Sunteți pe pagina 1din 1

O femeie de origine mexican, Juana Leija a ncercat s-i omoare cei apte copii, n anul 1986.

Ea era o victim a violenei domestice, i aparent ncerca s curme suferina ei i a copiilor ei.
Pentru doi dintre ei reuind ce i-a propus, acetia murind. n timpul unui interviu, Juana a
declarat c ea este La Llorona. La Llorona este o figur legendar, care se rencarneaz sub mai
multe chipuri. Numele se traduce ca Plngcioasa, i de obicei este prezent sub form unei
femei mbrcate n alb, ce apare adesea lng lacuri, ruri sau pe marginea drumului, i i plnge
copiii decedai, pe care ea i-a omort. Infaticidul este comis cu un cuit sau pumnal, dar n cele
mai multe cazuri copiii sunt necai. Crima este comis n urma unui episod de furie, cnd afl c
soul sau iubitul ei o prsete pentru altcineva. Dup ce realizeaz ce a fcut, femeia se sinucide.
Ea este descris ca un suflet pierdut, blestemat s rmn pe pmnt. Unii oameni folosesc
legenda pentru a speria copiii neastmprai.
Nu se tie cu exactitate originea legendei, dar este prezentat ca avnd rdcini n cultura prehispanic. La Llrona este considerat ca fiind unul dintre cele zece semne care au prevestit
venirea conquistadorilor i era, de asemenea, legat de zeitile feminine aztece. n codexul
florentin, realizat de ctre oamenii din Nahua, Mexic, se gsesc dou zeie aztece care au o
conexiune cu La Llorona. Prima este Ciucoatl, femeia-arpe, descris ca fiind o bestie slbatic,
care se mbrac n alb i care se plimb noapte, plngnd i jelind. Despre ea se mai spune c este
un simbol care prevestete rzboiul. Un alt codex, scris de ctre un clugr dominican, Diego
Duran, care descrie o zei aztec, Coatlicue, ce este asemntoare cu cea din codexul florentin.
Duran o descrie ca fiind cea mai urt i murdar fiin pe care i-o poi imagina. Faa ei este
murdar de noroi i neagr, ca a unei fiine abia ieite din iad. Ea i ateapt fiul s vin din
rzboi. Tot despre ea se spune c este sora mai mare a zeului ploii, Tlaloc. Se spune c ea neca
oamenii i rsturna brcile. Ceremoniile n cinstea zeilor ploii, inclusiv a zeiei aztece, includea
sacrificiul de copii. Copiii erau luai de la mamele lor, i cu ct copiii plngeau mai mult, cu att
sacrificiul era mai mulumitor pentru zei.