CONTUZIA CEREBRALA

Traumatismul cranio-cerebral presupune suferina creierului produs de un traumatism ce a afectat cutia

cranian. Aceast suferin poate fi uoar, de tipul comoiei cerebrale, exprimat printr-o scurt pierdere de
contien sau poate fi mai grav, cu substrat lezional de timpul hematoamelor intracraniene, dilacerrii
cerebrale, leziunii axonale difuze, suferinei cerebrale secundare, infeciilor meningo-cerebrale sau contuziilor
cerebrale.
Contuziile cerebrale pot fi:

Contuzii directe, atunci cnd ocul este transmis mecanic asupra creierului la nivelul impactului
Contuzii prin contralovitur ocul este transmis pe proeminenele osoase sau septurile durale

endocraniene
Contuzii edematogene provocate de reacii inflamatorii edematogene
Contuzii hemoragice cu extravazare sanguin extravascular difuz
Dup gravitate exist contuzii grave, medii i minore

Contuziile minore
Leziunea determinata n aceast situaie are o nsemntate redus, efectul fiind reversibil. Contuzia
cerebral minor se caracterizeaz prin abolirea strii de contien pe o durat cuprins ntre 20 i 30 de
minute i care se poate extinde n unele cazuri pn la 2-3 ore. Nu exist semne sau simptome neurologice.
Contuzia minor poate avea efecte precum vederea dubl (diplopie) sau o asimetrie de reflexe miotice cu
caracter tranzitoriu i semne de iritaie meningean. Modificrile vegetative sunt inconstante i tranzitorii, cu
posibile modificri ale pulsului, parametrilor respiratori sau ale tensiunii arteriale. Amnezia lacunar care
urmeaz dup acest episod cuprinde perioada de abolire a strii de contien i o scurt perioad de timp de
dinaintea evenimentului traumatic. Dup un astfel de oc pacientul evolueaz favorabil i i poate reveni n
dou-trei sptmni. Sindromul postcontuzional poate cuprinde unele simptome ca cefaleea, ameelile i
astenia dincolo de acest interval de dou-trei sptmni. Dac aceste stri persist trebuie urmrit o eventual
apariie a unui hematom intracranian.

Contuziile medii
Leziunile suferite de creier n aceast situaie sunt de o amploare mai mare. Efectul este partial
reversibil i compensabil. Manifestrile clinice care nsoesc contuzia cerebral medie sunt reprezentate de
abolirea strii de contien pe o durat de la 2-3 ore pn la 2-3 zile.
Dup revenirea din starea de incontien a bolnavului pot aprea stri de agitaie psihomotorie,
anxietate, tulburri amnezice, hiperemotivitate sau contrar, se pot manifesta stri de somnolen, apatie,
obnubilare (ntunecare partial a contienei) i confuzie. Amnezia este ca n cazul comoiei cerebrale minore,
cuprinznd evenimentele de dinaintea momentului traumatic, perioada de pierdere a contienei i momentele
imediate de dup revenirea strii de contien. Pacineii nu i aduc aminte ce anume a cauzat accidentul sau
detalii legate de desfurarea acestuia. Semnele i simptomele neurologice se ntlnesc mereu n comoia
cerebral medie i sunt reprezentate de modificri ale reflexelor miotatice, prezena semnului Babinski bilateral
i semne de iritaie meningean. Modificrile funciilor vegetative sunt prezente i constau n modificri ale
pulsului, modificri ale frecvenei respiratorii (polipnee), modificri ale tensiunii arteriale. Evoluia comoiei
cerebrale medii este favorabil, dar n unele cazuri pacienii pot deceda. Bolnavul se recupereaz mai greu
dupa revenirea strii de contien, recuperarea durnd mai mult de 3 saptmni. Sindromul postcontuzional se
ntlnete mai frecvent.

Contuziile grave
Aceasta form de contuzie presupune leziuni
cerebrale ireversibile i necompensabile sau doar
parial compensabile. Manifestrile clinice ale
acestei forme de contuzie sunt reprezentate de
abolirea strii de contien care poate dura de la
momentul traumatismului pana la 1-2 sptmni sau
mai mult. Amnezia este la fel ca n cazul celorlalte
forme

de

comoie.

Semnele

simptomele

neurologice sunt constant prezente i constau din

tulburri de tonus muscular, tulburri n meninerea
posturii. Tulburrile de tonus muscular pot merge de la hipotonie generalizat pn la rigiditate prin
decorticare. n rigiditatea prin decorticare membrele superioare sunt in tripl flexie, iar membrele inferioare in
extensie. Se poate ntlni devierea conjugat a capului si globilor oculari, crize epileptice generalizate.
Modificrile funciilor vegetative sunt prezente i constau n tahicardie, polipnee, hipertermie, episoade
2

hipotensive, vrsturi. Dac este atins i trunchiul cerebral, tabloul clinic este mai sever, iar prognosticul mai
rezervat. Atingerea trunchiului cerebral determin coma profund, rigiditate prin decerebrare cu hipertonie
generalizat cu membrele superioare n extensie i rotaie extern, iar membrele inferioare n extensie i rotaie
intern. Tulburrile vegetative sunt severe, iar reflexele cu nchidere n trunchiul cerebral sunt abolite.

Diagnostic
Contuziile se evideniaz imagistic prin CT si IRM (imagistica prin rezonan magnetic). Pe imaginile
CT zonele lezate apar ca arii hiperdense, iar la IRM aceleai zone apar ca arii hiperintense. Aceste examene
obiectiveaz, de asemenea, n majoritatea cazurilor, i un anumit grad de hemoragie subarahnoidian. Dup
mai multe ore de la evenimentul traumatic, esutul nervos din jurul leziunii se edematiaza si apare la CT ca un
inel de joas densitate. Dup civa ani de la evenimentul traumatic, examenul CT va pune n eviden
depresiuni cicatriciale colorate cu hemosiderin pe suprafaa cortical, care pot fi o cauz a epilepsiei
posttraumatice.

COMOTIA CEREBRALA

Comotia este leziunea cerebrala cauzata de un traumatism la nivel cranian sau la nivelul intregului
corp.
Este cea mai usoara leziune cerebrala primara aparuta dupa un traumatism si este rezultatul fortelor mecanice
asupra craniului si creierului in momentul impactului. In urma traumatismului se produc modificari temporare
ale fiziologiei neuronale.
Comotia poate determina pierderea temporara a starii de constienta sau ameteala, dar poate exista si fara
manifestare clinica. Dupa repaus, majoritatea pacientilor se refac in totalitate in decurs de cateva ore pana la
cateva saptamani.
In putine cazuri comotiile cerebrale pot duce la tulburari grave si amenintatoare de viata. Comotiile repetate
sau severe necesita interventie neuro-chirurgicala si pot cauza tulburari de mers, probleme de invatare sau de
vorbire. Datorita posibilitatii de producere a unor leziuni neuronale profunde si permanente, comotile severe
necesita consult medical de specialitate.

Cauze
Tesutul cerebral este protejat de catre lichidul cefalorahidian (LCR) si cutia craniana. Substanta nervoasa
pluteste in LCR, daca se aplica o lovitura la nivelul capului, creierul se deplaseaza in intregime simultan, astfel
ca practic nici o portiune a creierului nu va fi strivita prin lovitura. Totusi, in conditiile unei lovituri puternice,
creierul prezinta leziuni de deceleratie si se produce o scurta perioada de pierdere a starii de constienta datorata
intreruperii functiei neuronale.
Cauzele comotiilor sunt multiple:
- sporturi dure de lupta
4

- caderi de la inaltime
- loviri la locul de joaca
- accidente de masina
- caderi de pe bicicleta.
Simptome
Nu este usor intotdeuna sa se identifice simptomele de comotie cerebrala. Nu toti pacientii care au comotie
cerebrala isi pierd cunostinta. Persoana care a suferit o comotie trebuie sa-si intrerupa activitatea sau sportul
care a produs lovirea. Reluarea activitatii inaintea recuperarii functionalitatii normale a creierului creste riscul
instalarii unor leziuni cerebrale severe. Comotiile pot fi usoare, moderate sau severe, in functie de gravitate,
simptomatologia persista ore, zile saptamani sau chiar luni. Persoana care a suferit o comotie cerebrala are
urmatoarele simptome:
- pierderea cunostintei
- amnezie anterograda (nu-si aduce aminte ce s-a intamplat dupa lovitura)
- confuzie, raspunde inconsecvent la intrebari, pronuntarea neclara a cuvintelor, lipsa de concentrare
- ameteala, zapaceala, vedere incetosata sau cu puncte luminoase sau tinitus (tiuituri in urechi)
- imposibilitatea mentinerii pozitiei ortostatice (nu poate sta in picioare), incapacitatea de a merge sau lipsa
coordonarii, pierderea echilibrului
- senzatie de greata, varsaturi.
Diagnosticul de comotie cerebrala este mai greu de pus in cazul in care pacientul este copil. Parintii unui copil
cu traumatism craniocerebral trebuie sa se adreseze imediat medicului.
Foarte rar, persoanele care au suferit o comotie mai severa vor dezvolta simptomatologie dupa o perioada de
timp sau se va inrautati starea de sanatate aparand sindromul post-comotional caracterizat de:
- modificarea abilitatilor cognitive, concentrare slaba, probleme de memorie
- cefalee sau vedere incetosata
- modificari ale personalitatii: irascibilitate sau anxietate nejustificata
- modificari ale ritmului somn-veghe
5

- pierderea interesului pentru activitatile cotidiene

- pierderea libidoului
- pierderea gustului sau a mirosului
- senzatie ca obiectele din jur se invart sau ca persoana se invarte sau cade in gol (vertij); vertijul provoaca
ameteala si voma
- pierderea echilibrului sau a capacitatii de a sta in picioare.

Diagnostic
In cazul in care medicul suspecta existenta unei comotii cerebrale va pune intrebari simple din care sa evalueze
functionalitatea creierului, de tipul: "In ce zi suntem azi?". De asemenea se va investiga:
- echilibrul
- coordonarea
- reflexele
- sensibilitatea
- forta musculara.
Uneori sunt necesare investigatii imagistice precum CT (tomografia computerizata) si RMN (rezonanta
magnetica nucleara) pentru a identifica leziuni cerebrale secundare (hemoragii cerebrale, edem, hipertensiune
intracraniana).

Tratament
In prima faza este necesara o urmarire atenta a pacientului pentru a observa modificarile de comportament sau
inrautatirea simptomatologiei cu tinerea pacientului internat in spital.
Pentru diminuarea cucuiului se poate pune o punga cu gheata sau se administreaza analgezice de tipul
Acetaminofenului (Paracetamol, Tylenol) sau ibuprofenului (Advil).

Pentru recuperarea totala dupa comotie se recomanda repaus la domiciliu, cu respectarea orelor de somn si
reducerea activitatii din timpul zilei. Pentru o perioada de cateva zile sau saptamani se va evita consumul
de alcool, droguri sau activitati ce pot determina leziuni cerebrale secundare. De asemenea, se interzice
condusul masinii sau inotul.
Daca nu se obtine o imbunatatire a starii de sanatate sau daca se observa o inrautatire a simptomatologiei
pacientul trebuie sa se adreseze unui medic specialist.

Profilaxie
Riscul de a suferi o comotie poate fi redus daca:
- se va purta casca in timpul mersului pe bicicleta, skateboard, snowboard sau in timpul practicarii skiului
- se va pune centura de siguranta in timpul mersului cu automobilul
- nu se va conduce in stare de ebrietate sau dupa consumul de droguri
- se vor asigura locurile periculoase din apartament: folosirea luminii in zonele intunecoase, captusirea
colturilor ascutite, securizarea scarilor, repararea suprafetelor denivelate sau accidentate.

Bibliografie Tratat de chirurgie, Ortopedie-Traumatologie Dinu M. Antonescu