Sunteți pe pagina 1din 32

Nevoia afectata

Dg nursing

Obiective

Ingrijir aut. Deleg

Evaluare

Nevoia de a respira
STUDIU DE CAZ
Bolnavul Popescu Calin in varsta de 1 an este internat pe sectia pe sectia Respirator II, la spitalul la
spitalul clinic de copii Oradea.
SURSE: foaia de observatie nr. 1028, familia
DATE FIXE: IDENTITATEA: Popescu Calin
NATIONALITATEA: romana
SEX: masculin
DATA NASTERII: 2001.03.255
ALERGIE : nu prezinta
GRUPA SANGVINA: AB IV, Rh +
DATE VARIABILE: domiciliul , Jud Bihor, loc, Oradea
conditii de locuit 4 camere
DATELE INTERNARII : 2002.04.05
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: tuberculoza pulmonara
MOTIVELE INTERNARII:
-febra
-anorexie
-oboseala
-indispozitie
-scadere in greutate
-tuse persistenta
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: fara importanta
ANTECEDENTE PERSOANELE: - repetate rinite in primul an de viata
amigdalita acuta in luna a 10-a de viata
ISTORICUL BOLII:
boala acuta debuteaza insidios, asimptomatic
ulterior apar - febra mica
- lipsa poftei de mancare
- oboseala, indispozitie
- pierdere in greutate
- tuse persistenta
In prezent pacientul este internat pentru diagnostic si tratament de specialitate.
EXAMENUL CLINIC GENERAL
- stare clinica alterata
- tegume nte si mucoase palide
- tesut celular subcutanat normal reprezentat
- aparat osteomuscular : integru mobil
- sistemul ganglionar superficial nepalpabil
- aparat respirator : leziunea pulmonara primara este situata in plin tesut pulmonar si este de mici
dimensiuni fiind astfel lipsita de posibilitatea de a se exprima prin semne suficient de accentuate pentru a
putea fi decelate de medic la examenul fizic pulmonar , afectul pulmonar se insoteste de marirea
ganglionilor din vecinatate, acesta este adenopatia mediastinala tuberculoasa . Intre afect si adenopatie se
formeaza limfagitas , afectul primar adenopatia mediastinala si limfangita constitue complexul primar
tuberculos
- aparat cardiovascular : zgomote cardiace ritmice bine batute , usoara tahicardie.
EXAMENUL CLINIC DE LABORATOR:

-Examenul bacteriologic pentru decelarea bacilului Koch. Probele bacteriologice se fac din lichidul
aspirat din stomac cu ajutorul unei sonde , dimineata , trei zile succesiv, sau din materii fecale si urina.
Rezultatul este pozitiv : pe mediile de cultura cresc bacili rezistenti la acizi.
- radiografie pulmonara
- VSH: accelerata
- exmanul lichidului cefalorafidian
- hemograma: arata o crestere a leucocitelor
EVOLUTIE SI TRATAMENT;
- ALIMENTATIA TREBUIE SA FIE CAT MAI ECHILIBRATA. FIIND NECESARA
SUP;IMENTAREA cu proteine ( carne, lapte, branza, oua) , glucide ( fainoase, dulciuri), si grasimi ( unt,
ulei vegetala).
Repaos la pat
- se administreaza la indicatia medicului medicamente atituberculoase: Izoniazida, Streptomicina,
Etambutol, Rimfampicina
Inainte de inceperea terapiei se efectueza testul tuberculinic , radiografia pulmonara de fata si profil si alte
examene de specialitate
Se administreaza antitusive.
Nevoi fundamentale Diagnostic infirmier Obiective
Nevoia de a bea si
de a manca

Interventii proprii si Evaluare


delegate

Alimentatie
Copilul sa primeasca - evalueaza
Se urmareste curba
inadecvata prin
alimente care sa
capacitatea de
ponderala si se
deficit cauzata de: corespunda din puct deglutitie inainte de informeaza medicul
pierderea poftei de de vedere calitativ si a incepe alimentatia daca observa
mancare
cantitativ.
per os
scaderea in greutate.
- dificultate de
- serveste alimente
deglutitie
usor de inghitit si la
- aport insuficient de
o temperatura
alimente mafistata
adecvata
prin scadere in
- diversifica
greutate
alimentele in functie
de gustul bolnavului
tinand cont de boala
si de varsta dar cu un
supliment de
proteine, glucide,
lipide si vitamine.
- stabileste timpul
necesar pentru mese.
-urmareste
temperatura corpului
, starea generala
eventualele
modificari ale
greutatrii corpului

Nevoia de a dormi si Oboseala datorita Copilul sa doarma


a se odihni
tuberculozei cauzata linistit si sa aibe un
de:
somn odihnitor
Somn nelinistit
Insomnie
manifestata prin:
Lipsa de energie
Indispozitie

-microclimat,
In urma ingrijirilor
camera aerisita
acordate, copilul
Tratamente
doarme linistit si are
meopatice: baie
un somn odihnitor
calda, lapte sau ceai
cald
Administrarea la
indicatia medicului a
unor somnifere
usoare daca este
nevoie.
Asistenta evalueaza
situatiile obisnuite
de odihna: somn
normal, sonolenta in
timpul zilei.
Observa oboseala
copilului.

Nevoia de respira

Alterarea confortului Copilul sa nu mai


cauzata de:
prezinte dispnee si
- dispnee manifestatatuse persistenta
prin
- tuse persistenta
- senzatie de
sufocare

- microclimat,
camera aerisita si
curata
- oxigenoterapie
- asministrarea de
antitusive la
indicatia medicului
- asistenta
indeparteaza
secretiile nazale si
asigura un aport
suficient de lichide
- sigura o pozitie
sezanda sau
semisezanda pentru
a favoriza
espectoratia

Se evalueaza
incetarea tusei
persistente ,
eliminarea
expectoratiei si
disparitia dispneei.

Nevoia de a-si
Alterarea confortului Copilul sa prezinte
mentine temepratura cauzata de
temperatura
corpului in limite
- hipertermie
corporala in limite
fiziologice
manifestata prin
fiziologice sa fie
- cresterea
echilibrat hidrotemepraturii corpului electrolitic
peste 37
- transpiratii
abundeste

Asistenta aeriseste
incaperea
Asigura
imbracaminte lejera
Aplica comprese
reci, incalzeste
pacientul in caz de
frisoane
Administreaza
medicamtie
recomandata de

Se evalueaza:
- scaderea febrei
Echilibrarea hidroelectrolitica

medic antitermice,
antibiotice
Schimba des lenjeria
si de corp si de pat
Urmnareste efectul
medicamentelor

APARATUL RESPIRATOR
este format din
A) cai extra pulmonare: cavitate nazala, faringe, laringe, bronhii.
B) plamanii, drept si stang.
La exterior plamanul, este invelit intr-o membrana seroasa dubla, compusa din 2 foite. Foita parietala ce
vine in contact cu cutia toracica, si viscerala ce acopera plamanul. ----numita pleura.
Respiratia este functia prin care organismul ia oxigen din mediul extern si elimina CO2 , timpi respiratiei
sunt: inspiratia si expiratia.
Etapele respiratie sunt:
1. Etapala pulmonara
2. Sgvina
3. Circulatorie
4. Tisulara
Organele care asigura respiratia sunt : scheletul cutiei toracice, muschii cutiei toracice si diafragmul.
Ventilatia pulmonara este circulatia aerului prin caile respiratorii si plaman depinzand de frecventa
miscarilor respiratorii
Parametrii respiratiei sunt
1) CV- capacitatea vitala, este volumul maxim de aer care poate fi eliminat din plamani printr-o expiratie
maxima dupa o inspiratie maxima
Capacitatea vitala reprezinta suma a 3 volume
- volum de aer curent VC
- volumul de rezerva inspirator VRI
- volumul de rezerva expirator VRE
2) Volumul rezidual VR- reprezinta aerul ce nu poate fi eliminat nici dupa o expiratie fortata
3) Capacitatea pulmonara totala CPT- reprezinta capacitatea vitala + volum rezidual CPT= CV+VR
TERMENI MEDICALI
Torace efizematos= torace dilatat
Bronsectazie= dilatarea cronica a bronhiilor
Hipoxemie= scaderea oxigenului din sange
Hipercapnie= cresterea saturatiei de CO2 in sangele arterial.
Hipocapnie= scaderea saturatiei de CO2 in sangele arterial.
PaO2 = presiunea partiala a oxigenului in sangele arterial
SaHbO2= saturatia hemogrlobinei cu oxigen.---- valoarea normala 92-95%
PaCO2 = presiunea partiala a CO2 in sangele arterial
Pv CO2= presiunea partiala a CO2 in sangele venos.
BPOC= brohopneumonie cronica obtstructiva
VEMS= volum expirator maxim pe secunda
Plurezie = inflamatia pleurei cu acumulare de lichid ( apa la plamani )

Pneumotorax = acumularea aerului in cavitatea pleurala


Wheezing= respiratie suieratoare
EM = colectie purulenta la nivelul cavitatii pleurale
Asistenta participa la examunul clinic efectuat de medic: la inspectie, la palpare, percutie ( lovirea
peretului toracic cu degetele) putand evidentia matitate sau hipersonoritate, si ascultatie. ( patologic se
pun in evidenta sufluri tubar, cavitar, pluretic ce poti fi crepitante )
Asistenta participa si efectuieaza recoltari pentru examene de laborator :
A) recoltari de sange
B) recoltari de urina
C) recoltarea sputei pentru examen bacteriologic : se face dimineata pe nemancate fara ca bolnavul sa
fumeze sa bea , sa manance, sa se spele pe dinti. In cutii Petri sterile cu sau fara mediu de cultura
La persoanele care inghit sputa sau expectoarea putin recoltarea se poate face prin spalatura bronsica ,
spalatura gastrica vezi anul I
D) recoltarea sputei pentru recoltarea bacilului koch. Se face in recipiente sterile , sunt necesare 3 probe
de sputa in TBC , recoltarea se face in cutii PEtri sterile, sau in recipiente de unica folosinta 3-5 ml de
sputa
E) examen citlogic din sputa. Se efectueaza pentru evidentierea celulelor tumorale -- recoltare idem
examen bacteriologic
F) examen micologic din sputa . Se face pentru evidentierea ciupercilor in special CANDIDA
ALBICANS ---idem examen bacteriologic.
G) examen parazitologic din sputa. Se face in caz de suspiciune de chist hidatic pentru depistarea
parazitului tenia echinococus.
H) examenul licihidului pleural , recoltat prin punctie pleurala sau toracocenteza---vezi anul I .
UN ALT EXAMEN ESTE BIOPSIA PLEURALA efectuata de medic prin puctie transtoracica necesara
uneori pentru a pune un diagnostic precis . De exemplu: pleureziile TBC, neoplazice
Materiale necesare
Ace speciale de biopsie
Comprese sterile
Seringi si ace sterile pentru anestezie
Porttampoane
Tampoane
Xilina 1%
Solutie dezinfectanta - betadina
Eprubete cu solutii fixatoare pentru prelevari citologice
Manusi sterile
Tavita renala
Medicamente in caz de urgenta
PREGATIREA BOLNAVULUI
a) psihica
B) fizica. Se recolteaza sange pentru timp de sangerare si timp de coagulare si se recomanda sa nu
manance, inaintea tehnicii i se administreaza intramuscular atropina si la bolnavii anxiosi un tranchilizant
Medicul efectueaza tehnica
Locul de electie, spatiul intercostal al 8-lea sub omoplat
Pozitia bolanvului- calare pe un scaun cu spatar ,cu spatele catre medic si cu coatele sprijinite pe spatarul
scaunului, sau sezand pe un taburet cu coatele sprijinite pe o masuta .
Rolul asistentei: dezinfectia tegumentului , servirea medicului cu instrumentele necesare , pansarea sterila
a locului , etichetarea si trimiterea la laborator a produsului recoltat si ingrijirea pacientului dupa tehnica:
- urmareste aparitia tusei, durerii, dispneei, tahicardiei , scaderea tensiunii arteriale , asigura repaosul la
pat , calmarea durerii si examen radiologic de control.

METODE DE INVESTIGATIE:
1. METODE RADIOLOGICE:
A) radioscopia toracica, este un examen radiologic ce ofera o imagine dinamica a palmanilor si a inimii ,
se face in pozitie ortostatica, bolnavului sta in picioare in spatele ecranului cu mainile in solduri , copii
mici si sugarii sunt tinuti de maini suspendati in hamuri ; rezultatul normal ITN ( imagine toracica
normala)
B) radiografia toracica- se efectueaza cu bolnavul in ortostatism cu pieptul apropiat de caseta ce poarta
filmul si mainile pe sold , coatele aduse inainte fara a ridica umerii.
C) tomografia clasica - este obtinerea unei imagini radiografice a unui strat oarecare dintr-o parte a
organismului. Permite examinarea plamanului in profunzime stabilind exact sediul leziunii
D) microradiofotografia MRF- constra in fotografierea imaginii pe un ecran fluorescent pe filme de
dimensiuni mici, metoda este utila pentru depistarea activa si precoce a TBC-ului , cancerului
bronhopulmonar.
E) bronhografia - este examinarea radiologica a arboreului bronsic dupa injectarea unei substante de
contrast : lipiodol sau iodipin. Care sunt liposolubile sau ioduron sau diodon care sunt hidrosolubile
Scopul este explorator pentru depistarea tumorilor pulmonare bronsectaziilor
MATERIALE NECESARE
medicamente sedative ( fenobarbital)
Atropina
Anestezice
Sonda Metra sterila
Substanta de contrast
Scuipatoare
Tavita renala
Expectorante
Antitusive
ETAPE DE EXECUTIE
a) pregatirea psihica a pacientului
I se explica tehnica
b) pregatirea fizica
Cu 2-3 zile inainte va primii expectorante
In ajunul examinarii primeste sedative de ex fenobarbital
Cu 1 jumatate de ora inainte i se adiministreaza o injectie cu atropina 1 fiola IM, pentru a reduce secretia
glandelor salivare si secretiile cailor respiratorii + un antitusiv . Bolnavul va fi anuntat sa nu manance sa
nu bea sa nu fumeze in dimineata examinarii
Bronhografia se efectueaza dimineata pe nemancate : bolnavul este ajutat sa se dezbrace , se aseaza in
decubit dorsal putin inclinat spre partea care trebuie injectata dupa care medicul efectueaza anestezia
cailor respiratorii , introduce sonda metrans prin sondaj traheobronsic si injecteaza prin sonda substanta
de contrast usor incalzita cu presiune moderata.
Bolnavul va fi adus pe rand in decubit dorsal lateral stang ventral , lateral drept cu toracele ridicat , sau in
pozitie TRendelemburg pentru ca substanta de contrast ( este radioopaca ) sa cuprinda tot arborele bronsic
dupa care se fac radiografiile .
INGRIJIRI DUPA TEHNICA
Este ajutat sa se imbrace
Nu va manca si nu va bea timp de 2 ore pana trece efectul anestezicului
Substanta de contrast se elimina prin tuse, bolnavul expectorand deoarece daca o inghite poate cauza
intoxicatie cu iod
Uneori la 2 zile dupa examinare poate prezenta stari febrile ce trec fara tratament si foarte rar apar infectii
2 SCINTIGRAFIA PULMONARA

Este o metoda de explorare a plamanilor cu ajutorul izotopilor radioactivi , se efectueaza in laborator de


medicina nucleara
PREGATIREA BOLNAVULUI
In dimineata examinarii nu mananca si medicatia se intrerupe inainte cu o zi de examinare, iar in
laborator i se administreaza substanta trasoare indicata de medic. Nu necesita ingrijiri speciale . Este
contraindicata in graviditate.
EXAMENE EDOSCOPICE
1) bronhoscopia sau fibro bronhoscopia
Este un examen endoscopic ce permite examinarea vizuala a arborelui bronsic cu ajutorul unui aparat
numit bronhoscop sau fibro bronhoscop.
Scopul
A) explorator , pentru precizarea diagnosticului , pentru prelevari de secretii , biopsii, pentru examene
bacteriologice si citologice.
B) terapeutic de exemplu pentru indepartarea corpilor straini efectuarea de tratamente aspirarea secretiilor
abundente.
MATERIALE NECESARE
Fibroscopul cu toate anexele sterile
Aspirator electric cu sondele sterile
Tampoane pe port tampon
Pense
Departatator de gura
Oglinda frontalsa
Seringa laringiana sterila
Oglinda laringiana
Tavita renala'
Manusi sterile
comprese sterile
Anestezice xilina 2-4% cocaina 2-4%
Medicamente pentru eventuale urgente
Aparatura pentru oxigeno-terapie
PREGATIREA BOLNAVULUI
a) psihica
B) fizica.
Tehnica se efectueaza dimineata pe nemancate. I se administreaza un calmant. Si atropina subcutanat .
Asistenta expica pacientului despre gustul amar al anestezicului si despre senzatia de ingrosare a limbii
Pozitia bolnavului pentru anestezie este sezanda pe scaun , i se da in mana o tavita renala si solutia pentru
anestezia orofaringiana ( bolnavul face gargara cu solutia si o scuipa in tavita renala ). Anestezia poate fi
facuta si cu spray de lidocaina )
Pe urma se indeparteaza tavita renala , medicul, efectueaza anestezia laringelui dupa care executa
fibroscopia , pozitia bolnavului va fi de decubit dorsal cu capul in hiperextensie , participa 2 asistente ,
una asigura pozitia bolnavului , iar cealalta serveste medicul cu materialele necesare . Pentru efectuarea
bronhoscopiei, sub capul si umerii bolnavului se pune o perna tare, sau un sul facut dintr-o patura.
Asistenta va supraveghea permanenent starea generala a bolnavului .
Incidente accidente
1. Intoxicatii de diferite grade cu cocaina , daca inghite solutia anestezica
Masuri , bolnavul se aseaza in pozitia trendelemburg si i se administreaza cardoitonice, vasodilatatoare si
sedative corticale.
2. Leziuni traumatice la nivelul mucoasei bucale faringelui , traheei si corzilor vocale
3. Hemoragii

4. Diseminari TBC sau suprainfectii cu diversi germeni


5. Dureri in gura , disfagie sau afagie , dureri retrosternale ,cefalee, tahicardie , insomnie, tuse ,
expectoratie stare febrila
Ingrijiri
Repaus la pat timp de 4 ore nu bea nu mananca pana dispare efectul anestezicului
Timp de 2-3 zile va primi regim alimentar de crutare a laringelui : licihde , ceai cald , alimente pasate.
Sugarii si copii mici vor fi supravegheati 2-3 zile dupa tehnica deaorece pot sa faca un edem al glotei.
PLEUROSCOPIA sau toraco scopia este explorarea vizuala a covitatii pleurale cu ajutorul pleuroscopului
( este un instrument optic introdus print-un trocar ) dupa o prealabila insuflare de aer sau oxigen in
cavitatea pleurala
Scopul:
1.Este de diagnostic explorator pentru depistarea proceselor inflamatoare ale pleurelor a tumorilor pentru
recoltare de tesut pentru examen biopsice
2.De tratament chirurgical prin endoscopie
Pleuroscopul este un tub metalic prevazut cu sistem optic plus anexe plus sursa de lumina proprie
Materiale necesare:
Pleuroscop cu toate anexele sterile
Solutie dezinfectanta tinctura de iod
Solutie de novocaina 1 % 20-30 ml pentru anestezie
Campuri sterile
Manusi de cauciuc sterile
Tampoane de vata
Ace KUss pentru instituirea pneumotoraxului care se introduc cantitati de aer in mod controlabil
Tavita renala
Medicamente de urgenta pentru eventuale stari de soc
Fiole de morfina atropina si radiografiile bolnavului
Pregatirea bolanvului
A) psihica. Se explica tehnica pentru colaborare 100%
B) pregatirea fizica
Seara inaintea examinarii primeste un sedativ , iar cu 30 minute inaintea examinarii i se administreaza o
injectie de atropina si mialgin pentru scaderea excitabilitatii generale si este condus in sala de eaminare, i
se dezbraca toracele si se aseaza pe masa de examinare .
Etapele tehnicii:
1. Instituria pnemuotoraxului :
Se aseaza bolanvul in decubit lateral drept sa stang pe masa de examinare cu mana sub cap iar cu cealalta
din partea bolanva deasupra capului pentru a marii spatiile intercostale
Medicul fixeaza locul punctiei si badijoneaza cu tinctra de iod , efectueaza anestezia locala cu novocaina
1% si executa toracocenteza ( vezi anul I capitolul punctii)
Dupa punctie se racordeaza la acul KUSS aparatul de pneumotorax si se introduce aer in cavitatea
pelurala in cantitate controlata
2. Executarea pleuroscopiei:
Pozitia bolnavului ramane aceasi se inchide robinetul acului si medicul executa punctia inlocuieste
mandrinul trocarului cu sistemul optic al pleuroscopului axamineaa foitele pleurale, suprafata plamanului
si eventual recolteaza fragmente de tesut pentru examene biopsice. In final se extrage acum se
badijoneaza locul puntiei cu tinctura de iod si se panseaza steril.
Incidente accidente
1. Accese de tuse in urma iritatiei pleurale
2. Lipotimie colaps sau soc pleural, necesitand masuri de reanimare
3. Lezarea tesutului pulmonar cu trocarul

4. Hematom prin atingerea vaselor intercostale


5. Pneumotorax spontan atunci cand acul trocarului lezeaza plamanul
Ingrijiri dupa pleuroscopie
- bolanvul este imbracat, transportat la salon cu caruciorul si asezat in pat cu multa atentie pentru a evita
declansarea unei hemoragii
- repaus la pat , nu face miscari bruste pentru a nu declansa o hemoragie
- va fi supravegheat atent monitorizand functiile vitale pana dispare efectul mialginului sau morfinei
- in urmatoarele 2 zile primeste regim dietetic, usor digerabil bogat in hidrati de carbon.
In conclunzie, rolul asistentei este
- pregateste materialele
- pregateste bolanvul
- il mentine in pozitia necesara
- dezinfecteaza locul punctiei
- serveste medicul cu anestezic
- pregateste medicamentele ( eventualel medicamente ) pentru reanimare
- acorda ingrijirii dupa tehnica.
Pleuroscopia cuprinde 2 faze:
1. Instituirea pneumotoraxului
2. Pluroscopia rpopriu zisa
ExPLORAREA FUNTIONALA A APARATULUI RESPIRATOR.
Urmareste determinarea modului in care aparatul respirator satisface nnevoile organismului in stare de
repaus sau la efort. Metodele de explorare functionala sunt:
1. Spirometria, se efectueaza cu spirometrul , determinanad parametri respiratori
2. Spirografia , permite inregistrarea miscarilor respiratorii sub forma unei curbe pe hartia eutest
Etape de executie:
A) pregatirea materialelor
Piesele bucale sunt individuale si sterile
B) pregatirea bolnavului:
Tehnica se efectueaza dimineata pe nemancate sau dupa 3-4 ore de la servirea mesei. Bolanvul nu ia
medicatie excitanta sau depresiva a centrului respirator cu cel putin 24 ore inaintea tehnicii
Pozitia bonavului este sezanda , comoda, el tine in mana piesa bucala atasata la aparat , asistenta
penseaza nasul bolnavului iar bolnavul dupa o inspiratie profunda, expira maxim prin piesa bucala
Proba se repeta de 2-3 ori obtinand 2-3 curbe inregistrate pe hartia tip eutest ce reprezinta expirograma
Inregistrarea capacitatii vitale CV se numeste spirograma
Se pot determina la spirograf urmatorii parametrii:
- se determina VEMS ( volumul expirator maxim pe secunda )
- se determina CV capacitatea vitala
- se determina indicele tiffeneau IT, care este un indice de permeabilitate IT= VEMS/CVx 100
Valorile scazute sunt inregistrate in: traumatisme ale cutiei toracice , in cifoscolioza , tumori pulmonare,
pleurezia , pneumonie , lobectomii .
3. Spiroergografia
Este un test de efort prin care se analizeaza capacitatea de adaptare a respiratiei la solicitarii , la efort. In
timpul probei pacientul este supus unui efort ( bicicleta ) ce creste treptat si in timpul probei se determina
concentratia oxigenului in sangele arterial prin metoda oximetriei ( oximetrul se aplica pe lobul urechii ) .
In timpul efectuarii probei se inregistreaza spirograma
Etape de executie
A) pregatirea materialelor : spirograj, oximetru, bicicleta ergometrica.
B) pregatirea bolnavului idem spirografie.

C) determinarea parametrilor respiratori fara efort


D) determinarea parametrilor respiratori in timpul efortului
In functie de gradul de saturatie in oxigen al sangelui arterial la intensitatii diferite de efort se apreciaza
gradul insuficientei respiratorii
Alte metode de explorare functionala
1. Probe farmacodinamice care urmaresc depistarea unor tulburari in motricitatea peretilor arborerului
bronsic
Materiale necesare:
Spirograf , substante bronhoconstrictoare sau bronhodilatatoare , trusa de urgenta pentru crizele dispneice.
A) testul bronhocostrictor urmareste depistarea unui astm bronsic
Tehnica:
Se determina VEMS de repaus apoi se administreaza acetil folina sau histamina sub forma de aerosoli
dupa care se repeta VEMS-ul . In mod normal diferenta dintre cele 2 determinari nu depaseste 10 % .
Testul este pozitiv daca VEMS scade cel putin 20 % dupa 1,5 ml acetilcolina
B) testul bronhodilatator se efectueaza cu alupent astmopent , salbutamol, sau berotec administrat prin
aerosol daca VEMS-ul creste peste 20% indica un astm bronsic
SEMNE SI SIMPTOME
specifice afectiunilor aparatului respirator
1. Durere toracica , difera ca localizare , intesitate si mod de aparitie in functie de regounea afectata si
extinderea leziunilor . Exista durere de tip pleural , junghi toracic in pneumonie. Durerea creeaza
disconfort , tulbura somnul pacientului si limiteaza miscarile.
2. Tusea poate fi uscata sau umeda ( iritativa sau productiva) cu sau fara difonie, e un soptom dominant in
unele afectiuni respiratorii , difera ca frecventa si mod de apartie putand fi matinala , vesferala ( seara ) si
duce la epuizarea pacientului si tulburarea somnului.
3. Expectoriatia vezi An I cantitate si aspect.
4. Hemoptizia. E sputa cu sange putand fi hemoptizie, mica medie sau mare . Apare in tbc , cancer
5. Vomica. Eliminarea unei cantitati mari de sputa ( pana la 1 litru sau mai mult) prin dechiderea unei
secretii purulente, chist etc.
6. Dispneea. Setea de aer respiratie dificila. E consecinta scaderii aportului de oxigen, cresterii valorii
CO2 si obstructiei cailor respiratorii. Difera in functie de timpul respirator afectat , de ritmul respiratiei si
de circumstantele de aparitie ( la efort sau in repaus ) . Dispneea poate fi insotita de tiraj cronar si poate fi
inspiratorie in insuficienta inspiratorie, expiratorie si paroxistica in ast sau permanent in BPOC
( bronhopneumonie cronica obstructiva ) a se repeta anul I respiratia.
7. Tahipnee. Accelerarea ritmului respiratiei
8. Wheezing. Zgomot suierator in expir intalnit in astm bronsic.
9. Cianoza . Coloratie violacee intalnita la nivelul tegumentelor, mucoaselor , datorata hipoxiei
10. Sughitul. Apare prin iritarea nervului frenic in tumori pulmonare, plurezii. Combaterea sughitului se
face prin administrare de algocalmin,
miazim, mialgin. Perfuzie cu xilina 1% ( aproximativ 20
ml + 250 ml grlucoza sau ser fiziologic). Ingestie de bicarbonat., metode empirice.
11. Tulburari ale vocii sau disfonia. De exemplu voce ragusita in laringita , voce nazonata in obstruarea
foselor nazale voce bitonala in leziunile nervului recurent.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA.
Se caracterizea prin imposibilitatea plamanilor dee a asigura axigenarea sangeui si eliminarea CO2.
Cauzele IRA ( insuficienta respiratoei acuta)
- corpi straini, laringita acuta
- neoplasme , traumatisme, fracturi costale.\
- intoxicatii bronhoalveolita de deglutitie ( regurgitari in caile respiratorii a continutului gastric)
- crize de astm bronsic
- BPOC embolie pulmonara , coma diabetica, meningita

Manifestari de dependenta ( semne si simptome)


Dispnee inspiratorie cu bradipnee in ocstructie de cai respiratorii
- dispnee expiratorie- criza de astm
- polipnee- intoxicatii
- dispnee Kusmaul- coma diabetica
- CHEYNE-STOCKES in hipertensiune cerebrala
- cianoza periorala, perinazala, unghii, pavilionul urechii, generala.
- modificari de amplitudini, miscarile respiratorii in fracturi costale.
- tahicardie, durere toracica, junghi toracic intens in embolie , junghi violent in pneumotorax
- tegumente calde, umede, transpiratiii abundente , anxietate, somnolenta
INGRIJIRI DE URGENTA
1.permeabilizarea cailor respiratorii
A) in obstructile supraglotice
- se aseaza bolnavul in decubit dorsal, capul in hiperextensie in caz de caderea limbii , se aplica pipa
GUEDES ( in special la cei in coma )
- in caz de varsatura se intoarce lateral capul victimei.
- se curata orofaringele de secretii cu degetul invelit in compresa de tifon sau prin aspiratie orofaringiana (
cu o sonda adaptata la aspirator )
- in caz de corp strain se permeabilizeaza caile respiratorii prin efectuarea manvrei HEIMLICK in pozitia
ortostatica si orizontala ( in pozitia ortostatica se imbratiseaza victima pe la spate incrucisand mainile sub
apendicele xifoid se efectueaza o miscare de tragere si presiune de jos in sus de cateva ori pana se elimina
corpul strain.
- in pozitie orizontala pacientul este in decubit dorsal; jos asistentul ingenuncheaza in stanga, se aplica
palmele in regiunea apigastrica exacutand o miscare de apasare de jos in sus la baza toracelui pana se
alimina corpul strain.
B) in obstructiile subglotice la inconstienti se aspira secretiile cu seringa guyon, cu aspirator, se transporta
la ATI
Se mai poate face drenaj postural asezand bolnavul in decubit ventral sau lateral cu apul mai jos decat
trunchiul si intors lateral.
La cei in decubit ventral se poate pune o patura facuta sul sub regiunea inghinala pt a favoriza drenarea
secretiilor si se schimba pozitia la 30 minute
C) in obstructiile laringo- traheale severe se practiva de catre medic intubatia orotraheala (IOT) sau
traheostomia se se face aspiratia secretiilor. Iar extragerea corpilor straini din laringe si trahee se face cu
laringoscopul sau cu bronhoscopul de catre medic.
2. Respiratia artificiala: gura la gura daca bolanvul este in stop respirator sau cu trusa de ventilatie
mecanica.
3. Oxigenoterapia se utilizeaza in toate formele de insuficienta acute. ( obligotariu inainte de
oxigenoterapie se asigura permeabilitatea cailor respiratorii , se introduce sonda nazala sterila, masurand
distanta de la nas pana la lobul urechii, oxigenul se umidifica . Acesta contine 2/3 apa si 1/3 alcool etilic
iar debitul de administrare este de 16-18 ml/ minut.
4. Alte mijloace terapeutice
- evacuarea lochidelor pleurale, a aerului in pneumotorax
- stimularea centrilor respiratorii
- combaterea acidozei prin perfuzii cu ser bicarbonat de sodiu
- tratament simptomatic cu bronhodilatatoare
- tratament etiologic
Rolul asistentei
- dezobstructionarea cailor respiratorii in functie de locul obstructiei
- respiratia artificiala+ administrarea oxigen.

- administreaza medicatia prescrisa; bronhodilatatoarea, mucolitice, expectorant, corticoizi , antibiatic.


- asigura pozitia care sa faciliteze respiratia ( SEMISEZANDA , SEZANDA ) , AERISIREA
SALONULUI + microclimat optim )
- masoara functiile vitale si vegetative
- observa semnele unor complicatii
- asigura psihoterapia pacientului in timpul crizelor dispneice ajutandu-l in satisfacerea nevoilor
fundamentale.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU EMBOLIE PULMONARA
embolia pulmonara este obstructia brusca a arterei pulmonare sau a unei ramuri a acesteia printr-un
tromb ( cheag de sange )
factorii de risc sunt : tromboza venoasa a gambei, interventii chirurgicale , abdominale si pelviene,
ginecologice, fracturi de os femural, imobilizare indelungata la pat.
Manifestari de dependenta ( semne si simptome )
- debut brutal cu durere violenta ce corespunde migrarii trombului in plamani.
- dispnee cu polipnee
- tuse
- cianoza
- lipotimie chiar colaps
- uneori hemoptizie
- febra, tahicardie
Hipotensiune
Inteevetiile asistentului
Anunta imediat medicul, se aseaza bolnavul in decubit dorsal cu trunchiul ridicat, se canuleaza o vena pt
recoltari sanguine+ monteaza perfuzia si administreaza medicatia si calmantele indicate , monitorizeaza
functiile vitale si vegetative, administreaza oxigen
In adm.tratamentului asistenta va respecta ritm, doza, orar , el avand scopul de a permeabiliza artera
pulmonara obstructa.
Se administreaza fibrinolitici si anticoagulante: heparina in perfuzie intravenoasa se administreaza la
inceput apoi se continua cu fibrinolitice de ex: streptochineaza, se administreaza prin perfuzie lenta
dizolvata in ser glucozat 5%
In timpul tratamentului se urmareste timpii de coagulare, fibrinogenul, hemoglobina, in functie de
indicatiile medicuui.
In caz de accidente hemoragice se intrerupe perfuzia se anunta medicul si se administreaza plasma sau
sange + med hemostatice. Tratamentul chirurgical consta in embolectomie ( se practica cand tratamentul
fibrinolitic este contraindicat sau ineficient ).
Embolectomie= inteventie chirurgicala de extragerea a trombilor intravasculari.
Profilaxia emboliei pulmonare cuprinde:
- prevenirea trombozelor nervoase profunde+ tratarea lor cu anticoagulante
- reducerea imobilizarii prelungite si mobilizarea corecta, precoce pre si post operatorie
- monitorizarea timpilor de coagulare si reechilibrare hidrielectrolitica.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PNEUMOTORAX SPONTAN
Pneumotoraxul spontan este patrunderea accidentala a aerului in cavitatea pleurala printr-o perforatie a
acesteia care compirma plamanii de partea respectiva. Este o urgenta medicala ce necesita internare si
trantament specializat.
Manifestari de dependenta semne si simptome.
- junghi toracic violent
- dispnee foarte accentuata dureroasa
- anxietate si cianoza
- tuse

- soc pleural
- tahicardie
- paloare
- transiparii reci.
Interventia asistentei
- se aseaza bolnavul in repaus absolut la pat, se recomanda repaus vocal.
Se administreaza calmante recomandate de medic pentru combaterea durerii 1-2 fiole algocalmin sau
fortral.
Se combate tusea cu codeina sau alte tusive indicate.
Oxigenoterapie prin sonda nazala
Asistenta canuleaza o vena si monteaza perfuzia.
Se administreaza anxiolitice indicate de medic, iar in formele cu axfisie medicul efectueaza exuflatie
decompresiva prin instalatia de aspiratie dupa metoda drenajului pleural.
INGRIJIREA BOLNAVULUI CU CHIST HIDATIC PULMONAR
Chistul hidatic pulmonar este o boala provocata de localizarea si dezvoltarea in plaman a larvei TAENIA
ECHINOCUS ( se ia de la animale, obtinuta prin cale digestiva prin contact repetat cu cainele sau prin
mainile murdare fie indirect prin apa sau aliment infestat.
Chisturile pot fi unice sau multiple.
Semne si simptome'
In prima faza urticarie, prurit, tuse iritativa uscata+ dispnee iar in a doua faza vomica, hemoptizie.
Rolul asistentei
Efectueaza IDR ( intraderomo reactie ) CASSOUNI cu acest solvent executata cu licihd de chist hidratic
obtinut de la bovcine sacrificate )
Reactia este pozitiva daca la 5-10-20 minute de la injectarea antigenului apare o reactie locala urticariana
sau veziculara inconjurata de o zona de hiperunie
Asistenta recolteaza sange pt leucograma ce indica o eozinofilie ce deppaseste peste 5% peste valorile
normale
Asistenta pregateste bolnavul pt examen radiologic pulmonar ( in caz de chist apare o opacizare rotunda
bine delimitata )
Asistenta sustine pacientul in vomica( se elimina un lichid clar cu gust sarat si poate fi insotita de tuse
hemoptizie , dispnee si dureri- toracice violente
Tratamentul chirurgical necesita pregatiri preoperatorii si ingrijir postoperatorii
Profilaxia
Evitarea contactului intim cu cainii sau alte animale ( bovine, ovine )
Spalarea pe maini inainte de masa, spalarea legumelor , fructelor ce pot fi infestate de caini.
INGRIJIREA BOLNAVULUI CU HEMOPTIZIE
Eliminarea pe gura ( nas ) a unei cantitati de sange provenita din caile respiratorii
Cauze : TBC cancer bronhopulmonar, traumatisme toracice, intoxicatii
Semne simptome manifestari de dependenta
Senzatia de gadilare a laringelui
Caldura retrosternala
Gust de sange in gura ( matalic si sarat )
Tuse iritativa in urma careia se elimina sange ce are culoarea rosu aprins, are aspect aerat,spumos, poate fi
amestecat cu mucus sau expectoratie mucopurulenta
Asistenta va urmarii pacinetul avaluand cantiatatea, aspectul, culoarea sangelui eliminat
Hemoptiziile mari si mijlocii sunt insotite de paliditati, anxietate, transpiratii, tahipnee, hipotensiune
Interventiile asistentei
Aseaza bolanvul in repau absolut la pat in pozitie semisezanda intr-un salon bine ventilat
Se recomanda bolnavului sa nu vorbeasca total

Se administreaza lichide reci in cantitati mici si repetate, poate primi cuburi de gheata sa suga.
Se plica punga cu gheata pe regiunea presupusa sangeranda sau pe regiunea sternala
Asistenta monitorizeaza puls, temp, TA
In hemoptiizile mari se face legatuea celor 4 membre alternativ prin strangere cu garou pt a diminua
circulatia de intoarcere venoasa.
Se combate tusea cu calmotusin, codeina, codenal,
Asistenta monteaza o perfuzie cu solutie hipertona de glucoza+ medicatie hemostatica de ex: clorura de
calciu sol 10% intravenos, vitamina C fiole IV, vitamina K, etamstilat.
La indicatie asist administreaza sange izogrp, izo Rh
Nu se administreaza expectorant
Alimentatia in primele zile se rezuma la lichide reci
Se va avita administrarea preparatelor morfinice deoarece creste riscul retentiei sangelui in arborele
bronsic.
Se intervine chirurgical in caz de TBC, traumatisme toracice, cancer bronsic, chist hidatic.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU ASTM BRONSIC
Astmul bronsic este un sindrom clinic caracterizata prin crize de dispnee paroxistica expiratorie provocata
de stenoza functionala spastica a bronhiilor.
Factorii determinati sunt: praful, polenul, pulbere, par animale, mucegaiul, miros de detergent.
Semne si simptome
Criza de astm bronsic apare brusc si survine mai ales noaptea fiind precedata de o stare prodromala
caracterizata prin stranut, hisroree nazala, tuse uscata, lacrimare pruurit la pleoape. Criza se caracterizeaza
prin : dispnee expiratorie cu expir prelungit suierator, bradipnee, tuse urmata de expectoratie mucoasa
eliberatorie.
Bolnavul ramane in pozitia sezanda ( ortopnee) cu capul inclinat pe spate sprijinit in maini sau alearga la
fereastra.
Faciesul exprima spaima, ochi............, nari dilatate, gura deschisa, tegumente cianotice cu transpiratie
rece.
Criza poate dura cateva minute sau cateva ore si se termina brusc cu eliminarea sputei, bradicardie, uneori
HTA.
Criza de astm este o urgebta medicala si pana la venirea medicului poate primi bronhodilatatoare
( miofilin ) IV , sau bronhodilatatoare sub forma de spray , simpatico mimetice ex: alupent, berotec sub
forma de inhaltii ( spray ) , cortizon IV o fiola sau in perfuzie+ oxigenoterapie.
Miofili se administreaza IV foarte lent timp de 10-15 min pentru a prevenii tulburarile de ritm.
Ingrijir/ rolul asistentei
- se asigura pozitia semisezanda sau sezanda
- se asigura adm tratamentului + oxigenoterapie si asistenta are obligatia sa diferentieze criza de astm
bornsic caracterizata prin dispnee bradipneica cu expir prelungit , ortopnee, tegumente palide
transpirate , , bradicardie si sete de aer de criza din astmul cardic caracterizat prin dispnee polipneica,
inspiratorie se de ade3mul pulmonar acut caracterizat prin sufocare grava , cianoza, expectoratie roza,
spumoasa aerata.
Criza de astm bronsic poate fi tratata si ambulator administrand miofilin, HHC si daca nu cedeaza
necesita internare.
Starea de rau asmatic se caracterizeaza prin crize prelungite durand peste 24-48 ore rezistenta la tratament
de obicei fara expectoriatie manifestandu-se prin asfixiere , colaps . Tratamentul este idem cu criza de
astm bronsic dar in spital perfuzabil.
Tehnica adm corecte a spray-ului anti-astmatic.
Pozitia bolnavului: sezanda sau ortostatism se tine spray-ul cu piesa bucala in jos intre degetul mare si
aratator, bonavul expira profund pune piesa in gura execita un inspir profund in timp ce apasa o singura
data pe flacon si nu se expira 10 sec.

INGRIJIREA PACIENTULUI CU PNEUMONIE BACTERIANA ACUTA


pneumonia bacteriana acuta este un proces inflamator de natura infectioasa la nivelui.......pulmonar
provocata frecvent de penumococi, stafilococi sau streptococi.
Manifestari de dependenta
A) in pneumonia pneumococica
- debut brusc
- frison
- febra
- polipnee
- junghi toracic
- tuse la inceput uscata apoi cu expectoratii galbene riginie vascoasa
- tahicardie
- frecvent herpes B
B) pneumonia streptococica caracterizata prin urmatoarele manifestari:
- debut insibios
- frisoane
- febra
- stare generala alterata
- dispnee cu cioanoza
C) pneumonia stafilococica se caracterizeaza
- debut insibios
- frisoane
- febra
- stare generala alterata
- dispnee
Obiectivele de ingrijire sunt:
Combaterea infectiei, eliberarea cailor respiratorii, asigurarea unei respiratii eficiente si prevenirea
complicatiilor.
Ingrijiri:
Repaus la pat in perioadele febrile in pozitie semisezanda pentru favorizarea respiratiei
Aerisirea salonului
Oxigenoterapia la nevoie
Se asigura alimentatie lichida si semilichida in perioadele febrile si trepatat se trece la o alimentatie
normala.
Se previne deshidratarea in perioadele febrile prin administrarea de lichide in cantitate suficienta
Se asigura igiena tegumentelor, se schimba lenjeria de corp si pat, infunctie de nevoile bolnavului
traspirand abundent.
Se asigura pacientului pozitii care sa faciliteze expectoratia si este ajutat la satisfacerea nevoilor
fundamentale.
Asistenta masoara functii vitale efectueaza recoltari si administreaza tratament etiologic, simptomatic
urmarind starea generala a pacientului
INGRIJIREA PACIENTULUI CU BRONSECTAZIE
Bronsectazia este o afectiune caracterizata prin dilatarea si deformarea bronhiilor manifestata clinic prin
hemoptizii si tuse cu expectoratie purulenta cu evolutie cronica si perioade de acutizare si remisie.
Factorii favorizantii : frig, umezeala, expunerea la pulberi si substante iiritante.
Manifestari de dependenta:
- tuse la inceput uscata apoi cu expectoratie frecventa dimineata, dispnee, durere toracica, febra moderata,
hemoptizie.
Probleme pacientului sunt:

Obstructia cailor respiratorii si diminuarea schimbarilor gazoase.


Obiective de ingrijire:
- combaterea infectiei
- dezobstruarea cailor respiratorii
Imbunatatirea ventilatiei pulmonare si prevenirea complicatiilor.
Ingrijiri:
- asigurarea repaosului la pat in perioada de acutizare
- administrarea de lichide pentru fluidificarea secretiilor
- aplicarea masurilor de mobilizare si eliminatorie a secretiilor de ex: drenaj pastural, tapotare.
- masuri de combatere a hemoptiziei
- asistenta administreaza tratament medicamentos
- educa pacientul sa evite factorii de acutizare a bolii.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PLEUREZIE
Pleureiile sunt afectiuni caracterizate prin existenta lichidului intrapleural cu caracter de exudant
secundare unui proces inflamator la nivelul foitelor pleurale
Manifestari de dependenta
A) in pleurezia serofibrinoasa TBC : frison, febra, transpiratii ( noaptea ) , inapetenta, slabiciune,
oboseala, durere toracica eccentuata la miscarea toracelui, scaderea ponderala, dispnee ce apare cand
exudatul este masiv si comprima plamanul, tuse, limitarea miscarilor in timpul respiratiei la hemitoracele
bolnav.
B) in pleureziile purulente avem urmatoarele simptome: frisoane repetate, febra remitenta, durere
toracica, tahicardie, paloare, HTA, stare generala alterata.
Examenele paraclinice indicate: toracocenteza, bipsie pleurala, radiografie toracica, IDR.
Obiective de ingrijire: imbunatatiea respiratiei, combaterea infectiei, a febrei, a durerii si atusei.
Ingrijrii:
- asigurarea reapusului la pat in perrioadele febvrile
- vitamino terapie
- administrarea tratamentului antiinfectios, etiologic simptomatic de combatere a tusei , durerii, frebrei si
patogenic ( cortico terapie ).
INGRIJIREA PACIENTULUI BPOC
Pacientul prezinta insuficienta respiratorie cronica care datorita unor suprainfectii bronsice se acutizeaza
prezentand pusee de insuficienta RA
Ingrijrii:
- combaterea hipoxeniei prin oxigenoterapie, oxigenul este administrat cu prudenta 0,5 max 1litru/ minut
- combaterea obstructiei prin aspiratie bronsica sau chiar respiratie asistata dupa traheostomie
- combaterea inflamatiei cu antibiotice, corticoizi si a hipersectiei bronhexim, combaterea spasmului cu
bronhodilatatoare : miofilin.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU EDEM PULMONAR ACUT.
Manifestari de dependenta
- dispnee accentuata, sufocare agravata, cianoza, expectoratie roza spumoasa.
Ingrijiri:
- se asigura pozitia semisezanda pe scaun sau marginea patului cu picioarele atarnate.
- se capteaza expectoratia si se curata gura bolnavului.
- se face oxigenoterapie, cantitate mare 16-18ml/ minut barbotat prin alcool diluat 2/3 apa si 1/3 alcool,
iar sonda va fi introdusa pe nas pe o lungime egala cu distanta dintre nas si lobul urechii.
- aerosol cu bronhodilatatoare
- aspiratia secretiilor bronsice
- scaderea circulatiei de intoarcere ( venoasa ) prin emisie rapida de sange aprox 300-500 ml cu exceptia
starii de soc sau de infarct miocardic sau se face aplicarea garourilor la radacina a 3 membre si arlternativ

din 10 in 10 minute unul din garouri se schimba la al 4-lea membru, iar scoaterea garoului se face
progresiv.
- se administreaza tratsament la indicatia medicului: morfina, IM sau IV ( MORFINA NU SE
ADMINISTREAZA IN EFEM PULMONAR DE ORIGINE EXTRACARDIACA SAU CAND SE
SUSPECTEAZA UN ASTM BRONSIC) tonicardice, diuretice cu actiune rapida ex: furosemid IV o fiola
20 mg, HHC.
- in cazurile grave se face intubatie si respiratie asistata.
INGRIJIREA BOLNAVILOR CU TBC PULMONAR
TBC - pulmonar este o boala infecto contagioasa provocata de bacicul KOCH care afecteaza intregul
organism efectand in special plamanul si evoluand cronic in 2 etape: TBC primara si TBC secundara
Contaminarea se face:
A) pe cale aeriana de la omul bolnav prin picaturi FLUGGE direct sau indirect prin particule de praf
contaminate in urma depunerii pe jos si pe obiecte a picaturilor bacilare ridicate apoi in aer si inhalate.
B) pe cale digestiva prin ingerare de alimente infectate ( lapte, unt, provenite de la animale bolanve )
Bacilul KOCH il gasim in expectoratie , in lichidul de spalatura gastrica.
Manifestari de dependenta: semne simptome
In TBC primar pacientul prezinta tuse uneori sindromul de impregnatie bacilara caracterizata prin :
astenie, inapetenta, scadere ponderala, subfebrilitate IDR la tuberculina este pozitiva , diagnosticul
confirmandu-se radiologic.
Evolutia este buna, prognosticul spre vindecare.
TBC secundar sau ftizie este tuberculoza de suprainfectie ce debuteaza prin leziuni nodulare si sindromul
de impregnatie bacilara. Debuteaza prin scaderea ponderala, astenie fizica si psihica constanta, sub
febrilitate, transpiratie nocturne. In perioada de stare pacientul prezinta febra discreta apoi febra ridicata
39 grade, tuse la inceput urscata cu expectoratie redusa in faza de remisie si abundenta mucopurulenta
verzuie cu miros fad in perioada activa + dispnee, hemoptizie ( sputa hemoptica )
Ingriji generale.
- asigurarea unei stari de confort in decubit dorsal cu o perna subtire sub cap daca bolnavul are caverne
deschise va si asezat in pozitii care favorizeaza intinderea si cicatrizarea acestora prin comprimarea
plamanului. Se ex: pozitia trendelemburg pentru caverne in lobii superiori in cavernele mari se practica
drenajul postural, se asigura repaus la pat in functie de starea generala a bolnavului.
- se asigura igiena corporala+ stimularea circulatiei prin frictionare, masaj ( vezi anul I ).
- se asigura alimentatie hipercalorica care sa contina toate principiile alimentare, bogate in vitamine si
saruri minerale. Se stimuleaza pofta de mancare prin vitamina C.
- asistenta monitorizeaza zilnic temperatura, puls, respiratie urmareste greutatea corporala, expectoratia
( cantitate, aspect , continut) sesizand prezenta sangelui in sputa, anunta medicul, ea sfatuieste bolnavul sa
nu inghita sputa fiind pericol de diseminare intestinala a bacilului KOCH.
- se practica aeroterapia prin expunerea treptata a bolnavului la aer.
- se recomanda gimnastica respiratorie care stimuleaza capacitatea de aparare a organismului.
- asistenta administreaza tratamentul medicamentos: compus din antibiotice tuberculostatice ex:
rifampicina, streptomicina, in faza intensiva de tratament 7 zile din 7 pe o perioada de 3 luni iar in faza
de contaminare 3 zile din 7 inca 3 luni.
Durata tratamentului cronic se face ambulatoriu continuandu-se pana la 8 luni la cei cu recadei
supravegheat de madicul de familie.
- pentru depistarea bolnavilor cu TBC se fac controlate epidemiologic pulmonare: MRF si examenul
bacteriologic din sputa pentru bacilul KOCH.
- IDR la tuberculina este metoda prin care se poate recunoaste daca organismul a suferit sau nu infectie
TBC- se practica IDR dupa metoda MANTOUX ( mantu ) pe fata anterioara a antebratului stang se
dezinfecteaza tegumentul se se introduce ID 0,1 ml sol de PDD
Injectia se face cu seringa 1 ml, la locul injectiei apare papula albicioasa de 5-6 min cu aspect de coaja de

portocala.
Citirea reactiei se face 72 ore dupa injectie se masoara in mm, reactia este considerata pozitiva + cand
diamentrul este de 20 mm sau mai mare si negativa cand la locul injectiei nu apare nici o induratie. Dupa
4-7 zile reactia dispare si ramane o usoara pigmentare si descuamare locala.
Vaccinarea BCG ( bacil calmet gurin ) - pt intarirea impotriva BCG. Se incepe la nou-nascutul la termen
putandu-se revaccinacei care nu prezinta in decurs de 6 luni o cicatrice post vaccinala mai mare de 3 mm.
Dupa diluare vaccinul se utilizeaza in timp de 30-60 m se pastreaza la intuneric si 4 grade.
Materiale necesare:
Seringa sterila 0,5-1ml, ace pt injectii ID, alcool , tampon de vata, se administreaza strict ID 0,1 ml din
suspensia vaccinala, locul de electie treimea media a bratului stand pe fata postero externa dupa injectie
apare o papula ce dispare dupa 30 minute pt ca apoi in decurs de 1-2 zile sa apara un eritem ( rosire ) usor
roz-violaceu cu diametrul de 3-8 mm. Nodulul se poate ulcera cu aparitia unei cruste care cade. Nu se
aplica pe nodulul antibiotic sau alcool iodat. La caderea crustei ramane cicratice denivelata fata de
tegumentul din jur cu diametrul de 5-6 mm initial violaceu apoi alb sidefie. Se considera vaccinare reusita
daca citracitea depaseste 3 cm si nereusita sub 3 mm.
Educatia sanitara a bolanvilor cu TBC.
Vor fi constietizati de caracterul transmisibil a bolii. Vor fi educati sa utilizeze scuipatori si sa evite
imprastierea sputei. Scuipatorile sunt schimbate si dezinfectate de mai multe ori pe zi.
Educatia sanitara se extinde si aspura modului de viaa a bolnavului: igiena, alimentatie, evitarea
fumatului si a consumului excesiv de alcool.
Bolnavii trebuie convinsi de necesitatea efectuarii corecte a tratamentului pt a evita recidivile.
Pacientul trebuie sa cunoasca metodele de profilaxie privind transmiterea intrafamiliala a bolii.
Un nou nascut un va fi alaptat de mama care are TBC.
Tata cu TBC va dormi in camera separata fata de copii.
Utilizarea veselei , lenjeriei, trebuie sa fie personala si sterilizata periodic prin fierbere.
Asistenta care lucreaza la TBC va respecta regulile de asepsie, masca schimbata la maxim 2-3 ore in
timpul contactului cu bolanvii+ control periodic.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PNEUMOCANIOZE
Pneumocaniozele sunt afectiuni cronice pulmonare provocate de inhalarea prelungita a unor pulberi
caracterizate prin fibroza pulmonara, tulburari respiratorii si unori instalarea cordului pulmonar. Dintre
pneumocanioze amintim
1.Aasbestoza apare la muncitorii ce prelucreaza azbestul. Are o evolutie cronica ireversibila, pacientul
prezinta dispnee la efort tuse, insuficienta respiratorie cu asfixie si cianoza.
2. Berilioaza- este o boala foarte severa datorata inhalarii compusilor insolubili de beriliu.
3. Sideroza- apare datorita inhalarii particulelor de fie.
4. Antracoza- apare datorita inhalarii prafului de carbune
5. Silicoza- apare datorita inhalarii dioxidului de siliciu. Apare la cei care lucreaza in mine matlifere si
cariera de cuart.
INGRIJIREA BOLANVILOR CU TRAUMATISME ALE CUTIEI TORACICE
Obiective de ingrijire
1. Ingrijiri acordate la locul accidentului
Se anunta salvarea.
Se degajeaza victima cu multa grija, in cazul in care nu sunt prezente semne de soc victima se aseaza in
pozitia semisezanda cu toracele bine sprijinit, iar in cazul in care victima prezinta semne de soc va fi
asezata in decubit dorsal sau in pozitia de cliva .
Se asigura ventilatia pulmonara si in caz de nevoie respiratia artificiala.
In cazul fracturilor costale nu se imobilizeaza toracele prin bandajare circulara compresiva.
In cazul voletului costal se imobilizeaza partea lezata cu benzi de leucoplast, iar in cazul leziunilor
deschise plaga peretului toracic se obstruiaza etans cu un tampon de tifon steril.

2. Ingrijiri acordate dupa sosirea salvarii.


Se asigura ventilatia prin aspirarea secretiilor faringiene si instalarea pipei Godel in cazul obstruarii cailor
respiratorii superioare care se manifesta prin miscari ample ale toracelui cu expiratie insuficienta ,raluri.
Monitorizarea functiilor vitale: puls si TA
Calmarea durerii, efectuindu-se infiltratii cu xilina sau novocaina, fiind interzise opiacee deoarece
deprima centrul respirator
Transportul la spital in pozitie semisezanda orizontala sau decliva in functie de starea pacientului sub
supraveghere permanenta.
3. Ingrijiri acordate in serviciul de specialitate.
Traumatizatul ajunge la ATI
Pozitia bolnavului este semisenzanda, dorsala sau de cliva
Se asigura conditii optime in salon
Se supravegheaza functiile vitale si vegetative puls teensiune respiratie, diureza, scaun
Se urmareste aparitia unor manifestari patologice :
a. Daca pacientul prezinta paloare, tahicardie, hipotensiune, este suspect de
hemoragie interna.
b. Daca prezinta dispnee , polipnee, tahicardie, cianoza , transpiratii este suspect de
pneumotorax..
c. In caz de soc pacientul prezinta paloare fetei extremitati cianotice , transpiratii reci,
tahicardie, hipotensiune.
Se asigura conditii de igiena , adica se efectueaza toaleta generala zilnica , idem bolnav imobilizat la pat,
vezi anul I.
Se iau masuri pentru prevenirea unor complicatii de exemplu: deoarce pneumonia complica cel mai
frecvent traumatismele cutiei toracice , se administreaza antibiotice , exprectorante pentru prevenirea
acesteia .
Se aefectueaza drenaj postural , oxigeno terapie si gimnastica respiratorie si se iau masuri de prevenire a
escarelor. ( vezi anul I ).
INGRIJIREA BOLNAVILOR DUPA INTERVENTII CHIRURGICALE INTRATORACICE.
Obiective :
1. Pregatirea salonului de ATI cu materiale necesare: sursa de oxigen, aparat pentru aspiratie continua ,
monitoare , trusa de traheostomie, defibrilator.
2. Se asigura pozitie confortabila pentru pacient , semisezanda, cu patul ridicat in partea cefalica.
3. Monitorizarea functiilor vitale si vegetative.
4. Asigurarea echilibrului hemodinamic si hidroelectrolitic prin perfuzii si transfuzie.
5. Asigurarea drenajului cavitatii toracice , se realizeaza prin drenuri pleurale si aspiratie continua.
6. Asigurarea permeabilitatii cailor respiratorii si ventilatiei pulmonare. Se realizeaza prin tuse asistata
( bolnavul va tusii, exercitand o usoara presiune asupra plagii , prin drenaj postural la marginea patului
( bolanvul se mentine in decubit ventrolateral) si prin aerosoli cu tripsina
.7. Prevenirea complicatiilor prin administrare de antibiotice se previn infectiile+ mobilizare in functie de
evolutia pacientului .
8. Depistarea precoce a complicatiilor . Se realizeaza prin supravegherea permanenta a pacientului si
recunoasterea semnelor de soc hemoragic de anoxie, embolie si anurie.
9. Aplicarea masurilor de recuperare functionala precoce prin gimnastica respiratorie indicata de
medic( inspiratii si expiratii profunde+ mobilizarea bratului de partea operatiei).
OXIGENO-TERAPIA
este o metoda terapeutica care se aplica in toate formele de insuficienta respiratorie cu scopul de a
combate hipoxemia si de a mentine o presiune partiala si constanta a oxiegenului in sangele arterial. Caile
de administrare : calea respiratorie pentru respiratia normala, spontana, si calea artificiala pentru respiratia
asistata pe aparat. Este indicata in toate tipurile de dispnee insotita de hipoxie , in infarct miocardic acut ,

in soc, coma, stop cardiac, BPOC


Materiale necesare:
Sursa de oxigen, care poate fi statia centrala a spitalului sau butelia de oxigen.
Oxigenul poate fi administrat prin sonda sau cateter nasofaringian, prin masca simpla, prin ochelari de
oxigen sau cort pentru oxigenoterapie.
Oxigenul vine din statia centrala prin conducte pana la patul bolnavului trece prin barbotor, unde este
umificcat , dupa care prin sonda ajunge la nasul bolnavului . Sonda se introduce in nara bolnavului 6-8
cm ( distanta egala de la nara pana la lobul urechii) . Sonda se fixeaza cu leucoplast langa aripa nazala si
langa ureche .
In afara caii naturale, oxigenul se administreaza pe cai artificiale: prin sonda endotraheala ( sonda se
introduce prin intubatie orotraheala IOT ) si prin canula de traheostomie.
Durata si timpul de administrare sunt indicate de medic , eficienta oxigeno terapiei se evalueaza prin
disparitia cianozei si prin prezenta oxigenului in sangele arterial in cantitate normala , verificata prin
oximetrie.

APARATUL CARDIO VASCULAR


NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
Aparatul cardiovascular este format din:
1. Inima ce are 3 tunici: endocard, miocard, pericard( epicard la pericard)
Inima are 4 cavitati
- 2 superioare : Ad, As ( atriul)
- 2 inferioare : Vd, V s ( ventricul )
Endorcardul este tunica interna ce captuseste interiorul inimii. Miocardul este muschiul cardic, alcatuit
din tesutul specific excitoconductor
Epicardul ( pericard ) este tunica externa a inimii. Vascularizatia inimii este realizata de arterele coronare:
dreapta si stanga si coronara circumplexa
2. Vasele sangvine: artere, vene. Capilare si sistemul limfatic
Revolutia cardiaca dureaza 0,8 secunde si cuprinde sistola atriala 0,1 s ; sistola ventriculara 0,3 s si
diastola 0,4 s
Circulatia sangelui cuprinde:
A) marea circulatie: inima- tesut si inapoi incepe in Vs si se termina in Ad.
B) mica circulatie : circuitul sangelui de la inima la plamani si inapoi, incepe in Vd si se termina in As.
INVESTIGATII SPECIFICE
INVESTIGATIILE RADIOLOGICE SUNT :
1. radiografia toracica
2. Radioscopia toracica
3. Angiocardiografia ( sau angografia )
4. Aortografia
5. Arterografia periferica
6. Flebografia
7. Coronarografia
3.ANGIOCARDIOGRAFIA:
- evidentieaza cavitatile inimii si ale vaselor mari prin introducerea in sangele circulant a unor substante
de contrast (iod hidrosolubil ) care vor fi urmarite in interiorul acestora radiologic fie prin rediografii
simple fie prin radioscopie.
Materiale necesare:
- solutie concentrata de iod , sedative: fenobarrbital, romergan sau alta substanta antialergica
PREGATIREA BOLNAVULUI
a) psihica : pentru linnistirea lui
B) fizica: EKG, analize de laborator indicate de medic, radiografie cardiaca, ecocardiografie

In ziua precedenta examinarii seara i se administreaza sedative care se repeta in dimineata examinarii+
antialergige ( romergan ). I se face testarea sensibilitatii la iod ( daca este alergic pacientul prezinta
roseata , senzatie de arsura, furnicaturi, tahicardie, greturi , urticarie, ameteala, stare de rau general; se
intrerupe administrarea de substanta de contrast si de anunta medicul.
Daca pacientul nu prezinta semne de alergie se injecteaza IV substanta de contrast rapid ( cantitatea de
substanta este calculata in medie in functie de greutatea pacientului ) se injecteaza aproximativ 10 ml/s
cantiitatea totala fiind egala cu aproximativ 40 ml, dupa injectie se fac radiografii iar in final pacientul se
duce in salon cu targa si este supravegheat atent 24 h
Examinarea se face dimineata pe nemancate
Substanta de contrast poate fi introdusa si prin cateterism cardiac. Bolnavul va fi monitorizat masurand
TA , efectuand EKG+ oximetrie( adica se aplica pe lobul urechii celula fotoelectrica pt determinarea
oxigenului in sange )
Incident
Injectarea prea rapida poate provoca valuri de caldura ( sau bufeuri ) , cefalee, congestia fetei, tuse sau
dispnee.
4. Aortografia
- este metoda de punere in evidenta cu ajutorul substantei de contrast introdusa prin catetrism cardiac a
arterei aorte si a ramurilor sale la diferite nivele.
Pregatirea bolnavului si tehnica identica ca si la angiografie
5. Arteriografia periferica
- este introducerea subst de contrast prin inectareea intraarteriala si apoi rediografierea acestor vase.
Pregatirea si testarea bolnavului la iod se fac idem angiografie.
6. Flebografia
- este introducerea IV cu seringa automata a 20-30 ml subst de contrast de concentratie redusa ( pt a nu
leza peretii vasului )
Prin flebografie se evidentiaza modificarile patologice ale venelor, radiografiile se executa cu viteza
crescuta aproximativ 24 mg/ s
7. Coronarografia
- vizualizeaza arterele coronare si ramurile lor prin umplerea cu subst de contrast. Cateterul este introdus
pe cale arteriala sub control rediologic, tehnica este importanta pt diagnosticarea cardiopatiei ischemice.
Alte investigatii
1. Ecografia Doppler
- reprezinta icografia vaselor de sange cu sau fara substanta de contrast.
Are ca scop masurarea diametriului si debitului arterial si a vitezei de curgere a sangelui in artere. Este
indicata in afectiunui cardiace ( tumori cerebrale vaculare venind in completarea CT-ului.
2. Ecografia cardiaca
- este examinarea inimii cu ajutorul ultrasunetelor, se pune in evidenta bolile congenitale, tumorile
intracardiace, anevrismele, depozitele de pe peretii vaselor mari si mijlocii.
Pentru ecografia cardiaca bolnavul nu necesita pregatire speciala, pozitia bolnavului este in decubit
dorsal, bolanvul va fi dezbracat pana la jumatate si se aplica gel pe regiunea precardiala.
3. Electrocardiograma EKG- este inregistrarea grafica a rezultatului manifestarilor bioelectrice din cursul
unui ciclu cardiac cu ajutorul electrocardiografului.
Legatura dintre aparat si bolnav: pentru a fi fixati sub placa de metal a electrolizilor se aseaza o pasta
speciala ( sau gel ) si se monteaza astfel: 4 electrozi pe membre si 6 precardiali
A) montarea electrozilor pe membre: rosu pe mana dreapta , galben pe mana stanga, verde pe piciorul
stang, si ngreu ( albastru ) pe piciorul drept.
B)tarea electrozilor pe regiunea precardiala: V1 pe spatiul 4 intercostal pe marginea dreapta a sternului,
V2 pe spatiul 4 intercostal pe marginea stanga a sternului, V3 intre V2 si V4, V4 pe spatiul 5 intercostal
pe linia medioclaviculara

V5 pe spatiul intercostal 5 pe linia axiala anterocostala, V6 pe spatiul 5 intercostal pe linia axiala medie.
Pentru efectuarea EKG bolnavului se pregateste psihic pt a inlatura emotiile, ramane in repaus fizic 10-15
min in decubit dorsal cu muscuuuuuuuuuulatura relaxata. Dupa inregistrarea EKG asist noteaza pe EKG
nume, prenume, varsta , data si ora inregistrarii si semneaza
4. Electrocardiograma HOLTER sau EKG dinamic
- poate fi inregistrat pe o perioada mai mulnga de timp cu ajutorul monitorului electrocardiografic tip
holter ( acesta este format dintr-un microelectro cardiograf portabil ce functioneaza cu baterie in circuitul
careia se conecteaza bolnavul cu electrozi precardiali). Aparatul este fixat pe boanv cu ajutorul unor
curele, EKG este inregistrat pe o banda magnetica 12-24-36 ore. Aparatul este prevazut cu un merker de
timp ce poate fi declansat de bolanv in momentul cand prezinta durere precardiala , tahicardie, palpitatii.
5. Proba de efort
- reprezinta aprecierea capacitatii de adaptare la efort a inimii. Testul de efort se efectueaza la bicicleta
ergometrica sau pe covorul rulant in serviciul de electrocardiografie. Este indicata pentru diagnosticarea
cardiopatiei ischemici si contraindicata in HTA, tulburari de ritm si infarct recent.
Pregatirea bolnavului
A) psihica
B) fizica: testul se face la cel putin 3 ore dupa servirea mesei, cu 24 de h inaintea nu se fumeaza ,se
intrerupe tratamentul medicamentos ce influienteaza EKG ( barbiturice ) toni cardicele .
Tehnica se efectueaza sub supravegherea asistentei cu dozarea treptata a efortului si monitorizarea EKG
in timpul; probei. Proba trebuie orpita imediat daca pacientul prezinta : dureri precardiale, dispnee.
Cianoza, transpiratie, HTA sau hTA
Ingrijiri dupa proba de efort:
- repaus la pat si supraveghere.
6. Fonocradiograma
- reprezinta o metoda de examinare ce inregistreaza fenomenele acustice ale inimii reprezentd grafic
zgomotele produse in cursul unui ciclu cardiac.
Pregatirea bolanvului
- idem EKG, inregistrarea se face focarele clinice de ascultatie a inimii.
Este o metoda adjuvanta in precizarea diagnosticului si mai ales in recunoasterea si diferentierea
suferintelor cardiace.
Jugulograma - Reprez inregistrarea variatiilor de volum la nivelul venei jugulare apreciind activitatea
cordului drept.
Apexograma reprezinta inregistrarea miscarilor varfului cordului ce corespunde cu activitatea
ventriculului stang.
Curba rezultata reprezinta inregistrarea grafica a socului apexian.
Scintigrafia miocardiaca are ca scop explorarea cardiaca si vasculara cu ajutorul radio-izotopilor.
Se inregistreaza in repaos sau la efort necesitand o pregatire fizica a bolnavului:
Cu 72 ore inainte se suprima medicatia ce poate influenta inregistrarea.
Bolnavul nu mananca, nu bea.
Pozitia bolnavului este de decubit dorsal.
Examinarea este efectuata la laboratorul de medicina nucleara unde I se pune perfuzie cu ser fiziologic si
I se injecteaza intravenous substanta radioactive iar dupa 4-5 ore se inregistreaza scintigrama de repaos.
Scintigrama la efort se inregisreaza in timpul efortului dupa administrarea radio-izotopului intravenous la
30-60 min.
Tomografia computerizata (medicul)
RMN (rezonanta magnetic nucleara medicul)
Cateterismul cardiac este o metoda de investigatie invaziva a aparatului cardio-vascular. Consta in
intoducerea unuei sonde radio-opace pe cale venoasa sau arterial in cavitatile inimii sau in vasele mari,
sonada ffind dirijata sub ecran radiologic.

Scopul cateterismului:
Cercetarea permeabilitatii circuitului vascular
Depistarea anomaliilor anatomice
Masurarea presiunii intracavitare
Recoltarea de probe sangvine pentru dozarea oxigenului si dioxidului de carbon si pentru introducerea
unor substante de contrast in vederea efectuarii unor examene radiologice
Rolul asistentei este de a pregati materialele, aparatura, sala de cateterism si bolnavul dupa indicatia
medicului.
Materiale necesare:
Sunde de cateterism cardiac sterile (aprox 3)
Instrumentar de mica chirurgie (bisturiu, pense hemostatice, tampoane, materiale de sutura, solutii
dezinfectante, campuri sterile, pansament)
Novocaina 2% pentru anestezie locala
Eprubete
Seringi sterile pentru recoltari
Oximetru
Substanta de contrast
Medicamente pentru tratamente de urgent in cazul eventualelor accidente cardiace (indicate de medic)
Pregatirea bolnavului:
Psihica
Fizica:
cu 1 h inainte, pacientul primeste un barbituric indicat de medic
la copii cateterismul se face sub anestezie generala
Cateterismul cardiac poate sa abrodeze calea venoasa: venele de la plica cotului, jugulara sau vena safena
interna dreapta.
Pentru inima stanga si aorta calea de patrundere este arterial si anume: artera brahiala, humerala sau
femurala
Asistenta face testarea sensibilitatii pacientului la substanta de contrast si serveste medicul cu materialele
solicitate
Medicul efectueza tehnica si urmareste inaintarea sondei pe ecranul radiologic
Cateterismul cardiac permite masurarea presiunilor intracavitare, recoltarea de probe sangvine direct din
cavitatile inimii si din vasele mari.
Ingrijiri dupa tehnica:
Repaos la pat
Monitorizarea functiilor vitale (TA, puls, respiratie, temperature uneori pacientul poate prezenta
frisoane trecatoare in primele ore)
Asistenta supavegheaza locul de abordare a venei/arterei pentru decoperirea eventualelor hemoragii si a
hematoamelor perivasculare
Se efectueaza pansament compresiv
Bolnavul ramane sub supraveghere, deoarece pot sa apara accidente tromboembolice
Dupa utilizare, sondele de cateterism se perfuzeaza si se spala cu solutii heparinizate sub jet de apa apoi
de dezinfecteaza, se clatesc si se sterilizeaza
Explorarea vaselor de sange se realizeaza prin:
Masurarea TA
Oscilometrie este metoda prin care se evidentiaza amplitudinea pulsatiilor peretelui arterial cu ajutorul
oscilometrului. Manseta aparatului se fixeaza la nivelele dorite pe membrele bolnavului si amplitudinea
oscilatiilor arteriale se observa pe un cadran gradat (idem TA). *****Bolnavul este culcat in decubit
dorsal cel putin 15 minute inaintea tehnicii cu membrele superioare si inferioare descoperite.
Regiunile la care se determina oscilometria sunt:

Treimea inferioara si superioara a gambei


Treimea inferioara a coapsei, antebratului si bratului si totdeauna se masoara comparative intre 2 membre
Normal valorile variaza intre 3 6 diviziuni la coapsa, 2-4 diviziuni la gamba, 3-4 diviziuni la membrele
superioare
are importanta medicala diferenta mai mare de 2 unitati intre un membru si celalalt la acelasi nivel
(diferenta penste 2 unitati indica obstrucite vasculara)
Masurarea presiunii venoase
Presiunea venoasa este presiunea exercitata de sangele venos asupra peretilor venelor (PV).
PV central se masoara prin cateterism cardiac.
PV periferica se masoara pe una din venele superficial mari ale membrelor (ex la plica cotului).
Se masoara cu aparate special, pacientul este in decubit dorsal fara perna.
Se punctioneaza vena, se indeparteza garoul si se ataseaza aparatul la ac citind gradatia indicate de
manometru.
PV = 11-12 unitati, valoarea creste in insuficienta cardiac si scade in colapsul periferic
Determinarea timpului de circulatie
Timpul de circulatie este perioada de timp in secunde in care o substanta parcurge un segment vascular si
este in functie de viteza de circulatie, debitul cardiac si de volenie.
Se poate determina timpul necesar pentru parcurgerea arborelui circulator in toata lungimea lui, numit
TIMP DE CIRCULATIE TOTAL sau numai o portiune a lui numit TIMP DE CIRCULATIE PARTIAL.
Bolnavul va fi in decubit dorsal, nu mananca cu 2-3 ore inainte.
I se face punctie venoasa fara staza si se injecteaza brusc substanta indicate de medic, masurand timpul
din momentul apasarii pe piston pana la aparitia simptomelor caracteristice.
Acesta tehnica ajuta la diagnosticarea insuficientei cardiace si la deferentierea dispneei cardiace de
dispneea pulmonara.
Determinarea masei sangvine circulante se face prin metoda diluarii colorantilor in sange sau cu izotopi
radioactive
Arteriograma este inregistrarea pulsului arterial sub forma unei curbe
Flebograma/Jugulograma.
SEMNE SI SIMPTOME SPECIFICE AFECTIUNILOR APARATULUI CARDIOVASCULAR
1. Dispneea poate sa apara la efort caracterizata prin polipnee sau la repaus in decubit in insuficienta
cardiaca stanga, cel mai frecvent noaptea, sau poate fi paroxistica in astmul cardiac apare de obicei
noaptea iar in formele severe poate imbraca astepctul edemului pulmonar acut.
Dispneea poate fi insotita de tuse neliniste.
2. Durerea precordiala. Poate fi localizata precordial sau retrosternal cu iradiere in bratul stang pe
marginea cubitala pana la ultimele 2 degete ( de ex: in angina pectorala ) , iar in infarctum miocardic acut
este mai intensa atroce cu senzatie de moarte iminenta , dureaza ore si nu cedeaza la nitroglicerina.
Asistenta va stabilii caracteristicile durerii ( debut , localizare , intensitate , iradiere ) pentru confirmarea
diagnosticului . Exista dureri extracardiace ce pot fi provocate de embolii , pneumotorax , pnemonii,
dureri cardiace in pericardita , aritmii, cardiapatie ischemica si dureri neuropsihice care nu are substrat
organic apar in special in afectiuni psihice, frecvent la femei.
3. Palpitatiile , pot surveni izolat sau in accese , cele tranzitorii sunt determinate de efort, stari emotionale
abuz de cafea, tutun, iar cele cu durata mai mare sunt caracteristice in tulburarile de ritm si determina
anxietate.
Palpitatiile sunt batai ale inimii resimtite de bolanv ca senzatie neplacuta. Exista medicamente de
exemplu: atropina, extracte tiroidine, care pot provoca palpitatii
4. Cianoza. Reprezinta o coloratie violacee a tegumentelor si mucoaselor datorita reducerii hemoglobinei
in sangele capilar

5. Paloarea , prezenta in endocardita reumatica .


6. Edemul cianotic, localizat la membrele inferioare , intalnit in insuficienta cardiaca.
7. Manifestarii respiratorii, de exemplu tuse, hemoptizie.
8. Manifestari digestive, ex: dureri in epigastru., greturi, varsaturi, balonare
9. Tulburari nervoase, ex: cefalee, ameteli, tulburari auditive, astenie.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU INSUFICIENTA CIRCULATORIE ACUTA SAU CU COLAPS
PERIFERIC
Colapsul periferic este o insuficiienta circulatorie acuta , datorata unui dezechilibru intre volumul
sangelui circulant si capacitatea vaselor sagvine, caracterizat prin imposibilatea sistemului circulator de a
asigura, sangele la tesuturi si organe . Cauzele colapsului pot fi : hemoragii , deshidratare , soc
anafilactic , intoxicatii ( adica fie scaderea masei sangvine circulante fie dilatarea vaselor ) .
Semne simptome manifestari de dependenta
- bolnavul este inert, somnolent sau agitat.
- tegumente palide, de culoare pamantie , transpiratie, extremitati reci, palide uneori cianotice
- fruntea acoperita cu transpiratie rece
- taghicardie acdenntuata cu puls greu perceptibil
- hipotensiune arteriala
- maxima coboara sub 100 ml coloana de mercur
- tahipnee
- hipotermie
- uneori varsaturi diaree
- anurie sau oligurie
- sete accentuata
CONDUITA DE URGENTA IN AFARA SPITALULUI
Obiective:
1. Suprimarea cauzei determinante si combaterea durerii hemoragiilor , deshidratarii
2. Transportul bolnavului la spital ,se facein decubit dorsal sau in pozitie de cliva pentru a favoriza
circulatia la nivelul creierului. In acelasi scop gambele pot di usor ridicate.
3. Asigurarea unei respiratii eficiente , se inlatura cravata cordon, se descheie camasa se indeparteaza
unele mucozitati din cavitatea bucala si faringiana + oxigenoterapie
4. Stimularea circulatiei periferice , administrand bolanvului lichide calde .
5. Masuri de mentinere a temperaturii corpului in limite normale : o patura in plus , incalzirea se face
progresiv, deoarece caldura aplicata rapid si intens accentueaza vasodilatatia deci colapsul
INGRIJIR ACORDATE IN SPITAL
Obiective:
1. Asigurarea conditiilor de ingrijire
2. Asigurarea repausului fizic si psihic pacientul de aseaza in pozitie de cliva , va fi suoravegheat
permanet de asistenta
3. Umplerea patului vascular in raport cu cauza ce a declansat colapsul
Asistenta acceseaza venele pacientului ( deoarece se colabeaza ) , se recolteaza sange pentru probe de
laborator se instituie perfuzie sau transfuzie , ea administreaza solutii indicate de medic: in hemoragii :
administreaza sange, in transudate : plasma sau dextran, marisang, ( solutii coloidale ) , iar in cazul de
varsaturi , diaree , transpiratii, se administreaza ser fiziologic, glucoza , RINGER ( cristaloide )
Zilnic asistenta face bilantrul hidric ( intrari si iesiri )
4. Micsorarea patului vascular. Asistenta administreaza la indicatia medicului, medicamente vaspresoare
ex: adrenalina, noradrenalina, isuprel HHC. Iar pentru micsorarea permeabilitatii vasculare se
administreaza, vitamina C, clorura de calciu , HHC.
MEDICATIA VASOPRESOARE NUMAI DUPA UMPLEREA PATULUI VASCULAR SI STRICT LA
INDICATIA MEDICULUI

5. Supravegherea si ingrijirea permanante a bolanvului


Se impune supraveghere permanante urmatoarele 24 h dupa iesirea din colaps , masurand puls, TA , la 30
minute + respiratie , temp, diureza
La nevoie asistenta asigura permeabilizarea cailor respiratorii + oxigeno terapie+ incalzirea bolnavului .
Din momentul in care TA creste si bolanvul nu varsa hidratarea se continua oral
Zilnic asistenta repeta analizele pentru verificarea echilibrului biologic si toate nevoiele fundamentale
sunt satisfacute la pat.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU INSUFICIENTA CARDIACA.
Insuficienta cardiaca reprezinta incapaciatatea asigurarii functiei de pompa a inimii , rezultand un aport
tisular insuficient de oxigen si substante nutritive la nivel sistemic la acesti bolnavi, forta contractila a
inimii este scazuta si nu poate asigura debitul de sange necear functiilor normale ale organismului
SEMNE SI SIMTOME
- dispnee, initial la eforturi mari pe urma o data cu evolutia bolii apare la eforturi tot mai mici
- durerea toracica de tip anginos
- palpitatii edeme periferice
- turgescenta jugularelor
- hepatomegalie
- cianoza
- unoeri ascita
- hidrotorax.
OBIECTIVE DE INGRIJIRE :
1. Asigurarea repausului fizic
Se evita efortul fizic , li se asigura pozitie semisezanda sau sezanda , datorita dispneei
2. Asigurarea repausului psihic , insotit la toate investigatiile
3. Asigurarea igienei personale , zilnic se efectueaza toaleta bolnavului+ frictionari cu alcool diliat pentru
stimularea circulatiei periferice , tegumentele se mentin curate deoarece pielea edematiata se infecteaza
mai usor si se schimba lenjeria de pat si de corp zilnic datorita transpiratiei .
4. Prevenirea formarii trombozelor : asistenta executa zilnic masajul menbrelor inferioare in directia
circulatiei venoase ( masajul contricuie si la mobilizarea edemelor ) . Memebrele inferioare fiind tinute
mai sus . Bolnavul va efectua miscari usoare , active, cu picioarele ( flexie extensie )
La indicatia medicului i se administreaza cantitati mici de heparina sau medicamente anticoagulante
( aspirina , dipiridamol )
5. Urmarirea functiilor vitale si vegetative . Se masoare puls , tensiune, respiratie, diureza, temperatura
Starile de constipatie se combat prin clisma si purgative ( retentia de materii fecale si meteorismul ridica
diafragmul facand dificila respiratie ) . Zilnic asistenta face bilant hidric , cantareste bolnavul si
urmareste daca apar semne de agravare sau complicatii de ex: edem pulmonar , embolie si anunta medicul
6. Regimul alimentar este hipocaloric , hiposodat ( pentru a impiedica retinerea apei in organism ) ,
cantitatea de lichide ingerate nu depaseste 2 litri / 24 h , ratia de alimente se imparte in 4-5 mese ultima cu
cel putin 3 ore inainte de culcare si va evita medicamentele ce contin sodiu
7. Administrarea medicamentelor . Se administreaza cardio tonice , cele mai frecvente sunt DIGITALA si
STROFANTINA ( strofantina are actiune rapida , se administreaza strict intravenos amestecata cu ser
fiziologic sau glucoza ) , iar ( digitala peros se acumnulueaza in organism danad fenomene de
supradozare de intoxicatie digitalica caracterizaitata prin inapetenta , greturi , varsaturi , bradicardie ,
extrasistole si in acest caz se anunta medicul ).
- acelasi efect ca strofantina au si preparatele de digitala de ex: LANATOZID C adm. Intravenos
Trecerea de la digitala la strofantina necesita o pauza de 2-3 zile , invers nu
Se administreaza diuretice de ex: furosemid , asistenta controland diureza
Pacientul primeste oxigen .
8. Educatia sanitara . Se refera la regimul de viata ordonat , fara efort fizic , cu respectarea regimului

dietetic ( fara sare ,alcool, fara cafea, fara tutun )


INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
Se caracterizeaza printr-o zona de negrocaza ischemica la nivelul miocardului pe o suprafata mai mult sau
mai putin extinsa determinata de o obstrucite coronariana prin tromboza
ETIOLOGIE. In 90-95% din cazuri este atero scleroza coronariana.
FACTORI DE RISC SUNT: hiperlipemia ( cresteria lipidelor), hipercolesterolemia 40 -60 mlg, ,
trigliceridele crescute 0,5-2,2 , obezitatea, diabetul zaharat , HTA , stresul.
SEMNE SIMPTOME, MANIFESTARI DE DEPENDENTA
Durere anginoasa intensa, atroce, insuportabila nu cedeaza la nitroglicerina sau la repaus, dureaza peste
30 minute.
Ea poate fi tipica , localizata retrosternal , precordial cu sau fara iradieri , instalata brusc si de intensitate
mare sau poate fi atipica cu iradiere epigastrica
ALTE SEMNE: axietate marcanta cu senzatie de moarte iminenta , ameteli, dispnee, transpiratii reci,
uneori greturi si varsaturi , hTA, pana la colaps. , febra ce apare dupa 12-24 ore de la debut uneori stare de
soc numit soc cardiogen caracterizat prin: paloare , tegumente reci umede, puls rapid filiform , alterarea
starii generale si oligurie grava. In general IMA, debuteaza cu simptome tipice, dar, sunt cazuri cu debut
atipic
CONDUITA DE URGENTA IN FAZA DE PRESPITALIZARE
OBIECTIVE:
1. Prevenirea mortii subite :
- psihoterapie, asezarea bolanvului in debit dorsal si repaus total, interzicerea oricarei miscari.
2. Prevenirea altor complicatii :
- sedarea durerii se poate face cu morfina, administrata subcutan, IM sau IV incet diluata in ser fiziologic
sub controlu respiratie sau cu mialgin adim subcutan , IM, IV, diluat cu 10 ml ser fiziologic sau glucoza
10% , sau cu fortral IV, IM
Morfina poate provoca hipotensiune arteriala si deprimarea respiratiei , motiv pentru care se asociaza cu
atropina aprox 1 ml subcutan sau 0,5 ml IV pentru a preveni aceste fenomene . Daca durerile sunt de
intensitate redusa se pot calma cu algocalmin , codeina.
Se masoara tensiunea arteriala si pulsul . Mentinerea tensiunii arteriale cu perfuzie de glucoza 5%
dextran , marisang si hemisuccinat de hidrocortizon intra in atributia asistentei
- pentru corectarea extrasistolelor , asistenta administreaza xilina de uz cardiologic
- asistenta mentine permeabilitatea cailor respiratorii prin aspiratie si administreaza oxigen
3. Transportul de urgenta la spital sub supraveghere medicala.
INGRIJIRI ACORDATE IN SPITAL
OBIECTIVE
1. Instalarea bolnavului in pat in decubit dorsal si asigurarea unui microclimat optim
2. Aplicarea masurilor de prim ajutor . Se continua cu:
- sedarea durerii administrand derivati de opiacee ( morfina, mialgin ) fortral sau se administreaza
amestecuri litice de ex: romergan + mialgin + largactil + oxigenoterapie.
Se va evita administrarea sedativelor concomitent cu opiaceele
3. Supravegherea functiilor vitale + EKG oridecateori indica medicul
4. Recoltarea probelor de laborator
5. Prevenirea complicatii tromboembolice prin administrare de anticoagulante de ex: heparina,
concotiment cu trombostop si dupa 48 de ore de la inceperea tratamentului se determina timpul QUICK
6. Prevenirea hiperexcitabilitatii miocardului. Se face prin administrare de xilina intramuscular sau IV in
perfuzie
7. Administrarea medicatie, se face cu punctualitate respectand indicatiile medicului la pat
8. Alimentatia bolnavilor : se face pasiv la pat in primele zile , pe urma treptat se trece la alimentatia
activa la pat. , iar dupa mobilizarea bolnavului la alimentatia in sala de mese sau in salon. . Regimul

alimentar va fi hiposodat si hipocaloric la inceput alcatuit din lichide, piureuri, lapte, sucuri de fructe,
trepatat se imbunatateste evitand totusi alimentele care producd gaze si constipatie. Fumatul interzis
9. Urmarirea si evaluarea diurezei si scaunului. In primele zile eliminarile sunt la pat se combate
constipatia cu clisme uleiose sau la laxative usoare
10. Se asigura igiena bolnavului prin baie partiala sau generala la pat. . A se repeta an I
11. Mobilizarea bolnavului:
- in prima saptamana repaus absolut la pat, durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia
simptomelor
- daca bolnavul nu are dureri , febra, sau alte complicatii se pot face miscari pasive ale degetelor inca din
prima saptamana , treptat se permite, miscari active ale membrelor si schimbarea pozitiei . Mobilizarea se
face progresiv sub controlu pulsului si tensiunii arteriale - vezi an I mobilizarea bolnavului.
12. Asigurarea unui mediu psihologic favorabil. Psihoterapie, nu se comunica vesti proaste, se evita
vizitele lungi
13. Educatia sanitara vizeaza :
- luarea corecta a tratamentului
- reducerea sau renuntarea la fumat, alcool, cafea.
- regim hiposodat, hipolipidic si renuntarea in special la grasimile animale
- verificarea periodica a colesterolului
- alimentatie bogata in fructe si legume crude
- combaterea obezitatii prin dieta si sport.
- tratarea HTA , diabetului zaharat si evitarea stresului.
INGRIJIREA BOLNAVULUI CU ANGINA PECTORALA
Angina pectorala sau angorpectoris este o forma clinica a cardiopatiei ischemice caracterizata prin crize
dureroase , durerea este localizata retrosternal, mai rar precordial. Iradiaza in bratul si antebratul stang
dealungul marginii cubitale , pana la ultimile 2 degete dar poate iradia si spre gat, mandibula, omoplat .
Este perceputa ca o senzatie de apasare, zdrobire, arsura, mai rar ca un junghi . Dureaza chiteva minute
pana la 10-15 , cedeaza la nitroglicerina si la repas fizic .
Durerea este insotita de anxietate, neliniste spaima ( in IMA durerea nu cedeaza la nitroglicerina )
CAUZE:
ateroscleroza coronriana, cardiopatii, HTA, diabet.
FACTORI DECLANSATORI
efort, emotii stres, tutun, cafea in exces, frig excesiv
FACTORI DE RISC
sedentarism , obezitate, cresterea colesterolului
INGRIJIR DE URGENTA
Repaus obligatoriu, administrare de nitroglicerina o tableta sublingual, si durerea cedeaza 1-3 minute.
Inhalare de nitrit de amil 2,3 picaturi si efectul se instaleaza in cateva secunde .
La prima criza de angina bolnavul se interneaza de urgenta, unde se face diagnostic diferential intre
angina si infarct.
Se impune tratament igieno- dietetic: evitarea meselor copioase, a grasimilor animale, alcoolului, tutun,
cafea ciocolata. La persoanele obeze regim hipocaloric , hipolipidic , hipoglucidic
TRATAMENTUL PROFILACTIC
Evitarea stresului , conflictelor, nelinistii, emotiilor, repaus dupa mesle principale , odihna, seromanda
mersul pe jos 2 km pe zi .
INGRIJIREA PACIENTULUI CU ENDOCARDITA INFECTIOASA
Endocardita infectioasa se produce in cursul unei infectii generale ca urmare a multiplicarii agentilor
microbieni la nivelul valvelor sau pe leziuni deja existente .
Vegetatiile formate putand migra provocand embolii septice
SEMNE SI SIMPTOME

FEBRA transpiratii, oboseala, scadere ponderala, anorexie, cefalee, dispnee, paloare , peteseri pe mucoasa
bucala si oculara , splenomegalie, nodozidati OSLER pe pulpa degetului, hipocratism digital . Tulburari
neurologice ( afazie ) apar semne de embolie in arterele membrelor.
OBIECTIVE
- combaterea infectiei
- prevenirea fenomenelor emboliei
- asigurarea comfortului fizic si psihic
- asigurarea unei alimentatii adecvate
INGRIJIRI
Spitalizare cu repaus la pat
Asigurarea unei alimentatii usor digerabile
Regim lichid si semilichid in perioada febrila , apoi regim hipercaloric + reducerea aportului de sare.
Supravegherea functiilor vitale a comportamentului bolnavului
Observarea aparitiei semnelor de embolie la nivelul arterelor membrelor prezinta durere paloare ,
hipotermie, disparitia pulsului , iar la nivel renal prezinta hematurie si dureri
Asistenta ajuta pacientul in satisfacerea nevoilor fundamentale pregateste pacientul pentru examinari
radiologice , recolteaza produse biologice pentru examene de laborator , administreaza tratamentul indicat
de medic si educa pacientul privind prevenirea si profilaxia infectiilor ( in special cu leziuni valvulare ).
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PERICARDITA ACUTA
Pericardita acuta este o inflamatie a pericardului parietal sau visceral care evolueaza cu prezenta unui
exudat in cavitate (la inceput este exudat fibros apoi serofibrinos )
Pericardita poate sa apara in TBc , in fectii , complicatii IMA , in boli reumatismale , dupa caterismul
cardiac.
SEMNE SI SIMPTOME
Durere, localizata retrosternal , accentuata la miscara de rotatie a toracelui , tuse , insiratie , clino statism
si diminueaza in intensitate o data cu acumularwa lichidului intre foitele pericardului.
Dispnee la inceput moderata si se intensifica odata cu acumulare lichidului devenind dispnee de efort,
tuse uscata, suchit, disfagie, febra transipatii. Iar in faza exidativa , apar semnele de tamponada cardiaca.
Se practica punctia pericardica pentru evacuarea lichidului - a se repta anul I
OBIECTIVE DE INGRIJIRE
- combaterea manifestarilor de iritatie pericardics
- combaterea infectiei
- prevenirea complicatiilor
INGRIJIRI
- repaus la pat, pritalizare
- asigurarea de pozitie semi-sezanda a unui climat de liniste si comfort
- masurarea functiilor vitale
- ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale
- administrarea tratamentului simptomatic , etiologic
- combaterea complicatiilor
- oxigenoterapie
- asistenta pregateste pacientul pentru investigatii si recolteaza produse biologice pentru laborator.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU HIPERTENSIUNE ARTERIALA
Hipertensiunea arteriala se caracterizeaza prin cresterea presiunii arteriale sistolica si diastolica peste
valorile normale peste 140/90 hipertensiune
CAUZE:
Exista hipertensiune fara cazue directe cand vorbim de hipertensiune esentiala si hipertensiune secundara
datorata unei afectiuni renale endocrine cardiovasculare, neurologice

Factori de risc;
- STRES
-FUMAT
-OBEZITATE
- SEDENTARISM
- CONSUM EXCESIV DE SODIU
Persoane cu risc crescut de HTA:
Cei cu regim de viata dezechilibrat, cu responsabilitati crescute , agresivi, hipercompetitivi
SEMNE SI SIMPTOME
Cresterea valorilor tensiunii poate fi tranzitorie sau permanenta.
Cefalee occipitala , frecvent dimineata cu caracter pulsatil
Ameteli
Astenie oboseala
Tulburari de vedere
Tulburari de memorie si concentrare
Parestezii palpitatii
Dureri precordiale
Dispnee la efort
Hemoragii de ex: epistaxis sau metroragii.
Aceste simptome sunt diferentiate in functie de stadiul hipertensiunii
Cele mai frecvente complicatii sunt accident vascular cerebral , encefalopatie hipertensiva, infarct
miocardic , insufienta renala.
OBIECTIVE
Scaderea valorilor tensiunii arteriale spre normal
Asigurarea comfortului
Prevenirea complicatiilorrrrrr.
INGRIJIRI
Asigurarea repausului fizic si psihic
Combaterea factorilor de risc
Masurarea tensiunii pulsului respiratiei
Administrarea tratamentului prescris ( hipotensive, diuretice, )
Efectuarea bilantului hidric pentru prevenirea depletiei de potasiu care provoaca aritmii
Asigurarea unei alimentatii hipocalorice in obezitate
Hipolipidice in ateroscleroza
Reducerea aportului de sare
Lichidele administrate sunt fractionate pentru a evita cresterea brusca a tensiunii.
Asistenta efectueaza educatia sanitara privind respectarea unui regim de viata echilibrat
Evitarea stresului si surmenajul intelectual
Suprimarea fumatului
Combaterea obezitatii
Exercitii fizice , plimbari, si dispensarizare.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI ALE ARTERELOR PERIFERICE
FACTORI DE RISC
a) tulburari functionale a circulatiei periferice boala RAYNAUD si ATROCIANOZA
B) leziuni ateromatoase arteriale de exemplu : arteriopatia obliteranta aterosclerotica

FACTORI FAVORIZANTI'
Frig si umezeala ( vasoconstrictie )
SEMNE SIMPTOME
1. In boala Raynaud ( este un spasm la nivelul arterelor digitale ) pacientul prezinta tegumente reci si
palide, furnicaturi , absenta pulsatiilor si prin repetarea frecventa a acestor simptome apare atrofierea
pielii si degenerarea unghiilor
2. Atrocianoza, este data de vasoconstrictie arteriolara cu vaso dilatatie capilara venoasa, pacinetul
prezentand cianoza permanenta a extremitatii membrelor superioare , tegumente reci, si umede, simptome
ce se accentueaza la frig, cand apar si dureri discrete , ce se amelioreaza la caldura
3. Arteriopatia obletiranta aterosclerotica, este un sindrom de ischemie periferica. Caracterizata prin
durere la inceput ca o jena la mers apoi sub forma de claudicatie intermitenta
Care cedeaza la repaus, tegumente palide , reci
In fazele avansate, durerea este permanenta , apar tulburari trofice
De exemplu: tegumente uscate fara pilozitati, unghii ingrosate, atrofie musculara ulceratii , gangrena.
INVESTIGATII
Oscilometria
Arteriografie
Ecodopller
OBIECTIVE DE INGRIJIRE
Imbunatatirea circulatiei arteriale periferice
Oprirea evolutiei leziunilor si prevenirea complicatiilor.
INGRIJIRI
1 si 2 in boala Raunaud si....... Adiminstreaza vasodilatatoare+ bai calde+ educarea pacientului sa evite
frigul, umezeala, stresul , fumatul
3. In arteropatia obliteranta : repaus la pat prelungit in fazele avansate fara a elimina mersul pe jos
Administrarea tratamentului si educatia pacientului sa poarte incaltaminte comfortabila sa evite cirapi
sintetici , sa isi asigure igienra riguroasa a memebrelor inferioare , sa evite efortul fizic , baile fierbinti ,
vestimentatia stramta care impiedica circulatia , sa nu fumeze , si sa aiba un regim alimentar sarac in
grasimi animale hipoglucidic, fara alcool si cafea
Iar in cazul in care arteropatie diabetica se va echilibra diabetul.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI ALE VENELOR.
1. TROMBOFLEBITA- obstructia lumenului venos cu un tromb ( cheag) insotita de infalamarea peretului
venos.
Factori favorizanti:
Imobilizari prelungite la pat
Obezitate
Varice
Ultimile luni de sarcina
Traumatisme
Leucemie
SIMPTOME SI SEMNE
Subfebrilitate
Tahicardie
Local prezinta durere pe traiectul venei ce poate fi spontana sau provocata de palpare digitala , miscari,

mers, si se intensifica in stadiul edematos


Impotenta functionala in functie de evolutia bolii.
Edeme.
Toate aceste semne sunt diferentiate in functie de vasul afectat.
OBIECTIVE
Combaterea stazei venoase
Corectarea tulburarilor biologice favorizante
Prevenirea complicatiilor
INGRIJIRI
repaus la pat in perioada febrila si dureroasa
Pozitionare cu membrul inferior bolnav mai ridicat pentru a favoritza circulatia venoasa
Cand semnele acute locale diminueaza se incepe mobilizarea progresiva a membrului
Asistenta administreaza tratamentul si observa aparitia complicatiilor de ex: embolia pulmonara sau
hematuria , ajuta in satisfacerea nevoilor , acorda ingrijir pre si post operatorii , educa pacientul sa poarte
ciorapi elastici, recomanda masajul membrelor + mers pe jos zilnic , sa evite ortostatismul prelungit.
2. VARICELE