coala Postliceal Sanitar de Stat Grigore Ghica Vod

Iai

Fiinta umana si nursing-ul

ndrumator:Hurjui Simona
Elev:Noea Beatrice
Clasa:M7

An I, 2015-2016

CUPRINS
1.
2.
3.
4.
5.

Cele 14 nevoi fundamentale

Plan de ingrijire
Descrierea injeciei subcutanate
Administrarea medicamentelor
Dezvoltarea nursing-ului in Romnia

Cele 14 nevoi fundamentale

Cele 14 nevoi fundamentale ale Virginiei Henderson pornesc de la componentele

biologice, psihologice, sociale, culturale i spirituale necesare individului. Atingerea de
ctre pacient a independenei n satisfacerea acestor nevoi este de fapt elul profesiei de
asisten medical.

1.
2.
3.
4.
5.

Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie

Nevoia de a te alimenta i hidrata
Nevoia de a elimina
Nevoia de a se mica i a avea o postur bun
Nevoia de a dormi i de a te odihni

6. Nevoia de a te mbrca i de a te dezbrca

7. Nevoia de a fi curat, de a proteja tegumentele
8. Nevoia de a menine temperatura corpului la limite normale
9. Nevoia de a evita pericolele
10.Nevoia de a comunica
11.Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori, de a practica religia
12. Nevoia de a fi ocupat i util
13. Nevoia de a te recrea
14. Nevoia de a nva cum s-i pstrezi sntatea
O nevoie fundamental este o necesitate vital i esenial unei fiine umane pentru
a-i asigura starea de bine, n aprarea fizic i psihic.

Plan de ingrijire
Culegerea datelor
Nume si prenume: C.T
Sex:Masculin
Varsta:53 ani
Greutate:72 kg
Inaltime:1,68
Nationalitate: Romana
Diagnostic de internare: Hipertensiune arteriala
Nr. NEVOIA
Crt
.
1. Nevoia de a

DIAGNOSTI
C DE
NURSING
-Dispnee

OBIECTIV
E

INTERVENII

autonome
-pacientul s Repaus la pat,

EVALUARE
delegate
Monitori

-n urma

respira i a
avea o bun
circulaie

-fumat,
modificri
vasculare
-tahicardie

aib o
circulaie
adecvat

amplasez
pacientul intrun salon cu
temperatura
optima,
ii asigur o
pozitie
antalgica,
invat pacientul
sa evite
schimbarile
bruste de
temperatura,
informez
apartinatorii
asupra starii de
sanatate si ii
invat sa nu-I
aduca vesti cel pot nelinisti

zez
functiile
vitale si
le notez
in foaia
de
observati
e,
Efectuez
EKG si ii
explic
acestuia
necesitat
ea
tehnicii,
Asigur o
pozitie
adecvata
efectuarii
EKG,
Ajut
pacientul
sa se
dezbrace,
Execut
tehnica,
iar
rezultatul
il notez
in foaia
de
observati
e,
Administ
rarea de
medicam
ente

ngrijirii
acordate,
pacientul
reuete s-si
menin
circulaia
adecvat,

2.

Nevoia de a
se alimenta
i hidrata

-Disfagie,
-pacient cu
dificultati in
urma
regimului
prescris,
-refuz de a
urma regimul

prescrise
de
medic:Re
dergin,
Hipopres
ol,Propra
nolol,
Captopril
,
Supraveg
hez
functiile
vitale,
-pacientul sa -asez pacientul Pacientul se
respecte
in pozitie
respectar alimenteaza
regimul
antalgica,
ea
corespunzator
alimentar
-protejez
regimulu
lenjeria cu
i
musamaua si
alimentar
aleza in pozitia ,
pacientului,
-explorez
preferintele
pacientului
dintre
alimentele
premise,
-alimentatie
echilibrata cu
evitarea
grasimilor
animale,
-servesc
pacientul cu
alimente la o
temperature
moderata, la
ore regulate,

3.

Nevoia de a
elimina

-pacient cu
edeme si
eliminare
inadecvata
-retentie
sodica
-diaforeza,
stres

-urmaresc
pacientul sa
consume
numai
alimente
cuprinse in
regim,
-informez
pacientul
asupra
importantei
regimului
alimentar in
mentinerea
sanatatii,
-pacientul
-ajut pacientul
sa-si
sa-si mentina
mentina
tegumentele si
greutatea
mucoasele
corporala,
curate,
eliminarea
-asigur igiena
edemelor si si invat
sa aiba o
pacientul sa se
stare de
spele ori de
confort fizic, cate ori este
nevoie,
-schimb
lenjeria de pat
si de corp,
-invat
pacientul sa-si
faca igiena
plicilor si a
spatiilor
interdigitale,
-urmaresc
culoarea
tegumentelor

administr
area
medicati
ei
prescrise
Furosemi
d,
supraveg
herea
pacientul
ui,

In urma
tratamentului
acordat,
pacientul
prezinta o
eliminare
adecvata si
igiena
corespunzatoare,

4.

Nevoia de a
se mica si a
avea o bun
postur

5.

Nevoia de a
dormi i a se
odihni

si mucoaselor,
-urmaresc ca
pacientul sa
consume cu
regularitate cel
putin 2l de apa
zilnic sau ceai
neidulcit si
regim nesodat,
-pacient cu
-pacientul sa -instalez
dificultati de a prezinte
pacientul in
se misca si
mobilitate
pat respectand
deplasa,
normala,
pozitiile
-sa-si
anatomice ale
necoordonarea satisfaca
corpului,
miscarilor
nevoile
-schimb
active,
organismulu pozitia
-dezechilibru
i,
pacientului din
hidroelectroliti
2 in 2 ore,
c, cresterea
-masez
TA,
punctele de
presiune la
fiecare
schimbare a
pozitiei,
-monitorizez
functiile vitale,
-urmaresc
tegumentele si
mucoasele,
-dificultate in -pacientul sa -asigur un
a dormi si a se beneficieze climat de
odihni,
de un somn liniste si
-anxietate,
cantitativ si temperatura
HTA,
calitativ,
optima in
-somn agitat,
salon,
trezire
-invat
frecventa,
pacientul

In urma ingrijirii
acordate,
pacientul
reuseste sa-si
satisfaca pe cat
este posibil
nevoie
organismului,

In urma ingrijirii
pacientului,
acesta prezinta
un orar de
odihna
corespunzator,

6.

7.

tehnici de
relaxare,
exercitii
respiratorii,
-invat
pacientul sa
evite factorii
care
influenteaza
somnul si
odihna,
Nu reprezinta o stare de dependenta in cazul acestui pacient

Nevoia de a
se mbrca i
dezbrca
Nevoia de a -dezinteres
fi curat, de a fata de igiena
proteja
personala
tegumentele

-pacientul sa
prezinte
interes fata
de propria sa
persoana,

-ajut pacientul
sa isi faca dus
sau ii efectuez
toaleta pe
regiuni,
-ajut pacientul
sa-si taie
unghiile, sa-si
efectueze
toaleta bucala,
sa-si rada
barba,
-informez
pacientul in
legatura cu
importanta
mentinerii
curate a
tegumentelor
pentru
prevenirea
imbolnavirilor

-in urma
edcarii
pacientului cu
privire la
igiena, acesta
prezinta
interes fata de
propria sa
persoana si se
ingrijeste
zilnic

8.

Nevoia de a
mentine
temperatura
corpului la
valori
normale

-hipertermie,
-febra 38,5,
-frisoane,
transpiratii
abundente,
anxietate,

-pacientul
sa-si
mentina
temperatura
corpului in
limite
fiziologice,

9.

Nevoia de a
evita
pericolele

-pacient cu
potential de
complicatii si
dureri
precordiale,
-valori
tensionale
peste limita,
-cefalee,
tulburari de
vedere,

-pacientul
sa-si asigure
un mediu de
viata
adecvat
bolii,
-prevenirea
complicatiil
or,

-aerisesc
camera,
-aplic
comprese reci,
pungi de
gheata,
-schimb
lenjeria de pat
si de corp,
-insotesc
pacientul cand
se deplaseaza
pentru a nu
cadea,
-ii fac educatia
sanitara pentru
a preveni
aparitia
complicatiilor
in urma
crizelor
hipertensive,
-ajut pacientul
sa-si
recunoasca
anxietatea,
-incurajez
pacientul sa
comunice cu
cei din jur,

administrez
un
supozitor la
indicatia
medicului

- pacientului ii
revine
temperatura
corpului la
limite normale
in decurs de
cateva ore,

monitorizar
ea
functiilor si
notarea lor
in foaia de
observatie,
administrar
ea
medicatiei
prescrise,

-pacientul
prezinta o
stare de bine,
neaparand
complicatii,

10. Nevoia de a
comunica

-comunicare
ineficienta la
nivel afectiv,
-lipsa
comunicarii
familiale,

11.

Nevoia de a
actiona
conform
propriilor
convingeri si
valori, de a
practica
religia
12. Nevoia de a
fi ocupat i
util

-dezechilibru
emotional,

13. Nevoia de a
se recrea

-anxietate,
migrena,

14. Nevoia de a
inva cum
s-i
pstreze
sntatea

-pacient cu
cunostinte
insuficiente,
-lipsa de
informatii,

-tulburari de
gandire,
pierderea
imaginii de
sine,

-permiterea
vizitelor in
limitele
stabilite

-cercetez
posibilitatile
de
comunicare,
-furnizez
mijloacele de
comunicare,
-ajut
-incurajez
pacientul sa pacientul sa-si
se
exprime
exteriorizeze doleantele,
si sa aiba o
-asigur
imagine mai pacientul
buna de
confidentialitat
sine,
e,
-pacientul
-informez
sa-si
pacientul
recapete
asupra
stima de
dreptului sau
sine,
de a lua
decizii,
-identific
situatiile care
provoaca
sentimentul de
inutilitate,
-invatarea
-asigur
pacientului a pacientului un
unor tehnici mediu adecvat
de relaxare, pentru
efectuarea
tehnicilor,
-pacientul sa -explorez
acumuleze
nivelul de
noi
cunostinte ale
cunostinte,
bolnavului
privin boala si
modul ei de

Capacitatea
pacientului de
a comunica
devine
satisfacatoare,

-pacientul
actioneaza
conform
principiilor
sale,

-in urma
discutiilor,
pacientul
devine mai
optimist,

-in urma
efectuarii
tehnicilor,
pacientul uita
de durere si se
relaxeaza
-pacientul
acumuleaza
noi cunostinte
despre boala
sa,

manifestare,
-stimulez
pacientului
dorinta de
cunoastere
explicandu-I
importanta
acumularii de
noi cunostine,
-identific
obiceiurile si
deprinderile
gresite ale
pacientului,

Injectia subcutanata-hipodermica

Prin injectie subcutanata se administreaza de regula soluii cristaline, izotone,

care formeaz local un depozit din care difuzeaz lent spre sistemul capilar.
- Indicatii terapeutice

- administrarea diverselor medicamente , precum: Heparinele fracionate,

insulin, atropin (prevenirea ocului vagal), adrenalin (tratamentul reaciilor
alergice)
- profilaxia unor afeciuni infecto-contagioase: de ex.: vaccinul antigripal se
poate administra subcutanat profund sau intramuscular
- Contraindicaii
- lipodistrofie (reacie local la injectarea prelungit a insulinei n acelai loc,
manifestat fie pri nlipoatrofie = atrofia esutului celular subcutanat manifestat
prin depresiuni la nivelul tegumentului, fie prin lipohipertrofie = pierderea
elasticitii i ngroarea esuturilor),
- in cazul infectiei locale se alege alta regiune de abord
Materiale necesare
- manusi
- ac (preferabil 23 sau 26 Gauge) + nc un ac pentru ncrcarea substanei de
injectat n sering (n afara utilizrii seringilor prencrcate sau pen-urilor)
- sering cu capacitate total de 1 ml sau sering special pentru injectarea
insulinei (de 1 ml sau pen) sau a heparinelor fracionate
- substana de injectat
- soluie pentru antiseptizarea tegumentului !NU se utilizeaz alcoolul medicinal
pentru antiseptizare n cazul injectrii insulinei
- se alege regiunea
Tehnica
- splarea antiseptic a minilor
- imbrcarea mnuilor
- pregtirea substanei de injectat n sering (ncrcarea seringii) n afara cazurilor
de utilizare de seringi preumplute (prencrcate) cu medicaie, ca n cazul
heparinelor fracionate
- schimbarea acului seringii utilizat la ncrcarea acesteia (n afara utilizrii
seringilor preumplute sau pen-urilor) cu acul pentru injectarea substanei n

hipoderm (23 sau26 G)

- alegerea locului de injectare: se evit regiunile pe unde trec superficial
trunchiuri vasculare i nervoase, suprafeele tegumentare n contact apropiat cu
elemente osoase, regiunile supuse la compresie prin poziie sau mbrcminte
- regiunea ideala pentru injectia subcutanata este cea deltoidian, periombilical,
faa antero-extern a coapselor,
- pentru injectarea Adrenalinei i Atropinei se prefer regiunea deltoidian
(pacientul se poziioneaz cu mna n old)
- pentru injectarea heparinelor fracionate: periombilical (pacientul se gsete n
decubit dorsal sau poziie semi-Fowler)
- pentru injectarea Insulinei se alterneaz continuu regiunile, pentru a preveni
apariia lipodistrofiei
- antiseptizarea local a tegumentului pacientului (nu cu alcool medicinal dac
este vorba despre injectarea Insulinei)
- cu policele i indexul minii stngi se formeaz un pliu cutanat ridicat de pe
planurile profunde
- seringa se ine n mna dreapt ca un condei; se introduce acul n profunzimea
stratului subcutanat (2 3 cm) pe direcie paralel cu tegumentul nvecinat la
baza pliului, sau la 45 n plin pliu; se aspir prin retragerea pistonului seringii
pentru a verifica dac nu s-a abordat accidental un vas de snge; dac nu se aspir
snge n sering se injecteaz substana medicamentoas; se retrage acul (n cazul
injectrii Insulinei se numr pn la 10 apoi se retrage acul); se tamponeaz i se
maseaz uor locul injectrii (nu cu alcool n cazul Insulinei). - dac se folosete
sering de Insulin cu ac 27 G i lungimea acului 12 mm se ptrunde cu acul n
vrful pliului, perpendicular.
Posibile accidente
- durere violent local aprut n momentul abordului = s-a nepat un traiect
nervos repoziionarea acului
- durere violent local aprut n momentul injectrii substanei = injectare
rapid a unei cantiti mari de substan, care duce la distensia brusc a
esuturilor i durere
- hematoame la perforarea unui vas de snge pe traiectul acului, mai ales la

injectarea de Heparin
- injectarea intravascular a substanelor accidente provocate de ajungerea n
circulaia general a acelor substane (hipoglicemie, embolii, etc.)
- infecii locale n cazul nerespectrii normelor de asepsie i antisepsie.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

Medicamente:produse de origine minerala, vegetala, animal sau

chimica, transformate intr-o forma de administrare prescrise de medic;
Doza terapeutica: doza optima pentru a obtine efectul therapeutic dorit;
Doza maxima: Doza cea mai suportata de organism, fsra sa apara fenomene
toxice reactionale,
Doza toxica: cantitate care, introdusa in organism, provoaca o reactive
toxica, periculoasa pentru organism
Doza letala: care omoara omul.
Cai de administrare:-C.Mozes-bucala, rectal, prin mucoasa respiratorie,
percutanata, prin aplicari locale, parenterala,
-L.Titirca-Cale digestiva:orala, subling, gastrica,
intestinala,rectala,
-Locala:tegumente si mucoase,
-Respiratorie,
-Urinara,
-Parenterala: ID, SC, IM, IV, IA, IC, IR, IO,

Calea de administrare aleasa de medicament in raport cu:

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Scopul urmarit,
Capacitatea de absortie a caii respective,
Actiunea medicamentului asupra mucoaselor,
Necesitatea unei actiuni mai lente sau mai rapide,
Starea generala a bolnavului,
Toleranta organismului fata de medicsment,
Combinarea medicamentului cu alte medicamente administrate,
Anumite particularitati anatomice si fiziologice ale organismului,
Intr-o oarecare masura si cu preferintele bolnavului.
Prevenirea erorilor in administrarea medicatiei:
se verifica mental regula celor cinci p:
Pacientul potrivit,
Medicamentul potrivit,
Doza potrivita,
Calea de administrare potrivita,
Timp de administrare potrivit.
se verifica intotdeauna data expirarii fiecarui medicament,
inainte de administrare se respecta drepturile pacientului:dreptul de a sti ce i
se administreaza si la ce efecte adverse sa se astepte, dreptul de a refuza
medicatia prescrisa.
Reguli de administrare:
respecta medicamentul prescris de medic,
identifica medicamentul prescris de medic dupa eticheta, forma de
prezentare, culoare, miros, consistent,
verifica calitatea medicamentelor observand integritatea, culoarea
medicamentelor solide, sedimentarea, tulburarea, etc
respecta caile de administrare prescrise de medic,
respecta orarul si ritmul de administrare pentru a se mentine
concentratia constanta in sange, avand in vedere timpul si caile de
eliminare ale medicamentelor,
respecta doza de medicament: doza unica si doza/24 h,

 respecta somnul fiziologic al pacientului,

evita incompatibilitatea medicamentelor,
serveste pacientul cu doza unica de medicament pentru administrare
pe calea orala,
respecta urmatoarea succesiune: cale orala, injectii, ovule vaginale,
supozitoare, etc.
Dezvoltarea nursing-ului in Romania
Daca in istoria medicinei universale se afirma ca ,,bolile sunt la fel de vechi
ca si omul tot asa putem sustine ca ingrijirile medicale sunt la fel de vechi
precum bolile.
In pofida numeroaselor teorii, nu avem nici o certitudine in care primii
nostrii stramosi isi percepeau viata si lumea lor. Punand insa impreuna
dovezi existente din domeniul arheologiei, antropologii, artei si istoriei,
putem deduce ca aproape toate activitatile oamenilor primitivi erau
indreptate catre subexistenta. Aceasta ii determina sa adopte fata de omul
suferind atitudini diferite precum eugenia (eliminarea fizica a
malformatiilor, bolnavilor incerabili) si/sau tratamente enipirice si
vrajitorie.Cand se analizeaza perioada primitiva, cercetatorii sustin
aproape inunanimitate ca toate activitatile cultice sau magice se imbinau
pentru a forma unsingur si unic tot, numit viata.
O populatie de apiculturi si crescatori de animale, producatori a numeroase
artefacte, traind in colibe de suprafata construite in asezari
deschise, reprezenta elementul de baza al civilizatiei care se va dezvolta in
regiunea CarpatoDanubiana-Pontica (epoca bronzului).
Existe numeroase dovezi despre epoca bronzului, cand aceste teritorii incep
sa se structureze populatiile traco-dacice. Izvoarele istorice sustin ca preotii
geto-daci erau depozitarii culturii posedand nu numai secretul cunostintelor
si a predicilior de cult, ci si al celor medicale.
Zalmoxis zeitatea suprema a tuturor popoarelor tracice era in acelasi timp
considerat si ,,zeul vindecator. Preotii lui, se pare, aveau o remarcabila
viziune integralista asupra organismului uman, luand in considerare faptul c
aintre partile bolnave si intreg organismul exista o legatura indisolubila.

Ramane deosebit de interesanta analiza confruntarii dintre medicina

getodacica si cea elina. Se pare ca, cultul zeului Askleipios provenea din
tinuturile nordice locuite de traci. Cercetatorii cred ca o alta zeitate
vindicatoare greceasca Telephoros a fost imprumutat de la traci.
Secolul XIX reprezint o epoca important n formarea cadrelor sanitare i
popularizarea cunostintelor medicale pe teritoriul Romaniei. In 1811 se
infiinteaza la Bucuresti, Spitalul Filantropia, in 1838 este inaugurat Spitalul
Brancovenesc iar sub conducerea lui Iosif Sporer (1780-1850) se infiineaz
o coal de moae.
Virginia Henderson (1897-1996) descris ca fiind prima doamna a
nursingului a descris rolul asistentei medicale ca fiind substitutiv (inlocuind
persoana), suplimentar (ajutand individul), si complementar (lucrand cu
individul). Toate acestea cu scopul de a ajuta individul/pacientul s se
descurce, pe ct posibil singur.
Profesia de asistent medical/nursa reprezint n egal msur stiina i arta,
nursingul cunoscnd n lunga sa perioada de evoluie 3 etape distincte. Un
sistem de ngrijiri bazat pe vindectorii tradiionale i autongrijire, cu
interpretarea fenomenelor legate de boala prin prisma tradiiilor religioasesi
culturale ale fiecarei comuniti in parte; n epoca primitiva nu gasim nici
medici, nici nurse. A 2-a etapa de dezvoltare a ngrijirilor de sntate apare
odata cu crestinismul; crestinismul insufla in persoana care ingrijeste
devotament, caritate si simtul datoriei. S-au creat primele centre de primire
destinate bolnavilor si saracilor, institutionalizarea subliniind functia de
ajutor social a nursingului punandu-se accent pe dispensarizarea ingrijirilor
corporale si psihice. A 3-a etapa este legata de dezvoltarea social i
economic, etapa n care monopolul religios si/sau al actiunilor caritabile
din sec al XIX- lea a fost detronat. Au aparut coli pentru pregatirea
asistentelor medicale i a personalului auxiliar.
Secolul XX cauta sa defineasc ct mai exact termenul de nursing/ nursa
plecand de la definiia simpl n care nursa este profesionistul care
hraneste, ncurajeaz i protejeaz o persoan, fiind pregatit pentru a ingriji
bolnavi, raniti si batrani..
Procesul de formare a personalului medical specializat n nursing comunitar
a fost demarat la noi n ar ca rezultat al influenei unui complex de factori
socio-economici, politici, culturali, care au impus schimbri eseniale n
managementul educaional al nurselor.

n anul 2006 a fost emis legea n baza creia se desfoar asistena

medical comunitar din Romnia i care reglementeaz serviciile i
activitile din acest domeniu. n conformitate cu aceast lege, asistena
medical comunitar cuprinde ansamblul de activiti i servicii de sntate
organizate la nivelul comunitii pentru soluionarea problemelor medicosociale ale individului, n vederea meninerii acestuia n propriul mediu de
via i care se acord n sistem integrat cu serviciile sociale. Asistena
medical comunitar presupune un ansamblu integrat de programe i
servicii de sntate centrate pe nevoile fundamentale ale omului sntos i
bolnav, acordate n sistem integrat cu serviciile sociale.
Ordinul Asistenilor Medicali Generaliti, Moaelor i Asistenilor Medicali
din Romnia se organizeaz i funcioneaz ca organizaie profesional, cu
personalitate juridic, neguvernamental, de interes public, apolitic, fr
scop patrimonial, cu responsabiliti delegate de autoritatea de stat, avnd
ca obiect de activitate controlul i supravegherea exercitrii profesiei de
asistent medical generalist, a profesiei de moa i, respectiv, a profesiei de
asistent medical, ca profesii liberale de practic public autorizate.

In Europa, n 2004 s-a nfiinat Federaia European a Organizaiilor de

Reglementare n Nursing FEPI, al crei scop fundamental este
promovarea sntii i securitii pacienilor i a 14 tuturor cetenilor
Europei. Ordinul Asistenilor Medicali i Moaelor din Romnia este
membru al FEPI, alturi de alte organizaii profesionale din 20 de ri.
n ultimele decenii nursingul va evolua ca o profesie tiinific,
caracterizandu-se prin sporirea cercetrilor n rndul profesionistilor i
alcatuirea unei baze conceptuale de practici.