1.

Leziuni elementare prin modificari de culoare

Tipul de leziune specific este macula sau pata si se caracterizeaza prin:
-

sunt bine vizibile la ex.obiectiv

nu se insotesc de anomalii de relief si consistenta
sunt produse prin: - tulburari ale circulatiei locale
- extravazari sanguine
- modificari ale melanogenezei
- depuneri de substanta la nivelul tegumentului

- pot avea dimensiuni variate descriind placi si placarde

Dupa mecanismul de producere apar:
- pete hemodinamice: - eritemul activ -dat vasodilatatiei capilarelor si
arteriolelor
din plexul subpapilar si clinic se caracterizeaza prin teg roz-rosu si
cald
- eritemul pasiv ( cianoza ) congestie progresiva produsa
prin vasodilatatie si atonia capilarelor venoase si a venulelor,exprimata clinic prin
macule rosii violacee si teg reci
- pete vasculare sunt produse ca urmare a unor modificari de calibru vascular
persistente ( ectaziile ) sau ca urmare a unor proliferari de vase sanguine
( hemangioamele );pot fi congenitale ( hemangioamele ) si dobandite
( telangiectaziile )
- pete purpurice- se produc prin extravazari sanguine in derm sau ca urmare a
unor defecte de coagulare
- pot fi :- petesii(leziuni de 1-2 cm), vibice(leziuni liniare),
echimoze( au dimensiuni mari cu aspect de placa sau placard),
hematoame( provocate de hemoragii profunde subcutanate)
- caracteristici clinice: nu dispar la vitropresiune, isi modifica
culoarea de la rosu-purpuriu la violaceu-albastru,apoi verzui-galben( in functie de
gradul de degradare al Hb), se instaleaza rapid, persista 10-20 zile
- pete prin modificari ale melanogenezei:pete hiperpigmentare
circumscise(nevii pigmentari), pete hiperpigmentare
difuze(cloasma,melanodermie),pete hiperpigmentare congenitale(nevii
pigmentari),pete hiperpigmentare dobandite(efelidele),pete hiperpigmetare
reziduale(lichen plan); pete hipopigmentare sau acromice
congenitale( albinismul),dobandite(vitiligo),primitive(vitiligo),secundare(tinea
versicolor).

-pete produse prin depuneri d esubstante la nivelultegumentelor apar in cursul

unor afectiuni de sistem: tulburari de metabolism(carotenodermia), boli
infectioase(hepatita ac.), boli profesionale(intoxicatia cu Pb-lizereul gingival).

2.Leziuni elementare solide- leziuni circumscrise,bine delimitate,ce det modif de

relief si consistenta la niv teg.
Fac parte:
-

papula - (lez. solida persistenta cu dimensiuni mici de 1-5 mm ce proemina la

suprafata pielii; de diferite culori ce se constituie in placi si placarde)
tuberculul - ( lez profunda cu sediul in derm circumscrisa care proemina putin
la suprafata pielii-devine bine vizibila la vitropresiune;evolutia e cr.,poate
ulcera.
nodulul(nodozitatea) (lez situata profund in derm si hipoderm,putin
proeminenta si se poate identifica bine prin palpare,poate avea ev. ac.
(eritemul nodos),subac.(eritemul Bazin), sau cr.(sarcoidoza).
vegetatia este o excrescenta papilomatoasa pediculata cu suprafat
neregulata,conopidiforma sau in creasta de cocos;are consitenta dura,poate
fi dispusa izolat (papilomul) sau are tendinta de a forma mase globuloase cu
aspect pseudotumoral( condiloma accuminatum).
lichenificarea placa de suprafata careia s-a accentuat cadrilajul normal al
teg. cu formarea de pseudopapule;apare in dermatozele pruriginoase dupa
grataj prelungit
tumora formatiune proeminenta,persistenta cu tendinta la crestere fara
caractere inflamatorii;pot fi benigne ( nevul,lipomul-nu
metastazeaza,neinvazive) si maligne (carcinoamele cutanate,melanomulinvazive cu prognostic grav si dau metastaze).

3.Leziuni elementare cu continut lichid

- vezicula colectie lichidiana cu dimebsiuni mici 1-2 mm.situata obisnuit
intraepidermic;ev.spre deschidere cu formare de eroziune;in caz de suprainfectie
bacteriana continutul devine purulent constituind pustula
- bula(flictena)-lez cu lichid de dim. mari;continut clar serocitrin ulterior poate
deveni hemoragic sau purulent;dupa deschidere lasa eroziuni sau ulceratii si
pastreaza la periferie un guleras epidermic
- pustula lez. cu continut purulent;pot fi primitive,secundare,foliculare,nefoliculare.

4.Leziuni elementare produse prin solutii de continuitate

- eroziunea pierdere de substanta superficiala ce intereseaza epidermul,nu
depaseste membrana bazala si se vindeca fara cicatrici;poate fi primitiva(sancrul
sifilitic) sau secundara leziunilor veziculo-buloase(eczema,herpes)
- escoriatia o solutie de continuitate superficiala,liniara,produsa prin grataj
- ulceratia pierdere de substanta profunda care depaseste membrana bazala si se
vindeca cu cicatrici;pot fi ac.(furunculul) si cr.(ulcerul varicos)
- fisura sau ragada o lipsa de substanta liniara sec inflamatiei,de profunzime
diferitalse localizeaza periorificial sau la nivelul pliurilor

5.Deseuri cutanate si sechele

Deseurile = sunt produse care se elimina de pe suprafata cutanata.
- scuama rezultatul unui proces de hiperkeratoza cu acumulare de celule cornoase
dispuse in straturi multiple pe suprafata pielii;aspectul e relevant pt diagn.
- crusta rezultatul uscarii unor secretii pe suprafata teg. si acopera obisnuit o
solutie de continuitate,cu aspecte diferite : galben-aurii in impetigo(cruste
melicerice) sau brune-negre(cruste hematice) cand acopera ulceratii profunde
- escara o necroza epidermica produsa prin ischemie;se prezinta ca un depozit
uscat negru,aderent
- sfacelul o necroliza produsa sub actiunea unor toxine microbiene,un depozit albcenusiu de tesut devitalizat.
Sechelele cutanate= lez sec unor procese patologice distructive,cu caracter
definitiv.
-

cicatricea se produce printr-un complex de reparatie conjunctiva,cu

formarea de tesut nou alcatuit din colagen dens,fibrocite,fragmente de tes
elastic si vase sanguine;poate fi atrofica(indurata), hipertrofica(proeminenta),
supla,cheloidiana
atrofia se caract. printr-o involutie tegumentara cu interesarea tuturor
componentelor sale,caracterizat prin : este subtire,transparent,se pliaza
usor,pliul persista .lipsesc firele de par si glandele;poate fi fiziologica sau
patologica.

31.Herpesul simplex
Herpes virus hominis (HSV) tipul 1 si 2 este agentul etiologic al herpesului
simplex.Tipul 1 lez peribucale,perinazale,1/2 superioara a corpului;tipul 2- lez
genitale,perigenitale,1/2 inf a corpului.
Clinic:- primoinfectia=adesea asimptomatica(se produce in copilarie):
- gingivostomatita herpetica= la copil, localizata a niv mucoasei
bucale(eritem,edem) cu vezicule care se deschid rapid si lasa eroziuni
dureroase,care jeneaza alimentatia;se asociaza cu greata,febra,varsaturi
,alterarea st gen;dispare spontan in 3 sapt.
- faringotonsilita herpetica=la copil,pe amigdale si piliieri+simpt
generale
- herpesul cutanat=un buchet de vezicule care apar pe un discret fond
eritematos,localizate periorificial,care se transf in pustule,se usuca si formeaza
cruste galbui,care se pot desprinde si lasa eroziuni;dupa detasarea crustelor
ramane un usor eritem care dispare in 3 sapt
- herpesul genital=la femei si barbati,apar vezicule care se deschidsi
lasa eroziuni dureroase
- herpesul n.n.(exceptional)=produsa de tipul2,transmisa de la mama
- keratoconjunctivita herpetica
- herpesul recurent=dupa primoinfectie virusul ramane cantonat la niv gl
salivare,lacrimale,ggl,nervi senzitivi:
- herpesul recurent =buchet de vezicule pe o baza
eritematoasa,localizate pe tegpustulese usucaformeaza crustese
detaseazavindecare cu restitutio ad integrum in 7-10 zile;veziculele de pe
mucoase se deschid rapideroziuni dureroasereepitelizare
- herpesul recidivant
Complicatii:suprainfectia microbiana

32.Herpesul zoster
Etiologie: Herpes virus varicelae
Clinic : debut cu dureri nevralgice care preceda cu cateva zile aparitia leziunilor
cutanate.Pe un fond eritematos apar buchete de vezicule dispuse in banda pe

traiectul nervului senzitiv pe o singura parte.Veziculele se transf in pustulese

usuca si formeaza cruste mai aderente( detasarea fortata duce la ulceratii care se
vindeca cu cicatrice).Vindecarea spontana se produce in 3 sapt.In ev bolii durerile
nevralgice sunt discrete/absente la tineri si importante la pers in varsta.
Localizari : n.intercostali,rahidieni,cervico-brahiali,ram oftalmic al nervului V.
Tratamentul are ca obiective combaterea durerii si inflamatiei,prevenirea infectiei
secundare,evitarea complicatiilor(algii postzosteriene).
Trat. gen.: - antivirale aciclovir 2-3g/zi;valaciclovir (cp 500mg) 3g/zi= medie 7-10
zile
- antiinflamatorii steroidiene-prednison
30mg/zi;nesteroidiene(fenilbutazona.indometacin.diclofenac)
- analgezice aspirina tamponata,algocalmin,paracetamol
- antibioterapie;med adjuvanta(vit din grB)
Trat. local : creme ,unguente ce contin aciclovir 5%(Zovirax);pudraje cu
talc;badijonari cu coloranti.

Profilaxie
Nu exista o cale de prevenire a zonei zoster. Oricine a avut varicela poate face zona
zoster la o varsta mai inaintata. Se poate evita luarea virusului care cauzeaza
varicela si mai tarziu zona zoster, prin vaccinare contra varicelei. Exista posibilitatea
ca vaccinul sa stimuleze imunitatea la zona zoster la aceia care au avut varicela in
copilarie sau la adultii care au mai avut zona zoster. Studii la adulti, pentru
prevenirea zonei zoster cu ajutorul vaccinului, continua.In cazul in care o persoana
nu a avut varicela, se recomanda evitarea contactului persoanei respective cu o
persoana bolnava. Lichidul din vezicule este contagios si expunerea la acesta poate
cauza varicela (nu zona zoster) la persoanele care nu au avut varicela.O persoana
cu zona zoster trebuie sa evite contactul cu alte persoane, pana cand veziculele se
vindeca.
Este foarte important sa se evite contactul cu persoane cu risc special, precum:
- femei gravide, copii, bebelusi si oricine nu a avut varicela
- o persoana care are o alta boala
- o persoana cu sistem imunitar slabit, ce nu poate lupta cu infectia (diabet, infectie
cu HIV).

Un studiu arata ca virusul poate fi raspandit prin aer si din veziculele dureroase ale zonei zoster.
Aplicarea pe acestea a unei pelicule ce absoarbe lichidul pare sa fie eficienta.

34.Scabia
Etiologie:provocata de specia Sarcoptes scabiae varietatea hominis,un artropod din
clasa Arahnidelor,subclasa Acari,familia Sarcoptide.
Clinic : - leziuni specifice-santul acarian=lez liniara
- vezicula perlata=proeminenta translucida,cu lichid clar
sau purulent care marcheaza santul acarian
- lez.nespecifice lez de tip prurigo=lez papulo veziculoase de marimi
diferite situate pe o baza eritematoasa;localizarea este specific asi intereseaza
abd inf subombilical,fese,coapse,coate,genunchi,art pumnului,organele
genitale;la copii pot avea dispozitii particulare:palme,plante,fata si scalp
- lez urticariene.de grataj sau veziculo-bule.
Pruritul este simptomul caracteristic,este intens si se exacerbeaza nocturn.Se
datoreaza rc de hipersensibilizare la paraziti,iar exacerbarile nocturne sunt produse
de iritatia directa provocata de parazitii in miscare.

Profilaxie=Sa se evite contactul direct intim (piele-piele) cu cineva care are

scabie, la fel si cu obiectele de uz personal ale individului infectat; aceasta
va ajuta la prevenirea receptivitatii scabiei. Persoanele infectate cu scabie
sunt incurajate sa fie precaute, evitand transmiterea acarienilor scabiei altor
persoane.
Tratamentul are ca scop distrugerea acarienilor de la niv cutanat,sterilizarea
lenjeriei.Se folosesc: Lindanul 1% la adult;Unguent cu sulf precipitat 10% pt adulti si
3% pt copii;Permetrina 5%-aplicatii unice;

35. Scabia: forme clinice

1.forma clasica(caract prin lez specifice pruriginoase)
2.f incognito(forma nediagnosticata si tratata cu corticoizi topici)
3.f frusta(apare la pers cu igiena buna;lez cutanate sunt discrete dar pruritul intens)

4.f nodulara=noduli pruriginosi,persistenti,acoperiti uneori cu cruste hematice

produse prin grataj;raspunde greu la trat si lez persista luni de zile
5.f norvegiana(scabia norvegiana-crustoasa)=rara,la pers cu defit imunitar
6.scabia animaliera=sursa animalele de casa;contaminarea prin contact direct
7.scabia cerealiera=lez de tip papulo-veziculos/urticarian cu aspectul unei dermatite
de contact pe suprafetele descoperite

36.Pediculoza scalpului
Etiologie: Pediculus humanus subspecia capitis: femela are 3-4mm lungime,culoare
gri-albicioasa,se deplaseaza incet.Se ataseaza puternic de firul de par la scalp prin
membrane prevazute cu gheare si depun oua(lindeni) pe firele de par.Transmiterea
se face prin contact direct.Clinic: apar pe scalp occipital;prurit,pete hemoragice
urmate de papule pruriginoase;gratajsuprainfectie cu adenopatie regionala.
Tratament:lindan,piretrine,piretroid,malation,paraplus spray.Igiena locala cu apa si
sapun si aplicarea unei solutii de ac acetic 15-20%.
Profilaxie:tratament corect;trat colectivitatii,masuri de igiena,ed sanitara si sexuala.

39.Urticaria si angioedemul
Urticaria=clinic apar papule edematoase,de dim variabile(cativa
mmplaci,placarde)eritematoase,de consistenta elastica,pruriginoase ;persista
cateva ore si dispar;apar mereu alte lez cu alte localizari;ev se poate prelungi.
Angioedemul(edemul Quinke)=lez profunde care intereseaza tes celular sc cu limite
putin precise,de consistenta elastica,fara modificari de culoare ale teg.;nu se
insoteste de prurit ci de o senzatie de tensiune/durere.Intereseaza frecvent
mucoasele linguala,faringiana,laringiana;ev ac pana la 6 sapt,subac,cr dupa 6 sapt.
Etiologie:
a)mecanism alergic(imun)-rc alergice de tipI anafilactice(mancare
,medicamente,alergeni infectiosi
b)mecanism neimun:eliberare de mediatori chimici,alergenii fiind alimentele si sunst
chimice

c)forme etiologice aparte(pe un teren predispus)

Tratament
a)etiologic-excluderea alergenului in cauza
b)patogenic(simptomatic):antihistaminice,antiserotoninice,preparate de Ca+vitC
c)imunomodulator:extrase microbiene,extrase leucocitare
d)regim igieno-dietetic:evitarea alimentelor sensibilizante si eliberatoare de
mediatori chimici
e)de urgenta:HsHc,adrenalina,antihistaminice injectabile
Profilaxie:evitarea factorilor de terencare favorizeaza manifestarile alergice,regim
alimentar

40.Eczemele exogene-dermatita de contact alergica

Rezulta din contactul pielii cu sunstante chimice
a)dermatita de contact tip iritativ(ortoergica)=nu este in realitate o eczema,ci o
simpla rc iritativa a teg in contact cu substantele chimice
iritante.Clinic:eritem,edem,vezicule,necroza(rar).
b)dermatita de contact alergica (eczeme)=depaseste zona de contact cu substanta.
Se manifesta cu eritem,edem,flictenizare sau necroza,sau prin lez uscate,teg
infiltrat si descuamativ.Se manifesta clinic ca o eczema ce depaseste aria cutanata
a contactului sesibilizant.
Tratament:-etiologic-excluderea alergenului.
- patogenic : medicatie antialergica
- specific medicamentos=in faza de veziculizatie si zemuire=comprese
cu SF/antiseptice slabe;in faza de uscare a leziunilor=emulsii/creme cu
corticosteroizi local;in eczemele cr=corticoizii se asociaza cu
reductoare(gudroane);faza de descuamatie=unguente cu corticosteroizi
- imunomodulator
- regim igienico-dietetic
Profilaxie: factorii de teren care favorizeaza manifestarile alergice,regim alimentar.

PENFIGUSUL VULGAR:- afectiune autoimuna, grava, ce apare la pers.adulte cu o anumita

predispozitie genetica si etnica.Mecanismul patogenic are la baza fenomenul de acantoliza
autoimuna.CLINIC: pe mucoasa bucala apar bule cu peretii f.fragili, care se deschid precoce
lasand eroziuni bine delimitate, rotunde, ovalare, acoperite cu depozite albicioase. Eroziunile
sunt dureroase, persista infinit, cu tendinta de extindere pe tractul digestiv.In timp alimentatia
devine dificila, cu pierderi progresive de greutate, , si deteriorarea starii generale.In cavitatea
bucala , leziunile sunt localizate pe fata interna a obrajilor, , palat, istmul faringian.Pe tegument ,
eruptia are caracter polimorf
Constituita din bule mici, flasce, cu continut sero-citrin, deschiderea lor determina eroziuni
intinse, dureroase, ce se acopera de cruste galben-brune.UN SEMN CLINIC
RELEVANT:SEMNUL LUI NICOLSKY. La digitopresiune se produce o decolare a epidermului
cu aparitia de eroziuni.Leziunile buloase tegumentare se localizeaza pe scalp, fata, pliurile
inghinale si axilare. Afectiunea are evolutie cronica
de gravitate crescanda, cu alterarea starii generale.Febra, suprainfectiile ariilor cutanate,
tulb.electrolitice, sunt factori majori de gravitate
evolutia fiind spre exitus.TRATAMENT: se desfasoara in 3 etape: tratament sistemic de
atac(agresiv) cu corticoizi si/sau citostatice,
tratament sistemic de consolidare si tratament sistemic de intretinere. Tratamentul adjuvant
asociaza anabolizante, vitamine, sedative. Tratamentul local:aplicarea de solutii antiseptice,
antiinflamatoare si cu efect cicatrizant. Pt. mucoase suspensii antiseptice , epitelizante, si
anticandidozice. Tratament igieno-dietetic: regim alimentar bogat in proteine, vitamine si saruri
minerale, regim desodat, hipoglucidic
si hipolipidic, evitarea traumatismelor, regim de viata de crutare.
57. PSORIAZISUL VULGAR: aspect in placi si placarde bine delimitate, leziuni eritematopapulo-scuamoase, eritemul este rosu-violaceu acoperit de scuame albe, sidefii, stratificate putin
aderente.Gratajul metodic al lui BROCQ detaseaza scuamele si pune in evidenta semnele care
constituie argumente in favoarea psoriazisului:semnul picaturii de spermantet, semnul Auspitz.
Leziunile nu sunt pruriginoase, sunt localizate pe coate si genunchi, reg.lombo-sacrata, pielea
capului. Atingerea unghiala frecventa.
TRATAMENT:local-keratinolitice(acid salicilic 3-5-10%, ureea 10-15%), dermatocorticoizi(au
activitate antiinflamatorie si antimititica), analogi ai vitaminei D(regleaza proliferarea si
diferentierea keratinocitelor), gudroanele, cignolinul, retinoizii aromatici, sarurile de mercur,
chimioterapia locala, derivatii de zinc, fototerapia cu UVB, fotochimioterapia(PUVA).
TRATAMENT GENERAL: recomandat in formele severe cu citostatice, retinoizi aromatici,
corticoterapie generala.
PROFILAXIE:nu exista nici o modalitate de a preveni aparitia psoriazisului, exista totusi
anumiti factori care pot atenua simptomele si complicatiile bolii: hidratare corespunzatoare a
bolii, evitarea climatului rece si umed, evitarea gratajului, evitarea stresului, reducerea anxietatii,
profilaxia infectiilor, reducerea sau renuntarea la alcool.
60. INSUFICIENTA VENOASA CRONICA A VENELOR INFERIOARE(ULCERUL
VARICOS CRONIC).- este caracterizata de simptome si semne instalate ca rezultat al alterarilor
structurale si functionale ale venelor. Simptome caracteristice: senzatia de picior greu, senzatia
de picior obosit, crampele predominant nocturne, durerea, pruritul, senzatia de arsura sau
senzatia de picior umflat.Semnele includ :telangiectazii, vene reticulare, vene varicoase, edemul,

modificarile trofice cutanate cum ar fi:lipodermatoscleroza, dermatita, pigmentarea si in stadiile

finale:ulceratia.
TRATAMENT: se face in functie de stadiul bolii, si include terapia medicamentoasa(sistemica si
locala), terapia compresiva, terapia locala a ulcerului venos, scleroterapia, terapia endovasculara
si tratamentul chirurgical.
PROFILAXIE: fizioterapie: gimnastic medical, masaj clasic, crenoterapie, drenaj limfatic
manual;
- terapia ulcerului cu camer de oxigen;
- vacuum terapia: supunerea ulcerului la presiune subatmosferic. S-a dovedit c reduce mult
timpul de cicatrizare;
- terapia varicelor superficiale cu lasere vasculare;
- tratamentul igienic: se ia n consideraie profesia, scderea n greutate, evitarea expunerii la
cldur, purtarea de mbrcminte comod, nclmintea s fie cu toc mijlociu. Se recomand
mersul pe jos i vacanele la altitudinea 800 1200 m. Dei clinostatismul, cu piciorele ridicate
la circa 15-20 cm deasupra planului patului, este cea mai eficient metod de combatere a stazei
venoase, este i cea mai scump ( scoate bolnavul din activitate).
CARCINOMUL BAZOCELULAR- formatiuni tumorale ce se dezvolta lent pe tegument indemn
sau pe alte leziuni preexistente, au malignitate in situ manifestata prin caracterul invadant si
recidivant, nu metastazeaza, nu au simptome subiective, nu au tendinta spre vindecare.
ASPECTE CLINICE: A)Carcinoame bazocelulare endofitice. a)carcinom bazocelular perlat(mic
nodul perlat, translucid, acoperit de teleangiectazii)b)carcinom bazocelular perlat ulcerat(burelet
din noduli perlati, centrul ulcereaza)c)carcinom plan perlat ulcero-cicatricial(ulceratiedelimitata
de un chenar perlat arciform)d)ulcus rodens(ulceratie profunda, cu margini taiate drept, discret
infiltrate
rar insotit de un chenar perlat)e)carcinom bazocelular terebrant(ulceratie profunda, anfractuasa,
ce intereseaza tesuturile moi si structurile osoase).
B)Carcinoame bazocelulare exofitice
a)carcinom bazocelularglobulos. b)carcinom bazocelular nodular.c)carcinom burjonat sau
vegetant.
C)Carcimoame bazocelulare superficiale-placa eritematoasa sau eritematoscuamoasa, acoperita cu piele subtire atrofica cu contur neregulat, marginit de un chenar fin
constituit din perle epiteliomatoase.
D)Carcinom bazocelular sclerodermiform- placa alb-galbuie, ceroasa, dura, rau
delimitata, consistenta ferma, 1-3cm.
E)Carcinom bazocelular pigmentat
DIAGNOSTIC: se pune pe urmatoarele elemente:formatiune tumorala bine delimitata, frecvent
cu suprafata ulcerata, cu baza dura, localizata in 2/3 sup.a fetei, evolutie lenta, nu metastazeaza,
se dezv.pe o lez.preepiteliomatoasa cu absenta simptomatologiei subiective.
TRATAMENT: excizie chirurgicala, electrochirurgia, chiuretarea, criochirurgia, laser-terapia cu
CO2, radioterapia, citotoxice, interferon.
PROFILAXIE:educarea pacientilor in sensul cunoasterii si evitarii factorilor de risc,
fotoprotectie, ex.medical periodic al intregului tegument.

73. TRATAMENTUL DERMATOLOGIC TOPIC: EXCIPIENTI:- asigura transportul subst.

active si permit interactiunea acesteia cu pielea.
Caracteristici generale ale excipientilor:sa fie bine tolerati;sa permita distribuirea uniforma a
subst.active;sa asigure o buna absorbtie a subst.active;sa nu modifice caracterele subst.active;sa
se indeparteze usor;sa nu pateze lenjeria.
Clasificarea excipientilor: lichizi(au rol de hidratare a stratului cornos, ca excipienti lichizi sunt
fol.apa, apa distilata, ser fiziologic, subst.organice, se prepara sol.care se utilizeaza sub forma de
comprese, bai, badijonari), pulverulenti(sunt pudre inerte-talc, oxid de zinc, bioxid de titan,
caolin-, se utilizeaza in amestecuri cu lichide, cu grasimi sau se folosesc ca atare),grasi(repr.de
grasimi animale, grasimi vegetale, polietilenglicolii, siliconii, agenti emulgatori).
74. TRATAMENTUL DERMATOLOGIC TOPIC: SUBST. ACTIVE:- sunt incorporate in
excipientii topici si au actiune antimicrobiana, antifungica antiinflamatoare, keratolitica,
reductoare, chimioterapica.
Antisepticele: se fol.sub forma de sol.apoase, sapunuri, emulsii detergente(sulfat de zinc 0.1%,
cristalul de violet, hipocloritul de sodiu).
Antibioticele: se fol.izolat sau impreuna cu dermotocorticoizii sub forma de creme, unguente,
paste, pudre, sprayuri(tetraciclina, kanamicina, neomicina, gentamicina). Antifungice: fol.in
micozele cutanate superficiale (nistatin, ketoconazol, terbinafina, econazolul, natamicina,
izoconazolul) Antivirale: aciclovir, idoxuridina, adenina. Antipruriginoase: fol.pt.diminuarea
pruritului:mentol, fenol, camfor, anestezina. Anestezice: se aplica direct sau sub pansament
ocluziv. Ex.lidocaina, benzocaina, pilocarpina. Antiinflamatoare: repr.de dermatocorticoizi cu
actiune antiinflamatoare, util.in dermatoze acute, alergice si cronice, sunt clasificate in 4 clase.
Keratolitice:au rol exfoliant(acid salicilic, rezorcina, acidul lactic, uree.Revulsive: are rolul de a
creste fluxul sangvin local prin vasodilatatie.Chimioterapice:
cu actiune antimitotica, se pot adm.local sau sub pansament ocluziv in formele superficiale de
carcinom bazocelular.
75.TRATAMENTUL DERMATOLOGIC TOPIC: FORME DE PREZENTARE: pudrele- sunt
excipienti pulverulenti cu actiune de uscare a tegumentului prin absorbtia grasimii si diminuarea
procesului inflamator. mixturile-sunt suspensii de pudre in lichide, recomandate in dermatozele
exudative.lotiunile-sunt amestecuri omogene de subst.solide si lichide, ca excipienti se
fol.alcoolul, apa, cloroformul.
lacurile-sunt subst.lichide care in contact cu aerul se usuca, au actiune protectoare.gelurile-au ca
baza metilceluloza sau carbometilceluloza.pastele- sunt amestec de pudresi grasimi, au efect protector, calmant, sicativ.cremeleamestecuri de grasimi cu sol.apoase, vaselina, uleiuri, au efect emolient, calmant,
racoritor.pomezile-au drept vehicul grasimile hidrofobe cu amestec de pudre inerte, se pot
combina cu antibioticele, au actiune ocluziva, profunda.sprayurile-amestecuri de solutii, emulsii,
pulberi, conditionate in aerosoli.
76. TRATAMENTUL DERMATOLOGIC SISTEMIC: ANTIBIOTERAPIA- recomandata in
dermatoze(infectii cutanate primitive si secundare, maladii cu transmitere sexuala),
in care germenii frecventi implicati sunt stafilococul auriu, streptococulB hemolitic,
bacili gram-negativi.Principalele antibiotice folosite sunt:betalactaminele,
penicilinele, aminopenicilinele, cefalosporine, aminoglicozide, macrolidele,

chinolonele, etc. MEDICATIA ANTIFUNGICA- principalii agenti antifungici utilizati

sunt:griseofulvina, derivati imidazolici, derivati triazolici,alilaminele,amfotericina
B..MEDICATIAANTIVIRALA-chimioterapice antivirale,
antiherpetice.IMUNOTERAPIA:imunomodulatoare,
vaccinuri,Imunostimulatoare.TERAPIA HIPOSENSIBILIZANTA, CITOSTATICELE SI
IMUNOSUPRESOARELE: agenti alchilanti, agenti metilanti, antimetaboliti, antifolice,
ciclosporina.TERAPIA CU RETINOIZI;regleaza keratinogeneza, scade procesul
inflamator, reduce secretia de sebuum.ANTIHISTAMINICE: utilizate in dermatozele
alergice. CORTICOTERAPIA GENERALA: antiinflamatoare steroidiene