Priviti acum asupra unei alte ntmplari pe care istoria o retine si n care putem

vedea interventia minii Providentei. n anul de gratie al Domnului, 1588, o flota si o

armata de 27.000 de oameni, mbarcati pe 129 de vase de razboi, au fost
trimise din Spania pentru a traversa Canalul Mnecii n Anglia cu misiunea de a
distruge pentru totdeauna protestantismul si a instaura acolo o mparatie
catolica. Aceea a fost celebra invincibila armata a lui Filip al II-lea. Si dupa
toate calculele omenesti, aceasta armata detinea toate mijloacele si sansele ca sa
se acopere de laurii biruintei si sa cucereasca Anglia. n fata acelui puhoi de oameni,
Anglia nu avea sa opuna o rezistenta considerabila. Ea detinea la ora aceea
numai 80 de corabii mici, de mic, foarte mic tonaj. Pentru Spania, victoria era
sigura, ca si cstigata, dar nu si pentru Dumnezeu. Din senin, o cumplita furtuna
s-a abatut asupra invincibilei armate si drept urmare Anglia,
protestantismul si Dumnezeu au iesit biruitori. Iata ce avea sa ramna scris n
Enciclopedia Britanica n dreptul subiectului Invincibila Armata: nfrngerea armatei
a salvat protestantismul englez si independenta Angliei si a marcat prabusirea
puterii navale a Spaniei. Dumnezeu, n providenta Sa se ocupa de soarta natiunilor
ntregi. Iata ce a scris unul din scriitorii mei preferati, E.G. White n cartea sa
Educatia la pagina 166: n analele istoriei omenirii dezvoltarea natiunilor,
ridicarea si caderea imperiilor apar ca dependente de vointa si vitejia omeneasca.
Mersul evenimentelor pare ntr-o masura, a fi hotart de puterea, ambitia si capriciul
omului. Dar n cuvntul lui Dumnezeu perdeaua este data la o parte si atunci vedem
napoia, deasupra si n toata ntinderea oricarei naintari sau dari napoi a
intereselor, puterilor si patimilor omenesti, cum trimisii Celui atotndurator
ndeplinesc n mod tacut si linistit toate ndrumarile vointei Sale.
Fiecarei natiuni si fiecarui om de azi Dumnezeu i-a rnduit un loc n marele
Sau plan. Si cu mine, i cu tine, preitenul meu Dzeu are un plan, care a fost pregatit
pentru toti, si anume de a trai vesnic fericiti in absenta pcatului, nedreptatii si a
durerii. Toti urmeaza sa decida prin propria lor alegere destinul pe care si l-au ales n
timp ce Dumnezeu conduce toate lucrurile spre mplinirea planurilor Sale.
Dumnezeu a ales sa-i dea ocazia s trieti vesnic feriit, dar tu ce-ai ales pentru
tine? Ai ales tu oare sa urmezi pe Creator, sa traiesti in ascultare deplina de El sau
sa fii dintre acei care merg contra lui.
Apocaliipsa 3:20 exprima invitatia lui Dzeu pentru mine si pentru tine in felul
urmator: Iat Eu stau la u i bat, daca aude cineva glasul Meu , voi intra la el si
voi cina cu el si el cu Mine
Sa-I deschidem usa, cat inca o mai putem face!