saboti;
- genunchiere;
- glezniere detasabile;
- ghete;
- talpi detasabile (rezistente la caldura, perforare sau transpiratie);
- crampoane detasabile pentru gheaa, zapada sau podele alunecoase.
Protecia pielii:
- creme de protecie/unguente.
Protecia trunchiului i a abdomenului:
- veste, jachete i sorturi de protecie impotriva agresiunilor mecanice (intepare, tiere, stropi de metal
topit etc.);
- veste, jachete i sorturi de protecie impotriva substanelor chimice;
- veste cu sistem de nclzire;
- veste de salvare;
- sorturi de protecie impotriva radiatiilor X;
- centuri lomboabdominale.
Protecia ntregului corp
Echipament proiectat pentru a preveni caderile:
- echipament de prevenire a caderilor (echipament complet cu toate accesoriile necesare);
- echipament de franare cu absorbire a energiei cinetice (echipament complet cu toate accesoriile
necesare);
- dispozitive de sustinere a corpului (centuri de securitate).
mbrcminte de protecie:
- mbrcminte pentru lucru "de securitate" (doua piese i combinezoane);
- mbrcminte de protecie impotriva agresiunilor mecanice (intepare, tiere etc.);
- mbrcminte de protecie impotriva substanelor chimice;
- mbrcminte de protecie impotriva proiectiilor de metal topit i a radiatiilor infrarosii;
- mbrcminte de protecie rezistenta la caldura;
- mbrcminte termoizolanta;
- mbrcminte de protecie impotriva contaminarii radioactive;
- mbrcminte de protecie impotriva pulberilor;
- mbrcminte de protecie impotriva gazelor;
- mbrcminte i accesorii (banderole, manusi etc.) de semnalizare fluorescente, reflectorizante;
- paturi de protecie.
ANEXA 3
LISTA orientativa i neexhaustiva a activitilor i sectoarelor de activitate care pot necesita
utilizarea de echipament individual de protecie
1. Protecia capului (protecia craniului)
Casti de protecie:
- lucrri de construcii, n special activitate pe, sub sau n apropierea schelelor i locurilor de munca la
nlime, la operaii de montare i demontare a cofrajelor, de asamblare i instalare, activitate desfasurata
pe schele i de demolri;
- lucrri de poduri metalice, construcii metalice nalte, stlpi, turnuri, structuri hidraulice de metal,
furnale, otelarii i laminoare, containere mari, conducte mari, cazane i centrale electrice;
- lucrri n fose, santuri, puuri i galerii;
- terasamente i lucrri n piatra;
- lucrri n subteran, cariere, excavari la suprafata, halde;
- lucrri cu unelte de impuscat bolturi;
- lucrri cu explozivi;
- lucrri n vecintatea lifturilor, dispozitivelor de ridicare, macaralelor i a transportoarelor;
- lucrri la furnale, instalaii de concasare fina, otelarii, laminoare, ateliere metalurgice, forjare,
matritare la cald i turnare;
- lucrri la cuptoare industriale, containere, maini, silozuri, buncare i conducte;
- lucrri de construcii navale;
- lucrri de manevra feroviare;

- lucrri n abatoare.
2. Protecia picioarelor
Incaltaminte de securitate cu talpa antiperforatie:
- lucrri de construcii, civile i rutiere;
- lucrri pe schele;
- lucrri de demolare;
- lucrri de construcii n beton i plci prefabricate, care presupun montarea i demontarea cofrajelor;
- lucrri pe santiere i n spaii de depozitare;
- lucrri pe acoperisuri.
Incaltaminte de securitate fr talpa antiperforatie:
- lucrri pe poduri metalice, construcii metalice nalte, stlpi, turnuri, structuri hidraulice de metal,
furnale, otelarii i laminoare, containere mari, conducte mari, cazane i centrale electrice;
- construcia de cuptoare, instalaii de nclzire i ventilare i lucrri de asamblare de metale;
- lucrri de transformare i ntreinere;
- lucrri cu furnale, instalaii de concasare fina, otelarii, laminoare, ateliere metalurgice, forjare,
matritare la cald, presari la cald i trefilare;
- lucrri n cariere i n exploatri de suprafata i halde;
- extractia i prelucrarea pietrei;
- producia, tratarea i prelucrarea produselor din sticla plata i a recipientelor din sticla;
- lucrri de manipulare a formelor n industria ceramicii;
- captusirea cuptoarelor din industria ceramicii;
- lucrri de turnare n industria produselor ceramice i a materialelor de construcii;
- transport i depozitare;
- lucrri cu blocuri de carne congelata i ambalaje metalice de conserve alimentare;
- lucrri de construcii navale;
- lucrri de manevra feroviare.
Incaltaminte de securitate cu toc sau talpa ortopedica i insertie antiperforatie:
- lucrri pe acoperisuri.
Incaltaminte de securitate cu talpi termoizolante:
- lucrri cu i pe materiale foarte fierbinti sau foarte reci.
Incaltaminte de securitate care se poate dezechipa uor:
- acolo unde exista riscul penetrarii de substane incandescente.
3. Protecia ochilor sau a fetei
Ochelari de protecie, viziere i ecrane faciale:
- lucrri de sudura, polizare i debitare;
- lucrri de gaurire i gravare;
- lucrri de tiere i prelucrare a pietrei;
- lucrri cu unelte de impuscat bolturi;
- utilizarea de maini a cror funcionare se bazeaz pe ndeprtarea spanului n cazul prelucrrii de
materiale care produc span;
- matritarea la cald;
- ndeprtarea i maruntirea cioburilor;
- pulverizarea de substane abrazive;
- lucrri cu soluii acide i alcaline, dezinfectanti i produse de curatare corozive;
- utilizarea de dispozitive cu jet lichid;
- lucrri cu i n apropierea materialelor incandescente;
- lucrri cu caldura radianta;
- lucrri cu laser.
4. Protecia respiratorie
Semimasti/Aparate de protecie respiratorie:
- lucrri n containere, spaii inguste i cuptoare industriale alimentate cu gaz, n cazul n care poate
exista riscul intoxicrii cu gaz sau cantitatea de oxigen este insuficienta;
- lucrri la gura de ncrcare a furnalelor;
- lucrri n apropierea convertizoarelor i a conductelor de gaz ale furnalelor;
- lucrri n apropierea oalelor de turnare, n cazul n care se pot degaja vapori de metale grele;
- lucrri pe captuseala furnalelor i a oalelor de turnare, n cazul n care se pot degaja pulberi;
- vopsirea prin pulverizare fr ventilaie corespunztoare;

- lucrri n puuri, canale i alte spaii subterane ale sistemului de canalizare;


- lucrri n instalaii de rcire n care exista riscul scurgerii agentului de refrigerare.
5. Protecia auzului
Antifoane:
- lucrri la prese de metale;
- lucrri cu dispozitive pneumatice;
- lucrri ale personalului de la sol n aeroporturi;
- lucrri de treierat;
- lucrri n industria lemnului i textila.
6. Protecia corpului, bratelor i mainilor
mbrcminte de protecie:
- lucrri cu acizi i soluii caustice, dezinfectanti i substane de curatare corozive;
- lucrri cu sau n apropierea materialelor fierbinti i acolo unde se simt efectele caldurii;
- lucrri cu produse din sticla plata;
- lucrri de sablare;
- lucrri n camere frigorifice.
Imbracamite de protecie greu inflamabila:
- lucrri de sudura n spaii inguste.
Sorturi rezistente la perforatie:
- lucrri de dezosare i transare;
- lucrri cu cutite de mana care implica ndreptarea cutitului spre corp.
Sorturi din piele:
- lucrri de sudura;
- lucrri de forjare;
- lucrri de turnare.
Protecia antebratului:
- lucrri de dezosare i transare.
Manusi:
- lucrri de sudura;
- manipularea de obiecte cu muchii ascutite, dar nu la utilizarea mainilor care prezint riscul ca
manusa sa fie prins;
- lucrri neprotejate cu acizi i soluii caustice.
Manusi din impletitura metalic:
- lucrri de dezosare i transare;
- utilizarea obinuit a cutitelor de mana n producie i abatoare;
- schimbarea cutitelor la mainile de tiat.
7. mbrcminte de protecie impotriva intemperiilor:
- lucrri n aer liber pe ploaie i vreme rece.
8. mbrcminte reflectorizanta:
- lucrri n locuri n care lucrtorii trebuie sa poat fi observati la timp.
9. Centuri de securitate:
- lucrri pe schele;
- asamblarea de piese prefabricate;
- lucrri pe stlpi.
10. Franghii de securitate:
- lucrri n cabine de macarale amplasate la mare nlime;
- lucrri n cabine de stivuitoare i elevatoare amplasate la mare nlime n depozite;
- lucrri n partea superioar a turnurilor de sonda;
- lucrri n puuri i canalizari.
11. Protecia pielii:
- prelucrarea materialelor de acoperire;
- lucrri de tabacarie.
Intocmit : Serviciul extern de prevenire si protectie

S.C. EL FLUIDO CHEMICALS S.R.L.

VAZUT,
ADMINISTRATOR

12. H.G. 1.051/ 2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a
maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare
CAP. I Dispoziii generale
ART. 1 Prezenta hotrre stabilete cerinele minime de securitate i sntate pentru manipularea
manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare.
ART. 2 Prevederile Legii securitii i sntii n munca nr. 319/2006 se aplica n ntregime
domeniului prevzut la art. 1, fr a aduce atingere prevederilor mai restrictive i/sau specifice cuprinse
n prezenta hotrre.
ART. 3 n sensul prezentei hotrri, prin manipularea manual a maselor se nelege orice tip de
transport sau sustinere a unei mase de ctre unul ori mai muli lucrtori, inclusiv ridicarea, aezarea,
impingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorit caracteristicilor acesteia sau
condiiilor ergonomice necorespunztoare, prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni
dorsolombare.
CAP. II Obligaiile angajatorilor
ART. 4 Angajatorul trebuie sa ia msuri tehnico-organizatorice necesare sau trebuie sa utilizeze
mijloace corespunztoare, n special echipamente mecanice, pentru a evita necesitatea manipulrii
manuale a maselor de ctre lucrtori.
ART. 5 n cazurile n care nu se poate evita necesitatea manipulrii manuale a maselor de ctre
lucrtori, angajatorul trebuie sa ia msuri organizatorice corespunztoare, sa utilizeze mijloace adecvate
sau sa furnizeze lucrtorilor aceste mijloace, pentru a reduce riscul pe care l implica manipularea
manual a acestor mase, lund n considerare elementele de referinta prevzute n anexa nr. 1.
ART. 6 n toate cazurile n care manipularea manual a maselor de ctre lucrator nu poate fi evitata,
angajatorul trebuie sa organizeze posturile de lucru astfel nct manipularea sa fie cat mai sigura i cu
risc cat mai mic posibil pentru sntate, fiind obligat de asemenea:
a) sa evalueze, n prealabil, condiiile de securitate i de sntate pentru tipul de lucrare respectiv i sa
examineze n special caracteristicile maselor, potrivit prevederilor anexei nr. 1;
b) sa urmreasc evitarea sau reducerea riscurilor pentru lucrtori, n special de afeciuni
dorsolombare, prin adoptarea de msuri corespunztoare, avnd n vedere caracteristicile mediului de
munca i cerinele activitii, potrivit prevederilor anexei nr. 1.
ART. 7 Pentru punerea n aplicare a prevederilor art. 7 alin. (4) lit. c), art. 24, 25 i 35 din Legea nr.
319/2006, trebuie respectate prevederile anexei nr. 2.
CAP. III Informarea, instruirea, consultarea i participarea lucrtorilor
ART. 8
(1) Fr a aduce atingere prevederilor art. 16 i 17 din Legea nr. 319/2006, lucrtorii i/sau
reprezentanii acestora trebuie sa fie informati despre toate msurile ce trebuie puse n practica n
aplicarea prezentei hotrri, cu privire la protecia securitii i sntii.
(2) Angajatorii trebuie sa se asigure ca lucrtorii i/sau reprezentanii acestora primesc informaii
generale i, ori de cte ori este posibil, informaii precise cu privire la:
a) greutatea maselor;
b) centrul de greutate sau partea cea mai grea, atunci cnd pachetul este ncrcat excentric.
ART. 9 Fr a aduce atingere prevederilor art. 20 i 21 din Legea nr. 319/2006, angajatorii trebuie sa
se asigure ca lucrtorii primesc, n plus, o formare adecvat i informaii precise cu privire la modul
corect de manipulare a maselor i la riscurile la care acetia se expun, n special dac aceste sarcini nu
sunt efectuate corect, avnd n vedere prevederile anexelor nr. 1 i 2.
ART. 10 Consultarea i participarea lucrtorilor i/sau a reprezentanilor acestora cu privire la
problemele la care se face referire n prezenta hotrre, inclusiv n anexele la aceasta, trebuie sa se
realizeze potrivit prevederilor art. 18 i 19 din Legea nr. 319/2006.
CAP. IV Sanciuni
ART. 11
nclcarea prevederilor prezentei hotrri atrage rspunderea contravenional, civil sau penal, dup
caz, potrivit Legii nr. 319/2006.

ART. 12
Constatarea contraveniilor i aplicarea sanciunilor se fac de ctre inspectorii de munca din cadrul
Inspeciei Muncii i de ctre inspectorii de medicina muncii din cadrul Ministerului Sntii Publice.
CAP. V Dispoziii finale
ART. 13 Anexele nr. 1 i 2 fac parte integrant din prezenta hotrre.
ANEXA 1 ELEMENTE DE REFERINTA*1)[art. 5, art. 6 lit. a) i b) i art. 9 din hotrre]
*1) n vederea efecturii unei analize muli-factor, pot fi luati n considerare simultan diferii factori
prezentai n anexele nr. 1 i 2.
1. Caracteristicile masei
Manipularea manual a maselor poate prezenta riscuri, n special de afeciuni dorsolombare, dac
masa este:
- prea grea sau prea mare;
- greu de manuit i de prins;
- instabila sau cu un coninut ce risca sa se deplaseze;
- pozitionata astfel nct necesita susinerea sau manipularea ei la distanta fata de trunchi sau cu flexia
ori rasucirea trunchiului;
- susceptibil sa produc leziuni lucrtorilor, din cauza marginilor i/sau consistentei sale, n special n
cazul unei coliziuni.
2. Efortul fizic necesar
Efortul fizic poate prezenta riscuri, n special de afeciuni dorsolombare, dac:
- este prea intens;
- nu poate fi realizat dect printr-o micare de rasucire a trunchiului;
- poate sa antreneze o deplasare brusca a masei;
- este realizat atunci cnd corpul se afla ntr-o poziie instabila.
3. Caracteristicile mediului de munca
Caracteristicile mediului de munca pot determina o cretere a riscurilor, n special de afeciuni
dorsolombare, dac:
- nu exista suficient spaiu liber, n special pe verticala, pentru realizarea activitii;
- solul prezint denivelari, prezentnd pericole de mpiedicare, sau este alunecos pentru incaltamintea
lucrtorului;
- locul de munca sau mediul de munca nu permite lucrtorului manipularea manual a maselor la o
nlime sigura sau ntr-o poziie de lucru confortabila;
- solul sau planul de lucru prezint denivelari care implica manipularea masei la diferite niveluri;
- solul sau planul de sprijin al piciorului este instabil;
- temperatura, umiditatea sau circulaia aerului este necorespunztoare.
4. Cerine ale activitii
Activitatea poate prezenta riscuri, n special de afeciuni dorsolombare, dac implica una sau mai
multe dintre urmtoarele cerine:
- efort fizic prea frecvent sau prelungit, care solicita n special coloana vertebrala;
- perioada insuficienta de repaus fiziologic sau de recuperare;
- distane prea mari pentru ridicare, coborare sau transport;
- ritm de munca impus printr-un proces care nu poate fi modificat de lucrator.
ANEXA 2
FACTORI INDIVIDUALI DE RISC*1) [art. 7 i 9 din hotrre]
*1) n vederea efecturii unei analize muli-factor, pot fi luati n considerare simultan diferii factori
prezentai n anexele nr. 1 i 2.
Lucrtorul este expus unor riscuri dac:
- este necorespunztor din punct de vedere fizic sa execute sarcina de munca respectiva;
- poarta mbrcminte, incaltaminte sau alte efecte personale necorespunztoare;
- nu are cunotine sau instruire suficienta ori adecvat.
Intocmit :
Serviciul extern de prevenire si protectie
I. I. PASCU C. GHEORGHE

S.C. EL FLUIDO CHEMICALS S.R.L.

VAZUT,
ADMINISTRATOR

13. H.G. 971/ 2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau de sntate la
locul de munca
CAP. I Dispoziii generale
ART. 1 Prezenta hotrre stabilete cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau de
sntate la locul de munca.
ART. 2 Prezenta hotrre nu se aplica semnalizarii prevzute de reglementrile referitoare la
introducerea pe piata a substanelor i preparatelor periculoase, a produselor i/sau a echipamentelor, cu
excepia cazului n care aceste reglementri fac referire n mod expres la acest lucru.
ART. 3 Prezenta hotrre nu se aplica semnalizarii utilizate n reglementarea traficului rutier, feroviar,
fluvial, maritim i aerian.
ART. 4 Prevederile Legii securitii i sntii n munca nr. 319/2006 se aplica n totalitate ntregului
domeniu la care se face referire la art. 1, fr a aduce atingere prevederilor mai restrictive i/sau
specifice ale prezentei hotrri.
ART. 5
Pentru aplicarea prezentei hotrri expresiile de mai jos semnifica dup cum urmeaz:
a) semnalizare de securitate i/sau de sntate - semnalizarea care se refer la un obiect, o activitate
sau o situaie determinata i furnizeaz informaii ori cerine referitoare la securitatea i/sau sntatea la
locul de munca, printr-un panou, o culoare, un semnal luminos ori acustic, o comunicare verbal sau un
gest-semnal, dup caz;
b) semnal de interzicere - semnalul prin care se interzice un comportament care ar putea atrage sau
cauza un pericol;
c) semnal de avertizare - semnalul prin care se avertizeaza asupra unui risc sau unui pericol;
d) semnal de obligativitate - semnalul prin care se indica adoptarea unui comportament specific;
e) semnal de salvare sau de prim ajutor - semnalul prin care se dau indicaii privind ieirile de urgenta
ori mijloacele de prim ajutor sau de salvare;
f) semnal de indicare - semnalul prin care se furnizeaz alte indicaii dect cele prevzute la lit. b)-e);
g) panou - semnalul care, prin combinarea unei forme geometrice, a unor culori i a unui simbol sau a
unei pictograme, furnizeaz o indicaie specifica, a crui vizibilitate este asigurata prin iluminare de
intensitate suficienta;
h) panou suplimentar - panoul utilizat mpreun cu un panou descris la lit. g), care furnizeaz
informaii suplimentare;
i) culoare de securitate - culoarea creia i este atribuit o semnificatie specifica;
j) simbol sau pictograma - imaginea care descrie o situaie sau indica un comportament specific i
care este utilizata pe un panou ori pe o suprafata luminoasa;
k) semnal luminos - semnalul emis de un dispozitiv realizat din materiale transparente sau translucide,
iluminate din interior ori din spate, astfel nct sa se creeze o suprafata luminoasa;
l) semnal acustic - semnalul sonor codificat, emis i difuzat de un dispozitiv realizat n acest scop, fr
folosirea vocii umane sau artificiale;
m) comunicare verbal - mesajul verbal predeterminat, comunicat prin voce uman sau artificiala;
n) gest-semnal - miscarea i/sau poziia bratelor i/sau a mainilor ntr-o forma codificata, avnd ca
scop ghidarea persoanelor care efectueaz manevre ce constituie un risc sau un pericol pentru lucrtori.
CAP. II Obligaiile angajatorilorSECIUNEA 1 Obligaii generale
ART. 6
(1) Atunci cnd riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mijloace tehnice de protecie
colectiv ori prin msuri, metode sau procedee de organizare a muncii, angajatorul trebuie sa prevad
semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul de munca, n conformitate cu prevederile prezentei
hotrri, i sa verifice existenta acesteia.
(2) Pentru alegerea semnalizarii adecvate, angajatorul trebuie sa ia n considerare orice evaluare a
riscurilor realizat n conformitate cu art. 7 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 319/2006.
ART. 7 Semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul de munca trebuie sa satisfac cerinele
minime prevzute n anexele nr. 1-9 care fac parte integrant din prezenta hotrre.

ART. 8 n interiorul ntreprinderilor i/sau unitilor trebuie prevzut, dac este cazul, semnalizarea
corespunztoare traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim i aerian, fr a aduce atingere cerinelor
minime prevzute n anexa nr. 5.
SECIUNEA a 2-a Informarea i instruirea lucrtorilor
ART. 9Lucrtorii i/sau reprezentanii acestora trebuie sa fie informati referitor la toate msurile care
trebuie luate privind semnalizarea de securitate i/sau de sntate utilizata la locul de munca, fr a
aduce atingere art. 16 i 17 din Legea nr. 319/2006.
ART. 10
(1) Lucrtorilor trebuie sa li se asigure o instruire corespunztoare n ceea ce privete semnalizarea de
securitate i/sau de sntate la locul de munca, n special sub forma unor instruciuni precise, fr a
aduce atingere art. 20 i 21 din Legea nr. 319/2006.
(2) Instruirea prevzut la alin. (1) trebuie sa cuprind semnificatia semnalizarii, mai ales a celei care
conine cuvinte, precum i comportamentul general i specific ce trebuie adoptat.
SECIUNEA a 3-aConsultarea i participarea lucrtorilor
ART. 11 Consultarea i participarea lucrtorilor i/sau a reprezentanilor acestora n ceea ce privete
aspectele reglementate de prezenta hotrre trebuie sa se realizeze n conformitate cu art. 18 din Legea
nr. 319/2006.
ANEXA 1 CERINE MINIME GENERALE privind semnalizarea de securitate i/sau de
sntate la locul de munca
1. Observaii preliminare
1.1. n cazul n care este necesar semnalizarea de securitate i/sau de sntate, n conformitate cu
obligaiile generale prevzute la art. 6 din hotrre, aceasta trebuie sa fie n conformitate cu cerinele
specifice prevzute n anexele nr. 2-9 la hotrre.
1.2. Prezenta anexa introduce cerine specifice privind semnalizarile de securitate i/sau de sntate,
descrie diferitele utilizri i stabilete regulile generale privind intersanjabilitatea i complementaritatea
acestora.
1.3. Semnalizarile de securitate i/sau de sntate trebuie sa fie utilizate numai pentru a transmite
mesajul sau informaiile prevzute n prezenta hotrre.
2. Modaliti de semnalizare
2.1. Semnalizare permanenta
2.1.1. Semnalizarea referitoare la o interdicie, un avertisment sau o obligaie, precum i semnalizarea
privind localizarea i identificarea mijloacelor de salvare ori prim ajutor trebuie sa se realizeze prin
utilizarea panourilor permanente.
Trebuie sa se foloseasc panouri i/sau o culoare de securitate pentru semnalizarea permanenta
destinat localizarii i identificarii materialelor i echipamentelor de prevenire i stingere a incendiilor.
2.1.2. Semnalizarea de pe recipiente i de pe conducte trebuie sa se fac conform prevederilor anexei
nr. 3.
2.1.3. Locurile n care exista risc de coliziune cu obstacole i de cadere a persoanelor trebuie sa fie
semnalizate permanent cu o culoare de securitate i/sau cu panouri.
2.1.4. Cile de circulaie trebuie sa fie marcate permanent cu o culoare de securitate.
2.2. Semnalizarea ocazionala
2.2.1. Cnd mprejurrile o impun, trebuie sa se foloseasc semnale luminoase, semnale acustice
i/sau comunicare verbal, inndu-se seama de intersanjabilitatea i combinatiile prevzute la pct. 3,
pentru semnalizarea pericolelor, mobilizarea persoanelor pentru o aciune specifica, precum i pentru
evacuarea de urgenta a persoanelor.
2.2.2. Orientarea persoanelor care efectueaz manevre ce presupun un risc sau un pericol trebuie sa se
realizeze, n funcie de mprejurri, printr-un gest-semnal i/sau prin comunicare verbal.
3. Intersanjabilitatea i combinarea semnalizarilor
3.1. Dac eficienta este aceeai, se poate alege ntre urmtoarele:
a) o culoare de securitate sau un panou, pentru a marca locurile cu obstacole ori denivelari;
b) semnale luminoase, semnale acustice sau comunicare verbal;
c) gesturi-semnal sau comunicare verbal.
3.2. Pot fi utilizate mpreun urmtoarele modaliti de semnalizare:
a) semnal luminos i semnal acustic;
b) semnal luminos i comunicare verbal;

c) gest-semnal i comunicare verbal.


4. Instruciunile din tabelul de mai jos se aplica tuturor mijloacelor de semnalizare care conin o
culoare de securitate:

Culoare
Semnificatie sau scop
Indicaii i precizri

Rou
Semnal de interdicie
Atitudini periculoase

Pericol-alarma
Stop, oprire, dispozitiv de oprire de urgenta
Evacuare

Materiale i echipamente Identificare i localizare de prevenire i stingere a incendiilor

Galben sau
Semnal de avertizare
Atentie, precautie
galben-oranj
Verificare

Albastru
Semnal de obligaie
Comportament sau aciune specifica
Obligaia purtrii echipamentului
individual de protecie

Verde
Semnal de salvare sau
Usi, iesiri, cai de acces,
de prim ajutor
echipamente, posturi, ncperi

Situaie de securitate
Revenire la normal

5. Eficienta semnalizarii nu trebuie sa fie afectat de:


5.1. prezenta unei alte semnalizari sau a unei alte surse de emisie de acelai tip care afecteaz
vizibilitatea ori audibilitatea, ceea ce implica, mai ales, urmtoarele:
a) evitarea amplasarii unui numr excesiv de panouri la o distanta prea mica unul fata de cellalt;
b) a nu se utiliza concomitent doua semnale luminoase care pot fi confundate;
c) a nu se utiliza un semnal luminos n apropierea altei surse luminoase asemntoare;
d) a nu se folosi doua semnale sonore concomitent;
e) a nu se utiliza un semnal sonor dac zgomotul din mediu este prea puternic;
5.2. designul deficitar, numrul insuficient, amplasamentul greit, starea necorespunztoare ori
funcionarea necorespunztoare a mijloacelor sau dispozitivelor de semnalizare.
6. Mijloacele i dispozitivele de semnalizare trebuie, dup caz, sa fie curatate, ntreinute, verificate,
reparate periodic i, dac este necesar, nlocuite astfel nct sa se asigure meninerea calitilor lor
intrinseci i/sau functionale.
7. Numrul i amplasarea mijloacelor sau dispozitivelor de semnalizare care trebuie instalate se
stabilesc n funcie de importanta riscurilor, a pericolelor ori de zona care trebuie acoperit.
8. Semnalizarile care necesita o sursa de energie pentru funcionare trebuie sa fie prevzute cu
alimentare de rezerva, pentru cazul ntreruperii alimentarii cu energie, cu excepia situaiei n care riscul
dispare odat cu ntreruperea acesteia.
9. Un semnal luminos i/sau sonor trebuie sa indice, prin declanarea sa, nceputul aciunii respective;
durata semnalului trebuie sa fie att cat o impune aciunea. Semnalul luminos sau acustic trebuie sa fie
reconectat imediat dup fiecare utilizare.
10. Semnalele luminoase i acustice trebuie sa fac obiectul unei verificri a bunei lor funcionari i a
eficientei lor reale, nainte de punerea n funciune i, ulterior, prin verificri periodice.
11. Trebuie sa fie luate msuri adecvate suplimentare sau de nlocuire n cazul n care auzul sau
vederea lucrtorilor n cauza este limitat, inclusiv datorit purtrii echipamentelor indiv.de protecie.
12. Zonele, slile sau incintele utilizate pentru depozitarea substanelor ori a preparatelor periculoase

n cantiti mari trebuie sa fie semnalizate printr-un panou de avertizare corespunztor, ales dintre cele
enumerate la pct. 3.2 din anexa nr. 2 sau trebuie identificate n conformitate cu pct. 1 din anexa nr. 3,
exceptnd cazul n care etichetele diferitelor ambalaje sau recipiente sunt suficiente n acest scop.
ANEXA 2 CERINE MINIME GENERALE privind panourile de semnalizare
1. Caracteristici intrinseci
1.1. Forma i culorile panourilor sunt definite la pct. 3, n funcie de obiectul lor specific, respectiv
panouri de interzicere, avertizare, obligativitate, salvare sau de prim ajutor, precum i panouri privind
materiale i echipamente de stingere a incendiilor.
1.2. Pictogramele trebuie sa fie cat mai simple posibil i trebuie evitate detaliile inutile.
1.3. Pictogramele utilizate pot fi uor diferite sau mai detaliate dect cele prezentate la pct. 3, cu
condiia ca semnificatia lor sa rmn neschimbata i nicio diferena sau adaptare sa nu provoace
confuzie asupra semnificatiei.
1.4. Panourile trebuie confectionate dintr-un material cat mai rezistent la socuri, intemperii i
agresiuni cauzate de mediul ambiant.
1.5. Dimensiunile i caracteristicile colorimetrice i fotometrice ale panourilor trebuie sa asigure o
buna vizibilitate i nelegere a mesajului acestora.
2. Condiii de utilizare
2.1. Panourile trebuie instalate, n principiu, la o nlime corespunztoare, orientate n funcie de
unghiul de vedere, inndu-se seama de eventualele obstacole, fie la intrarea ntr-o zona n cazul unui
risc general, fie n imediata apropiere a unui risc determinat sau a obiectului ce trebuie semnalat, i ntrun loc bine iluminat, uor accesibil i vizibil.
n cazul n care condiiile de iluminare naturala sunt precare, trebuie utilizate culori fosforescente,
materiale reflectorizante sau iluminare artificiala, fr a aduce atingere prevederilor legislaiei naionale
care transpun Directiva 89/654/CEE.
2.2. Panoul trebuie nlturat cnd situaia care l justifica nu mai exista.
3. Panouri utilizate*)
3.1. Panouri de interdicie
Caracteristici intrinseci:
a) forma rotunda;
b) pictograma neagra pe fond alb, margine i banda diagonala roii (partea roie trebuie sa ocupe cel
puin 35% din suprafata panoului).
NOTA (CTCE)
Panourile de interdicie - se gsesc n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 683 din 09 august
2006, la pagina 8.(a se vedea imaginea asociata)
3.2. Panouri de avertizare
Caracteristici intrinseci:
a) forma triunghiulara
b) pictograma neagra pe fond galben, margine neagra (partea galbena trebuie sa acopere cel puin 50
% din suprafata panoului).
NOTA(CTCE)
Panouri de avertizare - se gsesc n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 683 din 9 august 2006,
la paginile 9-10.(a se vedea imaginea asociata)
3.2.1. Panoul "Materiale inflamabile" se utilizeaz i n, lipsa unui panou specific pentru temperaturi
nalte.
3.2.2. Fondul panoului "Materiale nocive sau iritante" poate fi n mod excepional, de culoare
portocalie, dac aceasta culoare se justifica n, raport cu un panou similar existent privind circulaia
rutiera.
3.3. Panouri de obligativitate
Caracteristici intrinseci:
a) forma rotunda;
b) pictograma alba pe fond albastru (partea albastra trebuie sa ocupe cel puin 50 % din suprafata
panoului).

NOTA(CTCE)
Panouri de obligativitate - se gsesc n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 683 din 9 august
2006, la paginile 10-11.(a se vedea imaginea asociata)
3.4. Panouri de salvare i acordarea primului ajutor
Caracteristici intrinseci:
a) forma dreptunghiulara sau patrata
b) pictograma alba pe fond verde (partea verde trebuie sa acopere cel puin 50 % din suprafata
panoului).
NOTA(CTCE)
Panouri de salvare i acordarea primului ajutor - se gsesc n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I,
nr. 683 din 9 august 2006, la paginile 11-12.(a se vedea imaginea asociata)
3.5. Panouri privind materialele sau echipamentele necesare pentru prevenirea i stingerea incendiilor
Caracteristici intrinseci:
a) forma dreptunghiulara sau patrata
b) pictograma alba pe fond rou (partea roie trebuie sa acopere cel puin 50 % din suprafata
panoului).
NOTA(CTCE)
Panouri privind materialele sau echipamentele necesare pentru prevenirea i stingerea incendiilor - se
gsesc n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 683 din 9 august 2006, la pagina 12.(a se vedea
imaginea asociata)
ANEXA 3 CERINE MINIME privind semnalizarea pe recipiente i conducte
1. Recipientele pentru substane sau preparate periculoase utilizate la locul de munca, definite
conform Ordonanei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea i ambalarea
substanelor i preparatelor chimice periculoase, aprobat cu modificri prin Legea nr. 451/2001, cu
modificrile i completrile ulterioare, recipientele utilizate pentru depozitarea acestora, precum i
conductele care sunt la vedere i conin ori transporta astfel de substane sau preparate periculoase
trebuie sa fie prevzute cu etichete (pictograme sau simboluri pe fond colorat), prevzute de respectiva
ordonanta de urgenta.
1.1. Prevederile pct. 1 nu se aplica recipientelor folosite la locul de munca pentru o perioada scurta de
timp i recipientelor al cror coninut se schimba frecvent, cu condiia sa se ia msuri alternative
adecvate care garanteaz acelai nivel de protecie, n special pentru informarea i/sau instruirea
lucrtorilor.
1.2. Etichetele prevzute la pct. 1 pot fi:
a) nlocuite cu panourile de avertizare prevzute n anexa nr. 2, preluandu-se aceeai pictograma sau
acelai simbol;
b) completate cu informaii suplimentare, ca de exemplu numele i/sau formula substanei sau ale
preparatului periculos i detalii privind riscul;
c) completate sau nlocuite cu panouri pentru transportul substanelor sau preparatelor periculoase, n
cazul transportului recipientelor la locul de munca.
2. Semnalizarea trebuie sa fie amplasata n urmtoarele condiii:
a) pe partea/prile vizibila/vizibile;
b) sub forma rigida, autocolanta sau pictata.
3. Caracteristicile intrinseci prevzute la pct. 1.4 din anexa nr. 2 i condiiile de utilizare prevzute la
pct. 2 din anexa nr. 2 privind panourile de semnalizare de aplica, dac este cazul, etichetarii prevzute la
pct. 1 din prezenta anexa.
4. Fr a aduce atingere prevederilor pct. 1, 2 i 3, etichetele utilizate pe conducte trebuie amplasate
vizibil, n vecintatea locurilor care prezint cele mai mari pericole, cum ar fi vanele i punctele de
racordare, i la distane aproximativ egale.
5. Suprafeele, slile sau incintele utilizate pentru depozitarea substanelor sau a preparatelor
periculoase n cantiti mari trebuie sa fie semnalizate printr-un panou de avertizare corespunztor.
Aceste panouri trebuie sa fie dintre cele enumerate la pct. 3.2 din anexa nr. 2 sau marcate n
conformitate cu pct. 1 din prezenta anexa.
Face excepie cazul n care ambalajele sau recipientele sunt etichetate corespunztor, inndu-se
seama de prevederile pct. 1.5 din anexa nr. 2 referitoare la dimensiuni.
Depozitarea mai multor substane sau preparate periculoase poate fi indicat prin panoul de avertizare
"pericol general".

Panourile sau etichetele menionate anterior trebuie sa fie plasate, dup caz, n apropierea suprafeei de
depozitare sau pe usa de acces la depozitul respectiv.
ANEXA 4 CERINE MINIME privind identificarea i localizarea echipamentelor
destinate prevenirii i stingerii incendiilor
1. Observatie preliminar
Prezenta anexa se aplica echipamentului destinat exclusiv prevenirii i stingerii incendiilor.
2. Echipamentele folosite la prevenirea i stingerea incendiilor trebuie identificate prin utilizarea unei
anumite culori pentru echipament i prin amplasarea unui panou de localizare i/sau prin utilizarea unei
culori specifice pentru locul unde se afla echipamentele respective ori punctele de acces la acestea.
3. Aceste echipamente se identifica prin culoarea roie.
Suprafata roie trebuie sa fie suficient de mare pentru a permite identificarea rapida a echipamentului.
4. Panourile prevzute la pct. 3.5 din anexa nr. 2 trebuie utilizate pentru a marca localizarea acestor
echipamente.
ANEXA 5 CERINE MINIME privind semnalizarea obstacolelor i a locurilor
periculoase i pentru marcarea cilor de circulaie
1. Semnalizarea obstacolelor i a locurilor periculoase
1.1. Marcarea locurilor cu risc de lovire de un obstacol i de cadere a obiectelor i persoanelor se face
n interiorul zonelor construite ale ntreprinderii, n care lucrtorii au acces n cursul activitii lor, prin
culoarea galbena alternativ cu culoarea neagra sau culoarea roie alternativ cu culoarea alba.
1.2. Dimensiunile marcajului trebuie sa in seama de dimensiunile obstacolului sau ale locului
periculos semnalat.
1.3. Benzile galben-negre sau rou-albe trebuie sa fie nclinate la circa 45 i sa aib dimensiunile
aproximativ egale.
1.4. Exemplu:
NOTA(CTCE)
Benzile galben-negre sau rou-albe - se gsesc n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 683 din
9 august 2006, la pagina 13.(a se vedea imaginea asociata)
2. Marcarea cilor de circulaie
2.1. Cile de circulaie a vehiculelor trebuie marcate clar prin benzi continue, avnd o culoare perfect
vizibila, de preferinta alba sau galbena, inndu-se seama de culoarea solului, n cazul n care destinaia
i echipamentul ncperilor impun acest lucru pentru protecia lucrtorilor.
2.2. Benzile trebuie amplasate astfel nct sa se in seama de distanele de securitate necesare ntre
vehiculele care pot circula n zona i orice obiect aflat n apropiere, precum i ntre pietoni i vehicule.
2.3. Cile permanente de circulaie situate n exterior, n zonele construite, trebuie marcate la fel. Fac
excepie cele care sunt prevzute cu trotuare sau bariere corespunztoare.
ANEXA 6 CERINE MINIME privind semnalele luminoase
1. Caracteristici intrinseci
1.1. Lumina emis de un semnal trebuie sa produc un contrast luminos adecvat mediului, n funcie
de condiiile de utilizare prevzute, fr sa antreneze fenomenul de orbire, prin intensitate prea
puternica, sau vizibilitate redus, ca urmare a iluminarii insuficiente.
1.2. Suprafata luminoasa care emite un semnal poate avea o culoare uniforma sau poate conine o
pictograma pe un fond determinat.
1.3. Culoarea uniforma trebuie sa corespund tabelului de culori i semnificatiei acestora care
figureaz la pct. 4 din anexa nr. 1.
1.4. Atunci cnd semnalul conine o pictograma, aceasta trebuie sa fie n conformitate cu cerinele
corespunztoare prevzute n anexa nr. 2.
2. Reguli specifice de utilizare
2.1. Dac un dispozitiv poate emite att un semnal continuu, cat i unul intermitent, semnalul
intermitent va fi utilizat pentru a indica, n raport cu semnalul continuu, un nivel mai ridicat de pericol
sau o urgenta mai mare de intervenie ori de aciune solicitat sau impusa.
Durata fiecrui impuls luminos i frecventa impulsurilor unui semnal luminos intermitent trebuie
stabilite astfel nct:

a) sa asigure o buna perceptie a mesajului;


b) sa evite orice confuzie, att ntre diferitele semnale luminoase, cat i cu un semnal luminos
continuu.
2.2. Dac un semnal luminos intermitent este utilizat n locul unui semnal acustic sau n completarea
acestuia, codul semnalului luminos trebuie sa fie identic.
2.3. Un dispozitiv care emite un semnal luminos utilizabil n caz de pericol grav trebuie sa fie
supravegheat n mod special sau sa fie prevzut cu un bec de rezerva.
ANEXA 7 CERINE MINIM privind semnalele acustice
1. Caracteristici intrinseci
1.1. Un semnal acustic trebuie:
a) sa aib un nivel sonor considerabil mai nalt fata de zgomotul ambiant, astfel nct sa poat fi auzit,
fr sa fie excesiv sau suparator;
b) sa poat fi recunoscut uor, n special dup durata impulsurilor, distanta dintre impulsuri sau
grupuri de impulsuri, i sa poat fi difereniat uor de orice alt semnal acustic i de zgomotele
ambientale.
1.2. Dac un dispozitiv poate emite un semnal acustic att cu frecventa variabila, cat i cu frecventa
constanta, frecventa variabila va fi utilizata pentru a indica, n raport cu frecventa constanta, un nivel
mai ridicat de pericol, o urgenta crescut de intervenie sau o aciune impusa/solicitat.
2. Codul care trebuie utilizat
Sunetul semnalului de evacuare trebuie sa fie continuu.
ANEXA 8 CERINE MINIME privind comunicarea verbal
1. Caracteristici intrinseci
1.1. Comunicarea verbal se stabilete ntre un vorbitor sau un emitator i unul ori mai muli auditori,
sub forma unui limbaj format din texte scurte, grupuri de cuvinte i/sau cuvinte izolate, eventual
codificate.
1.2. Mesajele verbale trebuie sa fie cat mai scurte, simple i clare.
1.3. Calitile de comunicare ale vorbitorului i facultile auditive ale auditorilor trebuie sa asigure o
comunicare verbal sigura.
1.4. Comunicarea verbal poate fi directa, utiliznd vocea uman, sau indirecta, prin voce uman ori
artificiala, difuzat prin oricare mijloc corespunztor.
2. Reguli specifice de utilizare
2.1. Persoanele implicate trebuie sa cunoasc bine limbajul utilizat, pentru a putea pronuna i nelege
corect mesajul verbal i pentru a adopta, n consecinta, comportamentul corespunztor n domeniul
securitii i/sau al sntii.
2.2. Dac comunicarea verbal este utilizata n locul sau complementar unui gest-semnal, trebuie
folosite cuvinte-cod, ca de exemplu:
a) start - pentru a indica nceperea comenzii;
b) stop - pentru a ntrerupe sau a termina o micare;
c) oprete - pentru a opri operaiunea;
d) ridica - pentru a ridica o greutate;
e) coboar - pentru a cobori o greutate;
f) nainte
g) napoi sensul miscarilor respective trebuie
h) dreapta > coordonate, cnd este cazul, cu gesturile
i) stanga de semnalizare corespunztoare;

j) pericol - pentru a solicita oprirea de urgenta;


k) repede - pentru a accelera o micare, din motive de securitate.
ANEXA 9 CERINE MINIME privind gesturile-semnal
1. Caracteristici
1.1. Gesturile-semnal trebuie sa fie precise, simple, ample, uor de executat i de neles i bine
difereniate de alte gesturi-semnal.
1.2. Utilizarea n acelai timp a ambelor brate trebuie sa se fac n mod simetric i pentru executarea
unui singur gest-semnal.

1.3. Gesturile utilizate pot varia uor sau pot fi mai detaliate n raport cu reprezentarile prevzute la
pct. 3, cu condiia sa respecte caracteristicile prezentate la pct. 1.1 i 1.2, cu condiia ca semnificatia i
nelegerea lor sa fie cel puin echivalente.
2. Reguli de utilizare specifice
2.1. Persoana care emite semnale, denumita agent de semnalizare, transmite instruciunile de
manevra, utiliznd gesturi-semnal, ctre persoana care receptioneaza semnale, denumita operator.
2.2. Agentul de semnalizare trebuie sa poat urmri vizual desfurarea manevrelor, fr a se afla n
pericol din cauza acestora.
2.3. Responsabilitile agentului de semnalizare sunt exclusiv directionarea manevrelor i asigurarea
securitii lucrtorilor aflai n apropiere.
2.4. n situaia n care nu sunt ndeplinite condiiile prevzute la pct. 2.2, trebuie sa se prevad nc
unul sau mai muli ageni de semnalizare.
2.5. Atunci cnd nu poate executa ordinele primite cu garaniile de securitate necesare, operatorul
trebuie sa intrerupa manevrele n curs pentru a cere noi instruciuni.
2.6. Accesorii pentru semnalizarea prin gesturi
2.6.1. Agentul de semnalizare trebuie sa poat fi uor recunoscut de ctre operator.
2.6.2. Agentul de semnalizare trebuie sa poarte unul sau mai multe elemente de recunoatere adecvate,
de exemplu: vesta, casca, mansoane, banderole, palete.
2.6.3. Elementele de recunoatere trebuie sa fie viu colorate, de preferinta toate de aceeai culoare,
utilizata exclusiv de agentul de semnalizare.
3. Gesturi codificate utilizabile
Observaii preliminare:
Ansamblul gesturilor codificate, indicate mai jos, nu aduce atingere folosirii altor coduri care vizeaz
aceleai manevre, aplicabile la nivel naional n anumite sectoare de activitate.
NOTA(CTCE)
Tabelul cu gesturile codificate - se gsesc n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 683 din 9
august 2006, la paginile 15-16.(a se vedea imaginea asociata)
Intocmit :
Serviciul extern de prevenire si protectie
I. I. PASCU C. GHEORGHE

S.C. EL FLUIDO CHEMICALS S.R.L.

VAZUT,
ADMINISTRATOR

14. H.G. 1146 /2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru
utilizarea n munca de ctre lucrtori a echipamentelor de munca
CAP. I Dispoziii generale
ART. 1
(1) Prezenta hotrre stabilete cerinele minime pentru asigurarea securitii i sntii lucrtorilor
care utilizeaz la locul de munca echipamente de munca, definite potrivit art. 2.
(2) Prevederile Legii securitii i sntii n munca nr. 319/2006 se completeaz cu prevederile
specifice cuprinse n prezenta hotrre.
ART. 2 n sensul prezentei hotrri, termenii i expresiile de mai jos au urmtoarea semnificatie:
a) echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosit la locul de munca;
b) utilizarea echipamentului de munca - orice activitate referitoare la echipamentul de munca, cum ar
fi pornirea sau oprirea echipamentului, folosirea, transportul, repararea, modificarea, ntreinerea,
inclusiv curatarea lui;
c) zona periculoasa - orice zona din interiorul i/sau din jurul echipamentului de munca n care
prezenta unui lucrator expus l supune pe acesta unui risc pentru sntatea i securitatea sa;
d) lucrator expus - orice lucrator aflat integral sau parial ntr-o zona periculoasa;
e) operator - lucrtorul/lucrtorii nsrcinat/nsrcinai cu utilizarea echipamentului de munca.
CAP. II Obligaiile angajatorului SECIUNEA 1 Obligaii generale. Reguli referitoare la
echipamentele de munca
ART. 3
(1) Angajatorul este obligat sa ia msurile necesare pentru ca echipamentul de munca pus la dispoziia
lucrtorilor din ntreprindere i/sau uniti sa corespund lucrului prestat ori sa fie adaptat acestui scop i
sa poat fi utilizat de ctre lucrtori, fr a pune n pericol securitatea sau sntatea lor.
(2) La alegerea echipamentelor de munca pentru asigurarea securitii i sntii lucrtorilor,
angajatorul este obligat sa acorde o atentie deosebita tuturor condiiilor de munca, caracteristicilor
specifice acestora, precum i riscurilor existente, n special la locurile de munca din cadrul ntreprinderii
i/sau unitii, i/sau riscurilor care sunt susceptibile sa apara la utilizarea echipamentelor de munca.
(3) n situaia n care nu este posibil sa se asigure ca echipamentele de munca sunt utilizate fr niciun
risc pentru sntatea i securitatea lucrtorilor, angajatorul este obligat sa ia msuri corespunztoare
pentru reducerea riscurilor.
ART. 4
(1) Fr a aduce atingere prevederilor art. 3, angajatorul este obligat sa procure i/sau sa utilizeze:
a) echipamente de munca puse pentru prima data la dispoziia lucrtorilor din ntreprindere i/sau
unitate, pentru folosinta, dup data intrrii n vigoare a prezentei hotrri, care ndeplinesc:
(i) prevederile tuturor reglementrilor tehnice romane care transpun legislaia comunitara aplicabil;
(ii) cerinele minime prevzute n anexa nr. 1, n cazul n care nu se aplica sau se aplica parial
reglementri tehnice romane care transpun legislaia comunitara;
b) echipamente de munca puse pentru prima data la dispoziia lucrtorilor din ntreprindere i/sau
unitate, pentru folosinta, care ndeplinesc cerinele minime prevzute n anexa nr. 1, cel trziu pana la
data de 31 decembrie 2006.
(2) Angajatorul este obligat sa ia msurile necesare pentru ca, pe toat durata utilizrii lor,
echipamentele de munca sa fie meninute, printr-o ntreinere adecvat, la un nivel tehnic care sa
respecte, dup caz, prevederile alin. (1) lit. a) sau b).
(3) Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei stabilete, dup consultarea partenerilor sociali
i lund n considerare legislaia i/sau practicile naionale, modalitile care sa permit realizarea unui
nivel de securitate corespunztor obiectivelor prevzute n anexa nr. 2.
SECIUNEA a 2-a Verificarea echipamentelor de munca
ART. 5
(1) Angajatorul este obligat sa ia msurile necesare pentru ca echipamentele de munca a cror
securitate depinde de condiiile de instalare sa fie supuse unei verificri iniiale, dup instalare i nainte
de prima punere n funciune i unei verificri dup fiecare montare ntr-un loc de munca nou sau pe un

nou amplasament, efectuate de persoane competente, n conformitate cu legislaia i/sau cu practicile


naionale, n scopul asigurrii unei instalri corecte i a bunei funcionari a acestor echipamente de
munca.
(2) Pentru a garanta ca cerinele de securitate i de sntate sunt respectate i orice deteriorri sunt
depistate i remediate la timp, angajatorul este obligat sa ia msurile necesare pentru ca echipamentele
de munca, care sunt supuse unor influente ce pot genera deteriorri susceptibile de a fi la originea unor
situaii periculoase, sa fac obiectul:
a) unor verificri periodice i, dac este cazul, unor ncercri periodice efectuate de persoane
competente, n conformitate cu legislaia i/sau cu practicile naionale;
b) unor verificri speciale, efectuate de persoane competente, n conformitate cu legislaia i/sau cu
practicile naionale, de fiecare data cnd s-au produs evenimente excepionale susceptibile sa aib
consecine duntoare asupra securitii echipamentului de munca, cum ar fi modificri ale procesului de
munca, accidente, fenomene naturale, perioade prelungite de neutilizare.
(3) Rezultatele verificrilor trebuie sa fie nregistrate i puse la dispoziie Inspeciei Muncii la
solicitarea acesteia. Ele trebuie pstrate pe o perioada de timp corespunztoare, de exemplu, n funcie
de recomandrile sau specificaiile productorului.
(4) Dac echipamentele de munca respective sunt utilizate n exteriorul ntreprinderii, acestea trebuie
sa fie nsoite de o dovada referitoare la realizarile ultimei verificri.
(5) Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei stabilete modalitile de efectuare a acestor
verificri.
SECIUNEA a 3-a Echipamente de munca cu riscuri specifice.
Ergonomia i sntatea la locul de munca
ART. 6 Dac utilizarea unui echipament de munca este susceptibil sa prezinte un risc specific pentru
securitatea i sntatea lucrtorilor, angajatorul este obligat sa ia msurile necesare pentru a se asigura
ca:
a) utilizarea echipamentului de munca este accesibila numai lucrtorilor nsrcinai cu aceasta
atribuie;
b) pentru efectuarea reparaiilor, modificrilor i ntreinerii trebuie desemnai lucrtori cu atribuii n
acest sens.
ART. 7 Postul de lucru i poziia lucrtorilor n utilizarea echipamentului de munca, precum i
principiile ergonomice trebuie sa fie luate, n mod deosebit, n considerare de ctre angajator la aplicarea
cerinelor minime de securitate i sntate.
SECIUNEA a 4-a Informarea lucrtorilor
ART. 8 Fr a aduce atingere prevederilor seciunii a 5-a a cap. III din Legea nr. 319/2006,
angajatorul este obligat sa ia msurile necesare pentru ca lucrtorii sa dispun de informaii adecvate i,
dac este cazul, de fise de lucru referitoare la echipamentele de munca utilizate la locul de munca.
ART. 9
(1) Informaiile i fiele de lucru prevzute la art. 8 trebuie sa cuprind un numr minim de date
referitoare la securitate i sntate privind:
a) condiiile de folosire a echipamentelor de munca;
b) situaiile anormale previzibile;
c) concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din experienta acumulat n urma utilizrii
echipamentelor de munca.
(2) Lucrtorii trebuie sa fie atentionati n legatura cu riscurile la care sunt expusi, echipamentele de
munca din imediata vecintate a locului lor de munca, precum i asupra modificrilor prevzute a fi
efectuate, n msura n care aceste modificri afecteaz echipamentele de munca situate n imediata
vecintate a locului lor de munca, chiar dac aceti lucrtori nu utilizeaz direct aceste echipamente.
(3) Informaiile i fiele tehnice trebuie sa fie pe nelesul lucrtorilor vizati.
SECIUNEA a 5-a Instruirea, consultarea i participarea lucrtorilor
ART. 10 Fr a aduce atingere prevederilor seciunii a 7-a a cap. III din Legea nr. 319/2006,
angajatorul este obligat sa ia msurile necesare pentru ca:
a) lucrtorii nsrcinai cu utilizarea echipamentelor de munca sa fie instruiti adecvat, inclusiv cu
privire la riscurile posibile, determinate de utilizarea acestora;

b) lucrtorii prevzui la art. 6 lit. b) sa fie instruiti adecvat.


ART. 11 Consultarea i participarea lucrtorilor i/sau a reprezentanilor lor se desfoar potrivit
prevederilor seciunii a 6-a a cap. III din Legea nr. 319/2006.
CAP. III Dispoziii finale
ART. 12 Modificrile de natura strict tehnica ale anexelor nr. 1 i 2 sunt realizate de Ministerul Muncii,
Solidaritii Sociale i Familiei, n funcie de:
a) adoptarea reglementrilor tehnice romane care transpun legislaia comunitara n domeniul
armonizarii tehnice i al standardizarii referitoare la echipamentele de munca; i/sau
b) progresele tehnice, de evoluia reglementrilor sau specificatiilor internaionale ori de cunotinele
din domeniul echipamentelor de munca.
ART. 13
(1) Pentru ntreprinderile mici i mijlocii, Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei poate
stabili, dac este necesar, modalitile de aplicare a prevederilor pct. 4 din anexa nr. 2, care se aproba
prin ordin al ministrului muncii, solidaritii sociale i familiei.
(2) Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei raporteaz Comisiei Europene la fiecare 5 ani
cu privire la aplicarea dispoziiilor prezentei hotrri, indicnd punctele de vedere ale partenerilor
sociali.
ART. 14 Anexele nr. 1 i 2 fac parte integrant din prezenta hotrre.
ANEXA 1
CERINELE MINIME pentru aplicarea art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (ii) i lit. b) din hotrre
1. Dispoziii generale
1.1. Obligaiile stabilite n prezenta anexa se aplica, inndu-se seama de prevederile din hotrre, i
n cazurile n care echipamentul de munca prezint riscuri.
1.2. Cerinele minime enunate n continuare, n msura n care ele se aplica la echipamentele de
munca n funciune, nu necesita obligatoriu aceleai msuri ca i cerinele eseniale referitoare la
echipamentele de munca noi.
2. Cerine minime generale aplicabile echipamentelor de munca
2.1. Sistemele de comanda ale unui echipament de munca, care afecteaz securitatea, trebuie sa fie
vizibile, uor de identificat i, dac este necesar, sa fie marcate corespunztor.
2.1.1. Sistemele de comanda trebuie sa fie amplasate n exteriorul zonelor periculoase, cu excepia
anumitor sisteme de comanda, dac este necesar, i n asa fel nct manevrarea lor sa nu provoace riscuri
suplimentare. Acestea nu trebuie sa genereze riscuri ca urmare a unei manevre neintentionate.
2.1.2. Dac este necesar, de la postul de comanda principal operatorul trebuie sa aib posibilitatea sa
se asigure ca nu exista persoane n zonele periculoase. Dac acest lucru nu este posibil, orice pornire
trebuie sa fie precedat automat de un sistem de siguranta, cum ar fi un semnal de avertizare sonora
i/sau vizuala. Lucrtorul expus trebuie sa aib timpul i/sau mijloacele necesare pentru a evita rapid
riscurile provocate de pornirea i/sau oprirea echipamentului de munca.
2.1.3. Sistemele de comanda trebuie sa fie sigure i sa fie alese inndu-se cont de defeciunile,
perturbatiile i constrangerile previzibile n cadrul utilizrii prevzute.
2.2. Pornirea echipamentului de munca nu trebuie sa fie posibil sa se realizeze dect numai printr-o
aciune voluntara asupra sistemului de comanda prevzut n acest scop.
2.2.1. Exceptndu-se cazurile n care repornirea sau modificarea nu prezint niciun risc pentru
lucrtorii expusi, aceeai cerinta se aplica i pentru:
a) repornirea echipamentului dup o oprire, indiferent de cauza opririi;
b) comanda unei modificri semnificative a condiiilor de funcionare (de exemplu, viteza, presiune
etc.).
2.2.2. Aceasta cerinta nu se aplica repornirii sau modificrii condiiilor de funcionare rezultate din
derularea unei secvente normale a unui ciclu automat.
2.3. Fiecare echipament de munca trebuie sa fie prevzut cu un sistem de comanda care sa permit
oprirea completa a acestuia n condiii de securitate.
2.3.1. Fiecare post de lucru trebuie sa fie prevzut cu un sistem de comanda care sa permit, n funcie
de riscurile existente, oprirea fie n totalitate a echipamentului de munca, fie numai parial, de asa
maniera nct echipamentul de munca sa fie n stare de securitate.
2.3.2. Comanda de oprire a echipamentului de munca trebuie sa aib prioritate fata de comenzile de
pornire. Oprirea echipamentului de munca sau a elementelor periculoase ale acestuia fiind realizat,

alimentarea cu energie a organelor de comanda respective trebuie sa fie ntrerupt.


2.4. Dac acest lucru este necesar i n funcie de pericolele pe care le prezint echipamentul de
munca i de timpii normali de oprire, un echipament de munca trebuie sa fie prevzut cu un dispozitiv
de oprire de urgenta.
2.5. Un echipament de munca care prezint pericole datorate caderilor sau proiectrii de obiecte
trebuie sa fie prevzut cu dispozitive de securitate corespunztoare. Un echipament de munca care
prezint pericole datorate degajarilor de gaze, vapori sau lichide ori emisiilor de pulberi trebuie sa fie
prevzut cu dispozitive corespunztoare de reinere i/sau de evacuare amplasate n apropierea surselor
corespunztoare de pericol.
2.6. Echipamentele de munca i elementele lor componente trebuie, dac este necesar pentru
securitatea sau sntatea lucrtorilor, sa fie stabilizate prin fixare ori prin alte mijloace.
2.7. n cazul n care exista riscul ruperii sau spargerii unor elemente ale echipamentului de munca,
situaie care ar putea prezenta pericole semnificative pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, trebuie
luate msuri de protecie adecvate.
2.8./ 2.8.1. Dac elementele mobile ale unui echipament de munca prezint riscuri de producere de
accidente prin contactul mecanic, acestea trebuie sa fie prevzute cu protectori i dispozitive de protecie
care sa mpiedice accesul n zonele periculoase sau sa opreasc miscarea elementelor periculoase nainte
de ptrunderea n zonele periculoase.
2.8.2. Protectorii i dispozitivele de protecie trebuie:
a) sa fie de construcie robusta;
b) sa nu genereze riscuri suplimentare;
c) sa nu fie inlaturate cu usurinta sau fcute inoperante;
d) sa fie amplasate la o distanta adecvat fata de zona periculoasa;
e) sa nu limiteze mai mult dect este necesar observarea ciclului de munca;
f) sa permit interveniile indispensabile pentru instalarea i/sau nlocuirea elementelor i, de
asemenea, pentru activitile de ntreinere, prin limitarea accesului numai n zona sau la lucrarea care
trebuie realizat i, dac este posibil, fr demontarea protectorului sau dispozitivului de protecie.
2.9. Zonele i punctele de munca sau cele de ntreinere a unui echipament de munca trebuie sa fie
iluminate corespunztor, n funcie de lucrrile realizate.
2.10. Prile echipamentului de munca expuse unor temperaturi nalte sau foarte sczute trebuie, dac
este cazul, sa fie protejate impotriva riscurilor de contact sau de apropiere a lucrtorilor de ele.
2.11. Dispozitivele de avertizare ale echipamentului de munca trebuie sa fie uor de perceput i de
neles i lipsite de ambiguiti.
2.12. Un echipament de munca poate sa fie utilizat numai pentru operaiunile i n condiiile pentru
care a fost realizat.
2.13. Operaiile de ntreinere trebuie sa poat sa fie efectuate cnd echipamentul de munca este oprit.
Dac acest lucru nu este posibil, trebuie sa fie luate msuri de protecie adecvate pentru executarea
acestor operaii sau pentru ca acestea sa fie efectuate n afar zonelor periculoase. Pentru fiecare
echipament de munca care deine un program de ntreinere, acesta trebuie sa fie respectat i inut la zi.
2.14. Orice echipament de munca trebuie sa fie prevzut cu dispozitive uor de identificat, destinate
separarii de fiecare din sursele de energie. Reconectarea nu trebuie sa genereze riscuri pentru lucrtorii
n cauza.
2.15. Un echipament de munca trebuie sa fie prevzut cu dispozitive de avertizare i semnalizare
indispensabile pentru asigurarea securitii lucrtorilor.
2.16. Pentru efectuarea operaiilor de producie, reglare i ntreinere a echipamentelor de munca,
lucrtorii trebuie sa aib acces i sa rmn n condiii de securitate n toate zonele necesare.
2.17. Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru protecia lucrtorilor impotriva
riscurilor de incendiu sau de supraincalzire a echipamentului de munca ori de degajare de gaze, pulberi,
lichide, vapori sau de alte substane produse de ctre echipamentul de munca sau utilizate ori depozitate
n acesta.
2.18. Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru prevenirea riscurilor de explozie a
acestuia sau a substanelor produse de acesta ori utilizate sau depozitate n echipamentul de munca.
2.19. Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru protecia lucrtorilor expusi riscurilor
de electrocutare prin atingere directa sau indirecta.
3. Cerine minime suplimentare aplicabile echipamentelor de munca specifice
3.1. Cerine minime aplicabile echipamentelor de munca mobile, cu sau fr autopropulsie

3.1.1. Echipamentele de munca pe care este necesar prezenta unui lucrator transportat sau a unor
lucrtori transportai trebuie sa fie amenajate de asa maniera nct sa reduc riscurile pentru lucrator sau
lucrtori n timpul deplasarii. n aceste riscuri trebuie sa fie incluse riscurile de contact al lucrtorilor cu
rotile sau senilele ori de blocare de ctre acestea.
3.1.2./3.1.2.1. Atunci cnd blocarea accidentala a elementelor de transmisie a puterii ntre un
echipament de munca mobil i accesoriile sale i/sau remorci poate genera riscuri specifice, acest
echipament de munca trebuie sa fie echipat sau amenajat de asa maniera nct sa mpiedice blocarea
elementelor de transmitere a puterii.
3.1.2.2. Atunci cnd blocarea nu poate sa fie mpiedicat, trebuie sa fie luate toate msurile posibile
pentru a se evita consecinele duntoare pentru lucrtori.
3.1.3. Dac elementele de transmitere a puterii ntre echipamentele de munca mobile risca sa se
imbacseasca i sa se deterioreze prin contact cu solul, trebuie sa fie prevzute faciliti pentru susinerea
acestora.
3.1.4. /3.1.4.1. Echipamentele de munca mobile pe care este necesar prezenta unui lucrator
transportat sau a unor lucrtori transportai trebuie sa limiteze, n condiii de utilizare efectiv, riscurile
care provin din schimbarea direciei sau rsturnarea echipamentului de munca:
a) fie printr-o structura de protecie care sa mpiedice ca echipamentul de munca sa nu se rastoarne
mai mult de un sfert de rotaie;
b) fie printr-o structura care sa garanteze un spaiu suficient n jurul lucrtorului transportat sau
lucrtorilor transportai, dac miscarea poate continua cu mai mult de un sfert de rotaie;
c) fie prin orice alt dispozitiv cu efect echivalent.
3.1.4.2. Aceste structuri de protecie pot face parte integrant din echipamentul de munca.
3.1.4.3. Aceste structuri de protecie nu sunt necesare atunci cnd echipamentul de munca este
stabilizat n timpul utilizrii sau atunci cnd schimbarea direciei ori rsturnarea echipamentului de
munca este imposibila din proiectare.
3.1.4.4. Dac exista un risc ca un lucrator transportat, n momentul schimbrii direciei sau rasturnarii,
sa fie strivit ntre prile echipamentului de munca i sol, trebuie sa fie instalat un sistem de reinere
pentru lucrtorii transportai.
3.1.5. Autostivuitoarele cu furca pe care sunt asezati unul sau mai muli lucrtori trebuie sa fie
amenajate sau echipate de asa maniera nct sa limiteze riscurile de rasturnare, de exemplu:
a) fie prin instalarea unei cabine pentru conductor;
b) fie printr-o structura care sa mpiedice rsturnarea acestora;
c) fie printr-o structura care sa garanteze ca, n cazul rasturnarii acestora, rmne un spaiu suficient
ntre sol i anumite pri ale autostivuitorului cu furca pentru lucrtorii transportai;
d) fie printr-o structura care sa retina lucrtorul sau lucrtorii pe scaunul de la postul de conducere de
asa maniera nct sa mpiedice ca acesta/acetia sa fie strivit/striviti de pri ale autostivuitorului care se
rastoarna.
3.1.6. Echipamentele de munca mobile cu autopropulsare, a cror deplasare poate provoca riscuri
pentru lucrtori, trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii:
a) sa fie prevzute cu mijloace care sa permit prevenirea unei porniri neautorizate;
b) sa fie prevzute cu mijloace adecvate care sa reduc consecinele unei eventuale ciocniri n caz de
micare simultan a mai multor echipamente de munca care se deplaseaza pe sine;
c) sa fie prevzute cu un dispozitiv de franare i de oprire; n msura n care condiiile de securitate o
impun, n cazul defectarii dispozitivului principal, un dispozitiv de urgenta, acionat prin comenzi uor
de manevrat sau prin sisteme automate, trebuie sa permit franarea i oprirea;
d) atunci cnd cmpul de vizibilitate directa a conducatorului este necorespunztor din punctul de
vedere al securitii, acestea trebuie sa fie prevzute cu dispozitive auxiliare adecvate, pentru
mbuntirea vizibilitatii;
e) dac sunt prevzute pentru utilizare pe timpul nopii sau n locuri intunecoase, acestea trebuie sa fie
prevzute cu un dispozitiv de iluminat, adaptat lucrrii de efectuat i care asigura o securitate suficienta
pentru lucrtori;
f) dac prezint riscuri de incendiu - datorate acestora sau remorcilor i/sau ncrcturii - susceptibile
sa pericliteze lucrtorii, acestea trebuie sa fie prevzute cu dispozitive adecvate de stingere a incendiilor,
n cazul n care astfel de dispozitive nu sunt disponibile suficient de aproape de locul de utilizare;
g) dac sunt telecomandate, acestea trebuie sa se opreasc automat atunci cnd ies din cmpul de

aciune al telecomenzii;
h) dac sunt telecomandate i pot, n condiii normale de utilizare, sa loveasca sau sa blocheze
lucrtorii, acestea trebuie sa fie echipate cu dispozitive de protecie impotriva acestor riscuri, n cazul n
care nu exista alte dispozitive adecvate pentru combaterea riscului de lovire.
3.2. Cerine minime aplicabile echipamentelor de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor
3.2.1. Dac echipamentele de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor sunt instalate n mod
permanent, rezistenta i stabilitatea acestora n timpul utilizrii trebuie sa fie asigurate inndu-se seama
mai ales de sarcinile care se vor ridica i de solicitarile produse n locurile de suspendare sau de fixare
pe structuri.
3.2.2. / 3.2.2.1. Mainile folosite pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa aib marcate vizibil sarcina
nominal i, dac este cazul, o placuta pe care sa fie nscris sarcina nominal pentru fiecare configuratie
a masinii.
3.2.2.2. Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie marcate de asa maniera
nct sa permit identificarea caracteristicilor eseniale pentru utilizarea sigura.
3.2.2.3. Dac echipamentul de munca nu a fost destinat pentru ridicarea lucrtorilor i dac exista
posibilitatea unei asemenea confuzii, o semnalizare adecvat trebuie sa fie marcata de maniera vizibila.
3.2.3. Echipamentele de munca instalate permanent trebuie sa fie instalate de asa maniera nct sa
reduc riscul ca sarcinile:
a) sa loveasca lucrtorii;
b) n mod neintentionat, sa se deplaseze periculos sau sa cada liber; sau
c) sa se desprinda neintentionat.
3.2.4. /3.2.4.1. Mainile pentru ridicarea sau deplasarea lucrtorilor trebuie sa fie adecvate:
a) pentru a evita riscurile de cadere a cabinei, atunci cnd acestea exista, cu ajutorul dispozitivelor
adecvate;
b) pentru a evita riscurile de cadere a utilizatorului n afar cabinei, atunci cnd acestea exista;
c) pentru a evita riscurile de strivire, de blocare sau de lovire a utilizatorului, n special printr-un
contact intamplator cu obiecte;
d) pentru a garanta securitatea lucrtorilor blocati n cabina n caz de accident i a permite deblocarea
acestora.
3.2.4.2. Dac, din motive inerente datorate amplasamentului i inaltimilor diferite, riscurile
menionate la pct. 3.2.4.1 lit. a) nu pot sa fie evitate prin niciun dispozitiv de securitate, trebuie sa fie
instalat un cablu cu coeficient de securitate mrit, iar starea acestuia trebuie sa fie verificata n fiecare zi
de munca.
3.3. Cerine minime aplicabile instalaiilor i echipamentelor de munca electrice
3.3.1. Instalaiile i echipamentele de munca electrice trebuie sa fie proiectate, fabricate, montate,
ntreinute i exploatate astfel nct sa asigure protecia impotriva pericolelor generate de energia
electrica, precum i protecia impotriva pericolelor datorate influentelor externe.
3.3.1.1. Pentru asigurarea proteciei impotriva pericolelor generate de echipamentele electrice, trebuie
prevzute msuri tehnice astfel nct:
a) persoanele sa fie protejate fata de pericolul de vtmare care poate fi generat la atingerea directa
sau indirecta a prilor aflate sub tensiune;
b) sa nu se produc temperaturi, arcuri electrice sau radiatii care sa pericliteze viata ori sntatea
oamenilor;
c) construcia echipamentelor de munca sa fie adecvat mediului pentru a se evita producerea de
incendii i explozii;
d) persoanele i bunurile sa fie protejate contra pericolelor generate n mod natural de echipamentul
electric;
e) izolatia echipamentelor electrice sa fie corespunztoare pentru condiiile prevzute.
3.3.1.2. Pentru asigurarea proteciei impotriva pericolelor datorate influentei externe, echipamentele
electrice trebuie:
a) sa satisfac cerinele referitoare la solicitarile mecanice astfel nct sa nu fie periclitati lucrtorii i
persoanele care se afla n mediul de munca;
b) sa nu fie influentate de condiiile de mediu, astfel nct sa nu fie periclitati lucrtorii i persoanele
care se afla n mediul de munca;
c) sa nu pericliteze lucrtorii i persoanele care se afla n mediul de munca, n condiii previzibile de

suprasarcina.
3.3.2. /3.3.2.1. La instalaiile i echipamentele de munca electrice, pentru protecia impotriva
electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice msuri tehnice, completate cu msuri
oganizatorice.
3.3.2.2. Pentru protecia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa fie realizate
urmtoarele msuri tehnice:
a) acoperiri cu materiale electroizolante ale prilor active (izolarea de protecie) ale instalaiilor i
echipamentelor electrice;
b) inchideri n carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare;
c) ngrdiri;
d) protecia prin amplasare n locuri inaccesibile prin asigurarea unor distane minime de securitate;
e) scoaterea de sub tensiune a instalaiei sau echipamentului electric la care urmeaz a se efectua
lucrri i verificarea lipsei de tensiune;
f) utilizarea de dispozitive speciale pentru legari la pmnt i n scurtcircuit;
g) folosirea mijloacelor de protecie electroizolante;
h) alimentarea la tensiune foarte joasa (redus) de protecie;
i) egalizarea potentialelor i izolarea fata de pmnt a platformei de lucru.
3.3.2.3. Pentru protecia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa fie realizate
urmtoarele msuri organizatorice:
a) executarea interventiilor la instalaiile electrice (depanari, reparari, racordari etc.) trebuie sa se fac
numai de ctre personal calificat n meseria de electrician, autorizat i instruit pentru lucrul respectiv;
b) executarea interventiilor n baza uneia din formele de lucru;
c) delimitarea material a locului de munca (ingradire);
d) ealonarea operaiilor de intervenie la instalaiile electrice;
e) elaborarea unor instruciuni de lucru pentru fiecare intervenie la instalaiile electrice;
f) organizarea i executarea verificrilor periodice ale msurilor tehnice de protecie impotriva
atingerilor directe.
3.3.2.4. La instalaiile, utilajele, echipamentele i aparatele care utilizeaz energie electrica
interveniile sunt permise numai n baza urmtoarelor forme de lucru:
a) autorizaii de lucru scrise (AL);
b) instruciuni tehnice interne de protecie a muncii (ITI-PM);
c) atribuii de serviciu (AS);
d) dispoziii verbale (DV);
e) procese-verbale (PV);
f) obligaii de serviciu (OS);
g) propria rspundere (PR).
3.3.3. / 3.3.3.1. La instalaiile i echipamentele de munca electrice, pentru protecia impotriva
electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze i sa se aplice numai msuri i mijloace de
protecie tehnice, fiind interzise nlocuirea msurilor i mijloacelor tehnice de protecie cu msuri de
protecie organizatorice. Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie aplicat o msura
de protecie principala, care sa asigure protecia n orice condiii, i o msura de protecie suplimentar,
care sa asigure protecia n cazul deteriorarii proteciei principale. Cele doua msuri de protecie trebuie
alese astfel nct sa nu se anuleze una pe cealalt.
3.3.3.2. Pentru protecia impotriva atingerii indirecte trebuie sa fie realizate urmtoarele msuri
tehnice:
a) folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS;
b) legarea la pmnt;
c) legarea la nul de protecie;
d) izolarea suplimentar de protecie, aplicat utilajului, n procesul de fabricare;
e) izolarea amplasamentului;
f) separarea de protecie;
g) egalizarea i/sau dirijarea potentialelor;
h) deconectarea automat n cazul apariiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase;
i) folosirea mijloacelor de protecie electroizolante.
3.3.3.3. Este interzis folosirea drept protecie principala a msurilor indicate la pct. 3.3.3.2 lit. e), g),

h) i i).
3.3.3.4. Fac excepie instalaiile electrice casnice, la care deconectarea automat la cureni de defect
poate constitui mijloc principal de protecie, i stlpii liniilor electrice aeriene de joasa tensiune, la care
dirijarea distribuiei potentialelor constituie mijloc principal de protecie.
3.3.4. La instalaiile i echipamentele electrice de inalta tensiune, sistemul de protecie impotriva
electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze prin legarea la pmnt de protecie, care este
msura obligatorie, cumulat cu alte msuri de protecie.
3.3.5.
3.3.5.1. Instalaiile i echipamentele electrice trebuie sa fie alese cu grad corespunztor de protecie n
funcie de zonele cu atmosfera potenial exploziva.
3.3.5.2. Zonarea trebuie sa se efectueze de ctre proiectantul instalaiilor i echipamentelor electrice,
la cererea beneficiarului.
3.3.6. La instalaiile i echipamentele de munca electrice, valorile de calcul, precum i limitele admise
ale curentilor prin corpul omului, ale impedantei electrice a corpului uman, ale tensiunilor de atingere i
de pas i ale tensiunilor de lucru trebuie sa fie n conformitate cu regulile tehnice aplicabile.
3.3.7. Reelele izolate fata de pmnt trebuie sa fie prevzute cu protecie automat prin controlul
rezistentei de izolatie, care sa semnalizeze i/sau sa deconecteze n cazul punerii la pmnt. Reelele
electrice din locurile de munca cu risc de incendiu i explozie, precum i cele din depozitele de explozivi
sau carburani trebuie prevzute cu dispozitive care sa asigure protecia automat la cureni de defect
(PACD).
3.3.8. La instalaiile de inalta tensiune trebuie sa fie prevzute blocari mecanice sau electrice, astfel
nct deschiderea carcaselor i a ingradirilor de protecie sa fie posibila numai dup scoaterea de sub
tensiune a echipamentului electric respectiv, iar manevrarea dispozitivului de blocare trebuie sa poat fi
facuta numai cu o scula special.
3.3.9. Pentru ca deservirea, ntreinerea i repararea instalaiilor i echipamentelor de munca electrice
sa se poat efectua fr pericol, trebuie sa se prevad, nc din faza de proiectare, execuie i montaj,
distane, spaii i/sau ngrdiri de protecie n jurul acestora.
3.3.10. La mainile i instalaiile de ridicat cu elemente mobile, cum sunt podurile rulante din
ncperile sau spaiile de producie neelectrice, se admit pri active n construcie deschis, fr carcase
nchise, cu condiia protejrii impotriva atingerii sau apropierii de prile active, prin amplasarea
acestora la nlimi suficient de mari fata de cile de acces i de circulaie i/sau prin prevederea de
ngrdiri nchise pe cile de acces.
3.3.11. Automacaralele care lucreaz n apropierea liniilor electrice aeriene trebuie sa fie echipate cu
dispozitive de semnalizare a intrrii bratului n zona de influenta a acestora.
3.3.12. Echipamentul de munca electric/instalatia de clasa I de protecie trebuie sa aib asigurata
protecia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune i sa fie prevzut/prevzut cu
legturi de protecie pentru asigurarea proteciei n caz de defect.
3.3.13. La instalaiile i echipamentele de munca electrice de clasa I de protecie posibilitatea
executrii legturilor de protecie trebuie sa se asigure astfel:
a) n cazul unui echipament electric/unei instalaii fix/fixe, acesta/aceasta trebuie sa fie
prevzut/prevzut cu doua borne de masa: una n cutia de borne, lng bornele de alimentare cu energie
electrica, pentru racordarea conductorului de protecie din cablul de alimentare a
echipamentului/instalaiei, i a doua borna pe carcasa echipamentului/instalaiei n exterior, pentru
racordarea vizibila la centura de legare la pmnt sau la alta instalatie de protecie;
b) n cazul unui echipament mobil sau portabil, acesta trebuie sa fie prevzut cu un cablu de
alimentare flexibil, prevzut cu o fia (stecher) cu contact de protecie, sau echipamentul sa fie prevzut
cu posibilitatea racordarii unui cablu flexibil de alimentare cu conductor de protecie.
3.3.14. Echipamentul de munca electric/instalatia de clasa II de protecie trebuie sa aib asigurata
protecia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune i sa fie prevzut/prevzut,
din fabricaie, cu o izolatie suplimentar, dubla sau intarita.
3.3.15. Echipamentul de munca electric/instalatia de clasa III de protecie trebuie sa aib asigurata
protecia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune i sa nu produc o tensiune mai
mare dect tensiunea foarte joasa de alimentare.
3.3.16.
3.3.16.1. Instalaiile electrice n faza de experimentare trebuie sa ndeplineasc toate condiiile
prevzute n reglementrile i regulile tehnice aplicabile pentru protecia impotriva electrocutarii sau a

accidentelor tehnice.
3.3.16.2. Instalaiile sau echipamentele de munca electrice trebuie sa fie verificate la recepie, nainte
de punerea n funciune i apoi periodic n exploatare, precum i dup fiecare reparatie sau modificare,
fiind interzis punerea sub tensiune a instalaiei, utilajului sau echipamentului care nu a corespuns la una
dintre aceste verificri.
3.3.16.3. Instalaiile i echipamentele de munca electrice pot sa fie recepionate i puse n funciune
numai dup ce s-a constatat ca s-au respectat reglementrile i regulile tehnice aplicabile.
3.3.17. La instalaiile sau echipamentele de munca electrice este interzis sa se aduc modificri fata de
proiect n timpul exploatrii, ntreinerii i repunerii n funciune a acestora. n cazuri speciale, se admit
modificri doar cu acordul proiectantului instalaiilor i echipamentelor de munca electrice respective.
3.3.18. Mijloacele i echipamentele electrice de protecie trebuie sa fie verificate, n conformitate cu
prevederile reglementrilor i regulilor tehnice aplicabile, nainte de utilizare, la punerea n funciune,
dup reparaii sau modificri i apoi periodic (n exploatare).
3.3.19. Utilizarea echipamentului de munca electric/instalaiei de clasa I de protecie trebuie sa se fac
n urmtoarele condiii:
a) sa se execute i sa se verifice periodic legturile de protecie necesare pentru asigurarea proteciei
impotriva electrocutarii n cazul unui defect soldat cu apariia unei tensiuni periculoase de atingere;
b) sa se asigure i sa se verifice periodic deconectarea automat a echipamentului electric/instalaiei
sau sectorului defect i disparitia tensiunii periculoase de atingere;
c) sa se verifice periodic ca protecia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune
sa nu fie nlturat sau deteriorata.
3.3.20. Utilizarea echipamentului de munca electric/instalaiei de clasa II de protecie trebuie sa se
fac n urmtoarele condiii:
a) sa se verifice periodic ca izolatia suplimentar a echipamentului electric/instalaiei sa nu fie
deteriorata sau eliminata;
b) sa se verifice periodic ca protecia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune
sa nu fie nlturat sau deteriorata.
3.3.21. Utilizarea echipamentului de munca electric/instalaiei de clasa III de protecie trebuie sa se
fac n urmtoarele condiii:
a) sa se alimenteze echipamentul electric sau instalatia la tensiunea foarte joasa pentru care au fost
proiectate sa funcioneze;
b) sursa de tensiune trebuie sa fie astfel construit nct sa nu permit apariia n circuitul de tensiune
foarte joasa a unei tensiuni mai mari. Dac se utilizeaz un transformator coborator, acesta trebuie sa fie
un transformator de separare (de siguranta);
c) izolatia circuitului de foarte joasa tensiune trebuie sa fie de asa natura nct sa nu permit apariia
unei tensiuni mai mari din alte circuite, n circuitul de tensiune foarte joasa;
d) sa se verifice periodic ca protecia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune
sa nu fie nlturat sau deteriorata.
3.3.22. /3.3.22.1. n cazul instalaiilor sau echipamentelor de munca electrice la care se executa lucrri
cu scoaterea de sub tensiune, trebuie sa fie scoase de sub tensiune urmtoarele elemente:
a) prile active aflate sub tensiune, la care urmeaz a se lucra;
b) prile active aflate sub tensiune la care nu se lucreaz, dar se gsesc la o distanta mai mica dect
limita admis la care se pot apropia persoanele sau obiectele de lucru (utilaje, unelte etc.), indicat n
documentaia tehnica specifica;
c) prile active aflate sub tensiune ale instalaiilor situate la o distanta mai mare dect limita admis,
dar care, datorit lucrrilor care se executa n apropiere, trebuie scoase de sub tensiune.
3.3.22.2. n cazul lucrrilor cu scoatere de sub tensiune este necesar legarea la pmnt i n
scurtcircuit a conductoarelor de faza, inclusiv pe conductorul de nul n cazul liniilor electrice aeriene,
operaie care trebuie sa se execute imediat dup verificarea lipsei de tensiune.
3.3.23. / 3.3.23.1. n cazul instalaiilor sau echipamentelor de munca electrice la care se executa
lucrri cu scoatere de sub tensiune sau fr scoatere de sub tensiune, trebuie sa se utilizeze mijloace de
protecie electroizolante.
3.3.23.2. La lucrul n instalaiile de joasa tensiune trebuie sa fie utilizate mijloace individuale de
protecie electroizolante, care constituie singura msura tehnica de protecie, cumulate cu msurile
organizatorice.
3.3.23.3. La lucrul n instalaiile de inalta tensiune trebuie sa fie utilizate mijloace individuale de

protecie electroizolante, cumulate cu alte mijloace de protecie.


3.3.23.4. Lucrrile fr scoatere de sub tensiune a instalaiilor i a echipamentelor electrice trebuie sa
fie executate de ctre personal autorizat pentru lucrul sub tensiune.
3.3.24. Instalaiile sau locurile unde exista sau se exploateaz echipamente electrice trebuie sa fie
dotate, n funcie de lucrrile i condiiile de exploatare, cu urmtoarele categorii de mijloace de
protecie:
a) mijloace de protecie care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia fata de elementele
aflate sub tensiune sau fata de pmnt, respectiv prajini electroizolante pentru actionarea separatoarelor,
manipularea indicatoarelor mobile de tensiune, montarea scurtcircuitoarelor etc., scule cu manere
electroizolante, covoare i platforme electroizolante, manusi i incaltaminte electroizolante etc.;
b) detectoare mobile de tensiune, cu ajutorul crora se verifica prezenta sau lipsa tensiunii;
c) garnituri mobile de legare la pmnt i n scurtcircuit;
d) panouri, paravane, mprejmuiri (ngrdiri);
e) panouri de semnalizare.
3.3.25. Instalaiile sau echipamentele de munca electrice trebuie sa fie exploatate, ntreinute, reglate,
reparate i puse sub tensiune numai de ctre personal calificat n meseria de electrician autorizat din
punctul de vedere al securitii muncii. Autorizarea personalului pentru lucru la instalaiile tehnice
electrice n activitile de exploatare, ntreinere i reparaii trebuie sa se realizeze, conform
regulamentului pentru autorizarea electricienilor din punctul de vedere al securitii muncii, pe baza de
examen medical, psihologic i test de verificare a cunotinelor profesionale, de securitate i sntate n
munca i de acordare a primului ajutor.
ANEXA 2
DISPOZIII referitoare la utilizarea echipamentelor de munca prevzute la art. 4 alin. (3) din hotrre
1. Dispoziii generale aplicabile tuturor echipamentelor de munca
1.1. Dispoziiile din prezenta anexa se aplica n conformitate cu dispoziiile din hotrre i atunci cnd
exista riscul corespunztor pentru echipamentul de munca respectiv. Echipamentele de munca trebuie sa
fie instalate, dispuse i utilizate de asa maniera nct sa permit reducerea riscurilor pentru utilizatorii
acestora i pentru ceilali lucrtori, de exemplu fcnd astfel nct sa existe spaiu suficient ntre
elementele mobile ale echipamentelor de munca i elementele fixe sau mobile din spaiul de munca i ca
toat energia ori substanta utilizata sau produs sa poat sa fie furnizat i/sau evacuata de maniera
sigura.
1.2. Montarea i demontarea echipamentelor de munca trebuie sa fie realizate de maniera sigura, n
special prin respectarea instruciunilor furnizate de fabricant.
1.3. Echipamentele de munca care, n timpul utilizrii, pot sa fie expuse descarcarilor electrice trebuie
sa fie protejate prin dispozitive sau cu msuri adecvate impotriva efectelor trasnetului.
2. Dispoziii de utilizare a echipamentelor de munca mobile, cu sau fr autopropulsie
2.1. Conducerea echipamentelor de munca autopropulsate este rezervat numai lucrtorilor care au
fost instruiti adecvat pentru conducerea sigura a acestora.
2.2. Dac un echipament de munca este manevrat ntr-o zona de munca, trebuie sa fie stabilite i
respectate reguli de circulaie adecvate.
2.3. Trebuie sa fie luate msuri organizatorice pentru a evita ca lucrtorii care se deplaseaza pe jos sa
nu se gseasc n zona de operare a echipamentelor de munca autopropulsate. Dac prezenta lucrtorilor
care se deplaseaza pe jos este necesar pentru buna executare a lucrrilor, trebuie sa fie luate msuri
adecvate pentru a evita ca acetia sa fie accidentati de ctre echipamente.
2.4. Transportul lucrtorilor pe echipamentele de munca mobile acionate mecanic nu este autorizat
dect dac au fost prevzute amplasamente sigure n acest scop. Dac lucrrile trebuie sa fie efectuate n
timpul deplasarii, viteza trebuie sa fie adaptat, n funcie de cat este necesar.
2.5. Echipamentele de munca mobile prevzute cu un motor cu ardere interna nu trebuie sa fie
utilizate n zonele de munca dac nu este garantat o cantitate suficienta de aer, astfel nct sa nu existe
riscuri pentru securitatea i sntatea lucrtorilor.
3. Dispoziii de utilizare a echipamentelor de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor
3.1. Observaii generale
3.1.1. Echipamentele de munca demontabile sau mobile folosite la ridicarea sarcinilor trebuie sa fie
utilizate de asa maniera nct sa garanteze stabilitatea echipamentului de munca pe durata utilizrii n
toate condiiile previzibile, lundu-se n considerare natura solului.
3.1.2./ 3.1.2.1. Ridicarea lucrtorilor nu este permis dect cu echipamente de munca i dispozitive

prevzute n acest scop.


3.1.2.2. Fr a se aduce atingere prevederilor art. 6 din Legea securitii i sntii n munca nr.
319/2006, n mod excepional, echipamentele neprevzute pentru ridicarea lucrtorilor pot sa fie utilizate
n acest scop, cu condiia sa fie luate msuri adecvate pentru a se asigura securitatea, n conformitate cu
legislaia i/sau cu practicile naionale care prevd o supraveghere corespunztoare.
3.1.2.3. n timpul prezentei lucrtorilor pe echipamentul de munca folosit pentru ridicarea sarcinilor,
la postul de conducere trebuie sa fie asigurata prezenta permanenta. Lucrtorii care sunt ridicati trebuie
sa dispun de un mijloc de comunicare sigur. Trebuie sa fie prevzut evacuarea acestora n caz de
pericol.
3.1.3. Doar dac acest lucru nu este necesar pentru buna desfurare a lucrrilor, trebuie sa fie luate
msuri pentru ca lucrtorii sa nu fie prezeni sub sarcinile suspendate. Este interzis deplasarea sarcinilor
suspendate deasupra locurilor de munca neprotejate n care lucrtorii sunt prezeni n mod curent. n
aceasta eventualitate, dac buna desfurare a lucrrilor nu poate fi asigurata n alt mod, trebuie sa fie
elaborate i aplicate proceduri adecvate.
3.1.4. Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie alese n funcie de sarcinile
care se manipuleaza, distanele dintre punctele de prindere ale acestora, dispozitivele de prindere i
condiiile atmosferice, inndu-se seama de modul i de configuraia de legare. Ansamblurile
dispozitivelor de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie marcate vizibil pentru a permite
utilizatorului sa le cunoasc caracteristicile, atunci cnd acestea nu sunt demontate dup utilizare.
3.1.5. Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie depozitate de asa maniera
nct sa se garanteze ca acestea nu se vor deteriora sau degrada.
3.2. Echipamente de munca folosite la ridicarea sarcinilor neghidate
3.2.1. Dac doua sau mai multe echipamente de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor neghidate
sunt instalate sau montate la un loc de munca astfel nct cmpul lor de aciune se intersecteaz, trebuie
sa fie luate msuri adecvate pentru a se preveni ciocnirea ntre sarcini i/sau ntre elemente ale
echipamentelor de munca.
3.2.2. n timpul utilizrii unui echipament de munca mobil folosit pentru ridicarea sarcinilor neghidate
trebuie sa fie luate msuri adecvate pentru a se preveni bascularea, rsturnarea i, dac este cazul,
deplasarea i alunecarea acestuia. Trebuie sa fie verificata executarea corespunztoare a acestor msuri.
3.2.3. Dac operatorul unui echipament de munca folosit la ridicarea sarcinilor neghidate nu poate
observa ntregul traseu al sarcinii nici direct, nici prin intermediul unor dispozitive auxiliare care
furnizeaz informaiile necesare, atunci o persoana competenta trebuie sa fie desemnat sa comunice cu
operatorul pentru a-l ghida i trebuie sa fie luate msuri organizatorice pentru a se evita ciocnirile
sarcinilor susceptibile sa pun n pericol lucrtorii.
3.2.4. Lucrrile trebuie sa fie organizate de asa maniera nct atunci cnd lucrtorul agata sau
desprinde o sarcina cu mana, aceste operaii sa poat fi efectuate n condiii de securitate deplina, n
special prin pstrarea de ctre acest lucrator a comenzilor directe sau indirecte ale echipamentului.
3.2.5. Toate operaiunile de ridicare trebuie sa fie planificate corect, supravegheate de o maniera
adecvat i efectuate astfel nct sa protejeze securitatea lucrtorilor. n special, dac o sarcina trebuie sa
fie ridicat simultan de doua sau mai multe echipamente de munca folosite la ridicarea sarcinilor
neghidate, trebuie sa fie stabilit i aplicat o procedura pentru a se asigura buna coordonare a
operatorilor.
3.2.6. Dac echipamentele de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor neghidate nu pot retine
sarcinile n cazul unei defectari pariale sau totale a sistemului de alimentare cu energie, trebuie sa fie
luate msuri adecvate pentru a se evita expunerea lucrtorilor la riscurile corespunztoare. Sarcinile
suspendate nu trebuie lsate fr supraveghere, cu excepia cazului n care accesul n zona periculoasa
este mpiedicat i dac sarcina a fost agatata i este meninut n condiii de securitate deplina.
3.2.7. Utilizarea n aer liber a echipamentelor de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor neghidate
trebuie interzis atunci cnd condiiile meteorologice se deterioreaz pana la punctul n care se
pericliteaz utilizarea n condiii de securitate a acestora, expunand astfel lucrtorii la riscuri. Pentru a se
evita riscurile pentru lucrtori trebuie sa fie luate msuri adecvate de protecie, destinate n special
mpiedicrii rasturnarii echipamentului de munca.
4. Dispoziii de utilizare a echipamentelor de munca puse la dispoziie pentru lucrri temporare la
nlime

4.1. Dispoziii generale 4.1.1./ 4.1.1.1. Dac, n aplicarea prevederilor art. 7 din Legea securitii i
sntii n munca nr. 319/2006 i ale art. 3 din hotrre, lucrrile temporare la nlime nu pot sa fie
executate de o maniera sigura i n condiii ergonomice adecvate de pe o suprafata adecvat, trebuie sa
fie alese cele mai potrivite echipamente de munca pentru a se asigura i a se menine condiii de munca
sigure. Trebuie sa se acorde prioritate msurilor de protecie colectiv n raport cu msurile de protecie
individual. Dimensionarea echipamentului de munca trebuie sa fie adaptat la natura lucrrilor care
urmeaz sa fie executate i a constrangerilor previzibile i sa permit circulaia fr pericol.
4.1.1.2. Cel mai potrivit mijloc de acces la posturile de lucru temporare la nlime trebuie sa fie ales
n funcie de frecventa de circulaie, de nlimea la care trebuie sa se ajung i de durata de utilizare.
Alegerea facuta trebuie sa permit evacuarea n caz de pericol iminent. Trecerea, ntr-un sens sau n
altul, ntre mijlocul de acces i platforme, planee sau pasarele nu trebuie sa creeze riscuri suplimentare
de cadere.
4.1.2. Scarile nu pot sa fie utilizate ca posturi de lucru la nlime dect n condiiile n care sau innd
cont de pct. 4.1.1 utilizarea altor echipamente de munca mai sigure nu se justifica din cauza nivelului
redus de risc i din cauza fie a duratei scurte de utilizare, fie a caracteristicilor existente ale locului de
munca respectiv, care nu se pot modifica de ctre angajator.
4.1.3. Tehnicile de acces i de pozitionare cu ajutorul franghiilor nu pot sa fie utilizate dect n
condiiile n care, innd seama de evaluarea riscului, lucrarea n cauza poate sa fie executat de o
maniera sigura i n care utilizarea unui alt echipament de munca mai sigur nu este justificat. innduse cont de evaluarea riscului i n special n funcie de durata lucrrilor i de constrangerile de natura
ergonomica, trebuie sa fie prevzut un scaun dotat cu accesoriile corespunztoare.
4.1.4. n funcie de tipul de echipament de munca selectat pe baza dispoziiilor punctelor precedente,
trebuie sa fie luate msurile adecvate de reducere a riscurilor pentru lucrtori, inerente respectivului tip
de echipament. Dac este necesar trebuie sa fie prevzut instalarea dispozitivelor de protecie impotriva
caderilor. Aceste dispozitive trebuie sa aib o structura corespunztoare i sa fie suficient de solide
pentru a impiedica sau opri caderile de la nlime i a preveni, n msura n care este posibil, ranirea
corporal a lucrtorilor. Dispozitivele de protecie colectiv pentru evitarea caderilor nu pot sa fie
ntrerupte dect n punctele de acces ale unei schele sau ale unei scri.
4.1.5. Cnd executarea unei anumite lucrri necesita ndeprtarea temporar a unui dispozitiv de
protecie colectiv impotriva caderilor, trebuie sa se ia msuri de securitate compensatorii eficiente.
Lucrarea nu poate sa fie efectuat fr adoptarea prealabil a acestor msuri. Odat ce lucrarea
respectiva este terminat, definitiv sau temporar, dispozitivele de protecie colectiv trebuie sa fie
remontate pentru a se evita caderile.
4.1.6. Lucrrile temporare la nlime pot sa fie efectuate numai atunci cnd condiiile meteorologice
nu pericliteaz securitatea i sntatea lucrtorilor.
4.2. Dispoziii specifice de utilizare a scarilor
4.2.1. Scarile trebuie sa fie amplasate de asa maniera nct sa se asigure stabilitatea lor n timpul
utilizrii. Scarile portabile se sprijin pe un suport stabil, rezistent, de dimensiuni adecvate i imobil,
astfel nct treptele sa rmn n poziie orizontala. Scarile suspendate sunt fixate de o maniera sigura i,
cu excepia scarilor din franghie, n asa fel nct sa nu poat fi deplasate i sa fie evitate orice miscari de
balans.
4.2.2. Alunecarea picioarelor scarilor portabile trebuie sa fie mpiedicat n timpul utilizrii fie prin
fixarea partii superioare sau inferioare a lonjeroanelor, fie prin dispozitive antiderapante sau prin orice
alte soluii cu eficacitate echivalenta. Scarile de acces trebuie sa fie de o lungime suficienta, astfel nct
acestea sa se prelungeasc dincolo de nivelul de acces, cu excepia cazului n care au fost luate alte
msuri pentru a se garanta o fixare sigura. Scarile compuse din mai multe elemente asamblate, cum ar fi
scarile articulate sau scarile culisante, trebuie sa fie utilizate de asa maniera nct imobilizarea diferitelor
elemente unele n raport de altele sa fie asigurata. Scarile mobile trebuie sa fie imobilizate nainte de
urcarea pe acestea.
4.2.3. Scarile trebuie sa fie utilizate de asa maniera nct sa permit lucrtorilor sa dispun, n orice
moment, de o prindere cu mana i de un sprijin sigur. n special, dac o greutate trebuie transportat
manual pe scara, aceasta nu trebuie sa mpiedice meninerea unei prinderi cu mana sigure.
4.3. Dispoziii specifice de utilizare a schelelor
4.3.1. Atunci cnd breviarul de calcul al schelei alese nu este disponibil sau cnd configuratiile structurale
avute n vedere nu sunt prevzute de acesta, trebuie sa fie realizat un calcul de rezistenta i de stabilitate, cu
excepia cazului n care schela este asamblata n conformitate cu o configuratie standard general recunoscuta.

4.3.2. n funcie de complexitatea schelei alese, un plan de montare, de utilizare i de demontare


trebuie sa fie ntocmit de ctre o persoana competenta. Acest plan poate avea forma unui plan general,
completat cu elemente referitoare la detaliile specifice ale schelei n cauza.
4.3.3. Elementele de sprijin ale unei schele trebuie sa fie protejate impotriva pericolului de alunecare
fie prin fixare pe suprafata de sprijin, fie printr-un dispozitiv antiderapant sau alt mijloc cu eficacitate
echivalenta, iar suprafata de sprijin trebuie sa aib o capacitate portanta suficienta. Stabilitatea schelei
trebuie sa fie asigurata. Deplasarea inopinata a schelelor mobile n timpul lucrului la nlime trebuie sa
fie prevenita prin intermediul dispozitivelor adecvate.
4.3.4. Dimensiunile, forma i dispunerea planseelor unei schele trebuie sa fie adecvate naturii lucrrii
care urmeaz sa fie executat i adaptate la sarcinile ce urmeaz a fi suportate i sa permit lucrul i
circulaia de o maniera sigura. Planeele unei schele trebuie sa fie montate de asa maniera nct
componentele sa nu poat sa se deplaseze n cazul unei utilizri normale. Niciun gol periculos nu trebuie
sa existe ntre componentele planseelor i dispozitivele verticale de protecie colectiv impotriva caderii.
4.3.5. Atunci cnd anumite pri ale unei schele nu sunt gata de ntrebuinare, ca de exemplu n timpul
montarii, demontarii sau modificrilor, aceste pri trebuie semnalizate cu ajutorul unor semnale de
avertizare a pericolului general, n conformitate cu dispoziiile naionale care transpun Directiva
92/58/CEE, i trebuie delimitate n mod corespunztor prin obstacole fizice care sa mpiedice accesul n
zona periculoasa.
4.3.6.
4.3.6.1. Schelele nu pot sa fie montate, demontate sau modificate substanial dect sub supravegherea
unei persoane competente i de ctre lucrtori care au fost instruiti adecvat i conform operaiilor avute
n vedere, care se refer la riscurile specifice n conformitate cu art. 10 din hotrre, i viznd n special:
a) nelegerea planului de montare, de demontare i de modificare a schelei n cauza;
b) securitatea n timpul montajului, al demontajului i al modificrii schelei n cauza;
c) msurile de prevenire a riscurilor de cadere a persoanelor sau a obiectelor;
d) msurile de securitate n cazul schimbrii condiiilor meteorologice care ar putea afecta negativ
securitatea schelei n cauza;
e) condiiile n materie de sarcini admise;
f) orice alt risc pe care operaiile de montare, de demontare i de modificare l pot cuprinde.
4.3.6.2. Persoana care supravegheaz i lucrtorii implicai trebuie sa aib la dispoziie planul de
montare, de utilizare i de demontare menionat la pct. 4.3.2, n special orice instruciuni pe care le-ar
putea cuprinde.
4.4. Dispoziii specifice de utilizare a tehnicilor de acces i de pozitionare cu ajutorul franghiilor
4.4.1. La utilizarea tehnicilor de acces i de pozitionare cu ajutorul franghiilor trebuie respectate
urmtoarele condiii:
a) sistemul trebuie sa cuprind cel puin doua franghii ancorate separat, una constituind mijlocul de
acces, de coborare i de sprijin (franghia de lucru), iar cealalt, mijlocul de asigurare (franghia de
securitate);
b) lucrtorii trebuie sa fie dotati cu o centura complexa adecvat, sa o utilizeze i sa fie legai prin
intermediul acesteia de franghia de securitate;
c) franghia de lucru trebuie sa fie prevzut cu un mecanism de coborare sau de urcare sigur i sa
cuprind un sistem autoblocant care sa mpiedice cderea utilizatorului n cazul n care acesta pierde
controlul miscarilor. Franghia de securitate trebuie sa fie echipata cu un dispozitiv mobil de oprire a
caderii, care nsoete lucrtorul n timpul deplasarii;
d) uneltele i celelalte accesorii pe care le utilizeaz un lucrator trebuie sa fie legate de centura
complexa sau de scaunul lucrtorului ori sa fie ataate printr-un alt mijloc adecvat;
e) lucrul trebuie sa fie corect organizat i supravegheat, astfel nct lucrtorul sa poat sa primeasc
imediat primul ajutor n caz de accident;
f) lucrtorii n cauza trebuie, n conformitate cu art. 10 din hotrre, sa beneficieze de o instruire
adecvat i specifica operaiilor avute n vedere, n special n privinta procedurilor de salvare.
4.4.2. n condiii excepionale n care, innd cont de evaluarea riscurilor, utilizarea unei a doua franghii ar
conduce la un lucru mai periculos, poate fi permis utilizarea unei singure franghii n condiiile n care au fost
luate msurile adecvate pentru asigurarea securitii, n conformitate cu legislaia i/sau cu practicile naionale.

Intocmit :
Serviciul extern de prevenire si protectie
I. I. PASCU C. GHEORGHE

S.C. EL FLUIDO CHEMICALS S.R.L.

VAZUT,
ADMINISTRATOR

15. H.G. 1.091 / 2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru locul de munca
CAP. I Dispoziii generale
ART. 1 Prezenta hotrre stabilete cerinele minime de securitate i sntate pentru locul de munca,
asa cum este definit la art. 4.
ART. 2 Prevederile prezentei hotrri nu se aplica:
a) mijloacelor de transport utilizate n afar ntreprinderii i/sau unitii sau locurilor de munca din
interiorul mijloacelor de transport;
b) santierelor temporare sau mobile;
c) industriilor extractive;
d) vaselor de pescuit;
e) campurilor, pdurilor i altor terenuri care aparin unei ntreprinderi agricole sau forestiere, dar sunt
situate n afar ariei cldirilor ntreprinderii.
ART. 3 Prevederile Legii securitii i sntii n munca nr. 319/2006 se aplica n totalitate
domeniului prevzut la art. 1, fr a aduce atingere prevederilor mai restrictive i/sau specifice din
prezenta hotrre.
ART. 4 n sensul prezentei hotrri, prin loc de munca se nelege locul destinat sa cuprind posturi de
lucru, situat n cldirile ntreprinderii i/sau unitii, inclusiv orice alt loc din aria ntreprinderii i/sau a
unitii la care lucrtorul are acces n cadrul desfurrii activitii.
ART. 5 Se considera ca un lucrator lucreaz n condiii de izolare atunci cnd nu are contact vizual i
comunicare verbal directa cu ali lucrtori, n cele mai multe cazuri pentru o perioada de timp mai mare
de o ora, i cnd nu este posibil sa i se acorde ajutor imediat n caz de accident sau cnd se afla ntr-o
situaie critica.
ART. 6 Locurile de munca utilizate pentru prima data dup data intrrii n vigoare a prezentei hotrri
trebuie sa ndeplineasc cerinele minime de securitate i sntate prevzute n anexa nr.1.
ART. 7 Locurile de munca aflate deja n folosinta nainte de data intrrii n vigoare a prezentei
hotrri trebuie sa ndeplineasc cerinele minime de securitate i sntate prevzute n anexa nr. 2.
CAP. II Obligaii generale
ART.8 n scopul asigurrii securitii i sntii lucrtorilor, angajatorul trebuie sa ia toate msurile ca:
a) sa fie pstrate n permanenta libere cile de acces ce conduc spre ieirile de urgenta i ieirile
propriu-zise;
b) sa fie realizat ntreinerea tehnica a locului de munca i a echipamentelor i dispozitivelor, n
special a celor menionate n anexele nr. 1 i 2, iar orice neconformiti constatate i susceptibile de a
afecta securitatea i sntatea lucrtorilor sa fie corectate cat mai curnd posibil;
c) sa fie curatate cu regularitate, pentru a se asigura un nivel de igiena corespunztor locului de
munca, echipamentele i dispozitivele, n special cele menionate la pct. 6 din anexa nr. 1 i la pct. 6 din
anexa nr. 2;
d) sa fie cu regularitate ntreinute i verificate echipamentele i dispozitivele de securitate destinate
prevenirii sau eliminrii pericolelor, n special cele prevzute n anexele nr. 1 i 2.
ART. 9 Atunci cnd locurile de munca sufer modificri, extinderi i/sau transformri dup data
intrrii n vigoare a prezentei hotrri, angajatorul trebuie sa ia toate msurile necesare pentru a se
asigura ca aceste modificri, extinderi i/sau transformri sunt n concordanta cu cerinele minime
corespunztoare prevzute n anexa nr. 1.
CAP. III Informarea, consultarea i participarea lucrtorilor
ART. 10 Fr a aduce atingere prevederilor art. 16 i 17 din Legea nr. 319/2006, referitoare la
informarea lucrtorilor, lucrtorii i/sau reprezentanii acestora trebuie sa fie informati cu privire la toate
msurile ce trebuie luate n domeniul securitii i sntii la locul de munca.
ART. 11 Personalul care lucreaz n condiii de izolare trebuie sa fie informat cu privire la:
a) manevrarea echipamentului de munca, starea acestuia (fiabilitate i accesibilitate);
b) riscurile de accidentare i modul de aciune n caz de aparitie a acestora;
c) comportamentul adecvat n cazul producerii unei avarii sau al apariiei unei situaii critice;
d) utilizarea echipamentului individual de protecie;
e) primul ajutor;
f) utilizarea sistemului de supraveghere i de legatura cu exteriorul.

ART. 12
Consultarea i participarea lucrtorilor i/sau a reprezentanilor acestora cu privire la problemele la
care se face referire n prezenta hotrre trebuie sa se desfoare n conformitate cu prevederile art. 18 i
19 din Legea nr. 319/2006.
CAP. IV Sanciuni
ART. 13 nclcarea prevederilor prezentei hotrri atrage rspunderea contravenional, civil sau
penal, potrivit Legii nr. 319/2006.
ART. 14 Constatarea contraveniilor i aplicarea sanciunilor se fac de ctre inspectorii de munca din
cadrul Inspeciei Muncii i de ctre inspectorii de sntate publica din cadrul Ministerului Sntii
Publice.
ART. 15 Anexele nr. 1 i 2 fac parte integrant din prezenta hotrre.
ANEXA 1
CERINE MINIME de securitate i sntate pentru locurile de munca utilizate pentru prima data
conform art. 6 din hotrre
1. Observatie preliminar
Obligaiile menionate n prezenta anexa se aplica ori de cte ori caracteristicile locului de munca,
activitatea, mprejurrile sau un risc impun acest lucru.
2. Stabilitate i rezistenta
Cldirile care adapostesc locuri de munca trebuie sa aib o structura i o rezistenta corespunztoare
naturii utilizrii lor.
3. Instalaii electrice
Instalaiile electrice trebuie sa fie proiectate i construite astfel nct sa nu prezinte un pericol de
incendiu sau explozie.
Lucrtorii trebuie sa fie protejati impotriva riscului de accidentare prin atingere directa i/sau atingere
indirecta.
Proiectarea, construcia i alegerea materialului i dispozitivelor de protecie trebuie sa in seama de
tensiunea nominal, influenta condiiilor externe i de competenta lucrtorilor care au acces la prile
componente ale instalaiei.
4. Cai i iesiri de urgenta
4.1. Cile i ieirile de urgenta trebuie sa rmn n permanenta libere i sa conduc n mod cat mai
direct posibil n aer liber sau n spaii sigure.
4.2. n caz de pericol, trebuie sa fie posibila evacuarea rapida i n condiii cat mai sigure a
lucrtorilor de la toate posturile de lucru.
4.3. Numrul, amplasarea i dimensiunile cilor i iesirilor de urgenta depind de utilizare, de
echipament i de dimensiunile locurilor de munca, precum i de numrul maxim de persoane care pot fi
prezente.
4.4. Uile de ieire n caz de urgenta trebuie sa se deschid spre exterior.
Uile de ieire de urgenta nu trebuie sa fie incuiate sau fixate astfel nct sa nu poat fi deschise
imediat i cu usurinta de ctre orice persoana care ar avea nevoie sa le utilizeze n caz de urgenta. Uile
glisante sau turnante nu sunt permise n cazul n care acestea au destinaia de iesiri de urgenta.
4.5. Cile i ieirile de urgenta speciale trebuie semnalizate n conformitate cu prevederile Guvernului
nr. 971/2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul de
munca.
Aceasta semnalizare trebuie sa fie suficient de rezistenta i sa fie plasata n locurile corespunztoare.
4.6. Uile de ieire de urgenta nu trebuie sa fie incuiate.
Cile i ieirile de urgenta, precum i cile de circulaie i uile de acces spre acestea trebuie sa fie
eliberate de orice obstacole, astfel nct sa poat fi utilizate n orice moment fr dificultate.
4.7. Cile i ieirile de urgenta care necesita iluminare trebuie prevzute cu iluminat de
siguranta/urgenta de intensitate suficienta, n cazul n care se ntrerupe alimentarea cu energie electrica.
5. Detectarea i prevenirea incendiilor
5.1. n funcie de dimensiunile i destinaia cldirilor, de echipamentele pe care acestea le conin, de
proprietile fizice i chimice ale substanelor prezente i de numrul maxim potenial de persoane
prezente, locurile de munca trebuie prevzute cu dispozitive corespunztoare pentru stingerea
incendiilor i, dac este cazul, cu detectoare de incendii i sisteme de alarma.
5.2. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie sa fie uor accesibile i simplu de
manevrat.

Acestea trebuie sa fie semnalizate n conformitate cu prevederile Hotrrii Guvernului nr. 971/2006.
Aceste semnalizari trebuie sa fie suficient de rezistente i amplasate n locuri corespunztoare.
6. Ventilatia locurilor de munca n spaii nchise
6.1. La locurile de munca n spaii nchise trebuie luate msuri pentru a asigura suficient aer proaspt,
avndu-se n vedere metodele de lucru utilizate i cerinele fizice impuse lucrtorilor.
n cazul utilizrii unui sistem de ventilare forat, acesta trebuie sa fie meninut n stare de
funcionare.
Orice avarie trebuie semnalizata de un sistem de control, dac acest lucru este necesar pentru
sntatea lucrtorilor.
6.2. Dac se utilizeaz instalaii de ventilare mecanic sau de aer condiionat, acestea trebuie sa
funcioneze astfel nct sa nu creeze disconfort prin expunerea lucrtorilor la cureni de aer.
Orice depunere sau impuritate ce poate crea un risc imediat pentru sntatea lucrtorilor prin poluarea
atmosferei trebuie eliminata fr ntrziere.
7. Temperatura n ncperi
7.1. n timpul programului de lucru, temperatura din ncperile ce cuprind posturi de lucru trebuie sa
fie adecvat organismului uman, inndu-se seama de metodele de lucru utilizate i de cerinele fizice
impuse lucrtorilor.
7.2. Temperatura n camerele de odihna, n ncperile pentru personalul de serviciu permanent, n
grupurile sanitare, n cantine i n ncperile pentru acordarea primului ajutor trebuie sa corespund
destinaiei specifice a acestor ncperi.
7.3. Ferestrele, luminatoarele i glasvandurile trebuie sa permit evitarea luminii solare excesive la
locurile de munca, n funcie de natura muncii i de locul de munca.
8. Iluminatul natural i artificial
8.1. n msura n care este posibil, locurile de munca trebuie sa aib iluminat natural suficient i sa fie
prevzut un iluminat artificial adecvat pentru sntatea i securitatea lucrtorilor.
8.2. Instalaiile de iluminat din ncperile cu posturi de lucru i de pe cile de acces i de circulaie
trebuie amplasate n asa fel nct sa nu existe riscul de accidentare a lucrtorilor ca rezultat al tipului de
iluminat montat.
8.3. Locurile de munca n care lucrtorii sunt n mod deosebit expusi riscurilor n caz de ntrerupere a
iluminatului artificial trebuie sa fie prevzute cu iluminat de siguranta/urgenta de o intensitate suficienta.
9. Pardoseli, perei, plafoane i acoperisuri ale ncperilor
9.1. Pardoselile locurilor de munca trebuie sa fie lipsite de proeminente, de guri sau de planuri
nclinate periculoase i trebuie sa fie fixe, stabile i nealunecoase.
ncperile care cuprind posturi de lucru trebuie sa fie izolate termic n mod corespunztor, inndu-se
seama de tipul de ntreprindere i de activitatea fizica a lucrtorilor.
9.2. Suprafeele pardoselilor, pereilor i plafoanelor din ncperi trebuie sa fie curatate i renovate
pentru a se obine condiii de igiena corespunztoare.
9.3. Pereii transparenti sau translucizi, n special pereii despartitori realizai integral din sticla, din
ncperi sau din vecintatea posturilor de lucru i a cilor de circulaie trebuie sa fie semnalizati clar i
construiti din materiale securizate sau sa fie separati de aceste posturi de lucru i cai de circulaie, pentru
a preveni intrarea n contact a lucrtorilor cu pereii i ranirea cauzat de spargerea lor n buci.
9.4. Accesul pe acoperisurile construite din materiale cu rezistenta insuficienta trebuie permis numai
dac exista echipamente care sa asigure executarea lucrrii n condiii de securitate.
10. Ferestre i luminatoare
10.1. Lucrtorii trebuie sa aib posibilitatea sa deschid, sa inchida, sa regleze sau sa fixeze ferestrele,
luminatoarele i ventilatoarele n condiii de securitate. Cnd sunt deschise, acestea trebuie pozitionate i
fixate astfel nct sa nu constituie un pericol pentru lucrtori.
10.2. Ferestrele i luminatoarele trebuie sa fie concepute n raport cu echipamentul sau trebuie
prevzute cu dispozitive care sa permit curatarea lor fr riscuri pentru lucrtorii care executa aceasta
munca sau pentru lucrtorii prezeni n cldire sau n jurul acesteia.
11. Usi i pori
11.1. Poziia, numrul i dimensiunile uilor i portilor, precum i materialele care se folosesc la
construcia acestora sunt determinate de natura i ulilizarea ncperilor sau incintelor.
11.2. Uile transparente trebuie sa fie marcate corespunztor, la nlimea vederii.
11.3. Uile i porile batante trebuie sa fie transparente sau sa aib un panou transparent.

11.4. Dac suprafeele transparente sau translucide ale uilor i portilor nu sunt construite dintr-un
material securizat i dac exista pericolul ca lucrtorii sa fie rnii n cazul spargerii unei usi sau pori,
suprafeele trebuie sa fie protejate impotriva spargerii.
11.5. Uile glisante trebuie sa fie prevzute cu un sistem de siguranta care sa mpiedice ieirea de pe
sine i cderea lor.
11.6. Uile i porile care se deschid n sus trebuie sa fie prevzute cu un sistem de siguranta care sa
mpiedice cderea lor.
11.7. Uile i porile situate de-a lungul cilor de salvare trebuie sa fie marcate corespunztor.
Trebuie sa fie posibila deschiderea lor din interior n orice moment, fr ajutor special.
Trebuie sa fie posibila deschiderea uilor atunci cnd locurile de munca sunt ocupate.
11.8. n vecintatea imediata a oricror pori destinate n principal circulaiei vehiculelor trebuie sa
existe usi pentru pietoni, cu excepia cazului n care ulilizarea de ctre pietoni a acestor pori nu prezint
un pericol; astfel de usi trebuie sa fie marcate clar i degajate n permanenta.
11.9. Uile i porile mecanice trebuie sa funcioneze fr sa prezinte un risc de accidentare pentru
lucrtori.Acestea trebuie sa fie prevzute cu dispozitive de oprire de urgenta accesibile i uor de
identificat i, dac nu se deschid automat n cazul ntreruperii alimentarii cu energie electrica, sa poat fi
deschise manual.
12. Cile de circulaie - zone periculoase
12.1. Cile de circulaie, inclusiv treptele, scarile fixe, cheiurile i rampele de ncrcare trebuie sa fie
amplasate i dimensionate astfel nct sa asigure un acces uor, sigur i adecvat pentru pietoni i
vehicule fr a pune n pericol lucrtorii aflai n vecintatea acestor cai de circulaie.
12.2. Cile utilizate pentru circulaia pietonala i/sau pentru transportul intern trebuie sa fie
dimensionate n concordanta cu numrul potenial de utilizatori i tipul de activitate.
Dac pe cile de circulaie sunt utilizate mijloace de transport, trebuie sa fie asigurate distanele
minime de securitate pentru pietoni.
12.3. Cile de circulaie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel nct sa existe o distanta
suficienta fata de usi, pori, treceri pentru pietoni, culoare i scri.
12.4. Atunci cnd echipamentele din ncperi i ulilizarea acestora impun protecia lucrtorilor, cile
de circulaie trebuie sa fie marcate clar.
12.5. Dac locurile de munca includ zone periculoase n care, data fiind natura activitii, exista riscul
caderii lucrtorului sau a unor obiecte, aceste locuri trebuie sa fie prevzute cu dispozitive care sa evite
ptrunderea lucrtorilor neautorizati n aceste zone.
Trebuie luate msuri corespunztoare pentru a proteja lucrtorii care sunt autorizai sa ptrund n
zonele periculoase.
Zonele periculoase trebuie marcate clar.
13. Msuri specifice pentru scri rulante i transportoare
Scarile rulante i transportoarele trebuie sa funcioneze n condiii de securitate.
Acestea trebuie prevzute cu dispozitive de securitate necesare i dotate cu dispozitive de oprire de
urgenta accesibile i uor de identificat.
14. Cheiuri i rampe de ncrcare
14.1. Cheiurile i rampele de ncrcare trebuie sa corespund dimensiunilor incarcaturilor care se
transporta.
14.2. Cheiurile de ncrcare trebuie sa aib cel puin un punct de ieire.
Dac este posibil din punct de vedere tehnic, docurile care depesc o anumit lungime trebuie sa aib
cte un punct de ieire la fiecare capt.
14.3. Rampele de ncrcare trebuie sa fie sigure pentru a preveni caderile lucrtorilor.
15. Dimensiunile ncperilor i volumul de aer n ncperi - libertatea de micare la postul de lucru
15.1. ncperile de lucru trebuie sa aib o suprafata, o nlime i un volum de aer suficiente, care sa
permit lucrtorilor sa isi ndeplineasc sarcinile de munca fr riscuri pentru securitatea, sntatea sau
confortul acestora.
15.2. Dimensiunile zonei neocupate a postului de lucru trebuie sa fie calculate astfel nct sa permit
lucrtorilor sa aib suficienta libertate de micare pentru a-i ndeplini sarcinile de munca.
Dac acest lucru nu este posibil din motive specifice postului de lucru, lucrtorul trebuie sa aib
suficienta libertate de micare n apropierea postului sau de lucru.
16. ncperi pentru odihna

16.1. Dac securitatea sau sntatea lucrtorilor, n special datorit tipului activitii sau prezentei
unui numr mare de angajai, impun acest lucru, lucrtorilor trebuie sa li se pun la dispoziie ncperi
pentru odihna uor accesibile.
Aceasta prevedere nu se aplica dac lucrtorii sunt angajai n birouri sau n ncperi de lucru similare
care ofer posibiliti echivalente de relaxare n timpul pauzelor.
16.2. ncperile pentru odihna trebuie sa fie suficient de mari i prevzute cu un numr de mese i
scaune cu spatar corespunztor numrului de lucrtori.
16.3. n ncperile pentru odihna trebuie luate msuri corespunztoare pentru protecia nefumatorilor
impotriva disconfortului cauzat de fumul de tutun.
16.4. Dac orele de lucru sunt cu regularitate i frecvent ntrerupte i nu exista o ncpere pentru
odihna, trebuie sa fie asigurate alte ncperi n care lucrtorii sa poat sta n timpul unor astfel de
ntreruperi, ori de cte ori este necesar pentru securitatea sau sntatea lor.
Trebuie luate msuri corespunztoare pentru protecia nefumatorilor impotriva disconfortului cauzat
de fumul de tutun.
17. Femei gravide i mame care alapteaza
Femeile gravide i mamele care alapteaza trebuie sa aib posibilitatea de a se odihni n poziie culcat
n condiii corespunztoare.
18. Instalaii sanitare
18.1. Vestiare i dulapuri pentru mbrcminte
18.1.1. Lucrtorilor trebuie sa li se pun la dispoziie vestiare corespunztoare dac acetia trebuie sa
poarte mbrcminte de lucru special i dac, din motive de sntate sau de decenta, nu li se poate cere
sa se schimbe ntr-un alt spaiu.
Vestiarele trebuie sa fie uor accesibile, sa aib o capacitate suficienta i sa fie prevzute cu scaune.
18.1.2. Vestiarele trebuie sa aib dimensiuni suficiente i sa aib dotri care sa permit fiecrui
lucrator sa isi incuie mbrcmintea n timpul programului de lucru.
Dac este cazul (de exemplu, existenta substanelor periculoase, umiditate, murdarie), dulapurile
pentru mbrcmintea de lucru trebuie sa fie separate de cele pentru vestimentatia i efectele personale.
18.1.3. Trebuie sa existe vestiare separate sau o utilizare separat a vestiarelor pentru brbai i femei.
18.1.4. Dac vestiarele nu sunt necesare n sensul primului paragraf al pct. 18.1.1, trebuie prevzut
pentru fiecare lucrator un loc n care sa isi in mbrcmintea personal sub cheie.
18.2. Duuri i chiuvete
18.2.1. Trebuie prevzute pentru lucrtori duuri corespunztoare i n numr suficient, dac acest
lucru este impus de natura activitii sau din motive de sntate.
Trebuie prevzute sali de duuri separate sau o utilizare separat a salilor de duuri pentru brbai i
pentru femei.
18.2.2. Slile de duuri trebuie sa fie suficient de incapatoare nct sa permit fiecrui lucrator sa isi
fac toaleta fr sa fie deranjat i n condiii de igiena corespunztoare.
Dusurile trebuie prevzute cu apa curenta rece i calda.
18.2.3. Atunci cnd dusurile nu sunt necesare n sensul primului paragraf al pct. 18.2.1, trebuie sa fie
prevzute chiuvete cu apa curenta (i cu apa calda, dac este necesar) adecvate i n numr suficient i
care sa fie amplasate n apropierea posturilor de lucru i a vestiarelor.
Din motive de decenta, trebuie sa existe chiuvete separate sau sa fie asigurata utilizarea separat a
acestora pentru brbai i pentru femei.
18.2.4. Dac ncperile cu duuri sau chiuvete sunt separate de vestiare, trebuie sa existe o cale uoar
de comunicare ntre ele.
18.3. Cabine de WC-uri i chiuvete
n apropierea posturilor de lucru, a ncperilor de odihna, a vestiarelor i a salilor de duuri sau
chiuvete, lucrtorii trebuie sa dispun de locuri speciale, dotate cu un numr suficient de WC-uri i de
chiuvete.
Trebuie prevzute cabine de WC-uri separate pentru brbai i pentru femei sau utilizarea separat a
acestora.
19. ncperi pentru acordarea primului ajutor
19.1. n funcie de dimensiunile spaiilor de lucru, de tipul de activitate desfasurata i de frecventa
accidentelor, trebuie sa fie asigurate una sau mai multe ncperi pentru acordarea primului ajutor.
19.2. ncperile pentru acordarea primului ajutor trebuie echipate cu instalaii i dispozitive
indispensabile pentru primul ajutor i trebuie sa permit accesul cu brancarde.

Acestea trebuie sa fie semnalizate n conformitate cu prevederile Hotrrii Guvernului nr. 971/2006.
19.3. De asemenea, echipamentul de prim ajutor trebuie sa fie disponibil n toate locurile unde
condiiile de lucru o cer.
Acest echipament trebuie sa fie marcat corespunztor i sa fie uor accesibil.
20. Lucrtori cu dizabilitati
La organizarea locurilor de munca trebuie sa se in seama de lucrtorii cu dizabilitati, dac este
necesar.
Aceasta prevedere se aplica n special n ceea ce privete uile, cile de comunicaie, scarile, dusurile,
chiuvetele, WC-urile i posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de persoanele cu dizabilitati.
21. Locuri de munca n aer liber (dispoziii speciale)
21.1. Posturile de lucru, cile de circulaie i alte zone sau instalaii n aer liber, utilizate sau ocupate
de lucrtori n cursul activitii lor, trebuie sa fie organizate astfel nct pietonii sau vehiculele sa circule
n condiii de securitate.
Prevederile pct. 12, 13 i 14 se aplica, de asemenea, cilor de circulaie principale aflate n perimetrul
ntreprinderii (cai de circulaie care conduc la posturi de lucru fixe), cilor de circulaie utilizate pentru
ntreinerea curenta i supravegherea instalaiilor ntreprinderii i spaiilor de ncrcare. Prevederile pct.
12 se aplica, de asemenea, locurilor de munca n aer liber.
21.2. Locurile de munca n aer liber trebuie sa fie iluminate corespunztor cu un sistem de iluminat
artificial, dac lumina naturala nu este suficienta.
21.3. Cnd lucrtorii sunt angajai la posturi de lucru n aer liber, astfel de posturi de lucru trebuie sa
fie amenajate pe cat posibil astfel nct acetia:
a) sa fie protejati impotriva condiiilor meteorologice nefavorabile i, dac este necesar, impotriva
caderii obiectelor;
b) sa nu fie expusi unui nivel de zgomot daunator, nici unor influente exterioare vtmtoare, cum ar
fi gaze, vapori sau praf;
c) sa isi poat prsi posturile de lucru rapid n eventualitatea vreunui pericol sau sa poat primi rapid
asistenta;
d) sa nu poat aluneca sau cdea.
22. Locuri de munca n condiii de izolare (dispoziii speciale)
22.1. Angajatorul va numi prin decizie o persoana cu atribuii concrete care sa supravegheze lucrtorii
care lucreaz n condiii de izolare.
22.2. Pentru a se putea interveni n timp util n caz de accident sau avarie la locurile de munca n
condiii de izolare, acestea vor fi dotate cu mijloace tehnice care permit legatura cu persoana care
asigura supravegherea:
a) constant automat (centrale de supraveghere, dispozitive de alarmare prin unde radio);
b) periodic automat (radio-telefon, telefon);
c) periodic prin intermediul unei persoane (apeluri telefonice, radio-telefon, camera de luat vederi i
monitor).
23. Principii ergonomice
23.1. Dimensiunea locului de munca se realizeaz n funcie de particularitile anatomice, fiziologice,
psihologice ale organismului uman, precum i de dimensiunile i caracteristicile echipamentului de
munca, ale mobilierului de lucru, de miscarile i deplasarile lucrtorului n timpul activitii, de
distanele de securitate, de dispozitivele ajutatoare pentru manipularea maselor, ca i de necesitatea
asigurrii confortului psihofizic.
23.2. Eliminarea poziiilor forate, nenaturale, ale corpului lucrtorului i asigurarea posibilitilor de
modificare a poziiei n timpul lucrului se realizeaz prin amenajarea locului de munca, prin optimizarea
fluxului tehnologic i prin utilizarea echipamentelor de munca care respecta prevederile reglementrilor
n vigoare.
23.3. Locurile de munca la care se lucreaz n poziie aezat se doteaza cu scaune concepute
corespunztor caracteristicilor antropometrice i functionale ale organismului uman, precum i activitii
care se desfoar, corelandu-se nlimea scaunului cu cea a planului de lucru.
23.4. La locurile de munca unde se lucreaz n poziie ortostatica trebuie asigurate, de regula,
mijloace pentru aezarea lucrtorului cel puin pentru perioade scurte de timp (de exemplu, scaune,
bnci).
23.5. Echipamentele de munca, mesele i bancurile de lucru trebuie sa asigure spaiu suficient pentru

sprijinirea comoda i stabil a membrelor inferioare n timpul activitii, cu posibilitatea miscarii


acestora.
23.6. nlimea planului de lucru pentru poziia aezat sau ortostatica se stabilete n funcie de
distanta optima de vedere, de precizia lucrrii, de caracteristicile antropometrice ale lucrtorului i de
mrimea efortului membrelor superioare.
23.7. Pentru evitarea miscarilor de rasucire i aplecare ale corpului, precum i a miscarilor foarte
ample ale bratelor, trebuie luate msuri de organizare corespunztoare a fluxului tehnologic, de
manipulare corecta a materiilor prime i a produselor la echipamentele de munca la care lucrtorul
intervine direct.
ANEXA CERINE MINIME de securitate i sntate pentru locurile de munca aflate deja
n folosinta, dup cum se menioneaz n art. 7 din hotrre
1. Observatie preliminar
Obligaiile menionate n prezenta anexa se aplica ori de cte ori caracteristicile locului de munca,
activitatea, mprejurrile sau un risc impun acest lucru.
2. Stabilitate i rezistenta
Cldirile care adapostesc locuri de munca trebuie sa aib o structura i o rezistenta corespunztoare
naturii utilizrii lor.
3. Instalaii electrice
Instalaiile electrice trebuie sa fie proiectate i construite astfel nct sa nu prezinte pericol de incendiu
sau explozie; lucrtorii trebuie sa fie protejati n mod adecvat impotriva riscului de accidentare prin
atingere directa i/sau atingere indirecta.
Instalaiile electrice i dispozitivele de proiectie trebuie sa corespund tensiunii nominale, condiiilor
exterioare i competentei persoanelor care au acces la pri ale instalaiei.
4. Cai i iesiri de urgenta
4.1. Cile i ieirile de urgenta trebuie sa rmn n permanenta libere i sa conduc n mod cat mai
direct posibil n aer liber sau n spaii sigure.
4.2. n caz de pericol, trebuie sa fie posibila evacuarea rapida i n condiii cat mai sigure a
lucrtorilor de la toate posturile de lucru.
4.3. Trebuie sa existe un numr corespunztor de cai de salvare i iesiri de urgenta.
4.4. Uile de ieire n caz de urgenta trebuie sa se deschid spre exterior.
Uile glisante sau turnante nu sunt permise n cazul n care acestea au destinaia de iesiri de urgenta.
Uile de ieire de urgenta nu trebuie sa fie incuiate sau fixate astfel nct sa nu poat fi deschise
imediat i cu usurinta de ctre orice lucrator care ar avea nevoie sa le utilizeze n caz de urgenta.
4.5. Cile i ieirile de urgenta speciale trebuie semnalizate n conformitate cu prevederile Hotrrii
Guvernului nr. 971/2006.
Aceasta semnalizare trebuie sa fie suficient de rezistenta i sa fie amplasata n locurile
corespunztoare.
4.6. Uile de ieire de urgenta nu trebuie sa fie incuiate.
Cile i ieirile de urgenta, precum i cile de circulaie i uile de acces spre acestea trebuie sa fie
eliberate de orice obstacole, astfel nct sa poat fi utilizate n orice moment fr dificultate.
4.7. Cile i ieirile de urgenta care necesita iluminare trebuie prevzute cu iluminat de
siguranta/urgenta de intensitate suficienta n cazul n care se ntrerupe alimentarea cu energie electrica.
5. Detectarea i prevenirea incendiilor
5.1. n funcie de dimensiunile i destinaia cldirilor, de echipamentele pe care acestea le conin, de
proprietile fizice i chimice ale substanelor prezente i de numrul maxim potenial de persoane
prezente, locurile de munca trebuie prevzute cu dispozitive corespunztoare pentru stingerea
incendiilor i, dac este necesar, cu detectoare de incendii i sisteme de alarma.
5.2. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie sa fie uor accesibile i uor de
manevrat.
Acestea trebuie sa fie semnalizate n conformitate cu prevederile Hotrrii Guvernului nr. 971/2006.
Aceste semnalizari trebuie sa fie suficient de rezistente i amplasate n locuri corespunztoare.
6. Ventilatia locurilor de munca n spaii nchise
Trebuie luate msuri pentru a asigura suficient aer proaspt la locurile de munca n spaii nchise,
avndu-se n vedere metodele de lucru utilizate i cerinele fizice impuse lucrtorilor.
n cazul utilizrii unui sistem de ventilare forat, acesta trebuie sa fie meninut n stare de
funcionare. Orice avarie trebuie semnalizata de un sistem de control, dac acest lucru este necesar

pentru sntatea lucrtorilor.


8. Iluminatul natural i artificial
8.1. n msura n care este posibil, locurile de munca trebuie sa aib iluminat natural suficient i sa fie
prevzut un iluminat artificial adecvat pentru sntatea i securitatea lucrtorilor.
8.2. Locurile de munca n care lucrtorii sunt n mod deosebit expusi riscurilor n caz de defectiune la
iluminatul artificial trebuie sa fie prevzute cu iluminat de siguranta/urgenta de intensitate suficienta.
10. Zone periculoase
Dac locurile de munca includ zone periculoase n care, data fiind natura activitii, exista riscul
caderii lucrtorului sau a unor obiecte, aceste zone trebuie sa fie prevzute, n msura n care este
posibil, cu dispozitive care sa evite ptrunderea lucrtorilor neautorizati n aceste zone.
Trebuie luate msuri corespunztoare pentru a proteja lucrtorii care sunt autorizai sa ptrund n
zonele periculoase.
Zonele periculoase trebuie marcate clar.
11. ncperi i zone pentru odihna
11.1. Dac securitatea sau sntatea lucrtorilor, n special datorit tipului activitii sau prezentei
unui numr mai mare de angajai dect cel prevzut, impun acest lucru, lucrtorilor trebuie sa li se pun
la dispoziie ncperi pentru odihna uor accesibile sau zone pentru odihna corespunztoare.
Aceasta prevedere nu se aplica dac lucrtorii sunt angajai n birouri sau n ncperi de lucru similare
care ofer posibiliti echivalente de relaxare n timpul pauzelor.
11.2. ncperile i zonele pentru odihna trebuie prevzute cu mese i scaune cu spatar.
11.3. n ncperile i zonele pentru odihna trebuie luate msuri corespunztoare pentru proiectia
nefumatorilor impotriva disconfortului cauzal de fumul de tutun.
12. Femei gravide i mame care alapteaza
Femeile gravide i mamele care alapteaza trebuie sa aib posibilitatea de a se odihni n poziie culcat
n condiii corespunztoare.
13. Instalaii sanitare
13.1. Vestiare i dulapuri pentru mbrcminte
13.1.1. Lucrtorilor trebuie sa li se pun la dispoziie vestiare corespunztoare dac acetia trebuie sa
poarte mbrcminte de lucru special i dac, din motive de sntate sau de decenta, nu li se poate cere
sa se schimbe ntr-un alt spaiu.
Vestiarele trebuie sa fie uor accesibile i sa aib capacitate suficienta.
13.1.2. Vestiarele trebuie sa aib dotri care sa permit fiecrui lucrator sa isi incuie mbrcmintea
personal n timpul programului de lucru.
Dac este cazul (de exemplu, existenta substanelor periculoase, umiditate, murdarie), vestiarele
pentru mbrcmintea de lucru trebuie sa fie separate de vestiarele pentru vestimentatia i efectele
personale.
13.1.3. Trebuie sa existe vestiare separate sau o utilizare separat a vestiarelor pentru brbai i pentru
femei.
13.2. Duuri, cabine de WC-uri i chiuvete
13.2.1. Locurile de munca trebuie dotate astfel nct lucrtorii sa aib n apropierea lor:
- duuri, dac natura activitii lor impune acest lucru;
- locuri speciale prevzute cu un numr corespunztor de cabine de WC-uri i chiuvete.
13.2.2. Dusurile i chiuvetele trebuie prevzute cu apa curenta rece (i apa calda, dac este necesar).
13.2.3. Trebuie prevzute duuri separate sau trebuie asigurata utilizarea separat a dusurilor pentru
brbai i pentru femei.
Trebuie prevzute cabine de WC-uri separate sau trebuie asigurata utilizarea separat a cabinelor de
WC-uri pentru brbai i pentru femei.
14. Echipamente de prim ajutor
Locurile de munca trebuie dotate cu echipamente de prim ajutor.
Echipamentele trebuie sa fie marcate corespunztor i sa fie uor accesibile.
15. Lucrtori cu dizabilitati
La organizarea locurilor de munca trebuie sa se in seama de lucrtorii cu dizabilitati, dac este
necesar.
Aceasta prevedere se aplica n special n ceea ce privete uile, cile de comunicaie, scarile, dusurile,
chiuvetele, WC-urile i posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de lucrtorii cu dizabilitati.
16. Circulaia pietonilor i vehiculelor

Locurile de munca n spaii nchise sau n aer liber trebuie organizate astfel nct pietonii i vehiculele
sa poat circula n condiii de securitate.
17. Locuri de munca n aer liber (dispoziii speciale)
Cnd lucrtorii sunt angajai la posturi de lucru n aer liber, astfel de posturi de lucru trebuie sa fie
amenajate pe cat posibil astfel nct acetia:
a) sa fie protejati impotriva condiiilor meteorologice nefavorabile i, dac este necesar, impotriva
caderii obiectelor;
b) sa nu fie expusi unui nivel de zgomot daunator, nici unor influente exterioare vtmtoare, cum ar
fi gaze, vapori sau praf;
c) sa isi poat prsi posturile de lucru rapid n eventualitatea unui pericol sau sa poat primi rapid
asistenta;
d) sa nu poat aluneca sau cdea.
18. Locuri de munca n condiii de izolare (dispoziii speciale)
18.1. Angajatorul va numi prin decizie o persoana cu atribuii concrete care sa supravegheze lucrtorii
care lucreaz n condiii de izolare.
18.2. Pentru a se putea interveni n timp util n caz de accident sau avarie la locurile de munca n
condiii de izolare, acestea vor fi dotate cu mijloace tehnice care permit legatura cu persoana care
asigura supravegherea:
a) constant automat (centrale de supraveghere, dispozitive de alarmare prin unde radio);
b) periodic automat (radio-telefon, telefon);
c) periodic prin intermediul unei persoane (apeluri telefonice, radio-telefon, camera de luat vederi i
monitor).
19. Principii ergonomice
19.1. Dimensionarea locului de munca se realizeaz n funcie de particularitile anatomice,
fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum i de dimensiunile i caracteristicile
echipamentului de munca, ale mobilierului de lucru, de miscarile i deplasarile lucrtorului n timpul
activitii, de distanele de securitate, de dispozitivele ajutatoare pentru manipularea maselor, ca i de
necesitatea asigurrii confortului psihofizic.
19.2. Eliminarea poziiilor forate, nenaturale, ale corpului lucrtorului i asigurarea posibilitilor de
modificare a poziiei n timpul lucrului se realizeaz prin amenajarea locului de munca, prin optimizarea
fluxului tehnologic i prin utilizarea echipamentelor de munca care respecta prevederile reglementrilor
n vigoare.
19.3. Locurile de munca la care se lucreaz n poziie aezat se doteaza cu scaune concepute
corespunztor caracteristicilor antropometrice i functionale ale organismului uman, precum i activitii
care se desfoar, corelandu-se nlimea scaunului cu cea a planului de lucru.
19.4. La locurile de munca unde se lucreaz n poziie ortostatica trebuie asigurate, de regula,
mijloace pentru aezarea lucrtorului cel puin pentru perioade scurte de timp (de exemplu, scaune,
bnci).
19.5. Echipamentele de munca, mesele i bancurile de lucru trebuie sa asigure spaiu suficient pentru
sprijinirea comoda i stabil a membrelor inferioare n timpul activitii, cu posibilitatea miscarii
acestora.
19.6. nlimea planului de lucru pentru poziia aezat sau ortostatica se stabilete n funcie de
distanta optima de vedere, de precizia lucrrii, de caracteristicile antropometrice ale lucrtorului i de
mrimea efortului membrelor superioare.
19.7. Pentru evitarea miscarilor de rasucire i aplecare ale corpului, precum i a miscarilor foarte
ample ale bratelor, trebuie luate msuri de organizare corespunztoare a fluxului tehnologic, de
manipulare corecta a materiilor prime i a produselor la echipamentele de munca la care lucrtorul
intervine direct.
Intocmit :
Serviciul extern de prevenire si protectie
I. I. PASCU C. GHEORGHE

S.C. EL FLUIDO CHEMICALS S.R.L.

VAZUT,
ADMINISTRATOR

16. HOTRRE nr. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerinele minime de securitate i sntate
referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile generate de zgomot
CAP. I Dispoziii generale SECIUNEA 1 Obiectivul i domeniul de aplicare
ART. 1 Prezenta hotrre stabilete cerinele minime pentru protecia lucrtorilor impotriva riscurilor
pentru sntatea i securitatea lor, generate sau care pot fi generate de expunerea la zgomot, n special
impotriva riscurilor pentru auz.
ART. 2 Prevederile prezentei hotrri se aplica tuturor activitilor n care lucrtorii sunt sau este
posibil sa fie expusi, prin natura muncii lor, la riscuri generate de zgomot.
ART. 3 Prevederile legislaiei naionale care transpun Directiva 89/391/CEE se aplica n totalitate
activitilor prevzute la art. 2, fr a aduce atingere prevederilor mai restrictive i/sau specifice din
prezenta hotrre.
ART. 4 n sensul prezentei hotrri, parametrii fizici, utilizai ca predictori de risc, semnifica dup
cum urmeaz:
a) presiunea acustica de vrf [p(vrf)] - valoarea maxima a presiunii acustice instantanee, masurata cu
ponderarea n frecventa "C";
b) nivelul de expunere zilnica la zgomot [L(EX, 8h)] [dB(A) re. 20 Pa] - media ponderat n timp a
nivelurilor de expunere la zgomot pentru o zi de lucru nominal de 8 ore, definit de standardul SR ISO
1999:1996, pct. 3.6. Aceasta notiune acoper toate zgomotele prezente la locul de munca, inclusiv
zgomotul cu caracter de impuls;
c) nivelul de expunere saptamanala la zgomot [L(EX, 8h) - media ponderat n timp a nivelurilor de
expunere zilnica la zgomot ntr-o saptamana nominal de 5 zile de lucru de 8 ore, definit de standardul
SR ISO 1999:1996 pct. 3.6 (nota 2).
SECIUNEA a 2-a Valori limita de expunere i valori de expunere la zgomot de la care se declanseaza
aciunea angajatorului privind securitatea i protecia sntii lucrtorilor
ART. 5 Pentru aplicarea prezentei hotrri, valorile limita de expunere i valorile de expunere de la
care se declanseaza aciunea angajatorului privind securitatea i protecia sntii lucrtorilor n raport
cu nivelurile de expunere zilnica la zgomot i presiunea acustica de vrf sunt fixate dup cum urmeaz:
a) valori limita de expunere: L(EX, 8h) = 87 dB(A) i, respectiv, p(vrf) = 200 Pa*1);
*1) 140 dB(C) cu valoarea de referinta 20 Pa.
b) valori de expunere superioare de la care se declanseaza aciunea: L(EX, 8h) = 85 dB(A) i,
respectiv, p(vrf) = 140 Pa*2);
*2) 137 dB(C) cu valoarea de referinta 20 Pa.
c) valori de expunere inferioare de la care se declanseaza aciunea: L(EX, 8h) = 80 dB(A) i,
respectiv, p(vrf) = 112 Pa*3).
*3) 135 dB(C) cu valoarea de referinta 20 Pa.
ART. 6
(1) n cazul valorilor limita de expunere, determinarea expunerii efective a lucrtorului la zgomot
trebuie sa in seama de atenuarea realizat de mijloacele individuale de protecie auditiva purtate de
acesta.
(2) Valorile de expunere de la care se declanseaza aciunea angajatorului privind securitatea i
protecia sntii lucrtorilor nu trebuie sa ia n considerare efectul utilizrii mijloacelor de protecie
prevzute la alin. (1).
ART. 7 n situaii pe deplin justificate, n cazul activitilor n care expunerea zilnica la zgomot are
variatii semnificative de la o zi de lucru la alta, n scopul aplicrii valorilor limita de expunere i a
valorilor de expunere de la care se declanseaza aciunea angajatorului privind securitatea i protecia
sntii lucrtorilor, trebuie sa se foloseasc nivelul de expunere saptamanala la zgomot n locul
nivelului de expunere zilnica la zgomot, pentru evaluarea nivelurilor de zgomot la care sunt expusi
lucrtorii, cu condiia ca:
a) nivelul sptmnal de expunere la zgomot indicat prin monitorizare adecvat sa nu depeasc
valoarea limita de expunere de 87 dB(A); i

b) sa se ia msuri adecvate pentru reducerea la minimum a riscurilor asociate cu aceste activiti.


CAP. II Obligaiile angajatorilor SECIUNEA 1 Determinarea i evaluarea riscurilor la zgomot
ART. 8 n ndeplinirea obligaiilor prevzute de legislaia nationala care transpune Directiva
89/391/CEE, angajatorul trebuie sa evalueze i, dac este necesar, sa masoare nivelurile de zgomot la
care sunt expusi lucrtorii.
ART. 9
Metodele i aparatura folosite trebuie sa fie adaptate la condiiile existente, lund n considerare, n
special, caracteristicile zgomotului care este msurat, durata expunerii, factorii de mediu i
caracteristicile aparatului de msura.
ART. 10
Metodele i aparatura utilizate trebuie sa permit determinarea parametrilor definii la art. 4 i sa se
stabileasc dac, ntr-o situaie data, valorile prevzute la art. 5-7 sunt depasite.
ART. 11
Metodele folosite pot include esantionarea, care trebuie sa fie reprezentativa pentru expunerea
personal a lucrtorului.
ART. 12
Evaluarea i msurarea prevzute la art. 8 trebuie sa fie planificate i efectuate de ctre serviciile de
protecie i prevenire competente la intervale adecvate, lund n considerare, n special, prevederile din
legislaia nationala care transpun prevederile din Directiva 89/391/CEE referitoare la aceste servicii.
ART. 13
Datele obinute din evaluarea i/sau msurarea nivelului de expunere la zgomot trebuie sa fie pstrate
ntr-o forma care sa permit consultarea lor la o data ulterioara.
ART. 14
Atunci cnd se efectueaz determinarea i evaluarea riscurilor, la evaluarea rezultatelor msurtorilor
trebuie sa se in seama de erorile de msurare determinate n conformitate cu practica metrologica.
ART. 15 n conformitate cu legislaia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE, la evaluarea
riscurilor, angajatorul trebuie sa acorde atentie deosebita urmtoarelor elemente:
a) nivelului, tipului i duratei expunerii, inclusiv expunerii la zgomot cu caracter de impuls;
b) valorilor limita de expunere i valorilor de expunere de la care se declanseaza aciunea, stabilite la
art. 5-7;
c) efectelor asupra sntii i securitii lucrtorilor care aparin unor grupuri sensibile la riscuri
specifice;
d) efectelor asupra sntii i securitii lucrtorilor rezultate din interactiunile dintre zgomot i
substane ototoxice din mediul de munca, precum i dintre zgomot i vibratii, n msura n care este
posibil din punct de vedere tehnic;
e) efectelor indirecte asupra sntii i securitii lucrtorilor rezultate din interactiuni dintre zgomot
i semnale de avertizare sau alte sunete care trebuie percepute pentru a reduce riscul de accidentare;
f) informaiilor privind emisia de zgomot, furnizate de productorii echipamentelor de munca n
conformitate cu prevederile legale;
g) existenei unor echipamente de munca alternative, proiectate pentru a reduce emisia de zgomot;
h) prelungirii expunerii la zgomot peste programul de lucru normal, pe rspunderea angajatorului;
i) informaiilor adecvate obinute n urma supravegherii sntii, inclusiv informaiilor publicate,
atunci cnd este posibil;
j) punerii la dispoziie a mijloacelor de protecie auditiva cu caracteristici de atenuare adecvate.
ART. 16
(1) Angajatorul trebuie sa detina o evaluare a riscurilor i trebuie sa identifice msurile care trebuie
luate pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, n conformitate cu legislaia nationala care transpune
Directiva 89/391/CEE.
(2) Evaluarea riscurilor trebuie sa fie nregistrat pe un suport adecvat care sa asigure pstrarea
datelor.
(3) Evaluarea riscurilor trebuie sa fie actualizat periodic i ori de cte ori s-au produs modificri
semnificative care pot sa conduc la expunerea lucrtorilor la zgomot sau atunci cnd rezultatele
supravegherii sntii fac necesar acest lucru.

SECIUNEA a 2-a Evitarea sau reducerea expunerii la zgomot


ART. 17
Riscurile generate de expunerea la zgomot trebuie sa fie eliminate la sursa sau trebuie reduse la
minimum, innd seama de progresul tehnic i de existenta msurilor de control al riscului la sursa.
ART. 18
Reducerea riscurilor generate de expunerea la zgomot trebuie sa se bazeze pe principiile generale de
prevenire prevzute de legislaia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE, lund n considerare
mai ales urmtoarele:
a) alte metode de lucru care sa reduc expunerea la zgomot;
b) alegerea unor echipamente de munca adecvate, care sa emita, innd seama de natura activitii
desfurate, cel mai mic nivel de zgomot posibil, inclusiv posibilitatea de a pune la dispoziia
lucrtorilor echipamente care respecta cerinele legale al cror obiectiv sau efect este de a limita
expunerea la zgomot;
c) proiectarea i amplasarea locurilor de munca i a posturilor de lucru;
d) informarea i formarea adecvat a lucrtorilor privind utilizarea corecta a echipamentelor de
munca, n scopul reducerii la minimum a expunerii acestora la zgomot;
e) mijloacele tehnice pentru reducerea zgomotului aerian, cum ar fi ecrane, carcase, captuseli
fonoabsorbante, precum i reducerea zgomotului structural prin amortizarea zgomotului sau prin izolare;
f) programe adecvate de ntreinere a echipamentelor de munca, a locului de munca i a sistemelor de
la locul de munca;
g) organizarea muncii astfel nct sa se reduc zgomotul prin limitarea duratei i intensitatii expunerii
i stabilirea unor pauze suficiente de odihna n timpul programului de lucru.
ART. 19 Pe baza evalurii riscurilor prevzute la art. 8-16, atunci cnd sunt depasite valorile de
expunere superioare de la care se declanseaza aciunea, angajatorul trebuie sa stabileasc i sa aplice un
program de msuri tehnice i/sau organizatorice pentru reducerea expunerii la zgomot, innd seama, n
special, de msurile prevzute la art. 17 i 18.
ART. 20
(1) Pe baza evalurii riscurilor prevzute la art. 8-16, locurile de munca n care lucrtorii pot fi expusi
la un zgomot care depete valorile de expunere superioare de la care se declanseaza aciunea
angajatorului privind securitatea i protecia sntii lucrtorilor trebuie sa fie semnalizate
corespunztor.
(2) Dac este posibil tehnic i dac riscul expunerii justifica aceasta, locurile de munca prevzute la
alin. (1) se delimiteaza i se limiteaz accesul la acestea.
ART. 21
n cazul n care, datorit naturii activitii, lucrtorii dispun de ncperi de odihna aflate n
responsabilitatea angajatorului, zgomotul n aceste ncperi trebuie sa fie redus la un nivel compatibil cu
scopul amenajrii lor i cu condiiile de utilizare a acestora.
ART. 22 n conformitate cu prevederile legislaiei naionale care transpune Directiva 89/391/CEE,
angajatorul trebuie sa adapteze msurile prevzute n prezenta seciune la nevoile lucrtorilor care
aparin grupurilor sensibile la riscuri specifice.
SECIUNEA a 3-a Protecia individual impotriva riscurilor generate de expunerea la zgomot
ART. 23 Atunci cnd riscurile generate de expunerea la zgomot nu pot fi prevenite prin alte mijloace,
lucrtorilor trebuie sa li se pun la dispoziie mijloace individuale de protecie auditiva, adecvate i
corect ajustate, pe care acetia trebuie sa le utilizeze, n conformitate cu prevederile legislaiei naionale
care transpune Directiva 89/656/CEE i Directiva 89/391/CEE, n urmtoarele condiii:
a) atunci cnd expunerea la zgomot depete valorile de expunere inferioare de la care se
declanseaza aciunea, angajatorul trebuie sa pun la dispoziia lucrtorilor mijloace individuale de
protecie auditiva;
b) atunci cnd expunerea la zgomot atinge sau depete valorile de expunere superioare de la care se
declanseaza aciunea, lucrtorii trebuie sa utilizeze mijloacele individuale de protecie auditiva;
c) mijloacele individuale de protecie auditiva trebuie sa fie alese astfel nct sa elimine sau sa reduc
la minimum riscul pentru auz.
ART. 24 Angajatorul trebuie sa ia msuri pentru a asigura folosirea mijloacelor individuale de
protecie auditiva de ctre lucrtorii si.

ART.25 Angajatorul rspunde de verificarea eficientei msurilor luate n conformitate cu art. 23 i 24.
SECIUNEA a 4-a Limitarea expunerii la zgomot
ART. 26 Expunerea lucrtorului la zgomot, determinata potrivit art. 6, nu trebuie sa depeasc, n
nici un caz, valorile limita de expunere.
ART. 27 Dac se constata expuneri peste valorile limita de expunere, n pofida msurilor luate pentru
aplicarea prezentei hotrri, angajatorul trebuie:
a) sa ia de ndat msuri de reducere a expunerii sub valorile limita de expunere;
b) sa identifice cauzele expunerii excesive;
c) sa adapteze msurile de prevenire i protecie pentru a evita orice recurenta.
SECIUNEA a 5-a Informarea i formarea lucrtorilor
ART. 28. Fr a aduce atingere prevederilor din legislaia nationala care transpun Directiva
89/391/CEE, angajatorul trebuie sa asigure informarea i formarea lucrtorilor expusi la locul de munca
la un nivel de zgomot egal sau superior valorilor de expunere inferioare de la care se declanseaza
aciunea i/sau a reprezentanilor acestor lucrtori, privind riscurile generate de expunerea la zgomot, n
special n ceea ce privete urmtoarele:
a) natura acestor riscuri;
b) msurile luate, n aplicarea prezentei hotrri, n vederea eliminrii sau a reducerii la minimum a
riscurilor generate de zgomot, inclusiv condiiile n care se aplica aceste msuri;
c) valorile limita de expunere i valorile de expunere de la care se declanseaza aciunea angajatorului
privind securitatea i protecia sntii lucrtorilor, prevzute la art. 5-7;
d) rezultatele evalurii i masurarii zgomotului, efectuate n conformitate cu prevederile art. 8-16,
nsoite de o explicaie a semnificatiei acestora i a riscurilor poteniale;
e) folosirea corecta a mijloacelor de protecie auditiva;
f) utilitatea i metoda de depistare i semnalare a simptomelor deteriorarii auzului;
g) condiiile n care lucrtorii au dreptul la supravegherea sntii i scopul acestei supravegheri, n
conformitate cu art. 30-33;
h) practicile profesionale sigure, n scopul reducerii la minimum a expunerii la zgomot.
SECIUNEA a 6-a Consultarea i participarea lucrtorilor
ART. 29 Consultarea i participarea lucrtorilor i/sau a reprezentanilor acestora la aplicarea
prevederilor prezentei hotrri trebuie sa se desfoare n conformitate cu legislaia nationala care
transpune Directiva 89/391/CEE i trebuie sa se refere, n special, la urmtoarele:
a) evaluarea riscurilor i identificarea msurilor care trebuie luate, prevzute la art. 8-16;
b) msurile destinate sa elimine sau sa reduc riscurile generate de expunerea la zgomot, prevzute la
art. 17-22;
c) alegerea mijloacelor individuale de protecie auditiva prevzute la art. 23 lit. c).
CAP. III Supravegherea sntii
ART. 30
(1) Atunci cnd rezultatele evalurii i masurarii prevzute la art. 8 indica un risc pentru sntatea
lucrtorilor, Ministerul Sntii va emite ordine pentru a asigura supravegherea adecvat a sntii
acestora, n concordanta cu legislaia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE.
(2) Actele normative prevzute la alin. (1), inclusiv cerinele specificate pentru fiele medicale i
pentru posibilitatea consultrii acestora, vor fi elaborate n conformitate cu legislaia i/sau practicile
naionale.
ART. 31
(1) Lucrtorii a cror expunere la zgomot depete valorile de expunere superioare de la care se
declanseaza aciunea angajatorului privind securitatea i protecia sntii lucrtorilor au dreptul la
examenul medical periodic, inclusiv testarea auzului, efectuat de medicul specialist/primar de medicina
muncii, n conformitate cu legislaia nationala.
(2) Dac evaluarea i masurarile prevzute la art. 8 indica un risc pentru sntatea lucrtorilor a cror
expunere la zgomot depete valorile de expunere inferioare de la care se declanseaza aciunea, acetia
au dreptul la control audiometric preventiv.
(3) Controalele prevzute la alin. (1) i (2) au ca obiectiv diagnosticarea precoce a oricrei pierderi
auditive datorate zgomotului i pstrarea funciei auditive.

ART. 32 (1) Pentru fiecare lucrator care face obiectul supravegherii medicale, n conformitate cu
prevederile art. 30 i 31, trebuie completat un dosar medical individual, care trebuie actualizat.
(2) Dosarele medicale trebuie sa conin un rezumat al rezultatelor supravegherii sntii.
(3) Dosarele medicale trebuie sa fie pstrate ntr-un mod adecvat, astfel nct sa poat fi consultate
ulterior, cu respectarea secretului medical.
(4) La cerere, copii ale dosarelor medicale actualizate trebuie sa fie transmise direciilor de sntate
publica.
(5) Fiecare lucrator trebuie sa aib acces la dosarul medical individual propriu, la cererea sa.
ART. 33
(1) n cazul n care, n urma supravegherii funciei auditive, se constata ca un lucrator prezint o
pierdere identificabila a auzului, medicul de medicina muncii va aprecia dac este probabil ca pierderea
de auz sa fie rezultatul expunerii la zgomot la locul de munca.
(2) n situaia prevzut la alin. (1), medicul de medicina muncii trebuie sa informeze lucrtorul cu
privire la rezultatul care l privete personal.
(3) n situaia prevzut la alin. (1), angajatorul trebuie:
a) sa revizuiasca evaluarea riscurilor realizat conform prevederilor art. 8-16;
b) sa revizuiasca msurile prevzute, conform prevederilor art. 17-25, pentru eliminarea sau reducerea
riscurilor;
c) sa in seama de recomandrile medicului de medicina muncii sau ale direciilor de sntate publica
privind aplicarea oricrei msuri necesare pentru a elimina sau reduce riscurile, n conformitate cu
prevederile art. 17-25, inclusiv posibilitatea de a transfera lucrtorul ntr-un alt loc de munca, unde nu
exista risc de expunere;
d) sa organizeze supravegherea sistematica a sntii i sa asigure reexaminarea strii de sntate a
celorlali lucrtori care au suferit o expunere asemntoare.
Intocmit :
Serviciul extern de prevenire si protectie
I. I. PASCU C. GHEORGHE

S.C. EL FLUIDO CHEMICALS S.R.L.

VAZUT,
ADMINISTRATOR

17 . HOTRRE nr. 1.876 din 22 decembrie 2005 privind cerinele minime de securitate i sntate
referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile generate de vibratii
CAP. I Dispoziii generale SECIUNEA 1 Obiectivul i domeniul de aplicare
ART. 1
Prezenta hotrre stabilete cerine minime pentru protecia lucrtorilor impotriva riscurilor pentru
sntatea i securitatea lor care apar sau pot sa apara datorit expunerii la vibratii mecanice.
ART. 2
Prevederile prezentei hotrri se aplica activitilor n exercitarea crora lucrtorii sunt sau este
posibil sa fie expusi la riscuri generate de vibratii mecanice n timpul activitii.
ART. 3
Prevederile legislaiei naionale care transpun Directiva 89/391/CEE se aplica n totalitate ntregului
domeniu prevzut la art. 2, fr a aduce atingere prevederilor mai restrictive i/sau mai specifice incluse
n prezenta hotrre.
ART. 4
Pentru aplicarea prezentei hotrri expresiile de mai jos semnifica dup cum urmeaz:
a) vibratie transmis sistemului mana-bra - vibratia mecanic, n cazul n care este transmis
sistemului uman mana-bra, care genereaz riscuri pentru sntatea i securitatea lucrtorilor, n special
afeciuni vasculare, leziuni osoase sau articulare, afeciuni neurologice sau musculare;
b) vibratie transmis ntregului corp - vibratia mecanic, n cazul n care este transmis ntregului
corp, care genereaz riscuri pentru sntatea i securitatea lucrtorilor, n special lombalgie i
traumatisme ale coloanei vertebrale.
SECIUNEA a 2-a Valori limita de expunere i valori de expunere de la care se declanseaza aciunea
ART. 5
(1) Pentru vibratiile transmise sistemului mana-bra:
a) valoarea limita de expunere zilnica profesional, calculat pentru o perioada de referinta de 8 ore,
este de 5 m/s;
b) valoarea expunerii zilnice de la care se declanseaza aciunea, calculat pentru o perioada de
referinta de 8 ore, este de 2,5 m/s.
(2) Expunerea lucrtorilor la vibratiile transmise sistemului mana-bra este evaluat sau masurata
potrivit dispoziiilor pct. 1 din partea A a anexei care face parte integrant din prezenta hotrre.
ART. 6
(1) Pentru vibratiile transmise ntregului corp: a) valoarea limita de expunere zilnica profesional,
calculat la o perioada de referinta de 8 ore, trebuie sa fie de 1,15 m/s sau sa aib o valoare a dozei de
vibratii de 21 m/s^1,75 ;
b) valoarea expunerii zilnice de la care se declanseaza aciunea, calculat la o perioada de referinta de
8 ore, trebuie sa fie de 0,5 m/s sau sa aib o valoare a dozei de vibratii de 9,1 m/s^1,75 .
(2) Expunerea lucrtorilor la vibratiile transmise ntregului corp trebuie sa fie evaluat sau masurata
potrivit dispoziiilor pct. 1 din partea B a anexei.
CAP. II Obligaiile angajatorilor SECIUNEA 1 Stabilirea i evaluarea riscurilor
ART. 7
(1) n executarea obligaiilor prevzute n legislaia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE
angajatorul trebuie sa evalueze i, dac este necesar, sa masoare nivelurile de vibratii mecanice la care
sunt expusi lucrtorii.
(2) Msurarea se efectueaz n conformitate cu partea A pct. 2 sau cu partea B pct. 2 din anexa, dup
caz.
ART. 8
(1) Nivelul de expunere la vibratia mecanic poate fi evaluat prin intermediul observarii practicilor de
lucru specifice i prin trimiterea la informaiile relevante cu privire la magnitudinea probabila a

vibratiilor corespunztoare echipamentelor sau tipurilor de echipamente utilizate n condiiile specifice


de utilizare, inclusiv informaiile de aceasta natura furnizate de productorul echipamentului.
(2) Operatia prevzut la alin. (1) se deosebete de msurare, care necesita utilizarea unei aparaturi
specifice i a unei metodologii corespunztoare.
ART. 9
(1) Evaluarea i msurarea prevzute la art. 7 trebuie sa fie planificate i efectuate de serviciile
competente, la intervale corespunztoare, inndu-se seama de prevederile din legislaia nationala care
transpun prevederile Directivei 89/391/CEE referitoare la competentele serviciilor de protecie i
prevenire i ale lucrtorilor desemnai, cu atribuii n domeniul securitii i sntii n munca.
(2) Datele obinute din evaluarea i/sau msurarea nivelului de expunere la vibratii mecanice se
pstreaz ntr-o forma adecvat pentru a permite consultarea la o data ulterioara.
ART. 10
La evaluarea riscurilor angajatorul trebuie sa acorde o atentie deosebita urmtoarelor elemente:
a) nivelul, tipul i durata expunerii, inclusiv orice expunere la vibratii intermitente sau la socuri
repetate;
b) valorile limita ale expunerii i valorile de expunere de la care se declanseaza aciunea, prevzute la
art. 5 i 6;
c) orice efecte asupra sntii i securitii lucrtorilor expusi la riscuri deosebite;
d) orice efecte indirecte asupra securitii lucrtorilor, care rezulta din interactiunile dintre vibratiile
mecanice i locul de munca sau alte echipamente de lucru;
e) informaiile furnizate de productorii echipamentelor de munca, potrivit legislaiei n vigoare;
f) existenta echipamentelor similare, proiectate astfel nct sa reduc nivelurile de expunere la
vibratiile mecanice;
g) prelungirea expunerii la vibratii transmise ntregului corp n afar programului de lucru normal, sub
responsabilitatea angajatorului;
h) condiiile de munca specifice, cum ar fi temperaturile sczute;
i) informaiile corespunztoare obinute din supravegherea sntii, inclusiv informaiile publicate, n
msura n care este posibil.
ART. 11
(1) Angajatorul trebuie sa fie n posesia unei evaluri a riscurilor, potrivit prevederilor legislaiei
naionale care transpun Directiva 89/391/CEE, i trebuie sa identifice msurile care trebuie luate potrivit
seciunilor a 2-a i a 3-a din prezentul capitol.
(2) Evaluarea riscurilor trebuie nregistrat pe un suport material i trebuie sa includ o justificare a
angajatorului potrivit creia natura i amploarea riscurilor legate de vibratiile mecanice nu necesita
efectuarea unei evaluri mai complete a acestora.
(3) Evaluarea riscurilor trebuie sa fie actualizat periodic, n special dac s-au produs schimbri
semnificative sau dac rezultatele supravegherii sntii arata ca este necesar.
SECIUNEA a 2-a Evitarea sau reducerea expunerii
ART. 12
(1) Riscurile care decurg din expunerea la vibratiile mecanice trebuie sa fie eliminate la sursa sau
reduse la minimum, inndu-se seama de progresul tehnic i de existenta msurilor de reducere a riscului
la sursa.
(2) Reducerea acestor riscuri se ntemeiaz pe principiile generale de prevenire prevzute n legislaia
nationala care transpune Directiva 89/391/CEE.
ART. 13
Pe baza evalurii riscurilor prevzute n seciunea 1 din prezentul capitol, din momentul n care
valorile de expunere la care se declanseaza aciunea, prevzute la art. 5 alin. (1) lit. b) i la art. 6 alin. (1)
lit. b), sunt depasite, angajatorul trebuie sa instituie i sa pun n aplicare un program de msuri tehnice
i/sau organizatorice menite sa reduc la minimum expunerea la vibratii mecanice i riscurile legate de
aceasta, innd seama n special de:
a) alte metode de lucru care implica o expunere mai sczut la vibratii mecanice;
b) alegerea echipamentelor de munca adecvate, proiectate corespunztor din punct de vedere
ergonomic, care sa produc cele mai putine vibratii posibile, innd seama de activitatea pentru care sunt
destinate;

c) furnizarea de echipamente auxiliare care reduc riscul leziunilor provocate de vibratii, cum ar fi
scaunele care atenueaz efectiv vibratia ntregului corp i manerele care reduc vibratiile transmise
sistemului mana-bra;
d) programe corespunztoare de ntreinere pentru echipamentele de munca, locul de munca i
sistemele de la locul de munca;
e) proiectarea i amplasarea locurilor de munca i a posturilor de lucru;
f) informarea i formarea adecvat a lucrtorilor n vederea utilizrii corecte i sigure a
echipamentelor de munca, pentru a le reduce la minimum expunerea la vibratiile mecanice;
g) limitarea duratei i intensitatii expunerii;
h) programe de lucru corespunztoare cu perioade de odihna adecvate;
i) furnizarea de mbrcminte pentru protejarea impotriva frigului i umezelii a lucrtorilor expusi.
ART. 14
Lucrtorii nu trebuie sa fie expusi n nici o situaie la niveluri superioare valorii limita a expunerii.
ART. 15
(1) Dac valoarea limita a expunerii este depit, n ciuda msurilor luate de ctre angajator pentru a
respecta prevederile prezentei hotrri, acesta trebuie sa ia imediat msuri pentru a reduce expunerea sub
valoarea limita a expunerii.
(2) Angajatorul trebuie sa identifice motivele pentru care valoarea limita a expunerii a fost depit i,
n consecinta, trebuie sa imbunatateasca msurile de protecie i prevenire pentru a preveni o noua
depasire a acesteia.
ART. 16
Potrivit prevederilor legislaiei naionale care transpun Directiva 89/391/CEE, angajatorul trebuie sa
adapteze msurile prevzute n prezenta seciune la necesitile lucrtorilor expusi la riscuri specifice.
SECIUNEA a 3-a Informarea i formarea lucrtorilor
ART. 17
(1) Fr a aduce atingere prevederilor legislaiei naionale care transpun Directiva 89/391/CEE,
angajatorul trebuie sa asigure ca lucrtorii expusi riscurilor generate de vibratii mecanice la locul de
munca i/sau reprezentanii acestora sa beneficieze de informaii cu privire la rezultatul evalurii
riscurilor prevzute la art. 7 i de o formare corespunztoare.
(2) Informarea i formarea prevzute la alin. (1) trebuie sa se refere n special la:
a) msurile luate n aplicarea prezentei hotrri pentru a elimina sau reduce la minimum riscurile
datorate vibratiilor mecanice;
b) valorile limita ale expunerii i valori de expunere de la care se declanseaza aciunea;
c) rezultatele evalurilor i ale masurarilor vibratiilor mecanice efectuate potrivit seciunii 1;
d) leziunile care ar putea fi produse de echipamentele de lucru utilizate;
e) cum i de ce trebuie detectate i raportate semnele de leziune;
f) condiiile n care lucrtorii au dreptul la supravegherea sntii;
g) practici de lucru sigure pentru minimizarea expunerii la vibratii mecanice.
SECIUNEA a 4-a Consultarea i participarea lucrtorilor
ART. 18 Consultarea i participarea lucrtorilor i/sau a reprezentanilor acestora n ceea ce privete
aspectele reglementate de prezenta hotrre trebuie sa se realizeze potrivit prevederilor legislaiei
naionale care transpun Directiva 89/391/CEE.
CAP. III Supravegherea sntii
ART. 19
(1) Fr a aduce atingere prevederilor legislaiei naionale care transpun Directiva 89/391/CEE,
Ministerul Sntii adopta dispoziii pentru a asigura supravegherea corespunztoare a sntii
lucrtorilor n raport cu rezultatul evalurii riscurilor prevzute la art. 7, dac acesta indica un risc pentru
sntatea lor.
(2) Aceste dispoziii, inclusiv cerinele specificate pentru dosarele medicale i disponibilitatea
acestora, sunt n conformitate cu reglementrile n vigoare.
ART. 20
(1) Supravegherea sntii trebuie sa contribuie la prevenirea i diagnosticarea rapida a oricrei
afeciuni legate de expunerea la vibratii mecanice.

(2) Rezultatele supravegherii medicale trebuie sa fie luate n considerare la aplicarea msurilor de
prevenire la un anumit loc de munca.
ART. 21 Trebuie sa se asigure supravegherea medical corespunztoare atunci cnd:
a) expunerea lucrtorilor la vibratii este de asa natura nct poate fi stabilit o legatura ntre aceasta
expunere i o boala identificabila sau efecte duntoare asupra sntii;
b) este probabil ca afectiunea sau efectele sa apara n condiiile de lucru specifice ale unui anumit
lucrator;
c) exista tehnici testate pentru detectarea afectiunii sau a efectelor duntoare asupra sntii.
ART. 22
Lucrtorii expusi la vibratii mecanice superioare valorilor prevzute la art. 5 alin. (1) lit. b) i la art. 6
alin. (1) lit. b) au dreptul la o supraveghere corespunztoare a sntii n orice situaie.
ART. 23
(1) Fiecare lucrator supus supravegherii sntii potrivit art. 19-22 trebuie sa aib un dosar medical
individual.
(2) Medicul de medicina muncii trebuie sa actualizeze dosarele medicale prevzute la alin. (1).
(3) Dosarele medicale prevzute la alin. (1) trebuie sa cuprind un sumar al rezultatelor supravegherii
sntii realizate.
(4) Dosarele medicale prevzute la alin. (1) trebuie sa fie pstrate ntr-o forma adecvat pentru a
permite orice consultare ulterioara, inndu-se seama de prevederile legislaiei n vigoare privind
secretul medical.
(5) Copii ale dosarelor medicale prevzute la alin. (1) pot fi furnizate, la cerere, direciilor de sntate
publica judeene i a municipiului Bucureti.
(6) Lucrtorul trebuie sa aib acces, la cerere, la propriul sau dosar medical.
ART. 24
Atunci cnd, n urma supravegherii strii de sntate, se constata ca un lucrator sufer de o anumit
boala sau de efecte negative asupra sntii, pe care un medic sau un medic de medicina muncii le
considera a fi rezultatul expunerii la vibratii mecanice la locul de munca, lucrtorul trebuie:
a) sa fie informat de ctre medic sau de medicul de medicina muncii cu privire la rezultatul care l
privete personal;
b) sa primeasc informaii i sfaturi cu privire la orice supraveghere a sntii la care trebuie sa se
supun dup ncheierea perioadei de expunere.
ART. 25
(1) Atunci cnd, n urma supravegherii sntii, se constata ca un lucrator sufer de o boala
identificabila sau manifestri ale efectelor adverse asupra sntii, pe care un medic sau un medic de
medicina muncii le considera a fi rezultatul expunerii la vibratii mecanice la locul de munca, angajatorul
trebuie:
a) sa fie informat cu privire la orice rezultate semnificative ale supravegherii sntii, cu respectarea
secretului medical;
b) sa revizuiasca evaluarea riscului efectuat potrivit seciunii 1 din cap. II;
c) sa revizuiasca msurile prevzute pentru eliminarea sau reducerea riscurilor, potrivit seciunii a 2-a
din cap. II;
d) sa in seama de recomandrile medicului de medicina muncii sau ale direciilor de sntate
publica judeene , pentru punerea n aplicare a oricror msuri necesare pentru eliminarea sau reducerea
riscului, potrivit seciunii a 2-a din cap. II, inclusiv sa aib n vedere posibilitatea de a atribui
lucrtorului un alt post de lucru unde nu exista riscuri de expunere;
e) sa asigure supravegherea continua a sntii i sa ia msuri pentru a fi reexaminata starea de
sntate a oricrui alt lucrator care a fost expus n mod similar.
(2) n situaia prevzut la alin. (1) lit. e) medicul de medicina muncii sau direciile de sntate
publica judeene i a municipiului Bucureti pot propune ca persoanele expuse sa fie supuse unui control
medical.
CAP. IV Dispoziii finale
ART. 26
(1) Echipamentele de munca ce au fost sau sunt puse la dispoziia lucrtorilor nainte de data de 1
iulie 2007 i care nu permit respectarea valorilor limita ale expunerii, inndu-se seama de ultimele
progrese tehnice i/sau de msurile organizatorice luate, pot fi utilizate pana la data de 1 iulie 2010.

(2) Fac excepie de la prevederile alin. (1) echipamentele de munca utilizate n agricultura i
silvicultura, care pot fi utilizate pana la data de 1 iulie 2014.
ART. 28
(1) n cazul n care expunerea unui lucrator la vibratii mecanice este, de regula, inferioar valorilor
expunerii zilnice de la care se declanseaza aciunea, prevzute la art. 5 alin. (1) lit. b) i la art. 6 alin. (1)
lit. b), dar variaza substanial de la un moment la altul i poate depi ocazional valoarea limita a
expunerii, se vor face excepii de la art. 14 i 15.
(2) Valoarea medie a expunerii ntr-o perioada de 40 de ore trebuie sa fie mai mica dect valoarea
limita a expunerii i trebuie sa existe dovezi care sa arate ca riscurile regimului de expunere la locul de
munca sunt mai sczute dect cele ale expunerii la valoarea limita a expunerii.
ART. 29
(1) Prevederile art. 27 i 28 se aplica numai n condiii care garanteaz, inndu-se seama de
mprejurri speciale, ca riscurile sunt reduse la minimum i ca lucrtorii n cauza sunt supui unei
supravegheri mai atente a sntii.
ANEXA VIBRATII MECANICE A. VIBRATII TRANSMISE SISTEMULUI MANA-BRA
1. Evaluarea expunerii
Evaluarea nivelului de expunere la vibratii transmise sistemului mana-bra se bazeaz pe calcularea
valorii expunerii zilnice pentru o perioada de referinta de 8 ore A(8), exprimat ca radacina medie
patratica (rms) (valoare total) a valorilor acceleratiei ponderate n frecventa, determinate pe axele
ortogonale a(hwx), a(hwy), a(hwz), definite n cap. 4 i 5 i n anexa A la standardul SR EN ISO 53491:2003.
Evaluarea nivelului de expunere poate fi facuta pe baza unei estimari realizate n funcie de
informaiile furnizate de productori cu privire la nivelul emisiei din echipamentele de lucru utilizate,
precum i pe baza observarii practicilor de lucru specifice sau a unor masurari.
2. Msurare
Cnd se efectueaz o msurare n conformitate cu art. 7 din hotrre:
a) metodele utilizate pot include esantionarea care trebuie sa fie reprezentativa pentru expunerea
personal a unui lucrator la vibratiile mecanice n cauza;
b) metodele i aparatura utilizate trebuie adaptate la caracteristicile particulare ale vibratiilor mecanice
care urmeaz a fi msurate, la factorii de mediu i la caracteristicile aparaturii de msurare, n
conformitate cu standardul SR EN ISO 5349-2:2003;
c) n cazul dispozitivelor care trebuie inute cu ambele mini, masurarile trebuie efectuate pentru
fiecare mana. Expunerea este determinata n raport cu valoarea cea mai ridicat dintre cele doua; se dau,
de asemenea, informaiile pentru cealalt mana.
3. Interferente
Prevederile art. 10 lit. d) din hotrre se aplica n special cnd vibratiile mecanice interfereaza cu
manipularea corecta a comenzilor sau cu citirea indicatoarelor.
4. Riscuri indirecte
Prevederile art. 10 lit. d) din hotrre se aplica n special cnd vibratiile mecanice interfereaza cu
stabilitatea structurilor sau cu securitatea articulatiilor.
5. Echipamente individuale de protecie
Echipamentele individuale de protecie impotriva vibratiilor transmise sistemului mana-bra pot fi
prevzute n programul de msuri la care s-a fcut referire n art. 13 din hotrre.
B. VIBRATII TRANSMISE NTREGULUI CORP
1. Evaluarea expunerii
Evaluarea nivelului de expunere la vibratii se bazeaz pe calcularea expunerii zilnice A(8), exprimat
ca acceleratie continua echivalenta pe o perioada de 8 ore, calculat ca cea mai ridicat valoare (rms) sau
ca cea mai ridicat valoare a dozei de vibratii (VDV) a acceleratiilor ponderate n frecventa, determinate
pe cele trei axe ortogonale [1,4a(wx), 1,4a(wy), a(wz) pentru un lucrator aezat sau n picioare], n
conformitate cu cap. 5, 6 i 7 din anexa A i din anexa B la standardul SR ISO 2631-1:2000.
Evaluarea nivelului de expunere poate fi facuta pe baza unei estimari realizate n funcie de
informaiile furnizate de productori, cu privire la nivelul emisiei din echipamentele de lucru utilizate i
pe baza observarii practicilor de lucru specifice sau a unor masurari. n cazul transportului maritim se
pot lua n consideraie numai vibratiile cu o frecventa mai mare de 1 Hz.

2. Msurare
2.1. Cnd se realizeaz o msurare n conformitate cu art. 7 din hotrre, metodele utilizate pot
include esantionarea care trebuie sa fie reprezentativa pentru expunerea personal a unui lucrator la
vibratia mecanic n cauza.
2.2. Metodele utilizate trebuie adaptate la caracteristicile specifice ale vibratiilor mecanice ce urmeaz
a fi msurate, la factorii de mediu i la caracteristicile aparaturii de msurat.
3. Interferente
Prevederile art. 10 lit. d) din hotrre se aplica n special cnd vibratia mecanic interfereaza cu
manipularea corespunztoare a comenzilor sau cu citirea indicatoarelor.
4. Riscuri indirecte
Prevederile art. 10 lit. d) din hotrre se aplica n special cnd vibratiile mecanice interfereaza cu
stabilitatea structurilor sau cu securitatea articulatiilor.
5. Amploarea expunerii
Prevederile art. 10 lit. g) din hotrre se aplica n special cnd, datorit naturii activitii, un lucrator
beneficiaz de ncperi pentru odihna asigurate de ctre angajator.
Expunerea ntregului corp la vibratii n aceste ncperi trebuie redus la un nivel compatibil cu
funciile i condiiile lor de utilizare, cu excepia cazurilor de forta major.
Intocmit :
Serviciul extern de prevenire si protectie
I. I. PASCU C. GHEORGHE

18. ORDONANTA DE URGENTA nr. 99 din 29 iunie 2000


privind msurile ce pot fi aplicate n perioadele cu temperaturi extreme pentru protecia persoanelor
ncadrate n munca
ART. 1
(1) Msurile prevzute de prezenta ordonanta de urgenta se aplica pentru asigurarea proteciei
persoanelor ncadrate n munca n perioadele n care, datorit condiiilor meteorologice nefavorabile, se
nregistreaz temperaturi extreme.
(2) n sensul prevederilor prezentei ordonane de urgenta, prin temperaturi extreme se nelege
temperaturile exterioare ale aerului, care:
a) depesc +37C sau, corelate cu condiii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest nivel;
b) scad sub -20C sau, corelate cu condiii de vant intens, pot fi echivalate cu acest nivel.
(3) Temperaturile prevzute la alin. (2) sunt temperaturi monitorizate i certificate de Institutul
Naional de Meteorologie i Hidrologie i transmise de centrele regionale ale acestuia.
ART. 2
(1) Institutul Naional de Meteorologie i Hidrologie are obligaia sa comunice prin mijloacele de
comunicare n masa locale zonele n care temperatura atinge limitele prevzute la art. 1 alin. (2), nivelul
acestor temperaturi, precum i prognoza pentru urmtoarea perioada.
(2) n cazul n care temperaturile depesc limitele prevzute la art. 1 alin. (2), comunicarea se va
repeta din 6 n 6 ore pe toat durata meninerii acestor temperaturi.
ART. 3
(1) n perioadele cu temperaturi extreme angajatorii trebuie sa ia toate msurile prevzute de Legea
proteciei muncii nr. 90/1996 ( Legea319/2006 ) pentru asigurarea condiiilor de microclimat la locul de
munca n limitele prevzute de normele generale de protecie a muncii.
(2) Msurile pentru asigurarea condiiilor de microclimat la locul de munca vor fi stabilite de
angajator, mpreun cu reprezentanii sindicatelor sau, dup caz, cu reprezentanii alei ai salariailor. n
unitile n care funcioneaz comitetele de securitate i sntate n munca msurile vor fi stabilite de
acestea.
(3) Pentru asigurarea condiiilor de microclimat la locul de munca n instituii i n uniti finanate
din fonduri bugetare i extrabugetare msurile vor fi stabilite de ordonatorii de credite, respectiv de
conductorii instituiilor.
ART. 4
n perioadele cu temperaturi ridicate extreme, n sensul art. 1, angajatorii trebuie sa asigure
urmtoarele msuri minimale:
A. Pentru ameliorarea condiiilor de munca:
a) reducerea intensitatii i ritmului activitilor fizice;
b) asigurarea ventilatiei la locurile de munca;
c) alternarea efortului dinamic cu cel static;
d) alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus n locuri umbrite, cu cureni de aer.
B. Pentru meninerea strii de sntate a angajailor:
a) asigurarea apei minerale adecvate, cte 2-4 litri/persoana/schimb;
b) asigurarea echipamentului individual de protecie;
c) asigurarea de duuri.
ART. 5
n perioadele cu temperaturi sczute extreme angajatorii trebuie sa asigure urmtoarele msuri
minimale pentru meninerea strii de sntate a salariailor care lucreaz n aer liber:
a) distribuirea de ceai fierbinte n cantitate de 0,5-1 litru/persoana/schimb;
b) acordarea de pauze pentru refacerea capacitii de termoreglare, scop n care se vor asigura spaii
fixe sau mobile cu microclimat corespunztor;
c) asigurarea echipamentului individual de protecie.
ART. 6
(1) Angajatorii care nu pot asigura condiiile prevzute la art. 4 i 5 vor lua, de comun acord cu
reprezentanii sindicatelor sau cu reprezentanii alei ai salariailor, dup caz, urmtoarele msuri:
a) reducerea duratei zilei de lucru;
b) ealonarea pe doua perioade a zilei de lucru: pana la ora 11,00 i dup ora 17,00, n cazurile
prevzute la art. 4;

c) ntreruperea colectiv a lucrului cu asigurarea continuitii activitii n locurile n care aceasta nu


poate fi ntrerupt, potrivit prevederilor legale.
(2) Msurile prevzute la alin. (1) se vor stabili dac temperaturile extreme se menin pe o perioada de
cel puin doua zile consecutiv.
(3) Perioadele de reducere a duratei zilei de lucru, de ealonare a zilei de lucru sau de ntrerupere
colectiv a lucrului se vor stabili o data cu msurile prevzute la alin. (1).
(4) n unitile finanate din fonduri bugetare sau extrabugetare msurile prevzute la alin. (1) vor fi
stabilite, dup caz, de ordonatorul de credite sau de conductorul unitii.
ART. 7
La aplicarea msurilor prevzute la art. 6 alin. (1) angajatorii, de comun acord cu reprezentanii
sindicatelor sau cu reprezentanii alei ai salariailor, precum i ordonatorii de credite sau conductorii
instituiilor finanate din fonduri extrabugetare, dup caz, vor stabili modalitile de recuperare a
timpului nelucrat i modalitile de plata, dup cum urmeaz:
a) prin recuperarea n urmtoarele 6 luni a timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau de
ntrerupere colectiv a activitii, cu meninerea drepturilor salariale avute anterior;
b) fr recuperarea timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau de ntrerupere a activitii, dar cu
acordarea drepturilor salariale proporional cu timpul efectiv lucrat.
ART. 8
Pentru prevenirea unor mbolnviri determinate de munca n condiii de temperaturi extreme se vor
lua urmtoarele msuri:
a) asigurarea de ctre angajator a examenului medical la angajare i a controlului medical periodic,
urmrind depistarea precoce a contraindicatiilor pentru munca la temperaturi crescute sau sczute;
b) asigurarea primului ajutor i a transportului la cea mai apropiat unitate sanitar a persoanelor
afectate;
c) trecerea, dup posibiliti, n alte locuri de munca sau reducerea programului de munca pentru
persoanele cu afeciuni, care au contraindicatii privind munca la temperaturi extreme.
ART. 9
Pe durata ntreruperii colective a lucrului n condiiile art. 6 alin. (1) lit. c) contractele individuale de
munca ale salariailor se menin, iar perioada de ntrerupere constituie vechime n munca.
ART. 10
(1) Constituie contravenii i se sancioneaz cu amenda de la 15.000.000 lei la 25.000.000 lei
nclcarea prevederilor art. 8, dac faptele nu au fost svrite n astfel de condiii nct sa fie
considerate, potrivit legii penale, infraciuni.
(2) Constatarea i sancionarea contraveniilor prevzute la alin. (1) se fac de ctre organele de control
ale Inspeciei Muncii.
(3) Prevederile referitoare la contravenii se completeaz cu dispoziiile Legii nr. 32/1968 privind
stabilirea i sancionarea contraveniilor, cu modificrile i completrile ulterioare.
ART. 11
Ministerul Muncii i Proteciei Sociale, Ministerul Sntii, Inspecia Muncii i Institutul Naional de
Meteorologie i Hidrologie vor elabora n comun norme metodologice, pe care le vor supune aprobrii
Guvernului n termen de 30 de zile de la data intrrii n vigoare a prezentei ordonane de urgenta.
Intocmit :
Serviciul extern de prevenire si protectie
I. I. PASCU C. GHEORGHE

S.C. EL FLUIDO CHEMICALS S.R.L.

VAZUT,
ADMINISTRATOR

19. OUG 195/2002 republicata privind circulatia pe drumurile public, actualizata prin OUG nr. 63/2006
CAPITOLUL I Dispozitii generale
Art. 1
(1) Circulatia pe drumurile publice a vehiculelor, pietonilor si a celorlalte categorii de participanti la
trafic, drepturile, obligatiile si raspunderile care revin persoanelor fizice si juridice, precum si atributiile
unor autoritati ale administratiei publice, institutii si organizatii sunt supuse dispozitiilor prevazute in
prezenta ordonanta de urgenta.
(2) Dispozitiile prevazute in prezenta ordonanta de urgenta au ca scop asigurarea desfasurarii fluente si
in siguranta a circulatiei pe drumurile publice, precum si ocrotirea vietii, integritatii corporale si a
sanatatii persoanelor participante la trafic sau aflate in zona drumului public, protectia drepturilor si
intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietatii publice si private, cat si a mediului.
(3) Autoritatea competenta in domeniul circulatiei pe drumurile publice privind initierea si avizarea unor
reglementari, precum si aplicarea si exercitarea controlului privind respectarea normelor din acest
domeniu este Ministerul Administratiei si Internelor, prin Inspectoratul General al Politiei Romane.
(4) Reglementarile privind circulatia pe drumurile publice se emit, dupa caz, de catre autoritatile publice
centrale sau locale cu atributii in acest domeniu, numai cu avizul Inspectoratului General al Politiei
Romane si cu respectarea acordurilor si conventiilor internationale la care Romania este parte.
(5) Prevederile prezentei ordonante de urgenta se aplica tuturor participantilor la trafic, precum si
autoritatilor care au atributii in domeniul circulatiei si sigurantei pe drumurile publice, precum si in
domeniul protectiei mediului.
Art. 2
Indrumarea, supravegherea si controlul respectarii normelor de circulatie pe drumurile publice se fac de
catre politia rutiera din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane, care are obligatia sa ia
masurile legale in cazul in care constata incalcari ale acestora.
Art. 3
Circulatia pe drumurile publice din zona de frontiera si din alte zone pentru care, potrivit legii, s-au
stabilit restrictii se face cu respectarea reglementarilor instituite pentru acele zone.
Art. 4
Controlul circulatiei vehiculelor apartinand institutiilor din sistemul de aparare, ordine publica si
siguranta nationala se efectueaza de catre politia rutiera, precum si de personalul desemnat de catre
aceste institutii.
Art. 5(1) Administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrarilor, conform
competentelor ce ii revin, cu avizul politiei rutiere, este obligat sa instaleze indicatoare ori alte
dispozitive speciale, sa aplice marcaje pe drumurile publice, conform standardelor in vigoare, si sa le
mentina in stare corespunzatoare.
(2) Administratorul drumului public sau, dupa caz, antreprenorul ori executantul lucrarilor este obligat
sa semnalizeze corespunzator, cat mai repede posibil, orice obstacol aflat pe partea carosabila, care
stanjeneste sau pune in pericol siguranta circulatiei, si sa ia toate masurile de inlaturare a acestuia.
(3) Autoritatile publice locale sunt obligate sa amenajeze statiile mijloacelor de transport public de
persoane, prevazute cu alveole sau refugii, cu avizul politiei rutiere.
(4) Se interzice amplasarea constructiilor de orice fel si practicarea actelor de comert pe trotuar sau pe
acostament, in parcarile amenajate sau pe partea carosabila, in conditiile in care aceste constructii ar
afecta siguranta circulatiei pietonilor si vehiculelor.
(5) In perimetrul statiilor mijloacelor de transport public de persoane pot fi amenajate doar spatii:
a) de asteptare pentru calatori;
b) pentru comercializarea legitimatiilor de calatorie.
(6) In cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a starii tehnice necorespunzatoare a drumului
public, a nesemnalizarii sau a semnalizarii necorespunzatoare a acestuia, precum si a obstacolelor ori
lucrarilor care se executa pe acesta, administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul
lucrarilor raspunde, dupa caz, administrativ, contraventional, civil sau penal, in conditiile legii.
(7) Orice masura de restrictie a circulatiei pe drumurile publice se dispune de catre administratorul
drumului numai cu avizul politiei rutiere.
(8) Prin exceptie de la alin.(7), in cazuri temeinic justificate, politia rutiera poate dispune, fara acordul

administratorului drumului public, masuri temporare de restrictie a circulatiei pe drumurile publice.


(9) In scopul asigurarii desfasurarii in conditii de siguranta a circulatiei pe drumurile publice, politia
rutiera poate solicita administratorului drumului public executarea sau, dupa caz, desfiintarea de
amenajari rutiere.
Art. 6
In sensul prezentei ordonante de urgenta, expresiile si termenii de mai jos au urmatorul inteles:
1. acordare a prioritatii - obligatia oricarui participant la trafic de a nu-si continua deplasarea sau de a nu
efectua orice alta manevra, daca prin acestea ii obliga pe ceilalti participanti la trafic care au prioritate de
trecere sa-si modifice brusc directia sau viteza de deplasare ori sa opreasca;
2. acostament - fasia laterala cuprinsa intre limita partii carosabile si marginea platformei drumului;
3. amenajari rutiere - totalitatea constructiilor, dispozitivelor si oricaror mijloace tehnice, altele decat
cele destinate semnalizarii, amplasate pe drumul public in scopul asigurarii securitatii rutiere;
4. ansamblu de vehicule - vehiculul cu motor cuplat cu unul sau doua vehicule, care circula pe drum ca o
unitate;
5. autostrada - drumul national de mare capacitate si viteza, semnalizat special, rezervat exclusiv
circulatiei autovehiculelor, cu sau fara remorci, care nu serveste proprietatii riverane, prevazut cu doua
cai unidirectionale, separate printr-o zona mediana sau, in mod exceptional, prin alte modalitati, cu
exceptia unor locuri speciale sau cu caracter temporar, avand cel putin doua benzi de circulatie pe sens si
banda de urgenta, intersectii denivelate si accese limitate, intrarea si iesirea fiind permise numai prin
locuri special amenajate;
6. autovehicul - vehiculul echipat cu motor in scopul deplasarii pe drum. Troleibuzele si tractoarele
rutiere sunt considerate autovehicule. Mopedele, vehiculele care se deplaseaza pe sine, denumite
tramvaie, tractoarele folosite in exploatarile agricole si forestiere, precum si vehiculele pentru efectuarea
de servicii sau lucrari, care se deplaseaza numai ocazional pe drumul public, nu sunt considerate
autovehicule;
7. banda de circulatie - subdiviziunea longitudinala a partii carosabile, materializata prin marcaje rutiere
sau alte mijloace, daca are o latime corespunzatoare pentru circulatia intr-un sens a unui sir de vehicule,
altele decat vehiculele care se deplaseaza pe doua roti;
8. banda de urgenta - subdiviziunea longitudinala suplimentara, situata la extremitatea din partea dreapta
a autostrazii, in sensul de circulatie, destinata exclusiv stationarii autovehiculelor in cazuri justificate,
precum si circulatiei autovehiculelor cu regim prioritar care se deplaseaza la interventii sau in misiuni cu
caracter de urgenta;
9. banda reversibila - banda de circulatie, marcata si semnalizata, situata langa axa drumului, destinata
circulatiei autovehiculelor intr-un sens sau in altul, in functie de intensitatea traficului;
10. bicicleta - vehiculul prevazut cu doua roti, propulsat exclusiv prin forta musculara, cu ajutorul
pedalelor sau manivelelor;
11. coloana oficiala - unul sau mai multe vehicule care circula pe drumul public si sunt insotite de unul
sau mai multe autovehicule ale politiei rutiere, care au in functiune semnale speciale de avertizare
sonore si luminoase de culoare rosie;
12. conducator - persoana care conduce pe drum un grup de persoane, un vehicul sau animale de
tractiune, animale izolate sau in turma, de povara ori de calarie;
13. conducator de autovehicul sau tramvai, atestat profesional - persoana fizica posesoare a unui permis
de conducere si a unui certificat de atestare profesionala, care conduce un autovehicul de o anumita
categorie, cu sau fara remorca, pentru transportul de marfuri, persoane sau alte servicii;
14. drum public - orice cale de comunicatie terestra, cu exceptia cailor ferate, special amenajata pentru
traficul pietonal sau rutier, deschisa circulatiei publice; drumurile care sunt inchise circulatiei publice
sunt semnalizate la intrare cu inscriptii vizibile;
15. unitati de asistenta medicala ambulatorie de specialitate autorizate in acest sens - unitatile sanitare cu
personal calificat si dotare corespunzatoare pentru examinarea medicala ambulatorie a candidatilor la
obtinerea permisului de conducere si a conducatorilor de autovehicule sau tramvai, autorizate de catre
autoritatile de sanatate publica judetene sau a municipiului Bucuresti, dupa caz;
16. intersectie - orice incrucisare, jonctiune sau bifurcare de drumuri la nivel, inclusiv spatiile formate de
acestea;
17. localitate - catunul, satul, comuna, orasul si municipiul ale caror intrari si iesiri sunt semnalizate in

conformitate cu prevederile legale;


18. masa totala maxima autorizata - masa maxima a unui vehicul incarcat, declarata admisibila in urma
omologarii de catre autoritatea competenta;
19. mijloc tehnic certificat - dispozitivul care dovedeste consumul de produse ori substante stupefiante
sau al medicamentelor cu efecte similare acestora sau prezenta in aerul expirat a alcoolului;
20. mijloc tehnic omologat si verificat metrologic - dispozitivul care stabileste concentratia de alcool in
aerul expirat ori destinat masurarii vitezei sau prin care se probeaza incalcari ale unor reguli de
circulatie;
21. moped - vehiculul, cu doua, trei sau patru roti, a carui viteza maxima prin constructie nu depaseste
45 km/h si care este echipat cu un motor cu ardere interna, cu aprindere prin scanteie, cu o capacitate
cilindrica ce nu depaseste 50 cm3 sau cu un alt motor cu ardere interna ori, dupa caz, electric, a carui
putere nominala este de cel mult 4 kw;
22. motocicleta - autovehiculul cu doua roti, cu sau fara atas, echipat cu un motor care are o capacitate
cilindrica mai mare de 50 cm3 si/sau a carui viteza maxima, prin constructie, depaseste 45 km/h;
23. parte carosabila - portiunea din platforma drumului destinata circulatiei vehiculelor; un drum poate
cuprinde mai multe parti carosabile complet separate una de cealalta printr-o zona despartitoare sau prin
diferenta de nivel;
24. participant la trafic - persoana fizica ce utilizeaza, la un moment dat, drumul public;
25. pista pentru biciclete - subdiviziunea partii carosabile, a trotuarului ori a acostamentului sau pista
separata de drum, special amenajata, semnalizata si marcata corespunzator, destinata numai circulatiei
bicicletelor si mopedelor;
26. prioritate de trecere - dreptul unui participant la trafic de a trece inaintea celorlalti participanti la
trafic cu care se intersecteaza, in conformitate cu prevederile legale privind circulatia pe drumurile
publice;
27. remorca - vehiculul fara motor destinat a fi tractat de un autovehicul sau de un tractor;
28. remorca usoara - remorca a carei masa totala maxima autorizata nu depaseste 750 kg;
29. semiremorca - remorca a carei masa totala maxima autorizata este preluata in parte de catre un
autovehicul sau de catre un tractor;
30. tractor - vehiculul cu motor, pe roti sau pe senile, conceput special pentru a trage sau a impinge
anumite utilaje sau remorci folosite in exploatarile agricole ori forestiere sau pentru alte lucrari, care se
deplaseaza numai ocazional pe drumul public;
31. tractor rutier - tractorul pe roti, cu cel putin doua axe, utilizat pentru executarea de lucrari, precum si
pentru tractarea unor remorci folosite pentru transportul de persoane sau bunuri si care se deplaseaza, de
regula, pe drumul public;
32. trecere la nivel - incrucisarea la nivel dintre un drum public si o cale ferata sau linie de tramvai, care
dispune de o platforma independenta;
33. trotuar - spatiul longitudinal situat in partea laterala a drumului, separat in mod vizibil de partea
carosabila prin diferenta sau fara diferenta de nivel, destinat circulatiei pietonilor;
34. detinator - persoana fizica sau juridica care foloseste un vehicul in baza unui contract de leasing sau
contract de inchiriere;
35. vehicul - sistemul mecanic care se deplaseaza pe drum, cu sau fara mijloace de autopropulsare,
utilizat in mod curent pentru transportul de persoane si/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau
lucrari;
36. vehicul cu mase sau dimensiuni de gabarit depasite - vehiculul care, datorita dimensiunilor sale ori
marfurilor transportate, depaseste masele totale maxime admise sau dimensiunile de gabarit admise,
prevazute in reglementarile legale;
37. vehicul in circulatie internationala sau in trafic international - vehiculul care, prin deplasarea sa,
depaseste cel putin o frontiera de stat;
38. zona drumului public - cuprinde suprafata de teren ocupata de elementele constructive ale drumului,
zona de protectie si zona de siguranta. Limitele zonelor drumurilor se stabilesc in conformitate cu
prevederile legale;
39. zona pietonala - perimetrul care cuprinde una sau mai multe strazi rezervate circulatiei pietonilor,
unde accesul vehiculelor este supus unor reguli speciale de circulatie, avand intrarile si iesirile
semnalizate in conformitate cu prevederile legale;
40. zona rezidentiala - perimetrul dintr-o localitate unde se aplica reguli speciale de circulatie, avand
intrarile si iesirile semnalizate in conformitate cu prevederile legale.

CAPITOLUL II Vehiculele
SECTIUNEA 1 Conditiile privind circulatia vehiculelor si controlul acestora
Art. 7
Orice vehicul care circula pe drumurile publice trebuie sa corespunda normelor tehnice privind siguranta
circulatiei rutiere, protectia mediului si utilizarea conform destinatiei.
Art. 8
Pentru a fi conduse pe drumurile publice, autovehiculele si tramvaiele trebuie sa fie dotate cu truse
medicale de prim-ajutor, triunghiuri reflectorizante si stingatoare de incendiu, omologate.
Art. 9
(1) Pentru a fi inmatriculate, inregistrate sau admise in circulatie, autovehiculele, mopedele, remorcile si
tramvaiele trebuie sa fie omologate in conditiile legii.
(2) Categoriile de vehicule care pot fi admise in circulatie fara a fi omologate se stabilesc prin ordin al
ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, cu avizul Ministerului Administratiei si Internelor
- Inspectoratul General al Politiei Romane, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(3) Documentul care atesta omologarea este cartea de identitate a vehiculului, eliberata in conditiile
legii.
(4) Pentru a fi mentinute in circulatie, vehiculele inmatriculate se supun inspectiei tehnice periodice.
(5) Inspectia tehnica periodica se efectueaza in statii autorizate, conform legislatiei in vigoare.
(6) Pentru autovehiculele apartinand institutiilor din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta
nationala, inspectia tehnica periodica se poate efectua si in statii proprii, autorizate potrivit legii.
Art. 10
(1) Este interzisa circulatia pe drumurile publice a vehiculelor care nu corespund din punct de vedere
tehnic, a celor al caror termen de valabilitate a inspectiei tehnice periodice a expirat, precum si a celor
neasigurate pentru raspundere civila pentru caz de pagube produse tertilor prin accidente de circulatie.
(2) Constatarea defectiunilor tehnice ale vehiculelor se face de catre politia rutiera, iar verificarea starii
tehnice a vehiculelor aflate in trafic pe drumurile publice se face de catre politia rutiera, impreuna cu
institutiile abilitate de lege.
CAPITOLUL III Conducatorii de vehicule
Art. 20
(1) Pentru a conduce un autovehicul pe drumurile publice, conducatorul acestuia trebuie sa posede
permis de conducere corespunzator si sa aiba varsta minima de 18 ani impliniti, cu exceptia celor care
conduc autovehiculele din subcategoriile A1 si B1, care trebuie sa aiba varsta minima de 16 ani
impliniti.
Art. 21
(1) Conducatorii de autovehicule sau tramvaie trebuie sa aiba cunostintele si indemanarea necesare
conducerii si sa fie apti din punct de vedere medical.
(2) Conducatorii de autovehicule sau tramvaie vor fi verificati periodic din punct de vedere medical, in
conditiile stabilite de reglementarile in vigoare.
Art. 22
(1) Examinarea medicala se realizeaza in scopul certificarii starii de sanatate si a calitatilor fizice
necesare unui conducator de autovehicul sau tramvai.
(2) Afectiunile medicale incompatibile cu calitatea de conducator de autovehicule sau tramvaie se
stabilesc de catre Ministerul Sanatatii Publice si se aproba prin ordin al ministrului, care se publica in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(3) Examinarea medicala se realizeaza in vederea:
a) aprobarii prezentarii la examen pentru obtinerea permisului de conducere;
b) obtinerii certificatului de atestare profesionala pentru conducatorii de autovehicule si tramvaie;
c) verificarii periodice, conform reglementarilor in vigoare.
(4) Examinarea medicala se realizeaza in unitati de asistenta medicala ambulatorie de specialitate
autorizate in acest sens, cu obligatia luarii in evidenta a solicitantului sau a conducatorului de
autovehicul sau tramvai de catre medicul de familie. Certificarea starii de sanatate asa cum rezulta in
urma examinarii medicale efectuate in unitatile de asistenta medicala ambulatorie de specialitate
autorizate in acest sens, poate fi realizata si de catre medicul de familie.
(5) Lista unitatilor de asistenta medicala ambulatorie de specialitate autorizate in acest sens se stabileste
prin ordin al ministrului sanatatii publice, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(6) Medicul de familie, atunci cand constata ca o persoana din evidenta sa, care poseda permis de
conducere, prezinta afectiuni medicale prevazute in ordinul ministrului sanatatii publice emis conform
alin. (2), va solicita examenul de specialitate necesar, iar in cazul in care s-a stabilit ca persoana este
declarata inapta medical sau psihologic pentru a conduce un autovehicul sau tramvai, va comunica
aceasta imediat politiei rutiere pe raza careia medicul isi desfasoara activitatea.
(7) Verificarea medicala se efectueaza in conditiile stabilite prin ordin al ministrului sanatatii publice,
care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(8) Permisul de conducere al persoanei care este declarata inapta medical sau psihologic pentru a
conduce autovehicule ori tramvaie se retrage de catre politia rutiera si poate fi redobandit numai dupa
incetarea motivului pentru care s-a luat aceasta masura.
(9) Avizul de apt sau inapt medical poate fi contestat doar pe baza unei expertize efectuate de institutiile
medico-legale, la solicitarea si pe cheltuiala partilor interesate.
CAPITOLUL IV Semnalizarea rutiera
Art. 29
(1) Circulatia pe drumurile publice se desfasoara in conformitate cu regulile de circulatie si cu
respectarea semnificatiei semnalizarii rutiere realizate prin mijloacele de semnalizare, semnalele si
indicatiile politistului rutier care dirijeaza circulatia, semnalele speciale de avertizare luminoase sau
sonore, de semnalizare temporara si semnalele conducatorilor de vehicule.
(2) Participantii la trafic sunt obligati sa respecte si semnalele politistilor de frontiera, ale indrumatorilor
de circulatie ai Ministerului Apararii Nationale, agentilor cailor ferate, ale persoanelor desemnate pentru
dirijarea circulatiei pe sectoarele de drum pe care se executa lucrari de reabilitare a acestora, ale
membrilor patrulelor scolare de circulatie care actioneaza in imediata apropiere a unitatilor de
invatamant, precum si ale nevazatorilor, potrivit prevederilor din regulament.
Art. 30
(1) Mijloacele de semnalizare rutiera sunt:
a) sistemele de semnalizare luminoasa sau sonora;
b) indicatoarele;
c) marcajele;
d) alte dispozitive speciale.
(2) Mijloacele de semnalizare rutiera se constituie intr-un sistem unitar, se realizeaza si se instaleaza
astfel incat sa fie observate cu usurinta si de la o distanta adecvata, atat pe timp de zi, cat si pe timp de
noapte, de cei carora li se adreseaza si trebuie sa fie in deplina concordanta intre ele, precum si intr-o
stare tehnica de functionare corespunzatoare.
(3) Semnalele luminoase pentru dirijarea circulatiei in intersectii au urmatoarele semnificatii:
a) semnalul de culoare verde permite trecerea;
b) semnalul de culoare rosie interzice trecerea;
c) semnalul de culoare galbena, impreuna cu cel de culoare rosie, interzic trecerea.
(4) Mijloacele de semnalizare rutiera, precum si alte dispozitive speciale de acest fel se asigura, se
instaleaza si se intretin prin grija administratorului drumului public respectiv ori al caii ferate, dupa caz.
Instalarea mijloacelor de semnalizare rutiera si a dispozitivelor speciale se executa numai cu avizul
prealabil al politiei rutiere.
(5) Mijloacele de semnalizare si presemnalizare a intersectiilor dintre doua drumuri de categorii diferite
se asigura, se instaleaza si se intretin de catre administratorul fiecarui drum, cu respectarea modului de
reglementare a circulatiei stabilit in nodul rutier respectiv.
(6) Mijloacele de semnalizare rutiera pot fi insotite si de dispozitive speciale de avertizare.
(7) Se interzic:
a) amplasarea, in zona drumului public, de constructii, panouri sau dispozitive ce pot fi confundate cu
indicatoarele sau cu instalatiile ce servesc la semnalizarea rutiera ori realizarea de amenajari sau alte
obstacole care sunt de natura sa limiteze vizibilitatea ori eficacitatea acestora, sa stanjeneasca
participantii la trafic sau sa le distraga atentia, punand in pericol siguranta circulatiei;
b) lipirea de afise, inscriptii sau inscrisuri pe indicatoarele ori dispozitivele ce servesc la semnalizarea
rutiera, inclusiv pe suporturile acestora.
Art. 31
Participantii la trafic trebuie sa respecte regulile de circulatie, semnalele, indicatiile si dispozitiile
politistului rutier, precum si semnificatia diferitelor tipuri de mijloace de semnalizare rutiera, in
urmatoarea ordine de prioritate:

a) semnalele, indicatiile si dispozitiile politistului rutier;


b) semnalele speciale de avertizare, luminoase sau sonore ale autovehiculelor, prevazute la art.32 alin.(2)
lit.a) si b);
c) semnalizarea temporara care modifica regimul normal de desfasurare a circulatiei;
d) semnalele luminoase sau sonore;
e) indicatoarele;
f) marcajele;
g) regulile de circulatie.
Art. 32
(1) Semnalele speciale de avertizare luminoase sunt emise intermitent de dispozitive de iluminare
montate pe autovehicule si au urmatoarele semnificatii:
a) lumina rosie obliga participantii la trafic sa opreasca in directia de mers cat mai aproape de marginea
drumului;
b) lumina albastra obliga participantii la trafic sa acorde prioritate de trecere;
c) lumina galbena obliga participantii la trafic sa circule cu atentie.
(2) Sunt autorizate sa utilizeze semnale speciale de avertizare luminoase:
a) pentru lumina rosie - autovehiculele apartinand politiei si pompierilor;
b) pentru lumina albastra - autovehiculele apartinand politiei, jandarmeriei, politiei de frontiera,
serviciului de ambulanta sau medicina legala, protectiei civile, Ministerului Apararii care insotesc
coloane militare, unitatilor speciale ale Serviciului Roman de Informatii si ale Serviciului de Protectie si
Paza, Administratiei Nationale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justitiei, autovehiculele de
serviciu ale procurorilor criminalisti din Ministerul Public, precum si cele apartinand Departamentului
National Anticoruptie, atunci cand se deplaseaza in actiuni de interventie sau in misiuni care au caracter
de urgenta;
c) pentru lumina galbena - autovehiculele cu mase si/sau dimensiuni de gabarit depasite ori care insotesc
asemenea vehicule, cele care transporta anumite marfuri sau substante periculoase, cele destinate
intretinerii, repararii ori verificarii unor lucrari efectuate in partea carosabila sau executarii unor lucrari
de drumuri, curateniei strazilor, deszapezirii sau tractarii, transportului si depanarii autovehiculelor
ramase in pana sau avariate, precum si tractoarele care tracteaza utilajele agricole si tehnologice
agabaritice. Inspectoratul General al Politiei Romane poate autoriza utilizarea dispozitivelor speciale
luminoase de culoare galbena pentru autovehiculele stabilite prin prezenta ordonanta de urgenta.
(3) Autovehiculele prevazute la alin.(2) lit.a) si b) trebuie sa fie echipate si cu mijloace speciale sonore
de avertizare.
(4) Pe autovehiculele apartinand politiei si pe cele prevazute la alin.(2) lit.c) pot fi instalate si dispozitive
luminoase cu mesaje variabile, destinate participantilor la trafic.
(5) Mijloacele speciale de avertizare, luminoase sau sonore, se certifica sau se omologheaza de
autoritatea competenta, potrivit legii. Conditiile de utilizare a acestora se stabilesc prin regulament.
Art. 33
(1) Semnalizarea si amenajarile rutiere necesare pe drumurile publice se asigura de catre administratorul
drumului respectiv si se efectueaza numai cu avizul politiei rutiere.
(2) Semnalizarea lucrarilor care se executa pe drumurile publice este obligatorie si se efectueaza de catre
executantul lucrarilor, cu avizul politiei rutiere, astfel incat aceasta sa asigure deplasarea in siguranta a
tuturor participantilor la trafic, conform reglementarilor in vigoare.
(3) Semnalizarea si amenajarile rutiere se definesc si se realizeaza in conditiile stabilite prin regulament,
in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare.
Art. 34
Conditiile de circulatie pe viaducte si in tunele, precum si semnalizarea acestora se stabilesc prin
regulament, in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare.
CAPITOLUL V Reguli de circulatie SECTIUNEA 1 Obligatiile participantilor la trafic
Art. 35
(1) Participantii la trafic trebuie sa aiba un comportament care sa nu afecteze fluenta si siguranta
circulatiei, sa nu puna in pericol viata sau integritatea corporala a persoanelor si sa nu aduca
prejudicii proprietatii publice ori private.
(2) Participantii la trafic sunt obligati ca, la cererea politistului rutier, sa inmaneze acestuia
documentul de identitate sau, dupa caz, permisul de conducere, documentul de inmatriculare sau
de inregistrare a

(2) vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum si alte documente
prevazute de lege.
(3) In exercitarea atributiilor care ii revin, politistul rutier are dreptul sa verifice vehiculul, precum si
identitatea conducatorului sau a pasagerilor aflati in interiorul acestuia atunci cand exista indicii despre
savarsirea unei fapte de natura contraventionala sau penala.
(4) In exercitarea atributiilor de dirijare a circulatiei rutiere, politistii rutieri sunt obligati sa poarte
uniforma cu inscrisuri si insemne distinctive.
(5) Politistii de frontiera, indrumatorii de circulatie ai Ministerului Apararii Nationale, agentii cailor
ferate, personalul autorizat din zona lucrarilor pe drumurile publice, precum si membrii patrulelor
scolare de circulatie sunt obligati ca, pe timpul exercitarii atributiilor, sa poarte echipament de protectieavertizare fluorescent-reflectorizant.
(6) Conducatorii autovehiculelor cu masa maxima autorizata mai mare de 3,5 tone sunt obligati sa poarte
echipament de protectie-avertizare fluorescent-reflectorizant atunci cand executa interventii la vehiculul
care se afla pe partea carosabila a drumului public.
(7) Nevazatorii sunt obligati sa poarte, in deplasarea pe drumurile publice, baston de culoare alba.
Art. 36
(1) Conducatorii de autovehicule si persoanele care ocupa locuri prevazute prin constructie cu centuri
sau dispozitive de siguranta omologate trebuie sa le poarte in timpul circulatiei pe drumurile publice, cu
exceptia cazurilor prevazute in regulament.
(2) Pe timpul deplasarii pe drumurile publice, conducatorii motocicletelor, mopedelor si persoanele
transportate pe acestea au obligatia sa poarte casca de protectie omologata.
(3) Conducatorilor de vehicule le este interzisa folosirea telefoanelor mobile atunci cand acestia se afla
in timpul mersului, cu exceptia celor prevazute cu dispozitive tip ?maini libere?.
Art. 37
(1) Conducatorii de vehicule sunt obligati sa opreasca imediat, pe acostament sau, in lipsa acestuia, cat
mai aproape de marginea drumului sau bordura trotuarului, in sensul de deplasare, la apropierea si la
trecerea autovehiculelor cu regim de circulatie prioritara care au in functiune mijloacele speciale de
avertizare luminoasa de culoare rosie si sonore.
(2) Conducatorii de vehicule sunt obligati sa reduca viteza, sa circule cat mai aproape de marginea
drumului in sensul de deplasare si sa acorde prioritate la trecerea autovehiculelor cu regim de circulatie
prioritara care au in functiune mijloacele speciale de avertizare luminoasa de culoare albastra si sonore.
(3) In situatiile prevazute la alin.(1) si (2), pietonilor le sunt interzise traversarea si circulatia pe
carosabil pana la trecerea vehiculelor respective.
Art. 38
Conducatorii vehiculelor, cu exceptia celor trase sau impinse cu mana, instructorii auto atestati sa
efectueze instruirea practica a persoanelor pentru obtinerea permisului de conducere, precum si
examinatorul autoritatii competente, in timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru
obtinerea permisului de conducere, sunt obligati sa se supuna testarii aerului expirat si/sau recoltarii
probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de produse sau substante
stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, la solicitarea politistului rutier.
Art. 39
Proprietarul sau detinatorul unui vehicul este obligat sa comunice politiei rutiere, la cererea acesteia si in
termenul solicitat, identitatea persoanei careia i-a incredintat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile
publice.
Art. 40
(1) Regulile de circulatie pe drumurile publice aplicabile autovehiculelor destinate transporturilor de
marfuri, celor cu mase sau dimensiuni de gabarit depasite ori care transporta marfuri sau produse
periculoase se stabilesc prin regulament, in conformitate cu reglementarile in vigoare.
(2) Conducerea vehiculelor destinate transportului de marfuri, a caror masa totala maxima
autorizata este mai mare de 3,5 tone, transportului de marfuri sau produse periculoase,
transportului public de persoane, precum si conducerea vehiculelor cu mase sau dimensiuni de
gabarit depasite sunt permise numai conducatorilor de autovehicule sau tramvaie atestati
profesional de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului.
(3) Prevederile alin. (2) nu se aplica in cazul Ministerului Administratiei si Internelor,
Ministerului Apararii si Serviciului Roman de Informatii.
(4) Conditiile de obtinere a certificatului de atestare profesionala se stabilesc prin ordin al

ministrului transporturilor, constructiilor si turismului.


(5) Certificatul de atestare profesionala care confera titularului dreptul de a efectua activitatea pentru
care a fost eliberat este valabil numai insotit de permisul de conducere.
SECTIUNEA a 2-a Reguli pentru circulatia vehiculelor
1. Pozitii in timpul mersului si circulatia pe benzi
Art. 41
(1) Vehiculele si animalele, atunci cand circula pe drumurile publice pe care le este permis accesul,
trebuie conduse pe partea din dreapta a drumului public, in sensul de circulatie, cat mai aproape de
marginea partii carosabile, cu respectarea semnificatiei semnalizarii rutiere si a regulilor de circulatie.
(2) Numerotarea benzilor de circulatie pe fiecare sens se efectueaza in ordine crescatoare de la marginea
din partea dreapta a drumului catre axa acestuia. In cazul autostrazilor, banda de urgenta nu intra in
numerotarea benzilor de circulatie.
(3) Daca un drum este prevazut cu o pista speciala destinata circulatiei bicicletelor, acestea, precum si
mopedele vor fi conduse numai pe pista respectiva.
Art. 42
Cand circulatia se desfasoara pe doua sau mai multe benzi pe sens, acestea se folosesc de catre
conducatorii de vehicule in functie de intensitatea traficului si viteza de deplasare, avand obligatia sa
revina pe prima banda ori de cate ori acest lucru este posibil, daca aceasta nu este destinata vehiculelor
lente sau transportului public de persoane.
Art. 43
(1) Daca un drum este prevazut cu o banda destinata vehiculelor lente sau transportului public de
persoane, semnalizata ca atare, acestea vor circula numai pe banda respectiva.
(2) Conducatorul de vehicul care circula pe banda situata langa marginea partii carosabile trebuie sa
acorde prioritate de trecere vehiculelor care efectueaza transport public de persoane numai atunci cand
conducatorii acestora semnalizeaza intentia de a reintra in trafic din statiile prevazute cu alveole si s-au
asigurat ca prin manevra lor nu pun in pericol siguranta celorlalti participanti la trafic.
2. Mijloacele de avertizare folosite de conducatorii de vehicule
Art. 44
(1) In circulatia pe drumurile publice conducatorii de vehicule pot folosi, in conditiile prevazute de
regulament, mijloacele de avertizare sonora si luminoasa aflate in dotare si omologate.
(2) In circulatia pe autostrazi, pe drumurile expres si cele nationale europene (E) conducatorii de
autovehicule sunt obligati sa foloseasca si in timpul zilei luminile de intalnire.
(3) Conducatorii motocicletelor si mopedelor sunt obligati sa foloseasca luminile de intalnire pe toata
durata deplasarii acestora pe drumurile publice.
(4) In circulatia pe drumurile publice se interzice detinerea la vedere, montarea si folosirea mijloacelor
speciale de avertizare sonora si luminoasa pe si in alte autovehicule decat cele prevazute la art.32 alin.
(2), precum si detinerea, montarea sau folosirea pe autovehicule a sistemelor care perturba buna
functionare a dispozitivelor de supraveghere a traficului.
(5) Conducatorii de autovehicule pot fi avertizati de politia rutiera in legatura cu prezenta in trafic a
dispozitivelor de masurare a vitezei, prin mass-media sau panouri de avertizare. Conducatorii de
autovehicule pot folosi mijloace proprii de detectare a dispozitivelor de masurare a vitezei.
3. Depasirea
Art. 45
(1) Depasirea este manevra prin care un vehicul trece inaintea altui vehicul ori pe langa un obstacol,
aflat pe acelasi sens de circulatie, prin schimbarea directiei de mers si iesirea de pe banda de
circulatie sau din sirul de vehicule in care s-a aflat initial.
(2) Conducatorul vehiculului care se angajeaza in depasire trebuie sa se asigure ca vehiculul care
circula in fata sau in spatele lui nu a initiat o asemenea manevra.
(3) Atunci cand prin manevra de depasire se trece peste axa care separa sensurile de circulatie,
conducatorii de vehicule trebuie sa se asigure ca din sens opus nu se apropie un vehicul si ca
dispun de spatiu suficient pentru a reintra pe banda initiala, unde au obligatia sa revina dupa
efectuarea manevrei de depasire.
(4) Nu constituie depasire, in sensul alin.(1), situatia in care un vehicul circula mai repede pe una
dintre benzi decat vehiculele care circula pe alta banda in acelasi sens de circulatie.
(5) Depasirea se efectueaza numai pe partea stanga a vehiculului depasit. Tramvaiul sau
vehiculul al carui conducator a semnalizat intentia si s-a incadrat corespunzator parasirii sensului
de mers spre stanga

se depaseste prin partea dreapta.


(6) Tramvaiul aflat in mers poate fi depasit si pe partea stanga atunci cand drumul este cu sens unic
sau cand intre sina din dreapta si marginea trotuarului nu exista spatiu suficient.
Art. 46
Obligatiile conducatorilor vehiculelor care efectueaza depasirea si ale conducatorilor vehiculelor care
sunt depasite, precum si cazurile in care depasirea este interzisa se stabilesc prin regulament.
4. Trecerea pe langa vehiculele care circula din sens opus
Art. 47
Conducatorii vehiculelor care circula din sensuri opuse trebuie sa pastreze intre vehicule o distanta
laterala suficienta si sa circule cat mai aproape de marginea din dreapta a benzii de circulatie respective.
5. Viteza si distanta dintre vehicule
Art. 48
Conducatorul de vehicul trebuie sa respecte regimul legal de viteza si sa o adapteze in functie de
conditiile de drum, astfel incat sa poata efectua orice manevra in conditii de siguranta.
Art. 49
(1) Limita maxima de viteza in localitati este de 50 km/h.
(2) Pe anumite sectoare de drum din interiorul localitatilor, administratorul drumului poate stabili, pentru
autovehiculele din categoria A si B, si limite de viteza superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. Limitele
de viteza mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul politiei rutiere.
(3) Pe anumite sectoare de drum, tinand seama de imprejurari si de intensitatea circulatiei,
administratorul drumului, cu avizul politiei rutiere, poate stabili si limite de viteza inferioare, dar nu mai
putin de 10 km/h pentru tramvaie si de 30 km/h pentru toate autovehiculele.
(4) Limitele maxime de viteza, in afara localitatilor, sunt:
a) pe autostrazi - 130 km/h;
b) pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E) 100 km/h;
c) pe celelalte categorii de drumuri - 90 km/h.
Art. 50
(1) Vitezele maxime admise in afara localitatilor pentru categoriile si subcategoriile de autovehicule
prevazute la art.15 alin.(2) sunt:
a) 130 km/h pe autostrazi, 100 km/h pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E) si 90 km/h
pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoriile A, B si BE;
b) 110 km/h pe autostrazi, 90 km/h pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E) si 80 km/h pe
celelalate categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoriile C, CE, D si DE si subcategoriile D1
si D1E;
c) 90 km/h pe autostrazi, 80 km/h pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E) si 70 km/h
pentru celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din subcategoriile A1, B1, C1 si C1E;
d) 45 km/h, pentru tractoare si mopede.
(2) Viteza maxima admisa in afara localitatilor pentru autovehiculele care tracteaza remorci sau
semiremorci este cu 10 km/h mai mica decat viteza maxima admisa pentru categoria din care face parte
autovehiculul tragator.
(3) Viteza maxima admisa pentru autovehicule cu mase si/sau gabarite depasite ori care transporta
produse periculoase este de 40 km/h in localitati, iar in afara localitatilor de 70 km/h.
(4) Viteza maxima admisa in afara localitatilor pentru autovehiculele ai caror conducatori au mai putin
de un an practica de conducere sau pentru persoanele care efectueaza pregatirea practica in vederea
obtinerii permisului de conducere este cu 20 km/h mai mica decat viteza maxima admisa pentru
categoria din care fac parte autovehiculele conduse.
Art. 51
Conducatorul unui vehicul care circula in spatele altuia are obligatia de a pastra o distanta suficienta fata
de acesta, pentru evitarea coliziunii.
Art. 52
(1) Este interzisa desfasurarea de concursuri, antrenamente ori intreceri cu vehicule sau cu animale
pe drumurile publice, cu exceptia celor autorizate de administratorul drumului respectiv si
avizate de politia rutiera.
(2) Organizatorii intrecerilor autorizate sunt obligati sa ia toate masurile necesare pentru
desfasurarea in siguranta a acestora, precum si pentru protectia celorlalti participanti la trafic.
(3) In caz de producere a unui eveniment rutier, ca urmare a neindeplinirii atributiilor prevazute

la alin.(2), organizatorii acestora raspund administrativ, contraventional, civil sau penal, dupa caz.
Art. 53
Autoritatile publice locale, cu autorizatia administratorului drumului public si cu avizul politiei rutiere
sau la solicitarea acesteia, sunt obligate sa ia masuri pentru realizarea de amenajari rutiere destinate
circulatiei pietonilor, biciclistilor, vehiculelor cu tractiune animala si calmarii traficului, semnalizate
corespunzator, in apropierea unitatilor de invatamant, pietelor, targurilor, spitalelor, precum si in zonele
cu risc sporit de accidente.
6. Reguli referitoare la manevre
Art. 54
(1) Conducatorul de vehicul care executa o manevra de schimbare a directiei de mers, de iesire dintr-un
rand de vehicule stationate sau de intrare intr-un asemenea rand, de trecere pe o alta banda de circulatie
sau de virare spre dreapta ori spre stanga sau care urmeaza sa efectueze o intoarcere ori sa mearga cu
spatele este obligat sa semnalizeze din timp si sa se asigure ca o poate face fara sa perturbe circulatia sau
sa puna in pericol siguranta celorlalti participanti la trafic.
(2) Semnalizarea schimbarii directiei de mers trebuie sa fie mentinuta pe intreaga durata a manevrei.
7. Intersectii si obligatia de a ceda trecerea
Art. 55
Intersectiile sunt:
a) cu circulatie nedirijata;
b) cu circulatie dirijata. In aceasta categorie sunt incluse si intersectiile in care circulatia se desfasoara in
sens giratoriu.
Art. 56
La apropierea de o intersectie conducatorul de vehicul trebuie sa circule cu o viteza care sa ii permita
oprirea, pentru a acorda prioritate de trecere participantilor la trafic care au acest drept.
Art. 57
(1) La intersectiile cu circulatie nedirijata, conducatorul de vehicul este obligat sa cedeze trecerea tuturor
vehiculelor care vin din partea dreapta.
(2) La intersectiile cu circulatie dirijata prin indicatoare, semafoare sau de catre politistul rutier,
conducatorul de vehicul este obligat sa respecte semnificatia sau indicatiile acestuia.
(3) Patrunderea unui vehicul intr-o intersectie este interzisa daca prin aceasta se produce blocarea
intersectiei.
(4) In intersectiile cu sens giratoriu, semnalizate ca atare, vehiculele care circula in interiorul acestora au
prioritate fata de cele care urmeaza sa patrunda in intersectie.
Art. 58 In cazul vehiculelor care patrund intr-o intersectie dintre un drum inchis circulatiei publice si un
drum public, au prioritate acele vehicule care circula pe drumul public.
Art. 59
(1) In intersectiile cu circulatie nedirijata, conducatorul de vehicul este obligat sa acorde prioritate de
trecere vehiculelor care circula pe sine. Acestea pierd prioritatea de trecere cand efectueaza virajul spre
stanga sau cand semnalizarea rutiera din acea zona stabileste o alta regula de circulatie.
(2) In intersectii, conducatorii vehiculelor care vireaza spre stanga sunt obligati sa acorde prioritate de
trecere vehiculelor cu care se intersecteaza si care circula din partea dreapta.
(3) In intersectiile cu circulatie dirijata prin indicatoare de prioritate, regula prioritatii de dreapta se
respecta numai in cazul in care doua vehicule urmeaza sa se intalneasca, fiecare intrand in intersectie de
pe un drum semnalizat cu un indicator avand aceeasi semnificatie de prioritate sau de pierdere a
prioritatii.
(4) Cand un semafor cu trei culori are o lumina verde intermitenta suplimentara, montata la acelasi nivel
cu lumina verde normala a semaforului, sub forma unei sageti verzi pe fond negru, cu varful spre
dreapta, aprinderea acesteia semnifica permisiunea pentru vehicule de a-si continua drumul in directia
indicata de sageata, indiferent de culoarea semaforului electric, cu conditia acordarii prioritatii de trecere
vehiculelor si pietonilor care au drept de circulatie.
8. Trecerea la nivel cu calea ferata
Art. 60
(1) Participantii la trafic trebuie sa dea dovada de prudenta sporita la apropierea si traversarea liniilor de
cale ferata curenta sau industriala, dupa caz.
(2) La trecerea la nivel cu o cale ferata curenta, prevazuta cu bariere sau semibariere, conducatorii de

vehicule sunt obligati sa opreasca in dreptul indicatorului ce obliga la oprire, daca acestea sunt in curs de
coborare ori in pozitie orizontala si/sau semnalele sonore si luminoase care anunta apropierea trenului
sunt in functiune.
(3) La trecerea la nivel cu o cale ferata industriala, semnalizata corespunzator, conducatorii de vehicule
sunt obligati sa se conformeze semnificatiei semnalelor agentului de cale ferata.
9. Autovehicule cu regim de circulatie prioritara
Art. 61
(1) Pentru a avea prioritate de trecere, autovehiculele prevazute la art.32 alin.(2) lit.a) si b), atunci cand
se deplaseaza in actiuni de interventie sau in misiuni care au caracter de urgenta, trebuie sa aiba in
functiune semnalele luminoase si sonore.
(2) Conducatorii autovehiculelor aflati in situatiile prevazute la alin.(1) pot incalca regimul legal de
viteza sau alte reguli de circulatie, cu exceptia celor care reglementeaza trecerea la nivel cu calea ferata.
(3) Cand pe drumul public circulatia este dirijata de un politist rutier, conducatorii autovehiculelor
prevazute la alin.(1) trebuie sa respecte semnalele, indicatiile si dispozitiile acestuia.
Art. 62
(1) La intrarea in intersectiile unde lumina rosie a semaforului este in functiune ori indicatoarele obliga
la acordarea prioritatii de trecere, conducatorii autovehiculelor prevazute la art.61 alin.(1) trebuie sa
reduca viteza si sa circule cu atentie sporita pentru evitarea producerii unor accidente de circulatie, in
caz contrar urmand sa raspunda, potrivit legii.
(2) Cand doua autovehicule cu regim de circulatie prioritara, care se deplaseaza in misiune avand
semnalele luminoase si sonore in functiune, se apropie de o intersectie, venind din directii diferite,
vehiculul care circula din partea dreapta are prioritate.
10. Oprirea, stationarea si parcarea
Art. 63
(1) Se considera oprire imobilizarea voluntara a unui vehicul pe drumul public, pe o durata de cel mult 5
minute. Peste aceasta durata, imobilizarea se considera stationare.
(2) Nu se considera oprire:
a) imobilizarea vehiculului atat timp cat este necesara pentru imbarcarea sau debarcarea unor persoane,
daca prin aceasta manevra nu a fost perturbata circulatia pe drumul public respectiv;
b) imobilizarea autovehiculului avand o masa totala maxima autorizata de pana la 3,5 tone, atat timp cat
este necesar pentru operatiunea de distribuire a marfurilor alimentare la unitatile comerciale.
(3) Pentru autovehiculele care transporta marfuri, altele decat cele prevazute la alin.(2) lit.b),
administratorul drumului public impreuna cu autoritatile administratiei publice locale, cu avizul politiei
rutiere, vor stabili programe sau intervale orare pe timpul noptii, in care oprirea sau stationarea este
permisa pentru distribuirea marfurilor.
(4) Se considera parcare stationarea vehiculelor in spatii special amenajate sau stabilite si semnalizate
corespunzator.
(5) Vehiculul oprit sau stationat pe partea carosabila trebuie asezat langa si in paralel cu marginea
acesteia, pe un singur rand, daca printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Motocicletele
fara atas, mopedele si bicicletele pot fi oprite sau stationate si cate doua, una langa alta.
Art. 64
(1) Politia rutiera poate dispune ridicarea si depozitarea in locuri special amenajate a vehiculelor
stationate neregulamentar pe partea carosabila si care constituie un obstacol pentru circulatia publica.
Ridicarea si depozitarea vehiculelor se realizeaza de catre administratiile publice locale sau de catre
administratorul drumului public, dupa caz.
(2) Contravaloarea cheltuielilor pentru ridicarea, transportul si depozitarea vehiculului stationat
neregulamentar se suporta de catre detinatorul acestuia.
Art. 65
Cazurile si conditiile in care oprirea, stationarea sau parcarea pe drumul public este permisa se stabilesc
prin regulament, in conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta.
11. Circulatia vehiculelor destinate transportului de marfuri sau transportului public de persoane
Art. 66
(1) Atestatul profesional este obligatoriu pentru conducatorul autovehiculului care efectueaza transport
de marfuri periculoase, transport public de persoane, transport in cont propriu de persoane cu microbuze
si autobuze, transporturi agabaritice, precum si pentru autovehiculele de transport marfa cu masa
maxima autorizata mai mare de 3,5 tone, care circula in trafic intern si international.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplica conducatorilor de autovehicule apartinand Ministerului


Administratiei si Internelor, Ministerului Apararii si Serviciului Roman de Informatii.
(3) Conditiile de obtinere a certificatului de atestare profesionala se aproba prin ordin al ministrului
transporturilor, constructiilor si turismului, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
(4) Certificatul de atestare profesionala care confera titularului dreptul de a efectua activitatea pentru
care a fost eliberat este valabil numai insotit de permisul de conducere corespunzator categoriei din care
face parte vehiculul condus.
Art. 67
Se interzice transportul pe drumurile publice al marfurilor si produselor periculoase in vehicule care nu
au dotarile si echipamentele necesare sau care nu indeplinesc conditiile tehnice si de agreere prevazute
in Acordul european referitor la transportul rutier international al marfurilor periculoase (A.D.R.),
incheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care Romania a aderat prin Legea nr.31/1994, ori pentru
care conducatorul vehiculului nu detine certificat A.D.R. corespunzator.
Art. 68
(1) Autovehiculul care transporta marfuri sau produse periculoase poate circula pe drumurile publice
numai in conditiile prevazute de reglementarile in vigoare.
(2) Vehiculele care, prin constructie sau, datorita incarcaturii transportate, depasesc masa si/sau gabaritul
prevazute de normele legale pot circula pe drumul public numai pe traseele stabilite de administratorul
drumului public sau, dupa caz, de autoritatile administratiei publice locale, cu respectarea prevederilor
legale in vigoare.
Art. 69
Autovehiculele cu mase si/sau gabarite depasite, cele care transporta marfuri sau produse periculoase,
precum si cele de insotire trebuie sa aiba montate semnalele speciale de avertizare cu lumina galbena,
prevazute la art.32 alin.(1) lit.c), iar conducatorii acestora trebuie sa le mentina in functiune pe toata
perioada deplasarii pe drumul public.
SECTIUNEA a 3-a Reguli pentru alti participanti la trafic
Art. 72
(1) Pietonii sunt obligati sa se deplaseze numai pe trotuar, iar in lipsa acestuia, pe acostamentul din
partea stanga a drumului, in directia lor de mers. Cand si acostamentul lipseste, pietonii sunt obligati sa
circule cat mai aproape de marginea din partea stanga a partii carosabile, in directia lor de mers.
(2) Pietonii au prioritate de trecere fata de conducatorii de vehicule numai atunci cand sunt angajati in
traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate si semnalizate corespunzator, ori la
culoarea verde a semaforului destinat pietonilor.
(3) Traversarea drumului public de catre pietoni se face perpendicular pe axa acestuia, numai prin
locurile special amenajate si semnalizate corespunzator, iar in lipsa acestora, in localitati, pe la coltul
strazii, numai dupa ce s-au asigurat ca o pot face fara pericol pentru ei si pentru ceilalti participanti la
trafic.
(4) Pietonii surprinsi si accidentati ca urmare a traversarii prin locuri nepermise, la culoarea rosie a
semaforului destinat acestora sau nerespectarii altor obligatii stabilite de normele rutiere poarta intreaga
raspundere a accidentarii lor, in conditiile in care conducatorul vehiculului respectiv a respectat
prevederile legale privind circulatia prin acel sector.
SECTIUNEA a 4-a
Circulatia pe autostrazi
Art. 74
(1) Pe autostrazi este interzisa circulatia pietonilor, a autovehiculelor cu gabarite sau mase depasite fara
autorizatie speciala de transport eliberata de administratorul drumului public, conform reglementarilor in
vigoare, a vehiculelor cu tractiune animala, a animalelor, a vehiculelor trase sau impinse cu mana, a
bicicletelor si mopedelor, a tractoarelor si masinilor autopropulsate pentru lucrari agricole, precum si a
vehiculelor care, prin constructie sau din alte cauze, nu pot depasi viteza de 50 km/h.
(2) De asemenea, pe autostrazi sunt interzise invatarea conducerii unui vehicul, incercarile prototipurilor
de sasiuri si de autovehicule, manifestatiile, defilarile, caravanele publicitare, antrenamentele si
competitiile sportive de orice fel, precum si cortegiile.
(3) Se interzice circulatia, oprirea sau stationarea autovehiculelor pe banda de urgenta, cu exceptia
cazurilor justificate, precum si a autovehiculelor cu regim de circulatie prioritar.
(4) Circulatia autovehiculelor destinate transportului public de persoane sau de marfuri se efectueaza, de

regula, numai pe banda marginala din partea dreapta a autostrazii, in sensul de mers.
Regulament de aplicare a noului cod rutier (Ordonanta de urgenta nr. 195 / 2000 privind
circulatia pe drumurile publice)
CAPITOLUL V Reguli de circulatie SECTIUNEA a 4-a Reguli pentru alti participanti la trafic
4. Circulatia pietonilor
Art. 205. - (1) Pietonii trebuie sa circule numai pe trotuare sau pe pistele special amenajate.
(2) n afara localitatilor, pietonul trebuie sa circule pe potecile laterale sau acostamentele drumurilor
publice, iar n lipsa acestora, ct mai aproape de marginea din stnga partii carosabile, n sensul lui de
mers.
(3) Traversarea drumului public de catre pieton se face perpendicular pe axul acestuia, numai prin
locurile marcate ori/si semnalizate cu indicatoare, iar n localitati, n lipsa acestora, pe la coltul strazii,
dupa ce s-a asigurat ca o poate face n siguranta pentru el si ceilalti participanti la trafic.
(4) Dispozitiile referitoare la pietoni se aplica si persoanelor care mping sau trag un vehicul pentru
copii, bolnavi ori infirmi, celor care se deplaseaza pe lnga o bicicleta sau ciclomotor si persoanelor cu
handicap locomotor care se deplaseaza ntr-un scaun rulant actionat de ei nsisi ori care circula cu viteza
redusa, precum si celor care folosesc patine sau alte dispozitive cu rotile.
Art. 206. - Se recomanda ca, pe timp de noapte, pietonul care circula pe partea carosabila a drumului sa
poarte, aplicate pe mbracaminte, accesorii reflectorizante sau sa poarte o sursa de lumina vizibila din
ambele sensuri.
Art. 207. - Se interzice pietonilor:
a) sa circule pe autostrazi;
b) sa circule pe partea carosabila a drumului public daca exista amenajari rutiere destinate circulatiei
acestora;
c) sa traverseze drumul public prin alte locuri dect cele permise ori prin locurile permise, n fuga si/sau
fara sa se asigure;
d) sa prelungeasca timpul de traversare a drumului public, sa ntrzie ori sa se opreasca fara motiv;
e) sa ocupe partea carosabila n scopul mpiedicarii circulatiei;
f) sa se angajeze n traversarea drumului public atunci cnd se apropie un autovehicul dintre cele
prevazute la art. 32 alin. (1) din ordonanta de urgenta.
Art. 208. - (1) Persoanele care se deplaseaza pe drumul public n grupuri organizate si coloanele militare
trebuie sa circule grupate cte doua sau, dupa caz, cte trei, pe partea stnga a partii carosabile, n sensul
lor de mers.
(2) Persoanele care formeaza un cortegiu sunt obligate sa circule pe partea dreapta a drumului, ocupnd
cel mult o banda de circulatie, n sensul lor de mers.
Art. 209. - Conducatorii grupurilor organizate care se deplaseaza pe partea carosabila a drumului sunt
obligati:
a) sa formeze coloana din cel mult doua persoane n rnd, cu exceptia manifestatiilor sau a defilarilor;
b) sa asigure semnalizarea prezentei pe drum a grupului, ziua, n rndurile din fata si din spate cu
stegulete rosii, iar noaptea sau ziua cnd vizibilitatea este redusa, cu o sursa de lumina alba sau galbena,
purtata de o persoana aflata n partea din dreapta fata a grupului, si o sursa de lumina rosie, purtata de o
persoana aflata n partea din dreapta spate, vizibila din spatele grupului, sau o sursa de lumina galbena
vizibila din ambele directii, purtata de o persoana aflata n flancul din dreapta grupului;
c) sa fractioneze grupul, daca marimea acestuia mpiedica depasirea lui de catre vehiculele care circula
din fata ori traversarea n siguranta a unei cai ferate;
d) sa supravegheze permanent deplasarea coloanei, pentru a nu stnjeni circulatia vehiculelor;
e) sa nu admita mersul n cadenta la trecerea peste poduri.
Intocmit :
Serviciul extern de prevenire si protectie
I. I. PASCU C. GHEORGHE

S.C. EL FLUIDO CHEMICALS S.R.L.

VAZUT,
ADMINISTRATOR

21. Msuri de electrosecuritate


I. PERICOLELE PE CARE LE PREZINT CURENTUL ELECTRIC
Pericolele pe care le prezint curentul electric sunt:
a) electrocutarea, care poate avea loc cnd omul atinge un obiect aflat n mod normal sau accidental sub
tensiune;
b) producerea unor arsuri sau metalizarea pielii, cnd omul se afl cu o parte a corpului n apropierea
unui arc electric sau cnd se amorseaz un arc electric ntre o o parte sub tensiune i corpul omului;
c) producerea unui incendiu sau chiar a unei explozii, datorit unui arc electric deschis, sau datorit
nclzirii peste limit a unui echipament electric defect.
Electrocutarea se produce atunci cnd omul atinge un element aflat sub o tensiune periculoas fa de
pmnt sau cnd atinge concomitent dou elemente metalice ntre care exist o diferen de potenial.
n funcie de mijloacele de protecie folosite pentru evitarea lor, electrocutrile se mpart n dou
categorii distincte, i anume:
- electrocutri prin atingere direct;
- electrocutri prin atingere indirect
n categoria electrocutrilor prin atingere direct intr n general electrocutrile care au loc la atingerea
unor elemente conductoare de curent, care se gsesc sub o tensiune periculoas, datorit curenilor
normali de lucru ai instalaiilor electrice.
Din categoria electrocutrilor prin atingere indirect fac parte electrocutrile care au loc la atingerea
unor elemente conductoare de curent, intrate accidental sub o tensiune periculoas, datorit trecerii
unor cureni de defect produi n urma unor defecte de izolaie, ruperi de conductoare etc.
Electrocutarea poate deveni practic grav, dac curentul electric care trece prin corpul omului este mai
mare de 10mA n cazul curentului alternativ i 50 mA in cazul curentului continuu.
Rezistena electric a corpului este cu att mai mic i deci pericolul este mai mare cu ct:
- tensiunea sub care se afl omul este mai mare;
- umiditatea este mai mare;
- temperatura este mai mare;
- suprafaa de contact cu elementul sub tensiune este mai mare;
- durata de aciune a curentului prin om este mai mare;
- grosimea stratului de piele este mai mic.
Gradul de pericol al locurilor n care sunt instalaii electrice se determin n funcie de factorii care
influieneaz rezistena electric a corpului omului.
Astfel, se consider un loc cu grad mic de pericol, acela n care sunt ndeplinite urmtoarele condiii:
- exist pardoseal rea conductoare de electricitate, din lemn uscat, asfalt etc;
- nu exist praf bun conductor de elctricitate, care ar putea micora rezistena electric a stratului de
piele;
- nu exist mase metalice n contact cu pmntul, n zona de manipulare a omului;
- exist o temperatur normal de 15-25 C;
- locul este curat i ventilat.
Se consider loc periculos, acela n care exist cel puin unul din urmtorii factori n msur s
determine cretera curentului curentului prin corpul omului:
- pardoseal bun conductoare de elctricitate(din beton, pmnt, pardoseal umed etc.)
- mase plastice n contact cu pmntul, n zona de manipulare a omului, care ocup pn la 60% din
suprafaa zonei de manipulare;
- umiditate relativ mare, 75-97%;
- temperatur ridicat, 25-30C;
- praf bun conductor de electricitate care, intrat n piele, determin micorarea rezistenei electrice a
acestuia(pilitur de fier sau alte metale, oxizi metalici etc.).
Se consider loc foarte periculus acela n care exist cel puin unul din urmtorii factori:
- umiditate excesiv(umiditate relativ peste 97%);
- cldur mare(peste 30C);

- mase metalice mari n legtur cu pmntul, n zona de manipulare a omului


(care ocup peste 60% din suprafaa zonei de manipulare);
- gaze sau lichide care micoreaz mult rezistena electric a corpului omului.
Arsurile electrice pot avea loc la producerea unor scurtcircuite:
- la nlocuirea siguranelor n timp ce n reea exist un defect care nu a fost nlturat;
- la deconectarea unor separatoare sub sarcin;
- la deconectarea ntreruptoarelor cu prghie care nu au carcase de protecie i cnd n circuit exist un
defect;
- la apropierea de un element aflat sub tensiune la o distan la care se amorseaz un arc
electric;
- punerea la pmnt a unei faze nsoit de arcuri electrice puternice.
n numeroase cazuri, dac arcul electric s-a produs la nlimea ochilor i omul nu a folosit ochelari de
protecie, arsurile pot fi nsoite i de pierderea vederii.
Arsurile electrice i metalizrile pielii se pot produce cnd omul se afl n apropierea unui arc electric
sau cnd atingerea unui element aflat sub tensiune se realizeaz prin intermediul unui arc electric.
Arsurile sunt n general cauzate de cldura mare dezvoltat de arcul electric, dar ele pot fi produse i
datorit trecerii unui curent foarte mare prin corpul omului. Metalizarea pielii se produce ca urmare a
ptrunderii n tegumente a stopilor de metal topit.
n cele mai numeroase cazuri, arsurile sau metalizrile pielii se pot ncadra n categoria accidentelor
prin atingere direct.
II. PROTECIA MPOTRIVA ELECTROCUTRILOR PRIN ATINGERE DIRECT
1. mprejurrile n care pot avea loc electrocutri prin atingere direct:
a) atingerea cu o parte a corpului a dou elemente, dintre care cel puin unul se afl normal sub tensiune
i este neizolat sau necarcasat, ca de exemplu:
- atingerea unor bare sau borne ale tablourilor de distribuie, cnd se execut legturi improvizate sau
lucrri sub tensiune, fr mijloace de protecie corespunztoare;
- atingerea unor pri sub tensiune, n timpul nlocuirii lmpilor de iluminat (n cazul unui montaj
necorespunztor, soclurile becurilor sunt sub tensiune); la deurubarea acestora, de multe ori se
desprinde balonul lmpii de soclu i exist tendina s se execute operaia de deurubare, apucnd soclul
aflat sub tensiune;
- atingerea bornelor unui motor, ntreruptor etc., ale cror capace de protecie lipsesc
sau sunt deteriorate;
- atingerea unor conductoare neizolate ale unei linii electrice aeriene;
- atingerea unui conductor izolat, ntr-o poriune unde izolaia a fost deteriorat;
- atingerea unui conductor rupt i czut pe pmnt;
- atingerea cuitelor unui ntreruptor cu prghie care nu are aprtoare, n timpul
manevrrii acestuia;
- atingerea electrodului sau a cletelui de sudur, ntr-o poriune desizolat, n timpul lucrului sau la
nlocuirea electrodului(fixarea lui n clete), cnd acesta se afl sub tensiunea transformatorului sau
agregatului respectiv de sudur.
b) atingerea unor conductoare scose de sub tensiunea de lucru, care ns au rmas ncrcate cu sarcini
electrice, datorit capacitii:
- atingerea conductoarelor i n general a condensatoarelor care nu au fost descrcate n
prealabil de sarcinile electrice remanente dup deconectare.
c) atingerea unui conductor sau a unei borne, care a rmas sub tensiune chiar dup ntreruperte, datorit
unui rmas nchis n urma defectrii ntreruptorului sau separatorului sau n urma unei lie rmase n
soclul siguranei dup scoaterea unui patron cu fuzibil improvizat;
d) atingerea unor conductoare de radioficare, de anten etc., intrate sub tensiune, datorit contactului
ntmpltor cu un conductor al reelei de energie electric;
e) atingerea unui conductor sub tensiune, n urma deteriorrii izolaiei sau carcasei prin lovire cu obiecte
ascuite;
f) atingerea unui obiect mobil(autocamion, cabin, tractor etc.), care este n contact cu un conductor rupt
i czut;
g) atingerea unui obiect nalt (bra de macara, forez etc.) intrat sub tensiune, datorit micorrii
nepermise a distanei fa de conductoarele neizolate ale liniilor electrice aeriene.

2. Mijloace de protecie mpotriva electrocutrilor prin atingere direct


Mijloacele pentru evitarea electrocutrilor sau a arsurilor datorite atingerilor directe sunt urmtoarele:
a) folosirea tensiunilor reduse
Folosirea tensiunilor reduse maxime admise, pentru alimentarea corpurilor de iluminat
portative i n general a acelor corpuri de iluminat cu lmpi cu incadescen, care sunt amplasate n
zona de manipulare a omului.
b) aplicarea msurilor de electrosecuritate la construcia instalaiilor i echipamentelor electrice
Aceste msuri trebuie aplicate astfel nct elementele sub tensiune (conductoare, borne, bare,
etc.) s nu poat fi atinse involuntar. Pentru aceasta se pot folosi urmtoarele mijloace:
- izolarea de lucru a elementelor sub tensiune pe toat suprafaa lor, cu ajutorul unor materiale
electroizolante, gen acoperiri cu lac sau email, straturi de oxizi sau material fibros netratat.
Atenie aceste msuri nu pot fi considerate izolri suficiente pentru evitarea unei electrocutri prin
atingere direct.
- carcasarea de protecie a diferitelor elemente sub tensiune, care pot fi atinse, cum sunt:
- barele i bornele tablourilor motoarelor, ntreruptoarelor sau ale altor utilaje;
- piesele mobile ale ntreruptoarelor i separatoarelor;
- conductoarele care nu au izolaie rezistent la solicitri mecanice, etc.
Carcasele trebuie s fie nchise astfel nct ptrunderea obiectelor metalice care ar putea atinge
elementele sub tensiune s nu fie posibil.
Capacele ntreruptoarelor sau cele de la diferite borne sau bare, tuburile de protecie pentru
conductoare, cutiile echipamentelor electrice constituie obiecte de carcasare care trebuie ntreinute n
permanen n bunstare i fixate bine, pentru a asigura acoperirea elementelor sub tensiune ce ar putea
fi atinse.
- ngrdirea de protecie, care nu permite apropierea persoanelor de elementele neizolate sau incomplet
izolate, afalate sub tensiune.
- amplasarea conductoarelor neizolate la nlime suficient de mare, astfel nct s nu poat fi atinse
direct cu mna sau cu obiecte lungi care se manipuleaz n locul respectiv.
c) folosirea mijloacelor individuale de protecie
Sculele i mijloacele individuale de protecie se pot mpri n urmtoarele categorii:
- mijloace de protecie izolante, care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia fa de de
elementele aflate sub tensiune sau fa de pmnt ( prjinile izolante pentru acionarea separatoarelor, a
garniturilor de scurtcircuitare, cletii izolani pentru manipularea siguranelor, sculele cu mnere
izolante, mnuile, cismele, galoii, covoraele i preurile din cauciuc electroizolant, platformele
izolante, etc.);
- plci avertizoare cu diferite destinaii ca:
- semnalarea existenei unui pericol n cazul cnd cineva s-ar apropia de elementele aflate sub tensiune
sau care pot fi puse accidental sub tensiune (plcile avertizoare de prevenire);
- interzicerea unor aciuni care ar putea favoriza producerea accidentelor, cum ar fi interzicerea
manevrrii aparatelor prin care s-a ntrerupt tensiunea n vederea unor lucrri la instalaia electric
(plci avertizoare de interdicie);
- indicarea unor msuri ce trebuie luate, amintirea unor msuri luate de personal, admiterea unor
aciuni(plci avertizoare de admitere);
- ngrdiri provizorii(mobile) folosite n scopul proteciei personalului mpotriva atingerii accidentale a
elementelor conductoare conductoare de curent, aflate sub tensiune, situate n apropierea locului de
munc;
- garnituri mobile de scurtcircuitare i legare la pmnt, care constituie mijlocul cel mai sigur de
protecie mpotriva apariiei neateptate a unor tensiuni la locul de munc, din cauza unei conectri
greite, mpotriva unor tensiuni induse ca urmare a unei influiene electromagnetice sau mpotriva
pericolului unei descrcri electrice capacitive;
- indicatoare de tensiune mobile, cu ajutorul crora se verific prezena sau lipsa de tensiune.
III. PROTECIA MPOTRIVA ELECTROCUTRILOR PRIN ATINGERE INDIRECT
1. mprejurrile n care pot avea loc electrocutri prin atingere indirect
Electrocutarea prin atingere indirect poate avea loc n urmtoarele mprejurri:
- atingerea concomitent a obiectului intrat accidental sub tensiune i a pmntului; tensiunea la care
este supus omul n acest caz se numete tensiune de atingere;
- atingerea concomitent a obiectului intrat accidental sub tensiune i a unui alt obiect n contact cu

pmntul, cum ar fi conductele cu diferite destinaii


(ap, gaze, aer comprimat, ventilaie i altele), caloriferele, stlpii metalici sau de beton armat etc.;
- atingerea unui obiect oarecare, de exemplu o conduct metalic, care nu este n contact direct cu un
conductor de curent, ns are o legtur cu un alt obiect intrat accidental sub tensiune (omul aflndu-se
n acelai timp n contact cu pmntul sau cu un element n contact cu pmntul);
- atingerea concomitent a carcasei unui utilaj intrat accidental sub tensiune i care nu este legat la
pmnt i a carcasei unui alt utilaj care este legat la pmnt;
- atingerea concomitent a dou utilaje care au dou defeciuni diferite de izolaie(pe faze diferite);
- atingerea unor puncte de pe sol sau pardoseal, din apropierea unei scurgeri de curent n pmnt i care
se afl la poteniale diferite; astfel de atingeri pot avea loc n apropierea unei prize de pmnt prin care
trece un curent electric sau n apropierea unui conductor czut pe pmnt, al unei linii aflate sub
tensiune(tensiune de pas).
2. Mijloacele de protecie mpotriva electrocutrilor prin atingere indirect
Mijloacele pentru evitarea electrocutrilor prin atingere indirect sunt urmtoarele:
- folosirea tensiunilor reduse;
- protecia prin legare la pmnt;
- protecia prin legare la nul;
- izolarea suplimentar de protecie, aplicat utilajului sau amplasamentului omului;
- separarea de protecie;
- egalizarea sau dirijarea distribuiei potenialelor;
- deconectarea automat a sectorului defect n cazul apariiei unei tensiuni de atingere periculoase sau n
cazul unor curenti periculoi;
- folosirea mijloacelor de protecie.
Intocmit :
Serviciul extern de prevenire si protectie
I. I. PASCU C. GHEORGHE

S.C. EL FLUIDO CHEMICALS S.R.L.

VAZUT,
ADMINISTRATOR

21. Hotarre nr. 937 din 01/09/2010 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 690 din 14/10/2010
privind clasificarea, ambalarea i etichetarea la introducerea pe pia a preparatelor periculoase.
Fisele tehnice de securitate pentru substantele periculoase folosite de societate. Masuri tehnice si
orgnizatorice ce trebuiesc luate pentru asigurarea S.S.M. a lucratorilor:
- antigel diluat -35 C (monoetilen glycol de inalta puritate)
-metanol
Lichidul de splat parbrizul

Avand in vedere prevederile Ordonantei nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor Capitolul IV
informarea si educarea consumatorilor, art. 20, pe eticheta unui produs comercializat trebuie sa se
regaseasca urmatoarele informatii:
denumirea produsului ;
denumirea si/sau marca producatorului;
cantitatea si, dupa caz, termenul de garantie, de valabilitate sau data durabilitatii minimale;
principalele caracteristici tehnice si calitative, compozitia, aditivii folositi;
eventualele riscuri previzibile;
modul de utilizare, manipulare, depozitare, conservare sau pastrare,
contraindicatii.
Informatiile trebuie sa fie scrise in limba romana, indiferent de tara de origine a acestora, fara a exclude
prezentarea acestora si in alte limbi.
In cazul lichidelor pentru spalare parbriz, fiind amestecuri de substante chimice, acestea se supun
reglementarilor Hotararii nr. 937 din 1 septembrie 2010, privind clasificarea, ambalarea si etichetarea la
introducerea pe piata a preparatelor periculoase.
Ambalarea preparatelor periculoase trebuie sa se conformeze art. 13-14 si etichetarea, art. 15-22.
Art. 15. Pe orice ambalaj trebuie indicate lizibil, in mod clar si in asa fel incat sa nu se poata sterge
urmatoarele informatii:
denumirea comerciala sau denumirea prin care furnizorul identifica preparatul;
numele, adresa completa si numarul de telefon ale persoanei stabilite pe teritoriul comunitatii care
raspunde de introducerea pe piata a preparatului, indiferent ca este producator, importator sau
distribuitor;
denumirea chimica a substantei sau substantelor periculoase prezente in preparat;
simbolurile si indicatiile de pericol;
natura riscurilor specifice atribuite fraze R;
recomandari de prudenta fraze S;
cantitatea nominala masa nominala sau volumul nominal al continutului in cazul preparatelor oferite
sau vandute publicului larg.

Daca produsul este clasificat de catre persoana responsabila pentru introducerea pe piata ca periculos, pe
eticheta trebuie sa se regaseasca simbolul de pericol, fraze de pericol si fraze de securitate.
Corect este ca sub pictograma simbolului de pericol sa scrie care este pericolul.
Periculozitatea pentru sanatate descreste in urmatoarea ordine:
Foarte toxic Toxic Nociv Iritant
Din punct de vedere al inflamabilitatii, pericolul descreste de la:
Extrem de inflamabil Foarte inflamabil Inflamabil
Pentru substanele si produsele chimice cu indicaiile de pericol: extrem de inflamabil, foarte
inflamabil, foarte toxic, toxic, coroziv, sau nociv care sunt comercializate consumatorilor
publici, pentru cei cu deficiene de vedere este necesar aplicarea de nsemne tactile , care sunt
constituite dintr-un triunghi aplicat n relief pe ambalaj. De asemenea, aceste produse trebuie sa aiba
ambalaje rezistente la manipulare de catre copii conform ISO EN 8317, aceasta conformare trebuie sa
fie certificata de un laborator care are certificare conform EN45 011.
Lichidele pentru spalarea parbrizului/farurilor se impart in:
Lichide pentru perioada anului cu temperaturi pozitive acestea sunt preparate nepericuloase;
Lichide pentru perioada anului cu temperaturi negative acestea sunt lichide de spalare degivrare
(pentru a spala parbrizul mai intai trebuie indepartata gheata)
Lichidele de spalare-degivrare sunt preparate pe baza de alcooli (Metanol, Etanol) .
In general, lichidele cu Metanol sunt clasificate ca Toxice si Inflamabile in timp ce lichidele cu Etanol
sunt clasificate ca Inflamabile.
Asadar, produsele cu Etanol sunt preferabile din punct de vedere al pericolului pentru sanatate asupra
consumatorului.
Intocmit :
Serviciul extern de prevenire si protectie
I. I. PASCU C. GHEORGHE