CALCULUL INCARCARII DATE DE ZAPADA conform CR

1-1-3-2005
ncarcarea din zpad pe acoperi ia n considerare depunerea de zpad n
funcie de forma acoperiului i de redistribuia zpezii cauzat de vnt i de topirea
zpezii.
ncrcarea din zpad este considerat ca acionnd vertical pe proiecia
orizontal a suprafeei acoperiului.
Valoarea caracteristic a ncrcrii din zpad pe acoperi, s k se determin
astfel:
sk=icectso,k
unde:
i = reprezint coeficientul de form pentru ncrcarea din zpad pe
acoperis.
so,k = valoarea caracteristic a ncrcrii din zpad pe sol [kN/m2], n
amplasament.
ce = coeficient de expunere al amplasamentului construciei
ct = coeficient termic
Coeficientul de expunere, ce al amplasamentului construciei este funcie de
condiiile de expunere ale construciei, valorile sale fiind recomandate conform tabelului
de mai jos:
VALORILE COEFIECIENTULUI DE EXPUNERE ce
Tipul expunerii
ce
Complet
0.8
Parial
1.0
Redus
1.2
n cazul expunerii complete, zpada poate fi spulberat pe zone ntinse de
teren plat lipsit de adpostire sau cu adpostire limitat.
n cazul expunerii pariale, topografia terenului si prezenta altor construcii
sau a copacilor nu permit o spulberare semnificativ a zpezii de catre vnt.
n cazul expunerii reduse, construcia este situat mai jos dect terenul
nconjurtor sau este nconjurat de copaci nalti si/sau construcii nalte.
Pentru acoperiuri cu termoizolaii uzuale coeficientul termic ct este
considerat 1.0.
Coeficientul termic ct poate reduce ncrcarea dat de zpad pe acoperi
n cazuri speciale, cnd transmitana termic a acoperiurilor este ridicat si conduce la

topirea zpezii. n aceste cazuri, valoarea coeficientului termic se determin prin studii
speciale si este aprobat de autoritatea nationala competent.

Zonarea valorii caracteristice a incarcarii din zapada pe sol s0,k, kN/m2

Pentru zona in care se afla cldirea de birouri ce se proiecteza s 0,k =
2.0kN/m2
Acoperiul cldirii de birouri ce se proiecteaz este de tip tereas i tocmai
de aceea:
i=1=0.8
Tipul de expunere luat in considerare pentru calculul incrcrii date de
zpad este complet (ce=0.8).
sk= 1xcexctxso,k=0.8x0.8x1.0x2.0=1.28kN/m2
-

CALCUL INCARCARI DATE DE VNT conform NP- 082-04

Efectele vntului asupra construciilor si structurilor depinde de properitile
vntului (viteza medie, caracteristicile turbulenei, etc.), de forma, dimensiunile,
orientarea construciei fa de direcia vntului, de propritile dinamice ale structurii, de
amplasamentul structurii n mediul natural si construit nvecinat, etc.
Att viteza vntului ct si rspunsul structurii la vnt sunt modelate ca
mrimi aleatoare.
Aciunea vntului este evaluat fie de presiunea vntului, fie de forele
produse de vnt pe construcii i structuri.
Presiunile sau forele din vnt acioneaz normal pe suprafaa expus.
Presiunea vntului pe suprafee, w(z)
Presiunea vntului la nlimea z deasupra terenului, pe suprafeele rigide
exterioare sau interioare ale structurii se determin cu relaia:
w(z) = qref ce(z) cp
qref este presiunea de referin a vntului
ce(z) - factorul de expunere la nlimea z deasupra terenului
cp - coeficientul aerodinamic de presiune (cpe pentru suprafee exterioare i cpi
pentru suprafee interioare
Presiunea totala a vntului pe un element este suma algebric a presiunilor
(orientate ctre suprafa) i suciunilor (orientate dinspre suprafa) pe cele 2 fee ale
elementului.

Determinarea coeficientului aerodinamic de presiune

Ariile expuse aciunii vntului depasesc 10m2 indiferent de

actiunea vantului.
PE PERETI:

b=15x6.00=90 m
H=13.90 m
e= min (b;2xH)=min(90;2x13.90)=min(90;27.8)=27.8m
e/5=27.8/5=5.56m
d=3x12=36m
d/H=36/13.90=2.59m

Coeficienii de presiune pentru pereii verticali ai cldirilor cu form

dreptunghiular n plan:
4

Zona

B, B*

d/h

c pe,10

c pe,1

c pe,10

c pe,1

-1.0

-1.3

-0.8

-1.0

-1.0

-1.3

-0.8

-1.0

C
c pe,10

D
c pe,1

c pe,10

c pe,1

c pe,10 c pe,1

-0.5

+0.8

+1.0

-0.3

-0.5

+0.6

+1.0

-0.3

cpe,10=-1.0 pentru zona A

cpe,10=-0.8 pentru zona B
cpe,10=-0.5 pentru zona C
cpe,10=0.7 pentru zona D
cpe,10=-0.3 pentru zona E
PE TEREAS (ACOPERI):

b=dimensiunea laturii perpendiculare pe direcia vntului

5

e/4=27.8/4=6.95m
e/2=27.8/2=13.9m
e/10=27.8/10=2.78m I ( z )

/ 2.5 ln z z 0

Conform normativului acoperiul cldirii ce va fi proiectat va fi considerat

plat deoarece panta acestuia se incadreaz n intervalul de 40.
Acoperiul va fi divizat n zonele indicate in figur:

-- Coeficienii de presiune pentru acoperiuri plate-Datorita existenei unui parapet la nivelul acoperiului pentru
determinarea coeficienilor de presiune ne vom afla in cazul B (hp/h=0.05):
cpe,10=-1.4 pentru zona F
cpe,10=-0.9 pentru zona G
cpe,10=-0.7 pentru zona H
cpe,10= 0.2 pentru zona I

Determinarea factorului de expunere la nlimea z

6

Factorul de expunere la nlimea z deasupra terenului natural se

determin cu relaia:
c e z = c g z c r z c t ( z) , unde:
# cg(z) reprezint factorul de rafal
Factorul de rafal este raportul dintre presiunea de vrf (produs de rafalele
vntului) i presiunea medie (produs de viteza medie a vntului):
q g z Q z g q
c g z

1 g Vq 1 g 2 I z
Q z
Q z
n care :
Q(z)- este valoarea medie a presiunii produs de viteza medie a
vntului
1/ 2

- rdcina ptrata din valoarea medie ptratic a

fluctuaiilor fa de medie ale presiunii pe direcia vntului
q q z, t

Vq- coeficientul de variaie al fluctuaiilor presiunii, aproximativ egal

cu dublul coeficientului de variaie al fluctuaiilor vitezei : Vq 2 I(z)
g - factorul de vrf = 3.5
I(z) coeficient de variaie al fluctuaiilor vitezei (intensitatea
turbulenei la nltimea z
I z

10
2.5 ln
z0

2.35
0.245
13.90
2.5 ln
0 .3

=2.35- pentru zone cu densitate redus a construciilor

c g z 1 g 2I z 1 3.5 2 0.245 2.715

Inaltimea deasupra terenului z, m

200

Zone urbane dens construite

180

Zone urbane cu densitate

redusa de constructii

160
140

Camp deschis

120

Mare

100
80
60
40
20
0
1.5

2.5

3.5

cg(z)

# cr(z) reprezint factorul de rugozitate

Factorul de rugozitate, cr(z) definete variaia
presiunii medii a vntului cu nlimea deasupra terenului pentru diferite categorii de
teren (caracterizate prin lungimea de rugozitate z0) n funcie de presiunea de referin:
q z
q ref

z
k 2r z 0 ln
z0

200
Inaltimea deasupra terenului z, m

c r z

180

Zone urbane dens

construite

160
140

Zone cu densitate
redusa a constructiilor

120
100
80
60

Camp deschis

40

Mare

20
0
0

0.5

1.5

2.5

cr(z)

Amplasamentul construciei se ncadreaz ntr-o zon urban cu densitate

redus de construcii:
zo=0.3m reprezint lungimea de rugozitate
kr(zo)=0.22
2
q z

z
2
c r z
k r z 0 ln =(0.22)2x(ln 13.90/0.3)2=0.712
q
z

ref

Factorul topografic ct(z) evalueaz creterea vitezei medii a vntului peste

dealuri izolate i alte accidente de topografice (nu peste dealurile ample din regiunile
muntoase). Se aplic vitezei vntului de la baza dealului sau a coastei.
ct(z)=1.0
Astfel cu toti factorii determinai putem calcula valoarea coeficientului de
expunere. Aceasta este:
c e z = c g z c r z ct ( z ) 2.715 0.712 1 1.933

Presiunea de referin a vntului se noteaz cu qref iar pentru zona in care

este amplasat structura care se proiecteaz si anume Bragadirul aceast valoare va fi de
0.5 kN/m2 ( valoare extras de pe hart).

CALCULUL FORELOR
9

Pentru perei
PRESIUNE:
Zona D:
w(z)=qref x ce(z) xcp=0.5x1.933x0.7=0.676 kN / m 2
SUCIUNE:
ZONA E:
w(z)=qrefxce(z)xcp=0.5x1.933x(-0.3)=-0.289 kN / m 2
Pentru acoperi
PRESIUNE:
Zona D:
w(z)=qref x ce(z) xcp=0.5x1.933x0.2=0.193 kN / m 2
SUCIUNE:
ZONA F:
w(z)=qrefxce(z)xcp=0.5x1.933x(-1,4)=-1.353 kN / m 2

10

EVALUAREA NCRCRILOR GRAVITAIONALE

ncrcri uniform uniform distribuite pe planeu-nivel curent
NCARCARE
Greutate proprie plac
beton armat
(13cm)
Greutate pardoseal
(4cm)
Greutate grinzi
metalice (secundare si
principale)
Spaiu tehnic
Tavan fals
Greutate perei
desparitori

VALOARE
CARACTERISTIC
[daN/m2]
325

VALOAREA DE
CALCUL[daN/m2]

1.35

439

80

1.35

108

80

1.35

108

20
15
50

1.35
1.35
1.35

13.5
6.75
33.75
TOTAL:769.5/m2
=7.695kN/m2

TOTAL: 570
daN/m2=5.7kN/m2

ncrcri uniform uniform distribuite pe tereas:

NCARCARE
Greutate invelitoare
Greutate proprie pan
Spaiu tehnic
Tavan fals

VALOARE
CARACTERISTIC
[daN/m2]
25
20
20
15
TOTAL: 80
daN/m2=0.80kN/m2

VALOAREA DE
CALCUL[daN/m2]

1.35
1.35
1.35
1.35

21
27
13.5
6.75
TOTAL:108daN/m2
=1.08kN/m2

nvelitoarea structurii ce se proiecteaz ve fi realizat din panouri

termoizolante alctuite din panouri metalice autoportante izolate cu poliuretan i care se
vor etana la faa locului faa de condiiile atmosferice.

11

Alte ncrcri:
NCARCARE
VALOARE
CARACTERISTIC
Greutate proprie
stlpi
Greutate perei
de nchidere

VALOAREA DE
CALCUL

200 daN/ml

1.35

270

50daN/m2

1.35

67.5

ncrcri gravitaionale utile:

NCARCARE

VALOARE
CARACTERISTIC

VALOAREA DE
CALCUL

Util birouri

200 daN/m2

1.5

300

CALCUL PAN ACOPERI

12

Evaluarea ncrcrilor ce acioneaz asupra panei de acoperi:

NCARCAR
E

TI
P

Greutate invelitoare
Greutate proprie
pan
Spaiu tehnic
Tavan fals
ncarcarea
dat de zpad

P
P
P
P
V

VALOARE
CARACTERISTIC

[daN/m2]
25
20
20
15
128
TOTAL: 208
daN/m2=2.08kN/m2

VALOAREA DE
CALCUL[daN/m2]

1.35
1.35

21
27

1.35
1.35
1.5

13.5
6.75
192
TOTAL:300/m2
=3.00kN/m2

Distana dintre pane luat n calcul este de 2.00 m, distan considerat

astfel datorit panelului sandwish utilizat si care la ncarcrile calculate mai sus conform
producator distana recomandat este aceasta.
Astfel ncrcrile verticale pe metru liniar de suprafaa sunt urmtoarele:
pn=qnxd2pane=2.08/m2x2.00=4.16 kN/ml
pc=qcxd2pane=3.00kN/m2x2.00=6kN/ml
CALCULUL SOLICITRILOR
Pana este calculat ca fiind o grind continu cu 2 deschideri, fiecare
deschidere a panei fiind egala cu 6.00m. Pana va fi realizat din profil de tip UNP
laminat la cald.
Pentru determinarea eforturilor s-a utilizat programul Beamax, iar eforturile
rezultate sunt urmtoarele:

13

--Aplicarea asupra panei a ncrcrilor de calcul

--Aplicarea asupra panei a ncrcrilor normate

14

15

DIMENSIONARE
Profilul panei va fi dimensionat la momentul maxim aprut atunci
cnd asupra acesteia actioneaz ncarcarea de calcul.
Mmax=27.00kNm
Modulul de rezisten necesar va fi:
=122.73 cm3

Wnec=

R=220 N/mm2 pentru OL 37

Astfel din tabele voi alege pentru seciunea panei profilul U18 avnd
Wef=150 cm3
VERIFICRI LA STAREA LIMIT DE REZISTEN
Relaiile de verificare ce trebuiesc ndeplinite sunt urmtoarele:

; Rf=0.6xR=0.6x220=132N/mm2

unde
Astfel :Mmax=27.00 kNm
Iy=1350 cm4
zmax=90 mm
Tmax=22.50kN
ti=8mm
hi=164mm
z*=79mm

/mm2<220N/mm2

N/mm2<132N/mm2
16

N/mm

N/mm2<242N/mm2

17

VERIFICRI LA STAREA LIMIT DE DEFORMAIE (S.L.E.N)

(VERIFICRI DE SGEAT)
Pentru aceast verificare se folosesc valorile normate; iar pentru
determinarea sgeii voi lua in considerare prima deschidere a panei si voi
determina o sgeat atunci cnd asupra ei acioneaz ncrcarea uniform
distribuit la starea limit de deformaie si o sgeata atunci cnd asupra reazemului
acioneaz momentul care apare pe reazemul din mijloc al panei cu 2 deschideri.

M1= 18.72 kNm

18

f1d=f1-f2=30.93-18.56=12.37mm
Condiia care se pun in cadrul acestei verificri este urmtoarea:
f1d fadm
fadm=t/200=6000/200=30mm
Sgeata rezultat prezint valori mai mici dect sgeata admisibil si
astfel profilul de tip U18 ndeplinete toate condiiile de verificare att din punct
de vedere al rezistenei ct i din punct de vedere al sgeii.

19

CALCUL PLANSEU
Tabla care se va utiliza ca cofraj pierdut trebuie sa fie capabil sa
preia o serie de incrcari pana n momentul n care placa de beton armat va fi
capabil sa preia ncarcrile ce i revin.
Tabla care se va utiliza este de tip COFRADAL avand urmtoarea
seciune:

ncarcrile ce trebuiesc preluate de catre acesta sunt ncrcrile din

faza de executie si anume:
NCARCAR
E
Util din
santier
Depozitare
Greutate
tabl
greutate beton
proaspt

TI
P

VALOAREA DE
CALCUL[daN/m]

VALOARE
CARACTERISTIC
[daN/m]
qxbc=100x0.2=20

1.5

30

V
P

qdxbc=75x0.2=15
Atxt=2.13

1.1
1.35

16.5
2.88

Abxb=47.5

1.35

64.125

TOTAL:
84.6daN/m=0.846kN/m

TOTAL:113.505daN/m=
1.14kN/m

# Toate ncrcrile au fost determinate pe o laime de cut, notata cu bc.

bc=200mm
At=aria tablei = (50+88+2x66.5)x1=271mm2
Ab=aria de beton pe o cuta = (200x130-

)=18979mm2

SECTIUNEA DE CALCUL IN CAMP

20

SECTIUNEA DE CALCUL IN REAZEM

# Caracteristicile secionale ale tablei cutate sunt urmtoarele:

I=138528.112mm 4
W 4310.07mm 3
W _ 5572.33mm 3
SCHEMA DE CALCUL-Determinarea distanei dintre grinzile secundare

21

-Din condiionri la starea limit de exploatare:

Limitarea sgeii a fost facuta la l/180 unde l reprezint distana
dintre dou grinzi secundare.

-Din condiionri la starea limit ultim:

# Determiarea seciunilor efective
CMP

# talpa

Condiii:

0.673 1.00 bef bt

0.673 1.00 bef bt

k 4
bt
88

tt
1

1.549 0.673 bef bt

28.4 2 28.4 2

i 0.22

2
i

1.549 0.22
0.554
1.549 2

bef b 88 0.858 48.752mm

Astfel 39.242 mm din talpa vor voala iar din punct de vedere al
rezistenei doar o parte a sectiunii tablei cutate va prelua incarcrile ce apar asupra
cesteia si anume seciunea efectiv.
22

# inima

k

yg
33.14

1.282
ht yg
25.86
16
(1 ) 0.112 (1 ) (1 )
2

16
(1 1.282) 0.112 (1 1.282) 2 (1 1.282)
2

21.017

hi
66.65
ti
1
t

0.512 0.673 hi hief

28.4 k
28.4 21.017

Astfel pentru aceasta seciune caracteristicile secionale sunt urmtoarele:

I = 110368.092 mm 4
W 3717.6mm 3
REAZEM

# talpa

Condiii:

0.673 1.00 bef bt

0.673 1.00 bef bt

k 4
bt
50

tt

1
0.88 0.673 bef bt
28.4 2 28.4 2

i 0.22

2
i

0.88 0.22
0.853
0.88 2

bef b 50 0.853 42.65mm

Astfel 7.35 mm din talpa vor voala iar din punct de vedere al
rezistenei doar o parte a sectiunii tablei cutate va prelua incarcrile ce apar asupra
cesteia si anume seciunea efectiv.
# inima
23

ht yg
25.86

0.78
yg
33.14
16
(1 ) 0.112 (1 ) (1 )
2

16
(1 0.78) 0.112 (1 0.78) 2 (1 0.78)
2

35.4

AA

hi
66.65
ti
1
t

0.394 0.673 hi hief

28.4 k
28.4 35.4

stfel pentru aceasta seciune caracteristicile secionale sunt urmtoarele:

I = 129733.44 mm 4
W 3687.705mm 3
DIMENSIONAREA LA MOMENT NCOVOIETOR
Mcap Wef Rotel 3717.6 210 10 6 0.781kNm
Mcap Wef Rotel 3687.705 210 10 6 0.774kNm
3 pl 2
0.781 l 3.52m
40
pl 2
M max Mcap
0.774 l 3.035m
10
l min(3.00;3.52;3.035) 3.00m
M max Mcap

CALCULUL GRINZII SECUNDARE

Reazemele tablei cutate vor fi asigurate prin dispunerea unor grinzi
secundare.
Aceste grinzi secundare trebuie sa fie capabile s preia greutatea lor
proprie dar i ncrcrile gravitaionale ce le revin.

24

Evaluarea ncrcrilor ce acioneaz asupra grinzii secundare:

NCARCAR
E

TI
P

Greutate
proprie grind
secundar
Greutate
proprie plac
Greutate
pardoseal
Spaiu tehnic
Tavan fals
Greutate
perei
despartitori
Util birouri

VALOARE
CARACTERISTIC
[daN/m2]
20

VALOAREA DE
CALCUL[daN/m2]

1.35

27

325

1.35

440

80

1.35

108

P
P
P

20
15
50

1.35
1.35
1.35

27
20.25
67.5

200

1.5

300
TOTAL:989.75/m2
=9.90N/m2

TOTAL:
710daN/m2=7.10kN/m2

Astfel ncrcrile pe metru liniar vor fi urmtoarele:

gn=7.10XLaferent=7.10X3=21.3 kN/ml
gc=9.90XLaferent=9.90X3=29.7 kN/ml
CALCULUL SOLICITRILOR
Grinda secundar este calculat ca fiind o grind simplu rezemat,
deschiderea acesteia fiind egal cu traveea.
Pentru determinarea eforturilor s-a utilizat programul Beamax, iar
eforturile rezultate sunt urmtoarele:

25

-- Aplicarea asupra grinzii secundare a ncrcrilor normate

26

-- Aplicarea asupra grinzii secundare a ncrcrilor de calcul

27

DIMENSIONARE GRIND SECUNDAR

Momentul maxim la care va fi dimensionat grinda secundar este
urmtorul Mmax=133.65kNm, moment dat de aplicarea asupRa grinzii secundare a
ncrcrii de calcul:
Modulul de rezisten necesar va fi:
Wnec

M max 133.65 10 6

607500mm 3 607.5cm 3
R
220

R=220 N/mm2 pentru OL 37

Astfel din conform voi alege pentru seciunea grinzii secundare
profilul HEA 240 avnd Wef=675 cm3
VERIFICRI LA STAREA LIMIT DE REZISTEN
Relaia de verificare ce trebuiesc ndeplinite sunt urmtoarele:

Astfel :Mmax=133.65 kNm

Iy=7760 cm4
zmax=120 mm
133.65 10 6
120 206.675 N /mm2<220N/mm2
77.6 10 6

VERIFICRI LA STAREA LIMIT DE DEFORMAIE (S.L.E.N)

(VERIFICRI DE SGEAT)
Pentru aceast verificare se folosesc valorile normate.
Condiia care se pun in cadrul acestei verificri este urmtoarea:
fmax fadm
fadm=dgrind/250=6000/250=24mm
Astfel sgeata maxim a grinzii secundare va fi:
95.85 6000 2 10 6
22.06mm
2.1 10 5 7.76 10 7

Seciunea care este capabil s preia toate ncrcrile ce i revin si care

a indeplinit si cele dou verificri o reprezint HEA 240.

28

Proiectarea plcii si armarea acesteia

PREDIMENSIONAREA PE CRITERII DE RIGIDITATE
do lumina ntre grinzile secundare 2760mm
hp

do 2760

78.857 mm 80mm
35
35

PREDIMENSIONAREA PE CRITERII DE REZISTEN

ncrcri:
# greutate proprie plac cu grosimea de 8cm: 0.08 25 2.00kN / m 2 1.35 2.7kN / m 2
# pardoseal: 0.8 1.35 1.08kN / m 2
# ncrcarea util: 2.00 1.5 3kN / m 2
La proiectarea grosimii plcii trebuie s se in seama ca procentul
mediu de armare s se ncadreze n limitele economice. Pentru plcile de beton
armate pe o singur direcie procentul de armare trebuie s se situeze ntre
0.30.8 %.
Se va considera placa ca fiind o grind continu a carei distan
ntre reazeme o reprezint distana dintre grinzi.

Seciunea de calcul a plcii

Rc

rezistena la compresiune a betonului 15 N / mm

R rezistena la ntindere a oelului 300 N / mm 2 (oel PC 52)

29

b limea de calcul a plcii

1.00m

Determin momentul din reazemul al doilea:

Mreazem 2

q l 2 6.78 2.76 2

5.74 10 6 N mm
9
9

Acoperirea cu beton o consider: a c

d
10
10
15mm
2
2

Se alege coeficientul de armare maxim:

p max 0.75

100
100

R
Se determin nlimea relativ a zonei comprimate: Rc

Se determin nlimea util necesar seciunii:

hu

0.75 300

0.15
100 15

b Rc (1 )
2

52.52mm

Astfel: hp 52.52 15 67.52mm 70mm

Din condiii puse din punct de vedere al izolrii fonice grosimea plcii
pentru aceast structur va fi de 13cm.
Evaluarea ncrcrilor plcii planeului etaj curent
Tipul ncrcrii

ncrcari
normate

Gruparea fundamental
(ncrcari de calcul)

q n [ kN / m 2 ]

qc nqn

0,13 25

1,35

4,388

0,80

1,35

1,080

ncrcri permanente
greutate propie
plac de 13cm( g1 )
pardoseal (g 2 )

3,25

TOTAL (g ) [ kN / m 2 ]

5,468

ncrcri temporare.
ncrcare util (p )
TOTAL GENERAL ( q )

2,00

1,50
2

[ kN / m ]

3,000
8,468

Schema de calcul
30

Pentru stabilirea solicitrilor maxime se ine seama de faptul c

ncrcarea permanent acioneaz dup o singur schem i anume aceea cu
valoarea integral uniform distribuit pe toat lungimea grinzii nlocuitoare, iar
ncrcarea temporar acioneaz dup orice schem posibil.

g
1
p
2
p
3
p
4
p
5

Scheme de ncrcare pentru placa armat pe o direcie.

Momentele ncovoietoare maxime n seciunile caracteristice, se
determin adunnd pe rnd valorile produse de ncrcrile permanente, cu valorile
cele mai mari produse n fiecare seciune considerat de ncrcarea util, dispus n
ipoteza cea mai acoperitoare ( figura de mai sus ).
31

n seciunile din cmpuri intereseaz att momentele maxime pozitive

ct i negative, pe cnd n reazeme intereseaz , practic, numai valorile maxime
negative.
Calculul momentelor ncovoietoare
Valorile maxime n valori absolute ale momentelor ncovoietoare se
pot determina cu ajutorul coeficienilor de influen, folosind relaii de forma:

M i,max (a g b p ) l2
M i, max (a g c p ) l2
n aceste relaii g i p reprezint ncrcrile permanente i temporare
pe m de plac, iar l deschiderea de calcul. Coeficienii de influen au fost notai
cu a, b, c. Coeficientul a este cel care introduce efectul ncrcrilor permanente i
coeficienii b i c cei care introduc efectul ncrcrii temporare.
2

Valorile numerice i semnele coeficienilor de influen pentru grinda

cu cinci deschideri egale precum i valorile maxime ale momentelor ncovoietoare
sunt date n tabelul de mai jos.
Sectiunea

Deschiderea ncrcarea ncrcarea

Coeficieni de influen

permanent temporar
de calcul

1 0,072
b -0,105
2 0,033
c -0,079
3 0,046

[ m]

0,099
0,014
0,079
0,032
0,085

-0,026
-0,120
-0,046
-0,111
-0,039

2,760
2,760
2,760
2,760
2,760

(g)

(p)

[ kN / m 2 ] [ kN / m 2 ]
5,468
3,00
5,468
3,00
5,468
3,00
5,468
3,00
5,468
3,00

M max

M max

(a g b p)

l2

(a g c p)

l2

[ kNm / m ]

[ kNm / m ]

5,261
-4,054
3,180
-2,559
3,859

2,405
-7,116
0,323
-5,827
1,025

Notaiile pentru seciuni sunt date n figura de mai jos:

a

b
1
2,76

c
2
2,76

d
3
2,76

e
4
2,76

f
5
2,76

2,7
6

32

La grinzile continue cu mai mult de 5 deschideri egale se procedeaz

dup cum urmeaz:
pentru primele dou deschideri de la margine (seciunile 1, 2 i b) valorile
momentelor ncovoietoare se iau ca la grinda cu 5 deschideri egale;
pentru toate celelalte deschideri interioare se iau valorile corespunztoare
deschiderii mijlocii a grinzii cu 5 deschideri egale (seciunile c i 3).
n calculul momentelor, grinzile secundare s-au considerat n mod acoperitor
ca reazeme simple ideale, neglijndu-se rezistena la torsiune a acestora.
Dimensionarea armturii de rezisten
Acoperirea cu beton de calcul se consider:

d
15 mm
2
Rc 15 N / mm 2

a 10

Se cunosc: Rc - rezistena la compresiune a betonului:

(beton Bc
25);
Ra rezistena la ntindere a oelului: Ra 300 N / mm 2 (oel PC 52);
b - limea de calcul a plcii: b 1 m ;
h grosimea plcii: h 90 mm ;
ho nlimea util a seciunii; h o h a 90 15 75 mm
Calcul Seciunea a
Valoarea momentului ncovoietor de la extremitatea plcii, datorit
mpiedicrii pariale a rotirii libere prin legtura cu grinda de margine se consider
acoperitor la valoarea:
M

( g p ) l 2 8.468 2,76 2

2,68 kNm
24
24

Se determin dintr-o ecuaie de echilibru a momentelor :

1 1

2M
2

b ho Rc

1 1

2 2,68 10 6
0,0136
1000 115 2 15

Cantitatea de armtur se obine dintr-o ecuaie de proiecie pe axa

elementului:
Aa b ho

Rc
15
1000 115 0,0136
78.2 mm 2 .
Ra
300

Placa se armeaz cu bare montate individual din oel laminat, formnd

plase legate cu srm. Pentru plcile cu grosimea hp 300 mm, n zonele ntinse,
33

numrul minim de bare este de 5 bare / m. Numrul maxim de bare /m recomandat,

n cmp i pe reazem este de 12 bare / m. Diametrele minime admise pentru
armturile de rezisten i pentru cele de repartiie sunt date n tabelul de mai jos.

Tipuri de armturi

Bare

PC 52, PC 60

laminate
individuale

Diametre minime (mm) pentru armturile de:

Rezisten
Barele drepte de la
Barele nclinate i
Repartiie
partea inferioar a
barele de la partea
plcii
superioar
6
6

OB 37

Numrul de bare pe metru trebuie stabilit astfel ca distanele ntre bare

s fie ntr-o succesiune ordonat, pentru a simplifica montajul i controlul
poziionrii armturilor. De aceea numrul de bare pe metru din aceeai plac
trebuie s fie multiplu de un modul (2,5; 3; 3,5; 4 etc.). n cazul de fa s-a va
folosit un modul de 3 bare /m.
Armturile de la partea superioar a plcii, pentru preluarea
momentelor negative de pe reazeme, se prelungesc de o parte i de alta a
reazemului astfel ca s acopere ntreaga zon de momente negative.
Perpendicular pe direcia armturilor de rezisten se dispun armturi
numite de repartiie sau de montaj. Aceste armturi au roluri multiple:

mpreun cu barele armturii de rezisten formeaz o reea (plas) ndeplinind

un rol de montaj;
repartizeaz eventualele ncrcri locale concentrate la o lime mai mare de
plac;
preiau eforturile de ntindere produse de momentele ncovoietoare pozitive de pe
direcia paralel cu latura lung a plcii;
limiteaz deschiderea fisurilor produse de contracia betonului sau de variaiile
de temperatur.

Alegerea armturii.
Armarea plcii se va realiza cu bare drepte :

36
310
66

34

5 10 / ml 3

5 8 / ml 2

5 6 / ml

5 10 /
ml

5 10 /
ml

Seciune

ho

5 10 /
ml

[ mm]

[ kNm ]

2M
1 1
b Rc ho 2

115

2,680

0,014

78,21

115

5,510

0,028

115

7,120

115

Aa b ho

Rc
Ra

Aria
Tip

p ef %

84

clrei

0,07

161,99

169

drepte

0,15

0,037

210,22

235

clrei

0,20

3,190

0,016

93,22

134,5

26+110

drepte

0,12

115

5,830

0,030

171,54

185,3

16+210

clrei

0,16

115

3,870

0,020

113,29

134,5

26+110

drepte

0,12

[ mm 2 ]

[ mm 2 ]

Bare / ml

35