Sunteți pe pagina 1din 39

Drept international privat

Dan Andrei Popescu


Curs 04.03.2014
Raporturi intre privati egalitatea subiectilor de drept. Nu exista a priori o
prioritate conferita forului (legii apartinand instantei sesizate). O instanta dintrun anumit stat poate localiza relatia privata stabilind competenta dupa o alta
reglementare apartinand altei tari.
international conflict of laws conflictul de legi in spatiu
Traditional vorbind, izvorul principal al acestei materii se regaseste
in dreptul intern. In dr. roman intalnim normele de conflict incluse in cartea VII
C. Civ., intregite cu normele de competenta internationala si de procedura, din
C. pr. civ.
In ultimii ani, s-a cristalizat o tendinta noua manifestata in plan european:
unificarea normelor de conflict existente in diferite materii, pornind de la
imperativul asigurarii unei anumite predictibilitati in ceea ce priveste legea
aplicabila unei anumite situatii juridice, iar, pe de alta parte, accea de a prelungi
aceasta predictibilitate si in ceea ce priveste determinarea competentei
instantelor, inclusiv recunosterii si executarii hotararilor judecatoresti.
Nu putem vb. la nivel substantial dsp. un jus privatum europeum
uniform. In pofida incercarilor studiilor de drept comparat, modele de referinta.
[?] Aceasta diversitate de reglementari este mai mare decat nr. statelor
membre. Exemplu: UK Scotia, Anglia, Irlanda, Tara Galilor au sisteme diferite;
In Spania exista 7 sisteme diferite C. civ. spaniol nu se aplica pe tot cuprinsul
Spaniei (Tara Bascilor, Catalunia codificari diferite).

Conventia de la Roma 1980


Regulamentul 593/2008 - ROMA I obligatiie contractuale
Regulamentul 864/2007- ROMA II obligatiile extracontractuale
DIP:
solutioneaza conflictul de legi in spatiu

Page 1 of 39

solutioneaza conflictele de jurisdictii (stabilirea competentelor internationale)


definitie DIP: ramura de dr. ansamblu de norme juridice preponderent
conflictuale, avand ca menire solutionarea conflictelor de legi in spatiu si
solutioneaza conflictele de jurisdictie, inclusiv norme care satornicesc conditia
juridica a strainului in tara noastra.
Normele DIP sunt norme conflictuale au ca menire localizarea unei situatii
juridice ce prezinta elemente de extraneitate.
art. 2589 CC efectele generale ale casatoriei legislatia resedintei comune
a sotilor
art. 32 din R. UE 650/2012 defineste notiunea de comorienta. [n cazul n care
dou sau mai multe persoane ale cror succesiuni sunt reglementate de legi
diferite decedeaz n mprejurri n care nu se poate stabili cu precizie ordinea n
care au survenit decesele i n cazul n care legile respective soluioneaz diferit
aceast situaie sau nu cuprind dispoziii n acest sens, niciun defunct nu are
drepturi la succesiunea celuilalt sau a celorlali defunci.]

NORMA DE CONFLICT acea norma de DIP care, fara a reglementa fondul


relatiei private, are misiunea de a indica sistemul de drept / legea careia ii
revine competenta de aplicare, tinand seama de elementele de proximitate
juridica ale acesteia.
Din punct de vedere structural, orice norma de conflict continte doua
elemente:
A. continutul normei de conflict acea parte a acesteia care ne indica
intotdeauna materia / institutia supusa localizarii.
B. legatura normei de conflict acea parte a normei care indica in mod concret
legea aplicabila, sistemul de drept competent in situatia avuta in vedere.
exemplu: art. 21 R650/2012 legea aplicabila succesiunii e legea statului in
care defunctul isi avea ultima resedinta obisnuita [continut materia
succesiunii; legatura ultima resedinta obisnuita]
Indiferent daca e vorba de o norma procedurala sau de una substantiala, DIP are
acelasi rol.
Normele de conflict pot fi impartite in 2 cat.:

Page 2 of 39

1. norme de conflict unilaterale se limiteaza la a stabili competenta legislativa a


statului caruia ele apartin. Exemplu: art. 2558(1) CC. Art. 30 R650/2012
2. norme de conflict multilateral sunt regula, care fixeaza legea competenta a se
aplica intr-o anume materie, indiferent ca ea apartine forului sau unei terte tari.
In general, normele sunt de acest fel. Exemplu: 2576(3) CC
Seminar 06.03.2014 Alina Oprea
[3,4 intrebari deschise, la examen (sinteza)]
Pentru examen:
1. Cartea VII C. Civ. [legea aplicabila cambiei, publicitatii imobiliare, de exemplu]
2. Regulamentele europene de DIP.
Exemplu de examen: autonomia vointei in DIP european libertatea partilor
de a alege reguli de drept sau instanta competenta.
Posibilitate de referate: traduceri din articole straine, de exemplu + prezentare
la seminar. Pana la 2,5 puncte si se acorda chiar daca nota nu e de trecere.
prezenta la seminar minim 5 [nu exista sanctiune]
DIP ansamblu de norme de drept privat aplicabile raporturilor cu element de
extraneitate.
[familiei, contracte, obligatii, regimul bunurilor, raporturi dintre profesionisti,
obligatii extracontractuale, posesia, civil parte generala - persoana]
analiza unui caz de raspundere delictuala:
un roman face un accident in Franta: locul realizarii actului vs. nationalitatea
faptuitorului
Moneda nu prea are relevanta intr-un contract.
Libertatea partilor e mai redusa decat in contractele internationale, pentru
ca normele imperative si de ordine publica nu sunt atat de restrictive.
Curs 11.03.2014
Exista o mare varietate de puncte de legatura:

unele fixe (eg: legea locului situarii nu poate suferi modificari; in materie de
casatorie 2587(1) CC forma incheierii casatoriei este supusa legii pe teritoriul
statului pe care se oficiaza)

unele mobile/variabile (eg: cetatenia persoanei; domiciliul/resedinta obisnuita)

Page 3 of 39

DIP leaga multe consecinte, atat privind regulile de competenta, cat si


legile aplicabile, de resedinta obisnuita (in cea mai mare proportie).
2589 efectele casatoriei supuse legii resedintei comune a sotilor / legea
cetateniei comune / legea statului pe teritoriul caruia s-a oficiat casatoria
2591(3) sotii pot alege oricand o alta lege aplicabila regimului matrimonial.
Legea noua produce efecte doar pentru viitor, daca sotii nu au dispus altfel.
La examen trebuie copiat discret, intelectual, nu barbar!
art. 21 R650/2012 in lipsa unor disp. contrare, legea aplicabila succesiuni e
legea statului de la ultimul domiciliul al defunctului
2635
2568
De la Oana P.:
DREPTUL DE PROPRIETATE - LEGEA STATULUI PE AL CARUI PUNCT DE
LAGATURA SE GASESTE, care nu poate prin natura lui sa sufere modificari.
ex: In materia casatoriei, art.2587 alin.1 - forma incheierii casatoriei e supusa
legii statului pe care se celebreaza
Aceste Norme se aplica conditionat, in cascada, daca nu se aplica
prima se aplica a doua, si tot asa.
In dreptul intern regimul matrimonial este posibil sa fie schimbat,
modificat, dar in dr. intern nu poate fi modificat decat dupa 1 an.
La fel gasim norme de conflict in materia contractelor: libertatea este
maxima in materie contractuala: ex: forma aplicabila: Cap5 art. 2639 NCC conditii de forma ale actului.
IN MATERIA FORMELOR AVEM O SCHIMBARE DE OPTICA FATA DE TRADITIA
VECHE. Forma in general supusa legii tarii in care a fost incheiat actul. Dupa
adoptarea

reg. Roma I, s-a considerat ca e aplicabila legea fondului

actului.
Forma - conditie ad validitatem, poate fi privita in 2 sensuri:
1. substantialismul - vizeaza chestiunile pentru care legea cere forma
autentica, de exemplu. Nerespectarea rigorilor de forma duce la nulitatea
absoluta a actului astfel incheiat.

Page 4 of 39

- ratiunea de a asigura un control public asupra actului.


Notarul nu este un simplu receptor al consimtamantului actului. Se securizeaza
circuitul civil. Este un interes piblic care excede intereselor particularilor. Forma
are o natura substantiala.
Roma 1: forma e guvernata de legea aplicabila fondului. Prin exceptie, in
cazul transmisiunilor de drepturi reale avand ca obiect bunuri imobile, daca se
impune forma autentica, acea rigoare se aplica chiar daca nu se prevede in
legea aleasa de parti
Bruxelles 1: litigii reale asupra unor bunuri imobile: exclusivitatea de
competenta pentru instante de la locul situarii imobilului. Deci nu rezolutiune, ci
revendicare, posesorie, negtorie, locatiuni mai mult de 6 luni.
LEGEA CADASTRULUI : exclusivitate de competenta : transmiterile prin
acte notariale asupra unor bunuri imobile din Ro sunt inscrise in CF, daca s-au
autentificat de un notar din Romania. Rol: asigurare eficacitate control. Notarul
din nu stiu ce tara, nu are de unde sa stie care e monument istoric si la care, de
exemplu, statul are un drept de preemtiune.
2. formalismul formei este ansamblul procedurilor care apartin ofiterului
public care autentifica acel inscris. Legea forului.
Uneori exista si un paradox. In anumite materii, de exemplu in materia
mostenirii

(2635

NCC),

legea

aplicabila

formei

testamentului.

Aici

se

urmareste protejarea testamentului.


Daca testamenul intruneste conditiile de forma ale oricareia din aceste
legi. Eu pot sa fac un testament nul. Validitatea testamentului se discuta din
momentul incheierii. Daca la momentul decesului nu se mai impun conditiile de
forma prevazute la incheiere, atunci testamentul va fi considerat VALABIL.
Forma nu se indreapta impotriva celuia care a fost croita sa il
protejeze.
Chestiunile legate de starea si capacitatea persoanei sunt supuse
in principiu legii statului a carui cetatenie o poseda persoana.

Page 5 of 39

!!! O femeie de cetatenie romana poate avea o casatorie poligama, daca se


casatoreste cu un barbat musulman.
Totusi, art. 2568 NCC consacra o inovatie, alin. 2: daca pers care mai multe
cetatenii, se aplica cea a cetateniei de care este cel mai strans legata. In
general exista posibilitatea de a dobandi mai multe apartenente nationale, si
spectru mai larg pentru legea aplicabila. Am posibilitatea sa evadez din sistemul
romanesc daca nu vreau sa mi se aplice.
2558 NCC ne spune ca daca persoana are mai multe cetatenii, se cauta un
criteriu de preferinta intre cetateniile pe care le poseda: cel mai strans, mai
ales prin resedinta obisnuita.
Daca resedinta ii e in o tara a carei cetatenie nu o are, se cauta un alt
element circumstantial. Are un dezavantaj: cetatenia nu o schimbi usor,
resedinta e mai mobila. Daca imi modific resedinta in fiecare tara in care am
cetatenie, se va modifica si legea aplicabila.
Resedinta obisnuinta: tine de efectivitatea locuintei. In sistemele
continentale exista o stabilitate mai mare a locuirii. NCC: domiciliul are un
caracter formalizat, nu este dublat de o sedere faptica, nu presupune sa fiu
gasibil acolo. In plus, se poate sa imi aleg domiciliul la avocat.
Resedinta obisnuita: abordare cazuistica, tinand cont de intensitatea
legaturii. Domiciliul in tarile continentale are un caracter unic, in schimb in unele
tari se poate ca o persoana sa aiba mai multe domicilii.
Resedinta obisnuita este mult mai mobila, ea nu are o perioada in
care se dobandeste.
Curs 19.03.2014

DIALOGUL NORMELOR DE CONFLICT. RETRIMITEREA.


Nu exista un drept privat uniform, nici macar la nivel european ori
academic. Aceasta diversitate se reflecta si in planul normelor de conflict.
Sistemul de drept privat al statelor cunoaste diferente esentiale la nivelul
fiecarei institutii. Exista o diversitate de gandiri. Acesta deosebire o gasim si in
planul codificarii nationale a dreptului international privat. Exista cu alte cuvinte
metode si tehnici diferite de localizare a raporturilor de drept privat in fuctie de
conceptiile si traditiile urmate de fiecare sistem national de codificare. Exemplu:

Page 6 of 39

in materia succesiunilor, exista sisteme de localizare a succesiunii supunand-o


legii nationale a autorului ei indiferent de natura bunurilor care compun masa
succesorala si indiferent de localizarea acestor bunuri. Altele insa o supun legii
ultimului domiciliu sau legii ultimei resedinte obisnuite a lui de cuius, iar altele
pur si simplu o fragmenteaza supunand masa imobiliara legii situarii fiecarui
bun ce compune masa succesorala (lex rei site), respectiv in cazul masei
succesorala mobiliare legii ultimului domiciliu. Aceste diferente de abordare se
gasesc si in cadrul altor institutii.

Aceste

diferente

intre

normele

de

conflict ale statelor se datoreaza in primul rand faptului ca in mod traditional DIP
constituie o ramura a sistemului intern de drept ale fiecarei tari. Fiecare tara isi
reglementeaza, altfel spus, urmarind o viziune proprie, relatiile private care
transced frontierele nationale, relatii private care prezinta unul sau mai multe
elemente de extraneitate. Altfel spus, fiecare tara determina in viziunea proprie
domeniul de aplicare a dreptului sau national.
Date fiind acest deosebiri intre normele de conflict alocate aceleiasi
institutii juridice apartinand diferitelor state, exista posibilitatea aparitie
conflictului normelor de conflict. Conflictul normelor de conflict poate
imbraca doua forme:
a) Conflictul pozitiv al normelor de conclict - cand ambele sisteme de
drept cu care relatia prezinta legaturi prin elementele sale de extraneitate
revendica pentru dreptul propriu competenta de reglementare a raportului
juridic (a relatiei de viata). De exemplu, este cazul unui cetatean francez avand
domiciliul in Anglia si care incheie aici un contract ridicandu-se ulterior in fata
instantei engleze problema validitatii acestuia (a contractului) datorita invocarii
incapacitatii acelui francez contractant. Suntem aici in materia starii si
capacitatii persoanei, iar in aceasta materie norma de conflict franceza (din art.
3 al Codului Napoleon) isi revendica competenta de aplicare potrivit principiului
lex patrie (legii statului a carei cetatenie o are). Dar in egala masura, si dreptul
englez isi revendica competenta de aplicare potrivit principiului lex domicilii. In
dreptul englez, starea si capacitatea persoanei ca si apartenenta acesteia la un
sistem de drept, sunt supuse legii statului pe al carui teritoriu persoana
respectiva isi are domiciliul. La fel, tot in prezenta unui conflict pozitiv de legi
suntem in cazul succesiunii unui defunct italian a carui masa succesorala

Page 7 of 39

cuprinde bunuri imobile in Franta, pentru ca legea italiana (nr. 918/31 mai 1995)
supune succesiunea legii nationale a lui de cuius indiferent de compunearea
masei succesorale, doar ca in aceasta speta vorba de o succesiunea imobiliara
situata in Franta, motiv pentru care si dreptul francez isi revendica competenta
de aplicare deoarece potrivit acestui sistem succesiunea imobiliara este
carmuita de lex rei site (legea situarii imobilului).
Cum se rezolva conflictul pozitiv al normelor de conflict? Prin aplicarea
principiului lex fori (a normei de conflict a instantei/ autoritatii sesizate).
Instanta va porni de la propria norma de conflict (poate sa aplice norma interna
sau poate sa faca trimitere la o lege straina)
b) Conflictul negativ de norme de conflict cand niciuna dintre normele
de conflict apartinand tarilor cu care relatia prezinta legaturi nu isi revendica in
speta competenta de aplicare. Exemplu: situatia unui cetatean englez care are
domiciul in Franta legea engleza trimite la legea domiciliului (la legea
franceza) si nici dreptul francez nu se considera competent avand in vedere ca
nu este un resortisant francez (legea franceza aplica lex patrie). La fel, in cazul
succesiunii, daca avem in vedere situatia unui defunct francez care lasa o avere
imobiliara situata in Italia. Legea franceza trimite la competenta lex rei site (la
legea italiana). Legea italiana trimite la legea franceza (lex patrie) => coflict de
legi.
In cazul conflictului negativ se deschide spatiul dialogului normelor de
coflict sub forma trimiterii si a retrimiterii. Atunci cand norma de conflict atribuie
competenta intr-o anumita materie

sistemului de drept apartinand unei

anumite tari, spunem ca ea trimite la aceasta tara. Daca insa sistemul de drept
la care a trimis norma de conflict a forului nu accepta competenta ce i-a fost
atribuita, stabilind la randu-i competenta in favoarea unui alt sistem de drept,
atunci spunem ca acesta retrimite la sistemul respectiv. Premisa retrimiterii o
constituie astfel preexistenta conflictului negativ al normelor de coflict. De
asemenea, retrimiterea devine posibila numai in masura in care atribuim
conceptului de lege straina o acceptiune larga, extensiva, lato sensu adica
cuprinzand nu doar legile materiale straine, ci si normele de coflict similare.

Page 8 of 39

Prin

urmare,

putem

defini

retimiterea

(renvoir/

transmision) ca fiind acea tehnica juridica in care norma de conflict


straina la care a trimis lex fori neacceptand competenta ce i-a fost
atribuita de aceasta din urma atribuie, la randul ei, competenta de
reglementare unui alt sistem de drept, fie ca acesta este cel al forului
insusi

(retrimitere

de

gradul

I)

sau

la

dreptul

unei

terte

tari

(retminitere de gradul II).

Aparitia retrimiterii in practica judecatoreasca


Retrimiterea nu a fost o creatie teoretica, ci ea s-a ivit in practica
instantelor care au fost puse in situatia de la localiza raporturi juridice, de a
determina legea aplicabila acestora. Astfel, intr-o speta adusa in fata instantelor
engleze in anul 1841 (Collier vs. Rivaz) faptele au fost urmatoarele: in speta s-a
ridicat problema validitatii unui testament facut de un englez care era
considerat a avea potrivit legii engleze, domiciliul in Belgia, insa dreptul belgian
de la acea vreme, nu-i recunoscuse domiciliul defunctului (testatorului) ca fiind
in Belgia, deoarece fiind strain, acesta nu indeplinise formalitatile cerute de
dreptul belgian de la acea vreme pt a-i fi recunoscut domiciliul in Belgia. Masa
succesorala era mobiliara. Instanta engleza, solutionand aceasta speta, a aplicat
teoria instantei staine (foreign court theory), potrivit careia in solutionarea
litigiului, judecatorul englez nu trebuie sa isi puna problema retrimiterii, ci sa
procedeze ca si cum s-ar afla in tara la care a trimis norma sa de conflict (in
speta in Belgia). Altef spus, el trebuie sa se transpuna in pozitia si gandirea
colegului sau Belgian.

Prin urmare, el va trebui sa solutioneze acest litigiu

avand ca reper dreptul Belgian care considera domiciliul defunctului din speta
ca fiind in Anglia (nu indeplinise formalitatii de stabilire in Belgia), ceea ce a si
facut instanta engleza, aplicand dreptul succesoral englez in privinta validitatii
testamentului considerandu-l in consecinta ca fiind perfect valid (era vorba de
un testament care purta doar semnatura testatorului, era redactat de avocat si
semnat de testator si de martor - nu indeplinea conditiile testamentului olograf
era un testament international potrivit Conventie de la Washington).
O a doua speta in
care s-a ridicat problema retrimiterii este cunoscuta in literatura de specialitate
dupa numele protagonistului sau, Forgo. In aceasta speta, este vorba despre un

Page 9 of 39

copil bavarez pe nume Xavier Forgo nascut in afara casatoriei, care de la varsta
de 5 ani este adus de mama sa in Franta unde se stabilesc. Forgo traieste toata
viata lui in Franta si moare la implinirea varstei de 68 de ani lasand o mostenire
mobiliara importanta. Forgo nu a fost niciodata casatorit si nu a avut copii. La
moartea sa, rudele sale colaterale din partea mamei au introdus in fata instantei
franceze o petitie de ereditate. Dreptul francez de la acea vreme nu recunostea
colateralilor dupa mama din afara casatoriei vocatie succesorala, aceasta insa
fiind recunoscuta de dreptul bavarez. De asemea, potrivit dreptului francez de
la acea vreme nu ii se recunostea defunctului Forgo a fi avut domiciliul in Franta
in pofida indelungatei sale sederi, deoarece Forgo nu dobandise nationalitate
franceza si nu obtinuse autorizatia prealabila ceruta in acest scop din partea
autoritatilor franceze competente. Prin urmare, din perspectiva fraceza,
domiciliul lui Forgo era considerat a fi in Bavaria. Prin decizia sa din 1878,
Curtea de Casatie Franceza a pornit in solutionarea spetei de la propria norma
de conflict (lex fori) care, fiind vb de o succesiune mobiliara, atribuia
competenta legii ultimului domiciliu a defunctului, adica legii bavareze. In
consecinta, norma de conflict franceza a trimis la acea similara bavareza. Insa,
potrivit dreptului bavarez, domiciliul lui Forgo era considerat a fi in Franta
deoarece dreptul bavarez nu impunea nici un fel de conditii pt. stabilirea
domiciliului unui strain altele decat sederea efectiva. Norma de conflict
bavareza a retrimis la cea franceza ca tara a domiciliului de facto a lui Forgo.
Curtea de Casatie Franceza a acceptat recalificarea notiunii juridice de domiciliu
potrivit viziunii bavareze, ceea ce a condus la admiterea retrimiterii avand drept
consecinta in speta aplicarea dreptului succesoral material francez . Asa fiind,
Casatia Franceza, prin decizia sa din 1878, urmare a admiterii retrimiterii, a
declarat succesiunea ca fiind vacanta atribuind-o in integrum statului francez.
Clasificarea retrimiterii
Din punctul de vedere a formelor de retrimitere, acestea pot fi:
-> de gradul I atunci cand norma de conflict straina
retrimite la lex fori;
-> de gradul II - atunci cand dreptul strain la care a trimis
lex fori retrimite la dreptul unei terte tari. Exemplu: cazul unui cetatean danez
avand domiciliul in Anglia, ridicandu-se apoi un litigiu in fata instantei germane

Page 10 of 39

legat de starea si capacitatea acelui danez (e sesizata instanta germana cu


privire la starea si capacitatea unui danez cu domiciliul in Anglia). Dreptul
belgian trimite la legea daneza ca lege a cetatieniei. La randul sau, dreptul
danez, avand ca reper lex domicilii, atribuie competenta legii engleze ca lege de
domiciliu a cetateanului danez.
Normele de conflict apartinand statelor pot cunoste diferentieri de la un
stat la altul, datorita conceptiilor diferite apartinand legiuitorilor nationali, legate
de tehnica de localizare juridica vizand fiecare institutie a dreptului privat. De
aceea, se poate intampla ca normele de conflict sa intre in conflict [conflictul
normelor de conflict], atunci cand elementele de localizare apartinand aceleiasi
institutii juridice sunt diferite de la o norma de conflict la alta, apartinand unor
state diferite. Conflictul normelor de conflict poate imbraca doua forme:
- conflictul pozitiv de legi il intalnim atunci cand normele de conflict
apartinand statelor cu care raportul juridic prezinta legaturi prin elementele sale
de extraneitate revendica fiecare, pentru sistemul de drept propriu, competenta
de aplicare. De exemplu, este cazul unui cetaten francez, cu domiciliul in Anglia,
care incheie in Anglia un contract, iar, ulterior, se invoca anulabilitatea
contractului datorita lipsei de capacitate deplina de exercitiu. In aceasta speta,
norma de conflict franceza cuprinsa in art. 3 din Codul Napoleon, supunand
starea si capacitatea persoanei legii sale nationale [lex patriae] revedinca
competenta de aplicare in favoarea dreptului francez, dar, in egala masura, si
dreptul englez isi revedinca competenta de aplicare in cauza deoarece, potrivit
acestui sistem (englez), starea si capacitatea persoanei este carmuita de [lex
domicilii].
Ex2: Cazul succesiunii unui defunct italian, care lasa o avere imobiliara
situata in Franta. Prin acesta situatie, norma de conflict italiana revedinca
competenta de aplicare datorita apartenentei nationale a autorului succesiunii.
Dar, in egala masura, si dr. francez isi revendica competenta de aplicare
datorita situarii imobilelor ce compun masa succesorala pe teritoriu statului
francez, dr. francez supunand succesiunea imobiliara [lex rei site legea statului
pe al carui teritoriu se gasesc bunurile imobile].

Page 11 of 39

Aceste conflicte se solutioneaza prin [lex fori] forul sesizat


aplica legea sa.
- conflictul negativ de legi il intalnim atunci cand niciuna dintre normele
de conflict apartinand statelor cu care raportul prezinta legaturi nu-si revendica
competenta de aplicare in speta. Spre exemplu, inversand polaritatea legaturilor
din exemplele anterioare, ar fi cazul unui cetatean UK, cu domiciliul in Franta,
intr-o problema legata de starea si capacitatea acestuia. Tot astfel, este cazul
succesiunii unui defunct francez care a lasat o avere imobiliara in Italia. Si aici,
suntem in prezenta unui conflict negativ, deoarece legea italiana supune
devolutiunea si transmisiunea succesiunii legii franceze, dar, in egala masura nu
se considera comp. nici dr. francez, deoarece averea imobiliara e situata pe
teritoriul italian. In ambele situatii, avem un conflict negativ de legi.
Legat de conflictul negativ se ridica chestiunea interpretarii conceptului
de lege straina. Lege straina daca am atribui conceptului de lege straina o
semnificatie restrictiva, limitand-o la dreptul material strain, atunci totul s-ar
incheia cu ocazia trimiterii facuta de lex fori, insa nu s-ar tine seama de
principiile si vointa acelui sistem de drept strain. De aceea, se atribuie o
acceptiune larga, extensiva notiunii de lege straina, intelegand prin aceasta nu
numai dreptul material strain, ci si, in egala masura, dreptul conflictual strain.
Acesta din urma ar putea, pentru institutia vizata, fie sa accepte trimiterea
facuta de lex fori, fie, dupa caz, ar putea, la randul sau, sa retrimita (sa
reatribuie competenta de reglementare, dupa caz, fie inapoi legii forului
[retrimitere de gradul I], fie sa atribuie competenta in favoarea dreptului unei
terte tari [retrimitere de gradul II].
Dincolo de retrimiterea de gradul I, intalnim si o retrimitere de calificari,
criteriul fiind domiciliul.
2650 C. Civ.
Seminar 20.03.2014
Regimul juridic al strainilor. Autohtonii au fost din totdeauna avantajati.
[dr. la vot, drepturile politice de a alege si a fi ales, dr. la proprietate imobiliara,
dr. de a ocupa functii publice, dr. de a se bucura de anumite prestatii sociale,
strainii trebuie sa aiba permis de munca]

Page 12 of 39

Dreptul nationalitatii. Nationalitate o legatura juridica intre o persoana si


un anumit stat, ce concretizeaza obligatii de fidelitate si atesta apartenenta
persoanei la populatia constitutiva a acelui stat [legatura istorica, culturala etc].
2571 C. civ.
De ce e important sa determinam nationalitatea pf/pf? 2580 legea ce
guverneaza societatea e cea de la sediul social / 2572 pf legea nationala a
persoanei. De asemenea, o anumita nationalitate aduce cu sine anumite
drepturi si obligatii.
Mai e importanta determinarea nationalitatii:
- cetatenia unui stat membru da posibilitatea de invocare a prevederilor din
tratate, conventii internationale
- protectia diplomatica a statului caruia ii apartine persoana [si persoanele
juridice]
Criterii pentru conferirea nationalitatii:

pf: jus sangvini sau jus loci 2569, 8 [?] proba cetateniei

pj: 2571 proba sediul social, potrivit actului constitutiv. Alin. (2) daca exista
sedii pe teritoriul mai multe state sediul real este determinant
Fiecare stat e liber sa stabileasca cine sunt nationalii sai.
Cauza Michelletti!
Next week: Garcia Avelor, Haddadi eurlex
Regulamentul 1259/2010; 2201/2003 aduse la seminar
Curs 25.03.2014
Retrimiterea nu a fost intotdeauna privita cu ochi favorabili, mai
ales datorita incertitudinii care domneste in jurul ei. De aceea, in
decursul timpului, au fost autori care au sustinut ca retrimiterea nu ar trebui
recunoscuta, invocand mai multe argumente in acest sens.
Mai intai, s-a spus ca regula in DIP este ca instanta / autoritatea investita
cu solutionarea conflictului de legi se conduce dupa propria sa norma de conflict
[lex fori], ceea ce insa nu se intampla in ipoteza admiterii retrimiterii dispusa de
norma de conflict straina, deoarece, in acest caz, instanta se conduce, in
solutionarea litigiului, dupa aceasta din urma.

Page 13 of 39

In al doilea rand, tot impotriva admiterii retrimiterii s-a mai invocat asanumitul argument al cercului vicios. Astfel, s-a spus ca, daca atunci cand lex fori
trimite la o lege straina prin sintagma lege straina, vom intelege intregul
sistem de drept strain [inclusiv normele de conflict straine], atunci si in cazul
retrimiterii, legea statului de retrimitere trebuie privita tot intr-o acceptiune
larga, extensiva, adica cuprinzand si normele de conflict aferente, care dispun,
la randul lor, o noua retrimitere. In acest fel, practic vorbind, nu se mai poate
iesi din acest cerc vicios de trimiteri si retrimiteri succesive. Considerarea
retrimiterii ca fiind facuta la dreptul material ar reprezenta, in aceasta opinie, o
incalcare a regulii simetriei si, prin urmare, o iesire artificiala din acest cerc
vicios.
In al treilea rand, s-a spus ca retrimterea nu poate fi admisa deoarece ea
conduce la o serie de complicatii in planul determinarii legii aplicabile unei
situatii juridice, mai ales atunci cand ea este de gradul II, ceea ce ar contraveni
principiilor sigurantei si predictibilitatii juridice, atat din punct de vedere al
stabilirii instantei competente, cat si din punct de vedere al determinarii legii
aplicabile. In pofida acestor argumente, retrimiterea a fost recunoscuta si
consacrata in legislatiile statelor, considerata a fi un rau necesar, o solutie in
lipsa de alta, un remediu al lipsei de unitate a normelor de conflict apartinand
diferitelor state.
In egala masura, in favoarea ei, au fost aduse mai multe
argumente.
Mai intai, s-a spus ca legea straina trebuie privita in sens larg, incluzand
deci si normele de conflict straine, deoarece, altminteri, ar insemna sa aplicam
dreptul strain atunci cand el insusi nu se declara competent, ceea ce nu poate fi
admis. Prin urmare, exista intotdeauna o unitate intre norma de conflict straina
si dreptul material apartinand acestei tari, prima determinand competenta
spatiala a celui din urma, unitate care poate fi relevata atat din pdv teoretic, cat
si din pdv practic.
Din pdv teoretic, unitatea se exprima in plan functional, fiind dictata de
vointa legiuitorului strain in ce priveste domenialitatea spatiala de aplicare a
acelui drept strain, iar, dpv practic, admiterea retrimiterii este intotdeauna
avantajoasa, mai ales atunci cand ea este de gradul I. Ceea ce prezinta deci

Page 14 of 39

interes pentru instanta forului este nu neaparat sa asculte orbeste de propria sa


norma de conflict [lex fori], care poate uneori sa ii dicteze competenta unui
sistem juridic strain, ci, mai degraba, sa intre in dialog cu norma de conflict
straina, care poate sa retrimita, iar, in urma retrimiterii, sa se ajunga la
aplicarea de catre instanta a propriei sale reglementari materiale.
In al doilea rand, s-a spus ca retrimiterea ar trebui admisa deoarece ea
faciliteaza recunoasterea si executarea hotararii judecatoresti in statul / statele
cu care raportul juridic prezinta, de asemenea, legaturi, prin elementele sale de
extraneitate. Este firesc acest lucru, deoarece prin admiterea retrimiterii,
instanta tine seama si se conduce, in solutionarea conflictului, dupa principiile si
regulile prevazute de norma de conflict straina.
In al treilea rand, retrimiterea ar trebui admisa deoarece ea asigura
coordonarea sistemelor de drept cu care raportul juridic prezinta legaturi. Altfel
spus, in lipsa unor norme de conflict unificate, care sa fie prevazute in
Regulamente / Conventii / Tratate internationale, aceasta coordonare a
sistemelor de drept nu se poate realiza decat la nivel factual si cazuistic, prin
intermediul dialogului normelor de conflict,
Tot in favoarea admiterii retrimiterii s-a mai invocat si asa-numita teorie a
instantei straine, potrivit careia in solutionarea unui litigiu judecatorul trebuie sa
solutioneze conflictul de legi in aceeasi maniera in care ar fi acesta solutionat de
instanta straina la care trimite norma sa de conflict. Potrivit acestei teorii,
cunoscuta in tarile de common-law, judecatorul transeaza conflictul de legi ca
si cum s-ar afla in tara straina la care a trimis norma de conflict proprie. Desi
nu accepta explicit retrimiterea, acest sistem favorizeaza insa consecintele ei,
deoarece aplica sistemul de drept al tarii de retrimitere, dar nu ca o consecinta
a retrimiterii, ci ca urmare a trimiterii dispusa de sistemul normelor de conflict
apartinand judecatorului strain, in a carui maniera instanta forului s-a transpus.

CAZURI IN CARE NU SE APLICA RETRIMITEREA la examen


sigur!
Retrimiterea nu se aplica in urmatoarele cazuri:
a) In situatiile in care, in temeiul autonomiei de vointa recunoscuta partilor,
acestea au ales legea aplicabila actului lor. Nu se pune problema
retrimiterii nici in ipoteza in care autorul unui act unilateral a ales legea

Page 15 of 39

aplicabila actului. Aceasta dispozitie e recunoscuta in materie contractuala.


De exemplu in Regulamentul ROMA I [523/2008]; in materie succesorala, atat de
art. 2634 NCC, cat si, de Regulamentul UE 650/2012 in materia succesiunii
internationale.
b) Retrimiterea este exclusa in materia formei actelor juriridce, deoarece in
acesta materie, legiuitorul procedeaza in favorem, consacrand, de regula, un
sistem de norme de conflict alternative, validitatea dpv al formei fiind
recunoscuta daca actul respecta cel putin exigentele uneia dintre legile
enumerate de legiuitor. [2635 NCC; art. 11 din ROMA I forma e guvernata de
legea aplicabila fondului contractului]. Exceptii: legea locului imobilului cere o
anumita solemnitate neprevazuta de legea aleasa partile trebuie sa respecte
acea cerinta! 2587 casatoria este supusa formei cerute de la locul oficierii;
2594 legea aplicabila conditiilor de forma ale conventiei matrimoniale [legea
regimului matrimonial ori legea locului unde se incheie].
c) Nu se pune problema retrimiterii atunci cand aceasta este in mod expres
exclusa de legiuitor sau ori de cate ori suntem in prezenta unor norme de
conflict unificate. Reg. UE 650/2012 art. 30
2559 institutia retrimiterii
Seminar 27.03.2014
Garcia Avello. Spaniol casatoria cu o belgianca 2 copii cu dubla cetatenie
[in ambele tari e principiul jus sangvinis]. Numele la nastere a fost dat de tata.
La scurt timp tatal a dorit ca copiii sa aiba ambele nume. Autoritatile belgiene
nu au aplicat legea spaniola, iar legea belgiana nu permitea schimbarea
numelui. S-a ajuns cu intrebare preliminara in fata CJUE:

E o situatie pur interna? CJUE a considerat ca prezenta cetateniei si a altui stat


membru [spaniol] e un element suficient ca sa atraga alicabilitatea dreptului UE.

Decizie criticata.
Suntem intr-un domeniu in care statele au competenta exclusiva si CJUE nu ar
trebui sa intervina pentru a cenzura un drept apartinand statelor. Totusi, prin
exercitarea acestor competente, statele nu ar trebui sa aduca atingere dreptului
european. Ar fi incalcat, in speta, dreptul de a nu fi discriminati atat timp cat se
afla pe teritoriul altor state. [situatii diferite solutionate diferit si situatii identice

Page 16 of 39

solutionate diferit]. Persoanele cu dubla cetatenie trebuie sa aleaga


cetatenia care le e mai favorabila in fiecare situatie concreta.
2564 exceptia de ordine publica in DIP
Hadadi. Domn si doamna maghiari casatoriti in Ungaria, dar au emigrat in
Franta si au dobandit cetatenie franceza. La un moment dat, dl. sesizeaza
instantele maghiare cu cerere de divort. Dupa un timp, dna. sesizeaza instantele
franceze cu cerere de divort.
Regulamentul

2201/2003

norme

de

recunoastere

hotararior

judecatoresti. Procedura nu se putea aplica automat deoarece procesul incepuse


in Ungaria in 2002, inainte de aderare. Hotararea fusese pronuntata dupa
aderare. Se face recunoasterea daca instanta era competenta potrivit normelor
din regulament sau macar similare.

CAPITOLUL II: COMPETENTA


SECTIUNEA 1: Divort, separare de drept si anulare a casatoriei
Art. 3: Competenta de fond
(1)Sunt competente sa hotarasca n problemele privind divortul, separarea de drept si anularea casatoriei instantele
judecatoresti din statul membru:
a)pe teritoriul caruia se afla:
- resedinta obisnuita a sotilor sau
- ultima resedinta obisnuita a sotilor n conditiile n care unul dintre ei nca locuieste acolo sau
- resedinta obisnuita a prtului sau
- n caz de cerere comuna, resedinta obisnuita a unuia dintre soti sau
- resedinta obisnuita a reclamantului n cazul n care acesta a locuit acolo cel putin un an imediat naintea introducerii
cererii sau
- resedinta obisnuita a reclamantului n cazul n care acesta a locuit acolo cel putin sase luni imediat naintea introducerii
cererii si n cazul n care acesta este fie resortisant al statului membru respectiv, fie, n cazul Regatului Unit si al Irlandei,
are "domiciliul" n acel loc;
b)de cetatenie a celor doi soti sau, n cazul Regatului Unit si al Irlandei, statul "domiciliului" comun.
(2)n sensul prezentului regulament, termenul "domiciliu" se interpreteaza n sensul sistemelor de drept ale Regatului
Unit si Irlandei.

Art. 3 pe lit. b, statul de cetatenie a celor 2 soti. Instantele franceze au


considerat ca doar ele erau competente, si ca instantele maghiare nu erau
competente.
Casatia Franceza se adreseaza CJUE.

Page 17 of 39

Cand un cetatean are doua cetatenii, un stat nu ii poate ignora cealalta


cetatenie. Criteriul cetateniei efective criteriile a & b sunt alternative; b nu se
precizeaza ca e vorba de statul de cetatenie comuna efectiva! Cetatenia
efectiva se determina tinand cont de resedinta efectiva. Art. 3-1b oricare
dintre cele doua cetatenii ale sotilor, cu consecinta ca reclamantul poate sa
aleaga instantele franceze erau obligate sa recunoasca hotararea instantei
maghiare.
Regulamentul 1259 / 2010 art. 5 sotii pot alege legea aplicabila
divortului, insa doar una prevazuta din lista de la art. 5.
CAPITOLUL II: NORME UNIFORME PRIVIND LEGEA APLICABIL DIVORULUI I SEPARRII DE CORP
Art. 5: Alegerea legii aplicabile de ctre pri
(1)Soii pot conveni s desemneze legea aplicabil divorului i separrii de corp, cu condiia ca aceasta s fie una
dintre urmtoarele legi:
a)legea statului pe teritoriul cruia soii i au reedina obinuit n data ncheierii acordului; sau
b)legea statului pe teritoriul cruia soii i-au avut ultima reedin obinuit, cu condiia ca unul dintre ei s aib nc
reedina respectiv n data ncheierii acordului; sau
c)legea statului de cetenie a unuia dintre soi n data ncheierii acordului; sau
d)legea forului.
(2)Fr a aduce atingere alineatului (3), acordul care desemneaz legea aplicabil poate fi ncheiat i modificat n orice
moment, dar nu ulterior datei sesizrii instanei judectoreti.
(3)n cazul n care aceast posibilitate este prevzut de legea forului, soii pot desemna legea aplicabil i n faa
instanei judectoreti pe parcursul procedurii. n acest caz, instana judectoreasc ia act de acordul soilor, n
conformitate cu legea forului.

Doi cetateni romani se stabilesc dupa casatorie in Austria si dobandesc


cetatenie austriaca. La scurt timp, unul se intoarce definitiv in Romania, celalalt
isi stabileste resedinta in Germania in executarea unui CIM. DIVORT
Instantele romane sunt competente. Instantele austrice sunt competente pt. ca
au si cetatenie austriaca. Instantele germane ar putea fi competente in baza art
3 din Reg. 2201/2003
Legea aplicabila art. 8 - 1259/2010
Art. 8: Legea aplicabil n absena exprimrii opiunii prilor
n absena unei opiuni n temeiul articolului 5, divorul i separarea de corp sunt reglementate de legea statului:
(a)pe teritoriul cruia soii i au reedina obinuit la data sesizrii instanei judectoreti; sau, n caz contrar;
(b)pe teritoriul cruia soii i aveau ultima reedin obinuit, cu condiia ca perioada respectiv s nu se fi ncheiat cu
mai mult de un an naintea sesizrii instanei judectoreti, att timp ct unul dintre ei nc mai are reedina n cauz la
data sesizrii instanei judectoreti; sau, n lipsa acestuia;
(c)a crui cetenie este deinut de ambii soi la data sesizrii instanei judectoreti; sau, n caz contrar;
(d)unde este sesizat instana judectoreasc.

Page 18 of 39

Curs 01.04.2014
CONFLICTUL DE CALIFICARI
Semnificatia notiunilor si a conceptelor juridice utilizate de
normele de conflict nu este identica in toate tarile. De aceea, deseori se
ridica probleme de calificare care influenteaza alegerea normei de conflict.
Corespunzator structurii normei de conflict, calificarea poate privi notiunile /
conceptele intalnite, atat in ceea ce priveste continutul normei de conflict, cat
si in ceea ce priveste legatura acesteia.
In ceea ce priveste primul element (calificarea notiunilor utilizate in
continutul normei de conflict), s-ar putea da urmatoarele exemple:

Lipsa abilitatilor cerute unui minor pentru a incheia un act de dispozitie poate fi
calificata fie ca o chestiune care priveste capacitatea acestuia, fie, dupa caz, ca
o chestiune asociata formalismului contractului si atunci, sigur ca ar conduce la

alegerea normei de conflict in materia formei.


Revocarea ex lege a unui testament prevazuta de dreptul englez ca urmare a
incheierii casatoriei (in lipsa de stipulatie contrara), poate fi calificata ca o
chestiune ce tine de efectele casatoriei, deoarece motivul de revocare il
constituie tocmai incheierea casatoriei, fie, dupa caz, ca o chestiune de natura

succesorala, deoarece vorbim despre revocarea unui testament.


Prohibitia testarii in forma olografa prevazuta de unele sisteme in privinta
cetatenilor proprii aflati in strainatate poate si ea fi calificata fie ca o chestiune

de capacitate / incapacitate, fie ca o chestiune de natura succesorala.


Ruperea intempestiva a logodnei poate fi calificata ca o chestiune de natura
contractuala (in sens larg) sau dimpotriva, ca o chestiune de natura delictuala,

mai ales in ceea ce priveste impactul raspunderii.


Raspunderea comitentului pentru fapta prepusului poate fi calificata ca o
chestiune ce tine de materia delictelor sau, dimpotriva, ca o prelungire a

efectelor contractului incheiat intre comitent si prepus.


Raspunderea parintilor pentru fapta copiilor, poate fi calificata ca o institutie

delictuala sau ca o intregire a efectelor ocrotirii parintesti.


Raspunderea pentru fapta lucrului raspundere delictuala sau una care e

supusa statului real al bunului care a cauzat prejudiciului.


Celebrarea religioasa a casatoriei. In unele tari exista doar celebrare religioasa,
in altele poti opta daca vrei si pentru starea civila. Celebrarea poate fi privita ca

Page 19 of 39

o chestiune ce tine de formalismul casatoriei sau, dimpotriva, poate fi privita ca


o chestiune aditionata notiunii de capacitate sau ca o chestiune de ordine

publica apartinand forului.


Prohibitia incheierii unui testament conjunct poate fi privita ca una de fond si ar
conduce la aplicarea lex sucesionis sau, dimpotriva, poate fi calificata ca fiind
una de forma, si atunci aplicam norma de conflict de la forma testamentlui.
Calificarea poate interveni si in ceea ce priveste cel de-al doilea element
al normei de conflict: legatura acesteia. Probleme de calificare sunt mai putin
numeroase deoarece exista puncte de legatura care, in mod natural, nu ridica
pb. cum e locul situarii

imobilului / insitutia cetateniei.

In schimb pot aparea pb. de calificare in ceea ce priveste institutia


domiciliului, mai ales ca in aceasta privinta exista o diferenta semnificativa de
abordare intre conceptia de common law si cea continentala. Domiciliul
constituie un punct de legatura, in special in ceea ce priveste regulile de
competenta internationala in materie civila si comerciala [Regulamentul
44/2001 Bruxelles I privind competenta internationala a instantelor].
Domiciliul se califica pornind de la legea statului respectiv.
Si in ceea ce priveste locul incheierii unui contract, mai ales in cazul
contractelor incheiate inter absentes, unde exista mai multe teorii cu privire la
momentul incheierii contractului. De asemenea, pot aparea asemenea probleme
si in cazul contractelor electronice.
Formele calificarii:
a. Calificarea primara este cea care influenteaza alegerea normei de conflict, ea
avand intotdeauna un caracter prealabil. Fie ca aceasta priveste notiuni sau
concepte intalnite in continutul normei de conflict, fie ca priveste notiuni sau
concepte intalnite in legatura normei de conflict. Toate exemplele anterioare
sunt exemple de calificare primara.
b. Calificarea secundara este o calificare subsecventa, care nu influenteaza in
nici un fel solutionarea conflictului de legi, deoarece problema ei se ridica dupa
ce acest conflict a fost deja solutionat. De exemplu, determinarea naturii
mobiliare sau imobiliare a unui bun m-a trimis undeva (lex rei site).

Page 20 of 39

Legea dupa care se face calificarea. Princpiul in DIP este ca


solutionarea conflictului de calificari se face avand ca reper lex fori. Acest
principiu este unul aboslut firesc, pentru ca solutionarea conflictului de calificari
influenteaza intotdeauna alegerea normei de conflict, avand caracter prealabil
alegerii. Nu s-ar putea admite ca o calificare sa se faca avand ca reper o lege
straina. Regula e ca intotdeauna se solutioneaza conflictul avand ca
reper elementele dreptului propriu. Nu se poate deci admite ca aplicarea
normei de conflict apartinand lex fori sa fie conditionata de o calificare facuta de
o lege straina. Prin exceptie insa, exista si situatii in care se admite ca
solutionarea conflictului de calificari trebuie facuta avand ca reper lex causae,
adica legea raportului juridic litigios. Intalnim astfel de solutii fie atunci cand, de
exemplu, in temeiul autonomiei de vointa, partile unui contract confera o
calificare proprie in ceea ce priveste executarea sau locul executarii contractului
sau anumite obligatii pe care si le asuma reciproc partile contractante, ele
facand acest lucru tocmai ca sa evite expunerea la riscuri in ceea ce priveste o
posibila calificare diferita, facuta de un sistem de drept pe care partile nu l-au
avut in vedere in momentul incheierii contractului lor.
De asemenea, se admite calificarea dupa o lege straina in cazul
retrimiterii. Atunci cand sistemul de drept strain la care a trimis lex fori atribuie
o alta semnificatie institutiei avuta in vedere, retrimitand apoi la lex fori, va fi
avuta in vedere aceasta noua calificare [reclificare] facuta de catre legea straina
(ceea ce conceptual se numeste retrimitere de calificari).
Art. 2558(2) NCC retrimitere de gradul 1 [ (2) n caz de retrimitere,
calificarea se face dup legea strin care a retrimis la legea romn.]

Calificarea e uniforma daca e rodul unor regulamente europene. Fie ca


legiuitorul european insusi califica in mod explicit anumite concepte, fie ca
aceasta calificare este data in interpretarea izvoarelor europene de catre CJUE.
Art. 3 din Regulamentul european 650/2012 in materie succesorala
atribuie semnificatia juridica anumitor notiuni / concepte. Exemplu: art. 3(1)a,b
C-523/2007. Instanta califica conceptul de resedinta obisnuita a copilului
in functie de Regulamentul Bruxelles II, trebuind sa fie interpretata in sensul ca
resedinta corespunde cu o anumita integrare a copilului in mediul social si

Page 21 of 39

familial, tinand cont de durata, regularitate, conditiile si motivele sejurului pe


teritoriul unui stat membru, scolarizarea, competentele lingvistice etc.
C-478/2012.

Noiunea cealalt parte la contract, cuprins n articolul 16 alineatul

(1) din Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competena
judiciar, recunoaterea i executarea hotrrilor n materie civil i comercial, trebuie
interpretat n sensul c desemneaz, n mprejurri precum cele n discuie n litigiul
principal, i cocontractantul operatorului cu care consumatorul a ncheiat acest contract i care
are sediul pe teritoriul statului membru n care se afl domiciliul acestui consumator.

C-120/2011 [cauza radiada, nu stiu exact ce vrea profu sa zica amintind-o]


bnpdap@yahoo.com
Seminar 01.04.2014
2603-2605
Dna. X, romanca, a fost casatorita cu Y, cetatean roman cu
resedinta in Londra. Cei doi au locuit o perioada in UK, dupa care dna
s-a reintors in RO. Dna ramane vaduva si solicita in litigul cu
mostenitorii clarificarea situatiei juridice a bunurilor ramase in urma
decesului sotului. Cum procedeaza instanta?
Daca era situatie pur interna:
1. se lichideaza regimul matrimonial [partaj la 2]
2. se rezolva succesiunea
Cu element de extraneitate:
1. pentru lichidarea regimului matrimonial avem o norma de conflict. 2590
2592 2589 legea RO pentru ca au cetatenie romana, comuna
2. pt. succesiune avem alta norma de conflict 2636 2633-4
2586-7
CURS 09.04.2014 Ioana T.

EVICTIUNEA LEGII STRAINE


In sistemul roman de drept, ca si in cel european, aplicarea legii straine
atunci cand competenta acesteia rezulta din solutionarea conflictului de legi,
este, in principiu, obligatorie. Aceasta inseamna ca legea straina are acelasi
statut juridic ca cea similara din dreptul intern.
In tarile din sistemul de Common Law, s-a conturat o alta traditie legea
straina fiind considerata o simpla chestiune de fapt, instanta nu este obligata sa
aplice legea straina din oficiu, atunci cand norma conflictuala atribuie

Page 22 of 39

competenta acesteia. Fiind o chestiune de fapt, nu de drept, aplicarea legii


straine competente trebuie sa fie solicitata de una dintre parti si mai ales
continutul legii straine trebuie sa fie probat. Daca nicio parte nu solicita
aplicarea legii straine sau daca partea care invoca legea straina, nu poate proba
continutul ei, se va aplica legea tarii de Common Law, pe baza prezumtiei de
identitate intre aceasta lege si cea straina.
Prin exceptie, aplicarea unei legi straine poate fi inlaturata, atunci cand
datorita continutului ei aduce atingere unor principii fundamentale ale
sistemului nostru juridic, cum ar fi principii cu caracter constitutional sau
principii fundamentale consacrate in documente internationale la care Romania
este parte.
Inlaturarea legii straine ca efect al invocarii ordinii publice de DIP se
produce doar cu titlu exceptional, atunci cand aplicarea unei legi straine ar
conduce la o distorsiune majora a ordinii noastre publice, iar nu atunci cand
exista diferente intre maniera de reglementare a unei institutii juridice in dreptul
nostru si cel similar strain. In dreptul intern, ordinea publica este data de
ansamblul normelor juridice cu caracter imperativ. In schimb, ordinea publica de
DIP are un caracter mult mai restrans nu orice norma imperativa din dreptul
intern tine si de ordinea publica de DIP.
Exemplu - rezerva succesorala e reglementata prin norme imperative in
dreptul intern, nu si in DIP. Daca lex succesionis este o lege straina care
consacra o alta natura a rezervei sau o alta intindere sau alte conditii pt.
acordarea rezervei.
-

daca lex contractus este o lege straina si se pune problema prescriptiei, iar
legea straina le permite partilor sa aleaga momentul curgerii termenului - se
aplica legea straina.
In schimb, tin de ordinea noastra publica de DIP, chestiunile referitoare la
discriminare

intre

diferite

categorii

de

persoane

indiferent

de

fundamentul/temeiul/forma acestei discriminari. Contravine ordinii publice de


DIP deschiderea unei mosteniri cu titlu de sanctiune civila, anterior decesului
persoanei. Afecteaza ordinea publica de DIP toate aspectele de natura
procedurala care privesc competenta internatioanla a instantelor, comunicarea

Page 23 of 39

actelor de procedura, limitari aduse dreptului la aparare-acestea compun


ordinea publica procedurala.
Trebuie mentionat ca ordinea publica de DIP are un caracter national,
revenind instantelor nationale competenta sa aprecieze posibilitatea admiterii
sau nu a acesteia. Exemplu: in dreptul international francez, s-a statuat ca ar
contraveni

ordinii

publice

internationale

franceze

chestiunile

legate

de

maternitatea-substitut.
-

art. 277 C.Civ.


Intensitatea ordinii publice de DIP se apreciaza in mod diferit dupa cum
suntem in prezenta nasterii unui raport juridic cu element de extraneitate sau
cea a invocarii efectelor juridice a unor raporturi nascute in alta tara
(=recunoasterea drepturilor dobandite).
Nu exista un inventar al tuturor situatiilor ce tin de ordinea publica de DIP,
asadar se va recurge la aprecierea in concreto pt. a stabili daca legea straina
contravine sau nu ordinii publice de DIP. Ordinea publica are un caracter actual poate avea continuturi diferite in timp.
Seminar 10.04.2014
Sotii A si B cetateni unul roman,

altul german, cu domiciliul in

RO, realizeaza in fata unui notar german un testament conjunctiv. La


decesul sotiei, romanca, dl. B

solicita in fata autoritatilor romane,

conform clauzelor testamentului, averea doamnei. Mostenitorul X


contesta dreptul lui B, aratand ca acel testament nu e valabil. Ce ar
trebui sa decida instanta?
2633 - 2636
Cond de fond ale testamentului: legea succesiunii in speta legea romana
Testamentul conjunctiv ridica probleme de forma [Chirica, Popescu]. Profa
zice ca ar fi probleme de forma.
2635c testamentul, conform legii germane e valabil, chiar daca e
conjunctiv
Daca e problema de forma, 2636g
Disimuland

precedeta

casatorie

incheiata

in

Romania

cu

romanca, dl. X, cetatean roman, militar detasat, se casatoreste in


Damasc in fata rabinului cu o tanara siriana de confesiune israelita. El

Page 24 of 39

decedeaza intr-un atentat si a doua sotie vine in Romania sa ceara


pensie militara. Autoritatile obiecteaza nulitatea casatoriei pentru
bigamie, dar femeia cere beneficiul casatoriei putative. Autoritatea
militara se opune din nou, aratand ca mariajul putativ nu este
recunoscut de dreptul sirian. Cum procedam?
2586 si urm
Casatorie:
conditii de fond legea cetateniei
2587 forma casatoriei lex loci celebrationis
2588 nulitatea casatoriei
2589 efectele generale ale casatoriei
304 casatoria putativa
Forma
Nulitate relativa / abosoluta efecte. Problema putativitatii se pune doar
in cazul unei casatorii nule.
Efecte
304 legea care a fost incalcata e si legea aplicabila nulitatii
972 cota lui decuius, se imparte intre mai multe sotii [ca principiu] asa s-a
rezolvat speta
A, cetatean maghiar, a efectuat prin intermediul unei banci
maghiare mai multe operatiuni financiare al caror sold a fost unul
negativ [dl. datora bancii 1 mil. euro]. Pentru a obtine o esaolnare a
platii, A semneaza o scrisoare de garantie in numele societatii X, cu
sediul in Cluj, al carei administrator era, prin care societatea se angaja
solidar alaturi de el pentru plata datoriei (fidejusiune). Dupa mai multe
scadente ratate, banca actioneaza in instanta societatea. Cum aparam
societatea X?
E interzisa creditarea admin. de catre societate 144 ind. L31/1990 ctr. de
garantie nu e valabil e vorba de limitarea capacitatii juridice de folosinta a
societatii [incapacitate de folosinta]
Capacitatea e intodeauna regementata de legea nationala a persoanei.
Validitatea pe fond, e supusa lex contractus. Pentru forma, lex contractus / legea
locului unde s-a incheiat contractul etc.

Page 25 of 39

pe baza 2581a societatea va putea invoca legea ei nationala


Curs 15.04.2014 compilatie de la altii

Efectele invocarii ordinii publice


In aceasta privinta trebuie sa deosebim in ceea ce priveste intensitatea,
dupa cum aceasta intervine in momentul nasterii raportului juridic sau,
dimpotriva, intervine ulterior nasterii, cu ocazia invocarii unui drept deja
dobandit in strainatate.
In prima situatie (cand intervine in momentul nasterii raportului juridic),
ea fie impiedica nasterea acestui raport, atunci cand in intregul sau acesta
contravine in mod fundamental ordinii publice apartinand forului, fie corijeaza
acest raport in sensul inlocuirii partiale a legii straine contrara ordinii publice a
forului cu aceasta din urma.
De exemplu, ordinea publica poate impiedica insasi nasterea raportului
juridic in cazul in care s-a intentionat celebrarea unei casatorii poligame in
Romania, chiar daca legea nationala a protagonistilor permite aceasta casatorie,
deoarece gradul de ofensa adusa ordinii publice este maxim. In schimb, efectele
ei pot fi recunoscute incidental in cazul in care ea s-a celebrat in strainatate cu
respectarea dispozitiilor legii competente.
Efectul invocarii ordinii publice este inlaturarea legii straine principal
competente a se aplica in cauza datorita continutului ei concret care face sa
contravina ordinii publice.
S-ar putea pune problema intinderii inlaturarii legii straine? Ea se
inlatura in intregime, sau, dupa caz, doar dispozitiile ei care agreseaza ordinea
noastra publica de drept international privat.
Deci e o inlaturare totala sau partiala?
Principiul in dr. international privat este ca inlaturarea este partiala,
adica vizeaza doar dispozitia care contravine ordinii publice si nu intregime legii
straine. Inlaturarea va fi totala in masura in care intreaga lege contine dispozitii
discriminatorii / alte dispozitii care contravin ordinii noastre publice de drept
international privat. De asemenea, inlaturarea este totala si in situatia in care,
desi exista doar anumite dispozitii care ofenseaza ordinea publica, in realitate

Page 26 of 39

exista o legatura puternica intre aceste dispozitii si traditia sistemului juridic


strain.
De exemplu, in materie succesorala, chestiunile legate de pozitia
diferita a mostenitorilor barbati, fata de mostenitorilor femei. Ea tine de esenta
sistemului lor succesoral, prin urmare voi inlatura in

intregime sistemul de

drept.
Efectul ordinii publice este si unul pozitiv, care consta in substituirea
legii forului celei straine. Daca inlatur legea straina, voi aplica sistemul
juridic propriu ca efect al evictiunii legii straine. Nu poate ramane
raportul juridic in aer.
Alteori, un raport juridic nascut sub imperiul unei legi straine,
neputand fi recunoscut in forma in care acesta s-a nascut, va putea fi totusi
recunoscut intr-o forma juridica care sa nu aduca atingere ordinii noastre publice
de drept international privat. De exemplu, o casatorie incheiata de un roman
sau de doi romani, in strainatate, avand character potential poligam, va fi
recunoscuta in Romania ca o casatorie monogama. De exemplu, poate fi un
cetatean roman care are si cetatenie egipteana. In tara lui se casatoreste cu o
romanca.

Asta

casatorie

potential

poligama.

Potential poligam = depinde de forma celebrarii, trebuie sa indeplinesti anumite


conditii inclusiv situatia materiala (cand m-am casatorit cu o femeie, dar natura
aceste ceremonii imi permite sa ma mai casatoresc).
Art. 2568 NCC - legea nationala e legea statului al carui cetatenie o
are pf - daca are mai multe cetatenii, se aplica legea aceluia dintre statate a
carui cetatenie o are si daca are resedinta obisnuita.
CJUE speta:
Cauza C-137/09 -

Marc Michelle Josemans impotriva Buchenmeister van

Maastricht
Un local in care se permite consumul de bauturi alcoolice. Acest local
se inscrie intr-un program privind comercializarea canabisului - acesta nu e
ilegal daca e facut cu respectarea anumitor conditii. In acel coffee-shop nu au
fost respectate acele conditii de comercializate, au fost vandute unor persoane
care nu aveau cetatenia unor tari. Proprietarul a depus o contestare impotriva
unui ordin de suspendare. A fost respinsa - actiune la tribunalul din Maastricht -

Page 27 of 39

a fost anulat ordinul pt. ca interdictia de a admite intrarea unor persoane


constituie o discriminare indirecta pe motiv de cetatenie sau nationalitate, in
schimb nu s-ar incalca dr. unuinii. [?]
La 8 mai 2008 au declarat apel impotriva acestei hotarari la Curtea
Suprema a Olandei. Primaria contesta interpretarea constitutiei olandeze. El a
considerant ca ar contraveni si dr. uniunii, nu numai constitutiei olandeze.
Curtea a hotatarat sa suspende judecarea cauzei si sa se

adreseze CJUE.

Accesul nerezidentilor in coffee-shopuri intra in domeniul de aplicare a liberei


circulatii a marfurilor si serviciilor si a normelor privind discriminarea (sunt 3
intrebari in hotarare pe care le citeste inuman de repede).
Hotararea instantei: in cadrul activitatii sale de comercializare de
stupefiante care nu fac parte din categoria ce pot fi utilizate in scopuri medicale
sau stiintifice, proprietarul coffee-shopului nu poate sa se opuna unei asemenea
reglementari. Activitatile privind comercializarea pot fi invocate de un asemenea
administrator - o reglementare precum cea in cauza constituie o restrictie
privind libera circulatie a marfurilor. Aceasta restrictie e justificata pt. prevenirea
comercializarii drogurilor - e in serviciul ordinii publice.
(in Olanda se pot comercializa aceste droguri usoare in anumite
localuri, daca acestea sunt comercializate legal si sub un anumit control. In
speta suntem in prezenta unei restrictii privind libera prestare a serviciilor, e
recunoscut acest lucru de Curte; in parag. 1 fraza finala -> comercializarea de
bauturi nealcoolice si alimente, un asemenea motiv poate fi invocat de
administratorul coffee-shopului, dar asta ar insemna ca atunci cand ei solicita
acele bauturi sa ii ceri pasaportul sa vezi daca au resedinta stabilita in Olanda;
daca au resedinta in Olanda poti sa ii servesti, daca nu nu. Totusi ei sunt
cetateni europeni, e in mod evident o discriminare)
Profu: I se pare discutabila problema; mult mai importanta ar fi fost
principiul nediscriminarii si al liberei circulatii a bunurilor, serviciilor, capitalurilor
si pers. Chiar daca nu exista o codificare care sa contravina in mod explicit, este
sufficient sa constituie o restrictie a acestor principii ca sa conduca la
inaplicabilitatea dr. intern.
Clauzele de exceptie

Page 28 of 39

Art. 2565 NCC -> inlaturarea exceptionala a legii aplicabile


DIP urmareste sa determine proximitatea -> dreptul careia dintre tari ar
avea cea mai mare indreptatire de a se aplica, iar acest lucru e fixat in mod
diferentiat in functie de procedura.
Daca la data alegerii au resedinte diferite, pot alegea legea oricareia dintre ei
(la casatorie).
La succesiune: e limitata autonomia de vointa.
Spuneam ca norma de conflict actioneaza a priori si in abstracto, stabilind
criteriile de localizare in functie de specificul materiei sau institutiei vizate. Este
insa posibil, uneori, tinand seama de ansamblul circumstantelor cazului, ca
raportul sa prezinte legaturi mult mai stranse cu o alta lege decat cea indicate
de norma de conflict.
Pentru a indrepta / corecta actiunea normei de conflict, tinand seama de
particularitatile spetei, intervin asa numitele clauzele de exceptie.
Ele sunt reglementate in art. 2565 din NCC, in cazul in care in mod
exceptional, potrivit prezentei carti, are o natura juridica.
In functie de caracterul lor, adica de domeniul in care legiuitorul
redefineste posibilitatea de actiune, clauzele de exceptie pot fi generale, sau
speciale.
Ele sunt generale atunci cand pot fi folosite in circumstante exceptionale
in toate materiile / domeniile dreptului international privat. Art. 2565 permite o
actiune generala a clauzelor de exceptie fiind cuprins in partea disp. gen. =>
cand legea nu prezinta legaturi consistente cu raportul dedus judecatii, instanta
poate recurge la aceasta tehnica a clauzelor de exceptie.
Dimpotriva, ele au un caracter special atunci cand sunt reglementate si au
in vedere doar o anumita institutie juridica sau materie. De exemplu, art. 21
alin. (2) din R. UE nr 650/2012 (pe succesiuni) consacra o clauza speciala de
exceptie -> legea aplicabila ultimei resedinte; alin. (2) -> in cazul in care toate
circumstantele indica faptul ca in momentul decesului, defunctul avea in mod
evident o legatura mai stransa cu alt stat decat decat statul resedintei
obisnuite, legea aplicabila succesiunii e legea acelui stat.

Page 29 of 39

Toate circumstantele cauzei trebuie legate de o lege si nu majoritatea! [?]


Misiunea clauzei de exceptie este sa asigure o corectare a ceea ce norma de
conflict nu prevede.
specificul cauzei -> corectare, in sensul de a stabili proximitatea acolo
unde este

ea -> in situatii exceptionale -> tehnica de flexibilizare, in masura

in care incarcatura spetei vizeaza acest lucru.


Alin. (2), art. 2565 NCC - dispozitiile nu se aplica in cazul starii si
incapacitii persoanei. Ea nu are intensitate: daca pers. are o singura cetatenie
aceea e legea aplicabila, chiar daca nu locuieste acolo ci locuieste in alta parte.
Cand partile au ales legea aplicabila -> in aceste situatii nu se aplica acea
clauza de exceptie. Ele (partile) insele au ales legea aplicabila. E vointa lor, nu
mai trebuie alta explicatie.
Aplicarea exceptiei se aplica doar in lipsa alegerii legii aplicabile.
Terminologic: escape clause; aussweichclausen
Curs 29.04.2014

Autonomia de vointa si normele imperative


Autonomia

de

vointa.

Domeniul

sa

predilect

sunt

contractele

internationale, aici fiind consacrata prima data. Totusi, nu se reduce la


contracte.
Factorul integrator cu caracter juridic este resedinta, nu cetatenia
persoanei, fiind in continua extindere.
Recunoasterea autonomiei de vointa s-a facut mai intai urmarind ... cu
caracter pragmatic, permitand alegerea aniticipata a legii aplicabile contractului
(lex contractus), conferindu-se o anumita predictibilitate pe care nici un alt
criteriu obiectiv nu o poate asigura. Apoi, permitand alegerea legii aplicabile
contractului, cu conditia ca aceasta alegere sa fie expresa sau manifestata in
mod neindoielnic, se urmareste asigurarea certitudinii juridice raspunzand in
acelasi timp nevoii de libertate a partilor si favorizand astfel incheierea de
contracte internationale.

Page 30 of 39

Astfel, partile au posibilitatea de a limita competenta unei legi pe care o


considera inacceptabila, optand pentru o lege neutra, care nu este in functie de
domiciliul vreuneia dintre parti, ori pentru o lege total straina.
Partile au posibilitatea de a alege legea aplicabila contractului lor chiar si
in situatia in care raportul juridic respectiv nu prezinta elemente de
extraneitate.
Intensitatea acestei autonomii de vointa difera totusi dupa cum exista sau
nu elemente de extraneitate. In timp ce un contract intern este guvernat de un
singur set de norme imperative, contractul international se integreaza cel putin
partial in sfera mai multor sisteme de drept autonome, concurente si, prin
aceasta, in sfera mai multor seturi de norme imperative, nu neaparat
conciliabile intre ele. Regula autonomiei descalifica toate aceste sisteme
juridice, cu exceptia unuia singur: cel ales de catre parti.
Alegerea

partilor

antreneaza

in

mod

inevitabil

aplicarea

tuturor

dispozitiilor imperative apartinand legii alese, cu toate consecintele. Admiterea


acestui rol de arbitru pentru parti este insa conditionat de caracterul obiectiv
international al contractului. In cazul contractelor interne, ordinea juridica in
care sunt integrate aceste contracte, singura, trebuie sa decida intinderea si
domeniul de aplicare a regulilor sale imperative. In fata dificultatii de a defini
sintagma contracte internationale, redactorii Conventiei de la Roma si apoi R
ROMA I au preferat uniformitatea de tratament pentru contractele interne si cele
internationale, permitand partilor in ambele situatii sa aleaga legea aplicabila
contractului lor, corectand insa posibilele excese ale partilor prin dispozitia
inclusa in art. 3 ROMA I. Art. 3 parg. 4 este formulat dupa cum urmeaza: In
cazul in care toate elementele relevante pentru situatia respectiva in care are
loc alegerea se afla in unul sau mai multe state membre, alegerea de catre parti
a unei legi aplicabile, alta decat cea a unui stat membru, nu aduce atingere
aplicarii in mod corespunzator a disp. de drept comunitar de la care nu se poate
deroga prin conventie, dupa caz, astfel cum au fost transpuse in statul membru
al instantei competente.
De asemenea, in parag. 3 art. 3 se mentioneaza ca atunci cand toate
elementele relevante pentru situatia respectiva in momentul in care are loc
alegerea se afla in alta tara decat aceea a carei lege a fost aleasa, alegerea

Page 31 of 39

facuta de parti nu aduce atingere disp. legii acelei tari de la care nu se poate
deroga prin acord. Regula vizeaza fara distinctie toate normele imperative in
mod obisnuit aplicabile contractelor interne deoarece suntem aici in prezenta
unor contracte artificial internationale, singurul element de extraneitate fiind
legea aleasa. In mod similar si urmarind aceeasi tehnica, parag. 4 art. 3
mentioneaza ca atunci cand in cauza este o norma UE imperativa, iar toate
elementele raportului prezinta legaturi cu dr. UE aceasta norma va fi aplicata
chiar daca partile au ales prin conventie legea unui stat tert. Se urmareste deci
evitarea fraudarii dreptului european imperativ, conservandu-se autoritatea
acestor reguli si stabilindu-se abuzul de libertate al partilor.
In concluzie, daca contractul prezinta legaturi doar cu statele membre,
partile nu ar trebui sa aiba posibilitatea de a inlatura aplicarea normelor
imperative rezultate din procesul de armonizare europeana.
Asa cum s-a subliniat, libertatea partilor va fi invers proportionala cu
dezvoltarea dispozitiilor imperative din dreptul european. In practica, instanta
trebuie sa compare dispozitiile dreptului strain ales de catre parti cu dispozitiile
imperative din dr. european, inclusiv cele transpuse in legea forului. In cazul in
care legea straina aleasa contravine dispozitiilor obligatorii din dr. european,
judecatorul va face o aplicare distributiva: pentru a mentine standardul
comunitar minim, el aplica legea forului, continand si dispozitiile europene
obligatorii, iar pentru restul va respecta optiunea partilor aplicand legea straina
aleasa.
Incadrarea libertatii partilor in reguli international-imperative
Normele international imperative sunt cunoscute dpdv terminologic sub
mai multe denumiri, care sunt sinonime (fr: legi de politie; norme de aplicatie
imediata / necesara; norme international imperative). Vorbim despre legi de
politie pentru a desemna mecanismul de aplicare al unei reguli interne intr-o
situatie internationala, in functie de vointa ei de aplicare si independent de
desemnarea ei printr-o regula de conflict.
Art. 9 R. ROMA I defineste legile de politie sau normele de aplicare
imediata. Alin. 1 este formulat astfel: normele de aplicare imediata sunt norme
a caror respectare este privita drept esentiala de catre o anumita tara, pentru
salvgardarea intereselor sale publice, precum organizarea politica, sociala ori

Page 32 of 39

economica, in asemenea masura incat aceste norme sunt aplicabile oricarei


situatii care intra in domeniul lor de aplicare, indiferent de legea aplicabila
contractului in temeiul regulamentului.
Alin. 2 spune ca prezentul regulament nu restrange aplicarea normelor de
aplicare imediata din legea instantei sesizate.
Alin. 3 spune ca este posibila aplicarea normelor de aplicare imediata
cuprinse in legea tarii in care obligatiile care rezulta din contract trebuie sa fie /
au fost executate, in masura in care aceste norme de aplicare imediata
antreneaza nelegalitatea executarii contractului.
Pentru a decide daca aceste dispozitii sa fie puse in aplicare, se tine cont
de natura si obiectul acestora, precum si de consecintele aplicarii / neaplicarii
lor.
Acest art. 9 trebuie sa primeasca in practica o interpretare restrictiva. Prin
urmare, in aceasta categorie nu pot fi incluse orice norme imperative, ci doar
acele norme ce tin de protectia unor interese publice fundamentale cu caracter
supra-individual. Exista domenii predilecte unde sunt multe astfel de norme: dr.
concurentei, disp. privind controlul valutar, disp. importuri / exporturi. Sunt in
general excluse normele imperative cu caracter de protectie individuala. Totusi,
ca exceptie, intalnim si in acest domeniu legi de politie, cum ar fi cele destinate
a fixa standardul de protectie al consumatorilor, angajatilor, agentilor comerciali
si investitorilor.
Asa cum rezulta din formularea textului, aceste legi sunt circumscrise doar
executarii contractului, nu si incheierii lui.
Daca cele mai puternice critici adresate propunerii de R. ROMA I au vizat
incertitudinea adusa prin aceea ca legile de politie ale unui numar mare de state
straine care prezentau o legatura stransa cu situatia puteau sa pretinda
aplicare, iar judecatorii trebuiau sa le analizeze pe toate pentru a selecta una,
art. 9 alin. 3 al R. limiteaza transant acest evantai, in sensul ca, in viitor,
judecatorii din statele membre nu trebuie sa se preocupe decat de legile de
politie din statele in care obligatiile decurgand din contract au fost sau trebuiau
executate.
R. ROMA I limiteaza catalogul legilor de politie consultabile. In timp ce in
Conventia de la Roma criteriile puse la dispozitia judecatorului pentru a decide

Page 33 of 39

daca da sau nu efect unei legi de politie straine vizau caracterul de politie al
acestei legi in statul care a edictat-o, natura si obiectul ei, precum si
consecintele ce decurg in urma aplicarii / inaplicarii ei, R. vine cu o conditie
suplimentara: vor fi luate in considerare doar legile care antreneaza
iliceitatea executarii contractului.
Curs 06.05.2014

DREPTUL EUROPEAN AL MOSTENIRII


Regulament din 4 iulie 2012, R. UE privind competenta, legea aplicabila,
recunoasterea si executarea hot. jud. si acceptarea si exectarea actelor
autentice in materie de succesiuni. R. 650/2012 este si in romana.
83 de considerente (mai bine de 1/3 din R.). Considerente - ratiuni avute
in vedere de legiuitor la adoptarea regulamentului.
Considerente amintite de profu: 37, 36.
Presupune legaturi stranse cu alte materii: familia, bunurile, drepturile (partile
nu pot crea alte drepturi reale decat cele care exista la locul situatii imobilului.)
Au interes:

autorul mostenirii
familia apropiata (rezervatarii)
creditorii mostenirii
Intai se lichideaza pasivul succesoral.
art. 4 regula generala (competenta)
art. 21(1)
Revine statului membru in cauza sa stableasca competenta autoritatilor
sale (judiciare / nejudiciare). Bruxelles 2bis se aplica si divortului notarial.
In materie succesorala, regulile de competenta ale R. nu se aplica tuturor
notariatelor: doar instantelor si anumitor sisteme notariale. Practic vorbind,
notarii publici din Romania sunt exceptati de la regulile R., deoarece intra in
sfera de competenta a R. doar notarii publici din tarile care desfasoara
procedura succesorala sub controlul instantei.
Cosiderentul 21, 22

Page 34 of 39

Notarilor romani li se aplica normele privitoare la competenta, desi


certificatul emis de un notar roman nu va fi recunoscut international, pentru ca
nu e emis sub supaveghere judiciara.
art. 5 alegerea forului, de catre defunct
art. 6. Instanta competenta, vazand ca autorul a ales o alta lege, nu este
obligata, ea putand sa isi declina competenta, daca considera oportun. Daca toti
mostenitorii convin, instanta are obligatia sa isi decline competenta. Daca exista
acord, dar autorul nu a ales o alta lege, instanta nu isi va declina competenta.
art. 10 competenta subsidiara
art. 11 forum necesitatis
Seminar 08.05.2014
In ultima saptamana nu se tin seminarii DIP.
Frauda la lege in DIP.
Frauda legii doresc sa construiesc o aparenta de legalitate.
Elementul subiectiv: intentia frauduluoasa
Element obiectiv: manipularea regulilor de drept. Are o importanta majora
deoarece pe baza lui se demonstreaza si elementul subiectiv.
Frauda la lege se poate realiza atat prin manipularea elementului de
legatura (cetatenia, resedinta, vointa partilor cu limitari, art. 3 Roma I) cat si
prin manipularea categoriei (succesiune transformata din imobiliara in mobiliara
prin aducerea unui aport de parti sociale reprezentand cladirea dar imobilul nu
era folosit de societate, ci ca locuinta, existand divergenta).
Curs 13.05.2014
R. se aplica tuturor aspectelor legate de mostenire.
Dpdv tranzitoriu, avem art. 83:
Art. 83: Dispoziii tranzitorii
(1)Prezentul regulament se aplic succesiunilor persoanelor care au decedat la
data de 17 august 2015 sau dup data respectiv.
(2)n cazul n care defunctul a ales legea aplicabil succesiunii sale nainte de 17
august 2015, aceast alegere este valabil dac ndeplinete condiiile prevzute n
capitolul III [se refera exact la alegerea legii aplicabile si la forma in care trebuie

Page 35 of 39

facuta] sau dac este valabil n aplicarea normelor de drept internaional privat
care erau n vigoare, la data efecturii alegerii, n statul n care defunctul i avea
reedina obinuit sau n oricare dintre statele a cror cetenie o avea.
(3)O dispoziie pentru cauz de moarte ntocmit nainte de 17 august 2015 este
admisibil i valabil pe fond i n privina formei dac ndeplinete condiiile
prevzute n capitolul III sau dac este admisibil i valabil pe fond i n privina
formei n aplicarea normelor de drept internaional privat care erau n vigoare n
momentul ntocmirii dispoziiei, n statul n care defunctul i avea reedina
obinuit sau n oricare dintre statele a cror cetenie o avea sau n statul membru
n care se afl autoritatea care se ocup de succesiune.
(4)n cazul n care o dispoziie pentru cauz de moarte a fost fcut nainte de 17
august 2015 n conformitate cu legea pe care defunctul ar fi putut s o aleag n
conformitate cu prezentul regulament, se consider c acea lege a fost aleas ca
lege aplicabil succesiunii.
Mai sunt si alte dispozitii retroactive: art. 26

Art. 27: Condiiile de form ale dispoziiilor pentru cauz de moarte


ntocmite n form scris
(1)O dispoziie pentru cauz de moarte ntocmit n form scris ndeplinete
condiiile de form n cazul n care forma sa respect legea:
a)statului n care a fost ntocmit dispoziia sau n care a fost ncheiat pactul asupra
unei succesiuni viitoare;
b)statului a crui cetenie o posed testatorul sau cel puin una dintre persoanele
a cror succesiune este vizat de un pact asupra unei succesiuni viitoare, fie la
momentul ntocmirii dispoziiei sau al ncheierii pactului, fie la momentul decesului;
c)statului n care i are domiciliul testatorul sau cel puin una dintre persoanele a
cror succesiune este vizat de un pact asupra unei succesiuni viitoare, fie la
momentul ntocmirii dispoziiei sau al ncheierii pactului, fie la momentul decesului;
d)statului n care i are reedina obinuit testatorul sau cel puin una dintre
persoanele a cror succesiune este vizat de un pact asupra unei succesiuni
viitoare, fie la momentul ntocmirii dispoziiei sau al ncheierii pactului, fie la
momentul decesului; []
Este intrat in vigoare, dar nu se aplica:

Page 36 of 39

Art. 84: Intrarea n vigoare


Prezentul regulament intr n vigoare n a douzecea zi de la data publicrii n
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplic de la 17 august 2015, cu excepia articolelor 77 i 78, care se aplic
de la 16 ianuarie 2014, precum i a articolelor 79, 80 i 81, care se aplic de la 5
iulie 2012.
Retroactivitate: agresiva in LPA NCC: 207. Aplici norma unei succesiuni
deschise anterior intrarii in vigoare a NCC.
Diferenta intre domiciliu si resedinta obisnuita?
De acest element depinde si competenta internationala.
Art. 86 NCC domiciliu & resedinta
Art. 2570 resedinta obisnuita
Resedinta obisnuita se determina uniform si unitar in dreptul european. Altfel
ar fi greu sa se determine.
Considerentul 23!
Seminar 15.05.2014
Subiecte de examen anii trecuti:
DIP intre respectul alteritatii si protectia interesului national.
Alteritate alterus diferente legislative dintre sistemele de drept. Nu sunt
suficiente niste reguli ale forului imperative pentru a inlatura legi straine. In DIP nu
e exceptionala aplicarea legii straine in spetele cu element de extraneitate.
Regulile de conflict sunt de aplicare mecanica cauza spre efect. Uneori, aceasta
aplicare ne duce la legi straine care consacra solutii inacceptabile, socante. 2564
exceptia de ordine publica internationala cand aplicarea legii straine e
incompatibila cu dr. roman, e posibil sa lasam neaplicata legea straina si sa aplicam
dr. roman.

Page 37 of 39

In dr. intern e usor sa ne dam seama care norme sunt imperative mai greu e
in dr. international.
In continutul ordinii publice intra si drepturile fundamentale ale omului.
Principiile fundamentale pot cunoaste evolutii in timp. Judecatorul trebuie sa
se raporteze la principiile din momentul in care statueaza.
Principiul proximitatii cand se poate renunta la legea nationala si se poate
aplica legea straina sau altele.
Dubla cetatenie in DIP.
Orice lege aplicabila, din cartea VII.
Resedinta obisnuita in DIP. (calificare, reguli de conflict care fac apel la
resedinta obisnuita)
Autonomia vointei in DIP.

Subiecte posibile DIP: Autonomia de vointa in DIP, Resedinta obisnuita in DIP, Dubla
cetatenie in DIP, Comorientii, Testamentul conjuctiv, Retrimiterea in materie succesorala,
Frauda la lege, Legea aplicabila cambiei, Legea aplicabila ipotecii mobiliare, Legea
aplicabila fiduciei, Legea aplicabile mijloacelor de transport.
Unul din subiectele de anul trecut a fost:
"DIP intre respectarea alteritatii si protectia interesului national"
Pentru examen: Cursurile, seminariile, Cartea aVIIa din Codul Civil si Regulamentele.

Curs 20.05.2014
Examene:

Cursuri

Regulamente: Roma I, II, Bruxelles I, II, IIbis

Page 38 of 39

Examenul va fi o sarbatoare la care socializam, toata chestiunea se pune in privinta notei


(poate e 8, poate 9, poate 10)

Page 39 of 39