CONST.

-TITEL

PETRESCU

SOC.JALISMUL
IN
.

ROMANIA
1835-6 SEPTEMBRIE

1940

BIBLIOTECA SOCIALIST

www.dacoromanica.ro

E,

In vremurile actuale de adanc8 transformare,economics

cu tendinte accentuat socialiste, am socotit c5
poate fi cercetat8, cu folos, o istorie a misearii noastre muncitoresti, care, pornind dela primul falanster" infiirrtat is Sc8eniPrahova, acum mai bine de o sut8 de ani (1835), s'a desvoltaf
treptat-treptat, sub influenta ideologiei socialismului stiintific,
pan8 'n zilele noastre, cand este sortit8 s8-s; contopeasc8 gandirea si actiunea, in gandirea si actiunea internationara de
radicals prefacere a sociefatilor omenesti.
Fragmente de istorie a misc8rii socialiste din Romania au
-lost scrise in diverse periodice, brosuri, etc., de fosti si actuali
militanti socialisti.
Am recurs si Ia contributiile lor, 'controland, pe cat ne-a
fost posibil, adev8ful expunerilor lor si, in bibliografia pe care
o tip5rim Ia finalul c8rtii, le mention8m numele cu recunostinta
noastre, pentru interesul ce au pus in lucr8rile lor si pentru
si

socials,

c5 ne-au inlesnit sarcina cercefarii

evolutiei socialismului in

tara noastre.
Am imp8rtit expunerea istoric8, ce prezent8m cititorilor, in
patru capitole, ce corespund Ia patru perioade distincte, si anume:
I. Primul capitol reconstitue un scurf dar interesant episod
(1835-1849),
reflex al socialismului utopic,
cu organizarea
de falanstere", dup8 modelul preconizat de socialistul francez
Charles Fourier.
Am folosit, in aceast8 pre-istorie, materialul adunat de
prietenul N. Deleanu,pasionat cercet8tor al trecutului misc8rii muncitoresti din tara noastre, din lucr8rile c5ruia am
reprodus o serie de pagini.

II. Capitolul al II-lea cuprinde, rezumativ, --prima fazg a

misc8rii muncitoresti, 1875-1900,
ce s'a desvoltat sub influenta socialismului stiintific (marxist),perioad8 mai mutt ro5

www.dacoromanica.ro

mantic5 si cultura15, cunoscut5 In istoria misc5rii noastre sub

numele de perioada generosilor". Ea Incepe Ia Iasi, cam pe
Ia 1875,
c8nd Nicolae Zubcu Codreanu, Dr. Russel, C. Dobrogeanu-Gherea trec din Rusia in Moldova, ca refugial-i po-

litici,si se terming Ia 1900, odat5 cu trecerea generosilor"

in Partidul Liberal.
III. Capitolul al
1900-1905,

c8nd

ill-lea priveste scurta perioad5 dela

miscarea muncitoreasc5, p5r5sit5 de inte-

lectuali si chiar de o seamy de muncitori, a vegetal- In jurul

anemicului club din jurul ziarului Rom8nia Muncitoare". Si in fine:

IV. Ultimul capitol reconstitue istoria misc5rii muncitoresfi

dela 24 lanuarie 1905 la 6 Septembrie 1940, epoc8 traits In
bung parte de noi si care marcheaz8 o fr5rAntaTe f5r5 precedent in evolutia organizatiilor muncitoresti din intreaga lume.
ce prezent8m nu este complet5, desigur. Ea,
are lipsuri de am8nunt, pe cari, sper5m,
data vom avea
r8gazul necesar si dac8 cartea va interesa, s.8 le complinim,
cu ad8ogiri, la o noun editie, care s8- redea istoria complet5
a misc8rii socialiste,
dup5 cum intention8m s5 d8m citito
rilor si o genie de portrete ale militantilor socialisti,
intelectuali si muncitori,
a c5ror viaf8 se confund5 cu ins5si istoria

Lucrarea

socialismului in Romania.

Tineretul muncitor si studios are nevoie s8 cunoasc5 istoria

misc5rii socialiste din tiara noastr5.
Considerat, la inceput, ca subversive socialismul reprezint8
ast8zi evolutia societ5tilor omenesti si deci chemarea vremurilor noi.
Generatiile tinere, in special, au datoria sa se p8trund8
de rosful acestor vremuri, pentruc5 in toate timpurile si la toate
popoarele, tinerimea,
intelectua18 si muncitoare,
a fost pur1-5toarea ideilor lumii de maine, datorit5 c8Idurii v8rstei si ye
nerozit5tii sufletului s5u.
La acest tineiet ne-am g8ndit eand am adunat, in aceste
pagini, fr8m8nt8rile unei misc5ri, care a fost si a camas, inainte
purt5toarea idealului unei lumi noi de : bung stare, libertate

si pace pentru foti.

www.dacoromanica.ro

IN T

Ce este socialismul ?
In acelas timp simptu ca o problems geometrical si complex
ca viata, el poate fi definit si in cateva cuvinte, pe intelesul
celor multi, deli se cuvine sa-i dam o explicatie mai larga, pentru
luminarea tuturor.
Socialismul este posesiunea si productia in comun. Socialismul este socializarea milloacelor de productie. Socialismul
este organizarea social5 si rationala a muncii. Socialismul este

cooperarea tuturor in profitul tuturor.

In societatea socialists de maine, omul va fi stapanul for<
telor productive, desvoltate la maximum de tehnicitate.
Libertatea si buna-stare materials si intelectuala vor fi asigurate tuturor.
In societatea socialists de maine nu va mai fi nici mizerie,
nici lupte de clase si nici rSzboaie.

Socialismul s'a nascut din constiinta dreptului la munca,

dar si la viata, al fiecarui om. El s'a nascut din mila si revolta
pe cari le trezeste in orice inima umana spectacolul, pe cat de
dureros pe atat de nedrept, pe care-1 prezinta viata socials de
azi : de-o parte mizeria, frigul, foamea,

de cealalta parte bogatia

si fastul. Mizerie neindreptatita, fiindca pamantul si oamenii

pot produce destul, ca sal ofere o viata demna de trait
intregii omeniri.
Ca doctrinal, socialismul este produsul istoriei. El nu a esit

gata conceput din creerul unui om de geniu.

Forte sociale latente, lupte de veacuri, sfortari indelungate ale
multor generatii de ganditori, 1-au elaborat astfel cum exists astaZi.
Stapan sigur al societatii de maine, forts de temut in sociefacile omenesti de azi, socialismul are radicini adanci in trecut.
Ca once sistem de idei, socialismul are filosofia sa, morala

sa, dreptul sau.

www.dacoromanica.ro

La o reinoire socials, corespunde,

fatal,. o filosofie noua, o morals

noua, un drept nou.

Socialismul nu trebue privit ca
realizarea unui concept etic, ca

materializarea unei idei abstracte

de dreptate si egq,litate. El este
rezultatul fireso al evolutiei istorice,
al desvoltarilor economice si sociale.

Dar daca el intra in ritmul evolutiv al transformarilor economice,

el este si un ideal.
El este idealul tuturor celor cari
thsAl

ROBERT OWEN

sunt exploatati in munca for si cari

voesc ca omenirea sa treaca de la

o stare de concurenta brutala si

de conflicte (individuale, sociale, nationale), la o ordine noua,

in care energiile tuturor sa se coordoneze pentru o mare, actiune
comuna, de munca pacific si productiva, de bung- stare, libertate

si viata pentru toti.

Privit din punct -de vedere istoric, socialismul a traversat doui

maxi etape: perioada utopia si perioada stiintifica.

Socialismul utopic a aparut in Franca si Anglia,

de uncle

s'a raspandit ih celelalte cari si la not in Muntenia si Moldova,

cam pe la inceputul veacului al XIX,lea, dupa prabusirea marei
revolutii franceze.
Robert Owen (1771,1858) in Anglia, Saint-Simon (1760,
1826), Charles Fourier (1772,1837)
in Franca, umanitaristi visatori, plecand

dela principiul abstract al unei organi,

zatii sociale perfecte, s'au adresat tu,
turor oamenilor .bogati si puternici, ca
sa,i ajute

se"

reformeze societatea,

rF

pentru a pune capat mizeriilor s1 suferintelor celor multi si impilati.

Ei s au adresat, de preferinta, capetelor
incoronate si claselor dominante, cari

erau si cele mai instruite la acea epoca.

Robert Owen, fondatorul cooperatiei
engleze, s'a adresat monarhilor reuniti
8

www.dacoromanica.ro

k 7,
fj

,z
SAINT-SIMON

in Scants Aliant5 ') la Aix-la-Chapelle (1815), cu un apel patetic:

Va temeti pentru viitoful vostru, va temeti pentru privilegiile

voastre. Combateci revolutia prin mijloace de represiune, prin mijloace de constrangere. Primiti planul meu de transformare sociala
si nu yeti mai avea nevoe sa combateti hidra revolutionary. Veti

avea constiinta linistita. Veti putea* trai in plina siguranta".

considerat nebun

Bineinteles, monarhii reuniti in congres,

si n'au tinut seamy de consiliile dezinteresatului vizionar.

Saint Simon, intr'o lunga scrisoare, s'a adresat dela Geneva

lui Napoleon Bonaparte, declarandu-i ca e singurul om in

stare sa ihteleaga si sa pue in aplicare planul sau de transformare
sociala". (E zadarnic sa adaogam

ca aceasta brosura, scrisoarea avea

nici n'a
proportiile unei brosuri,
fost taiata, necum citita. Ea a fost gasita in Arhivele Imperiului, asa cum

fusese trimisa de genialul utopist).

Charles Fourier, un alt inspirat
vizionar, dupa ce
cheltuit intreaga avere cu organizarea de Jahnstere", repeta apeluri dupa apeluri,

doar s'o prezenta vreun Mecena

socialist, care sa-i puna milioanele

la dispozitie, pentru fondarea de

celule sociale, egalitare si armonioase".
In conditiunile economice ale
epocii si cu metodele precohizate

CHARLES FOURIER

de precursorii sai, socialismul nu se putea infaptui.

Ca idee, socialismul utopic a radiat pans departe in Principatele Tarii Romanesti si epoca-lui Tudor Vladimirescu, premergatoare revolutiei politice dela 1848, se inspira din ideologia
utoPiei apusene.

1) SfantaAlianta" este alianta incheiatk in 1815 intre tarul Rusiei, imparatul Austriei $i regele Prusiei, pentru a combate miscarea de eliberare a popoarelor,
oriunde s'ar ivi si a mentine. echilibrul european's stabilit de tratatele de la
Viena (1815).
9

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

SOCIALIS.MUL STIINTIFIC

Socialismul marxist,

-- singurul

care are o metocla i o valoare

stiintifica, pozitiva, nu este decat
complementul practic si fecund in
viata socials, al acelei revolutii
stiintifice moderne, care, inaugurat5,

acum cateva secole prin aplicarea

metodelor experimentale, in toate
ramurile tiintifice umane, a triumfat pe la jumatatea veacului trecut,
gratie operelor lui Ch. Darwin i
Herbert Spencer.
Lui Karl Marx, si in buns parte
le revin meritul
de a fi dat o expresiel stiintifice
legilor desvoltarii societatilor omenesti, ca i aspiratiunilor oamenilor
spre o viata socials mai bun5. i mai
dreapta i vasta for opera, pe teKARL MARX
renul economiei sociale, nu face
deck sa completeze i sa renoveze gandirea stiintifica moderns.
si lui Fr. Engels,

Ideile not cu cari Marx si Engels au contribuit la revolutia operate in tiinta socials sunt :
conceptia materialists a istoriei ;
ideea plus-valorii, care explica misterul productiei capi-

taliste, i

teoria luptei de clase.

SwiaCONCEPTIA MATERIALISTA A ISTORIEI.
lismul este singura doctrine economics i socials care are o conceptie

proprie de cercetare istorica.

11

www.dacoromanica.ro

Dupa aceasta conceptie, structura

economics a societatii, modul de pro,
ducere a vietii materiale, conditioneaz5 procesul de viata socials, politica

si spirituals.
Economicul este, cu alte cuvinte,
la baza desvoltarilor politice, juridice,
sociale si ideologice.
Politica, dreptul, morala, filosofia,
I

11

FRI ED RICH ENGELS

nu sunt decat suprasfructuri, reper,

cusiuni ale structurii economice. Ele
se schimbi- si se deosibesc dela 'un veac

la altul, dupa cum se schimba si variaza structura economics a

societatilor omenesti.
Facand aceasta constatare, sa nil se creada ca socialismul are
o metoda de cercetare- simplista si unilaterala, care ar nega facto,
rilor intelectuali si morali un rol in evolutia societatilor ome-

nesti. Nu.
Daca este exact ca evolutiile politice, juridice, filosofice au
la baza evolutia economics, nu e mai putin adevarat ca ele lucreaza
(mete asupra altora si toate asupra bazei economice.

Fr. Engels si reprezentantii cei mai aulorizati ai acestei

tilosofii marxiste: K. Kautsky, Plekhanov, E. Wandervelde, J.
faures, Henri de Man, C. Dobrogeanu- Gherea au protestat in
contra invinuiru aduse de adversarii socialismului stiintific, ca
el nu ar tine seama de factorii ideologici, in explicarea evolutiei
si conceptelor sociale, morale si juridice.
Friedrich Engels lamureste categoric:
Dupa concepcia materialista a istoriei, momentul care ho,
taraste, in ultima instants istoria, este productia si reproductia
vietii reale. Daca cineva denatureaza aceasta, in sensul ca
elementul economic este singurul determinant, el transforms
aceasta propozitie inteo fraza abstracts, absurda, care Flu spune
nimic.

Situatia economics este temelia, dar elementele deosebite

ale suprastructurii, formele politice ale luptei de class, con,
stitutiile, formele juridice si chiar reflexele ideologice ale acestor
lupte, teorille politice, juridice si filosofice, conceptiile religioa,
se2
influenteaza si ele asupra desvoltarii luptelor istorice si
in multe cazuri le determine in mod hotaritor forma.
12

www.dacoromanica.ro

Exista c5 inraurire reciproca a tuturor acestor concepte,

din care, in definitiv, prin toata infinita serie a intamplarilor,

rezulta in mod necesar desvoltarea economics. Altfel, aplicarea
teoriei (marxiste) la o perioada istorica oarecare ar fi mai usoara
decat rezolvarea unei --ecuatii simple de gradul intai.
Continuatorii gandirii marxiste: K. Kautsky, Fr. Mehring,
Plekhanov* Jaures, Vandervelde, C. Dobrogeanu-Gherea, etc., in
scrierile tor, analizand evolutia societatilor omenesti, cu ajutorul
conceptiei materialiste a istoriei, au accentuat totui i asupra
conceptelor morale, juridice si ideologice, cari au contribuit Ia
transformarea si desvoltarea diferitelor faze ale societatii omenesti.
Numai Calauziti de aceasta metoda istorica, ne putem da
seama, cu preciziune; de marile transformari cari s'au operat

in omenire, prin tranzitiile dela robia antics, la servajul medieval i dela acesta la salariatul capitalist..
Tot grape acestei conceptii materialiste a istoriei, ne putem
explica isbucnirea razboaelor, caci nimeni nu poate sustine astazi
ca rtacelurile 4 proportii mondiale dela 1914,1918 sau din
1939,1944 sunt datorite vointei razboinice a unuia sau unora
din conducatorii popoarelor si chiar
istoricii nernarxiti justifica r5.z-

boaele, pe nevoia de expansiune

economics .a imperialismelor, care
le-a condus la rivalitatile i inde-

tarile sangeroase din ultimul timp.

Ei bine, conceptia materialista
a istoriei ne duce la concluzia ca
fortele productive de astazi au
ajuns la un grad de desvoltare

4,1k4

trk

asa de mare, incat ele nu se mai

pot impaca cu formele proprietatii

individuate.
Necesitatea transformarii- mijloa-

celor de productie, din proprietate

individuals in proprietate sociaI5,
apare de neinlaturat. Capitalismul

null mai are nici o justificare,

din punct de vedere istoric,
caci
el nu mai este necesar, nici directiei
muncii si nici organizarii productiei.

C. DOBROGEANU-GHEREA

13

www.dacoromanica.ro

Socialismul apare azi ca singura forts organics, iluminata

de un ideal care se impune cu necesitatea unui imperativ cate
singura care poate sa pue ordine si sa stabileasca pacea
goric,
in dezordinea si nesiguranta de azi.
0 aka idee esentiala a sociaIDEEA PLUS VALORII.
lismului stiintific este aceea a plus-valorii, principiu economic
descoperit de Marx si care desvalue secretul formarii si desvoltarii capitalului si ne face sa intelegem nasterea si evolutia productiei moderne. Plus-valoarea, rezultata din surplusul de munca
neplatit salariatului, este la origina castigurilor capitaliste.
Progresul social desfasurat dealungul veacurilor a dus la
desfiintarea sclaviei si a serbiei, dand milioanelor de muncitori
bucuria platonica de a fi liberi. Organizarea economics insa,
bazata pe principiul exploatarii muncii, a introdus sistemul salariatului, forma moderns sub care se ascunde vechea sclavie, nevoile existentei facand din muncitor, -- manual sau intelectual,
un sclav al salariului.
redus la minimum posibil, atat cat
In schimbul unui salar,
capitalistul e
ii trebue muncitorului sa nu moara ae foame,
munca intensive,
sigur ca va gasi pe plata marfa omeneasca,
pe al carei produs sa fie apoi el stapanul exclusiv.
Ceeace plateste capitalistul insa nu e munca, ci forta de
munca, facultatea de a produce a salariatului.

Cumparand aceasta forts pentru o zi, o lung, un an, cain acest inpitalistul obtine, in schimb, dreptul de-a exploata,
terval de timp, produsul integral al muncii salariatului. Timpul
in dada pede exploatare se imparte,
economiceste,
rioade. In timpul primei perioade, facultatea de a produce a
salariatului da numai echivalentul salariului; dupe aceasta, peste
aceasta pericrada, salariatul produce o munca gratuita, o plusvaloare, neplatita.
Gracie perfectionarii uneltelor de munca si diviziunii muncii, aceasta plus-valoare este si mai mare si ea e insusita exclusiv de cei ce detin mijloacele de productie.
Posesorii mijloacelor de productie isi insusesc plus-valoarea,
o acumuleaza
o transmit ereditat- sau o consume, dupe bunul for plac. Karl Marx, analizand stfuctura societatii burgheze-

capitaliste, dupe ce arata superioritatea muncii in comun, su14

www.dacoromanica.ro

bliniaza constructia regimului economic de azi in care productia

este social& dar apropierea plus-valorii este individual&

0 alts idee esentiala a socialisLUPTA DE CLASH.

mului stiintific este ideea luptei de class.
si once analiza obiectiva a desvoltarii
Socialistii sustin,
ca societatile
istorice a omenirii ajunge la aceeasi constatare,
omenesti au fost impartite, Inca din primele timpuri de constituire, in clase sociale, in stapanitori si stapaniti, in privilegiati
si desmosteniti ai soartei.
Dealungul vremurilor milenare omenirea a facut progrese,
de bunk seams.
Dela primele injghebari rudimentare ale-populatiunilor preistorice pang la formele, relativ civilizate, ale societatilor moderne, distanta este ifnensa si progresul de netagaduit.
In fond, insa, organizarea socials nu, a suferit prea mari
transformari, caci societatile omenesti au lamas si azi, ca si
o
acum cinci mii de ani, impartite in clase: clase stapanitoare,

minoritate detinatoare a bunurilor sociale, si deci a puterii,

clase subjugate, destinate a -munci pentru imbogatirea minoritatii privilegiate.

E interesant de observat ca nu numai doctrinarii socialismului stiintific fac constatarea luptelor de clase, dealungat istoriei societatilor omenesti, dar chiar si unii sociologi burghezi.
Chiar adveisari ai ideii socialiste sunt obligati sa recunoasca
in lucrarile for de sociologie ca organizarea economics si politica a societatilor, dealun,gul vietii istorice, a fost astfel alcatuita,
incat sa garanteze exploatarea majoritatilor muncitoare de catre
clasele minoritare, stapanitoare.

Intre aceste doua clase s'au dus mai tot timpul lupte.
Lupta saracilor,

a plebeilor,

contra bogatilor la Roma,

in vechea Atena si in toate cetatile elenice din Europa si Asia,

au durat mai multe veacuri.
Problema datoriilor, chestiunea agrara, ideea desrobirii au
ridicat categoriile sociale unele contra altora acum doua mii de
ani ca ssi astazi.

Clasele asuprite au sfarsit prin a birui... in parte.

Robia a fost abolita; egalitatea civil5 a biruit.
Dar exploatarea a continuat sub forma indulcita a servalulu; i aceasta a durat pang la marea revolutie franceza, cand
15

www.dacoromanica.ro

cei de Jos triumfa contra feudalismului si inlatura castele privilegiate, ordinele nobiliare si clericale.
Egalitatea politics triumfa, dar exploatarea economics
continua sub forma salariatului,
forma noua sub care se ascunde vechia robie.
In sistemul capitalist de azi,
sistemul proprietatii individuale a mijloacelor de productie,
clasele muncitoare (manuale sau intelectuale) sunt la discretia claselor capitaliste.
Intre cele doua clase, intre cele doua grupe de interese,
lupta continua. Clasele suprapuse urmaresc, sa-si mentina dominatia si privilegiile, clasele muncitoare sa-si imbunatateasca
definitiv,
situatia materials, in prim rand sa inlature,
exploatarea, prin instaurarea unei ordine noi, economice, in
care proprietatea sa devina sociaI5, pentruca producatorii aso-

clap sa poata participa, in acelas timp, la directia muncii si la

roadele integrale ale muncii.
Aceasta egalitate economice nu implica deloc o nivelare
intelectuala si nici oprimarea oricarei originalitati sau superioritati.
Din corftra. Cu asigurarea subsistentei si a unui timp liber, toate
talentele, toate superioritatile vor avea posibilitatea materials de a

se manifesta fare impiedicari si departe de a da inapoi omenirea

spre robie si intuneric, de unde i-a trebuit veacuri de lupta sa
se ridice, in societatea de maine top oamenii vor avea posibilitatea sa se inalte spre acele culmi de bung -stare si libertate,
cari, pang astazi, n'au fost accesibile deck catorva privilegiati.
Un Socrate, un Platon, un Aristot, ridicati dintr'un mediu

de sclavi, -spar ca un spectacol impunator; dar ei nu sunt in

stare sa impiedice ruina civilizatiei antice.
Un progres economic si intelectual care atinge massele
omene,ti, nu numai ca nu va face sa coboare nivelul vietii
ca- o forta' active de
umane, dar el apare,
din contra,
large desvoltare a societatilor omenesti, de reala civilizatie,
superioara.

Miscarea socialists, avand de- pe la mijlocul veacului trecut

si o doctring stiintifica, paseste la organizare si actiune, prin
crearea unei Asociatii Internationale a Muncitorimii.

16

www.dacoromanica.ro

PRIMA

La 28 Septembrie 1864 a avut loc la Londra in sala St.

sub prezidencia profesorului Beesley,
Martin's Hall,
o
mare intrunire, la care s'a hotarit crearea unei Asociatii Internationale a Muncitorilor.

Un comitet fu alcatuit, cu aceasta ocazie, menit a redacta

statutele organizatiei proectate.
In cursul celei de a aptea edinta a comitetului,
la
fura adoptate : textul definitiv al Adresei
1 Noembrie 1864,
Inaugurale i acela al Statutelor Internationale; Muncitorilor.
in mare parte,
Prima Internationale a fost,
de mi.,.

gina englez5. Cand, la 28 Septembrie 1864, s'a decis crearea

L.

q...-

--T

'4*4 4'..''-,

a
0,..j.,,

w6;4.-,

--,
Y- - 7, -

':' 4ig,7"1.

:--,

..

-.-1.-:,,'

..-.4..

1--,....-

La st5nga : Casa construitii pe locul lui St. Martin's Hall, uncle a fost fondati
Internationale.
La dreapta : Greek Street, undo se intrunea consiliul
general al vechei Internationale.

17

www.dacoromanica.ro

r- !

:.cit7.1;:.

.,:ic,--6--.,

acestei Asociatiuni Internationale

'-a,-. :

..4..

,-.

a Muncitorilor, nu existau in Europa alte organizatiuni muncitoresti. Mici injghebari erau create
pe ici pe colo, .(in Franca, Germania), dar fara inaportanta, din
cauza reactiunii ce domnea pe continent, in urma revolutiei politice
dela 1849.
Aceasta prima organizatie s'a
inspirat din ideile socialiste ale lui
Karl Marx si Friedrich Engels,

,?.. "7 ;

..-,;,40.1'.;

care redactasera, Inc. dela 1847,

Manifestul Comunist"1).

' .:Vi:

Rapoartele si rezolutiile primei

Internationale, cu privire la TradeUnions, cooperative, legislatie mun-

,-:,.. :.,'1*It

..,

5.4.4.:-'.'s.

BEESLEY

V.VilFroc:, !t-'777-zet`
_.

tiq.
,f.

ni,,,`434 citoreasca, etc. sunt redactate, a-

proape exclusiv, de K. Marx, care

era stabilit in Anglia, Inca dela

i.

!3'

1--400-At.s
, .

,,, ----..,,-

mob,

,7:..k-L..-.

1850.
Masurile/ de ,represiune ce se luau

pe continent, contra oricarei miscari muncitoresti, facura pe unii revolutionari, ca italianul Giuseppe
Mazzini i francezul Auguste Blanqui, -r sa ceara transformarea acestei Internationale Muncitoresti in-

trio organizatie secrete. Marx s'a

opus acestui deziderat si parerea
lui a biruit. Din cauza disensiunilor
ce existau in sanul Internationalei,
pe chestiunile de metoda, ea fu fari
mare influents.
LAYROFF P.
Izbucnirea Comunei la Paris,
si infrangerea acestei mari insurectii furi
18 Martie 1871,
dezastruoase pentru Internationale.
inFranca, Spania, Italia,
Lucratorii din tarile latine,
1) Manifestul e intitulat comunist" pentru a se deosebi de multele mani
feste

pi

programe ale socialistilor utopisti francezi cari abuzaseri de cuvantul socialist.

18

www.dacoromanica.ro

clinara din ce in ce mai mult spre metodele antiparlamentare

si violente, preconizate de revolutionarul rus M. Bakunin, ca
si spre organizatiile pur economice, preconizate de- revolutio,
narul francez J. Proudhon.
.
Dar chiar in Anglia, Karl Marx
incepu sa piarda din influenta sa.
TradeUnions " -ele parasira lupta politica pentru a se destina

revendicarilor de ordin economic,

in scopul practic si imediat de a fi
recunoscute de clasa conducatoare.

.P:,

Singur Partidul Social - Democrat

german adopts ideile preconizate

de Marx : actiunea parlamentara
si lupta politica in vederea desrobirii clasei muncitoare.

Sciziunea produsa in Internationale aduse declinul sau.

Dar politica pentru care lupta

Marx supravietui, biruind i anarhismul lui Bakunin si reformismul,
exclusiv muncitoresc, al trade,uni,

nrw.

EDUARD BERNSTEIN

ons,elor engleze.

MANIFESTUL SI STATUTELE

PRIMEI INTERNATIONALE
SOCIALISTE.
Cu titlu docu,
mentar, ream manifestul i statutele redactate de Karl Marx si
adoptate de delegatii Internationalei Socialiste:

Considerand ca
muncitorilor trebue

emanciparea
5a fie opera

for ins4i, ca sfortarile muncitorilor

pentru a cuceri desrobirea nu tre

bue sa tinda la constituirea de not
privilegii, ci la stabilirea pentru
toti de drepturi i de datorii egale
ca i la inlaturarea oricarei dominatii de clasa ;

PAUL LAFARGUE

19

www.dacoromanica.ro

ca subjugarea economics a mun-

citorului de catre detinatorul mijloacelor de munca, cari sunt isvoarele vietii, este cauza principala a
servitutii sale politice, morale si
materiale ;
ca desrobirea economics a mun-

citorului este prin urmare scopul

suprem catre care trebuie sa tinda
orice miscare politica ;
considerand ca toate sfortarile

acute pang astazi au dat gres din

cauza lipsei de solidaritate a muncitorilor din diferitele profesiuni,

in fiecare tars si din cauza lipsei

de Unire frateasca intre muncitorii
din diferitele tinuturi ;
ca emanciparea muncii nefiind o problems nici locals, nici
nationals, ci socials, imbratisand toate tarile in cari exists o
viata modernS., necesitand,
pentru rezolvarea sa,
concursul
CAESAR DE PAEPE

teoretic si practic al tuturor;

ca miscarea care renaste printre muncitorii din tarile cele
mai industriale din Europa, facand sa nasca not sperante, da
un suprem avertisment sa nu se cads din nou in vechile greself si-i indeamna sa uneasca numaidecat sfortarile lor, azi
izolate ;

Pentru aceste motive :

Subsemnatii, membrii Consiliului ales de adunarea tinuta

in ziva de 28 Septembrie 1864, la Saint' Martin's Hall, .la

Londra, au luat masurile necesare pentru a infiinta Asociatia

Internationale a Mun'citorilor.

Mai declaram ca aceasta Asociatie Internationale precum i

toate organizatiile si particularii ce vor adera la ea, vor recu.

noatesa baza de conduits fats de ceilalti oameni : adevarul,
morala, dreptatea, fare distinctiune de culoare, de credinta sau
de nationalitate ;
Declaram ca o datorie de a reclama, pentru toti, drepturile
omulai i ale cetateanului : nu exists datorii fire drepturi i
nici drepturi fare datorii.

Art. I.

Asociatia s'a infiintat pentru a gasi un mijloc

20

www.dacoromanica.ro

central de comunicare si cooperare intre muncitorii din diferite

tan, cari aspira catre acelal scop, si anume : aiutorul reciproc,
progresul si completa desrobire a clasei muncitoare.

Art. 2. Numele acestei asoCiatii va fi: Asociatia In,

ternationala a Muncitorilor.
Consiliul general va fi compus din muncitorii
Art. 3.
reprezentand diferitele natiuni si facand parte din Asociatia Internationala. El va desemna din sanul sau, dupa nevoile Asociatiei, membrii biroului : un presedinte, un secretar general, un
casier si cate un secretar particular pentru diferitele tan.
In fiecare an, Congresul reunit va arata sediul Consiliului
General, va numi 'membrii si va alege locul primei reuniuni ce
urmeaza a se tine.
La fiecare Congres anual, Consiliul General va
Art. 4.

face un raport public asupra lucrarilor anului. In caz de ur,

genta, el va putea convoca Congresul inaintea termenului fixat.

Art. 5.
Consiliul General va stabili legaturi cu diferitele organizatii muncitoresti, astfel incat muncitorii din diferitele
tari sa fie in mod permanent in curent cu miscarile clasei log

Mormintul lui Karl Marx in cimitirul Highate din Londra.

21

www.dacoromanica.ro

din celelalte tari. Anchete asupra

starilor sociale trebuesc acute in
acelas timp si in acelas spirit ;
chestiunile propuse de-o organizatie si cari prezinta un interes general, vor fi examinate de toti mem-

brii .Asociatiei, iar atunci cand

o idee practica sau o greutate

internationals reclama actiunea
.Asociatiei, aceasta sa poata lucra

intr'un mod uniform.

Consiliul va publica un buletin
pentru a usura comunicarile intre
sectiuni.
Art. 6. Pentru ca succesul
WILLIAM MORRIS

miscarii muncitoresti nu poate

sa fie asigurat in fiecare tara
decat prin forta care rezulta din

unire i din asociatie, i pentru ca utilitatea Consiliului General

atarna de raporturile sale cu organizatiile muncitoresti, fie na-

tionale, fie locale, membrii .Asociatiei Internationale vor trebui

sa faca toate sfortarile lor, fiecare in Cara sa, pentru a strange,
inteo organizatie nationals, diferitele grupari muncitoresti existented

Art. 7.
Fiecare membru al Asociatiei Internationale,
schimband de tars, va primi sprijinul fratesc al membrilor Asociatiei.

Art. 8.

Oricine adopts si apara principiile Asociatiei

poate sa fie primit ca membru, dar pe raspunderea sectiunii
care-1 primeste.

Fiecare sectiune este suverana in numirea dele,

Art. 9.
gatilor cari sa faca parte din Consiliul General.
Desi unite printr'o legatura frateasc5 de solidaArt. 10.
ritate si de cooperage, organizatiile muncitoresti vor continua totusi

sa existe pe bazele cari le sunt particulare in tarile respective.

Tot ce nu este prevazut in prezentele statute,
Art. 11.
va fi determinat de regulamente, revizuibile la fiecare congres.
Am redat in intregime manifestul i statutele Internatioconsiderand ca ziva de constituire,-28 Septembrie 1864,

nalei,

22

www.dacoromanica.ro

marcheaza o data importanta in istoria universals. Internationale,

care a semanat, pretutindeni in lume, ideile socialiste 0 a soli,

darizat sfortarile tuturor in vederea emanciparii intregii lumi
muncitoare, a primit in sanul sau, Inca din primele timpuri, i
miscarea socialists din tam noastra.

ISTORIA CELEI DE A II- a INTERNATIONALE.

Intre momentul cand Mars insusi hotari di,

solvarea Internationalei (1872) si acela al reconstituirii ei sub
a trecut un interval de 17 ani.
forme noi,
1889,
Acest interval- de timp nu ft fost pierdut pentni socialism.
Dace prima Internationale fusese create de sus in jos, de
cativa intelectuali revolutionari, apartinand diferitelor natiuni,
(1889-1914).

cea de a II-a este opera insai a micarilor muncitoresti, care prinsesera a se infiripa in diversele tali. In Germania, mai intai ; mai
apoi in Austria, Olanda, Belgia, Danemarca, Suedia, Franca unde

se injghebasera, in acest interval de timp, partide socialiste.

Veteranii primei Internationale si succesorii for imediati,
ca germanul August Bebel, francezii Jules Guesde si Paul Lafargue, belgianul Anseele, incepura sa face legaturile Litre diferitele partide si organizatiuni muncitoresti.
La 1887 avu lot un prim congres,preliminar,care se tinu
pe teritoriul elvetian, la St. Gall.
La 14 Iulie 1889, ziva de ani-

versare a luarii Bastiliei 100 ani

dela izbucnirea Marei Revolutii Fran-

avu loc la Paris un congres

international socialist, care puse bazele celei de a II-a Internationale.
Biroul congresului fu alcatuit
din militantii cari aveau sa joace,
ceze

mai tarziu, un rol important in

miscarea socialists europeana.

W. Liebnecht, G. H. Vollmar,

Ed. Bernstein

fiica lui

K. Marx, Eleanor Marx Aveling,

reprezentau social-democratia germana; William Morris i Keir
Hardie, miscarea muncitoreasca engleza; Jules Guesde si Paul Lafar-

JULES GUESDE

23

www.dacoromanica.ro

gue, socialismul francez; Cesar

de Paepe, Jean Volders, Ed.

Anseele si E. Vandervelde,
socialismul belgian ; P. Iglesias,
miscarea muncitoreasca spanio15.; P. Lavroff si G. Plekhanov, social-democratia ruse ;

Andrea Costa si Amilcar Cipriani, socialismul italian; Domela Nieuwenhuis, socialismul

olandez si Victor Adler, socialdemocratia austriaca.
August Bebel a lipsit dela
AM ILCAR CIPRIANI
(Desen de Delannoy)
acest congres, iar Jean jaures
nu aderase Inca miscarii socialiste franceze.
Desbaterile primului congres al Internationalei Socialiste
fura mai mult haotice; revolutionari cu conceptii antiparlamentare si anarhiste erau delegati si participau la discutii alaturi
de social democrati.
Alte congrese urmara la intervale regulate: Paris (1889)
Bruxelles (1891), Zurich (1893), Londra (1896), Paris- (1900),
,,,..,_,

Amsterdam (1904), Stuttgart (1907), Copenhaga (1910), Bale,

congres extraordinar, ( 1912 ) .
Biroul Si. secretariatul Internationalei fura create la Paris
in 1900, cu Emil Vandervelde, presedinte, C. Huysmans, secretar,
sediul fund 4a Bruxelles.

Problemele fundamentale ce au agitat a II-a Internationale

Socialists, Inainte de razboiul mondial dela 1914, au fost: legislatia international5 a munch, unificarea fortelor socialiste, problema razbolului si a Oa.

24

www.dacoromanica.ro

-s.. .`

,,.,

.)

..

-......;_il

-...,-,

yr

. ,,,

..,..,.... 740.p.

f,T.c.,,
..v.

it-iitieirii,t.

t-f:.

--;,:; ,,,
i.

.,,.:

10 ,,

..,

rz.,`..(:,.

14-..,

,,::::-*.

03i,

-:'4.

P1

e,

.,rf

"4/Asatito:''' ,,a 1
44
r- r ,,-,

Pal.01 taCt '

'-

,ctivact't

iLb "2:41:41,1:-AMLZ-1-4_k.4c1(ot."

-.:

,:%%11

h'f;aztt

11\i.
1

.1

'`.1 /

'

41`

..:%A".)t.

-u;1 '.'4 N ,-.

" 1aPitC

'16

OZ

V" .iU

-fr'

ick ,k;, Q.' 06. ?12 k-ct

A
A,

nr

ftto

irk

'44:.4Iff :1:4rrate.
VarClu

,41c4
)1.)

,11111

,4 ,Eutft a

ur

Ve.k -.701

Nt.. 44:Pr,01,9.1.1::

,.

e....mi.,-,,,ii
P..vnr.....4Itscr'cli

,,21:14,6takgat. s30.mi; t.tui.ir.

..s.no......zkrign., ,Vg ...52:441
%,..t= `analns
1etttr,it 7itq.

Vrihrlitotra.117. ,:1r.41.41-

'4 ruov .arl Aileut.

tvekt'tVt i-i''' Ai'(icl.

tm,..frP '':1 .:.41;:it.;trt
,,sauer. bru u
Ntou.

stret "Nualt.im,
,W= cgs
tvr.;
41.:U

4!

tze;,AtinAtt
iytuAiirsaUfru

.,{ tit),

i
,,A1' 4 \
- ...---9."
: *la li \
P.'t
-siltsrPer
V\:&\\`T`
0 , f pi.
.

r yt\

Trt 017%

'I
..'l-.

`Ztulirr Fpthott-

\t:At-r"),r.:4111Q

itigt -Urq;i1erS
.it.?fltZt

,..,
_\0

1177 1.,""
./2
r,

art

elituattlaskenzr;fici ight0

::::Poticlir5 offia.

,t,teiT111111,.`

*r
-Z41E4
st-:,(.trs-

1'4141

Ct

":".:ef..1ty

Z\..PC

tp.

DELEGATII LA PRIMUL CONGRES SOCIALIST GERMAN (Maiu 1875)

www.dacoromanica.ro

1,

}411 fir -"PM

kbhitt

0--,4,.,11"

:zurut

err.ets,

Ye

..5r4scr

.0k2,;:41;--1,1;:cd,4i;',r44,
tp;I:i'rroNit Zeisauer...I y%f

'cL,74!
f

41,,4; )vrttpl

;$11`'OE,Z..

I '1*--r4r.za

7411.1.1 444kr.

-i4gte4gr.ISktf%,

i7mr1r.".'"

`iV..4*, tAFt

isitrk%

pit zi.xlr.

hi>.iittrV

0114110$.5.

kniAlletn...!1tive

1
,

CAPITOLUL I

www.dacoromanica.ro

PRE-ISTORIA : SOCIALISMUL UTOPIC (1835-1849)

Istoria socialismului in Romania trebuie sa imbratiseze, ca

si in Apus, toate manifestarile sociale si individuale, oricat de
indepartate, cari au grabit mertsul obisnuitei evolutii. Nu e
vorba de a se insista asupra rascoalei seimenilor din timpul lui
asa cum fac istoricii socialisti germani cu
Matei Basarab,
dar sunt in istoria poporului
rascoalele din timpul lui Luther,
roman o sums de evenimente departate, asupra carora viitorul
istorician al socialismului bastinas va trebui sa se opreasca atent.

Asa, in afara de unele fapte complet straine de ideea

socialists, dar cari totusi intregesc istoria miscarilor sociale in

cum ar fi : conjuratia lui Leonte Radu, activitatea
Romania,
lui Lupu Bals, rAscoala taranilor din Mai 1831, conjpratia din
sunt i alte fapte, mult
Octombrie 1840, carvunarii, etc.,
mai apropiate de spiritul istoriei noastre, cari trebuesc neaparat
revazute si supuse unei not critici, de asta data objective. Istoricii oficiali, deli au insistat mult asupra influentelor straine
in evolutia Principatelor, au neglijat aproape cu desavarsire influenta unor anumite idei revolutionare. Va trebui examinata si
influenta societatilor secrete cari misunau in Occident si in
special influenta carbonarismului si a francmasoneriei (de altfel
si carbonarismul era esit tot din organizatia francmasonica deists
a secolului al XVIII-lea), cari au inspirat cele mai multe miscari
politice si sociale din t5irile europene dela inceputul veacului
al XIX-lea.
Istoria politica a Moldovei pomeneste de earvunari,
societate secrets alcatuita din boeri si boernasi, cu principii
liberale (ei au conceput si un proect de Constitutie la 1822),
dar influenta carbonarismului va trebui cercetata si in_Muntenia,
facandu-se legatura intre tineretul revolutionar roman si societatea secrets zisa .Tanara Europa" condusa de carbonari" si
despre care revolutionarul italian Giuseppe Mazzini spunea ca
27

www.dacoromanica.ro

va. Inlocui intro zi batrana Europa a

regilor.
Ideile premergatorilor socialisti
rasbisera pang si in farile romaneti.

Dovada ca ele circulau aci Inca

in prima jumatate a secolului trecut, este ca Eliade Ikadulescu pomeneste de Charles Fourier 1) si
ideile . lui, atat in Scrisorile din
exil 2) cat si in celebra-i lucrare

filosofica Equilibru intre antithesi 3).

I
t .

Nu numai atat. In 1834 Curierul

RornSnesc" al aceluias Eliade R5.dulescu publica articole, -7- semnate
T. D.,
cari se ocupau de proec-

MAZZINI

tele de comunizare- sistem Fourier.

Efectul produs in principate de ideile revolutionare-pro-

letare din Apus pare si mai evident cand vom aminti ca

Nicolae Balcescu cunotea pe Marx i avea intime relatii cu
Louis Blanc, Ledru-Rollin si Mazzini 4) si ca comunistii din Paris
erau, la 1850, foarte nemultumiti de activitatea revolutionarilor
ceeace dovedeste si o legatura organic5
din taxa romaneasca,5)

intre revolutionarii din cele doua t5ri !

Dar nici activitatea lui Balcescu nu este initials pentru
istoria socialismului roman, deoarece, cu multi ani mai Inainte,
in Muntenia si apoi, in Moldova,
s'a Incercat a se aplica,
ideea comuniz5rii productiei i mijloacelor de productie.
Au incercat-o Theodor Diamant si Manolache Balaceanu.
Activitatea revolutionara a acestor inaintasi ai socialismului la
not a fost i ea complet ignorata de istoriciani. Caci cei cari
1) Charles Fourier, socialist utopist,c-u o nuanta de misticism,se inspirase

in conceptiile sale din ideologia platoniciana si din misticismul propagat la acea

epoel de carbonarismul Italian.

El a visat sa infaptuiasca, aid pe pamant, cetatea ideals ", asa cum o con,

cepuse si filosoful grec Platon, prin crearea de grupe sociale, denumite falanstere",
organe embrianare ale republicilor socialiste de maine.
2) Pag. 166 si 239.
3) Pag. 157 si 346.
4) Scrisoarea din 16, II, 1850 a lui Balcescu catre Ghica.
5) Scrisoarea din 6, VI, 1850 intre aceiasi.

28

www.dacoromanica.ro

au pomenit-o, au facut-o din curiozitate, sau i-au reamintit-o

in 5crieri ca o ciudatenie a vremii.
Punctul maxim al acestei activitati revolutionare a lui
Diamant i Balaceanu 1-a format organizarea falansterului din
comuna Scaeni (Prahova), terminate cu surghiunirea primului
si intemnitarea celui de al doilea, dupe ce insa ei si-au aparat
cu armele in maini mareata intreprindere.
Despre Theodor Diamant, ideologul acelei opere, avem
doua izvoare. Primul i cel mai important este datorit lui
Ion Ghica, fostul ministru si fostul director al Teatrului National din Bucureti, cel ce a crescut in saloanele nobilimei si
la curtile domneti de pe malurile Dambovitei, fiind el insui
madular domnesc. Al doilea isvor it constituesc insei notele
personale ale lui Diamant, aparute in Curierul Rornanesc"
la 1836.
Relatiile pe cari ni le da Ghica sunt insa mult mai pretioase. Le gasim in scrisoarea datati Octombrie 1883 din Brighton
(Anglia),, i adresata prietenului
sau, poetul Vasile Alecsandri.1) In
interesanta epistola, Ion Ghica face
i o scurta genealogie -a eroului.

Aflam de acolo ca Theodor Diamant era fiul lui Diamandi Mehtupciu, care la randul lui era un

stranepot al sfantului Dimitrie",

ale carui moate se gasesc i azi

in Bucureti, la Patriarhie. Fapt
cert este, spune autorul, ca Mehtupciul adusese de peste Dunare,
in

Bucuresti,

osemintele

acelui

sant Dumjtru ". De meserie DiaLEDRU ROLLIN

mandi Mehtupciul era scriitor de
limba turceasca la Postelnicie (de
unde si numele de mehtupciu"). Copii a avut doi: pe Barbu
(Barbucica, Balbaitu, Gamalie) nil tip tare de urechi si de cap,
care mai tarziu a tinut pe ca./ea Victoriei un stabiliment de
joc de carti, si pe Theodor (Teodor, Tudorachi). Acesta era
1) Ion Ghica. Scrisori cltre V. Alecsandri. Edit. Alcalay, 1906.

29

www.dacoromanica.ro

baiatul cel mic. Era fin, inteligent, cult. Nicolae Cretulescu po-

menind de el 1) cateva cuvinte, spune ca Tudorachi" era supranumit Zlatanz pentruca vorbea numai in maxime si sentinte.
In scoala Theodor Diamandi (mai tarziu Isi schimba nu,
mele in Diamant) era muncitor, plin de devotament, cel dintai
la scoala greceasca, cel dintai la dascalul Gheorghe Lazar 2),
cel dintai la Sf. Sava. Stia, in afara de romana, Inca cinci
limbi : franceza, germana, italiana, greaca, latina si elina. Era
baiat sarac. Tatal sau Il destinase carierei didactice.
In 1828 pleca din taxa 3) cu ajutorul unei burse obtinuta
din fondul mitropolitului Nectarie. Se duce la ,Miinchen unde
invata scoala ostaseasca. In -Germania a suferit multe lipsuri
mancat repede -bursa,/
materiale. Ghica afirma ca Diamant
asa ca studlile si lea terminat multumita generozitatii lui Dinicu Golescu care Ia incredintat educarea fiilor sai Radu si
Alecu Golescu. Cu acestia pleaca mai tarziu la Geneva si apoi

la Paris, pentru ali continua studiile.

In capitala Frantei, Theodor Diarnant devine socialist. In
cercurile intelectuale de acolo fierbeau idei noi, cari aveau sa
dtica curand la cristalizarea ideilor revolutionare intro doctrina
clara, cea a socialismului stiintific, purificat de greselile utopistilor si ale premergatorilor socialisti. In acele cercuri intalneste un numeros grup de studenti romani cari erau deja socialisti (1830-31). Dintre acestia Ghica citeaza. pe Iancu V15.doianu, Costica Brailoiu, Iancu BaUceanu, Niculache Niculescu,

Barbu Catargiu, Stavrache Niculescu si altii. Cercul era saintsimonian si Theodor Diamant devine in curand cel mai devotat
adept al celebrei scoli dela Menilmontant. Acolo, spune Ghica,
Diamant era si apostol si portal-. Pere Enfantin it iubea cu
deosebire.

Dupa batalia care a dus la distrugerea casei si cuibului

Menilmontant, Theodor Diamant se intalneste cu Conqiderant.
Astfel devine fourierist.
Cand s'a inapoiat in tara nu putem sti. Este insa sigur ca
a venit cu intentia precisa de a raspandi Ih Valachia noul catechism comunist si poate chiar cu gandul de a pune in prac1) N. Cretulescu : Amintiri. Ateneul Roman, 1894, p. 425.
2) Ghica graete : Diamant n'a invicat la coala lui Lazar.

3) In 1828 era orfan.

30

www.dacoromanica.ro

tick ideile lui Charles Fourier. In Bucureti a frecventat sa-

loanele cele mai marl. Poseda o cultura vasta i avea o foarte

mare putere de atractie. Toate cercurile 1-au primit bine. Se
inapoiase eu diplome, intre cari i cea de inginer. In josul numelui sau, Diamant adaoga totdeauna :
Vechi elev aI scoalei militare regale dela Miinchen ; membru aI Societatii de civilizatie universalg
din Franta ; membru activ al Sociefatii de agriculture a Valachiei; inginer hotarnic in Valachia, autorizat de guvernul local".

incredintat dreptul de a

Actul prin care stapanirea

practica ingineria a aparut in

Buletinul

Oficial no. 12 al

Munteniei.

Diamant insui dk unele amanunte asupra sederii lui in

Bucuretif plini de ciocoi si de idei noi1). Locuia pe podul
Mogooaci, in casele Dumneaei Cocoanei Catinchii Anion
no. 601, langa Dumnealui Biv vel vistier Grigore Gradisteanu.
Aci ii primea clientela profesionala.
Desigur, in timpul Tiber, in saloanele cu jupanite 1 cu cavaleri proaspat veniti dela Paris, expunea teoriile despre viitoarea i ideala organizare a lumii.
cucerit curand prietenii,
cari vor fi fost si de idei, printre Carl cele ale lui Ion
Campineanu, Grigore Cantacuziny, Manolache Balaceanu, Iancu
Roset, dr. Tavernier, Grigore Alexandrescu si Iancu Voinescu2).
Cu unul din acesti prieteni, cu Manolache Balaceanu, pune
la cale organizarea falansterului dela Scaeni.
*

Despre Manolache Balaceanu tim ca era medelnicer (Ma-

nolache sin Atanasie Medelniceru Balaceanu"), apoi pitaI i

parucic in otire. Era casatorit cu Elenca sin Dumitrache Cluceru tefanescu, cumnat lui Alecu Cretulesct vel logofat. Avu
o fica Lucretia, pe care o marita mai tarziu cu Sava Dragomirescu, fost soldat in subordinea lui Balaceanu, ca'nd acesta
1) Curierul Romanesc" 25 Mai 1836, p. 124. Citat in Viaca Romaneasca"

de Bogdan Duica.
2) Ultimele trei prietenii erau, dupa parerea lui Ghica, suspecte deoarece
erau francmasoni notorii.
31

www.dacoromanica.ro

'
.-

LOUIS BLANC

fusese ofiter, i unul din eroii bataliei data intre comunitii falansterului si calemgiii stapanirii.
Alte date genealogice lipsesc.
In schimb am gasit o descriere necu
noscuta de biografii lui Diamant, in
Genealogiile documentate ale f amiliilor boereti" de Stefan D. Grecianu 1). Stefan Grecianu vorbete
despre Manolache Balaceanu, care
ii era unchi i despre falanster, dar
cu toate ca savarsete greeli gro,
solane,
memoria it inala asupra
ne servete cateva fapte
datelor,
interesante.
Balaceanu,
spune biograful
ocazional,
era de tanar inchinat
ideilor filozofice comuniste f a-

lansteriane" i parasind armata se dedica in totul acestei idei.

Vom cita pasagiul cel mai important din amintirile lui

Stefan Grecianu :

Se impotrivi chiar cu armele in mans, el i confratii sai,

la forta militara trimisa de Al. Ghica Voda ca sa astampere
viata comunista dela moia lui. Pe la 1849, trecand eu cu trasura pe la moia mea Ciocenii pela Scaeni, in plimbare spre
Valenii de Munte, am intrat de curiozitate sa vizitez pe acest
original var al mamei mele. Cladirile principale dela curtea sa,
adica dela falanster, erau asezate in careu ca la manistiri si

cu poarta la mijlocul din fata intrarii. Poarta insa nu exista

si se zicea ca in timpul cand exista falansterul portile se credeau a fi inutile. Cladirile erau numai cele vechi, parintesti, din

fund, cu etaje. Celelalte erau de jur imprejur zidite de el cu

un singur cat, in felul chiliilor calugareti, dar mai incapatoare.
Explicari n'am avut dela cine lua, caci i stapanul era
absent, iar slujnicele (tigance) obraznice, nu raspundeau des-

lusit la intrebarile mele. Cele doui odai unde locuia unchiul

meu, adica varul primar al maicii mele, erau tapisate cu por
trete i gravuri, scoase din carti istorice, din Istoria Romei an1) Publicate de Paul St. Grecianu, (Vol. I, p. 173. A.,R.C.367).

32

www.dacoromanica.ro

tice, incepand deta fratii Remus si Romulus. Era pe toti peretii

o galerie de statui anticer litografii, C5.rti latine, grecesti, iar
frantuzesti mai putine.

La oarecare distanta mi s'a aratat hanurile de zid, cari

servisera de avant' posturi cand a tinut Manolache cu fratii sai
de lupta, apararea castelului sau, asediat de, potera sau de tistii
de dorobanti ai lui Alex. Dim. Ghica Voda.
Pe la 1849 falansterul se risipise ; putini amici ii mai faraasese. Averea lui se imputinase cu totul. El a murit pe la 1850'".

SISTEMA DOMNULUI CAROLU FURIER"

CAND $I CUM S'A ORGANIZAT PALANSTERUL.
IMPREJURARILE POLITICE $1 ECONOMICE

Stabilirea exacta a datei cand Diamant si Balaceanu pun

bazele falansterului dela Scieni este o incercare destul de grea.
Biografii lui ocazionali nu precizeaza anul, iar relatarile pe cari

ni le ofera se bat cap in cap. Spre exemplu, Ion Ghica isi

aminteste ca Diamant a inceput sa practice inginerra, 1836, -abia dupa experimentarea metodelor fourieriste, in timp ce N.
Cretulescu pretinde ca, dupa esecul suferit la Scaeni, emulul
marelui filosof francez a murit, in mizerie, la Ca'mpina.
0 alta nedumerire o provoaci un memoriu aflator la Academia Romani. El poarta data 1840 si este adresat de Theodor
Diamant catre Consiliul Administrativ al Moldovei, caruia ii
eere permisiunea de a infiinta Colonii agricole-industriale" cu
tiganii apartinand Statului. Ar fi de presupus deci ca aceasta

este prima incercare pe care o face Diamant de all pune in

aplicare planurile, ceeace ar intari afirmatiile lui Stefan Grecianu ca. deabia pe la 1849 falansterul se risipise". Or, dup5.
Ghica, la 1836 falansterul rtu mai exista. Deci o distanta de
cel putin 13 ani!

Aflarea datei precise a evenimentului ce ne intereseaza este

foarte importanta. De ea depinde studierea imprejur5.rilor exacte,
-- economice si sociale, in can s'au produs construirea falansterului si, apoi, rebeliunea. Tot de aceasta atarna si mai usoara
descoperire a documentelor ultime, necesare reconstruirii come
plete a faptului istoric,
opera care ar fi foarte folositoare
nu numai istoriei socialiste, dar si istoriei Romaniei contimporane in general.
3

33

www.dacoromanica.ro

Noi am fixat anul 1835 ca data a infiintarii falansterului,

folosindwne de metoda algebrica a eliminarilor :

i Ghica si Grecianu sunt de acord ca faptele s'au produs

in timpul domniei lui Alexandru Ghica Voda1). Rezulta deci
ca intre anii 1834-1842. Ca 'Ana la 1834 Theodor Diamant
n'a depus nici o activitate socialists se poate dovedi si urmarindwi peregrin5rile, dupa care vom elimina an cu an.
Ion Ghica isi Incepe povestirea cu amintirea bajeniei dela
se lupta primavara cu iarna".
1828, cand,
dupa expresia lui,
Mai precis, era in Mai 1828, cand armatele ruse, sub comanda
generalului Wittgenstein, strabatura Moldova si Muntenia, trecura Dunarea si intrara. in Adrianopol, unde impusera turcilor
pacea ce poarta numele acelui oras. Romanii stiau din proprie
experienta ce inseamna ocupatia tarista si de aceea incepura sa
se refugieze in munti. Cei mai bogati plecau in Ardeal, cu
carute si diligente. Bucurestii se golisefa de boieri si negustori.
In drum spre -Campina, Ghica intalneste pe Diamant, care plecase data cu ceilalti refugiati, dar nu intentiona sa se opreasca
in Transilvania. Era calare; se ducea la Miinchem sa-si continue studiile.
Aceasta, deci, la 1828. In strainatate, dupa cum insusi
Diamant ne eelateaza.2), sta: 2 ani in Germania, unde termini
scoala cadetilor i 4 ani la Paris unde studiaza ingineria, filozofia
probabil,
matematicile 3). In acest timp face cunostinta

si,

cu cercurile saint-simoniste; dup5. desfiintarea cetatii" Melinmontan iataceste prin foburgurile metropolei in cautare de
prozeliti 4); se Intoarce deci in Muntenia la 1834 (1828 6
ani de studii).
In acela an, la Bucuresti se imprieteneste cu I. Heliade
Radulescu, pe care nu avu nevoe sa -1 convinga de frumusetea
doctrinei lui Fourier, caci tatal ziaristicei romanesti Inca dela
1832 o citise si studiase 5). Heliade ii pune la dispozitie coloanele Curierului Romanesc". Acolo Diamant publics o serie
1) Fratele mai mic al ltu Grigore Ghica Voda, care domnise intre 1822-28
Acelasi care la 1856 a fost caimacam in Muntenia.
2) Curierul Romanesc", 1836.
3) Tot Ghica afirma ca Theodor Diamant excela in stiintele matematice. Era
atat de stapan pe teoni incat ar fi putut tine piept lui Delaunay si Puisent in calculul diferential c integral.
4) A fost gasit in gradina Plantelor inconjurat de cativa lucratori, barbati gi
nepieptinati", carora le explica fericirea societatii viitoare.
femei ..nespalati
5) G. Bogdan Duica : Viata Romaneasca", 1906.

34

www.dacoromanica.ro

de articole. Unul privitor la starea culturala a Principatului,

denuntand pe dumanii neinvataturii" cari sunt i dumanii
omenirii; altul privitor la lipsa de organizare economics a taro
deplanga'nd necunoaterea legii ludrarii pamantului" qi lipsa
industrialismului (romanii n'au nici mehanici") ; i in fine, la

7 Iunie 1834 anunta prin Curier" c5. la Paris a luat natere

o sotietate cu actioane" care va face organizarea falansteriana
a coloniilor din Africa. *i articolul, semnat T. IX;
explica :
,,Daca oraele in Africa se vor organiza dupa sistema d-lui Carolu

Furier, ce de putina vreme trage atentia tutulor oamenilor celor

invatati i voitori de imbunitatiri, putem sa incredintam ca
acest pamant barbar va ajunge in putina vreme i va intrece
pe cele mai civilizate noroade din Europa".
Urmeaza o descriere scurta, confuza, bombastica a sistemei d-lui Carolu Furier", dupa care articolul sfareste...

Dupa sistema cea noua lucrul nu va lipsi nimanui, nici

inteo vreme: vara se vor indeletnici oamenii mai cu seams la
lucrarile campului i gradinilor ce au trebuinta de buns vreme ;
iar iarna vor lucra mai vartos la mesteuguri, in sali incalzite,
spre pilda vemintele, cismele, mobilele i altele asemenea, facandu-se iarna croitori, cizmari, tamplari ; i ceilalti mesteri (ce
dupa aceasta sisterrla vor dobindi cunostinte de mai multe feluri)
pot iei vara sa rasufle aer curat i imbals5.mit de mirosul
florilor, la lucrul campului si al gradinilor, impreuna cu tovarasi

iubiti i coenteresati, prinq'o intrecere desfaatoare i desaviritoare a lucrului for ".

.4i fie ca barbati iubitori de a for fericire si a aproapelui, patruni de adevarul i de folosurile acestei sisteme sa o
pue 1 in lucrare, prin care atunci acest binecuvintat pamant

de natura al tarii romineti i Moldovei sa poata a se face

lacaul fericirii si poate pilda altor neamuri ce se falesc cu
civilizatia".
*

Acestea le scrie Diamant in Iunie 1834. Pans atunci deci

nu poate fi vorba de falansterul din Scaeni. Dar nici dup5.

anul 1836 nu se putea petrece faptul, deoarece in acest an
Diamant incepe practica meseriei de inginer botanic autorizat
i dupa Ghica i
de guvernul local" al Valachiei ') care,
1) Buletinul Oficial" al Munteniei, No, 12, 1836.

35

www.dacoromanica.ro

ii grabeste moartea. Memoriul dela 1840,

dupa Grecianu,
catre Consiliul Administrativ al Moldovei, nu este decat o a
doua 1 ultima incercare,
nepusa in aplicare,
de a realiza
grandioasa utopie a lui Fourier.
Falansterul dela ScSeni a fost organizat, deci, in 1835.
Dupa distrugerea lui de catre stapanire, Diamant a stat o vreme
inchis la Snagov si, pans in 1836, a avut timp si faca demersurile necesare pentru a i se permite sa-si castige ex istenta ca
inginer delimitateur".
*

Care era starea economics si politica a Principatelor in

acea epoca, pentru a avea o imagine completa a imprejurarilor in cari s'a produs evenimentul, adica pentru a-1 fixa nu
numai in ordinea cronologica dar si, mai cu seams, in cadrul
social.

Suntem in plina epoca a serbiei. Suntem, la inceputul

secolului al XIX-lea in perioada celei mai groaznice mizerii morale
si materiale flin cate au cunoscut carile romanesti in lunga, for

istorie de robie si rusine. In fruntea trebprilor obstesti sunt

boerii cei marl, oligarhia, camarila,
vreo 75 de insi in Muntenia, vreo 300 in Moldova I),
detinatori exclusivi ai slujbelor
cu caracter militar si ministerial, scutiti de once sarcina fiscal5.2).
Vin apoi boerii cei mici si mijlocii (serdari, medelniceri,

pitari, etc.) cari cumparau slujbele pe our greu sill scoteau

paguba talharind si exploatand pe carani. Pans si polcovniciile,
vameiile, ispravnicille si zapcilicurile se cumparau cu bani.
Urmeaza la rand clerul numeros al manastirilor inchinate,
cei mai rapaci si verosi indivizi din tot corpul social. Clerul
mic, satesc, era Fara, importanta.
Sub aceste trepte sociale traiau sub cnut caranii si tiganii.
Taranul era iobag, vita de plug. N'avea pamant si nici dreptul
de a se stramuta de pe o mosie pe alta. Era al mosiei toata
viata, el si familia lui. Pada. la Regulamentul Organic, el era
dator ss lucreze boerului 43 de zile pe an in schimbul carora
se bucura sarmanul de rodul pamantului, imas si ar5.tura, intre
9 si 5 falci ; daca avea vite de munca, intre 12 si, respectiv, 4.
Regulamentului Organic, introdus in Muntenia la 1832, ma1) A. D. Xenopol : Istona partidelor politice.
2) Hnsovul dela 1827 scutea pe boeri de angarale,
scutiri,
iar Reg. Org. consfinteste nedreptatea.

36

www.dacoromanica.ro

adica intarea vlechile

revte numarul zilelor de claca boereasca la 53 pe an si reduce

dreptul iobagului la 5 pans la 2'/2 falci. In realitate si aceste

norme erau iluzorii ; faranul nu putea termina munca in 53

tile, iar beneficiul la, pogon era mai nimic.
Platea, in schimb, in locul boerilor si popilor, toate darile ;
cele directe, ca si cele indirecte : oierit, vinarit, dijmarit,
tutunarit, zahareaua si altele. Regulamentul declara Serbia

desfiintata in principiu, dar lega stramutarea taranului de pe

0 movie pe alta de atatea greutati, in cat masura se dovedi
inoperanta ; faranul ramase tot lipit de glie. In aceste conditiuni el traia in permanents groaza ; indobitocit de munc,
acoperit cu zdrente, femeea si copiii goi ca primii oameni de
caverne. Nu aveau nici caldare de facut mamaliga ; se intovarasiau cate 5-6 familii la o caldare ; iar uneltele de munca
erau dintre cele mai primitive. Cand, in 1821.26, Constantin
Radovici din Golesti (Golescul) Intreprinde celebra-i calatorie

in Apus, ramane uimit constatand ca in Austria plugul e de

fier si ca pans si roatele lui nu au nici bucatica de lemn").
Tot el povestevte ca bordeiele iobagesti au numai o
gaura Idupa cuptor, prin care sa poate scapa fugind, cum or
simti ca a venit cineva la use, cad tie ca nu pot veni altii,
Ears nutnai cei trimevi spre Implinirea de bani".

Spre a sili pe Oran sa-vi dea toti banii, era fierul ros
aplicat pe piept, tepi de trestii sub unghii, oua calde la subtiori,

legati cot la cot cu capul in jos. Uneori taranii erau inchisi

Intr'un grajd caruia i se dedea foc sau ii culcau pe jos, legati
cot la cot, cu ochii la soare, o grinds pe burta, unvi cu miere
sau cu pacura, in prada soarelui, mustelor, viespelor"...2)
In fine, pe ultima treapta de indobitocire, erau tiganii.
Foarte numerosi pe acea vreme in ambele principate, ei erau
robi in acceptiunea exacta a cuvantului. Robiau la mosiile
ciocoesti si erau vanduti atunci cand vroiau stapanii. Ion Ghica
marturiseste intr'o scrisoare catre Alecsandri ca la Inceputul
secolului al XIX,lea era un lucru obisnuit ca pe pietele publice
ale targurilor sa fie aduse familii de tigani pentru cumpararea
la mezat. Tatal si mama erau cumparati de doi proprietari diferiti, iar copiii de un al treilea! Mai mult Inca, se intamplau
1) C. Golescu : Insemnare a calatoriei mele facuta in anul 1824, 1825, 1826,
Buda 1826.
2) P. Eliede: .De l'influence francaise sur l'esprit public en Roumanie".

37

www.dacoromanica.ro

vanzari atat de curioase ca impleteau tragicul cu comicul. Astfel,

un zapis din acea epoca suns astfel :

Adeverez cu zapisul meu Ia mana Dumnealui Tudorasco
Bals biv vel age precum sal se tie ca avand eu o tiganci maritata dupe un tigan al dumisale, numele tigancii Petrea cu trei
copii, care mi se cuvine mie a lua pe jumatate, un tigan si
jumatate dintre acesti trei copii, care tigani mi se trag si mie
de stapanire dela raposatu Dascalu Serban. Deci eu i-am vandut
numitului boer atat pe Petrea, cat si partea mea de copii ce

sa cuvinea, un tigan si jumatate, Drept talere 100: adica o

suta, care bani
luat toti deplin in mana mea si stapaneasca
D -lui cu bine, pace, atat D -lui cat si cucoana Domniei Sale,
si pentru intarirea sapanirii am iscalit mai jos ca sa se creaZa!" 1) .
*

Politiceste situatia se prezinta insa ceva mai bung. Domniile fanariote au incetat, si cu ele si prea desele schimbari
de voevozi. Acestia sunt alesi de boeri, cu consimtamantul
Curtilor din Stambul si Petersburg. Inceteaza domniile terminate
in sange 2). Daci din punct de vedere economic, Regulamentul
Organic inseamna un regres, din cel social mareheaza un netagaduit progres, aproape o revolutie. Principatele capata organizarea necesara : serviciu de contabilitate, magistrature inamoviregistre de stare civila, not delimitari, serviciu sanitar,
invatimant romanesc, etc. Kisselef, numit de tar guvernator general al ambelor Principate, face sfortari uriase pentru organizarea for moderns. In plus organizeaza apararea contra secetei,
ciumei si holerei cari apareau periodic si faceau groaznice ravagii,
La Bucuresti se cunosteau pe de rost ideile revolutiei fran-

ceze dela 1789. Avusesera din vreme grije sa le raspandeasca

francezii de aci, negustori, profesori si consuli, ca Horfolan
care explica intelesul devizei sanculotilor : Libertate, egalitate
sau moarte", si raspandea dragostea pentru Republica franceza
una si indivizibila". El raporta Ia Paris ca aci oameni din
rangurile cele mai de sus" se ocupa de Republica si ideile ei,
aprobando. Iar consulii Teroarei, Directoratului sau Imperiului
1) Hrisoavele mo iilor Manasia gi Uluitii din Ialomita. Colectia de doctrmente
(1643,1840), proprietate particulark, nepublicate.

2) In epoca precedenta Domnii au sfarsit : Al. Ghica (cel din Moldova)

macelarit ; Mavrogheni, decapitat ; Hangerliu, sugrumat ; Ipsilante 91 Moruzi, de tt-

tuiti; Caragea, pus pe goana ; Al. *utu, otravit ; etc.

38

www.dacoromanica.ro

Ledaux, Parrant, Fleury, etc., primeau instructiuni a face sa

rodeasca germenii de nemultumire", pe cari stiau ca exists,
deocamdata in contra monarhiilor vecine.
Dela Paris, Roma si Berlin se inapoiasera boeri sff targoyeti instruiti, la scoala ideilor revolutionare 1). In 1829 Heliade

Radulescu scoate Curierul Romanesc" prin care raspandeste

ideile liberale foarte displacute Rusiei. Putem presupune aci ca
articolele lui Diamant aveau sff acest rost sff ca experienta falansterului dela Seaeni s'ar fi putut consuma complet, dac5.
Muntenia n'ar fi fost sub controlul rusesc. E sigur ca turcii
nu s'ar fi opus experientei lui Th. Diamant pentruca pe ei
niciodata nu i-au iuteresat ideile din Principate, ci numai banii lor.

Tot in acest timp apar pamfletele anonime contra stapanirii sff chiar contra ordinei sociale. Multe din ele amenintau
pe boeri cu chipul razvratirii frantozesti". SScolffle erau cuibare de

nemultumiti. Mitropolitul Neofit se plange intr'un raport care

Nesselrode 2) ea: Scoalele, dup5. 10 ani de existents (scria la
1840 N. N.) nu au dat dec5.t fructe amare, las5.nd tineretul
in voia declamarilor profesorilor straini... si la cetirea de opere
fara vaz5, producte ale presei de aprindere a Apusului".
Insusi Sfatul tariff, adunare instituit5. de Regulamentul
Organic, era bantuit de duhul razvratirii frantozesti", reprezentat prin extrema stanga, in frunte cu lancu Campineanu,
I. Roset, Em. Baleanu sff Grig. Cantacuzino. Primul d5.duse
chiar semnalul,
similar aproape celebrei renuntari din timpul
marei revolutii franceze,
desrobind la 1834. pe toti tiganii de
pe vastele lui domenii.
In general, deci, avem o stare de continua framantare a
ideilor noi. Saloanele boeresti, balurile jup5.nitelor, mesele de- joc,

seratele sub clar de lung, nimic nu se petrece fara ca in unghee sa se nasca discutii asupra libertatii, egalitatii
sff f5.ra
sa se puns la cale lovituri.
* * *

In aceasta atinosfer5. descinde Theodor Diamant la 1834,

venind din Paris.
La Bucuresti este primit cu caldura. Toate saloanele ii sunt
1) A. D. Xenopol. Op. citat : Nic. Dudescu, Gh. 'Bogdan, P. Manega, Gh.

Bibescu, Gh. Asacki, I. Cananau, I. Vacarescu, C. Balaceanu, I. Pandele, C. Moroiu,

S. Marcovici, etc.
2) Friederich Dame : Istoria Romaniei contimporane. Bucuresti, 1901.

39

www.dacoromanica.ro

indata deschise. Nu era nobil de sange, dar se inobilase la scohle Apusului. Prime le prietenii le incheaga cu Iancu Campi,
neanu, Iancu Roset si ceilalti sefi ai partidei riberale (care nu

are nimic de a face cu Partidul Liberal de azi).

Una din cele mai pretioase prietenii este aceea a lui Heliade Radulescu, care, cum am vazut, ii pune la dispozitie coloanele Curierului Romanesc" pentru propagarea ideilor fourieriste. Si "Theodor Diamant, eroul despre care frumosul Enfantin

spusese ca era un om rar ; nimeni n'a facut- atati proseliti

ca el", porni in cautare de tovarasi adepti. Dar n'a incercat la
Domnie, ca Saint Simon catre Napoleon I sau Ludovic al XVIII-lea,

ci, intocmai ca si Fourier, cel ce o viata intreaga a cautat ca

Diogene omul care sa-1 ajute, Diamant s'a multumit cu un singur
falanster, pe o singura mosioara.

A gasit prin saloanele boieroaicelor pe tanarul Manolache Balaceanu, vlastar dintr'o ramura franta a vechei familii
de Balaceni. L-a convertit.
Si Manolache si-a pus la dispozitie mosia lui dela Scaenii
din isprIvnicatul Saacul,
un judet azi disparut. Mosia o avea
de proaspata mostenire dela tatal sau Nae Balaceanu, cunoscut
pe vremea aceea sub numele de Naiba (prin abrevierea numelui
si pronumelui).

Scaenii sunt un sat la nord de Ploesti, cam la 7 km., prin

Blejoiu, spre Bucov. Pe un delusor se afla conacul mosiei, iar
la poale bordeele cu iobagi si tigani robi. Mosia cuprindea tot
intinsul vizibil din deal, pang dincolo de apa Prahovei.
Prima grije a celor doi premergatori ai socialismului in
Romania a fost sa construiasea." in jurul conacului un careu de
locuinte
cum sunt la vechile manastiri. In aceste locuinte sale,
termenul e vechi, din falanster. Se respecta
sluiau tovatisii,
deci intocmai programul arhitectonic al lui Fourier : serii, gripe,
quadrate. Si azi se mai vad la Scaeni urmele acelor constructii.
locuinta cartierului general,
Conacul,
e pustiu azi, dar se
pastreaza intocmai. Casa e mare, luminoasa, peretii se in bine
(pereti pe care la 1849 Cretulescu vazuse figurile filozofilor
antici si ai Renasterii). Se poate vedea si azi ca, dupe cucerirea" cetatii, conacul a fost incendiat. Barnele sunt negre de
dogoarea fracarilor,
strat carbonizat care a interzis, pe baza
unei elementare legi chimice, putrezirea.
Dupe ce constructia a fost terminate, a urmat opera eli40
www.dacoromanica.ro

beratoare. Taranii iobagi i tiganii

robi au fost chemati la sfat, -- la

.:.,,,,,,,,,

intrunire", am zice not azi. Diamant i Balaceanu le-au vorbit.

Le-au spus ca a sosit vremea pe
care nu mai indrazneau s'o spere,
vremea libertatii. La deslegat pe

toti de orice legamant de traditie

sau de pravila. Le-au dat libertate.
Taranii se pot duce la alp stapani,
fare nici o oprelite. Tiganii nu vor mai fi vanduti ; nici
ei, nici muierile, nici copiii. Dar
dace vor sa ramana tot la cuconul
Manolache, atunci se fac tovarasi
pe moie.

Astfel, robii au luat cunotinta

N. BALCESCU

de sistema domnului Carolu Furier,

Si au acceptat-o cu entuziasm.
S'a inceput organizarea economics a falansterului.

Si iata cum :
Falansterul avea la baza sistemul asociatiei intre indivizi
producatori,
un fel de cooperatism. Se muncia in comun, dar
dupa anumite gradatii, conform averii fiecaruia, i se impartea
produsul proportional cu capitalul adus in asociatie. Deci clasele sociale ramaneau in fiinta.
Acest soi de asociere era posibil, dupa principiile lui Diamant, intre indivizi cu avere oricat de disproportionate : de
pall 100.000 galbeni fats de zero sfanti. Aceasta pentruca
doctrina lui Fourier se baza pe descoperirea,
inventia", spune
el,
asupra puterii pasiunilor. Setea de c5stig era socotita de
doctrine ca cea mai mobile dintre pasiunile omeneti, iar fenomenul asocierii este atractia bogatiilor i a placerilor".
Astfel, dupa ce taranilor din Scaeni ii s'a dat slobozenie
deplina, au fost asociati. Cei doi conducatori au adus ca aport
pamantul, iobagii liberati au adus vitele, iar tiganii robi nimic
alt decat bratele de munca. In total erau circa 400 de familii

(adica, spune Diamant, 2000 de individe, barbati, mueri i

copii"), Rolurile se impartira conform dorintei fiecaruia. Unii
i-au ales meteuguri, altii lucrarea pamantului, altii menajul,
41

www.dacoromanica.ro

etc. La randul lor, aceste meserii urmau sa se ininulteasca si sa

se divizeze, caci planul prevedea ca in cur5.nd falansterul sa
se transforme inteun adevarat oras cu gradini frumoase,
teatru, pensioane de baieti si fete, toate felurile de mestesuguri,
scoli si toate cate pot fi pentru invatatura, folosul si placerea

oamenilor. Intr'un astfel de oras nu va fi nici praful cel pricinuitor de oftica al caldar5.mului, nici aerul cel vatamator al
oraselor celor mari, ci verdeata si aer curat, care va int5.mpina
cele mai multe boale", stria Theodor Diamant.
Falansterul avea o administratie cu contabilitate in toata
regula. 0 conducea Diamant, care, spune un cronicar, domnea
acolo ca un suveran. Asociatii, tovarasii,
plateau cheltuefele ce se fac pentru binele de o6Fte (specificate mai sus).
Aprovizionarea falansterului era colectiva, caci, spusese Fourier,

dece si se duck la oral o sutk de femei in fiecare

zi, sa

aduca sau sa duck o suta de ocale de lapte, si dece si nu se

duck numai trei femei, cari sa aduca aceeas cantitate pentru
toata obstea ?

Castigul muncii tovarasilor se impartea de administratie

fiecaruia, socotindu-se pentru oricare individ trei parti : una
dupa munca depus5., alta dupa.. talentul si iscusinta sa, pretuite
cu voturi de c5.tre tovarasii componenti ai asociatiei falanste-

riene, si, in fine, a treia fractiune i se distribuia in raport cu

capitalul depus.

Conform acestui sistem, toti urmau sa castige mult, cad

principiul spunea foarte bine ca munca asociat5 este atriciatoare.
Cat a durat falansterul dela Sc5.eni, nu stim. Probabil cateva
luni, maximum un an. Atat cat a fost de-ajuns ca sa se 15.teasc5. vestea in toata taxa romaneasc5.. Ghica spune,
si asa
trebue sa fie,
ca falansterul nici nu apucase sa se organizeze
ca lumea.
Si cum idei subversive existau si atunci, ordinea stability,
ordinea statului, trebuia aparata. Alexandru Ghica Voda, dupa
prealabile somatii zadarnice, trimise dorobanti cu ordin sa rada
de pe fata blagoslovitului pam5.nt romanesc dr5.covenia ceia dela
Sc5.eni, care uimise pe boeri si sucise capul iobagilor.
Dar tovarasii n'au vrut sa se predea. Falansterul, asezat
cum se vede si azi, pe culmea unei coline, prezinta o excelenta
pozitie strategics. Diamant si Balaceanu si, au str5.ns tovarasii,

le-au indesat plumbi in flinte si au dat acolo o lupta grea. cat

42

www.dacoromanica.ro

a Phut, nu stim. 0 zi, doua, trei. La sfarsit, cetatea a cazut.

Era ciuruita de gloante. Peste 15 ani Greceanu mai putea sa
vada, pe ruine si pe conac", urmele gloantelor...
Cei doi eroi au fost arestati. Manolache Balaceanu a fast
inchis la Margineni, iar Theodor Diamant in temnita manastirii
Snagov. Falansterul sia risipit complet si in grabs.

FAMILISTERUL DIN MOLDOVA

DIAMANT FACE, LA 1841, 0 ULTIMA INCERCARE DE A REALIZA

IDEILE LUI FOURIER

Interventiile boerilor de vaza din Divan au facut insa ca

temnita sa fie indulcita,
si nici prea lungs.
Poate insusi Bibescu Voda,
care avea veleitati democratice,
s'o fi convins de nedreptatea cauzei pe care o patrona
sub sugestiile tarismului, iar presiunile hotaritului luptator democrat care era cuconul Iancu Campineanu au fast desigur decisive

atat in consiliul ad-hoc", cat si pe langa Domni. Am putea

sa mai adaogam aci interventiile ocultei francmasonice, care,

prin Voinescu si dr. Tavernier, avea o influents destul de mare
in inalta societate bucuresteana din primele decenii ale sea),
lului trecut.
Ba suntem convinsi ca si presa si-a avut rostul ei in grabnica eliberare a fourieristilor dela Scieni. Pacat ca in colectia
Academiei Romane Curierul Roma'nesc" se gaseste groaznic
mutilat, caci acolo s'ar gasi sigur articole de aparare scrise de
Heliade Radulescu, prieten personal cu Diamant si simpatizant
al ideilor lui Fourier. E sigur ca Heliade si-a aparat prietenul

in coloanele Curierului", pentruca pe de-o parte primul gazetar roman a fost un om de incontestabil .curaj, iar pe de alts
parte it lega de constructia din Scaeni trei elemente : prietenii
personale, ura contra tarismului si similitudinea dintre principiile
lui Diamant si ale lui printipuri della sotietatea commercialle",

cari de fapt nu erau decat ecoul partii negative din opera lui
Fourier : critica societatii civilizate bazata fre comertul-furt.
Pjecand dela Snagov, Theodor Diamant nu-si reneaga vechile

idei, pentru cari a suferit. Practica ingineria si dupa cativa ani

de chibzuinta se decide sa mai II)cerce odata realizarea visului
55.0 cel mare.

Dar intre timp Diamant sufera o importanta evolutie : dela

falanster ajunge la familister.
4

www.dacoromanica.ro

Dar in experienta facuta la, 1835 in Muntenia, Diamant

s'a lovit nu numai de piedicile stapanirii ci i de imposibilitatea de aplicare a acestui sistem. Dela inceput a intampinat
greutati de organizare atat la munca colectiv5., la menajul comun,
cat si, mai cu seama, la repartitie. Explicatia acestui eec este
in mintea oricarui marxist : sistemele sociale nu se inventeaza,
ele rezulta din logica e,yolutiei societatii, sunt rezultatul acelei
evolutii. i daci Diamant nu cunotea acest adevar fundamental,

n'avea de unde 6.4 cunoasca,

tot ar fi fost cazul si tie
seama de gradul de cultura al poporului, caci mecanismul Complex al falansterului cere indivizilor componenti o superioara
constiinta a operei ce ei construesc.
* * *

Important e, insa, ca acest Theodor Diamant,

care a fost,
desigur, un om genial dar a avut nenorocul sa traiasca si sa-i
iroseasca puterile maturitatii in Cara romaneasca,
a stiut sa
priceapa multe din experienta dela Scaeni. Asa se face ca la
1841 it gasim preconizand un familister".
Familisterul este o forma mixta de capitalism si socialism,
in care primul are partea leului. Intr'un familister se pastreaza
cateva forme fourieriste (edificii, educatia copiilor, menaj) i
se admite deschis sistemul capitalist de repartitie; Asociatia
.0714

.."'" ""'"7-`'

. = .+, ;14911,
,

"i-

\I
air

, 1[:11.es,

411,
-tn

.
W4

r::1

+,

Congresul international socialist din I892. (Zurich) : Victor Adler (al doilea dirt stanga
in randul intaiu). G. Plechanov (al patrulea din stanga, pe randul al doilea,
cu
eapul gol), Vera Zasulitch (tot in randul al doilea, in mijloc), CONSTANTIN DOBROGEANU-GHEREA, Felix Volchovsky, Paul Axelrod si Eduard Bernstein.

44
www.dacoromanica.ro

familisteriana are patronat, iar muncitorii nu au alt avantaj

material decat ca participa efectiv la beneficii.
Catre acest sistem a tins Diamant la 1841, cand, din Iasi,
la 7 Mai, trimete Divandui instituit de Regulamentul Organic
(Consiliul Administrativ al Principatului Moldaviei) un lung
memoriu prin care ii propune construirea unei asociatii agricoleindustriale cu tiganii Statului.
Documentul a fost descoperit de d. plofesor universitar
Nicolae Cartojan, printre hartiile lui N. Sutu lost ministru al
Domnitorului Mihail Sturdza din Moldova, si se afla in copie,
in limba franceza, la Academie. Este insotit de o peticie, introductiva, catre Consiliul Administrativ.
Nu putem publica aci acel Memoriu, deoarece, e prea lung.
Il -vom rezuma insa. Diamant se leaga in partea intaia a memoriului de capitolul III anexa, litera 0 din Regulamentul
Organic, in care se spunea ca este necesara stabilizarea
tiganilor Statului si intrebuintarea for la munci productive, in
scop filantropic si in interesul Principatului. Conform acestei
dorinti a pactului fundamental introdus la 1832 in Moldova,
Diamant incunostiinteazi Divanul ca :
Subsemnatul vazand ca acest scop filantropic n'a fost
Inca atins... Isi is libertatea de a supune respectuos onorabilului
Consiliu planul sau de colonii, au militare, ci agricole-industriale".

Pentru a convinge pe boieri ca planul lui e demn de luare

in consideratie, Diamant atesta in acelas memoriu ca vagabondajul si cersetoria au disparut in Olanda si Belgia multumita
acestui sistem ( !?) si ca dictatorul Francia din Paraguay a dublat veniturile Statului pe aceeas cale si ci .0. ameliorat radical
starea morals si materials a membrilor coloniilor. Ba Inca spune
Diamant, planul subsemnatului fiind mai perfectionat si mai
in raport cu natura psihica-morals a omujui", promite sa dea
rezultate si mai excelente.

Colonia, asa cum o vedea de-asta-data Diamant, era o

societate pe _actiuni care punea la dispozitie un capital de 15.000
(galbeni) cu care colonistii produceau valori pentru actionari,
for rezervandu-li-se participare la beneficii.
Cu acestea, am terminat sumara studiere a principiilor fourierismului romanesc.

Un ultim comentariu e necesar. El e isvorit din nevoia de

a .15.muri doua lucruri; intai: cari- au fost rezultatele practice
45

www.dacoromanica.ro

ale acestei extraordinare 1 surprinzatoare activiati a lui Diamant; al doilea: care este limita importantei ce i se poate da.
La prima intrebare raspundem cu insei amintirile celor
cari 1 -au cunoscut. Toti sunt de acord ca Theodor Diamant a
fost o personalitate desavarsita, o personalitate care prin exemplul vietii sale, jertfelor sale si prin maretia idealului ce 1-a urmarit, a impresionat profund intreaga generatie romantics dintre

1832-48. Caci dad falansterul dela Scaeni a murit, nimbul

de glorie din jurul eroului principal crescuse pans la adorare.
Intreaga stanga democratica a Partidului Liberal de atunci a fost
influentata de ideile lui Diamant. Cativa ani mai tarziu aceasta
influenza avea si se resimta chiar in desfaurarea evenimentelor
dela 48. Diamant contribuie imens la radicalizarea curentelor
si oamenilor cari la Islaz au ars filele primei Constitutii. De
acest merit memoria lui Theodor Diamant nu trebuie sa mai
fie vaduviti, si vaduvite de numele lui nu vor mai trebui sa
'fie, de-acfncolo, nici istoria socialismului romanesc si nici cea
a Romaniei contimporane.
Dar nici cu aceasta memoria lui Diamant nu poate fi mul-

tumita. Nu, pentruca opera lui, chiar efemera de va fi socotita, trebue aezata la locul cuvenit in istoria socialismului
international, acolo unde capitolul fourierismului are cunoscutul

loc de cinste. Nu e nici o exagerare, si iata de ce (51 cu

aceasta raspundem la cea de a doua intrebare) :
Mai intai, la Paris, Diamant n'a fost un oarecare. Diamant
a fost acolo un colar i un profesor -de seams. El a facut
parte din cei 40 cari &au retras cu Enfantin, in primavara lui
1831, la Menilmontant, si, un an mai tarziu, dupa distrugerea
acelui original camin, a par5.sit coala saint-simoniana impreuna

cu amicii lui (Lechevallier i Abel Transon) pentru a adera

la fourierismul practic. Pe aceti doi amici ai lui, istoria i-a inregistrat cinstindu-i; pe Diamant lea ignorat insa. L-a ignorat
pentruca el a parasit orasul luminii, pierzandu-i-se, aproape,
urma. Dar Diamant parasise Franca pentru a se sacrifica inteo
tara barbara dela gurile Dunarii. A se sacrifica pentru realizarea aidcrna a ideilor profes9rului sau Charles Fourier, pentru
fericirea umanitatii. A revenit in biata tars romaneasca pentru
a face din sarmanii Scaeni din susul Prahovei capitala mondial5 a lumii socialisie-falansteriene.

Nu era aceasta o diformitate a gandirii lui, ci dorinta de

46
www.dacoromanica.ro

a aplica intocmai planurile maestrului utopist. Cad intr'una

din operele lui (La Fausse Industrie", 1835) Fourier, vorbind despre posibilitatile de realizare a falansterelor, consimtia

ca nu orice term ii este favorabil. 0 asociatie falansteriana

trebuia sa debuteze cu cultura pamantului; mai tarziu trecea sr
la industrie. Dar pentruca sa poata razbi dela inceput, Fourier
insusi spunea ca tarile nordice nu sunt prielnice. Ca terenuri
favorabile el cita un domeniu cu coline, vei, ape curg5toare
si p5dure (exact ca la Scaenii lui Diamant) si dadea exemple:
Florenta, Neapole, Valenta, Lisabona. Cel mai nimerit loc pentru

o capita1s a lumii falansteriene ar fi fost insa Constantinopolul. Si, in fine, avand in vedere clima, care juca un rol considerabil in calculele constructiei fourieriste, maestrul spusese
(in acelas volum) ca imprejurimile Marii Negre ar fi ideate
pentru capitala mondial

a lumii falansteriene.

Dar pentru istoria internationals a socialismului, importanta operei lui Diamant nu se margineste la influenta asupra
epocii si nici la acea realizare a falansterului chiar acolo unde
Fourier credea ca s'ar cuveni sa fie asezata capitala universals
a lumii not pe care o visa. Mai e ceva, cel putin tot atat
de interesant: faptul ca, falansterul dela Scaeni a fost prima
constructie de acest fel din toate cate s'au incercat in diferitele OH.
Asa, istoria socialists inregistreaza cam vre-o 30 de falanstere in toata lumea, dintre cari cele mai importante au fost:
Farm Phalanx din Boston, Wisconsin

Phalanx, cea mai celebra,

din sudul Statelor-Unite, North American Phalanx din NewJersey, America. Ele s'au datorit propagandei facute de Horace

Greeley in ziarul New-York Tribune" in 1839 (Curierul Romanesc" i-o luase inainte...), au luat fiinta dupe 1840 i au
falimentat normaL Un alt falanster din America a fost cet
construit in Texas, la 1854, de catre Considerant si Caritagrel,
prietenii lui Theodor Diamant. Si acesta d5.du faliment.
In Franca au fost doui timide dibuiri intre 1837 i 1838;
mai demne de luat in seams furs incercarile lui Arthur Young
si d-nei Gatti, la Chateau-les-Citeaux in 1844, si cea dela 1847,
a capitanului Gautier, la Saint-Denis-du-Sig (Algeria). Acest
ultim falanster a trait multi ani, dar numai dupa ce abandonase cea mai mare parte din principiile pure ale fourierismului.
Toate aceste constructii utopice s'au produs deci cu cativa
47

www.dacoromanica.ro

ani dupe' cea dela Scaeni, din 1835. Inainte de Scaeni nu s'a
inregistrat decat o simple' tentative: cea a deputatului Baudet
Dulaury, in 1832, la Conde-sur-Vesgres (Franca), dar acesta a
murit inainte de a trece la aplicare. Dealtfel, Fourier a dezavuat-o personal si categoric in toate scrierile lui, pentruca acest
falanster urma se' fie construit de un arhitect care isi batuse
joc, pur si simplu, de mecanica fixate' de filozof. Asa c5 intSietatea in sera falansterelor ii revine comunei Sc5eni din
judetul Saacul si prea supusilor iobagi de pe vremea Ghia;
Vod5.

Tot asa, nu trebue ignorat faptul ca si familisterul din

Moldova, desi numai proect,
a fost si el primul in lume;
faimosul de Guise s'a infiintat abia la 1854, adica 13 ani mai
tarziu. Cu atatia ani in urma deci, Diamant a anticipat evolutia dela falanster la familister.
In concluzie, faptul ca activitatea lui Theodor Diamant
s'a desfasurat inteo taxa semi-barbara dela gurile Dunarii, nu-i
scade de loc inseranatatea, doctrina lui Fourier neconditionand
de fel crearea unui falanster de imprejurarile economice si politice ale unei tari, adica de gradul ei de civilizatie si inaintare
pe scara capitalismului.
Pentru atatea si atatea motive deci, lui Tudorachi Diamant
.si boierasului Manolache Balaceanu trebue
li se face' dreptate, prearnarindu-li-se memoria asa precum se cuvine unor troi
pe langa toate cele spuse pang acum,
cari, se' nu se uite,
si-au nimbat dreptul la nemurire cu suprema glorie' de luptatori pe baricade, glorie pe care n'a cunoscut-o nisi unul din
prietenii maestrului dela Besancon.

48

www.dacoromanica.ro

rytr..

1:
bt

:;

L.

:A
Fimia

3:3:,

.1.11*
/77

CONST. DOBROGEANU-GHEREA

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II
(1875 - 1900)

www.dacoromanica.ro

INTRODUCEREA SOCIALISMULUI STIINTIFIC

IN ROMANIA

pack socialismul utopic a fost adus direct din Occident

in Cara noastra, socialismul marxist a facut ocolul prin Rusia,

de unde a fost adus de intelectuali, emigranti rui, unii din

ei de origins etnica romans-basarabeana.

In nici o tarn intelectualii nu au jucat un rol atat de

covaritor i atat de hotaritor in viata socials a unui popor,
ca in Rusia.
Intelectualii furs in fruntea primei tnicari revolutionare
organizate i constiente, aceea a decembr9tilor" (1825).
Jertfele aduse de acetia, in indiferenta poporului rus, a
aparut multora inutile. Martirologiul decembristilor" inspira

insa noi generatii de intelectuali,

-

cari, sub influenta oamenilor de litere: Cernicevscky, Bielinski, a sociologilor M. Bakunin, Alex. Herzen, P.
Lavroff, A. Jeliabov, Ceacev, raspan-

deau, in perioada anilor 1860.1880,

noile idei socialiste i poporaniste.
Tot intelectuali furs acei cari
condusera micarea terorista in perioada de inspaimantatoare reactiune
tarista (1878-1887).

9-4-

Dupa infrangerea miscarii teroriste, alte generatii de intelectuali

se ridicara 1 organizara, cu pretul

a noi jertfe,
primele cercuri

41C-

A c;;I:ciileo.

tf;

.:;Verg,

"6,_

muncitoreti i Partidul Social-Demo-

crat rus, dupa metodele din Occident, avand ca baza teoretica doc-

trina marxista" (1883),

M. BAKUNIN

51

www.dacoromanica.ro

Ideologiceste, miscarea revolutionary rusa era alimentata

cu literature socialists si anarhista adusa din Occident (Elvetia,
Franca, Anglia) si strecurata clandestin pe la granitele dinspre
Germania si Austria.
Simtindu-se necesitatea unor puncte de contrabands si la
granita Romaniei,
mai putin pazita si, probabil, mai usor
accesibila, grape bacsisului,
fury insarcinati a.tiva revolu-

tionari si in primul rand un student dela Academia medicochirurgicala dela Kiew, de origins roman-basarabean, Nicolae
Petrovici-Zubcu Codreanu
Zdanovici,

(ca inlocuitor al unui oarecare

trecut in alt post).

Dupe un mic popas la Chisinau, N.

Zubcu Codreanu trece Prutul,
pe
la sfarsitul anului 1874, sau inceputul anului 1875,
si dupe putina
zabovire la Iasi, unde organizeaza centrul de contrabands Sculeni, prin colaboratorul sau Stefan Nicolaevici-Kulasco (mort mai tarziu de tuberculoza

in

_.

:'',1,
.;;

, Iv .

: im:

.--

-,
.-,1

la Ploesti), trece in Bucuresti.

De aci se pune in legatura cu Geneva, unde locuia Zamfir C. Arbure,
alt revolutionar roman-basarabean,

r----

dela care primeste un mare transport

de carp ilegale.
Acest transport si alte multe ce

succedat au fost trecute Prutul

de N. Zubcu Codreanu, prin punc,
tele de frontiers Sculeni (Iasi) si Galati.
In Mai 1875, C. Dobrogeanu-Gherea vine pentru a doua
oars in Romania, la Iasi,
in Martie acelas an trecuse pentru
prima oars prin Iasi, in drum spre Elvetia,
si tot in acel an
si in anul urmator, 1876, grupul refugiatilor rusi aflatori in Iasi
cu numele adevarat Nicolae
se mareste cu d-rul N. Russel,
Constantinovici Sudzilovski, Paul Axelrod, Nicolae Ciubarof
(mai tarziu sp5.nzurat la Odesa), d-rul Petru Alexandrof, fraALEX. HERZEN

i -au

tii Arkadatski, inginerul Kaceanovski, Jebuniof, polonezul Benedict Lovicki,

figura originals de revolutionar-romantic : luptator la 1848 pe baricadele din Polonia, soldat in revolutia rusa
dela 1863, condamnat la 5 ani munca silnica in Siberia, mort
52

www.dacoromanica.ro

in Bucuresti la 1 Martie 1893

i inmormantat la cimitirul S-fta
Vineri de sectia social - democrats
din Capita la.

Nicolae Zubcu Codreanu formeaza in Bucuresti un grup alcatuit din tineri studenti,

printre cari: C. Istrati (mai tarcu

ziu profesor universitar,
specialitatea chimia,
si ministru

de instructie intr'un cabinet conservator) K. Scorteanu, C. C.

Baca lbaa, G. V. Manicea, Al.
Spiroiu, C. A. Filitis, Emil Frunzescu, C. Caligari, . a.
In acela timp, -- 1876,

Iasi o grupare, avand in frunte pe stuse alcatueste i la

,<

,,

ZAMFIR ARBURE

(Desen de Nina Arbure)

dentul in drept Eugen Lupu (basarabean), studentul in medicina C. Stkuceanu, studentul Gheorghiu, functionarul dela C. F. R. HuberN. Valeanu, carora li se
aclaoga refugiatii basarabeni i rusi, C. Dobrogeanu-Gherea, d-rul
Russel, P. Axelrod, Andrei DuralP.
trescu i cei pomeniti mai sus. Dupa
doi ani, for li se alatura ca neofici

profesorii Ion i Gh. Nadejde, Boni-

faciu Hetrat, I. Turcanovici, refugiatul basarabean Zamfir Arbure

(intors din Elvecia) . a.
Toti acestia luara parte activa la
trecerea literaturii revolutionare,
venita din Elvetia, Germania, Franca

i Anglia,
peste Prut. Se pare
ca aceasta contrabands era cunoscuts de autoritatile romane cari,
influentate, de C. A. Rosetti,
inchideau ochii.
Intelectualii, refugiati rusi, traiau

CONSTANTIN CALIGARI

din munca cu bratele. Ei luasera,

la inceput, in intreprindere, conso53

www.dacoromanica.ro

lidarea unui zid al Academiei Mihailene ; mai apoi, ei s'au

indeletnicit cu diferite alte meserii ca : olaria, ciubotaria, s. a.
cum li se spunea,
refuMai toti revolutionarii,
giati din Rusia, locuiau la Iasi in casa unui polonez, cu a carui
s'a insurat C. Dobrogeanu-Gherea.
Sofia,
Para la isbucnirea razboiului ruso-romano-turc din 1877, activitatea acestor cercuri socialiste-revolutionare din Iasi si Bucuresti era restransa. Odata cu sosirea trupelor aliate ruse pe
fiica,

teritoriul romanesc, li se deschide insa un camp de activitatt

mai mare.
Armatele ruse, incartiruite in Romania, constituiau un material uman minunat pentru propaganda socialists. Gherea-Rus-

sel-Zubcu Codreanu formasera nucleul revolutionar cu sediul

mobil: Ploesti-Braila-Galati. El activa intens atat printre soldati
cat si printre ofiterii rusi. C. Dobrogeanu-Gherea se ascundea
la not in tars sub numele de Robert Jincs, american. E descoperit, insa, de politia rusa, care-i intinde o cursa i-1 rapeste
pentru a-1 trece in Rusia si de acolo, dupa un popas in faimoasa fortareata. Petru-Pavlosk din Petersburg,
e exilat in Siberia. (Putin timp dupa exil, evadeaza si trece in Norvegia, de
unde se intoarce in Romania prin Franca, Elvetia) . NicolaeZubcu Codreanu, doctorand in medicina, de teama urmaritii,
se stabileste medic de plasa la Puesti (Tutova), iar d-rul Russel, medic la Pitesti, apoi la Curtea de Arges. In 1878 Zubcu
Codreanu trece, in fata facultatii de medicina din Bucuresti,

doctoratul in medicink cu sprijinul lui C. A. Rosetti. Putin

care poseda o diploma din
timp dupa aceea si d-rul Russel,
America,
isi trece echivalenta la Bucuresti, interpret fiind
Zamfir C. Arbure si protector, acelas C. A. Rosetti, revolutionar din generatia conducatorilor miscarii dela 1848.

MOARTEA LUI N. ZUBCU CODREANU. Zubcu

Codreanu e dibuit si el de politia rusa,

care avea dreptul
si execute pe revolutionarii refugiati pe teritoriul roman.
Cu ajutorul lui C. A. Rosetti, se furiseaza din Bucuresti,
intr'o trasura, pan5. la statia Ghergani si de acolo, cu trenul,
se indreapta spre Curtea de Arges, la prietenul s5.u, d-rul Russel. Pe drum raceste, contracteaza o pneumonia si moare in
bratele doctorului Russel,
la 31 Decembrie 1878, scriind ultimele -i indemnuri: mor cu regretul ca n'am avut timp sa fac
54

www.dacoromanica.ro

ceva pentru Cara asta. Speranta

este in voi i copiii votri. faceti
din ei, luptatori pentru cauza poporului.

D-rul Russel voind sa faci prietenului sau, ateu,

o inmormantare civila aria cum dorise decedatul,
intampina rezistenta bisericii, din
ordinul episcopului de Arge, Ghenadie Petrescu (mai tarziu,
la
Mitropolit Primat caterisit
1893,

de Sinod la 1896).

J.,.

--Av

ZUBCU CODREANU

Prietenii protesteaza. Gazetele

Romanul,
ce ap5.rea sub directia lui C. A. Rosetti,
i
Romania Libera publics proteste, in legatura cu acest inci-

dent, sub titlul Libertatea constiintei. Protestul este semnat

dr. C. Istrati, I. V. tefanescu, D. Badescu, Eugen Lupu,
C. Scorteanu, G. V. Manicea, G. D. Granescu, G. Dimitriu,
dr. Russel i Dobrogeanu-Gherea.

Desgustat de mediul provincial imbacsit de prejudecati i

refractar oricaror idei generoase,

d-rul Russel parasete postul de

medic la Curtea de .Arge i se
instaleaza la Iasi, unde functiona
,

At
444:6`..

cercul socialist, condus de studentii

Eugen Lupu, C. Stauceanu, I. Cal-

.;

ciu, Grigoriu, etc. Cercul avea ca

scop: ridicarea morale si materials

a poporului roman. La el se alipira,

in 1879, i tinerii profesori Ion i
Gheorghe Nadejde, I. Turcanovici,
Bonifaciu Hetrat, . a.

ti

ZIARUL BESARABIEA".
La 28 Septembrie 1879 ei fac sa

C. D. GHEREA (in tinerefe)

apara ziarul Besarabiea, primul

ziar socialist din Romania. Titlul e
dat de Turcanovici. (Un cercetator
al istoriei micarii socialiste in Cara
noastra, Mihail ova, relateaza fap,
55

www.dacoromanica.ro

tul ca, cu doi ani inainte,

in 1877,
pe timpul razboiului
ruso,romano-turc ar fi aparut, sporadic, o prima gazeta socialists
care purta titlul Socialismul. Cercetarile noastre la Academie,
la batrani,i din miscare sau posesori de biblioteci, nu ne-au dus
la descoperirea acestei gazete).
De ce s'a ales titlul gazetei, cu o rezonanta iredentista:
Besarabiea ?

Se pare, din motive tactice : pentru a beneficia de inga,

duinta autoritatilor, cari puteau privi Cu simpatie un ziar cu
titlu ce putea fi si un steag nationalist.
Gazeta Besarabiea afisa insa tendinte mai mult anar,
histe,bacuniste.

Besarabiea" e primul ziar socialist. El apare la Iasi la 28

Septembrie 1879 sub conducerea d -rului Russel si a lui Ion
Nadejde. Articolele nu erau semnate. Singura, Sofia Nadejde
semneaza cateva articole.
In total au aparut 15 numere, bi,saptamanal, in patru pa-

gini format mare, pretul unui exemplar fiind

districte 20 bani").

15

bani (in

Colectia nu se gaseste in biblioteca Academiei Romane si

nici in alte biblioteci publice, &pi investigatille f5.cute de noi.
Singur prietenul Stefan Voitec,
pasionat colectionar de literature si vechi documente socialiste,
poseda colectia intreaga.
Vom reproduce articolul de fond, din primul nr. al ziarului,
care este o profesie de credinta a socialistilor din Capitala
Moldovei, acel Iasi linistit si patriarhal de odinioara, leaganul
socialismului, al literaturii si al atator polemici in jurul ideilor
generoase si al cartilor frumoase.

IA.*II 27/9 SEPTEMVRIE.

Pentru noi care stim ca

poporul nuincitoriu este producatoriul avutiei si la nevoie apara,

toriul societatii, starea nenorocita a acestui popor la noi ne este

foarte engrijoratoare. Cum ca starea lui nu este buns, vedem

din faptul ca merge stengendu,se pe fie-care zi. Poporul se bra,
neste rau, se embrace rau, locueste en case nesinatoase, munceste

munca grea si tot nu se alege nimica.

Boalele bentuesc natiea de la un capat la altul, cercetarea
medicala este numai pe hertie si chiar de ar fi si reala tot cel
mare folos, iea singura n'ar putea aduce. En privinta desvoltarei
56

www.dacoromanica.ro

intelectuale se poate zice ca cu toate milioanele de franci chel,

tuite pentru aceasta, poporul nostru mai n'a facut vre un progres. Teranii nuli cunosc drepturile si se lass apasati si ju,
pulp ca si en vremile vechi.
En privinta morals vedem cu parere de rau, ca cangrena
coruptiei a trecut dela spuma natiei la poporul muncitoriu.
Nu suntem noi cei dintaiu care am observat faptul ca te,

ranii stau rau. Multi au spus,o si o spun pe toate tonurile si

on si cend au nevoe de o miscare patetica, care sa poata face
bun efect intr'un discurs. Multi spun din deplina convingere
aceleali lucruri ; ensa se encurca din cine stie ce prejuditii si
nu gasesc nici o scapare. Multi gasesc mijloace bune, ensa nu
le pot, on poate nu vrea sa le puns en practica.
En ziva de asta,zi, existenta poporului nostru este amenin,
tata de doua mari primejdii, printre altele mai mici. Una din
aceste primejdii este aceea de a ne vedea entr'un viitor apro,
piat, inlocuiti prin straini si mai ales prin Evrei. Nu ar fi bine
si se is en saga aceasta amenintare, de atetea on repetata si
bazata pe rezultatele statisticei, care arata ea numarul mortilor
entrece totdeauna numarul nascutilor, pe cend la evrei, din
contra, numarul nasterilor entrece cu mult, numarul mortilor.
Afars de aceasta, tot felul de straini imigreaza, adica yin en
tars la noi si se aseaza si le merge bine, mai ales Evreilor.
Aceste doua cauze, adica enmultirea repede a Evreilor si necon,

tenita gramadire de straini vor fi de sigur de ajuns, pentru a

enlocui in aceste locuri, un neam ca al nostru, care merge ern,
putinendu,se.

Trebue prin urmare cautata cu rigoare stiintifica, cauza sau

cauzele ce fac imputinarea noastra si pe urma sa cautam a le
enlatura. Si 1111 creada cineva, ca navalirea strainilor, ar fi cauza
acestei slabiri a elementului romen, ci din contra, din cauza sl a,
birei noastre, au gasit aici loe potrivit pentru desvoltare, ele,

mentele straine. Multe popoare au navalit en tarile noastre si

s'au asemaluit si enghitit de poporul nostru ; dar dela un timp
encoace, din ce cauze oare, nu poate asemalui, sieli, cate,va
natii mai terziu entre noi.
A doua primejdie mai amenint5.toare, este aceea de a fi
subjugati de Rusiea, on de Austriea, on empartiti de ametadoua.
Cine nu stie la ce maestrita lucrare de desnationalizare sunt
57

www.dacoromanica.ro

supusi romenii, din tarile aflatoare sub stapenirea streinilor ?

to Besarabiea toate invitaturile se dau in ruseste, limba poporului, adica limba romena nu se afla in scoli, cartile si ziarele
din Romeniea noastra sunt oprite de a intra in Besarabiea. In
partile supuse Austriei, toata lumea stie, cum Ungurii imitanrd
pe bunii for prieteni Rusi, fac limba maghiara obligatoare in
toate scolile.
Dupa luarea tarilor noastre de vecini, soarta ce ne asteapta
este sigura. Teama de a fi enghitite, de catre marile natiuni mi-

litare, o au si trebue sa o aiba toate popoarele ce se afla en o

stare, asemenea cu a noastra. Multe nedreptati ni s'au facut si
nu ar fi aceasta cea dinteiu.
Cum ca guvernele europene nu se conduc de ideea dreptatii, avem dovada purtarea lor, en cele mai din urma timpuri.
Naivi am fi not data ne-am legana cu desarta credinta,
ca Cara noastra are o pozitiune, asa encet face cu neputinta
entelegerea entre acei, ce ar vroi s'o emparta. Cu empartirea
Poloniei, s'au empicat foarte bine. Cu ciuntirea Turciei, de asemenea ; desi se striga pe toate tonurile, ca integritatea Turciei este necesara pentru echilibrul Europei. Fiecare si-a luat

partea, si a gasit, ca toate cete s'au facut sent bine acute,

frumoase si ca toate merg, cet se poate de bine en cea mai
buns dintre lumi.

Un alt fapt si mai ensemnat si care ar trebui sa ne faca

sa deschidem ochii in patru, este cel entemplat cu Bosniea si
Hertegovina. Poporul asuprit de Turci, atetat si de prieteni,
s'a revoltat si s'a luptat ; multi au si murit pentru neaternare.
Rusiea a scos foc si pars, pentru slavii macelariti. Resbelul cu
Turciea encepe peste cetva timp. Rusiea envinge si la urma urmei, cu ce d5.ruieste dreapta Europa pe Bosniaci si Hertegovineni?
ies de la Turciea si ei da Austriei, par-ca cine stie
ce mare deosebire ar fi, entre o robire si alta, par ca pentru
aceasta se luptase Bosniacii si nu pentru independents.
Cum s'a facut cu aceste popoare o nedreptate, pentru ce
nu s'ar face si cu not una ?
Dar zic unii : Noi suntem popor latin si Europa latina nu
va rasa pe un popor de acela-si neam sa piara, nu va lasa
sentinela enaintata a latinitatei, sa fie zugrumata de slavi, on

de germani.
58

www.dacoromanica.ro

Bine ar fi data ar fi asa ; dar din nefericire treaba se

petrece altfeliu ; faptele dovedesc ca Europei nici nu-i trece
prin gend, despre misiunea noastra etc. Sa nu enaintam numai
vorbe, ci sa le dovedim, cet de putin.
Pentru ce Europa latina lass milioane de romeni sub jugul
slavilor on austriacilor, unde sunt supusi prin violenta si videnie la desnationalizare ?

Daca Europa latina ar vroi sa faci aice, un stat puternic,

de origins latina, am vedea-o staruind si lucrend la intarirea unei

nationalitati puternice aice. Asa lucru nu se observa ensa.

Ar putea nice cineva ca Europa latina vrea dar nu poate;
atuncea data nu poate : de ce sprijin ne-ar putea fi noua acea
Europa ?

Ne ramen deci pentru Europa latina doui alternative: una,

ca nu-si bate capul de ceeace noi vom putea sa patim ; alta,
ca ne vroieste mult bine, dar nu poate face nimica pentru noi,
Noi ramenem prin urmare- supusi la primejdiile aratate si
nu avem de unde astepta ajutoruri din afara. Ajutorul trebue
cautat en noi ensine, en inteligenta cinstita si en poporul muncitor. Boala noastra interns, precum si primejdia externs, sa le
timaduim prin silintele noastre. Sa zicem si noi, imitend un
cuvent vestit : Romenia va lucra singura".
Daci am putea gasi prieteni nu ne vor strica, chiar data
ne vom fi pregatit pentru a lupta singuri. Daci am putea
gasi atuncea, iara va fi bine : caci asteptendu-ne la o &Itemplare ca aceasta, ae vom fi pregatit, cet ne este prin putere.
Vazend aceste primejdii care bat la usa, n'am putut sta
cu menile en sen. Din munca acestui farm romen, am trait
pens acuma si traim si asta-zi. Prin_ munca lui, ni s'a facut cu
putinta capatarea envataturei cet o avem si noi. Pentru niste
oameni cinstiti, credem noi ci este o datorie, de a se engriji
de mijloacele, ce trebuiesc de entrebuintat si de a le pune
chiar en practica, cet vom putea.
Alt scop nu vom avea 'en vieata noastra, decet emputernicirea poporului muncitor,

Pentru a ajunge la acest rezultat, dorit de noi, am format

acest jurnal. Credem ca el va servi, ca un mijloc de a uni
pentru acela-si scop, pe oamenii cinstiti, care recunosc adevarul
convingerilor noastre.
59

www.dacoromanica.ro

L'arn numitu Besarabiea", pentru ca sa se stearga din

inima noastra, amintirea jumatatei Moldovei, care sta sub jugul
barbar al Rusiei actuale. Vroim s5. gendiasca Romenii, la vii,

torul ce,i asteapta. Si vada cum sa faca pe teranul din Ro,

meniea mai ferice, decet pe cel din Besarabiea, pentru ca sa
aiba tragere de inima catre not si Romenii de acolo 'si sa do,
rieasca unirea cu not ; iar nu sa se entemple contrariul; daca
ar afla teranii ca teranul din Besarabiea, sta mult mai bine
din punctul de vedere material, ei n'ar entelege asuprirea inte-

lectuala, la care sent fratii for supusi si s'ar bucura poate de

a face parte din crestina Rusie, care ar sti foarte bine, sa,i
endulceasca deodata, ne,cerendu-le dari, serviciu militar, etc.
Necesitatea unui jurnal, care se ocupa mai cu dinadinsul

de binele teranului, era foarte simtita. Un jurnal care sail dee

parerea en chestiunile la ordinea zilei, fara a fi acuzat de par,
tinire si de cardasie, iera trebuitor. Asaifeliu de jurnal va fi
jurnalul Besarabiea".
Pe lenga aceasta, fiind,ca pentru ajungerea scopurilor
noastre, trebue sa ducem o lupta tuturor prejudecatiilor si deprinderilor neentemeiate, credem foarte bine a ne sili, sa facem
rezultatele stiintei cunoscute, la cep se poate mai multi. Lumina sa alunge entunerecul.
Asa dar, credem ca jurnalul nostru nu se va departa de
la scopul sau, entrebuintend en parte personalul redactiunei,
pentru popularizarea rezultatelor stiintifice dobendite en toate
directiunile.

flnainte de a encheia aceasta profesiune de credinta ieste

enca nevoie de a lamuri pozitiunea noastra fata de reactionari
si liberali.

Prin, reactionari entelegem pe toti aceia ce voiesc sa en,

toarca natiunea en formele prin care a trecut, pe aceia ce stau
cu spatele c5.tre viitoriu si au idealul en trecut.
Prin liberal; pe aceia care au idealul en viitoriu si gen,
desc sa faca sa enceteze odata urmele barbariei primitive a
omului si

sa nu mai fie nici enteun chip omul robit de

alt om.
En categoriea gheseftarilor punem pe aceia, care fara con,
vingere politica oare,care afieaza acele principii, care aduc bani

la chimeriu. Toate tendintele reactionarilor ne sunt uricioase

60

www.dacoromanica.ro

si admiram fruntea senina si obrazul nemiscat al acelora ce

sustin ca ideile liberale sunt envechite si cele reactionare rezultatele sigure ale privirei stiintifice a lumei.
Noi stim ca fondul ideilor reactionare el au toti despotii
salbateci de acuma si oamenii fosili ii aveau.
Alta data vom arata ce ieste societatea dupa rezultatele
sigure ale stiintei. Nu putem cu nici un chip sa ne empacam
cu ideile de reorganizare ale reactionarilor si credem ca nu prin
aceste idei, Romenia va putea fi mentuita de primejdiile ce o
ameninta.

Reactionarii arunca Constitutia si viseaza o lovitura de

stat, cu un guvern aproape despotic. Pedeapsa cu moartea,

pentru ca en adevar, cum pot mai bine astupa gura unui om,
decet omorendul Se entelege ca vor avea Domniea-lor grija,
ca acei ce vor Linea vieata altora en meni sa fie din partida
for si sa entrebuinteze aceasta arms pentru mai mare glorie a
despotismului.

Reactionarii au gust sa enteleaga chiar acuma, cend Constitutia tot ieste macar pe hertie, ca prin libertate de constiinta,
se entelege libertatea de a cugeta orice vei vroi ; ensa nu si

voiea de a traduce en fapte convingerile. Asa 's'a exprimat

unul din sefii partidului reactionar,.. Domniele-lor se fac mai

catolici decet Papa si vroiesc sa ne trimeata in Rai cu deasila.

Domnii reactionari mai gasesc enca ca prea multi feciori de
oameni de rend s'o urcat si au influents en stat si ca feciori
de boieri n'au chip si le tie piept pentru ca bine'nteles Domniele-lor, cuconasii, n'au timp s se ocupe cu cartile de studiu,
ca feciorii de mojici, on de opincari.
Pentru a pune pe fie-care la locul sau, gasesc un mijloc
foarte bun acela de a nu avea dreptul de a envita decat feciorii de oameni cum se cade, de oase sfinte ; iar feciorii de

altfeliu de oameni sa caute de negot, de meserii, de plug si

asa mai encolo.

Nu este destul merit de a fi fecior de boieriu, ce mai

trebue de ridicat si pe cei mintosi de rend ?
Dupa Domniele-lor, boierii au facut totul direct on indirect. Fara boieri vai de om ar fi en tam aceasta !!.
Domnul de Bismark ieste un ideal pentru multi sefi ai
conservatorilor sau a reactionarilor. Tot ce Domnia-sa face ieste
o aplicare a celgr mai bune fapte si legi stiintifice. Ce-i drept
61

www.dacoromanica.ro

ca fericirea Germaniei se poate compara cu a Rusiei si le foarte

multamim Domnilor reactionari de reteta for politica. Cad nu
vroim sa ajungem ca Polonia prin saparea unei prapastii entre
popor si entre asa numita parte inteligenta.
Liberalii ca si not sustin, dupa cum se vede din jurnalele
for si din discursurile tinute en Camera, urmatoarele lucruri
foarte bune: necesitatea de a face ca constitutia sa nu fie o
liters moarta ;
emanciparea economics a teranului, pe lenga
cea politica;
educarea masselor prin. exercitarea drepturilor
descentralizarea.
prevazute de legile existente ;
Toate aceste principii ale liberalilor, combinate la un loc

empinse pens la toate consecintele logice; puse en practice de

masse, chiar prin sfaremarea obstacolelor ce ar putea face din
aceste drepturi numai drepturi fictive,
iata unde gasim si
not posibilitatea unei reorganizari a Romeniei.
Dace acuma, cineva ne entreaba din ce partida suntem si
ce nume purtam, nu putem raspunde alta decet, ca nu suntem
enregimentati nici enteo partida si ca nici nu avem nevoie de
a fi cunoscuti sub un nume. Noi vroim sa apar5.m poporul
muncitoriu, sa ne identificam interesele cu ale lui. Care sunt
ensa interesele poporului? Cum vor fi aceste interese satisfacute ? Aceasta o vom desvolta in foaea noastra.
Vag socialism, nemarturisit, putin iredentism, jurnal de
cultivare stiintifica a masselor, cu lupta contra prejuditiilor",
din ordinul
aceasta a fost prima gazeta socialists, interzisa,
guvernului la cererea Rusiei tariste, dupa 15 numere. Editorialul
cum
si in general articolele din ziarul Besarabiea" sunt lungi,
se obicinuia sn presa de pe vremuri, cum scria si Eminescu la
Timpul", articolele de fond.
In afara de editorial (scris de I. Nadejde, dupa stil), ziarul

continea cronici interne" si ,,externe", nesemnate, foiletoane

literare si stiintifice, cronici locale, iesene, un articol lung
ce a aparut in mai multe numere sub titlul Momente din istoria fimeei", semnat de Sofia Nadejde (singurul articol semnat), anunturi etc.
La moartea filosofului si economistului german Eugen Dull,

ring, cu care a polemizat Fr. Engels,

Besatabiea" face un
scurt necrolog elogios, cuprins in chenar negru.
Interventia Consulatului rus din Iasi determine guvernul
62
www.dacoromanica.ro

sa-i interzica aparicia. Prefectul Leon Negruzzi,

din ordinul
guvernului,
pune in vedere d,rului Russel si fratilor Jon si

Gh. Nadejde si inceteze aparicia gazetei, pentru a evita o

reprimare.

In gazeta 4tafeta" ce aparea la Iasi, gasim anuncul re,

dactiei Besarabiea": ziarul isi suspends aparicia din cauze cu
totul independente".
Oficiosul guvernului liberal, editat in limba franceza,
L'Independance Roumaine" din 15 Decembrie 1879, anunta,
de asemenea, incetarea apariciei primei gazete socialiste.

SOCIETATEA CARUTASILOR SI LEMNARILOR".

Socialistii ieseni faceau o intinsa propaganda cu deosebire
in lumea tinerimii studioase din licee si universitate,
mai

apta, prin caldura varstei, pentru porniri idealiste.

Dar pentru ca miscarea trebuia si aiba un substrat proletar, ei infiinteaza si un sindicat muncitoresc cu denumirea :
Societatea carucasilor si lemnarilor din Iassy". (0 prima orgacu caracter corporativ si democratic,
nizare de bresla,
in Bucuavusese loc, anterior,
exact la 1 Octombrie ,1872,
resti, cand s'au pus bazele Asociatiunei lucratorilor din
Romania" cu sediul in str. Academiei nr. 24 si care a editat
si un ziar, efemer, Lucratorul Roman").
Sediul societatii garucasilor si lemnarilor" dar mai cu
seams locuinta d-rului Russel din str. Stefan cel Mare si a
lui Ion Nadejde din Sararie", erau adevarate cluburi revolutionare, in cari se facea critica alcatuirii sociale, inechitabile
si nedrepte si se propovaduia ideea transformarii sociale, radicale, in vederea instaurarii unei not ordine economice si
umane, care sa asigure fiecarui ins : dreptul la viata, dreptul
la munci si la produsele integrale ale muncii,
PRIMA BROSURA SOCIALISTA.
In 1880 apare prima
carte de propaganda socialists in romaneste. Este datorita aceluias
doctor Russel. Asimilase,ca si Gherea, uimitor de repede, limba

si cultura romineasca. Oartea se numea Un studiu psychiatric,

urmat de cSteva comentarii asupra ideilor s5n5toase" (Iassy,
1880, Tipo-Litografia Buciumului Roman). Lucrarea i-a fost
prilejuita de greva studentilor ieseni, impotriva profesorului de
si de un atac al gazetei
celebrul maniac Suciu,
drept roman,
liberale Miscarea Nationale ", impotriva spiritului bolnavicios",
63

www.dacoromanica.ro

ce se cuibarisel a Universitate. In acel Studiu

socialist,
psihiatric" Russel se razboeste mai intai cu redactorul Miscarii
nationale", gasindu-1

ca sufere de melancholia chronica in

stadiul cel mai inaintat, cand psychopathia din causa tensiunei

bolnavicioase, activitatei exagerate a creerilor in aceeasi directiune, provoaca deja oare cari procese atrophice in centrurile
rationamentului i a logicei haemispherelor anterioare".

Spre sfarsitul brwrii urmeaza o expunere a principiilor

socialiste, din cari citarn, la intarnplare :

Socialismul nu este cleat o directiune cunoscuta a progresului social, directiunea aratata de tiinta sociologiei, el nu
e de cat un drum care pornind dela revolutiunea socials, adeca
dela epoca socializarii complecte a capitalului 1 a trecerei instrumentelor mari de productiune in posesiunea colectivitatii
muncitoare, merge pans la infinit".
Socialistii adevarati, domnilor, sunt acei oameni pe cari
natura i-a inzestrat cu o mai mare doza de instincte altruiste
de cat pe oamenii de rand."
Revolutiunea este sfaramarea gogoaei de catre nymfa i
esirea ei afara, sau sfaramarea oului i esirea puiului din el".
In fine, expunerea de principii se sfarete cu un program
practic, cuprinzand cateva puncte de revendiari imediate :
emanciparea femeii, asigurari sociale, descentralizarea si... socializarea.

Un studiu psihiatric" a avut o

covaritoare influents

asupra tineretului studios. Foarte multi studenti i elevi de

liceu 1-au citit, fiind sedusi de ideile socialiste preconizate de
d-rul Russel. Si totusi... Russel avea o foarte proasta parere
despre studentimea romans i despre tineret in general ! Dupa

ce in Studiul" sau, Russel face tineretului o strapica morals,

sfarete cu constatarea :

Aceasta junime ni-va da poate buni sub-prefecti, buni

procurori, iara nu aparatori tenaci ai drepturilor celui sarac i
apasat. Junithea noastra nu e cleat o biurocratie cu caiu la
gura".

REPRESIUNEA MISCARII SOCIALISTE.

In primavara anului 1881, Cercul Socialist din Iasi is initiativa
unui banchet, la care si se sarbatoreasd Comuna,
ani64
www.dacoromanica.ro

e.:t17,WW.:;ifgeiCS1-1;STAt*..,,?:""s7"lai

414
*1.,

04-

0
C

7
0

n:r
u-

0
0

0
0
0

_c
CD

0
_a

Dele stenga la dreapfa : Dr. Criisescu (134sarabeanu), Culalcu, Gherea, N. Codreanu, Ducesoy, clr. Petru Alexandroff
7

www.dacoromanica.ro U0

versarea a zece ani dela isbucnirea revolutiei din Paris (18

Martie 1871), cand proletariatul,
dupa infrangerea armatelor
franceze de Nemti,
pure stip'anire pe putere in capitala
Frantei, dar e risturnat de maresalul Mac-Mahon, dup5. 2

luni (la 22 Mai 1871).

E posibil ca in secretul constiintei lor, refugiatii rusi si
basarabeni,
ca si socialistii autohtoni, neofiti,
sa fi intentionat s5.rb5.torirea,
concomitent,
si a asasin5.rii tarului
Alexandru aI II-lea (13 Februarie 1881), ucis cu bombe de

revolutionarii teroristi.
Consulatul rus b5.nuind scopul nem5.rturisit al banchetului,
interveni,cu influenta pe care o exercita Rusia tarista, din vremea
si guvernul roman fu silit sa reprime
Regulamentului Organic,
miscarea socialists, care abia prinsese a se infiripa. Cu brutalitatea obisnuita a autorit5.tilor noastre, atunci c5.nd lucreaza din
ordin dat de sus, se procedeaza la perchezitiuni domiciliare, la
mai toti militantii (se pare ca se c5.utau : bombe si dinamit5.,

ce trebuia sa aib5. si nihilistii" romani). D-rul Russel, Paul

Axelrod, Andrei Dumitrescu si alti c5.tiva refugiati rusi fury
arestati, tinerii profesori Ion Nadejde, Gheorghe Nadejde si
anecdotist,
de mai
Teodor Sperantia (cunoscutul scriitor,
tarziu) furs suspendati din invat5.m5.nt si trimisi in judecata
Consiliului profesoral, iar studentii Const. Mille, Alex. Badarau

si C. Mihail furs eliminati din Universitate. (Ion Nadejde a

fost eliminat definitiv din inv5.t5.mant ; Gh. N5.dejde si Teodor
Sperantia, furs numai suspendati temporar).
D-rul Russel si Andrei Dumitrescu, dupa o lung de detentie,

sunt expulzati din Cara, ca periculosi ordinei in Stat".

La guvern erau liberalii, de sub sefia lui Ion C. Br5.tianu,

vizirul.

E interesant de retinut ca arestarea d-rului Russel s'a

operat de catre Gh. Panu,
pe atunci prim procuror al Par chetultii Iasi (mai tarziu avocat, publicist si sef al Partidului
Radical). Seful Parchetului, Gh. Panu nu suferise Inca deformatiunea profesionala a slujitorilor Parchetului ; el r5.m5.sese omul
de omenie, cu convingeri democrate si legaliste, care-si &idea

seama ca e constrans de functie, Si execute un ordin, in fond

anticonstitutional, deci ilegal : arestarea unui om pentruc5. profeseaz5. alte idei decat cele ale stapanirii. De aceea, arestarea
5

65

www.dacoromanica.ro

doctotului Russel a fost facuta de Gh. Panu, cu toate menajamentele si cu emotia vadita a executantului, care avea lacrimi
in ochi. D-rul Russel vorbea tocmai unui auditor incalzit de
patosul oratorului. Printre asistenti se afla si tanara Marthe
Brandes, o fiica a Iasului, mai tarziu mare artists dramatics,
pe prima scena a Parisului : Comedia Franceza,
cand apare
primul procuror Gh. Panu, cu mandatul de arestare.
Dupa o lung de detentie,
cl-rul Russel,
Aprilie 1881,
P. Axelrod si Andrei Dumitrescu furs expulzati peste granita,
in Bulgaria. (Andrei Dumitrescu avea sa se reintoarca,
prin
protectia lui C. A. Rosetti, la interventia lui Gherea,
si sa
fie incetatenit, devenind unul dintre cei mai reputati restauratori
din Bucuresti. D-ruL Russel,
amestec bizar de revolutionar
romantic si spirit aventurier,
dupa peregrinari pline de peripetii prin Franta, America, insulele Havai,
unde, sub numele de Kauka Luchini, avea sa devie presedintele Senatului
poporului Maori, proprietar de plantatii de zaha-r in insula
Ochin, propagandist socialist in Japonia,
moare in China, la
Tien-Tsin, la varsta respectabila de 83 de ani, in 1929.
Dupa aceasta represiune, refugiatii rusi si basarabeni parasesc Iasii, raspandindu-se prin diferite tolturi linistite din tars.
Acest prim episod din miscarea socialists e redat de C.
Mille, in romanul auto-biografic Dinu Milian",
roman lipsit de valoare literara, dar interesant ca document istoric, evocator aY epocii.
Reproducem din comentariile
presei, de pe acele vremuri, un pasaj
dintr'un articol scris, desigur, de
Mihail Eminescu, in oficiosul con-

servator Timpul" al carui director era marele si nefericitul poet,

(ideile, stilul, expresitle sunt ale
lui Eminescu, din proza si poeziile
sale) :

Inttun stat in care nu exists

masura pentru merit, in care, din
contra, merit si stiinta sunt cauze
de persecutiune...
cesi

THEODOR SPERANTIA

spiritele tinere

cari s'au nascut cu o coarda mai

energica de perceptiune si de vointa,

66

www.dacoromanica.ro

am putea zice naturile alese, pierd

increderea in organizarea societatii

si inclina a adopta niste idei de

destructiune.

...Tocmai ne vin in minte numele nihilistilor romani din Iasi,

fratii Nadejde si Mille, si o spunem drept...
ca incepem, nu a
justifica, dar a esplica psicologic

jj

aceste fenomene.
Fratii Nadejde de exemplu

sunt amandoi tineri cu tiinta de

carte ; am putea zice ca in degetul

for mic au mai multi Wince de

cat Costinescu on Craciunescu, in

capete. Ca merit se poate adaoga
ca, in lipsa totals de mijloace, de
vreme ce sunt dintr'o familie foarte

tot ce stiu au invatat

intr'un ora din tars, firs a face
un pas in striinitate. Cu toate
astea ei stiu limbile clasice, mai

saraca, ei

CONST. MILLE

multe limbi moderne, au inghitit cu ardoare ceea ce le-a venit

in many din stiintele naturale.
.E firesc ca asemenea naturi energice sa fie izbite de
spectacolul incurajarii sistematice a nulitatilor, sa le apuce un
fel de disperare de viitorul societatii in care traesc i sa-si deschida perspectjva unei reforme prin rasturnarea radicals a tot
ce exists.
D. Carp, in a noastra parere, face rau de micsoreaza
importanta intamplarilor din Iasi.

Pe cat stim acesti tineri...

nu sunt pretinsa natie i

pretins popor, ei sunt adevarat popor.

...Mintea acestora nu se poate vindeca prin imbunatatirea
sortii for personale, prin functii si diurne."

MERITELE PRECURSORILOR SOCIALISMULUI.

Ca sa putem aprecia meritele morale ale -precursorilor soNicolae Zubcu-Codreanu,
cialismului in Tara Rcmaneasca,
dr. Russel, Zamfir C. Arbure, C. Dobrogeanu-Gherea,
trebue
67

www.dacoromanica.ro

sa ne infatisam mediul economic si politic, ca si imprejurarile

grele in cari s'a nascut, la noi, miscarea socialists.
Tara noastra nu a cunoscut antagonismele si luptele de
elasa intre burghezie si proletariat cari, in Occidentul european, au dat nastere ideilor socialiste.
din
i nu numai clasa proletariatului industrial lipsea,
cauza ca nu aveam industrie la acea epoca,
dar nici burghezie,
propriu-zis, nu exista, la inceputul formarii Statului roman.
Tara aproape exclusiv agricola, inconjurata de trei din cele
mai marl dar si mai inapoiate tad: Rusia, Austria, Turcia, singura

clasa puternica la noi era boerimea, pe cat de restransa ca

numar, pe atat de puternica prin stapanirea pamantului si a

nu
poporului iobag. Stratul subtire de burghezie, targovetii,
avea mai nici o insemnatate in viata publics a tarii, fiind
prea rastrans ca numar si in mare parte, de origins strains,
ceeace reducea Inca din insemnatatea burgheziei.
Daca totusi in Romania s'au introdus institutiuni constitutionale si alcatuiri liberale, pe earl burghezia occidentals le
cucerist dupa lupte Indelungate, premergatoare revolutiei franceze
(1789) i revolutillor de la 1848, aceasta se datoreste unor

imprejurari independente de vointa clasei dominante romane.

Reformele introduse in taxa romaneasca sunt rezultatul nu
al unor necesitati interne, nationale, ci al unor necesitati infernafionale. Tratatul european Incheiat la Paris (7 19 August
1856), dupa rasboiul Crimeei, care inapoiase Moldovei 3 judete
din .Sudul Basarabiei si Inlesnise Unirea Principafelor, ne-a
impus desrobirea taranilor. Mihalache Kogalniceanu recunoaste

acest fapt istoric, inteun faimos discurs, in care se casnea sa

franga cerbicia boerilor : Trebue sa dam libertate si pamant
taranilor, ca sa ram'anem credinciosi obligatiilor ce ne impune
Trafatui din Paris".
Statele occidentale aveau interes ca in acest colt al Europei

sa creeze, unul cate unul, state moderne, solid inchegate, cari sa

formeze o stavila contra tendintelor expansioniste ale Rusiei tariste.

Au contribuit, desigur si tinerii democrati la rasp'andirea

ideilor democrate si intrciducerea institutiilor moderne in Cara
noastra, dar intr'o mai mica m'asura decat imprejurarile internationale, cari reclamau crearea unui stat modern, aci la gurile
Dunarii,
bariera solids impotriva eventualelor tendinte expansioniste ale Rusiei, spre Constantinopole si imperiul turcesc.
68

www.dacoromanica.ro

Pasoptismul bonjuristilor" romani,

miscare revolua fost o
tionara burghezi pentru reformarea tarii noastre,
miscare neinsemnata, fara'intindere si fara adancime in massele
populare.

Singurul pasoptist" sincer si consecvent democrat, C. A.

Rosetti, a limas un izolat in viata publics a tariff.
Cu atat mai mare trebue sa fie recunostinta generatiilor
socialiste de azi, fats de precursorii miscarii socialiste din tam
noastra.

Intr'o tara lipsita de traditie revolutionara, lipsita de un

mediu priincios ideilor de avant-garda, ei au staruit totusi in
raspandirea ideilor de eliberare a poporului iobag, infruntand
represiunea clasei stapanitoare si indiferenta mediului inconjurator, cu credinta nestramutata in progresul ineluctabil al omenirii, prin socialism.

COMITETELE REVOLUTIONARE BULGARE".

Tara romaneasca a constituit a doua patrie pentru multi
luptatori Bulgari, cateva decenii inainte kle crearea statului bulgar, pecetluita prin Tratatul dela Berlin, 1878.
Unul din acestia, Gheorghe Racovski, "bunicul d-rului Christian Racovski, scrie in ziarul sau, ce aparea in Bucuresti,

Badasnost" (Viitorul") : Dupa caderea Bulgariei sub jugul

Turciei, Cara romaneasca a fost pentru natiunea bulgara un
azil liber si inviolabil, iar casa sateanului roman a fost deschisa Bulgarului, cu cea mai mare si cordials ospitalitate" (8
Martie 1864).
Afirmatia lui Racovski e intarita de toti cei cari au facut
istoricul redesteptarii poporului bulgar, chiar istorici burgheji". Ghesov, seful Partidului Nationalist bulgar si fost prim
ministru, scrie in ziarul sau Mir", in 1912: Marii nostri
revolutionari, scriitori si luptatori : Racovski, Karavelov, H.

Boteff, Hagi Dimitrie, Stefan Caragea, P. Hitov siT intreaga

pleiada, numai pe p5m5ntul sfant al Rom5niei, cum it numeau ei
au putut s scrie, sa agite si sa semene samanta
revolutionara a redesteptarii politice. Numai in Romania, revolu-

tionarii nostri au putut sa-si organizeze trecerile for peste Dunare, in Turcia" (reprodus din ziarul Dimineata" din 12 Noembrie 1912) .
69

www.dacoromanica.ro

Dac5. unii din aceti luptatori erau manati de idealul

na-

tional al trezirii poporului si constituirii statului bulgar independent, cei mai multi insa urm5.reau, in acelas timp,
emanciparea nationals i socials a poporului bulgar.

Spatiul nu ne permite,
i nici nu intra in subiectul lucrarii de fate, cercetarea istorica a organizatiilor revolutionare
bulgare,

cu scop national,

ce s'au alc5.tuit pe solul tarii noas-

tre si cari au avut adeziunea paoptistilor" romani de pe vremuri: C'A. Rosetti, M. Kogalniceanu, Nicolae Jipa, Eugen Carada
i a altora, i chiar a guvernelor liberale conduse de StefanGolescu i Nicolae Golescu (18 8-1871), ca ministri la In-

terne si, succesiv, Ion C. Bratianu si Mihalache Kogalniceanu

Ne intereseaza insa actiunea revolutionara a acelor lupt5.tori pentru emanciparea poporului bulgar, cari activau pe solul
tarii romanesti i cari se inspirau din ideile socialiste, avand
legaturi cu miscarea socialist5. romans_ In fruntea acestora vom
cita pe Al. Levschi, Hristo Boteff si Liuben Karavelov.
In 1871, la Bucuresti,
acestia pun bazele organizatiei
pentru liberarea poporului bulgar", despartindu-se de Bulgarii
moderati, bog5.tasi, denumiti ciorbagii".
Ei erau republicani si socialisti, adepti ai marxismului.
Dupe toate probabilitatile, erau in legatur5. cu Asociatia secrete a carbonarilor italieni de sub conducerea revolutionarului
Giuseppe Mazzini, fundatorul societatii Tanara Italie", care
lupta al5.turi de alte societ5.ti secrete, similare, pentru Tanara
Europa", Tanara Germanie" (la care participa si Fr. Engels),
Tanara Franta", etc.

Noi vrem deplina libertate i vrem sa Intemeiem o dreapta

si cinstita republics ", scrie Levschi. Si mai departe: Acum e
vremea sa renasca o tanara Franca, o tanara Rusie..."
Iar Karavelov propovadueste in ziarul s5.0 Svoboda" (Libertate") : unirea stafelor balcanice. Toate natiunile balcanice
ar trebui si se uneasca pentru infratirea si alcatuirea unei Confederatii libere: Bulgari i Sarbi, Romani si Greci, dati-va mana

unul altuia". Totul on nimic, not vrem deplina libertate", dupe

cum toate popoarele Europei se pregatesc astazi pentru rev,
lutie".

Hristo Boteff organiz5. la Braila un comitet revolutionar" pentru raspandirea ideilor socialiste, impreuna cu ro70

www.dacoromanica.ro

manul basarabean Flor Florescu (nume conspirativ, numele sau

adevarat fiind Glimardi) si refugiatul rus Ivan Ivanovici.

Comitetul a lucrat intre anii 1868 1671, cand Flor Floe descoperit de Consulatul rus din Braila
Glimardi,
si expulzat de guvernul conservator, la cererea autoritatilor
rescu,

rusesti.

Aripa stanga a liberalilor,

colectivistii" de sub condu
vedea cu ochi buni acest comitet
cerea lui C. A. Rosetti,
a avut o inraurire asupra prorevolutionar care, se pare,
clamaiii Republicei" de la Ploesti
(8 August 1870), de catre ziaristul
gandiano-Popescu (fost ofiter).
Hristo Boteff si Stefan Stambuloff au Trecventat, de asemenea,
cercul socialist al lui C. Dobrogeanuce-si Linea sedintele la
Gherea,

locuinta acestuia din str. Traian,

unde veneau si N. Zubcu-Codreanu
si studentii medicinisti C_ Istrati,
Stauceanu, Manicea, Grigoriu, precum si polonezii Luciki, Jabovski,
Slivovsky, s. a. Aceasta se petrecea

pe la 1876.
Curand dupa aceea, Boteff,
avea &a moara in fruntea insurgentilor bulgari, aproape de Vrata.

\/

< CONTEMPORANUL> .
D-RUL STAUCEANU
Dupa reprimarea primei manifestatii
socialite,
soldata cu expulzari, destituiri si suspendari din
invatamant,
miscarea nu se di invinsa. Ea porneste din nou

la drum, de data aceasta rectificSnd tirul ideologic.

Primele manifestari revolutionare din Iasi primisera orien
tarile teoretice de la dr. Russel, format in ideologia anarhista a
sub influenta literaa lui M. Bakunin. Ion Nadejde insusi,
turii ruse de pe acea vreme,
avea inclinari spirituale mai mult
spre anarhism, decat spre socialismul, stiintific al lui K. Marx.
Atunci isi face aparitia proeminenta, in arena literara si
sociala, C. Dobrogeanu-Gherea, cu formatie intelectuala marxista,
lansand revista Contemporanul" (1 Julie 1881). (Numele
71

www.dacoromanica.ro

revistei d dat de el, corespunzand raspanditei reviste ruse, ce

aparea cu acelas nume sub directia lui Cernisevski.

Contemporanul" apare la inceput sub directia lui Ion

Nadejde,

(Gherea nefiind Inca cetacean roman,

incetateni-

rea avea si se produca abia in 1891),

de fapt insa, C. Dobrogeanu-Gherea era acel care &idea revistei directivele ideologice.

Contemporanul" apare timp de 8 ani,

ruperi,

si cu o

nota predominanta

cu mici intre-

culturaI5, problemele

politice aparand pe al doilea plan.

In primul sau numar, revista indica. obiectivul programatic :
Noi tindem la purificarea gustului, la formarea unui
public cititoriu si a unei opiniuni in stiinta si literatura ; in
sfarsit la nimicirea cartilor didactice rele si a numelui de om

invatat pe nedrept capatat : prin urmare la mantuirea culturii

noastre dela o pierire sigura" (Nr. 1, pag. 225).
Printre colaboratorii asidui ai revistei citim pe : profesorii
Ion si Gheorghe Nadejde, Al. Philipide, Th. D. Sperantia,
Sofia N5.dejde, C. Dobrogeanu-Gherea, V. G. Mortun, C. C.
Bacalbasa, C. Mille, Gr. Maniu, (cu pseudonimul Gr. Munteanu)-, Al. Badarau, prof. Kernbach, (in literatura : Gheorghe
din Moldova), V. Lates, T. Turcanovici, Raicu Ionescu-Rion,
Corjescu, Eduard Gruber, Gr. Panaitescu, dr. Stanca, Dr. Gh.

Proca (0. Carp), I. N. Roman etc.

La 1881, invatamantul secundar si superior isi dibuia abia

directivele ; programele, manualele didactice si metodele invat5.m5.ntului lasau mult de dorit, astfel incat profesorii abuzau de
plagiate, pentru a da elevilor carti scolare, cari pacatuiau
atat prin orientarea lor, cat si prin concordanta metodelor
didactice.

Profesorii Ion si Gh. Nadejde, Al. Philipide si ceilalti se

ridicara,
prin Contemporanul",
atat contra plagiatelor,
cat si in contra orient5.rii retrograde a celor mai multe
manuale.

Lupta pe terenul instructiunii publice era insi numai una

din manifestarile culturale ale revistei.
Obiectivul permanent al Contemporanului" it forma: lupta
contra ignorantei, prin raspandirea culturii in massele tineretului.
72

www.dacoromanica.ro

.4

et

In pc* aro (de a st'anga) : Natasa Korolenko, Koro enko, marele scriitor rus, C Dobrogeanu Gherea, Al. Dobrogeanu Gherea.
Jos : Son'a Korolenko, dr. Petra Alexandrov, dr. Stefan B aaaaa beano, d-na Korolenko, Sofia Dobrogeanu Gherea.

Culcat : lonel Dobrogeanu Gherea

www.dacoromanica.ro

Tot ce putea interesa tinerimea studioasa in domeniul

spiritului uman : stiinta, literature, arta, sociologie, filosofie,
istorie, era desbatut, de penele cele mai competente ale epocii,
in coloanele Contemporanului".
Paralel cu cercul
POLEMICILE CU JUNIMEA".
socialist de la Contemporanul", fiinta la Iasi societatea literati
Junimea", intemeiata la 1863, de adeptii conceptiei politice
conservatoare: Titu Maiorescu, Teodor Rosetti, Vasile Pogor,
Iacob Negruzzi, Petre P. Carp, s. a. care redactau revista Con,
vorbiri Literare".
Intre cele doua cercuri literare si sociale, cu ideologii
diametral opuse, s'au iscat vii polemici asupra celor mai
insemnate chestiuni, creandu-se doui curente antagoniste : filosofice, sociologice, stiincifice si literare.
In articolele scrise cu maestrie,

intro tabati ca

si in

cealalta, cititorul de azi, curios sa cunoasca trecutul nostru

cultural, poate gasi o vie

si rezumativa imagine a luptelor

ideologice, cari pe toate taramurile, au framantat cultura roma,
neasca in a doua jumatate a veacului trecut.

Polemicile Maiorescu - Gherea,

primul,

estet si

filosof,

celalalt, critic literar si reputat sociolog, au delectat si pasionat

generatii intregi de intelectuali si, fare indoiala, simpatiile majoritatii tineretului studios s'au indreptat spre C. Dobrogeanu,Gherea,
cel mai de seams redactor al revistei

Contemporanul".
Problema arta pentru arta sau

arta cu tendince", analiza pesimismului din poeziile lui Eminescu"

sau optimismului din versurile lui

Cosbuc", critica alcatuirii sociale
cu anomaliile

viecii

romanesti",

Gherea ficand aceasta critica

stiintificeste, prin prisma concepciei materialiste a istoriei, Maiorescu bazat pe aspectele formale
si superficiale ale unei politici gre,
site,
toate aceste probleme de
estetica, critica literara, socia15. si

74v

C. STERE
(Damn de Isar)

73

www.dacoromanica.ro

multe altele au facut, pe vremuri,

obiectul polemicilor rasunatoare

r312 g'OW.k=z
c'

intre Contemporanul" si Convorbiri Literare", contribuind la

cultura generals a tinerimii, care

se pasiona pe acea vreme de

luptele de idei, iar nu de cele
de pe stadioane.
Polemica in jurul problemei

arta pentru arta sau arta cu

tendinti", in special, a fost
tema de predilectie a unor dispute ce au impartit familia oamenilor de litere in doui tabere
dusmane, polemica teoretica tran-

sformandu-se la urma in dueluri

cu intepaturi personale, veninoase,

De la Convorbiri Literare",

polemica a trecut si la revista

Viata" pe care o scotea Alex.
Vlahuta si dr. Alceu Ureche-

;4 I

',Ka

Y3
,'

C. IBRAILEANU

Yodoform.

Ideea arty pentru arta" era sustinuta la Convorbiri

Literare" de : Titu Maiorescu, P. P. Negulescu, Petre Missir iar
la Viata" de Alex. Vlahuta, Barbu Delavrancea, I. Gorun,
I. N. Roman si I. Gavanescu (iar pe plan de zeflemea, de
umoristul dr. Ureche-Yodoform).

Arta cu tendinti" era sustinuta mai intai la Contemporanul" si de la 1894.1896, la Literature si stiinta" de
Gherea, iar la Evenimentul literar", Adevarul literar",
Munca literara si stiintifica", si Lumea Noua" de discipolii
si partizanii lui Gherea : Cezar Vraja (G. Ibraileanu), C. *in
caleanu (C. Stere), Raicu Ionescu-Rion, I. Paun-Pincio, Artur
Stavri, C. Mille, Spiridon Popescu, C. A. Teodoru, dr. Qui
nezu, dr. Glicksman (dr. Ygrec), dr. A. Steuerman-Rodion
si Tony Bacalbasa (care discuta problema pe plan serios cu
toti adversarii, in afara de dr. Ureche, cu care polemica pe
teren umoristic).
Ion Luca Caragiale a incheiat controversa dintre cele doua
74

www.dacoromanica.ro

tabere printr'o formula impaciuitoare : orice arta,

dints sau fara,

cu ten,

e buns daca e facuta cu talent.

De altfel, conceptul socialistilor despre arta cu tendinta

a fost gresit inteles de adversarii for dela ,.Convorbiri Literare"

si Viata".

Daca socialistii cereau oamenilor de litere si artistilor sa se

inspire in operele for din suferintele i aspiratiunile celor -multi,
asta nu inseamna ca si stilul, gandirea si simtirea for si alba

o tendinta proletara", vulgara. Stilul

trebuiau sa fie,
aristocrate.

si

gandirea puteau fi,

Dar in afara de proble

PROBLEMA RELIGIOASA.
mele controversate i polemicile dintre Gherea si Maiorescu-,
revista Contemporanul" se face ecoul ideologiei moderne care
pe la rnijlacul veacului al XIX-lea, cu scientismul lui Auguste

Comte, Taine, Renan si Berthelot, cu naturdlismul lui Zola,

materialismul istoric al lui Karl Marx si rationalismul tuturor,
discuta problema religioasa, negand nu numai existenta hii Dumnezeu, dar insai valoarea mania a religiilor.
Odata cu revolutia franceza de la 1789 si raspandirea
umanismului enciclopedistilor, religia ocupa un loc din ce in ce

mai mic in viata intelectuala a elitelor, ea subsistand doar in

viata sentimentala a catorva.
Nevoia de a ti, care a dat nastere ideilor religioase in
copilaria omenirii, tot ea,
a dat
continuandu-si opera,
lovitura de grape ideii religioase.
*tiinta omeneasca, inexorabila, care scruteaza si analizeaza

totul, care nu da inapoi inaintea nici unui mister, a naruit,

una cate una, toate tezele esentiale ale religiei : ideea unui
creator al pamantului si vietuitoarelor de pe el
in 6 zile,
conceptia raiului si a iadului, etc., dupa cum
critica filosofica evolutionists si pozitivista a refuzat sa considere
omenirea urmarita de blestemul biblic, cu singura speranta a
fericirii, intro lume transcedenta.
Dumnezeu,

In Contemporanul" ca, i in Revista Sociala" 1 Cri-

tics Sociala", apar studii asupra doctrinelor stiintifice i comen

ale
en vogue", pe acea vreme,
tarii asupra scrierilor

lui Ch. Darwin (Principiile geologiei" i Origina speciilor"),

David Frederic Strauss (Viata lui Isus", Vechea si Noua Credinta"), Haekel (Enigmele Universului"), Biichner (Forta si
75

www.dacoromanica.ro

Materiel etc., cari sdruncinau teoriile biblice si vulgarizau tezele

tiintifice, in opozitie cu tezele teologice.
Socialismul creaza astfel un curent intelectual i rationalist
din ce in ce mai popular in Universitate, Seminar, Scoala Nor,
mala, licee,
curent ce trece dela Iasi i Bucureti, in toate
centrele intelectuale din tarn.
Revista atinge tirajul de 5,6.000 exemplare, ceeace cons,
tituia un record la 1881,1888.
In 1884, intorcandu,se dela studii din Bruxelles, V. G.

Mortun, dupa un scurt popas in Bucurwi, _trece la Iasi i

preia conducerea partii literare a Contemporanului", dand un

impuls politic mai accentuat micarii, gratie temperamentului

sau combativ si entuziast.

Notam, in treacat, ei tot la Contemporanul" a debutat

i prof. A. C. Cuza,
evoluat mai tarziu spre nationalismul
cretin i antisemit,
cu versuri net ateiste.
Redam din Pacatele tineretir lui .A. C. Cuza urmatoa,
rele versuri, caracteristice ideologiei epocii:

La mormantul meu prieteni, lasati popii toti sa vie.

Dar le spuneti ca in viata gandul meu a fost ateu,
C'am privit religiunea ca o simpla comedic,
Parastasul o minciuna i prohodul o prostie
Si ca cerul pentru mine a fost fara Dumnezeu!"
ZIARUL MUNCITORUL" SI ACTIVITATEA POLITICA. In 1888 ei fac s apara la Iasi i un ziar popular
.,Muncitorul", condus de Ion N5.dejde, V. G. Mortun i Lascar
Veniamin.

C. Dobrogeanu Gherea, care se afirma ca teoreticianul

marxist al micarii, tiparqte in bropra, la 1885,
un stu,

diu ce aparuse fragmentar in Revista Sociala", Ce vor so,

cialitii romani". Expunerea socialismului tiintific cu programul
socialist constitue prima lucrare de vulgarizare a principiilor
esentiale ale socialismului i care a servit la clarificarea
conceptiilor marxiste in deosebi in mediul micii burghezii i
al muncitorimii romane.
In 1887, fund vacant un lcc de deputat la colegiul al

II-lea Roman, e rugat V. G. Mortun,

originar din Roman
sali pue candidatura.
unde avea mosie,

Dei, personal, adversar al participarii micarii socialiste

76

www.dacoromanica.ro

la luptele parlamentare, Mortun e obligat de partizani,

in
frunte cu I. Nadejde,
sa candideze i reuete a fi ales, cu
o impresionanta majoritate.

V. G. Mortun e primul socialist, ales al natiunii".

Incurajata de succes, micarea socialists din Iasi incepe o
vie activitate propagandistic. i la sate.
Propaganda prinde.
In Martie 1888 retragandu-se dela putere Partidul Liberal,

de sub efia lui Ion C. Bratianu vizirul",

dupa o guvernare de 12 ani, se alcatueste un guvern de transitie,
junimist,
sub prezidencia lui 1 heodor Rosetti, preedinte
la Curtea de Casatie.
Consecventa cu tactica adoptata cu un an inainte, micarea socialists hotaraste sa is parte la alegeri si fixeaza
urmatoarele candidaturi:
Iasi
Roman

Col. III: I. Nadejde

II : V. G. Mortun

31

Galati
33

Putna
R. Sarat

,,

III:
II : D. Manole
III: Panait Bujenita
III: Eduard Petrovici
III:
13

Au reuit numai I. Nadejde la Iasi i V. G. Mortun la

Roman (la ambele colegii).
Guvernul era atat de inspaimantat de propaganda socia-

lista la sate incat primul ministru Theodor Rosetti ameninta

cu masuri severe. Se pare ca intentiona sa pregateasca o lege
de exceptie contra socialismului, dupa modelul legii germane,
votata sub guvernarea dictatorial. a Cancelarului de fier,
Bismark.

E interesant de retinut ca P. P. Carp, seful real al

Partidului Conservator, face cu aceasta ocazie in Parlament,
in edinta dela 16 Martie 1888,
o declaratie, care onoreaza
memoria acestui intelectual de elita, conservator luminat, desprins, para., din partidul englez tory':
Domnilor, sunt conservator, dar sunt conservator de
aceia care nu se tern de nici una din libertatile noastre publice i constitutionale i care doresc ca toate sa ram5.na in
picioare".
77

www.dacoromanica.ro

Acordul partidelor neput5.ndu-se inf5.ptui pe chestia legii

de exceptie, se recurge la excese administrative incetatenite de
mult in moravurile tarii oficiale.
Mihalache Kogalniceanu d5. Camerei,
in sedinta dela 14
Ianuarie 1889,
aceasta informatie, pretioasa pentru caracterizarea mentalitatii guvernantilor :
De o bucata de vreme sta vacanta prefectura de Roman

si sta vacanta pans se va gasi un prefect a poigne, care si

puie o stavila cresterei socialistilor".

Roman era fieful lui V. G. Mortun.

Si prefecti a poigne"

se ofereau ambelor partide de

cari prin arbitrarul si samavolniciile lor, sa
stavileasca activitatea, perfect lega15., a miscarii socialiste. Mor-

guvernam5.nt,

tun fund invalidat de Camera la colegiul III- Roman, se

alege, in acest loc, profesorul Lascar Veniamin,
invalidat
insa si el.
Producandu-se o vacanta in judetul Vaslui, se pune candidatura lui C. Mille, care cade numai datorita samavolniciilor
guvernamentale. Candidatul si propagandistii I. Nadejde, V. G.
Mortun au fost atat de gray molestati de agentii vestitului
elector iesan, de pe vremuri, Sandu Rascatw,
permutat la
Vaslui dela Iasi, in vederea dichisirii" alegerilor,
incat
abia au scapat cu viat5..
Miscarea socialist5. din Iasi face sa
Revista Socials ".
apar5., la 10 Aprilie 1884, publicatia de doctrin5. marxista

Revista Socials ". Ea a aparut, cu unele intreruperi, pans in

August 1887, concomitent cu revista Confemporanur care
avea un caracter predominant liferar.
Cu Revista Socia15." se incepe de catre C. DobrogeanuGherea opera de clarificare a ideilor socialiste prin curatirea
for de sgura anarhist5., de care era atinsa o parte din intelectualitatea socialists din Iasi (fratii Ion si Gh. Nadejde, Th.
Sperantia s. a.), cat si intelectualii din Bucuresti, aflati sub
influenta filosofilor anarhismului comunist : Bakunin, Elisee
Reclus, P. Kropotkin, Emile Gauthier, etc.
In chiar articolul de fond, scris de Ion Nadejde,
sub a
carui redactie apare revista,
dupa ce se face o profesie de
credinta socialist5., se terming cu enunta:rea principiului tactic :

cat despre intrebuintarea mijloacelor violente ca socialistii rusi (pe acea vreme propovaduitori prin fapte", bombe,
78

www.dacoromanica.ro

dinamita etc. Nota autorului)... spunem verde ca pentru taxa

noastra ar fi o nebunie; ar insemna a folosi celor mai rai
s'ar compromite socialismul in taxa si acei
dusmani ai nostri,
care ar impinge la asemenea mijloace 'far putea fi, cu stire
sau fara stire, decat niste agenti provocatori".
In aceast5, revista, Gherea a publicat multe din articolele
lui doctrinare, in cari expune, cu o remarcabila limpezime de
gandire si simplicitate de stil, ideile esenciale ale socialismului
stiintific.

In Revista Socials" a aparut : Ce vor socialistii roman! .. ,

,,Robia si socialismul", studiu polemic, in care face o critics
corosiva ideilor filosofului englez,
individualist Herbert Spencer; de asemenea articolul de proportii: Karl
Marx si economistii nostri", in care
polemizeaza cu profesorul universi-

tar, junimistul P. P. Missir si cu

revista Convorbiri Literare", ca si
cu redactia ziarului conservator

,,Telegraful" din Bucuresti. Tot aci

publics articolul de exrpunere principiall a ideilor socifaliste si derentierii de ideile anarhiste: Anarhismul si Socialismul".

44 4.

.4 4T

On:Mr
.

4V"...

11,1

if)r,
/477.1/

J,, 5

Revista Socials" a publicat

articole si de Ion N5.dejde, V. Gh.
Mortun, s. a.; traduceri de articole
V. G. MORTUN
doctrinare din Fr. Engels, etc.
In aceasta epoca mai mult cultural5 decat organizatorica,
miscarea socialists a avut un rol mare, pe care 1-a indeplinit
pe cat a fost posibll in mediul inapoiat al c5.rii noastre : acela
de a lumina p5,turile intelectuale si de a preg5.ti Orli cadre
not in conducere. Asa se si explica influenta pe care a avut-o
ideea socialists in desvoltarea ulterioara a t5.rii.

Intamplarea nenorocita a facut insa ca s5.manta culturii

socialiste ss cads pe un teren cam arid, intr'o lume intinata
timp de veacuri,
de arivism si corupta,
de vasalitatea tun
ceasca, de protectoratul cari,t si fanariotismul grecesc.

Arivismul si lipsa de caractere pe de o parte, devierea

miscarii culturale spre politica parlamentara, care au istovit-o
79

www.dacoromanica.ro

epuizat-o de bani, au fost

motivele caderii micarii socialiste,

in acea prima faZa,

care a durat cam doui decenii

i s'a sfarit prin trecerea Parcu
tidului Social-Democrat,
cadre i militie,
in Partidul

Liberal (1900).
Critica Socials ", Din De,
cembrie 1891 pana'n Aprilie
1893, socialitii ieeni scot revista lunara Critica Socials ",

care continua opera culturala

i de doctrina socialists intreCONST. BACALBASA

prinsa anterior de Contempo-

ranul" i Revista Socials ". Publicatia apare sub directia lui Ion N'acleide i V. G. Mortun.
In Critica Sociala" tiparete C. Dobrogeanu-Gherea articolul sau Anarhia cugetgrii" in care repudiaza anarhismul
individualist al filosofului german
Max Stirner (articol publicat i in
brour5. i tradus in revista socia-

lists franceza L'Ere Nouvelle" a

lui Georges Diamandy) i tot aci
publics el, studiul sau: Liberalii
ideologi, in care arata cauzele care
au facut ca micarea revolutionary
burgheza de la 1848, la noi, sa

avorteze. In Critica Sociala" a

b.

fi
fl 1

;1

Dt

*.C1

aparut in traducere din Neue Zeit"

revista de doctrina marxista a

lui K. Kautsky, programul so-

cial-democratiei germane votat la

congresul dela Ehrfurt (Octombrie
1891), dand astfel i social-democratiei romane cel mai solid program politic.
La Critica Socials" debuteaza
i profesorul R. Ionescu-Rion, in,
telectual de mare valoare, mort
80

www.dacoromanica.ro

'

KARL KAUTSKY

4
911

';

t.

:.

4 ,,.. 64 -4:

-Ng*"
.

Pp9

rtl4L-

Dela sterga la dreapta jos (pe scaune) : Deodat Taranu, Dragomir Hurmuzescu. Dr Filibiu, C. Krupenski, Dionisie Mani, Const. Diamandy.
Sus (in picioare) : $t. Irimescu, George' Diamandy, Stiubei, Emil Racovifii, Ion Procopiu, loan Radovici, Const. Gera id, Dr, Dumitru Stoicescy
(Ploesti)
Paris 1090
www.dacoromanica.ro

cu studiile sale, traduse si in frantuzeste: Idealismul

prematur,
si materialismul economic si Sociologia si clasele. Si tot la
Critica Socials" debuteaza in publicistica si/profesorul G. Ibrai-

leanu cu studiul sau: Darwinismul social, semnat cu pseudonimul C. Vraja.

Revista mai publics studii de Fr. Engels, I. Nadejde, G.
Diamandy si doua articole remarcabile semnate de 1. Vasiliu :
Rolul paturii culte in Romania si Tactica liberals.

Critica Socials" a contribuit, alaturi de celelalte publicatir

socialiste, sa pue in circulatia spiritului public din taxa noastra
noile idei ce au influentat viata publics a statelor europene,
dand,
timp de doua generatii,
un ideal, celor mai bune
elemente din patura cults a tineretului intelectual roman.
Literatur5 si Stiinti". In anul 1893, C. DobrogeanuGherea publics, in 2 volume aparute la interval de 6 luni,
Literature i Stiinta", cu colaborarea celor mai talentati scriitori din acea epoca.
Din 1891 fusese incetatenit, pentru merite exceptionale pe
taramul literar, aa ca putea semna cu nume propriu articolele
de polemics i apare ca director" pe frontispiciul publicatiilor
carora le imprima ideologic sa.
In Literatur5 si Stiint5" a publicat Gherea multe din
criticile i analizele literare, adunate apoi in volum, ca : Miscarea literary si stiintifice, Asupra
esteticii metafizice si stiinfifice,
Idealurile sociale si arta, Artistiicetateni, Artistii proletari intelectuali, etc. La Literatur5 si Stiinti"

au colaborat cu versuri : Niculae

lorga, Al. Vlahufa, Artur Stavri,
0. Carp (pseudonim literar al profesorului dr. G. Proca), I. HunPincio, Anton Bacalbasa, I. N. Roman, N. Beldiceanu.

4. X:-

*.c

Tot aci a publicat prof. Paul

Bujor frumoasa nuvela Mi-a cantat

cucu'n fate ", iar oamenii de stiinta:

prof. D. N. Voinov, D. A. Teo-

doru, loan Nidejde, dr. G. Proca,

EMIL A. FRUNZESCU

81

www.dacoromanica.ro

Gr. I. Alexandrescu, Sofia Isigdeide, studii stiintifice de mare

interes Si valoare documentara.
Tot in .,Literature si Silinfa" a publicat si Delavrancea

cateva din nuvelele sale, (Bunicul", Bunica", Doug lacrimi",

Mamie Duce") iar profesorul I. Ggvgnescul: Note si Impresii".

Talentele literare, oamenii de stiinta, strans uniti in jurul

marei personalitati a lui C. Dobrogeanu-Gherea si al revistelor

socialiste, au contribuit la orientarea noua in viata socials a

tarii noastre, creand o indrumare socialists a spiritului public.
Din punct de vedere cultural, putem afirma, f5.ra putinta
de tagada, ca miscarea socialists a fost o parghie de progres a
tarii, aduc5.nd o contributie reala vietii spirituale a poporului
nostru, lipsit de traditie culturala.
Dad vechea miscarea ar fi continuat opera culturala
ceput5. la Contemporanul", Revisfa Social5", Crifica Social5", Literatur5 si Stiint5" etc. ar fi adus servicii nepretuite
si t5.rii si ideii socialiste si,
poate,
alta ar fi fost mentalitatea p5.turilor conducatoare, intelectuale si altele directivele
politice ale t5.rii.
Emanciparea". In timp ce la Paris si, apoi, la Bruxelles,

rom5.ni faceau sa apar5. revista Dacia Viitoare", iar

la Iasi Contemporanul", intelectualii din Bucuresti : I. C. Filitis, C. C. Bacalbasa, P. Scorteanu, Al. Br5.escu, E. A. Frun.
zescu, C. Dobrogeanu-Gherea s. a. scoteau revista Emanciparea"
bilunar5., tare a apSrut dela 15 Aprilie la 15 August 1883.
Revista isi propunea,
dupe cum mentioneaza articolul de
fond, a face apel la tinerimea cults si de inim5., a o destepta
din curpabila ei letargie, a-i rechema la viata puterile secate de
destrabalare si inertie si a intreprinde impreuna cu ea, lupta
pacinic5. a emancip5.rii poporului". Mijlocul de lupta : rasboi
prejuditiilor", pentru luminarea dar si pentru drepturile poporului roman".
In Emanciparea" s'au publicat articole masive de ordin
economic si socialist (un rezumat din Capitalul" lui K. Marx,
catehismul socialist" tradus din Jules Guesde), versuri de
Gheorghe din Moldova (pseudonimul literar al poetului Kernbach din Iasi) si Mircea Demetriade, etc.
Tot in Emanciparea", publics C. Dobrogeanu-Gherea, sub
socialist

82

www.dacoromanica.ro

Un rispuns d-lui prim ministrU

I. C. Bratianu" la discursurile sale cinute la Craiova si in sala
Ateneului Roman, in privinca proprietatei". Articolul este de,
dicat memoriei socialistului Mircea C. A. Rosetti.
Ulterior, a aparut si in brosura si el constitue o aparare
serioasi a proprieratii colectiviste, atacata cu emfaza si slabe
argumente stiincifice, de atotputernicul sef of Partidului Liberal
si al burgheziei romanesti, pentru a carei ridicare el tolerase,
crime si asasinate".
dupa propriile marturisiri
pseudonimul Caius Grachus,

Cum vizirul" era pe cat de atotputernic pe atat de raz,

bunktor, Gherea a semnat articolul de polemics, cu un pseudonim pentru a nu risca o eventuala expulzare (la acea epoca
cetacean rus,
nu fusese Inca Inpamantenit). Policia
a cautat sa afle autorul care se ascundea sub pseudonimul Caius
Gherea

Grachus, dar a rams cu convingerea ca era C. C. Bacalbasa,

care dusese manuscrisul,
copiat de el, latipografie si-si in..
susise raspunderea polemicii acerbe cu marele potentat.
avea si un
Emanciparea",
ca si Dacia Viitoare",
accent iredentist urmarind, Inca de pe acea vreme, reintregirea
neamului in granicele etnice, paralel cu emanciparea social
a poporului roman.
In nr. 2 al revistei, articolul de fond are titlul : Romania iridenta si preconizeaza intrunirea tuturor provinciilor
romane Intr'un singur manunchi:
Romania Mare, ear intr'un alt
scurt articol: uStapani si st5pSniti",
ataca cu virulenca pe boierii romani
din cinuturile alipite, instrainaci de
neam si vanduci Statului dominant.
Redactorii Emanciparei ii

la 15 August aparicia si scot ziarul zilnic Drepturile omului, pentru a largi casuspends

drul propagandei socialiste, miscarea

concentranduli actiunea de cul-

tura la Revista Sociala (18841887) si apoi la Critica Sociala>

(1891-1893) si Literatura
MIRCEA C. A. ROSETTI

si

stiinc5. ( 1893) .
83

www.dacoromanica.ro

9.

In Decembrie 1884 is fiinta in

Capita la, tarii un Cerc de studii

. ''''....,g
#., eli.,,,c,4

P. t 1

9'

IPN c ..

:,

CERCUL DE STUDII SO-

CIALE DIN BUCURETI.

sociale" cu titlul Drepturile omului". Sediul era in sala Franzelaru,

situata in calea Rahovei, la intersectia cu Strada Sfintii Apostoli.

Sala servea antreprenorului.

Berlescu,
in anumite zile,

C.
si

pentru scoala de dans.

.

e
.

Membrii fondatori ai Cercului

sunt: C. Mille, C. C. Bacalbasa,

Al. G. Radovici, C. A. Filitis,
George Scortescu, Emil A. FrunPaul Scorteanu, Filip I.
Gesticone, Mircea C. Demetriade,
Crist.'Costachescu, Barbu Ganescu,
D. P. Ionescu, G. D. Palade, Petre
Gradisteanu s. a. (cei mai multi,
socialisti; unii din ei, doar simzescu,

0.,

Dr. I. GH. RADOVICI

patizanti: P. Gradisteanu, G. D.
Palade).

Tinerii intelectuali romani intorsi din Paris, cu ideologia

revolutiei franceze si a Declaratiei drepturilor omului" din
1789, dadeau acelas titlu cercului revistei si, mai tarziu,
ziarului lor.

Dupa cativa ani, Cercul" s'a marit cu I. C. Atanasiu,

Iancu S. Radovici, Vasile Buzoianu, Petre Herescu (mai tarziu
profesor-doctor) N. Gheorghiu (de asemeni, mai tarziu; profesor-doctor) ing. G. Livezeanu, s. a.
Activitatea culturala consista, la inceput, in tinerea de
conferinte cu caracter social, economic, moral.
Auditorul era format nu numai din socialisti, dar si din
militanti politici din alte partide, oameni de litere, artisti, studentii, liceni, etc.
Miscarea incepand s prinda in Capitala, membrii Cercului de studii" hotarisc lansarea unui ziar popular, democrat
si socialist.
84
www.dacoromanica.ro

Si cum din Iunie 1884 aparea o revista lunara, politica

si social4 Drepturile omului" sub directia lui C. A. Filitis,
avocat penalist, se hotaraste transformarea revistei, in ziar
zilnic.

Dela

ZIARUL DREPTURILE OMULUI". Zis si facut.

1 Febura,rie 1885, apare in Capitals, la tipografia N.

Miulescu, ziarul Drepturile omului", cotidian politic-social.

In redactie, mai toti membrii Cercului si, in plus, simpatizanti din afara. Colaboreaza, la partea literara, inca dela
primul numar si Barbu Stelinescu-Delavrancea.
Greutatile b5.nesti obliga pe fundatori sa-1 transforme,

dela 5 Noembrie acelas an,in organ socialist s'apiim'anal,

all inceta curand aparicia, la 11 Decembrie 1886,
a
reapare
dupa 2 ani, 15 Septembrie 1888 ca ziar desi

pentru

mocrat social, cotidian.

La 6 Decembrie 1888 isi schimba subtitlul in organ cotidian al democratiei sociale".

In fine, la 27 Februarie 1889, Drepturile omului" redevine organ saptamanal avand ca subtitlu : organ eiptiimSnal al
democratiei sociale". Prim redactor : C. Mille. In redactie, cu
mici variatii : I. Nadejcle, C. A. Filitis, C. C. Bacalbasa, Al.
G. Radovici, Paul Scorteanu, Emilian A. Frunzescu, Al. Braescu. Colaboratori, mai asidui sau sporadici : C. DobrogeanuGherea, Sofia Nadejde, poetul Mircea C. Demetrescu (fratele
artistei dramatice Aristica Romanescu), Vintila C. A. Rosetti,
Anton Bacalbasa, D. P. Ionescu, Dimitrie D. Lupu, D. A.
Teodoru, Lascar Veniamin, Gr. Maniu-Munteanu, G. Ionescu,
Gh. Frunza, Stefan Valahu, Crist. Costachescu, Stefan Stand.,
s. a.

Atat miscarea socialists cat si gazeta Drepturile omului"

nu aveau o atitudine politica sectara. Ele pastrau raporturi de
afinitate cu gruparile democratice de stanga, primind colaborarea tuturor celor sincer aparatori ai drepturilor poporului,
chiar din afara cadrelor pur socialiste.
La moartea marelui democrat C. A. Rosetti, conducatorul
miscarii revolutionare dela 1848, deces survenit in noaptea de 9
85

www.dacoromanica.ro

Aprilie 1805,

socialistii si gazeta

Drepturile omului" participa la

doliul intregii democratii, insotind
cortegiul funerar cu steagul rosu,
cernit. Stegar : C. C. Bacalbasa.

(Pentru prima oars steagul rosu

era desfasurat la o ceremonie publics). Dupa cererea express a familiei Rosetti,
feciorii marelui disparut, Mircea, predecedat,

si Vintila C. A. Rosetti, fund ei

insisi socialists, redactorii ziarului

Drepturile omului" au fost acei

ce au dus la groapa, pe umeri,
cosciugul cu ramisitele pamantesti
ale aceluia care luase o parte
atat de activa la redesteptarea poporului si constituirea tarii
VINTILA C. A. ROSETTI

romanesti.

Serbarea Comunei.
Unica serbare socialists, pe vremea aceea, era aniversarea Comunei din Paris, (18 Martie
1871).

La 18 Martie 1885, cercul de studii Drepturile omului"

sarbatoreste aniversarea Comunei, printr'un banchet dat la re-

staurantul hotelului Dacia" din str. Carol. Au luat cuvantul,

proslivind actul revolutionar al cetatenilor parizieni : C. Mille,

Vintila C. A. Rosetti, C. C. Bacalbasa, Al. G. Radovici,

Filip Gesticone, Gardescu, C. Costachescu si Barbu Delavrancea,

acesta din urraa declarand ca nu vorbeste ca socialist.

A participat si o delegatie a lojii masonice Mircea C.
A. Rosetti", in frunte cu poetul Mircea C. Demetriade.

In 1890 cercul de studii sociale Drepturile omului" se

dizolva, iar ziarul isi inceteaza aparitia.
Cercul Socialist Roman dela Paris.
Concomitent cu
cercul de studii sociale Drepturile omului" infiintat in Bucuresti, in Decembrie 1848) is fiinta si la Paris un cerc al
studentilor romani socialists,
cari se pregateau culturaliceste
pentru diferite indeletniciri intelectuale in orasul lumina".
Reuniunile aveau loc in cafenelele din Cartierul Latin. Se
86

www.dacoromanica.ro

stie ca Inca din ultimii ani ai imperiului,

continuat sub repu-

fiecare generatie de studenti, Isi avea la Paris cafe

neaua" sa. Unele din ele,
Procope", la Source", Soufflet",
blicia,

Cluny", Voltaire", Soleil d'Or", Vachette",

au jucat un

rol important, atat in miscarile politice, cat si in crearea de

cenacluri si curente literare, cari au agitat Capitala Frantei
timp de mai bine de o jumatate de veac.
Studentii romani socialisti se adunau de predilectie la ca-

fenelele : Cluny", Voltaire" sau la Muller".

La cafeneaua Procop" se adunau in a doua jumatate a veacului al XVIII-lea enciclopedistii Voltaire, Diderot, d'Alem
bert, etc., care au contribuit cu scrierile for filosofice la si

parea regimului feudal si pregatirea spiritelor pentru marea revolutie dela 1789.
La cafeneaua Voltaire", perorase tanarul avocat Gam
betta contra imperiului lui Napoleon al III-lea, pentru a ajunge
apoi, la 4 Septembrie 1871, sa proclame republica.
Acolo veneau si G. Clemenoeau, Arthure Rani, Camille Pelletan, fruntasi ai ridicalismului francez, precum si Jules Guesde,

Paul Lafargue, Millerand, Viviani, Aristide Briand, Jaures,

fruntasii socialismului francez.

Si tot la Voltaire", la Soleil d'Or", la Cluny" veneau

Verlaine, Jean Moreas, Jean Loraine, Laurent Tailhade, Gus
tave Kahn, animatorii miscarii literare simboliste, denumita
decadenta".
In atmosfera creata de aceste personalitati de marca ale
Francei politice si literare slau format spiritele studentilor ro
mani socialisti, cari au ilustrat apoi stiinta, politica si literile
romane : prof. dr. I. Cantacuzino, prof. dr. Emil Racovica,
prof. dr. D. Voinov, prof. dr. A. Slatineanu, prof. Dragomir
Hurmuzescu, dr. S. Irimescu, dr. I. G. Radovici, C. Garoflid,
dr. Matza (ramas- in Franca si casatorit cu fiica romancierului
Al. Dumas-fils), prof. P. Antonescu (arhitect), Vasile Stefan,
dr. Miitzner, dr. Galca, Ion Eustatiu, dr. Cruceanu, I. Pur
careanu, dr. Stoicescu-Ploesti, prof. P. Anghel, George Geor
gescu, romancierul C. Nottara, Dionisie Many, Iancu Procopiu,
C. D. Anghel, fratii Misu si Alex. Saulescu, C. Crupenski,
Chilimoglu, Mitrany, fratii Const. si George Diamandy s. a.
Un cerc studentesc socialist, similar,
de proportii mai
87
www.dacoromanica.ro

mici,
a functionat, cam in acela timp, i la Bruxelles, unde
se aflau : C. Mille, Alex. Badarau, V. G. Mortun, Zamfir Filotti, Gr. Maniu (cu pseudonimul Gr. Munteanu) . a.
0 parte din tinerii studenti socialisti fac sa apara la Paris,
succesiv, doui reviste : Dacia Viitoare" i L'Ere Nouvelle".
Dacia Viitoare".La 1 Fevruarie 1883, apare la Paris i
dela Nr. 6, la Bruxelles : Dacia Viitoare", cu un caracter

socialist

...iredentist,

pe cat

se

puteau concilia aceste

doua notiuni antitetice.

Revista avea pe frontispiciu urmatorul

Avis
Ziarul nostru fiind o tribuna pentru toti desmotenitii,
coloanele sale sunt deschise tuturor celor ce voesc a lupta pentru
desrobirea semenilor lor.

Libertatea cea mai deplina este lasata fiecaruia. Redactiunea este raspunzatoare numai de articolele semnate de ea,
fiecare redactor de scrierea sa".

In primul articol : Cine suntem si ce voim !" redactia

Dacia Viitoare" spune : Suntem fiii vechei Dacie. Voim Dacia Viitoare".
Dacia fara stapani, fara renegati politici, fara tradatori".
Unitate national& cu dreptul democratiei de a se grupa
cu colectivitatile care au aceleasi aspiratiuni".
Revista urmarea .,o Romanie
dela Dunare, pan5. la Tisa, bazata
pe dreptate i contra despoerii".

Si mai departe: Atunci cand

ci-

neva are sentimente altruiste, asa

de desvoltate ca poate cuprinde

neamul omenesc, cum n'ar putea cuprinde partea, de vreme ce a cuprins
toful? Iubim in general pe asupriti,

deci iubim pe asupritii din tarile

romane". (Nr. 3, pag, 33).
MIHAI N. SAULESCU

Revista era redactata de Mihai

88

www.dacoromanica.ro

MUNCITORIMEA MANIFESTAND

www.dacoromanica.ro

N. S5.ulescu, C. Mille, Gr. Maniu, (Gr. Munteanu) Al.

Bad5.rau, V. G. Mortun, Vinti15. C. A. Rosetti, s. a.

L'Ere Nouvelle". Ceva mai t5.rziu: Julie 1893Noem-

brie 1894, Georges Diamandy scoate la Paris, revista L'Ere

Nouvelle", la care au colaborat, in afara de socialistii rom5.ni :

C. Dobrogeanu-Gherea, C. D. Anghel, Raicu Ionescu-Rion,

dr. Stanca, foarte multi din teoreticienii socialismului francez
si international. Notam pe : Friedrich Engels, Paul Lafargue,
Gabriel Deville si altii, secretar de redactie fiind Alexandre
Zevaes. Tot la revista lui Georges Diamandy a debutat teoreticianul sindicalismului revolutionar, Georges Sorel.
Articolele doctrinare ale lui Gherea traduse in frantuzeste

au fost foarte apreciate. In special, studiul intitulat Anarhia

cugetirii" (substantia15. analizs a filosofiei an arhiste-invidualiste

a lui Max Stirner).

(Gherea opune tezele socialismului stiintific, tezelor anarhiste cuprinse in lucrarea filosofului german Max Stirner (dr.
Caspar Schmit,
Stirner e un pseudonim literar) Unicul si
proprietatea sa."-, care f5.cea ravagii in spiritele tinerimii pe acea
vreme).
Mentionam deasemenea, expunerea clara, sintetica, Conceptia materialists a istoriei", care formeaza una din ideile esentiale ale marxismului.
R. Raicu Ionescu a publicat un studiu interesant : Religia,
familia, proprietatea", apreciat de Fr. Engels care scrisese, anterior, o lucrare de mai mari proportii, asupra acelorasi probleme : Origina familiei, a propriet5.tei private si a statului".

Dr. Stanca a publicat un studiu : Mediul social ca factor

patologic" in care se resimte influenta scoalei pozitiviste penale.
Georges Diamandy, director si redactor al revistei, cola-

bora in acelas timp si la ziarul socialist francez La Petite Republique".

Revista l'Ere Nouvelle" a fost printre primele reviste de

doctrina socialist5. in Franca.

Notam, in treac5.t, ca tot un roman, avocatul Mihail Cerchez, a fost acel care a finantat mai tarziu,
in 1919.1920,
prima revist5. comunistA La revue communiste", la care au colaborat, in afara de comunistii francezi, si fruntasii bolsevici :
89

www.dacoromanica.ro

N. Lenin, Leon Trotski, Bukharin, Clara Zetkin, Karl Radek, Chr.

Racovski, s. a. (La revista a colaborat si autorul acestei lucrari).

CLUBUL SOCIALIST DIN CAPITALA.

iarul

Munca". Dupa desfiintarea cercului de studii sociale DrepAirile

omului" si incetarea aparitiei gazetei, miscarea socialists trece
catva timp printr'o perioada de acalmie, datorita, in parte, secarii
fondurilor banesti cu editarea gazetei zilnice, poate si temerii
de amenintarile guvern.antilor, can nu vedeau cu ochi buni intinderea propagandei la sate.
Din Februarie 1890, micarea socialists din Bucureti se

constitue intr'un Club" i face sa apara un ziar s5.ptamanal

,Munca.", caracterizat printr'o nota mai populara, accesibila cititorilor cu formatiune politica si intelectuala, mai reddsa. Si

pentruca ziarul urmarea, paralel cu pregatirea politics a masselor populare in vederea participarii for la conducerea treburilor Statului, 1 ridicarea nivelului for cultural, Munca" apare

de la 1894 i cu un supliment lunar, literar

tiintific".

De supliment se ingrijea inimosul student medicinist C. Popescu (dr. C. Popescu-Azuga de mai tarziu).
Clubul socialist alege in Comitetul Executiv in ziva de 24
Februarie 1890 pe Ion Nadejde, C. Mille, Alex. Ionescu (tipograf) casier, Panait Muoiu, (trecut mai tarziu in gruparea
anarhista) secretar, Ion Catina.
In aceea0 seara se aleg si comitetele pe culori, (in afara
de culoarea de Rosu, care reprezinta centrul Capita lei, burghezcapitalist"), alcatuite aproape exclusiv din muncitori domiciliati
in Verde, Albastru, Negru i Ga lben.
Sediul clubului central era in sala Oesterreicher", o cafenea care avea si o sala de intrunire pe str. Academiei 24.
Aci luase fiinta clubul" in seara de 3 Februarie 1890 si tot
aci s'a sarbatorit Comuna din Paris la 18 Martie 1890 i ziva

de 1 Mai din acel an, urmata de o serbare la gradina Trocadero de la Filaret.

Sediul clubului s'a mutat ulterior pe str. Doamnei nr. 8,
apoi la hotel Nemtoaica" pe str. Bibescu-Voda i in urma in
sala Sotir" din str. Piata Amzei 12.
La 25 Februarie 1890, cand apare Munca",
s'apta,
manal, are pe frontispiciu ca redactori pe : Ion Nadejde, Const,
Mille, Panait Musoiu, Ion Catina i Alex. Ionescu.
90

www.dacoromanica.ro

Printre colaboratorii ziarului : C. Dobrogeanu-Gherea, Anton

Bacalbasa, V. Gh.. Mortun, Alex. S. Radovici, Ion Teodorescu,

prof. universitar Cezar Vraja, dr. P. Zosin, Zamfir Filotti,

Const. Z. Buzdugan, Sofia Nadejde, Mihai Pastia, pictorul
Stefan Popescu, Georges Diamandy, Raicu Ionescu-Rion, poetul
muncitor Arghir Parua, Alex. Braescu (din Satu-Lung), Eduard

Costin, Eduard Dioghenide, Paul Furtuna, dr. Stanc5., St.

Henric Streitman si sotia sa Rachel Vermont Streitman, Leon
Garbea, Take Georgescu, T. Grigorescu, Carol Krivda, N. Iacovescu, M. Lambru, inginer Arnold Maltenski, Eliza Marcovici, dr. Gabriel Robin, Eugen Vaian, I. Vasiliu, C. Dumi
trescu-Tataru, dr. Ghelerter (pseudonim M. Valeanu) etc.
La Munca" au colaborat, ceva mai tarziu, noii prozeliti :
dr. C. Pallon, Jean Bart (pseudonimul comandorului de marina
Eugen Botez), dr. Dimitrie Ionescu, fratii S. si H. Sanielevici,

C. Graur s. a.
La Munca literati si stiincifica" a debutat si C. Stere
in publicistica romana.

In toamna anului 1890, miscarea socialista din Bucuresti

is parte,
pentru prima oars, Ia alegerile comunale, iar in
primavara anului 1891, la alegerile generale legislative, sub guvernul conservator Lascar Catargiu, candidand la colegiul II si

III Ion Nadejde, V. Gh. Mortun, C. Mille si Alex. Ionescu

(tipograf).
Mai, S'arbatoarea Muncii. La 1 Mai 1890, miscarea soI
cialista din Capitals sarbatoreste pentru prima oars ziva muncii.
La congresul muncitoresc francez, ce avusese loc la Bordeaux in 1888, in urma propunerii lui Jean Dormoy se
hotarise organizarea unei manifestatiuni de masse, in favoarea
zilei de lucru de 8 ore. Manifestatia aceasta, strict franceza, a st

avut loc la 10 Februarie 1889.

La congresul socialist internatfbnal tinut in Iulie 1889 la
Paris,

pe timpul Expozitiei Universale,

Raymond Lavigne

propune largirea cadrului luptei pentru ziva de 8 ore, organi

zandu-se o mare manifestatie internationals la o data fixa". Si
pentru ca Federatia Americana a Muncii" alesese ziva de 1
Mai 1890 pentru o similara manifestatie", s'a desemnat ziva
de I Mai ca sa'rbitoare a muncii.
Propunerea francezilor putea constitui o primejdie pentru
91

www.dacoromanica.ro

muncitorimea germana care se afla, atunci, sub imperiul legilor

de exceptie contra socialistilor ale Cancelarului de fier", Bismark.
Delegatii germani, August Bebel si Wilhelm Liebknecht
primira insa propunerea, cu toate riscurile ce atragea o asemenea hotarire. Nu imports sporul de primejdie,
declara ei.
Manifestacia se impune. Ea va avea loc. Social-democratia germasa va sti sa indeplineasca indatoririle ei internationale."
Congresul socialist international tinut la Bruxelles, in anul
urmator
1891,
decide sa se dea zilei de 1 Mai un caracter
permanent i intr'un cadru de revendicari muncitoreti generale.

Ziva de 1 Mai si-a facut astfel drum in lume, transformandu-se an cu an, marindu-si intelesul si menirea, rarginduli
insemnatatea, ajungand pans la semnificatia unui simbol: simbolul desrobirii totale a omenirii.
Dupa ce a fost ziva de afirmare a marei revendicari economise 8 ore de lucru ;

dupa ce a fost ziva de lupta pentru cucerirea egalitatii

politice si libertatilor publice, concretizate in votul universal si
regim democratic ;

dupa ce a fost ziva de protestare impotriva tuturor nedreptatilor sociale, care apasa pe umerii celor multi si obijduiti;

azi, ziva de 1 Mai unete intr'un singur glas revolta si

nadejdea lumii muncitoare, contra nedreptatilor sociale si pentru
o lume mai bunk*. Si mai fericita.

Nici nu se putea alege o zi mai nimerita care sa intruchipeze nazuintele optimiste ale claselor muncitoare spre o lume
mai dreapta.
Mai, luna pomilor in floare, coincide cu sarb5.torirea primaverii,

vechiul nostru Arminden, de traditie pagans, mai

vechi decat s5sbatorile religioase.

1 Mai exprima i simbolizeaza astfel, deopotriva, reinoirea
firii si aspiratiile lumii muncitoare spre o viata mai bung, mai

umati.
In .ziva de 1 Mai, muncitorii de pretutindeni i de toate
categoriile,

manuali i intelectuali,

infratiti prin aceleai su-

ferinte si aceleasi nazuinte, isi intind mana pe deasupra hotarelor, pentru a proclama solidaritatea lor, in lupta pentru infaptuirea idealului comun de desrobire a intregii omeniri.
Pentru toate aceste milioane de oameni ce se sbat cu va92
www.dacoromanica.ro

lurile mizeriei, socialismul apare in aceasta zi ca singurul far

luminos, care le indica calea spre limanul fericirii.
Conform rezolutiei congresului socialist international
in
cadrele caruia se situa miscarea din Cara noastra,s'a sarbatorit,
cu incepere de la 1 Mai 1890, in fiecare an, ziva muncii, pe care
au cantat-o de altfel si poetii nostri socialisti, Traian Demetrescu, Ion Patin- Pincio, Const. Mille.
,
CONSTITUIREA PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT AL MUNCITORILOR DIN ROMANIA". Ziarul

Munca" intreprinsese o campanie de clarificare a ideilor sociacolaboliste, curatindu-le de sgura anathista. Panait Musoiu,

rator la Munca" si membru in etecutiva clubului din Buellparaseste redactia din cauza ideilor anarhiste ce nutrea
si mutandu-se la Galati, este exclus de clubul socialist local.
Nevoia organizarii pe temelii dare a miscarii, spiritul de
imitatie a miscarilor socialiste din afara (in 1892 avusesera loc
mai multe congrese ale partidelor socialiste din Franca, Italia,
resti,

Germania, Spania, Austria), determine pe V. G. Mortun sa

emits la clubul Sotir" din str. Piata Amzei, no. 12, in sedinta
dela 2 Mai 1892,
ideea unui congres al miscarii muncitoresti socialiste din intreaga tare, in vederea constituirii unui
,,partid politic", distinct de celelalte particle burgheze". Cluburile din Iasi, Galati, Braila, Ploesti, Craiova se asociaza la
idee, iar ziarul Democratia Socials ", ce aparea la Ploesti sub
directia lui Al. G. Radovici,
cu Tony Bacalbasa ca prim
redactor,
duce o campanie pe aceasta tema.

Congresul fu fixat pentru zilele de Paste,

in Aprilie,

care cadea

1893.

Inca din Decembrie 1892, Munca" publics proectul de

redactat in buns parte de Gherea,
urmand principiile programului social-democratiei germane, votat la Congresul dela Erfurt (1891) si redactat de teoreticianul marxist
Karl Kautsky. (Acest solid document de doctrine socialists
program,

abecedarul marxismului,
a fost publicat in cele mai multe
limbi. In romineste el a aparut in anul 1911 cu o introducere
Socialismul in tarile inapoiate,
de C. Dosi o incheere,
traducerea
lui
M.
Gh.
Bujor,
dr. Ottoi
brogeanu-Gherea, in
si S. Albu).
93

www.dacoromanica.ro

Tn Revista Socials" Gherea publicase, anterior, o schita

de program, completat de el cu colaborarea militantilor I. N5.-

dejde, C. Mille, V. G. Mot-tun, Al. Radovici, Al. Ionescu,

Al. Georgescu si Anton Bacalbasa. Astfel aparu primul program al social,democratiei romane, pe care-1 reproducem, cu
titlul de document. El oglindeste situatia economics, politica
si socials a tarii noastre, la acea epota, si fixeaza lozincile de
lupta ale muncitorimii.

PROGRAMUL PARTIDULUI SOCIAL - DEMOCRAT

AL MUNCITORILOR DIN ROMANIA. Desvoltarea economico,sociala a societatilor burghezo,capitaliste moderne are
o tendinta neaparata si neinlaturata de a concentra, de a mono,
poliza toate mijloacele de productie in mainile unei clase, ale
clasei capitaliste.

Prin aceasta concentrare si monopolizare, societatea bur,

ghezo,capitalista desparte pe producatori de mijloacele de pro-

ductie, desparte pe meseriasi de unelte, pe micii agricultori,

tarani, prefacandu-i in proletari cari n'au nici un drept asupra
productului muncii lor, iar capitalistii, prin faptul monopoli,
zarii mijloacelor de producere, ajung ei, cari nu muncesc, stapani
pe productul muncitorilor.
Mani in mans cu aceasta expropriere a micilor producatori
merge intrunirea productiei in mic in organizatii uriase de pro -

ducere, merge prefacerea uneltei in marina, merge o crestere

uriasa a rodniciei muncii omenesti.
Dar mijloacele de producere fiind monopolizate de clasa
capitalists, marile foloase ale acestei transformari sunt si ele
monopolizate de capitalisti si de proprietarii mari de pamant.
Pentru proletari, pentru micii producatori, pentru clasele de mijloc,
cari merg stingandu-se, aceasta desvoltare insemneaza cresterea
nesigurancei vietii, cresterea saraciei, robiei, injosirii, despoierii,
nenorocirilor de tot felul.
Numai prefacerea mijloacelor de productie, cum sunt : pa,
mantul, fabricile, atelierele, minele, etc., din proprietate privat5

a unei clase, in proprietate social5 a societatii intregi i pre

facerea productiei de m5rfuri in productie socialist5, condusa
pentru societate si prin societate, numai aceasta prefacere poate
face ca productiunea in mare si rodnicia din ce in ce mai mare

a muncii sa fie in loc de isvor de saracie, de apasare, de ne94

www.dacoromanica.ro

siguranta, de injosire, un isvor de buns, stare si desvoltare armonica in toate privintele.

Societatea actuala burghezo-capitalists, in desvoltarea ei,
pregateste ea insasi toate conditiunile necesare pentru aceasta
prefacere socialists.
Mai intai, chiar desvoltarea uriasa a productiunii moderne

incepe sa se impace din ce in ce mai putin cu bazele capitaliste pe cari se face aceasta productiune, adica producerea
marfurilor si cu regulatorul anarhic care e libera concurenta.
Aceasta nepotrivire se manifesteaza prin crize din ce in
astce mai mari, prin colosala nesiguranta a vietii de azi,
fel incat insasi desvoltarea tot mai mare, a productiunii capitaliste cere un alt regulator in locul anarhiei liberei concurente,
si acest alt regulator nu va fi decat societatea, care va regula
productiunea dupe un plan anumit, cu mijloacele de productie
cari vor fi proprietatea ei colectiv5, ceeace si insemneaza o productie socialists.
Apoi, societatea capitalists, desvolta tot mai mult antagonismul si lupta de clase, mai ales intre clasa producatorilor
muncitori si a neproducatorilor capitalisti. Si aceasta lupta,

neinlaturata pe cat timp dureaza societatea de azi, poate lua

sfarsit numai odata cu caderea acestei societati.
Afars de aceasta, concentrand mijloacele de productie tot
in mai putine maini. societatea capitalists face mai usoara prefacerea acestor mijloace de producere in proprietatea colectiva
a societatii intregi.
Concentrand masse mari de lucritori, cari lucreaz5.' colectiv
in fabrici, mosii intinse, etc., societatea de azi disciplinealia ea
singura armatele muncitoare pentru producerea socialists. Si
in general intreaga desvoltare economico-socials,, desvoltarea
comunicatiilor inure oameni, drumurile de fier, telegraful, ininultirea populatiei, concentrarea locuitorilor in orase, toate au
aceeasi tendinta spre colectivizarea societatii.
Si totdeodata societatea moderns burghezo-capitalists
creaza ea singura acea clasa a carei menire istorica e realizarea
societatii socialiste. Aceasta clasa e clasa proletara,
fariatul.

prole-

Societatea moderns creaza armate mari proletare, le concentreaza in anumite locuri : in fabrici, pe mosii intinse, in
orase mari, le disciplineaz., le desvolta solidaritatea, inteligenta,
95
www.dacoromanica.ro

talentele administrative, cerintele unei vieti mai bune. Si proletariatul e totdeodata clasa ale carei interese cer din ce in ce
mai cu tarie desfiintarea proprietatii private asupra mijloacelor
de producere si prefacerea for in proprietate socials. Astfel,
avand ca indemn interesul material, avand pentru el forta
materials numerics, avand pentru el tendintele intregei desvoltari economico-sociale moderne, proletariatul e acea clasa a
carei menire istorica este distrugerea societatii burgheze si

intemeierea societatii socialiste,

dupa cum menirea istorica a
burgheziei a fost distrugerea societatii feudale si intemeierea
societatii burghezo-capitaliste.
Socialismul e reprezentantul teoretic at acestei clase ;
social-democratia e avangarda constienta si organizatoare.

Datoria dar a social-dernocratiei lumii intregi este de a

organiza proletariatul, de a organiza poporul muncitor, de a-1
face constient de menirea lui istorica si de lupta pe care trebuie
s'o duce. Social-democratia trebuie sa lupte pentru ridicarea
puterii materiale si intelectuale a poporului muncitor si a puterii
lui de lupta spre victoria finals.
*

Acest ideal, aceste principii si aceasta lupta a socialdemocratiei europene, trebuie oare sa constituie principiile,
idealul si lupta social-democratiei romane ?

La aceasta intrebare social-democratia romans raspunde

afirmativ cu cea mai mare hotarire, cu toate afirmatiunile
protivnicilor nostri ca socialismul n'are teren in tam romaneasca.

Societatile capitaliste burgheze moderne au tendinta de a

preface toate societatile inapoiate cu cari yin in legatura in
societati burghezo-capitaliste, dupi chipul si lsemanarea lor. 0
societate inapoiata, economiceste vorbind, data intrata in relatiuni cu tarile capitaliste, e nevoita, prin concurenta, negresit
sa se burghezeasca, sa se preface tot mai mult si mai mult in
societate producatoare de marfuri, in societate capitalists.

Si acest proces de burghezire s'a inceput de cand am

intrat in relatiuni economice mai stranse cu Europa occideri
tali ; iar vapoarele si drumurile de fier, ce ne leaga cu tarile

capitaliste, fac ca acest proces de burghezire sa mearga cu

iuteala aburului.
96
www.dacoromanica.ro

Cand clasele noastre dominante au introdus institutii politice

burgheze ; cand ele introduc banci, masini, drumuri de fier ;
cand principalele producte ale tarii noastre, productele agricole,
au ajuns m5rfuri, Cara noastra devine din ce in ce mai capita-.
lista i, deci, din ce in ce se creaza in ea un teren favorabil
socialismului.

Se intelege, suntem Inca departe de a fi ajuns Europa

occidentals; din fericire, ins5., nu tarile Inapoiate dau tonul, nu
ele duc dupa dansele Europa, ci tarile civilizate, t5rile capitaliste.
Mile de comunicatie moderne, telegraful, schimbul international, relatiunile internationale de tot felul fac din tarile
europene in catva timp o singura tars si fiecare tar5. in parte
poate, sa fie socotita ca o provincie a acestei mari tari, iar o
taxa mica, precum este a noastra, poate fi, de buns seams,
socotita ca o mica provincie a acestei tari mari, o provincie
ramasa in urma in desvoltarea ei economics si culturala.

A zice dar ca Cara noastra nu trebuie sa is parte la

miscarea socialista a Europei occidentale e tot asa de absurd

ca si cum s'ar zice ca o provincie oarecare a Frantei, Germaniei sau Angliei, nu trebuie sa is parte la miscarea socialista
a acelei tari, pentruca a ramas in urma Cu desvoltarea ei economics si culturala.
Deajtminterea, insasi desvoltarea contemporana a tarii
noastre ne da un argument stralucit si decisiv. Daca noi n'avem
aceleasi conditiuni materiale si intelectuale ca in Euro.pa occidentals, apoi in 1848-1860 conditiunile materiale si culturale
au fost si mai putin prielnice pentru infiintarea acelei organizari si totusi a fost revolutionarmente facute la noi. Daca noi
n'avem o class revolutionary puternica, apoi tinerimea dela 1848
a avut o burghezime cu mult mai putin puternica chiar decat
proletariatul nostru de azi. Daca n'avem o industrie puternica

acum, apoi la 1848 n'am avut nici atata si cu toate acestea

feudalismul a cazut si s'a statornicit organizatia de astazi.
Romania de azi seamana desigur nemasurat mai mult cu
Europa occidentals decat Romania deli 1848. Si data la 1848,
cu toata lipsa unor conditiuni materiale si culturale prielnice,

tinerimea revolutionary a introdus Intocmirea socials noua,

bazandu-se numai pe faptul ca aceste conditiuni existau in Eucum noi, socialistii, n'am. putea azi, nu sa
ropa occidentals,
introducem o alta organizatie, ci sa organizam o lupta pentru
97

www.dacoromanica.ro

pregatirea ei, acum cand Romania seamana mai mult cu Europa

occidentals ?

Este, dar, mai mult deck evident, ca insasi desvoltarea

tarii noastre da un argument decisiv si justificativ pentru
existenta si desVoltarea social-democratiei rom5.ne.
Dealtminteri, not nu negana deosebirea foarte importanta

in unele privinte intre conditiunile economico-sociale ale tarii

noastre si ale tarilor eminamente capitalisto- burgheze. Social democratia romans isi di perfect seama de aceasta deosebire.
Ea stie perfect ca proletariatul industrial, care alcatuete cadrele

e Inca slab in tam noastra.

La tara exista un proletariat agricol, dar cea mai mare
parte a taranimii e semi-proletara ; ea are un simulacru de
principale ale fortelor socialiste,

proprietate, o bucatica de pamant, care nu-i ajunge de fel pentru

inchirieze
viata, asa ca trebuie sa is cu chirie pamant sau
bratele. Intre acest proletariat, creatiune hibrida a situatiei
noastre economice, si intre proprietarii mari si arendasi, s'au
pastrat Inca relatiuni in parte feudale : tocmeli agricole in

natura, etc., etc... Proletariatul si semi-proletariatul nostru

agricol alcatuesc imensa majoritate a taranimii si o mare majoritate a locuitorilor acestei tari. Acest proletariat agricol se

deosebeste de proletariatul tarilor capitaliste si prin aceea ca e

si mai nenorocit, desperat de sarac, lipsit de fapt de toate
drepturile politice, lipsit de fapt de cele mai elemerr tare garantii
pentru libertate si chiar pentru viata.
De alts parte, social-democratia romans 10 da perfect de
bine seama de marea deosebire ce exista intre burghezia noastra
capitalists si cea din occidentul Europei. Burghezimea europeana
a expropriat pe micii producatori de instrumentele for de munca

si a concentrat productiunea in mana ei. Dar, ficand aceasta,

ea cel putin a ridicat imens productiunea, a ridicat imens rodnicia muncii ornenqti si astfel a pregatit putinta unui trai mai
bun pe baze sociale mai drepte. Burghezimea noastra insa a
facut tot raul fara sa fi facut ceva bun in schimb. Ea n'a
creat nici fabrici, nici cultura stiintifica a pamantului si toate
bogatiile concentrate in mainile ei sunt, pe de o parte, fructul
ruinarii gospodariilor si san5.tatii micilor producatori, pe de
alts parte, fructul ruinarii progresive a principalutui instrument
de munca, p5mantul, a carui rodnicie e stoarsa i expediata,
parte, in strainatate. Concentrarea mijloacelor de producere in
98

www.dacoromanica.ro

mainile capitalitilor notri n'a imbunatatit, deci, aceste mijloace

de producere, ci le-a ruinat i le ruinea4.

Aceasta deosebire a capitalismului nostru national,

de

care e strans legata i deosebirea pozitiunii claselor muncitoare,

ne creaza i noua social-democratilor romani o situatiune intruc5.tva deosebita, mai grea decat a fratilor notri din occidentul
Europei.

Aceasta deosebire insa arata numai ca tactica i lupta

practica a social-democratiei romane trebuie sa fie adaptate
conditiunilor speciale ale tarii noastre. Asa, spre pilda, faptul
c51 am ramas in urma,
economicqte vorbind,
i ca ne lipseste in mare parte acea class care constitue cadrele principale
ale socialismului, adica proletariatul industriei maxi, acest fapt

arata numai ca revolutia socials, desigur, nu va porni dela

noi, ca transformarea socialista se va impune la noi dupa.' ce
se va realiza intai in Europa occidentals. De aici insa urmeaza
ca, mai mult deal oriunde, lupta socialista dela noi nu poate
viza transformarea imediata a ordinei sociale actuale, pentruca
transformarea aceasta atarna cu desavarire de transformarea
deja efectuata in tarile mai inaintate ; urmeaza, prin urmare, ca
lupta noastra poate fi, i trebuie sa fie, numai pregatitoare.
Aceasta pregatire insemneaza: propaganda socialista, organizare
i Iuminare a poporului muncitor, lupta pentru imbunatatirea
materiala si morals a muncitorilor. De aici, de asemenea, urmeaza acea moderatiune a- tacticei socialiste la noi, mersul ei
pe caile strict legale. Tactica aceasta ni se impune prin con-

ditiunile materiale ale tarii noastre, taxa ramasa in urma cu

desvoltarea ei economico-culturala. Aceemi deosebire Intre starea
economics a tarii noastre i tarile industriale ne impune da-

toria sa ne ocupam mai, ales de luminarea si organizarea proletariatului agricol, pentruca proletariatul industrial e la noi
Inca putin desvoltat.
In schimb, intinderea socialismului in o parte a tinerimii
burgheze, mai cult5. i mai generoasa, e mai uoara la noi decat
in occidentul Europei. Asa, in occidentul Europei, despartirea
adanca a claselor, traditiunile seculare in cari e crescuta tinerimea burgheza, fac aproape cu neputinta desvoltarea socialismului in aceasta clasa ; pe cand la noi, unde clasele nu sunt
deosebite aa de hotaritor, unde clasa burgheza e lipsita Inca

de traditiuni de clasa inrad5.cinate, a parte din tinerimea bur99

www.dacoromanica.ro

gheza mai cults si mai generoasi intra cu mare usurinta in

randurile luptatorilor socialisti.
Dar oricari ar fi deosebirile intre social-democratia romans
si cea occidentals, deosebiri provocate de conditiunile speciale
tarii noastre, esentialul, fondul este acelasi.
Social-democratia romans, ca si social-democratia lumii
intregi, lupta pentru emanciparea desavarsita economics, politica si intelectuala a poporului muncitor de sub asuprirea, injosirea si toate nedreptatile strigatoare de azi.
Ca Si social-democratia lumii intregi, social-democratia ro-

mans lupta contra apasarii si nedreptatii ce se face poporului

muncitor;. ea lupta totdeodata contra orcarei apasari si nedreptati.
Ca si social-democratia lumii intregi, cea romans vede
cauza robiei degradatoare a poporului muncitor, ca si cauza.

tuturor nedreptatilor strigatoare de azi, in faptul ca mai toate

instrumentele de\ munca sunt proprietatea privata a unei clase
privilegiate de capitalisti si mari proprietari de pamant.
Ca si social-democratia lumii intregi, cea romans vede
leacul definitiv in prefacerea tuturor instrumentelor de munca
in proprietatea colectiva a societatii intregi si in inlocuirea
producerii de marfuri prin producerea de catre societate si
pentru societate cu mijloacele de producere socializate.
Ca si social-democratia lumii ,intregi, social-democratia ro

mans se lupta nu pentru inlocuirea dominatiei unei clase prin

dominatia alteia, ci pentru desfiintarea claselor, pentru desfiintarea oricarei neegalitati politice si economico-sociale, neegalitati de sex, rasa, religle, natiune.
Ca si social-clemocrata lumii intregi, cea romans e convinsa ca prefacerea socials e menita s'o indeplineasca poporul
muncitor organizat si luminat de social democratie si deci,
fa-

cand o larga propaganda socialists in toate clasele sociale,

principala indatorire a social-democratiei e organizarea politica
a poporului muncitor, aratarea pozitiunii lui actuale si a pozitiunii ce trebue s'o aiba, ce este_ el si ce trebuie sa fie, care
e menirea lui politica. Cu alte cuvinte, principala datorie a
social-democratiei e prefacerea poporului muncitor intr'o armata

buns de lupta, constienta si patrunsa de menirea ei.

Ca si social-democratia lumii intregi, cea romans stie ca.
dezrobirea poporului muncitor nu poate fi o chestie nationala,
ci o chestie internationals", la care lucreaza muncitorii tuturor
100

www.dacoromanica.ro

farilor civilizate. Adanc patrunsa de solidaritatea internationals

_a tuturor popoarelor muncitoare, social-democratia romans va
indeplini toate indatoririle ce urmeaza din aceasta solidaritate.
Ca i social-democratia lumii intregi, cea romans socoteste
obligatorii pentru ea hotaririle congreselor internationale din
Paris 1889, din Bruxelles 1891 si ale congreselor viitoare.
Ca i social-democratia lumii intregi, social-democratia romans are un program de actiune apropiat cu condiciunile spe-

dale ale carii noastre i care infatiseaza cererile imediate ale

Partidului Social-democrat roman. Prin aducerea la indeplinire
a acestor cereri, nu se realizeaza idealul nostru socialist. Acest
program de munca reprezinta numai acele reforme cari s'ar
putea realiza chiar in societatea actuala si a caror indeplinire ar fi un pas uria spre idealul nostru, prin faptul
ca s'ar stabili o stare mai prielnica pentru intemeierea unei
societati socialiste, prin faptul cal s'ar spori buna stare materials i intelectuala a poporului muncitor i, deci, puterea lui
de rupta i de impotrivire.
In sfarit, cl. i social-democracia lumii intregi, cea romans,

ca forma de guvernamant, nu poate fi, in principiu, decat pentru acea republicans.

Partidul Social-democrat roman va lupta acuma pentru
aducerea la indeplinire a urmatoarelor puncte :
1. Vot universal egal i direct pentru supusii Romaniei,
ce au trecut de varsta de 20 de ani, fara deosebire de sex,
religie si de rasa.
Fixarea tuturor alegerilor i votarilor In zilele legale de repaos.
Reprezentarea proportionala.

2. 0 intinsa descentralizare i autonomie comunala.

3. Prefacerea armatei permanente in naciunea inarmata.
Desfiintarea tribunalelor militare.
Pans la realizarea prefacerii armatei, reducerea serviciului

militar, egal pentru toci, la un an si trecerea in rezerva dupa

acest an.
4. Despartirea bisericii de Stat.
5. Egalizarea condiciilor juridice si politice ale femeilor cu
ale barbatilor.

6. Desfiintarea legilor cari pun pe servitori intro inferioritate politica sau juridica.
7. Laicizarea tuturor scolilor.
10

www.dacoromanica.ro

Organizarea invitamantului gratuit, obligatoriu i integral

pentru toti copiii muncitorilor, fara deosebire de nationalitate
i religie.
Desvoltarea colilor profesionale 9i agricole.

Cantine colare. Copiii saraci vor primi la coala haine,

c5.rti i hrana.

Obligativitatea instructiei pang la 14 ani.

Garantarea independentei corpului de invitamant. Inamovibilitatea invatatorilor, institutorilor i profesorilor.
8. Electivitatea magistraturii. Taxe proportionale cu importanta baneasca a proceselor.
Despagubirea celor os5.nditi pe nedrept, precum si celor
arestati fara vina.
9. Luarea de masuri riguroase pentru a face ca legile sa
fie aplicate si ca egalitatea inaintea

legilor sa ajunga o rea-

litate.

10. Garantarea dreptului nem5.rginit de intruniri, asociatii,

greve in oral i sate.
11. Impozitul treptat progresiv asupra veniturilor,
luandu-se in seams felul venitului i m5.rirea lui, i asupra mostenirilor, luandu-se in seams felul si marimea, pentru a face fats
cheltuelilor publice.
Desfiintarea darilor indirecte.

Venitul absolut trebuitor pentru traiu sa fie stutit de

orice dare.
12. Impozarea capitalului neproductiv.

13. Proteguirea industriei prin vami, intrucat acestea nu

vat5.ma interesele consumatorilor muncitori.
14. Electivitatea tuturor functionarilor.

Departarea on destituirea functionarilor nu poate fi f5.cuta

deck in urma unei hot5.riri judec5.toreti.
15. Desfiintarea Senatului.
16. Intoarcerea domeniilor coroanei la Stat.
Restrangerea prerogativelor regale i mai ales a dreptului
de a schimba ministerele i de a disolva i proroga toate Corpurile alese.
17. Aziluri de infirmi i sanatorii pentru copii.

18. Delictele de press de once natura sa mearga inaintea

juratilor. Reforma codicelui penal, in sensul de a se indulci
pedepsele.
102

www.dacoromanica.ro

19. Revizuirea Constitutiei in toate punctele necesitate de

prezentul program.
Pena la revizuirea Constitutiei, abrogarea tuturor legilor i
masurilor de exceptie i mai cu seams abrogarea legii asupra
strainilor din '7 Aprilie 1881.
Pentru proteguirea clasei muncitoare industriale, social-democratia romans cere :
1. Fixarea zilei de munca la 8 ceasuri.

Desfiintarea lucrului cu bucata in toate fabricile i atelierele.

2. Copiii mai mici de 14 ani sa nu fie primiti la munca.

3. Munca de noapte si se desfiinteze, afara de acele industrii cari prin natura lor, din pricina technicei sau a folosului public
cer munca de noapte.
4. Repaos complet Duminica, adica exact 36 de ore, in
toate ramurile de munca, in comert, industrie, agriculture.
Inspectia sanitary a conditiilor in cari se face munca. Regulamentarea muncii femeilor.
5. Asigurarea impotriva incendiilor i asigurarea pentru
vremea batranetelor. La administrarea asigurarilor sa participe
si lucratorii.
6. Toate diferendele dintre lucratori i patroni sa fie su-

puse unui juriu compus de delegati in numar egal de patroni

si lucratori.
Intemeierea de burse ale muncii.
Obligarea patronilor de a da certificate de capacitate ucenicilor, indata ce acetia au ajuns lucratori.
Pentru clasa muncitorilor agricoli, social-democratia romans propune:

1. Rascumpararea treptata a pamanturilor particulars si

acelea ale asezamintelor publice sa formeze un domeniu inalienabil. Darea in arenda a acestor pamanturi lucratorilor agricoli,
preferandu-se sindicatele de muncitori agricoli.
Recunowerea acestor sindicate ca persoane juridice.
Darea mainilor agricole, semintelor, la comune, cari be

vor plati prin anuitati i le vor da taranilor pe pretul de cost.

Creditele agricole sa alba insarcinarea in primul rand de
a inlesni dobandirea masinilor perfectionate, semintelor bune,
etc., de c5.tre comunele rurale.
2. Reforma creditului agricol in aa fel ca dobanzile pe
103

www.dacoromanica.ro

cari le platesc comunele si taranii sa fie egale cu dobanzile pe

cari le platesc proprietarii la banca funciara rurala, si creditul
sa fie dat in primul loc comunelor si taranilor saraci pentru
cumpararea de vite, plug, seminte, etc.
3. Fixarea in fiecare comuna a unui islaz cu totul indestulator. In caz cand comuna nu va avea destul sau deloc
pamant pentru islaz, Statul va rascumpara dela proprietarul
local sau vecin bucata de pamant necesara. Taranii vor plati
in casa comunala pentru islaz in proportie cu vitele ce vor
avea la paacut.
Sa se oblige comunele rurale a nu imbucatati si ara imasul dat prin legile de pans acum, ci a-1 pastra nedivizat si
nearat.

4. Stabilirea drumurilor necesare taranilor pentru agricultura pamanturilor si adaparea vitelor.

Pamantul necesar pentru aceste drumuri se va rascumpara
dupa aceeasi lege, dupa care se rascumpara pentru cauza de
utilitate publics.
5. Desfiintarea zilelor de prestatie.
6. 0 lege pentru tomelile agricole, spre a garanta pe
muncitori contra despuierii arehdasilor si proprietarilor.
7. Desfiintarea tuturor Invoielilor in natura, ramasite ale
iobagiei, cum sunt dijma, zile de prestatie, caratul, rusfeturile,
obiecte de hrana. etc., etc. Toate invoielile agricole sa fie acute numai in bani. Desfiintarea taxelor de podarit, de adapat
vitele, etc.

Nici o invoiala sa nu fie facuta cu bucata, falcea, pogonul, etc., ci toate sa fie acute pe ziva de lucru.
Sa se intareasca Inca odata taranilor din Muntenia si celor
din tinuturile_ de munte din Moldova, dreptul de a lua lemne

de foc si de lucru din padurile statului si din cele private. Si

se dea acelas drept si taranilor din tinuturile de campie din
Moldova.

La aceasta sa se observe regulile forestiere stiintifice.

8. Obligarea arendasilor si a proprietarilor de a tine registre in regula pentru inregistrarea tuturor contractelor si conturilor dintre arendasi si proprietari de o parte si tarani de
alta parte.
9. Intocmirea unor comisiuni compuse din tarani si pro104

www.dacoromanica.ro

prietari, in numar egal, pentru revizuirea datoriilor contractate

de tarani pans acum.
10. Instituirea inspectorilor agricoli, cari vor avea insarcinarea de a revizui registrele si de a supraveghia ca tocmelile agricole, hrana si munca sa se face dupe prescriptiunile Iegii. 0 parte
a inspectorilor sa fie numita de Stat, iar cealalta aleasa de tarani.

11. Reducerea cat se poate de mare a preturilor de can.torie pe drumurile de fier pentru muncitorii agricoli, mai ales
in timpul muncii agricole, astfel ca muncitorii sa poata sa se
mute cu usurinta in locerile unde condiciunile de munca le vor
fi mai avantajoase.
12. Infiintarea de infirmerii in fiecare comuna rurala si
spitale rurale in numar indestulator.
Infiintarea in comunele urbane si rurale a scoli de adulti.
0 lege pentru oprirea marilor proprietari si a arendasilor

de a aduce lucratori agricoli din strainatate, pe un pret mai

scazut decat pretul local.
Interzicerea de a se intrebuinta soldati la lucrul campului.

In ceeace priveste politica

externs, social-democratia romans
este protivniea politicii tariste si
solidara cu tactica social-democratiei internationale.

I. NADEJDE, USEFUL PARTIDULUI.

Conducatorii cu raspundere ai miscarii din Capita la

simtind nevoia unui sef cu

autoritate, care sa puie ordine si
carii,

discipline in randurile intelectuali-

lor cu o ideologie neclara, anarhizanta, si totdeodata sa organizeze

congresul si noul parrid ce urma sa

se creeze, fac apel la spiritul de

jertfa al lui Ion Nadejde.
In toamna anului 1892, Ghe-

rea, Mortun si Al. Radovici se

duc la Iasi si coning pe Nadejde
I. NADEJDE
(Desen de her)

sa lichideze gospodaria ce avea acolo

(o modesta case in mahalaua Si105

www.dacoromanica.ro

rariei i o viioara pe dealurile Iaului) si sa se stramute, cu

familia,
sotie i 6 copii,
la Bucureti.
Devotat crezului socialist,
in aceasta fazi a micarii,
Ion Nadejde consimte sa se mute in Bucureti, unde preia conducerea efectiva a miscarii.
Nadejde avea multe insuOri de ef. Nu le avea pe toate.
Impunea mai intaiu prin fizicul sau atletic.
Impunea mai ales prin cultura sa,
era burduf de carte",
prin viatca particulars modesty i puritans i prin aureola morals ce capatase ca martir al ideilor socialiste". Profesor de
limba romans la Liceul National din Iasi, fusese eliminat din
invitimant pentru ca nutrea i propaga idei subversive". Titu
Maiorescu si V. Burls,
apreciindu-i cultura exceptionala,
ii propusera reintegrarea in invatamant, grape influentelor for
politice, cu conditia insa.... sa se lepede de socialism. Cu stoi
cism, Nadejde refuza, pentru a nu-i abjura credintele.

Avea i lipsuri. Nu era orator. Intr'un partid politic de

masse, in care propaganda orals are mare inraurire, lipsa talentului oratoric scade din prestigiul sefului".

Nadejde era apoi sectar in sistemul de &dire socialist

si fanatic pe tactica legalists ". El, care, in prima junete, era
aproape de anarhism, devesiise,
sub influenta lui Gherea i a
doctrinei marxiste, adapata la isvoarele germane,
de o rigiditate principiala i tactica exagerata.
De aci, diferentieri de opinii si surde conflicte cu tineretul intelectual, crescut la coala revolutionarismului francez,
mai mult romantic i paoptist", decat doctrinar marxist.

CONGRESUL DIN APRILIE 1893. In zilele de Pati

ale anului 1893 se tine in Bucureti primul congres al micarii
socialiste din taxa,
sub preedintia lui C. Mille,
care pune
bazele Partidului Social-Democrat al muncitorilor din Romania
Acesta era titlul noului organism politic, titlu dat de
Nadejde, pentru a sublinia caracterul democrat al partidului,
spre deosebire de caracterul revolutionar al vechilor cluburi"socialiste, cari-si incetau existenta prin constituirea partidei".
Congresul voteaza programul ci desemneaza din sanul sau
un consiliu general" insarcinat cu conducerea miscarii.
Din consiliu faceau parte : I. Nadejde, V. G. Mortun, Al.
106

www.dacoromanica.ro

G. Radovici, C. Mille, Alex. lotiescu, Anton Bacalbasa si

Zamfir Filotti.
Partidul indrumeaza miscarea pe fagasul cailor legale, singura care duce cu adevarat foloase miscarii socialiste".
Gherea formulase chiar aforismul cea mai mare revolutie

in taxa romaneasca va fi domnia legilor".

1

Mai 1893. cazut cateva zile dup5. congres,

s'a desfa."-

surat intr'un cadru maret si in entuziasmul a mii de muncitori si intelectuali.

Peste 5.000 de cetateni au defilat pe strazile Capitalei,

ducand in frunte drapelele rosii, iar gradina Schischstadt (situata

cam la spatele gradinii Gib") era neincapatoare pentru cei

ajroximativ 10.000 de asistenti, cari la iarba verde,
in cantece si discursuri,
au s5.rbatorit ziva muncii si propavaduit
desrobirea omenirii.
I. L. Caragiale si I Mai. Marele satirist al moravurilor
tarii noastre,
fanariote si demagogice,
ion Luca Caragiale,
simpatizant al miscarii muncitoresti si prieten cu marele critic
literar C. Dobrogeanu-Gherea, impresionat de lupta idealists
a miscarii socialiste, trimite un salut cu prilejul serbarii de 1.
Mai, prin revista sa Moftul Roman" 1). Extragem pasagiile

esenciale :

1-iu Maiu.

Sunt acte in fata carora Moftul Roman se pleaci cu admiratie.

Suntem azi in unul din momentele noastre de duiosie. La

Cismigiu se aduna muncitorii, ca sa serbeze o zi a lor, ziva
muncii si a revendicarilor de class. Presa face glume pe socoteala acelor mii de oameni, care se aduna acolo manati de un
sincer avant, de-o convingere adanca, de-o generoasa nazuinta
spre alts lume, cu alts randuiala, cu alte porniri, cu alts morals.
Poti parea ridicol in fata celor care s'au deprins sa to
vada razand si pot sail gaseasca aerul gray, un aer care nu
1) Moftul Roman" a aparut sub airectia lui Ion L.

Bacalbasa la 1893.

Caragiale si Tony

107

www.dacoromanica.ro

te prinde.

Cu toate acestea preferi sa vezi pe domnii gurade cate nu se mira domnul gur5.,casca !,

casca mirandu-ge,

decat sa te

stffff,

to pe tine, incapabil de un sentiment, de,o

pornire de inima !
Sentiment ? Ei, da. Cand Mofful loveste in tot namolul

de spanachidism, care naclaeste tot ce atinge, asta o face tocmai

pentruci aceea ce mai ales caracterizeaza spanachidismul este
complecta-i lipsa de sentiment, afectarea gagauteasca si melodramatics a unor simtiri care-i lipsesc.

Si apoi, intre lumea care se aduna astazi, Duminica, la

gazeta asta a noastra este un mare punct
altii lupta pentru aducerea unor vremi mai
senine si mai cinstite. Ei au ales calea organizarii si a luptelor
politice,
noi aceea a ironiei, a glumei intepatoare, pe soco,

Cismigiu sff intre

comun : sff unii sff

teala moftangiilor care guverneaza lumea. Aceea ce noi distrugem este tot in directia in care distrug sff ei...
Salutam dar pe muncitorii intruniti din Cismigiu, cu toata

dragostea ce merits o class, care de veacuri intregi, sufera

mofturile unei maini de privilegiati,
uneori mofturi sinistre
sub care se ascund lacrimi sff sange !..."

REINFIINTAREA CERCULUI DE STUDII SO,

CIALE".

Sub conducerea si impulsul lui Ion Nadejde,

miscarea socialists ia, in Capitala tariff, un nou avant.
Se reinfiinceazi Cercul de studii sociale", se organizeaza
conferinte sff cursuri de economie politics, sociologie
cu seminarii ca la Universitate,
se tin intruniri la club
sala Sotir"

din str.. Piata Amzei 12, la Dacia", ducandu-se o campanie

sustinuta, pentru voful universal, ziva de niunc5 de 8 ore,
expulzarilor, egalifafea
femeii, etc.
Campania pentru introducerea egalitatii politice sff reven,

repausul duminical, abrogarea legii

dicarilor muncitoresti se intinde, an cu an, si in centrele cu

aglomeratii proletare : Galati, Braila, Ploesti, T.- Severin.
Propaganda facuta de miscarea socialists printre femei,
inregistreaza ca prim succes, in 1893,
infiintarea societatii
Ajutorul a femeilor muncitoare.
Societatile profesionale muncitoresti incep si se afilieze
miscarii socialiste. Un aport insemnat it constitue afilierea so108

www.dacoromanica.ro

cietatii Colosul" a mecanicilor C. F. R., cari aleg pe V. G.

Mortun, deputat socialist, presedinte de onoare.
Miscarea socialists, care avusese un caracter eminamente

intelectual si cultural, incepe sa is un caracter muncitoresc,

urmarind organizarea clasei muncitoare, paralel cu educatia ei
civics si socialists.
Conferinte publice erau tinute, saptamanal, in sala Sotir"
de Ion Nadejde, C. Dobrogeanu-Gherea, V. G. Mortun, Tony
Bacalbasa, C. Mille, Al. G. Radovici, C. D. Anghel, Traian
Demetrescu-Tradem, Zamfir Filotti, Alex. Ionescu, Al. Georgescu, Al. Cantili, G. Niculescu, S. si H. Sanielevici, etc..
prieten cu cei mai multi inMarele scriitor I. L. Caragiale,
telectuali
frecventa sedintele, tinand si el conferinte.
Cursurile de economie politica, sociologie, marxism, le
facea, in special, Ion Nadejde. Cursurile de adulti, dr. C.
Popescu-Azuga.

In primavara anului 1894, sediul clubului dela Sotir"

devenind neincapator, partidul isi muta clubul in palatul Bailor

Eforiei (etaj) din B -dul Elisabeta.
Afinitetile cu Adeverul" democrat si republican..

Sala

era prey mare insa pentru mobilierul modest dela Sotir".

Intamplarea fericita face ca miscarea sa primeasca in danie mobilierul Clubului Democratilor republicani" din Iasi,

de sub

conducerea lui Al. V. Beldiman,

directorul ziarului Adevarul" si
Gh. Panu, avocat si publicist de
mare prestigiu.

Al. V. Beldiman, in special,

era legat, spiritual, de miscarea
socialists prin ideologia republicans
si sufleteste, pentruca muncitorimea
aparase Adeverul" antidinastic

in contra devastarii de catre un

grup de ofiteri, in frunte cu maiorul D. Cocea (tatal lui N. D.
Cocea).
AL. V. BELDIMAN

Cu titlul de document, repro109

www.dacoromanica.ro

ducem, dupa ziarul Munca" dela 3 Iunie 1894, schimbul de

scrisori intre Al. V. Beldiman i Consiliul General al Partidului Social-Democrat roman, cu ocazia acestei donatii :
Domnilor Membri,

Majoritatea membrilor Clubului democratilor republicani

din Iasi, in edinta dela 14 Iunie 1894, in vederea lipsei de
mijloace pentru sustinerea lui, a hotarit desfiintarea clubului,
i m'a ins5.rcinat sa transport mobilele in Bucureti, uncle sa
incerc a funda un alt club democrat-republican;
i la caz de
nereuita m'a autorizat sa le claruesc, conform statutelor, unei
alte grupari democratice de care democratii republicani s'ar g5.si
legati prin mai multe afinitati de vedere.
In consecinta, sub-semnatul, convins fiind ca gruparea cea
mai apropiata de cea republican5., sub raportul multor vederi
economico-politice, este Partidul Socialist roman, d5.ruete in
numele fostului club democrat republican din Iasi, intregul mobilier al sau, cuprins in alaturatul inventar, clubului muncitorilor din Bucureti.
Indeplinindu-mi cu deosebita p15.cere sarcina cu care m'a
onorat zaajoritatea membrilor fostului club democrat-republican
din Iasi, termin, domnilor membri, urand prosperitate Clubului
muncitoresc din Bucureti.
Va rog, domnilor membri, a primi asigurarea distinsei mele
consideratii.
(ss) Al. V. Beldiman
Raspunsul Consiliula General

Stimate cetatene,
Consiliul general al Partidului Social-Democrat din Bucureti, primind mobilierul Clubului Democrat-republican din Iasi,
daruit de cl-voastra Partidului Social-Democrat roman, ii face
o placuta datorie, de a multumi, atat majoritatii membrilor
Clubului democrat-republican din Iasi, precum i valorosului i
batr5.nului democrat Alex. V. Beldiman.
Prin aceast5. &nape, democratia republicans isi arata simpatia sa muncitorimii organizate i cla o nou5. i puternica do-

vada ca este convinsa de dreptatea marei cauze pentru care

luptam. Muncitorimea recunoscatoare, nu va uita niciodat5. in110
www.dacoromanica.ro

semnatele dovezi de simpatie ce ii dati atat d-voastra cat si

democracia republicans.
Primete, to rugam, stjmate cetatene, asigurarea deosebitei

noastre stime, consideratii si iubiri.

(ss) loan Nadejde, Alex. Radovici, Al. Ionescu,
Zamfir Filotti, Const. Mille

AL II-LEA CONGRES, 20.22 APRILIE 1894.

Miscarea socialists .cinea congrese, in fiecare an, in deobste, primavara,
de sarbatorile Pastelui si toate aveau loc la Bucuresti, centrul
cei mai activ al partidei" muncitorilor.
Delegati : 94 membri reprezentand cluburile social-democrate din taxa.
A fost prezidat de C. Mille, secretari fund alesi : Filip
Gesticone, Deodat faranu, avocati, si Dimitrie Bogza.
Consiliul General a fost desemnat in persoana urmatorilor
fruntasi ai miscarii : I. Nadejcle, V. Gh. Mortun, Al. Radovici,
C. Mille, Al. lonescu, Anton Bacalba03 si Zamfir Filotti.
Partidul Social-Democrat, care ducea campanie Inca cu mult
inainte pentru cucerirea marei reforme politice votul universal,
inscrie la acest al II-lea congres aceasta revendicaie in programul de actiune imediat5.
Propunerea suscinuta de V. Gh. Mortun 0 G. Diamandy
e primita cu unanimitate.
Congresul,

Considerand ca Votul Universal e o chestie de capetenie

pentru Partidul Social-Democrat si pentru organizarea lui ;
Considerand ca in luptele electorale avem aliance de facut
cu celelalte partide din opozitie ;
Hotaraste :

1. Cel mult pans in 2 luni Consiliul General al partidei

sa scoata o brosura populara care sa lamureasca clasei muncitoare foloasele care le-ar trage din capatarea Votului Universal.
Aceasta brosura va fi tiparita in 20.000 exemplare si se
va imparti gratuit.
2. Consiliul General sa is gasuri ca sa provoace Intruniri
in toate Capitalele de judet, in care sa discute in special despre Votul Universal.
111

www.dacoromanica.ro

3. Sa se Indemne la trimiterea de petitiuni catre Corpurile Legiuitoare, care sa ceara Inscrierea Votului Universal

cu reprezentarea minoritatii" in Constitutia noastra.

4. Congresul hotaraste : ca nu se va da nici un sprijin
electoral nici unui partid de opozitie, care nu va face agitatie
pentru imediata capatare a Votului Universal.
Se vor pune candidaturi socialiste in toate localitatile si
la toate alegerile unde s'ar putea rupe cateva voturi.
Se va putea face o exceptie pentru candidatii cari ar f -ice
declaratiuni form ale in intruniri i vor inscrie in manifestdrile
for electorate aceasta reforma".
prin intruniri publice
Si se i Incepe o campanie in tare,
i conferinte,
V. Gh. Mortun ffind animatorul elocvent al
campaniei pentru reforma votului universal.

La congresul din Aprilie 1894 se ridica de care delegatul Craiovei, avocatul G. D. Pencioiu, chestiunea propa-

gandei la sate si infiintarea de sindicate fir:ineti. Dupe disN. Piturca considers ideea premature, temandu-se
de persecutiile administrative, congresul hotarate sa se trimita la sate, in prealabil, Constitutia i legea electorala, explicate pe intelesul plugarilor.
Bgfaia in armata. Tony Bacalbaa, autorul satiric al lui
Mo Teaca", discuta chestiunea bataii in armata i propune
urmatoarea motiune, primita in aplauzele unanime ale congrecutii ample,

sitilor :

Avand in vedere nelegiuirile ce se savarec in armata si

ale caror victime sunt stalatii, mai totdeauna fii de tarani ;
Avand in vedere co. pe temeiul asa numitei discipline se
savaresc chiar crime ;

Avand in vedere ca aproape niciodata autoritatile supe'

rioare militare nu edepsesc pe torturatori i criminali ;
Congresul social-democratiei romanesti infiereaza cu toata"
energia salb5ticiile rusinoase care necinstesc veacul in care traim

i declare ca va face agitatie puternica Impotriva acestor barbarii, ale institutiei armatei permanente".
Egalitatea femeii e discutata la al II-lea congres care
voteaza urmatoarea motiune, citita de Mille :
Congresul avand in vedere ca prin legile actuate barbatul
112

www.dacoromanica.ro

ETBLIS
taA

riprepa,..

1i.,

tENTj

se

V ,?-1/-7;3-,

trz's
.

:f
.

tieWW, Na.
se.
is

4,1110.

.e
0:1

:.'

\-0
.',:,

sa. ..-:

...

...11

..!
-.T.-.

00*--,.

441

.4

CONGRESUL SOCIALIST DIN 1894.

Recunoscuti in randul al II-lea din fats (dela stanga Ia dreapta) : Dr. Chinescu-lafi (al treilea)
Randul al Ill-lea din fats (pe scaune) : Al. Tomescu (al patrulea), Ion N5deicle (al cincilea) ; Anton Bacalbasa (al ;easelea) ; C. Mille
(al ;eaptelea) ; V. Gh. Mortun (al optelea) ; G. Diamandy (al noulea). Randul trei din Tata, in picioare (dela stanga la dreapta) :
Filip Gesticone (al ;aptelea) ; S. Sanielovici (in spatele lui Gesticone) ; Deodat Tirana (in spatele lui Al. lonescu) ; Tache Ceorgescu
(la stanga lui Deodat Tara.): Isabela Sadoveanu (la stanga lui Tache Georgescu) ; D. A. Teodoru (in spatele lui Mille) ; C. Dobrogeanu-Gherea (in spatele lui Anton Bacalbasa si Ia stanga Isabelei Sadoveanu) ; Dr. Miron, (in randul de sus, cu p515rie; Dr. Vranialici

(alaiuri de Dr. Miron, in dreapta).

www.dacoromanica.ro

si-a facut un monopol si din instructiune si din toate mijloa

cele de trai, in ceeace priveste profesiunile libere ;
Avand in vedere ca femeii, in general vorbind, ii sunt
inchise toate mijloacele de ali manifesta vointa si de a trai
in mod cinstit ;
Avand in vedere ca daca atelierele si fabricele nu-i sunt
inchise femeii, aceasta serveste spre a scobori salariile b'5.rba
tilor si a o face unelta de lupta a capitalismului in contra
proletariatului;

Avand in vedere ca e de datoria societatii de a proteja

femeea in contra lacomiei capitalului si a o pune sub scutul

legilor,

Congresul
declara ca va lupta :
1. pentru absoluta egalitate intre barbat si femee, in ceeace
priveste exercitarea tuturor profesiunilor, fie libere, fie ma-

nuale, precum si in privinta instructiunii ;

2. pentru egalitatea drepturilor politice

si civile

dintre

femee si barbat ;
3. pentru principiul : la munca ega15., salar egal";

4. pentru alcatuirea de legi

protectoare a muncii femeii in ateliere O. fabrici".
Congresul mai hot5.raste aparitia zilnica a gazetei oficioase Lu,
mea Noua". De asemenea discuta
problemele: regulamentarea muncii
in ateliere si fabrici, legea repausului duminical, referendum, legea
maximului, infiintarea de cooperative de consum i de productie,
organizarea cluburilor din tare, etc.

I. PAUN-PINCIO.

La 30

Decembrie 1894 moare, poetul socia

list, I. Paun-Pincio. (Particula: <Pincio si-a ad5.ogat-o la numele de
familie, in urma unei calatorii acute
in Italia,
insotit de poetul D.

I. PAUN-PINCIO

113

www.dacoromanica.ro

si a impresiei pe care i,a facut-o frumoasa grading

Pincio din Roma).
Nascut la 17 August 1868 in oraselul Mihaileni din jud.
Dorohoi, urmeaza liceul la Pomarla si Dorohoi fare sa termine
Anghel,

bacalaureatul.

Dupa o prima ratacire prin Iasi, se stabileste la Bucuresti,

mai intai ca telegrafist la Posta si apoi ca ziarist si militant
socialist. A fost unul din cel mai harnici redactori ai oficiosului socialist de pe acea vreme, Lumea Noua.
Ca poet a colaborat,
cu versuri si proza,
la Contemporanul, Literatura si Stiinta, Drepturile omului> , Lu,
mea Noua, literary si stiintifica, Evenimentul literar, Adevarul literar, Familia, Saptimana ilustrata, Arhiva, etc.
Dupa moarte, cativa prieteni i-au strans in doua volume,
versurile si proza resfirate ptin atatea publicatii literare. Primul
volum a aparut sub titlu : Versuri si proza in 1896; al doilea,
completat : <Versuri, proza, scrisori, in 1911 cu o prefata de
fostul tovarap G. Diamandy.
Din versurile ca si din proza acestui senzitiv se desprinde
durerea pe care inima lui o simte pentru cei multi si umili si
foarte adeseori ironia pentru prostia omeneasca si optimismul
pentru vremurile de maine.
Ca si Traian Demetrescu, el canta sarbatoarea muncii,
ziva de

INTAI MAI
Intinerita,i firea sub cer de primavara,
Pe drum se'nsir-o oaste :
e oastea proletara.
Nici zanganiri de arme, nisi sarbada fanfare...
Ci ochii veseli cats : an albe slove'i scris,
Pe flamurile rosii, lumina unui vis.

Se duc cantand pe strada si'n mintea tuturor

E-o dulce 'nflacarare de gaud mantuitor.
Si tot mai bland rasuna cantari molcomitoare :
Un vis, ce isi revarsa iubirea in popoare,
Iar primavara cerne un colb marunt de floare...
114

www.dacoromanica.ro

AL III-LEA CONGRES (4.5

APRILIE 1895).

Se tine in

Bucuresti in vestita sala a teatrului

Hugo, la 4.5 Aprilig 1895, biroul fiind alcatuit din: Al. G. Radovici, presedinte, I, C. Atanasiu,
vice-presedinte, C. D. Anghel, si
C. Teodoru, secretari.
Consiliul General e desemnat
in persoana militantilor: I. Nadeide,
I. C. Atanasiu, G. D. Pencioiu, I.
T. ,Banghereanu, V. Speranfa, Al.
lonescu, C. D. Anghel, I. Tabacovici si Deodat A. Tiranu ; supleanti: H. N. Darie, M. Fadureanu,
G. Eteneanu si N. Qunezu.
La acest congres se reinoeste

51:

114,
:I,.

.4ks

<declaratia tactica dela precedentul

congres :

Partidul Social-Democrat nu

va da sprijin electoral nici unui

partid, care nu va face agitatie

AL. RADOVICI

pentru imediata capatare a votului universal si se adaoga si

pentru desfiintarea legii expulzarilor.
Desbaterile celui de al III-lea congres au fost mai agitate,
pe chestia colaborarii la Adevarul a unor fruntasi socialisti.
Conflictul pe chestiunea Adev5rului". Afinitatile ideologice dintre batranul democrat republican Al. V. Beldiman si
socialisti a dus curand dupa lichidarea minusculei organizatii
republicane din Iasi, si dania mobilierului Partidului Social-Democrat, la un conflict si o spartura in miscarea socialists.
Ziarul Adevarul" care aparea in Bucureti, din anul 1888,
sub directia fondatorului sau, Al. V. Beldiman, (aparuse anterior la Iasi, dih 1882, cu deviza antidinastica Sa to feresti Romane, de cui strain in casa"), introdusese in redactia
sa mai multi gazetari socialisti de talent: Tony Bacalbasa, Ion
Teodorescu si C. D. Anghel i ca reporteri pe Alex. lonescu
si C. Graur. Ocazional, colabora la Adevarul" si C. Mille,
avocat.

Redactorii socialisti vedeau in Adevarul" o tribuna in

115

www.dacoromanica.ro

G. D. PENCIOIU

CONSTANTIN D. ANGHEL

plus, de pe inaltimea careia puteau sa raspandeasca ideile

so-

cialiste.

Directia Partidului Social-Democrat, dimpotriva, nu vedea

cu ochi favorabili aceasta colaborare la o gazeta democrats,
dar burgheza", de nature a naste confuzie in spiritele muncitorilor, cari, una citeau in oficiosul Munca" si alta in independentul Adevarul", la care scriau totusi prietenii" socialisti.

0 polemica s'a incins pe aceasta tema intre cele doua ziare.

Cele doua teze confruntate erau sustinute: in Munca"

de N. Quinezu, in Adevarul" de Tony Baca lbasa.

Dela ziare, polemica a descins in arena desbaterilor orale,
la Clubul miscarii socialiste, in sedintele obisnuite ce aveau loc
in fiecare Sambata seara.
Cu tot talentul oratoric si simpatia ce se desprindea din
faptura minuscule a marelui agitator politic, care a fost Tony
Baca lbasa, el nu a putut convinge muncitorimea de dreptatea
cauzei sale. Miscarea s'a pronuntat contra colaborarii la ziarele
,,burgheze", sustrase controlului si disciplinii de partid.
116

www.dacoromanica.ro

Din acel moment, Al, Ionescu si C. Graur au parasit redactia Adevarului".

In vara acelui an, 1894, Al. V. Beldiman, batran .si
obosit, anunta in lumea presei, vanzarea ziarului, cu preferinta
pentru un amator socialist.

Face o propunere in acest sens lui Al. G. Radovici, care

refuza pentru a nu calca consemnul partidului.
Const.
C. MILLE, DIRECTOR AL ADEVARULUL
Mille insa primeste oferta si la 5 Ianuarie 1895 apare in Adevarul" declaratia lui Beldiman ca a trecut proprietatea ziarului lui C. Mille, el ramanand simplu redactor.
Mille care fusese mai mult un socialist sentimental, fall
convingeri ferme, doctrinare, nu intelegea,
sau nu, voia sa
inteleag5.,

distinctia pe care o facea miscarea socialists intre

gazeta oficial5 a partidului, care reflecta o anunniti gandire

politica si socials si o gazeta independents" care se lasa influentata pentru asigurarea existentii si mentinerea tirajului
de-o opinie publics schimbatoare si de interese guvernamentale
sau capitaliste.

Polemica a continuat pe aceasta tema intre noul oficios

al social-democratiei Lumea Noua" (care aparea dela 1 Noem-

brie 1894) si Adevarul".

Al III-lea congres al Partidului Social-Democrat ce s'a
tinut in sala teatrului Hugo in zilele de 4.5 Aprilie 1895, elimina pe Mille din miscare, votand si rezolutia de principiu :
Avand in vedere necesitatea pentru partid sa alba o directiune bine definita ;

Considerand ca unul din factorii cei mai de seams in

propaganda e presa ;
Congresul decide :

Nu este ingaduit nici unui membru din partid sa infiinteze un ziar politic socialist personal".
Dupa plecarea lui Mille si imprastierea confuziei ce sta.',
panea spiritele pe principiile tactice, miscarea primeste noui
adeziuni de muncitori si intelectuali. Sala Sotir" era neincapatoare la sedintele saptamanale, in care se tineau conferince,
cursuri sau intruniri publice, pe tema revendicarilor democrate :
votul universal, improprietarirea faranilor, abolirea legii ex117

www.dacoromanica.ro

pulz5rilor,

8 ore de munc5, re-

paos duminical, etc. etc. Printre

tinerii adepti ai miscarii, notam

Stefan Popescu (pictor), C.

Kiritescu, profesor, fratii H. si Si'
pe :

mion

Sanielevici

profesori, d,rii

Vranialici, Robin, Verzeanu, Spo,

iala, gazetarii C. Cosco, D. Karna,
bat, N. Timiras, poetii D. Anghel,

St. 0. Iosif, I. Paun-Pincio, s. a.

Tribuna dela Sotir" incepe
a fi urcata de reprezentantii directi
ai muncitorilor : Al. Ionescu si
,...*,r.`

CONST. MILLE

Al. Georgescu, tipografi, Nita I.

Piturca, croitor,salvaragiu, C. 01,
cescu, Ionita Tolontan, poetii cis,
marl : Arghir Parua si D. Th.

Neculuta. Ceva mai tarziu I, C.

Frimu, Valerian Prescurea, Nita Ionescu, Alex. Constantinescu,

Al. I. Burlacof, I. Tulceanu, N. Antonescu.

MISCAREA SOCIALISM IN PROVINCIE. Galati.

Ideea socialists raspandita mai intai in Iasi si curand dupa
aceea in Bucuresti a prins si in provincie, in special in cen,
trele muncitoresti.
Orasul si portul Galati aveau un numar insemnat de lucratori, carutasi, hamali. In plus prin Galati se trecea clan,
literatura socialists, asa ca era firesc ca,
destin,
in Rusia,
din orasele de provincie, Galatiul sa fie printre cele dinta'iu
contaminate" de ideile subversive" socialiste.
Printre primii socialisti localnici, istoria miscarii citeaza pe

N. Damian, institutor, D. Manole, avocat, Panait Bujenita,

agricultor, Stefan Tatovici, mic antreprenor de lucrari si Gh.
N. Darie, cismar,
Din initiativa acestora, se infiintase in Galati, inc. din

1888, o societate de ajutor mutual, Infratirea muncitorilor"

un club" socialist.
separat,

si,

Cu ocazia alegerilor legislative generale din 1888,

dupa

caderea dela putere a lui Ion Bratianu, care guvernase nein,

(cea mai lungs guvernare a unui parsid pc),
trerupt 12 ani,
118

www.dacoromanica.ro

litic), miscarea socialists locals a pus 2 candidaturi : avocatul

D. Manole la colegiul II, agricultorul Panait Bujenita la cole
giul III (taranesc). Fara succes ins5.. Arbitrarul guvernamental,

era prea mare pentru ca socialistii galateni sa patrunda in

Parlament.

Din 1890, miscarea se intareste prin sosirea in tail a lui

Zamfir Filotti, care terrninase studiile de drept la Bruxelles.
Z. Filotti frecventase miscarea socialists din Belgia si
tiparise chiar o brosura apreciata de Emile Vandervelde, in
care tratase problema agrara din Cara noastra (La question
agraire en Roumanie").
Cu asentimentul centrului" (Bucuresti), Zamfir Filotti
is conducerea miscarii din Galati si scoate si un ziar local,
Lualtorul", 1892, de scurta durata.
In 1893 soseste la Galati si I. C.. Atanasiu, care absol
vise studiile la Facultatea de drept din Bucuresti, unde frec
ventase cercurile socialiste,
La Ateneul Roman din Galati,
la care intelectualitatea
locals Linea conferinte,
corifeii socialisti erau admisi si con
ferintele lor, tratand subiecte noi si indraznete, erau foarte

apreciate de public, de tineret cu deosebire.

Miscarea prindea. Proseliti noi aderau ideii socialiste : M.

Pastia, institutor, C. Z. Buzdugan, avocat, Deodat Taranu,

judecator-supleant la Tribunal (eliminat din magistrature pentru
ideile socialiste), N. Bulighin, seful depoului C. F. R., Gr. Gutu

profesor de liceu, G. Mavromati, avocat, Theodor I. Thenea,

avocat (mai tarziu seful liberalilor galateni) .
Printre simpatizanti,
fail posibilitate de a se manifesta
din cauza functiunii publice ce ocupau in marina militara,
cativa ofiteri. Notara pe capitanul Cezar Boerescu (mai tarziu

directorul soc. maritime Romania") It. Eugen Botez (in literature, Jean Bart), It. N. Ionescu-Jonson (mai tarziu direc.
torul S.M.R. ..ului) Lt. Negru, capitan Atanasiu, capitan mecanic
Gheorghiu, lt. medic Vasile Buzoianu. Unii din ei facusera
studiile de marina in Franca sau Italia ; contactul prim cu,
miscarile si ideile socialiste il facusera in strainatate, sub un
aspect mai stralucit.

In Tulle 1893 isbucnind o greva a brutarilor, autoritatile

politienesti aresteaza si maltraleaza cativa din militantii grevisti.
Avocatii Zamfir Filotti si I. C. Atanasiu,
conducatorii
119

www.dacoromanica.ro

miscarii socialism,

fac plangere

contra politailor pentru abut de

putere in exercitiul functiunii".

tiJudecatorul Deodat Taranu,

nand loc de presedinte, da curs
prangerii. Nici nu putea altfel. Asa
ii dicta textul legal, constitutional
(art. 28), care garanta fiecarui
cetacean dreptul de petitionare si

dispozitiunile din procedura penala.

A doua zi insa, Take Ionescu,

ministru interimar la departamentul justitiei,

dispune facerea

unei anchete Contra judecatorului

Deodat Taranu si-1 elimina din
magistrature.

Deodat Taranu, trimite ministrului abuziv o scrisoare des-

chisa", in care demasca amestecul

samavolnic si ingerintele Executivului asupra Puterii judecatoresti.
Mai mult. Take Ionescu impune Parchetului Covurlui sa
deschida actiune publics contra militantilor Zamfir Filotti, I. C.
DEODAT TARANU

Atanasiu, avocati, Ion Reni si Gh. N. Darie, muncitori, pentru delictul prevazut de art, 180 din vechiul cod penal, arbo,
rare de embleme seditioase (steagul rosu) cu ocazia manifestatiei
greviste.

Tribunalul insa achita pe inculpati (din completul Tribunalului facea parte si supleantul Gh. V. Buzdugan, mai tarziu
Prim Presedinte al Inaltei Curti de Casatie si regent).
Politicianismul corupt care dela 1866, de cand avem o
Constitutie, nu a guvernat decat quasi-dictatorial, calcand in
picioare pactul fundamental cell daduse Statul, la crearea lui,
nu putea ingadui curentele publice care urmareau educatia cefateneascii si domnia legilor i nici oameni intregi, respectuosi fats de litera legii si convingerile for intime.
Braila. .Prin vecinatatea cu Galatiul si prin situatia sa
geografica, era natural ca Braila sa fie, la randu-i, contaminata" de socialism.
Un inflacarat adept al ideilor noi,. Teodor Minescu, a
120

www.dacoromanica.ro

07477-

;1,-17

ic

-z
A

1 MN

.rT
'41

Dela sten9a

175'
a dreapta in fate 'os : C. N'culescu Telega .I.. Popescu I. Nun Pine'.
S. Sao evici, Gr. Panaitescu

www.dacoromanica.ro

rendul de sus : C. Yranie lc', I. Teocioroscu, G. Robin,

pe la 1886,
scotand o
fost primul propagandist socialist,
gazeta locals Lampa", la care au colaborat si intelectualii din
Galati, in deosebi Zamfir Filotti.
Mica gazeta, timid socialists, a facut insa valva in epinia
publics braileana, formats politiceste, de presa celor doua par tide de guvern5.mant : liberal i conservator, care alternau la
putere si,
dupa formularea lui Take Ionescu in Camera dela
1900,
nu se distrug, nu trebue sa se distruga reciproc, unul
pe altul",
in limbaj mai clar : isi acopereau greselile, sama-

afacerile" in dauna visteriei publice,

politicianism care a pangarit institutiile de Stat si i-a sdrun-

volniciile, risipa si

cinat, dela temelie, viabilitatea,.

Dupa constituirea Partidului Social-Democrat,
1893,
muncitorii din Braila,
prin intermediul Galatenilor infiin

teaz5. un club", cu o sectie de ajutor mutual, filial5. a In,

fratirei" din Galati. Dupa 1895, miscarea socialists din Br5.ila
is un mare avant, participand chiar la alegerile legislative din
acel an, cu candidatii Georges Diamandy si I. C. Atanasiu, la
colegiul 1I si muncitorul Alex. Iftimie, la colegiul III. Participare electorala fail succes insa. Muncitorii, desi destul de numerosi pentru a asigura succesul in alegeri, si-au nesocotit intotdeauna drepturile, neinscriindu-se in listele electorale. La
indiferenta lor, fats de actiunea politica practica, trebue adiogat
arbitrarul guvernamental, masluirile listelor electorale si a ut,
nelor, ca sa ne dam seama de insuccesul socialistilor in alegeri,
cu tot numarul mare al membrilor si simpatizantilor cari frecventau miscarea si manifestatiile publice socialiste.
In general insa, miscarea din Braila a fost condusi de
muncitorii din port si din putinele intreptinderi industriale
locale.

Intelectualii din Galati : Mihail Pastia, Zamfir Filotti, I.

C. Atanasiu, Deodat Taranu, veneau insa foarte des,

datorita apropierii orasului Galati de Braila,
dand concursul for
la manifestatiile mai importante.
Prin 1896 gasim activ5.nd in miscare pe tinerii intelectuali :

Stefan Petieci (poet si gazetar la Lumea Nou5." mai tarziu)

si V. I. Popovici (Vipo), ambii elevi de liceu, si profesoara
ruda cu V. G. Mortun si cu scriiIsabela Andrei Sadoveanu,
torul Mihail Sadoveanu.
Cluburi socialiste, similare, functionau la :
121

www.dacoromanica.ro

Ploesti, sub conducerea lui Al. G. Radovici, avocat ;

Botosani, sub conducerea farmacistului Alex. Schmeltz ;
Tecuci, sub conducerea lui Traian Corodeanu ;
BSrlad, sub conducerea lui Gr. Vasiliu (mai tarziu seful

liberalilor din Tutova).

Tulcea, sub conducerea militanplor Sterian Grigoriu (cismar)
si Burlacof (comerciant). Sfatuitorii intelectuali la Tulcea erau,

insa, tot intelectualii : Dr. Petru Alexandrov si Victor Cra,

sescu,Basarabeanu (medic de plasa la Sft. Gheorghe).
Miscarea socialistii in Oltenia. Sub influenta curentului
la
literar de la Contimporanul", iau nastere,
Craiova si la T. Severin,
cercuri de studii sociale, cluburi
socialist si

politice, reviste si ziare socialiste.

In Capitala Olteniei, corifeii socialisti erau : poetul Traian
Demetrescu, avocatul G. D. Pencioiu,
fruntas al baroului

craiovean,
si Vasile Prenta (mai tarziu sufler la Teatrul
National din Bucuresti).
La T. Severin, cea dintai revista stiintifica si literary ce

a aparut a avut un caracter socialist si se intitula Viitoriul",

avand ca redactori pe socialistul D. Sacara si pe profesorul de
liceu S. Bodiu,
simpatizant al
ideilor si miscarii de emancipare

4.,.

a lumii muncitoare.

Primul numar

al revistei

a_

aparut in Ianuarie 1847, redactorii

revistei debuta'nd cu un program
rechizitoriu al societatii con,
timporane, inspirat de ideologia libertari a teoreticianului anarhist
Elisee Reclus, marele geograf si
enciclopedist francez.
Publicand revista noastra,
conchid autorii in articolul program,

noi nu cerem decat aceea ce

ilustrul geograf Elisee Reclus a cerut

cand a zis : f,Nelegiuiti ce suntem,

noi nu vroim alta cleat,

cei ce

ISABELA A. SADOVEANU

se

vor naste

libertate si prtgres ".

122

www.dacoromanica.ro

pentru
paine,

Viitoriul a avut o existents efemera.

D. Sacara a continuat propaganda prin ziarul Socialistul"

care a aparut de prin Martie 1888, ficand adepti nu numai

printre muncitorii si taranii din judetul Mehedinti, dar si printre
elevii de liceu si tinerii intelectuali din localitate.
Si astfel is nastere un cenaclu literar si un club socialist,

al carui presedinte a fost Costache Demetrescu (mai tarziu

gazetar in Bucuresti si presedinte al Sindicatului Ziaristilor din
Romania), iar secretar Victor Antonescu, mai tarziu eminent
artist dramatic si societar al Teatrului National din Bucuresti.
Membrii fondatori ai clubului erau : Iosif N5deide (mai

tarziu gazetar la Romania Muncitoare" si apoi la Adevarul"

si Dimineata", Dr. I. Duscian (pe numele adevarat Dusan Isai
lovici), Leontin lliescu (mai tarziu redactor la Universul"),
I. D. Surculescu,

Cernateanu,

de asemenea redactor la Universul", S. Rapaport, patronul unui

atelier de cufere si Adolf Clarnet,
ucenic in atelierul lui Rapaport,
(mai tarziu gazetar la Paris si in
Bucuresti).
La inaugurarea clubului (1894)

au participat din Capitals : Tony

Bacalbasa iar din Craiova, Traian

.J

t2,
I. NADEJDE, TONY BACALBA$A

Demetrescu.

Ti

C, MILLE

La al III-lea congres socialist, tinut in Bucuresti, in sala

Sotir" (1895), Craiova a fost reprezentail de Traian Deme
trescu si G. D. Pencioiu, iar Severinul de C. Demetrescu,
Iosif Nadejde, Victor Antonescu si Adolf Clarnet.
In urma acestei manifestatii, C. Demetrescu, Victor Anto
nescu si Iosif Nadejde,
elevi in cursul superior al liceului
din T. Severin,
au fost eliminati din scoala, primul pe 6

luni, iar ultimii doi, pe cate 3 luni. Adolf Clarnet,

evreu
pamantean,
a fost expulzat din tars, stabilindu-se la Paris,

de unde s'a intors prin 1909, imbogatit cu o frumoasa cultura

literara si sociologica.

Pe la 189S miscarea socialists din Severin, infiinteaza o

asociatie culturala denumita Societate de libera cercetare",
sub imboldul capitanului de marina Gh. A. Teodoru (fratele
profesorului D.A. Teodoru, de asemenea socialist in tinerete),
123

www.dacoromanica.ro

cel care prelucrase cantecul revolutiei franceze La Marseillaise", inteun imn muncitoresc,
Leontin Iliescu si I. D. Paunescu-Paltin, un ceferist cu o serioasa cultura autodidacts si

poet far. pretentii.

Din miscarea socialists din Severin a mai facut parte
ulterior si rev'izorul scolar Gh. I. Ghiata, sporadic colaborator
mai tarziu
la Romania Muncitoare", oficiosul partidului,
trecut,
odat5. cu generosii",
in Partidul Liberal.
Mult mai tarziu, dupa primul r5.zboi mondial, in 1919,

apare la T. Severin ziarul Cuvantul Socialist", avand ca redactor pe avocatul M. Macovei si pe N. Gorniski.
Cam in aceeas epoc5.,
Tg.-Jiu. Revista satirica Ardeiul".
c5.nd la Craiova poetul Traian Demetrescu si avocatul G. D.
Pencioiu, iar la T. Severin pleiada de tineri generosi creau
cenacle literare si cluburi socialiste, la Tg.-Jiu socialistul W.
Rolla-Piecarski (de origins poloneza), f5.'cea ss apara una din
cele mai reusite reviste humoristice Ardeiul".
Profesor de desen si caligrafie mai int5.i la gimnaziul din
Slatina si apoi la cel din Tg.-Jiu, (unde a si murit), W.
Roll a-Piecarski, talentat caricaturist isi exercita critica lui co-

rosiva a societ5.tii burgheze prin desene de satirs socials in

Ardeiul", pattea literara fiind rezervata celor mai talentate
pene umoristice din acea vreme : Tony Bacalbasa, Dr. Ureche
(Yodoform), Gh. Ranetti, etc.
Directorul revistei era capitanul de rezerva Paraianu, poetanecdotist in orele libere.
W. Rolla-Piecarski a colaborat si la Adevarul literar"
ce aparea sub directia lui Tony Bacalbasa.
Clubul muncitorilor germani (Arbeiterbildungsverein).

In-

dependent de cluburile muncitorilor rom5.ni, in Bucuresti a fiintat,

cam de pe la 1893, si un club al muncitorilor germani, socialdemocrati.

Organizatie de cultura, abonata la ziarele si revistele socialiste germane, Arbeiterbildungsverein" a continuat opera de
solidaritate si cultur5., distincti de aceea a miscarii socialiste
romane, contribuind totusi la ajutorarea muncitorimii noastre in caz

de nevoe (greve, subventionarea ziarului Lumea Nola", etc.).

Cercul de propaganda

al

studentilor social-democrati.

Din Noembrie 1896 s'a infiintat in Bucuresti,

in urma apelului facut de studentul medicinist Parhon (mai tarziu profe124
www.dacoromanica.ro

sor la Facultatea de Medicine si eminent neurolog) un Cerc

de propaganda al studentilor social-democrati", in scop de a
creea o elite socialists in patura cults a tineretului intelectual.
Cercul studentesc. -a fost afiliat Partidului Social-Democrat,
luptand pentru emanciparea politica si economics a clasei muncitoare, conform hotaririlor luate in congresele internationale si
nationale socialiste.

Folosind biblioteca fostului Cerc de studii sociale", studentimea socialiste organiza conferinte si discutii contradictorii,
in vederea raspandirii si adancirii problemelor sociale.

In afara de studenti, intelectuali mai batrani din miscare,

C. Dobrogeanu-Gherea, Ioan Nadejde, tineau conferinte si prelegeri la acest cerc de propaganda, care-si avea sediul chiar la
clubul muncitorilor, pentru a se face si mai simtita apropierea
dintre tinerii intelectuali,
cei mai multi esiti din randurile
burgheziei,

si muncitori.

Sociefatile muncitorepi. Independent de cluburile muncitoresti si unele organizatiuni de breasla care incepusera a se
infiripa in aceasta prima perioada a miscarii, existau in tars,
in deosebi, in Bucuresti, societati de fucratori, create cele
mai multe in scop de ajutor mutual.
Mai toate erau afiliate Partidului Social-Democrat sau aveau
afinitati cu miscarea socialiste.
Nurnar;im printre ele :
Societatea lucratorilor curelari din Romania, cu sediul in
Bucuresti, intemeiata pe la 1886, printre altii si de democratul
C. A. Rosetti. Avand stranse legaturi cu miscarea socialiste
din 1897, s'a afiliat Partidului Social-Democrat.
Societatea lucr5torilor brutari. Infiintata la 4 August 1894,

Societatea lucratorilor brutari a participat la toate campaniile

miscarii socialiste in special la aceea dusa pentru scaderea
orelor de lucru si repaosul duminical (brutarii lucrand cate
18.20 ore pe zi, fare repaos duminical, cu doua vacante pe
an si acelea numai cate doua zile : la Craciun si la Paste).
Prin 1896.1897, numarul lucratorilor brutari
afiliati
sindicatului de breasla -- era de aproximativ 600 cp Bucuresti.
Societatea Nicovala". Lucratorii l'acittusi din- Capitals
infiintasera,
in 1897,
o societate Nicovala", avand drept
scop : infratifea lucratorilor din aceeasi profesie si imbunatatirea
125

www.dacoromanica.ro

starii materiale si culturale, societate afiliata Partidului

Social -

Democrat.
Societatea Egalitatea" a lucratorilor de inc'allarninte din
Capita la, infiintata in 1895 era de asemenea afiliata miscarii
socialiste.
Societatea Internationala" a lucratorilor cofetari, inte-

meiata la 1 Septembrie 1893, desfiintata in 1895 si reinfiintata

in Decembrie 1896, s'a afiliat Partidului Social-Democrat, activand pe caile legale pentru revendicarile breslei, in particular,
ale intregei clase muncitoare, in general.
Societatea Desrobirea" a lucratorilor de croitorie biIrb5teasc5

din Bucuresti, intemeiata in August 1896, si afiliata

Partidului Social-Democrat, a militat, dz asemenea, pe campul

de lupta al miscarii muncitoresti.
Societatea Ajutorul" a femeilor lucratoare, infiintata in
Bucuresti la 16 Mai 1893,
desprinsa dintr'o veche societate
de ajutor mutual Salvatorul", - afiliata la Partid, avand ca
ghid intelectual pe Sofia Nadejde, Societatea Femeilor Munci

toare lua parte la toate manifestatiile de lupta, ca si la toate

serbarile miscarii socialiste (1 Mai, aniversarea Comunei, baluri
populare, serbari campenesti etc.).

CLUBURILE SOCIALISTE

TARANEM. Represiunea miscarii socialiste. hpisodul trist al reprimarii miscarii socialiste, in urma

infiintarii cluburilor la sate, a fost

descris de publicistul N. Deleanu.
Materialul adunat de el, 1-am folosit in acest capitol cu unele adaogiri
sau rectificari.
*

Era in ultimii ani ai veacului

trecut. Taranimea se sbatea in ingrozitoare mizerie materials si morals. Era exploatata de boerii maxilatifundiari, de arendasi, speculate
de primari si de vechili, hatuta de
TH. V. FICINESCU

jandarmi.

126

www.dacoromanica.ro

Pamant taranii n'aveau, decat ograda. Munceau pe tarinele

marilor mosieri; in Moldova pe bani, in Muntenia pe imparteala
de produse. Dar nu se alegeau mai cu nimic.
Se risculasera ei,, in unele judete din sesul Munteniei, la
1888, dar riscoala fu fara cap, fara scop. A fost o isbucnire de
revolts, inecata iti sange. Legea tocmelilor agricole, modificata

dupe acel 1888 care a prevestit pe 1907, nu le aduce nici un

folos. In primul rand, legea nu se respecta in litera ei. Aren,
dasii faceau masuratoarea pamantului asa cum vroiau si stiau
ei. Taranii eseau totdeauna in paguba.
Contractele de munca medievale, nici macar nu se respectau

in litera lor. -La socoteala, lucrurile eseau altfel. and erau

vestiti sa iasa la lucrul campului, taranii gaseau pamanturile deja
masurate si musuroite de arendas. Masura era strimba. Se a,

pucau oamenii, pe furls, sa verifice cu palma stramoseasca si

gaseau totdeauna ca pogoanele boerului sunt mai mari. Dace
reclamau la sub - prefecture, se pomeneau peste doui,trei zile
scosi din vatra satului si batuti cu varga la talpa si la spate.
In loc de patru pogoane din contract, reveneau fiecarui taran
cinci, ba chiar Base de lucrat pe seama boerului. Un om singur
cu nevasta lui pans secera cele cinci pogoane boeresti, intra in
toamna deabinelea, asa ca pentru graul lui nu mai era timp. Il
gasea scuturat pe camp. Abea dace mai putea sa secere paele,
ca sa nu zica si el ca n'a avut folos. Pentru cei cari stiu
ce'nseamna lucratul campului, e mai usor sa priceapa ce'nsemna
robia aceasta.
E0ti voi, mortilor, din morminte, s5 intrAm not ", era stri,
gatul de disperare al milioanelor de iobagi.
*

Congresul din 1894 al Partidului Social - Democrat hotarise

inceperea unei vii propagande la sate, pentru luminarea taranimii,
pentru trezirea ei la constienta drepturilor omenesti.
Congresul din 1897 intari aceasta hotarire si, pentru a o
pune in practice, numi o comisie de propaganda la sate, din
care faceau parte,
in afara de obisnuitii fruntasi ai partidului,
muncitorul I. Th. Banghereanu si studentul Th. Ficsinescu.
127

www.dacoromanica.ro

Banghereanu fusese lucrator,

sef de echipa, la Arsenalul Armatei, unde deli i se cunosteau ideile

si activitatea, era totusi mult stimat
si iubit de superiori pentru modestia
lui, pentru exceptionalele lui calitati
morale si profesionale. Parasi acest

post in 1896 pentru a raspunde

chemarii Partidului, care cauta un
membru cinstit, constiincios, activ,
bun gospodar, pentru casieria miscarii
si administrarea ziarului Lumea
0

Cunoscator in treburile con

4..re

tabilicesti, I. Banghereanu incerca

':7',"

g
7

I. BANGHEREANU

Nouse".

patrunda mai intai tainele acestei

, sa
stiince. Si desi era om in varsta, tre,
cuse de 45 ani, invata cu ravna

elementele de contabilitate pe cari

i le predase cu rabdare Francisc

Farago, un modest intelectual simpatizant al miscarii, socul

delicatei striitoare Elena Farago dela Craiova.

I. Th. Banghereanu se ficu astfel indispensabil partidului.
Ales in comisia de propaganda la sate, se puse la treaba ajutat
de studentul Th. V. Ficsinescu dela Drept, mai tarziu director
la societatea petrolifera Colombia".
S'a spus la desbaterile proceselor de mai tarziu, ca si in
presa conservatoare si liberals a timpului, ca Banghereanu si
Ficsinescu alesesera intentionat centrul de propaganda in judetele
din jurul Oltului pentru ca ele erau mai inflamabile.
Nu este adevarat. 0 simpla intamplare a facut ca primele

cluburi socialiste la sate sa is fiinta in judetul Teleorman. La

Zimnicea traia atunci un oarecare Gh. Marinescu, dulgher, fost
multi vreme membru a1 Clubului muncitorilor din Bucuresti.
Omul acesta stabilindu,se in targusorul din sudul Teleormanului,
nusi uitase vechile idei si, acolo, la targurile saptamanale, sau
in oboarele zilnice, in contact permanent cu taranii de prin sate,
incepu sa raspandeasca, asa cum se pricepea el, ideea socialists.
In curand infiinta chiar un club in Zimnicea, impreuna cu Ion
128

www.dacoromanica.ro

Cercul de Stud Soc.ale, 1892: Recunoscuti, dela stanga Ia dreapta, in rends.' dn mij oc : Artur Stavri (primul), C. M le (al trailer!, cu
doua fetite pe brate), V. Gh. Morfun, C Dobrogeanu Gherea. D. A. Teodoru (in picioare intro Mil e si Mortun), V. Buzo.anu si Anton
Bacalbasa (in spatele lu Morfun). Sus, in picioare, dela dreapta la stenga : Nun Pincio (al frei ea), H. Sanielevici (al patrulea), St. H.
Streitman (al enci ea) S. San'e ev'c' (a optulea) ; jos, dela dreapta Ia stenga : Al. lonescu (primul), C. Z. Buzdugan (a tre'lea), Cat'na

(al tint' ea), pict rul Stefan Popescu (al saselea), Ed. Doghenide (ultimul din stinga);" 0

www.dacoromanica.ro

Georgescu-Stoase si despre acest succes instiinteaza, in 1889,

comisia de propaganda dela Bucuresti. Banghereanu si Ficsi

nescu se deplasara intr'o buns zi la Zimnicea, si de acolo timp

de vre-o zece zile colindara zeci de sate, infiintand cluburi la
Viisoara, Gauriciu, Tiganeti, Seaca, Tecuci Calinderu, Uda-Pa
ciuri, Cioara si altele.
Pe vremea aceia a patrunde la sate era un lucru foarte greu si
foarte riscant. Jandarmii prefectilor aveau sprijin in arendasi, vechili, argati, in toata drojdia si toate lipitorile satelor. Taranii nu-i

cunosteau pe oraseni, decat pe cei de prin targuri, adica acea

ciudata corcitura de provinciali, cars mai exists astazi, doar pela
Vide le, Gaesti, sau Podul Iloaei. Sosirea unor bucuresteni cu

,strae ca lumea si cu idei atat de nazdravane ca cea a votului

obstesc, a fost pentru ei un eveniment. Propagandistii au fost
primiti foarte bine, gazduiti Ia cei mai instariti, unde se stator
niceau si sediile cluburilor. Caci in toate aceste sate, cei doi
propagandisti gaseau, la sosire, pe toti locuitorii stransi la cate
un gospodar. Acolo le vorbeau cu atentie si multa prevedere despre
ale for drepturi de secole uitate si infiintau, cu procese verbale in
regula, sectiuni afiliate Partidului Social-Democrat. Banghereanu

si Ficsinescu d'andu-si seama de riscurile, pentru tarani ca si

pentru organizatie,
unor promisiuni prea tarziu realizabile,

promisiuni cars ar fi putut fi speculate de rauvoitori pentru

provocare la rebeliune directs, si pedealta parte fiind si ei st5.paniti de morala legalismului predicat cu incapitanare de batranul
N'a.'dejde, le explicau satenilor Ca scopul cluburilor este in primul

rand luminarea lor, scoaterea din besna analfabetismului si superstitiei, apoi, organizarea pentru o lupta disciplinata in vederea
cuceririi legalitatii si a votului universal, pentru o noua lege,
mai dreapta, a tocmelilor agricole, etc. Nici macar nu se pomenea
de impartirea pamanturilor boeresti, adica de improprietarire.
Un proces verbal de constituire a clubului din catunul Ce-

tatea, comuna Antonesti, din Teleorman, spunea

Scopul nostru este, ca i al celorlalte cluburi, imbun5iitireo traiului nosfru prin unire i prin lupt5 linipit5 0 legal&
Pentru aces+ stop ne declar5m alipiti Ia Partidul Munciforilor,
ne leg5m c5 vom respecta Iegile si autorit5tile si ce nu vom
asculta pe cei ce ne vor indemna Ia revolutie".
Statutul intocmit mai tarziu pentru aceste cluburi, indica apoi

datoriile membrilor clubului, adica rosturile activitatii acestor

129

www.dacoromanica.ro

sectivni socialiste la taxa. Tata spre pita, cateva pasagii in,

teres ante :

Intre cele dintai c5rti ce se vor cump5ra din banii clubului, va fi o adunStur5 de toate legile comunale, Constitutia,
legea electorala si asa mai departe, pentru ca sa aib5 unde

isi vedea drepturile si datoriile". Apoi :

Clubul va st5rui pe lang5 Stat si comuna, prin deputatii si
consilierii comunali ai Partidului Muncitoresc, prin intruniri, pe-

Mil si orice alte mijloace ing5duite de legi, s5 se micsoreze

birurile, s5 se imbun5tateasca inyoirile cu arendasii si proprie-

tarii, sa se aplice legile, deopotriva Ia bogati ca si la s5raci,

sa se face pe lang5 fiecare scoala s5teasca asa numite cantine scolare, unde copiii t5ranilor pe ling5 invatatur5 s5 mai
primeasc5 far5 plat5, deocamdat5 c5rti si hran5".
Dar nu numai atat. Cluburile isi luara si rolul de moraliza,
toare a paturilor taranesti indobitocite de mizerie. Iata ce prevedeau statutele, in ce priveste moralitatea, scoala si sanatatea
taranilor
Comitetul clubului va caufa sa face pe acel membru all
clubului care va fi tr5ind necununat cu femeea, s5 se cunune la
Primarie si Ia biseric5 si prin actul de c5s5torie sa-i declare ca

fii legitimi pe cei ce-i va fi avut cu acea femeie inainte de

cununie. Se stie cafe nenorociri urmeaz5 pentru copii si femeie
la caz de moarte a b5rbatului, dac5 nu este cununie la mijloc".
Membrii clubului se datoresc a-si da copiii la scoala si
a-i face s5 urmeze 'Dana Ia ispr5vitul scoalei. Membrii clubului

sunt datori a pune toate straduintele, dac5 nu sunt prea in

v5rsta, s5 invete dela copii macar a citi si a scrie. Cei finer;
sunt neap5rat datori.
Membrii clubului trebue s5 fie ascult5tori de povetele
doctorilor de vite- pentru a impiedica intinderea boalei Ia
vite, si de doctorii de oameni pentru a lua misuri s5 nu se
intind5 anghina, tifosul, scarlatina, pojarul, viirsatul, oftica si
asa mai departe".

Jar in ce priveste propaganda politica, statutele spuneau :

Presedintele si cei patru membri ai comitetului mai sunt

datori ca s5 fac5 intruniri cat mai dese, dac5 se poate in

fiecare Duminec5. La intruniri si vorbeasca satenilor despre
interesele lor, s5 le citeasc5 Lumea nou5" si mai cu seamy
130

www.dacoromanica.ro

acea parte din jurnal care vorbeste despre t5rani, s5 le citeasc5 si s5 le explice cArticelele trimise de Consiliul General
al Partidului, unde se scrie despre drepturile t5ranilor si unde
li se d5 sfaturi cum ar putea s5-si imbun5tateasca traiul ; in
sfarsit s5 bage de seams ca intrunirile clubului sa se petreaca
in ordine si liniste.

In sfilrsit, presedintele si cei patru membri sunt datori

s5 bage de seams ca statutul, legea de fat5, s5 fie respectat5 de membrii clubului, s5 fie cu grija s5 nu se intample
revolutii in comuni, sa fac5 propaganda si prin celelalte sate
unde nu's cluburi si s5 caute s5 inscrie in listele electorate pe

toti s5tenii cu drept de vot".

Cum vedem, o activitate legalists, poate exagerat de legalists.
Si,
de unde desvoltarea miscarii socialiste dela orase.
stagnase in ultimii ani si cam exasperase pe sefi, in special pe
Radovici, Diamandi si Mortun, spre surprinderea generals se
onstata ca activitatea la sate avea un succes extraordinar.
Comitetul Executiv al Partidului, Consiliul General, nu
,dadea atentie prea mare acestei miscari. Doar Banghereanu si
Ficsinescu activau serios. Primul in calitate de organizator administrativ al acestor cluburi, cel de al doilea in calitate de
redactor al ziarului Lumea Noua" ajutati de muncitori si
tarani, fruntasi ai satelor : Gh. Marinescu (Zimnicea), Ion
Georgescu-Stoase (Piatra), Iordan Paslivie si Ilie Micu (Zimnicea), Paun Chitu si Ion Batalu (Piatra), invatatorul P.
Stroescu (Peret), invatatorul Marin Bunescu (Suhaia) s. a.
Banghereanu cumpara registre-chitantiere, registre de contabilitate simpla, de procese verbale, etc. si cu acestea dot5, toate
luburile. Apoi cumpara, tot din fondul dela centru, o serie
de brosuri cuprinzand legile tarii : Constitutia si legea elect,
rala, legea tocmeliilor agricole, o culegere de legi intocmita de
Chrihan care era secretar al Primariei Bucurestilor, le legi pe
toate in panza si le scrise cu litere de aur. Si cu acestea, impreuna cu nelipsitele brosurele can cuprindeau discursurile la
mesaj ale lui Mortun, infiinta pe langa fiecare club cate o
o mica biblioteca.
Incepusera taranii sa cam ocoleasca carciumile. Duminica

dimineata se strangeau la sediul clubului si acolo ascultau lecture

131

www.dacoromanica.ro

cu comentarii f5.cute de ei, din Constitutie,

sau se plangeau
de necazurile si nevoile lor.
Cluburile furs obligate sa se aboneze la ziar. Cotizatii se
percepeau numai 20 de bani pe luna, fara a se face centralizari la Consiliul General.

Din aceste cotizatii se intentiona sa se stranga un fond

comun pentru a se incepe o serie de procese impotriva movierilof, arendasilor, autoritatilor cari nu respectau fie legea administrative depe vremuri, fie legea tocmelilor agricole.
Nu trecura insa cleat cateva luni si cei doui conducatori ai
acestei miscari se vazura pur Si simplu asaltati de o corespon
denta venita dela tars, corespondents de zeci si sute de scrisori
si reclamatii zilnice si de apeluri pentru infiintarea de noui
cluburi. Ba, cluburile se infiintau chiar fara nici un delegat
dela centru : satele isi trimiteau, unul altora, propagandisti improvizati. Dupe constituirea fiecarui club, veneau delegatii la
Bucuresti pentru instructiuni si imprimate. Sala Clubului din
Capitals era zilnic in permanents ocupata de aceste numeroase
delegatii, carortr sefii miscarii veneau sa le explice rostul
cluburilor, sa le explice legile si Constitutia tarii. Si ca un leit

motiv, li se repeta sa reecte legile, sa nu dea ascultare celor

cari ar incerca sa -i indemne la revolts. Se gandeau sefii mai
mult la agentii provocatori cari puteau sa se nasca fie din
prostia unora, fie din interesul conservatorilor, si se mai temeau
de anarhisti, cari detestau activitatea legalists.
Gherea era ingrijorat, nu de directivele miscarii tarinesti,.
cari se pastrau intr'un cadru de perfect legalisni, dar era ingri-

jorat de proportiile pe care le luase miscarea. Ion Nadejde si

Diamandy erau si mai ingrijorati, dar treburile for nu be ingaduiau sa se ocupe mai deaproape cu aceasta miscare tarineasca.
La un moment dat erau in Teleorman peste 170 de cluburi
taranesti, in Romanati deasemenea, jay cateva zeci in Olt si
Vlasca. .Asa ca atunci cand Banghereanu si Ficsinescu constatara ca puterile for nu mai puteau razbi, convocara in sedinta
pe toti fruntasii partidului, pentru a se pronunta asupra directivelor miscarii si a-i chema si pe ei la treaba.
Miscarea sateasca luand astfel proportii, cei doi propagandisti se gandira sa ceara convocarea unui congres extraordinar al partidului, care sa desbita pe larg problema agrara sI
sa completeze

directivele organizatorice ale miscarii satesti.

132

www.dacoromanica.ro

In acest scop, de acord cu V. Gh. Mortun, ei convocara la o

consfatuire pe top fnintasii partidului : Comitetul Executiv si

cateva alte elemente de seamy din patura cults ", care gravitau
in jurul sefilor, cu scopuri mai mult sau mai putin suspecte.
Conscatuirea aceasta, ale carei ecouri n'au patruns nicio
data in opinia publics, s'a tinut in trei memorabile seri, la lo
cuinta lui V. Gh. Mortun din strada Sf. Constantin, Nr. 6.
Au luat parte : Gherea, Ion Nadejde, C. Stere, Alex. Radovici
dr. I. Radovici (fratele lui Alexandru ; s'a sinucis peste cativa
ani, aruncandu,se in Marea Mediterana, de pe vaporul cu care
calatorea dela Marsilia spre Constanta), Sofia Nadejde, George
Diamandy, I. C. Atanasiu, Deodat Taranu, I. Vasiliu (avocatul
din Barlad, ajuns apoi seful organiatiei liberale din acel oral)
Tache Georgescu, etc.,
si, evident, cei doi eroi principali :
Banghereanu si Ficsinescu.

Discutiunile alunecara insa dela inceput

poate tocmai
pentruca sedinta era intima, neoficiali,pe un drum piezis. S'a
discutat situatia cluburilor, toata lumea fiind de acord ca desvoltarea uimitoare a miscarii tarinesti comports o mai mare
atentiune, altfel ea va trece peste capul sefilor. Mortun si-a
exprimat chiar teama ca partidului i se va intampla un mare
bucluc din cauza miscarii taranesti care depasise toate asteptarile.

In ziarul Epoca", N. Filipescu incepe o campanie contra

liberalilor pentru ca tolera propaganda socialistilor, la sate aver,
tizand chiar pe rege : Feriti,va Majestate, de focul din Teleorman".
In curand urmand sa fie convocate colegiile pentru Camera,
s'au fixat la aceasta sedinta si candidatii partidului pentru cele
patru judete. Mortun isi rezerva Teleormanul...
Toate acestea erau insa simple indatoriri fata de stradaniile celor doi propagandisti la sate si a Thilitantilor localnici
din Teleorman : dulgherul Marinescu, I. Parlivie si Ilie Mindin
(Zimnicea), Ion Georgescu Stoase, Paun Chitu si I. C. Batalu
(din Piatra) s. a. Sedintele furs ocupate aproape exclusiv cu
discutia provocata de Mortun in jurul asa zisei crize de dezvoltare a partidului. El puse in discutie insasi utilitatea exis

until partidului muncitoresc, conchise ca se piseaza apa in

pita", si ca deci ar fi mai bine si se dizolve partidul, iar
elementele de valoare &a treaci in Partidul Liberal.
Era tocmai pe vremea cand Ionel Bratianu isi facea drum
133

www.dacoromanica.ro

cu coatele, la efia Partidului Liberal. Pentru aceasta, avea nevoe

de sprijinul socialistilor. Ionel Bratianu propuse amicului sau intim,
V. Gh. Mortun, intrarea in Partidul Liberal a tuturor elementelor
valoroase din Partidul Social-Democrat. Mortun, probabil, ii. i lu a-

se oarecari angajamente. Deaceea la sedinta secrets, deputatul

socialist cauta sa demonstreze ca este vorba de democratizarea
Partidului Liberal, ca Ionel Bratianu este un sincer democrat
inspirat de idei radicale, ca numai in cadrul Partidului Liberal
se poate lupta cu succes pentru taranime, pentru exproprierea
agrara, pentru votul universal.
Nimeni insi din cei prezenti nu fu de acord cu Mortun..
Gherea ii opuse, pe tonul lui calm i sincer, argumente hotaritoare pentru continuarea luptei. Chiar Alexandru Radovici,,
care cu ajutorul liberalilor fusese ales primar al Plowilor,
declara ca el se considers numai Imprumutat la liberali". Insui Stere
care a jucat un rol decisiv in destramarea yese declara impotriva trecerii
chiului Partid Social-Democrat
la liberali.
Mortun se supuse. Das numai pentru putin timp,
au dovedit-o evenimentele de mai tarziu.

precum.

Dupa aceste edinte Banghereanu intreprinse o inspectie

generala pela cluburile s5.teti si se inapoie multumit de activitatea lor. Taranii se cultivau, cluburile se inmulteau.
*

Partidul Conservator, partidul marilor proprietari de moii,

gasi o admirabila platforms de lupta impotriva liberalilor. Alegerile se apropiau. Guvernul liberal, care, intradevar, nu opusese nici o rezistenta activa patrunderii socialistilor la sate, era,
invinuit Ca pactizeaza cu inamicul intern" i ca tinde la desfiintarea principiului sfant al proprietatii. In fiecare zi presa

conservatoare Epoca", Timpul", La Roumanie"

facea a-

larmism", ducand o violenta campanie contra guvernului. Se cerea

imediata inchidere a cluburilor tatinesti si arestarea tuturor

socialistilor. Zilnic aparea in presa conservatoare stirea ca in
cutare sau cutare sat a isbucnit revolutia. Informatii inexacte
i tendentioase cari si-au atins scopul. Liberalilor nu le conveneau sa se prezinte in fata colegiilor cenzitare cu ponosul ca au
sprijinit pe socialiti impotriva proprietarilor. Pe de alts partestrainatatea se lasase impresionata de tirile din ziare, despre134

www.dacoromanica.ro

imaginarele revolutii din Romania. Se pare chiar, ca pe piata

Berlinului valorile romanesti incepusera sa scads.
Astfel liberalii se decisera sa puni capat miscarii socialiste

la sate. Era poate si un mijloc de presiune fats de intelectualii

socialisti cari ezitau sa se inscrie in Partidul Liberal...
Intr'o bung zi presa din Capita la inregistra stirea senzationala ca in Olt a isbucnit revolutia deabinelea, ca sate intregi

sunt incendiate, ca s'au dat lupte cu armata, etc. Ce se in-

tamplase ? Urmand ordinul din centru, Stancescu, prefectul de

Olt, patrunsese intfun club unde tocmai se Linea o sedinta,

aresta pe tarani, puse si fie batuti, apoi legati cot-la-cot si
trimisi pe jos la Slatina. Arhiva clubului fu confiscata, sediul
sigilat. Ace las procedeu fu urmat in toate satele din cele
patru judete. Se puse capat astfel miscarii si se pregati un proces
monstru.

Banghereanu si Ficsinescu erau in Bucuresti. Fura chemati

la prefectura Capita lei, locuintele for perchezitionate, apoi eliberati pentruca nu li se putea pune nimic in sarcina. i pen-

truca totus trebuiau arestati, dar arestarea nu se putea face in

Capita la din cauza protestelor presei, ministrul de justitie de
atunci, Const. Stoicescu, cheama pe Mortun sni spune ca la
ancheta privitoare la rebeliune", ancheta care se facea deocamdata de tribunalul Caracal, este nevoie de prezenta lui Banghereanu si Ficsinescu. Deaceia rugs pe Mortun sa-i sfatuiasca
pe cei doi in cauza, si se deplaseze pang la Caracal, unde nu
vor pati nimic. In acest scop le si inmana doua bilete de tren,
clasa II, dus si... intors.
Ajunsi la Caracal, Banghereanu si Ficsinescu se prezentara
a doua zi la tribunal, procurorului Puricescu, care ii declarl

arestati. Totul nu fusese deci decat o inscenare a ministrului

de justitie.
Un amanunt : In aceias zi,
23 Iunie 1899
in timpul
instructiei, procurorul Puricescu primi aceasta telegrama :

Ficsinescu si Banghereanu se g5sesc in judetul Teleorman.

Avem sfiri ce vor incerca s5 pittrund5 in judetul Romanati. Rog
Iuati masuri de arestare. PHERECKYDE, ministru de interne".

Telegrams inutila. Cei doi erau deja arestati. La primul

interogatoriu, dupa ce Ficsinescu si Banghereanu isi dovedira
135

www.dacoromanica.ro

identitatea, procurorul le inmana mandatele de arestare declarandu-le cu o candida sinceritate :

Eu credeam ca va. numiti Fischer si Bangherman !

Mult as fi dat sa fiti jidani"...

Au fost intemnitati in inchisoarea din Caracal, care gemea

de t'arani, membri ai cluburilor. Instructia a durat mai bine de
jumatate an. Banghereanu si Ficsinescu au fost plimbati in acest
timp, dintr'un oras intr'altul, dela o inchisoare la alta, caci furs
instruiti de trei tribunale : Caracal, Slatina si T.-Magurele.
Pentru judecatorii instructori interveni insa o mare dificultate : nu se puteau deschide procese impotriva celor doi capi,
deoarece nu exista nici o dovada de rebeliune. i pentruci
afacerea nu se putea inmormanta, caci se facuse prea mare
zarva cu arestarile in masse, cu bataile si cu desfiintarea cluburilor, si pedealta parte pentruca guvernul liberal vroia si
dea o lectie",
cei trei judecatori de instructie furs convocati
la Bucuresti, in cabinetul ministrului de justitie, unde li se inmanara un formular-tip de ordonanta definitive. Formularul
conchidea ca Banghereanu, Ficsinescu si c5.peteniile cluburilor
taranesti au savarsit delictul de... escrocherie !
Aceasta calificare era o noua imfamie. Se ajunsese la ea
in disperare de cauza, deoarece Banghereanu si Ficsinescu trebuiau condamnati pentru un delict penal.
Zadarnic, la procese avocatii,
C. Mille, I. C. Atanasiu,
C. Cornescu, Gh. Panu, P. Gradisteanu, Chebapcea,
au dovedit stupiditatea infamantei calificari. Judecatorii de instructie
sustineau,

mai tarziu au marturisit ci fare convingere, dar

ca cei doi propagandisti au savarsit o excrocherie

atunci cand au pus pe tarani sa cotizeze cate 20 bani pe luna,
din ordin,

si cumpere Lumea Noua" cu 10 bani si

legile

tarii cu un

pret mai mare decat cel de pe coperta brosurilor.

Avocatii au dovedit ca din cei 20 bani cotizatii, nu s'a

centralizat nimic, totul ramanand in folosul cluburilor, si ca in
definitiv chiar dad, s'ar fi centralizat ceva, acesta nu este un
delict, ci un drept prevazut de statute ; ca legile au fost legate
in panza si scrise cu litere de aur, cheltuiala- ce trebue rambursata clubului central prin vanzarea brosurilor pe un pret ceva
mai mare decat cel prevazut pe coperta. Zadarnic. Oamenii
trebuiau condamnati. Chiar cererile de eliberare pe cautiune au
fost respinse.
136

www.dacoromanica.ro

In vara anului 1899 Banghereanu, Ficsinescu si D. Mari.

nescu-Zimnicea au fost condamnati 4 cease luni inchisoare, I.
Georgescu-Stoase la 3 luni de catre tribunalul Olt, pentru de,
lictul prevazut de art. 334 c. penal : escrocherie.
Al doilea proces a fost judecat la tribunalul Caracal. Aci
au fost achitati. Dar procurorul si judecatorul full mutati,
drept pedeapsa.
La Turnu-Magurele a avut loc al treilea proces, Banghe
reanu si Ficsinescu recoltand in plus &ate un an inchisoare.
Apelul s'a judecat la Curtea de Apel din Craiova. A fost
respins. Poate si pentruci cei doi arestati, pe cand se aflau
in gara Slatina, in tren spre Capita la Olteniei, asistasera fara
voia for la o veritabila rascoala tarineasca,

provocata de

Alexandru Bogdan Pitesti.

Recursul in Casatie a fost si el respins.
Mai tarziu li s'a propus sa semneze cereri de gratiere, dar
excrocii" Th. Ficsinescu si Banghereanu au refuzat.
Codul penal nou, pus in aplicare la 1 Iunie 1437, pre,
vazand reabilitarea", Th. Ficsinescu a obtinut aceasta tardiva
reparatie morals. Banghereanu era mort la aceasta data, astfel
incat n'a putut beneficia de-o dispozitie legala echitabila.

A murit ca excroc", un om de o cinste exemplars.

*

Cand dupa mai bine de doi ani de temnita, s'au vazut

larasi liberi, Banghereanu si Ficsinescu gasira partidul inmormantat.

In timpul procesului lor, sefii micarii continuara tratativele cu stanga" liberala, iar dupa condamnare prietenii for tre,
cusera deabinelea la liberali.
Trebue sa recunoastem insi ca in timpul cercetarilor la
instructie si la desbaterile judiciare, V. G. Mortun s'a ingrijit de
apararea inculpatilor, angajand avocati mari ca Gh. Panu, Petre
in afara de C. Milk
Gradisteanu, Chebapcea, C. Cernescu,

i I. C. Atanasiu, si tot Mortun e acel care a luat apararea

cluburilor tara'ne01 in Camera-, cu calda elocventa caracteristica

temperamentului sau.

Apararea dezinteresata a lui C. Mille la prbcese si in

Adevarul" i,a adus ca rasplata : alegerea lui ca deputat la co
legiul al III de Teleorman in Martie 1901 (dupa ce cu doi am,
137

www.dacoromanica.ro

mai inainte, cazuse la acelas colegiu, din cauza ingerintelor guvernului conservator),
* * *

Ca urmare a represiunii miscarii socialiste la sate, guvernul

a recurs si 14 legea expulzarii contra evreilor din miscare sax
simpatizanti ai miscarii socialiste. Au fost trecuti peste granita
in 24 ore,
evrei pamanteni, cu serviciul militar satisfacut
in armata romana. : B. Branisteanu (redactor la Adevarul") ;

Sache Petreanu (administrator la Adevarul") Adolf Cfarnet

ziarist, A. Friedman, corector la Dreptatea", Luigi Brunetti,.
I. Edelstein, lucratorii tipografi Natan GrUmberg, David Iancu,
Kalber, s. a.
Vasile M. Kogalniceanu si Vintila C. A. Rosetti, deputati,

au protestat in Camera pe chestia expulzarilor abuzive ale guvernului liberal.

SFARSITUL PERIOADEI GENEROSILOR.

Anii
1898.99 au fost cei mai rai pentru miscare si au inscris pagi-

nile cele mai triste din lunga istorie de 25 de ani a miscarii

socialiste generoase.

Dupa congresul din 1897, partidul cazuse in stare de demoralizare. Membrii cluburilor scadeau. Intelectualii nu se mai:
inghesuiau la poarta partidului. Ba, din stralucita pleiada care

forma patura cultic' a partidei", foartb numerosi furs aceia

cari incepusera si se dezintereseze complect de miscare. Unix
stateau in espectativa, altii cochetau cu celelalte partide. Mille
se retrasese, fortat, din cauza exclusivismului conducerii, in
special al lui Joan Nadejde. Tony Bacalbasa devenise liberaldemocrat" (flevist) ,

scria la Dreptatea", ziarul lui N. Fleva.,

Cea mai mare parte dintre conducatori erau plictisiti

de-

insuccesul miscarii. Ei intelegeau un partid mare, popular, partid

care si fie de guvernamant,

dupa atatia ani de lupta constatara ca a face socialism in taxa lui Papura Voda nu-i chiar
asa comod ca in Francia" lui Guesde si Lafargue, ba este
chiar o adevarata tragedie, o munca de Sisif, far. satisfactik
materiale si cu foarte mici satisfactii morale.
Desigur ca aveau si ei multi dreptate, dar Gherea a aratat
(nu numai in Cuvintele Uitate" de mai tarziu) chiar atunci,,
ca tactica miscarii nu era fericita.
138

www.dacoromanica.ro

si anume politica de perma

Se f5.cea numai politica,
nenta colaborare cu liberalii de stanga, pe cari ii sprijineau.
la fiecare alegere. De pe urma acestor combinatii se alegea

si Mortun cu un scaun de deputat. Bine intentionat, talentat,.

inteligent, orator exceptional, V. G. Mortun a reprezentat in
mod stralucit interesele populare. Lupta pe care a dus-o el la.
Camera timp de 4 ani pentru cucerirea de aderenti ai votului
universal a fost demna de toata lauda. In fiecare sesiune prezenta un amendament pentru acceptarea votului universal si de
fiecare data intrunea noui voturi. In 1898 amendamentul lui
intrunise 45 voturi din 180.
Partidul se mai agitase in acei ani pe chestia regimului
din Dobrogea, si cateva probleme mai secundare. Problema
organizarii muncitorilor dela orase o ignora. In definitiv aproape

totul se reducea la discursurile lui Mortun si la Lumea Noui".

Oficiosul capatase tipografie proprie, dar treburile mergeau tot
mai prost. Cluburile de asemenea. Nimeni nu se ingrijea de ele.
Pentru munca cea mai grea, organizarea breslelor din Capitals,
fusese delegat Etineanu, care nu s'a ocupat de loc de aceasta
atributie.

Cand la Oppler (1898) s'au intrunit delegatii in congres

(de astadata numai 46 cu tocii), nu ea putut face decat un
bilant slab. La raportul moral, I. Nadejde a fost nevoit sa marturiseasca fatis ca in activitatea organizatoricii a partidului
a fost secefi". Al. Ionescu, tipograful, a aratat ca lupta pentru,
votul universal asa cum o duce partidul nu este serioasa. Eu
cred, spunea. Ionescu, ca procedeul 1ntrebuintat de Mortun de
a se pune bine pe 15ng'S deputatii burghezimii, nu este deaf

platonism. Ne trebue o organizatie puternia de muncitori".

Astfel puss chestiunea, se vede ca de-abia la 1898 partidul
si-a dat mai bine seama de insemnatatea organizarii muncitori-

lor. Insuccesele de pans acum incepura sill produca efectele,

Efemerele succese politice" nu mai produceau efectul de alts
data. In consecinfa se decise o incepere a unei intense propagande de organizare la Bucuresti. Era vorba chiar de un program minimal cu caracter sindical. Gherea sintetizase aceasta
tactics in urmatoarea rezolutie ;
Organizarea muncitorilor fund indatorirea principals a socialistilor si Partidului Social-Democrat, congresul invita pe membrii partidului de a intrebuinta, toate mijloacele pentru organizarea
139.

www.dacoromanica.ro

de bresle de muncitori. Refuzul unei bresle de a se afilia la Partidul Social-Democrat, de a face politica militants sau de a admite
invicaturile socialiste nu constitue Inca un argument pentru un
socialist de a nu lucra pentru organizarea si prosperarea acelei
bresle, lasand ca vremea si propaganda socialists sa-i convingi
pe muncitori de utilitatea luptei politice si Je adevarul invitaturilor socialiste".
Totodata congresul hotaraste infiintarea taxei de me mbru
de 0,05 bani. Pans atunci nu exista ordine de cotizatie.
Precum se vede, tarziu, partidul se punea pe o platforms
de realitati.

Problema evreeascii. In fine, partidul mai suferea de o

foarte grava : problema evreeasca. De cativa ani era
in stare latenti. Membrii mai putin marcanti discutand si ei
despre criza de desvoltare a partidului, gasira tapi ispasitori :
evreii din partid. Din cauza for nu se putea progresa, ei nu
-sunt cetateni cu drepturi politice si de aceea mai mult incurca
boala,

lucrurile !

Asa ca, aproape concomitent cu acel memorabil congres

din 1898, la Bucuresti se produce o sciziune. Se formeazi Noul
club social-democrat", condus de Tache Georgescu, erban Mihail, Pascu Carovici si Riside. 0 intrunire convocata de _acestia

1a Eforie (12 Aprilie 1898) se termini cu scandal Intre cele

doua tabere. Dizidenta scoate si o gazeta Trompeta Socialists ",
in al carui numar program spune, in afara de obiSnuitele invinuiri calomnioase :

Pentruci voim binele muncitorului de orice nationalitate,

-de orice religie, am cautat si nu amestecam (in noul club dizident. n. n.) streinii in lupta politics, caci a-i pune in fruntea
astui fel de lupta, ii expunem nu numai pe ei, dar expunem
familiile lor, la tot felul de persecutii, la expulzari si deci desavarsita for mizerie, si in loc de bine sa aiba rau. Alcatuind
noul club social-democrat, 1-am impartit in doua sectii : politics

numai pentru cetatenii romani dela etatea de 21 ani in sus si

economics, in care se primeste orice muncitor, fara deosebire
de religie si nationalitate, de la 18 ani in sus, si aci se vor
organiza pe bresle".
Dizidentul Risiside fusese, la Intrunirea dela Eforie, mai
precis, mai sinter :
Noi vrem sa facem un stat major de romani, caci cu
140

www.dacoromanica.ro

drept cuvant se intreaba cetateanul alegator roman : m'ai adus

in clubul muncitorilor sa fiu alaturea de evrei ?
* * *

Aceasta era atmosfera din miscare la mijlocul anului 1898.

Adica: descurajare, framantari, antisemitism. Cu toate parolele
adoptate la congres, situatia nu se schimba. La tars, miscarea
iobagilor creste, e drept, dar va svarli curand de raps intreaga
miscare. La orase organizarea muncitorilor merge slab. Muncisi in multe bresle
torii erau inteadevar putini, ignoranti,
straini", adica maghiari, germani, cehi, italieni, si in special
evrei. Iata dupa Antonescu (insarcinat de Consiliul General cu
organizarea muncitorilor) care era situatia breslelor in Capitals
Zidari,
circa 10.000 dintre cari 6000 italieni, 1000 bulgari, 1500 tigani, 1500 romani, Dulgheri : circa 2000 din cari
500 romani. Tamplari : 6-7000, majoritate straini. Zugravi si
vopsitori: 3000, aproape toti evrei. Tinichigii: 500, toti evrei..

Metalurgisti: 5-6000 din cari trei parti straini. Sobari: 650,

majoritate romani. Sculptor' in piatra: 150, majoritate straini.
Croitori: 1500-2000, romani si evrei, jumatate si jumatate..
Cismari: 4-5000, romani. Palarieri: 150-200 si tapiteriz
200 250, majoritate evrei. Tipografi: 5-600, majoritate romani. Legator; de cart': 250, romani. Tabacari: 600, majoritate straini. Brutari si franzelari: 10 0, majoritate straini. CSrutasi, 2000, toti romani. Functionari comerciali: 9000, din
cari vreo 3000 romani.
Sindicate (adica societati mutuale) erau: curelari, metalurgisti, tinichigii, lacatusi, dulgheri, palarieri, zugravi, cismari, tipografi, societatea muncitorilor cehi si cea a celor germant
(Arbeiterbildungsverein). In total vreo 1500 de muncitori organizati si afiliati la Partid.
Clubul din Bucuresti (cel politic) prinsese oarecare viati
prin impacarea cu dizidentii lui Tache Georgescu. La tars nu
mai era nimic. Acolo totul se petrecuse fulgerator. Cluburile
satesti furs inchise, taranii batuti, schiloditi, intemnitati. Banghereanu si Ficsinescu zaceau si ei inchisi. Demoralizarea era
generals.

Protestele impotriva prigoanii dela tars erau si ele foarte

timide. Asta era tactica lui Mortun, care nu vroia sa-i superev
141

www.dacoromanica.ro

pe liberali, caci spera ca prin influenta lui personals s obtini

inchiderea proceselor si terminarea prigoanii.

Si astfel lucrurile au mers din rau in mai rau. In Sep

tembrie 1898 Lumea Noua", in speranta ca i s'ar putea marl
tirajul, isi reduce pretul dela 10 la 5 bani. Zadarnic. La 22
Noembrie acelas an este nevoita sa se transforme din gazeta zilnica in gazeta saptamanala. Tipografia fu vanduta pentruca a
trebuit sa se onoreze diferite polite semnate de Nadejde pentru
nevoile partidului.
Doua greve, a sobarilor si a croitorilor, cazura. Cei mai
buni membri din aceste sindicate fura expulzati.
Retragerea lui I. Mideide. Se apropia sfarsitul. La 21
Februarie 1899 Ioan Nadejde se retrage dela conducerea partidului. Pentru membrii miscarii aceasta retragere a insemnat

o lovitura decisiva. Opinia publics insasi, a ramas stupefiata.

Nadejde ,n'a plecat fara sa se explice. Nu plecase ca sa
tradeze. Transformarea in gazetar liberal s'a produs mult mai
tarziu. Atunci, in Februarie 1899, Nadejde trecea prin aceeas
criza ca si partidul. Isi creiase o sums de dusmani, era exasperat de lancezeala miscarii, si de sicanele autoritatilor, de neputinta muncitorimii. El visase altceva. Acum, el nu mai era
omul situatiei. Dealtfel, pentru prima data era pus la o grea
incercare. Se dovedi incapabil.

El insusi isi recunoaste neputinta in articolul prin care

isi anunta retragerea funebra:
scria Nadejde,
pentruca intre mine
...,,Ma retrag,
si sefii culti ai partidului nu mai este potrivire de idei ; deasemenea pentruca nu ma impac nici cu muncitorii. In asemenea
vremuri de grea cumpana trebue si fie la carma partidului un
om care sa se simta in desavarsita intelegere atat cu sefii cat
si cu soldatii".
In ce constau aceste neintelegeri ?
Am aratat ca o greseala fundamentals a Partidului SocialDemocrat, in aceasta fazi, a fost continua cochetare cu liberalii.
Credeau sefii ca in felul acesta sprijina un partid burghez realmente democratic, care va da votul universal i va introduce

domnia legilor. Incetul cu incetul insa, unii au inceput si se

indoiasca de acest lucru.

Liberalii de cate on veneau la guvern erau tot atat de

reactionari ca si conservatorii. Cu toate acestea, chiar in Noem142

www.dacoromanica.ro

brie 1898, adica in timp de teroare contra miscarii, Partidul

Social-Democrat a sprijinit efectiv pe libetali cu ocazia alegerilor

comunale cari au avut loc atunci. Manifestul lansat de Partidul Social-Democrat spunea alegatorilor :

In ziva de

Noembrie deci, muncitorimea constient5 si

cet5tenii luminati, cari iubesc libertatea si se ingrijesc de interesele lor, s5 nu pregete un moment si se voteze lista care
le garanteaz5 o stare mai buns: LISTA LIBERALA".

Este neindoios ca o astfel de tactica nu putea sa duca

decat la f aliment, cad a da mereu cuvant de ordine sa se voteze listele liberale, inseamn4 de fapt a se nega ins5si ratiunea de a fi a Partidului Social-Democrat.

Ei bine, asta era conceptia politica" a generosilor Mor-tun-Radovici Diamandy. In mrejele acestui fel de a vedea ca.
zuse si Nadejde.
Rolul lui C. Stere. In parantez este necesar sa adaogam
ca adevaratii generosi, (cei citati mai sus) au fost si ei victimile altuia si anume ai lui C. Stere. Stere a fost acela care
i-a luminat" pe sefii socialisti de atunci asupra acestei tactici filo-liberale. Stere i-a convins de utilitatea acestei bizare
politici... de class. C. Stere venise de cAiva ani din Rusia st
,capatase foarte curand ascendenta asupra politicianilor dela
noi. El se intitula socialist, Ikea politica liberala, dadea leccii
de socialism si prepara in taina cu prietenul sau Ion I. C. Bratianu

intarirea Partidului Liberal prin fuzionarea cu elementele capabile dela socialisti.

La o intrunire liberala din Iasi, Stere,
vorbind ca Sofixase astfel tactica Partidului Social-Democrat:
Eu personals ca conceptie asupra lumii si viecii, am fost
totdeauna, sent si voi ramanea socialist, (sic!) insa deli am
perfecti consideratie personals pentru conducatorii socialismului
roman, n'am impartasit vederile for si tactica politica pe care
o ,urmeaza sau cel putin au urmat-o pans acum si care-i condamni la pasivitate".
Iar mai departe, dupa ce arata valoarea civilizatorie a regelui Carol I:
Factorul (de progres) este Regele. Prin urmare toata democr4ia romans nu poate refuza concursul ei leal acestui monarh, oricare ar fi conceptiile noastre abstracte si vederile to
cialist,

retice.
143

www.dacoromanica.ro

In aceasta situatie e lucru vadit ca socialistii nu pot forma

un partid revolutionar pe care 1-ar desparti de celelalte partide
o prapastie de netrecut. Deci socialistii fatal trebue sa colaboreze cu celelalte partide democratice si progresiste din Romania_
socialistii sa formeze aripa stanga a marelui partid progresist,
grosul caruia it formeaza Partidul Liberal.
Aceasta era conceptia veche a lui Stere. Ea a biruit in
Partidul Social-Democrat. Era si usor. Dupa 20 de ani de lupte,
oamenii vroiau sa se stabilizeze Intr'un partid de guvernamant,
TRANSFORMAREA PARTIDULUI DIN SOCIAL-DEMOCRAT
IN NATIONAL- DEMOCRAT

In partid ram5.sesera tot mai putini. Alexandru Radovici

nu plecase Inca, dar se considera de mult imprumutat la libe-

rali". Mortun si Diamandy cautau o formula de plecare, o

formula admisa de toti, ca sa nu lase impresia ca tradeaza cauza
socialista.

Prea putini au limas in acele vremuri triste socialisti integri. Al. Ionescu Intr'un fulminant articol Suntem Si ramanem I,

din Lumea Noua" (28 Martie 1899), se declara dusman fat4

al ideii de desfiintare a Partidului Social-Democrat. Lui i se ala-

turara losif Nadejde, Ion C. Frimu si Const. Z. Buzdugan.

Dar nerabdatorii generosi" gasira formula de plecare onorabila: si se convoace un congres care sa decida desfiintarea
partidului, sau transformarea lui in partid national, sau in fine
ftiiunea cu liberalii. In felul acesta raspunderea o va avea congresul, iar ei vor esi curati in fata istoriei !
Pentru zilele de 10 12 Aprilie 1899 fu convocat la Bucuresti congresul general (al VI-lea si ultimul). A fost o parodie
de congress convocat ilegal, anonim si fara alegeri regulate de.
delegati cari sa fie instruiti in prealabil asupra gravelor probleme Inscrise in ordinea de zi a desbaterilor.
Gherea, I. Nadejde, Sofia Nadejde, I. C. Atanasiu, Deodat
Taranu, etc., nu participa la congres.

I. Botez (capitanul dela Ploesti, cel ce se lauda ca este

primul r5.nit dela '77") a prezidat congresul.
Sa urmam acum sirul desbaterilor, pe care le redam in stil
reportericesc :

G. Diamandy propune,

si se admite,

144

www.dacoromanica.ro

Inscrierea in ordi-

c1

"1.4

.1

s;4
1

'

40d

-.4-4,
.....,11,

!h

Av.
e a *\
'f,:(t1

z.

A4

,./

:lee:A;

..

"

A 3,01.

t2

.1 .

a.

?k.

-g-

.1

1.

p.

.; `
Yn.

1'

MAI, LA BORDEI U
www.dacoromanica.ro
I

nea de zi a chestiunii : ratiunea

de a fi a partidului. Tot la pro-

punerea lui se decide ca delegatii

necetateni romani (evreii...) sa nu
aibe drept de vot in congres.
Iata in fraze scurte argumentatia lui Diamandy, care a avut,
primul, curajul" sa puns in con-

gres problema existentii partidului :

Noi am fost cei mai utopisti

dintre socialisti. Voi arata ca am
Lost antimarxisti si ca socialism ca

in Apus nu e posibil la noi. Am

pornit socialismul nu de jos in sus

or
.

;4=i

ci de sus in jos. Si care a fost rezultatul miscarii noastre socialiste?

Alcatuirea unui stat-major socialist
de 70.80 oameni ! Poate fi multu-

.-;

GEORGES DIAMANDY

mitor pentru un partid dupe 16

ani de munci? Dar s'a adus oare prin atata indelungata activitate vreo imbunatatire clasei muncitoare ? Eu neg aceasta.

La noi nu exists proletariat, ci pauperizm. Apoi daci

scoatem din ziarul nostru terminologia socialists, ce mai ramane

socialist ? Daca cerem reforme democratice
eu vreau sa fac o
grupare democratic prin care aceste reforme sa fie realizabile.
N'avem apoi burghezie, deci trebue sa luptam sa creiam un partid
burghez care sa se opuie marei proprietati funciare si care sa
faci posibila existenta unui Partid Social-Democrat.

La noi nu sunt conditiuni sociale-economice pentru socialism. Am avut oarecari succese nu pentru ca am fost o forts,
ci pentruca am avut cateva individualitati cari s'au impus.

Daca am avea un partid burghez care ar cere cantine

scolare si alte cerinti imediate, ar folosi mult mai mult de cat
noi, care cerem colectivizarea.
De ce sa lasam intreg organismul social pe mana dusma-

nilor democratiei? Apoi nu putem hrani pe oameni numai cu

principii. Acestea sunt bune numai atunci cand sunt expresia
unor cerinti imediate. In alte tari sunt socialisti in ministere si
diplomatie...

In concluzie eu vreau transformarea Partidului Social-De145

10

www.dacoromanica.ro

mocrat in partid progresist, democratic, atragand in randurile

noastre tot ce are burghezia mai bun, si mai tarziu acestui

partid i se va opune un partid cu adevarat socialist, dupa ce

Cara va fi democratizata".
Discursul acesta al lui Georges Diamandy a tinut trei ore
.si a impresionat profund pe putinii delegati prezenti.

Nita" lonescu i Pascu Carovici s'au declarat imediat de

acord cu Diamandy. Numai Valerian Prescurea a putut replica
cu un admirabil bun simt: Burghezia la noi este destul de tare
si dac.' vom cauta s'o mai intarim Inca, noi nu vom mai putea
deschide gura. Oricum, n'avem noi nevoe s'o intarim. Las'sa se
intareasca ea singura ! ".
Lui Diamandy i,a raspuns in aceeas sedinta, pe larg, docu

mentat, doctrinar, Constantin Z. Buzdugan, constatand ca,

prietenul Diamandy mentine din doctrina lui Marx numai
ceeace.i convine: a ne conforma mediului inconjurator, si reneaga,

pentru taxa noastia cel putin, ceeace nu'i convine si ceeace ar

indreptati formarea unui partid al muncitorilor: teoria luptei de
class, teorie care doming doctrina marxista, care e fundamentul
materialismului economic al lui Marx".
Apoi mai departe :
Sustineti ca in tara romaneasca nu exists proletariat? Va
rog Si dovediti aceasta, nu numai sa afirmati. Daca proletari
sunt aceia cari nu au alte mijloace de munca, alt capital decal
bratele sau aptitudinile for intelectuale, apoi cati din acetia nu
sunt si in Capitala si in Intreaga tars, mai ales prin orase ?
In Bucuresti sunt zeci de mii de acestia, proletari manuali, ca

si proletari intelectuali. E adevarat, nu avem un proletariat

dezvoltat ca in tarile apusene, dar asta nu inseamna ca n'avem

Iar la cara singuri dv. ali afirmat ca sunt

ca la 200.000 sateni cari n'au pamant. Acestia nu sunt pro,
deloc proletariat.

letari ?

< Si apoi cine a spus ca socialismul este numai al prole,

tarilor? Dupa aceasta parere, proletarul care prin munca sa isi
agoniseste un mic capital cu care cumpara doul pogoane de
pamant, doi boi, o vacs, un plug si o casuta de tail, inceteaza
de a avea dreptul si interesul sa vie la socialism deli e silit,
sa se supue
cele doua pogoane fiindu'i neindestulatoare,
exploatarti neomenoase a arendasilor si proprietarilor ? Si nu ne
jucam cu cuvintele ! Partidul Social- Democrat nu e numai al proleta146

www.dacoromanica.ro

rilor ci al tuturor celor ce muncesc si sunt exploatati. Pentru

a demonstra ca un partid al muncitorilor nu are ratiune de a
fi in Romania, trebue sa ne demonstrati mai intai ca nu sunt
muncitori exploatati.

Ni se spune ca in Romania nu exists o burghezie des-voltata, si ca intai trebue sa lucram ca sa desvoltam burghezia

si pe urma, cand aceasta va fi puternica, atunci da, avand

proletariat, von putea face si socialism. Poate fi adevarat aceasta?
Exists in fenomenele sociale, in desvoltarea diverselor categorii

sociale, totdeauna un intai si un pe urma? Noi stim ca cu cat

se desvolta burghezia, cu atat si muncitorimea se proletarizeaza.

In Romania avem deja o burghezie de care trebue 61 se cilia

seams; aceasta implica dela sine crearea unei muncitorimi din

ce in ce mai desvoltate. Libera burghezia sa se desvolte, aceasta

se va intampla si fara voia noastra si fara voia ei. Dar de aci

urmeaza ca noi socialistii trebue sa luptam pentru aceasta desvoltare a burgheziei, ca muncitorii pe cari ii chemati la dv.,
1n partidul progresist, sa se uite deocamdata pe ei, caci deabia
pe urma va veni si vremea organizarii for ? Aceasta este un non
sens. Partidul Social-Democrat are menirea de a organiza aceasta
muncitorime crescanda, formand cu ea un, partid de class} care sa-i
exerciteze pe lucratori si sa -i pregSteasca pentru cucerirea puterii politice. Aceasta nu inseamna ca noi inventam lupta de

class. Ea exists,

si chiar fara noi lucratorul o simte... Sa

lupte deci cine vrea pentru desvoltarea burgheziei, noi vom lucra
in acelas timp pentru organizarea muncitorimii.

A parasi acum organizarea muncitorilor in partidul de

class, pentru a reincepe mai tarziu, cand partidul progresist>
isi va fi realizat programul sau, este un indemn gol de orice
inteles. Adica de ce n'am conserva noi acest partid cum e inceput, pentruca atunci cand conditiunile vor fi mai prielnice,
s nu ne ramana decat sa-1 imputernicim ?>
Mai departe Buzdugan a analizat posibilitatile de actiune
ale unui partid progresist,
si in principiu a conchis ca el
poate fi binevenit in situatia politica de atunci. Dar, a adaogat
contest ca burghezia va mai fi asa de inconstienta, incat
el,

sa dea de buns voe reforme copiate dupa codici de legi din

Apus. Asfazi burghezia este in desvoltare, goana dupa capital,
dupa inavutire cu orice prey, e in toiul ei, si-i trecut timpul
utopiilor si umanitarismului liberal. Intr'o asemenea stare, par147

www.dacoromanica.ro

tidul progresist, partid burghez Inaintat, oricat de multa bunavointa ar avea si oricat de repede s'ar desvolta, lucru de care
ma cam indoesc,
nu va putea realiza reforme, intai pentruca
nu va putea lovi in partizanii sai, al doilea pearuca burghezia
va avea interesul sa nu acorde reforme muncitorimii, si daci
o- va face, o va face numai atunci cand va fi silita la aceasta
printeun curent popular de jos in sus. Acest curent insa it va
forma numai agitatia socialista.
Ziceti sa fim oportunisti, cum sunt si socialistii din alte
parti. Dar si noi zicem acelas lucru si chiar am fost si suntem
oportunisti. Noi insa, ca si socialistii din alte parti, facem oportunism in partidul nostru, pe cand Dv. faceti oportunism voind
sa distrugeti acest partid. Ei bine, aceasta noi nu o vrem si
nu o vom lasa sa se savarseasca ! Noi voim reorganizarea, iar
nu nimicirea partidului nostru. Voim, daca vreti, fora a renega
intru nimic idealul socialist, si-i modificam numele in pur si
simplu partidul muncitorilor, spre a fi la intelegerea tuturor,
cuvantul socialdemocratic nefiind inteles de o parte mare din
muncitorime si mai ales de sateni.
In fine, Buzdugan si-a terminat lunga expunere de credinta
socialista cu constatarea ca, indiferent daci un partid progresist este necesar, nu pentru asta am fost chemati noi aci.
si
Am fost chemati sa reorganizam partidul muncitorilor
aceasta trebue s5 facem 1"
La sfarsitul zilei I-a a desbaterilor au mai luat cuvantul
Alex. Constantinescu si Antonescu, asociindu-se parerilor lui
Buzdugan.

A doua zi a vorbit Mortun. Tribunul avea marota voturilor

si deci in sprijinul tezei Diamandy a amintit ca la 1889
Partidul Social-Democrat Intrunise la colegiul III 130 de voturi,
continua Moriar 1895, deci dupa Base ani, tot 130. Deci,
tun,
conditiunile extraordinare ale tarii noastre fac imposibit
pentru astazi socialismul. Iar mai departe :
< Partidul Social-Democrat nu e la noi deck in germen, nu

e decat un fat, iar nu ceva viabil, fiindca nu s'au Indeplinit

Inca conditiunile naturale care priesc socialismului. Am fost un

partid demagogic, nu democratic, si ne-am Imbatat de cuvinte si
cerinti...
In concluzie este pentru scoaterea din program. a punc148

www.dacoromanica.ro

telor indepartate si schimbarea titulaturii in Partidul Muncitorilor.

Dupes alte interminabile discutiuni, congresul aproba cu 16
voturi, contra 4 si 3 abtineri, aceasta mociune-Mortun :
Congresul, in urma discutiunilor urmate in s5nul Iui, hotariste alc5tuirea unui nou partid pe baze sincer democra-

tice, at caruia program si cereri pot fi indeplinite in actuala

organizare a societatii.
Apoi, cu 16 voturi, contra 7, congresul admite si aceasta
mociune-Diamandy :

Congresul hot5r4te ca viitorul partid democratic s5 fie

numit Partidul National-Democrat, corespunz5nd astfel aspiratiilor intregii democratii romane".
...i astfel Partidul Social-Democrat a fost desfiintat.
2\Toul partid,
nascut mort,
a ales o comisie pentru redactarea programului. In acest timp, la biroul congresului s'a
depus urm5.toarea declaratie :

Domnule Preedinte,
Subsemnatii, membri ai congresului, consider5nd c5 nu

mai avem nici un rost intr'un congres care are a se ocupa cu

programul unui nou, partid care nu reprezinti interesele organizatiilor cari ne-au trimis in congres, -si avand in vedere ca
am fost trimisi in congres pentru a reorganiza partidul (Socialdemocrat), nu a-I distruge
v5 rug5m sa ne considerati ca
demisionati din acest congres.
Semnati : C. Z. Buzdugan, Al. I. Burlakoff, losif N5dejcle, Vecemar, Valerian Prescurea, I. Tulceanu.

I. C. Frimu depune si el o demisie aparte, aratand ca el

nu mai reprezinta nimic in acel congres, in care a venit ca
social-democrat, nu ca national-democrat.
V. Gh. Mortun, in urma acestor demisii, simtind ridicolul

situatiei, ridicolul congresului" care cu numai 16 voturi a infiintat un partid, incearca o noua lovitura si propune si se
convoace un nou congres la care sa participe toate cadrele si
sa se reia discutia de-a capes.
Diamandy se opune: Nu pot admite ca viitorul congres sa
discute existenta unui partid pe care not 1-am infiintat!" In cele
din urma cedeaza. Opozicia socialists,

evident,

primeste

149
www.dacoromanica.ro

propunerea Mortun si astfel congresul se proroga pentru zilele

de 27,29 Iunie acelas an (1899), adica peste doui luni.
Zadarnica amanare. Congresul nu s'a mai reintrunit. La
data fixata s'a tinut doar o sedinta intima a putinilor socialisti
cari mai ra.masesera. Generosii" trecusera la liberali. edinta s'a
tinut la noul sediu dela Hotel Fiesky (strada elari 7), particip5.nd : Al. Georgescu, P. Darie din B5.rlad, C. Z. Buzdugan,
Ion Teodorescu, P. Zosin, Alex. Ionescu, Marinescu, Florescu,
Iosif Nadejde si altii.
S'au luat atunci cateva hotariri timide de reactivare a par-

tidului. Era insa prea tarziu. Nu s'a mai putut face nimic.
Partidul Social-Democrat murise. Oamenii se risipisera.
Un Partid Social-Democrat s'a desfiintat prin hotarirea
propriului sau congres,
fapt unic in istorie !
Trecerea oficiala a generosilor" la liberali. Oficialt tre-

cerea tinerimii generoase" in Partidul Liberal s'a produs in

primavara anului 1900.

0 coalitie a opozitiei unite (conservatoare-junimista-liberals

dizidenta), a risturnat guvernul liberal de sub prezidentia lui

D. A. Sturdza,
la 31 Martie 1899,
pe tema tradarii
nationale" a sefului guvernului.
Guvernul maghiar Bariffy ridicandu-se in Parlamentul dela.
Budapesta contra subventionarii anumitor scoli nationale si
biserici din Ardeal (in special liceul roman si biserica Sft. Nicolae

din Brasov), D. A. Sturdza a fost constrans sa cedeze,

siprimand subventiile.

De aci, emotie in opinia publics din tars si prilej de agitatie pentru partidele din opozitie. Campania de rasturnare a
avut succes. D. A. Sturdza a fost fortat sa. demisioneze. Ba.tran si compromis in viata publics, D. A. Sturdza urma sa se
retraga dela sefia Partidului Liberal, care devenea un loc de
competitiune pentru subsefii partidului. Printre acestia Ion I.
descedentul vizirului",
era cel mai indicat,
C. Bratianu,
prin dreptul nasterii si al faimei ce avea, de tanar animator
al Partidului Liberal pe caile democratiei generoase.
Ionel I. C. Bratianu era prieten intim cu cei mai multi
dintre intelectualii socialisti, in special cu V. G. Mortun, Alex.
si Dr. I. G. Radovici, Georges Diamandy, Dr. Jean Cantacuzino, Iancu Procopiu, C. Stere (socialist fara a fi inscris in
partid) etc.
15')

www.dacoromanica.ro

Cu totii pun la cale trecerea oficiala in Partidul Liberal,

in vederea proclamarii ca ef a lui Ionel Bratianu, i a grefarii organismului liberal imbatranit, cu glande not tan5.'r
generoase".

Formula gasita de I. G. Radovici a fost oferirea unui

banchet in onoarea lui D. A. Sturdza, in care si i se cante,
batranului ef al partidului, osanal epentru trecut i,
prohodul politic pentru viitor.

oarecum,

(Batranul era insa zamislit sa duck o viata lungs i abia

la 1909 Ionel Bratianu avea si-i is succesiunea la efia par,
tidului).

Banchetul s'a dat in sala Liedertafel in seara de 9

Fe.,

bruarie 1900.

Din partea socia14tilor au vorbit V. G. Mortun, dr. Ion

Radovici i C. Stere. Din partea liberalilor, tineri- si batrani:
P. S. Aurelian, Spiru Haret, M. Pherikyde, G. D. Palade,
prof. N. Coculescu, Gr. Macri, Marin Dumitrescu, Matei Corbescu, N. N. S5.veanu si Ionel Bratianu. Tuturor le-a raspuns
bine 'nteles sarbatoritul.

V. G. Mortun, in discursul sau, a aratat motivele cari

au determinat pe socialiti s intre in randurile Partidului
Liberal :

De aceea i nehotarirea noastra a incetat. De aceea venim in randurile voastre sa luptam alaturi de voi, lupta sfanta
si mareata pentru : respectul libertatilor publice, pentru domnia
legilor, pentru respectul drepturilor cetatenesti. Venim in randurile voastre, nu manati de seci ambitiuni, nici calauziti de
meschine interese personale, ci venim dupa o lungs judecata, ca
impreuna si aparam motenirea sacra a etoicei generatiuni astazi nesocotita, pang5.rita, astazi primejduita.

Venim cu inima curata

cu nestramutata hotarire si

luptam, din toate puterile, pentru intarirea Partidului Liberal.

Ridic deci acest pahar i zic Si traiasca

d-1

Dimitrie

Sturdza, intelegand prin aceasta ca zic : sa traiasca libertatile

noastre publice! Si traiasca drepturile noastre cetateneti !".
lar Ionel Bratianu, motenitorul prezumtiv,
a inchinat
pentru isbanda apostolatului Partidul National-Liberal".
.

..............

Si astfel se inchee un capitol important din istoria dureroasa a micarii socialiste.

151

www.dacoromanica.ro

Tinerii idealiti cari au dus

aproape doua decenii o lupta nepregetata pentru marile idealuri ale

omenirii, cari au facut jertfe pentru ridicarea culturala i materials

a poporului roman, au capitulat la-

mentabil, in partidul care dusese

cea mai apriga prigoana in contra
socialitilor.

-.

"P.

Noua micare socialists, care

s'a reficut dupa 1900, i-a judecat
1 condamnat cu severitate, ca renegati". Ei s'au apar-at intemeindu-se pe sinceritatea i buna-credinta a lor, ca mentinanduli ideile,

vor infuza Partidului Liberal sange

tineresc, care sad reinoiasca i sa-i
dea forte proaspete pentru biruinta reformelor democratice.
Ei au mai obiectat ci in miscare, intampinau, in ultima
vreme,
ostilitatea elementelor muncitoare, cari vedeau in ei,
IORDAN IONESCU

cu dispret, burgheji" cari n'au ce cauta intr'o micare ce apartine excluxiv muncitorilor".
A.devarul e insa ca nu numai intelectualii au parasit micarea socialists, la acea epoca, ci i multi militanti dintre muncitorii mai ridicati intelectualicete.
Toti acetia au devenit agenti electorali in partidele de

guvernamant si erau fericiti call pot incropi o viata mic burgheza i maguliti ca pot vorbi la intrunirile pe culori, sau la
,,Dacia" alaturi de D. A. Sturdza, I. C. Bratianu, Nicu Fillpescu sau Take Ionescu.
Unii din aceti transfugi muncitori au ajuns chiar deputati,
consilieri comunali, sfarind prin a se burghezi" complet in
mediul ambiant al fripturismului" de guvernamant.
Ca cercetatori obiectivi ai istoriei socialiste, nu putem arunca
piatra numai asupra intelectualilor, crutand pe muncitorii tradatori ai clasei lor.

152

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL III
1900-1905

www.dacoromanica.ro

Dupa trecerea generosilor"

in Partidul Liberal,

intovirasita

de tradarea multora dintre militantii muncitori,

cluburile" din
provincie se desfiinteaza, rami-nand in fiinta, singur, cel din Bucureti.

Ziarul Lumea Noul" continua sa apara, saptamanal,

pana
la Octombrie 1900,
avand ca

secretar de redactie pe avocatul

poet C. Z. Buzdugan i sediul la

Hotel Fieski, in str. *elari nr. 7.
In ziva de 20 Februarie 1900
e convocata o intrunire de reconstituire a miscarii, in sala Constructorilor, prin urmatorul apel:

I. C. FRIMU

Catre muncitorii din Bucuresti,

Muncitori,
Astazi, cand, prin trecerea unor fruntasi ai miscarii muncitoresti in randurile Partidului Liberal, se tagadueste fiinta
miscarii noastre i deci fiinta suferintelor noastre,
se cuvine
mai mult ca oricand sa ne afirmam.
Nu-i intaia oats cand trupurile obosite se pun la o parte
pentru odihna. i iarasi nu-i pentru prima oars cand dusmanului i se di prilejul sa to atace cu propriile tale arme. Dar

nu moare o idee odata cu mintea celui ce a avut-o, daca a

avut-o.

Tocmai ca sa ne aratam vigoarea i hotarirea sfanta i

neclintita, ca nu vom lasa pe maini straine grija durerilor
noastre, ca atunci cand sunt cazuti,

fie prin miselia altora,

155

www.dacoromanica.ro

fie prin propria for miselie, din randurile noastre ies oameni
care sa le umple golul : sa ne intrunim inteun gand si inteo
simtire, ca sa consfintim aceasta. hotarire.
Remuscarea constiintei ce prin atitudinea noastra am
trezi-o in cei ce ne-au parasit, daci mai au o constiinta, va
rasplati poate in cumpana vremii durerea acelora dintre not
cari au fost osanditi pentru idee si care s'au vazut parasiti

inteun impas atat de trist, inteun mod atat de neasteptat.

In vederea acestor puncte, muncitorii cu bratele si mintea,

femei ca si barbati de orice breasla si de orice stare, sa ne

intrunim cu totii la
Sala Constructorilor RomSni

Bulevardul Maria Nr. 18 langa Mitropolie

Duminic5 20 Februarie 1900 ora 2 p. m.

Ca sa aratam ca niste insi pot sa treaca la o parte, pot

sa se rataceasca, pot sa se contopeasca, pot chiar sa moara, dar:
M4carea muncitorilor nu moare.

(ss) I. C. Frimu, Dr. P. Zosin, Al. C. Georgescu-Purcel,

C. Z, Buzdugan, Dr. C. Racovski, Gh. Etineanii, Gh..
Ionescu, I. Tabacovici, N. Armasescu, Al. Burlacof,
I. C. Balanescu, Andrei Panait, M. Angelescu, N.
Pacala, Gh. Popescu, I. Marinescu, V. Anagnoste,
I. Tulceanu, M. R5.dulescu, Stefan Ionescu, C. P.
Dumitrescu, N. Niculescu, N. Ionescu, Jordan
Ionescu, C. Georgescu, Radu Ionescu, C. Popescu,
Anton Manafu, C. Pascu, Socrate Andreescu, N.
Prescurea, Mann Niculescu, N. Gh. Mihailescu, V.
Forescu, Mihail Cornea, C. Antonescu, Toma Predescu, N. Ionescu, V. Iorgulescu, I. Teodorescu, Toma Ceaus, N. Grigorescu, T. Dumitrescu, I. Petrescu,
R. Stancescu, Gh. Dumitrescu, Radu Alexandrescu, Gh.
Olteneanu, Al. Vladessu, Gh. Taranu si Avramescu".
*

Observam ca printre semnatarii acestui manifest se gaseste

i dr. C. Racovski, venit pentru scurt timp in tali., din strainatate, unde facuse studii de medicina (Elvetia) si de drept
(NancyFranta.). El avea sa se reintoarca in 1904, pentru a
156

www.dacoromanica.ro

juca un rol de seams in condu,

cerea miscarii socialiste dela 1905
la 1916.
Dr. Racovski is chiar cuvantul

la intrunirea din sala Construct,

rilor si scrie i un articol in Lumea

:-.=.'"

Noua" din 20 Februarie 1900, cu

privire la Criza socialistic' a mis,
carii din Romania.
Intrunirea se terming cu acla-

,....,.

-t%

';4,., ..

0:. --,

marea unei motiuni, de indemn

*5 ji:

la organizare si actiune, prin pro,

priile forte ale muncitorimii".
La 1 Mai acelas an,
1900

,iiL 7,;,4.;,

se sarbatoreste ziva muncii prim

tr'o intrunire si o serbare cam,

peneasca la Vila Regala. Lumea
Noui" apare in 8 pagini pe hartie
roie.

.--Q

.,: ._
Ilk
,-

...i...,-*3:4-0

,?t'4, ,,:

zi.v..,,,,,,..

'

I.

Dr. C. RACOVSKI

Iata, succint, darea,deseami a manifestatiei,

redata de
interesanta prinprezentarea cadrului in care se desfa,
para. demonstratia muncitorimii si a lozincilor epocii.
Locul de intalnire al diferitelor sociefati muncitoresti, ce
aveau sa porneasca, in cortegiu, la Vila Regala, era Cimigiul.
ziar,

Pe la orele 9, grupuri de muncitori si

societatile de

lucratori incep si soseasca in gradina Cismigiu, cu steagurile

lor, impodobite cu verdeafa.

Intai sosi societatea Ajutorul" a femeilor muncitoare,

apoi Clubul Muncitorilor si grupul strungarilor, Societatea tapiterilor cu frumosul i originalul ei drapel ; Societatea Gutem,
berg" a lucratorilor tipografi, Societatea dulgherilor i zidarilor,
inteo ordine admirabila si in fine lucratorii cizmari, cu drape
lul Societktii in frunte.

Toate societatile fury primite in sunetul muzicii care

intona Marsellieza".
La orele 11, numarul muncitorilor adunati in Cismigiu
era foarte mare. Cortegiul se forma si porni in ordinea cea
mai perfecta.
In fruntea cortegiului sunt trei comisari de ordine, desem,

nati din sanul muncitorilor. Apoi urmeaza muzica, intonand

157

www.dacoromanica.ro

marsuri pe tot parcursul cortegiului. Imediat dupa muzica,

steagul Clubului Muncitorilor, avand de-o parte i de alta,
doi lucratori, care poarta buchete de flori, iar pe de laturi, in
acela plan, altii doi lucratori, poarta doua coroane mari de
flori naturale, cu inscriptia : Traiasca 1 Mai, sarbatoarea
muncii !". In urma steagului, pe o mare pancarta rosie, sta
scris : Traiasca socialismul international", iar pe alta Traiasca

martini micarii *kiwi !".

Dupa steagul societatii Gutemberg", doi lucratori tip,
grafi poarta o pancarta cu inscriptia : Jos munca de noapte
i de Duminica".

Dupa steagul societatii Ajutorul", urmeaza pancarta

Vrem repaosul de Duminica". Dupa steagul Societatii tapiterilor pancarta cu inscriptia : Vrem votul universal I". Dupa
steagul Societatii zidarilor i dulgherilor : Cerem drepturi politice pentru Dobrogea ! ". Dupa steagul cismarilor ; Ajung 8 ore
de munca pe zi !". Pe langa acestea, pe ambele parti ale manifestatiei, mici stegulete, cu inscriptia : 8 ore erau purtate de
lucratori.

Cortegiul astfel oranduit, a strabitut b-dul Elisabeta,

Calea Victoriei, str. Lipscani, e,
lari, Carol, Patriei, Decebal, Coltei,
Clementei, Pota Veche, Primaverei, Piata Amzei, Calea Grivitei,
str. Buzeti, So. Kiseleff, pans la
locul serbarii.

In gradina Vilei Regale",

in sunetul unei muzici militare i
a alteia nationale, lucratorii ser,
bara ziva muncii pans tarziu, noap,
tea, in mijlocul entuziasmului general.
La ora 7 seara, trompeta
sung adunarea i lumea aclama
discursurile prietenilor I. C. Frimu,
V. Anagnoste, G. Ionescu i Valentin Florescu.
Intre cei care au vizitat
IOSIF NADEJDE

gradina a fost

158

www.dacoromanica.ro

d. Vintila C.

A. Rosetti, cu familia, care de altfel n'a lipsit niciodata dela

sarbatoarea zilel de 1 Mai".
A doua zi, ziarul Romanul", fundat de marele democrat
C. A. Rosetti si condus de fiul sau, Vintila C. A. Rosetti,
scrie intre altele :

Lucratorii din toate tarile au serbat ziva de 1 Mai, cerand 8 ore de lucru si votul obstesc.
In Romania, in aceasta zi, s'a inscris pe drapelul lucratorilor, pe langa 8 ore de lucru si votul obstesc si drepturi
politice pentru Dobrogea.

Noi care am fost intotdeauna pentru aceste principii,

ne pare bine ca muncitorii, pe langi chestiunile ce -i intereseaza

direct, s'au gandit si la fratii for dobrogeni, revendicand si pentru
dansii drepturi egale.
Romanul" se asociaza din inima cu dreapta si generoasa
miscare a clasei muncitoare, care acum, ca intotdeauna, este
antednergatoarea propasirii politice si sociale".

Ultimul numar din Lumea Noui" apare la 1 Octombrie

1900, cuprinzand intre altele : darea-de -seams a congresului
socialist international care avusese loc la Paris si un vibrant
salut adus martirilor miscarii socialiste, I. T. Banghereanu, Th.
V. Ficsinescu, taranilor si invatatorilor din Teleorman cari tocmai atunci fusesera eliberati din inchisoare.
Articolul de fond, scris de studentul losif Nadejde (semnat

cu pseudonimul I. N. .Armasu): Bine all venit ! martini ehberate', sfarsea :

Dragi tovarasi, cand ati pornit la tars, sa ridicati putin

valul gros al ignorantii, care apasa de veacuri peste constiinta

nenorocitei noastre populatii rurale, nu v'aci indeplinit decat o
datorie sfanta, impusa de sufletul vostru prea simtitor si de
spiritul nevazut al evolutiei care planeaza in aer. A.ceasta datorie vlati indeplinit-o asa de bine, incat v'ati cladit in inimile
noastre si ale tuturor oamenilor drepti, un monument si un
titlu: monumentul recunostintei eterne si titlul de martiri ai
unei cauze sfinte".

Din lipsa de fonduri, gazeta Lumea Noua." isi inceteaZa

aparitia.

0 figura interesanta
POETUL D. TH. NECULUTA.
din aceasta perioada socialists a fost lucratorul cismar D. Th.
159

www.dacoromanica.ro

Neculuti, care a ramas in istoria noastra prin aportul literar

ce ni 1-a adus. In anii de marasm, in atmosfera de descurajare, care cuprinsese resturile misearii socialiste dupa trecerea
generosilor" la liberali, aparitia poetului proletar Neculuta a
fost un reviriment.
Nascut la 15 Julie 1859 in oraselul Targul-Fruuros din
Moldova, din parinti saraci lipiti pamantului, tanarul Dumitru
n'a putut invata decat doua clase primare, dupa care a luat
drumul Bucurestiului, unde pe langa meserie a invatat si carte
neoficiala, insusindu-si o frumoasa cultur5. generals.

Atras de ideile socialiste, a activat in vechiul Partid Social-Democrat. Avand puternice inclinatii spre arta si literature,
incepe sa scrie in presa timpului poezii mult apreciate. Nu s'a

putut realiza ca poet, intr'o forma definitive, deoarece greutatile existentei nu i-au dat ragaz si urmeze calea artei.
a
Neculuta, spune un biograf contemporan cu el,
scris mult, dar in momentele lipsei absolute, cand omul incepe
a nu mai avea incredere in sine, se necajea si rupea multe
lucrari. Intr'o zi era cat pe-aci s'arunce toate cartile in foc :
si decate ori, acest martir al muncii n'a fost ,nevoit sa i le
vanda : cand nu mai putea rabda foamea sau frigul. Astea
erau cele mai dureroase momente ale lui".
Poeziile lui au fost ,stranse, postum, inteun volum cu
titlul Spre tarmul drepiitii", publicat in 1907 si retiparit
in 1919.
D. Th. Neculuta a murit, sarac si regretat de intreaga
muncitorime, la 17 Octombrie 1904.
CERCURILE ROMANIA MUNCITOARE". Grupul
de muncitori ramas credincios ideii socialiste, in frunte cu 1. C.
Frimu care conducea, in acela timp, si societatea de ajutor
mutual ,,Munca" unde cumula calitatile de casier, secretar si
om de serviciu,
isi mute sediul intr'o odaita din str. Lascar
Catargi nr. 31 (cam in fata casei fostului prim ministru
Lascar Catargi).
Activitatea Cercului muncitoresc era limitata la conferinte
si discutii cu caracter socialist.
Conferentiari si auditori, putinii militanti muncitori: I. C.
160

www.dacoromanica.ro

Frimu, V. Anagnoste, D. Th. Neculuta, Valerian Prescura,

Iordan Ionescu, fratii Hoppe si alti cativa. Foarte putini.
Infiintarea, de guvern, a corporatiilor si promulgarea legii
rneseriilor impune Cercului socialist sa iasa din pasivitate, ficand
sa apara, la 1 lanuarie 1902, ziarul Romania Muncitoare",

organ de lupta si de educatie muncitoreasca". (Titlul e dat

de dr. P. Zosin).

Totdeodata se infiinteaza la Bucuresti si la Iasi cercul Romania Muncitoare", organizatie culturala si de- actiune socialists ".

Actul constitutiv al cercului Romania Muncitoare" din

Bucuresti avea urmatoarea succinta redactiune:
,,Este tuturora cunoscuta criza, prin care a trecut miscarea
muncitoare romans. Parasita de sustinatorii sai morali, prin sine
neindestul de apta a se afirma, fatalmente miscarea ce se afirmase odinioara, trebuia sa ajunga sa dispara. Tot ce este factice,
se mentine numai un scurt timp, si-i o fericire ca artificialitatile
se sting. Numai cu pretul stingerii acestora, se poate nadajdui
inteun viitor mai bun.

Cercul ce se organizeaza sub numele Romania Muncitoare, nu are pretentiunea de a simboliza macar miscarea muncitoare romans, care, spre a avea o valoare, n'ar trebui sa se
cantoneze la un numar restrans de insi.
Acest Cerc nu urmareste in primul loc decat sa-si gaseasca
multumirea sa, procurand membrilor si aderentilor sai, un mediu
mai priitor unor idei si cugetari, intrucatva mai putin manjite
de apucaturile speculante actuale.
In infrigurarea generals ce i-a cuprins pe toti, la not mai
ales, de a se afirma, indiferent de calea aleasa, de neintelegerea
generals pentru o actiune si o tints comuna, cativa insi mai

socotesc cu cale sa se apropie intre ei, prin simtiri comune,

care sa constituiasca chiar temelia si motivul binecuvantat al
unirei lor. Dan?ii ar fi fericiti ca sentimentele for s se intinda
cat mai departe, in chip cat mai adanc.
Cercul fiind alcatuit dintre acei care au indurat si indura
mizerie, cele dintai cuvinte nu be poate adresa decat acelora, asa

de multi, care indur5. mizerie. Se indreapta catre mizerie, nu

ca sa-i momeasca sub o forma oarecare, ci ca sa-i indemne sa
se reculeaga.

E de prisos a vorbi celor mizeri, ca ei sunt despoiati.

Asta se vede si cu deosebire se simte.

161

www.dacoromanica.ro

In cauzi nu mai poate

i nu mai e de vorbit, cleat

de starea de incontienta a celor mizeri, a muncitorilor.
fi

In mintea muncitorilor n'a patruns Inca convingerea deosebirei i luptei de interes. Nu-i intrata in sange, nu-i patrunsa pans
in maduva, de neimpicarea fatala dintre despoiati i despoietori.

Cum viata nu se poate impaca cu gandul unei complecte

renuntari la lupta i straduinta, cats s se faca incercari. Una
din aceste incercari este i cercul Romania Muncitoare. Mediul social fiind copleit de alte preocupari, negreit nu acele
ale acestui Cerc, ar putea predomni; unde a navalkt neghina, nu
mai are cum sa se desvolte si sa creasca graul.

Dar cats vreme este grau, macar de samanta, se poate

spera ca intr'o viitoare cultura, plivindu-se neghina, ogorul sa

fie mai curat si mai manos".
Acest preambul, caracterizat de sentimentul de desnadejde
al epocii, e urmat de Regulamentul" de constituire a cerculut
socialist Romania Muncitoare".
Peste un an,
la 11 August 190-3,
se infiinteaza i la
Iasi Cercul de studii sociale". avand ca preambul cateva pagini din programul social-democrat dela Erfurt". Sub egida
d-rului L. Ghelerter 1 a Jui Max Vecsler ii fac educatia so
cialista aci, tinerii 4ntelectuali, mai top studenti : Em. Socor,
Vasile Gafencu, Anastase Gusti, I. Sion, Mihai GheorghiuBujor, V. Radu, G. Macovei, N. V. *tefaniu, C. Simionescu,
C. Ottoi-Calin, Ilie Moscovici, I. Braniteanu, . a.
Cercul din Bucureti face sa apara i saptamanalul Romania Muncitoare" care avea acela scop: desvoltarea conOintei
muncitorilor, apararea intereselor for de class, trezirea sentimen-

tului de solidaritate i crearea unui mediu constant de toy&

rit0e, prin care sa se poat5, sustine i imbarb5.ta mutual, in
vremurile de lupta pentru marea cauza a celor desmoteniti.
In noul ziar Romania Muncitoare" redactat de studentii
Josef Nadejde i Botez i muncitorii I. C. Frimu, Alex. Ionescu
i altii, se continua polemicile in jurul tradarii tinerimei generoase" si se scriu articole teoretice in jurul ideii socialiste.
Printre colaboratorii ocazionali, mai figureaza i C. Mille,
fost socialist, devenit independent" i director al ziarului Adevarul",
ca succesor al republicanului democrat V. Beldiman.
Dupa 23 de numere, ziarul ii inceteaza aparitia
la 19
lunie 1902
din lipsa de fonduri, pentru a reapare
de data
162

www.dacoromanica.ro

asta, cu sorti de continuitate

la 5 Martie 1905, cand dr. C.
Racovski, intors in tars, is conducerea comitetului de redactie.

La un an dupe moartea lui D.

STEFAN PETICA.
Th. Neculuta, moare alt poet al miscarii socialiste, Stefan Petics (1877. 1904), fiu de taran, razes, din comuna Bucesti, jud.
Tecuci.

Ca student, in Bucuresti, incepe sa colaboreze la oficiosul

socialist Lumea Noui" si,
pentru a si castiga existenta,
la diverse alte publicatii politice,
economice si literare ca: Economia nationals ", Romania Juna",
Literature si arta romans ", Literatorul" (fondat de poetul
Alexandru Macedonski) s. a.
Ca si Traian Demetrescu

cu care are alinitati de idei si

sensibilitate artistica, Stefan Petics trece printre precursorii

scoalei literare simboliste la not

in tara.
Contemporan cu cei mai
multi dintre poetii francezi, fauritori ai climatului simbolist in
poezie,

Verlaine, Lafargue,

Gustave Kahn, Stuart Merill,

Francis Jammes etc., lirica lui

Stefan Petica vibrcaza de .mult
.TEFAN PETICA
mai multi simtire decat cea exprimata in cuvinte asemenea lui Alex. Macedonski (din cenaclul caruia a facut parte) si D. Anghel; el canta cu o melancolica duio;ie gradinile cu florile lor, parcurile cu pauni i
fantani, amurgurile de toamna si tot ce poate impresiona un
senzitiv, al carui trup firav avea sa se sfarseasca, de ftizie, la
27 de ani.
De pe urma lui Stefan Petica au limas versuri, poeme in
proza si o piesa de teatru.
Editura Fundatiile regale" a adunat intr'un volum tot ce
ramane din opera literare a nefericitului poet.
163

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUG IV.

www.dacoromanica.ro

REINVIEREA MISCARII SOCIALISTE

PERIOADA: 1905-1916

Ceea ce a dat impuls nou miscarii socialiste a fost revolutia ruse din 1905, care a avut un rasunator ecou in toati
lumea celor desmosteniti ai soartei.
Insurectia ruse din 1905 este produsul rizboiului ruso,
japonez din 1904.1905 (dupa cum, mai tarziu, revolutia din
1917 va fi desnodamantul fatal al macelului si dezastrului

mondial inceput la 1914).

Infrant in rizboiul cu Japonia, tinut in saracie si serbie,
poporul rus se adreseaza iii primele zile ale lunei Ianuarie 1905,
prin glasul muncitorilor din Petersburg in frunte cu lucratorii uzinelor de armament Putilof,
Tarului Nicolae al II-lea
cu o petitie,
amestec de sentimente de implorare si amenintare :

Maria Ta,
Noi, muncitorii, copiii, femeile, batranii nostri, ne adresam
Tie, pentru a-Ti cere dreptate si protectie. Suntem in mizerie,
suntem apasati, suntem exploatati mai presus de fortele noastre,
suntem batjocoriti, suntem tratati ca robi, care trebuie sa-si
indure soarta in tacere. Am rabcrat dar suntem asvarliti din
ce in ce mai mult in prapastia robiei, a saraciei si a ignorantei.

Mania si arbitrarul ne apasa, ne ucide. Fortele ni se sleesc,

Maria Ta! Am ajuns la marginea rabdarii. Pentru not moartea
e preferabila, impilarii fara margini".
Petitia descrie, apoi, toate persecutiile indurate de poporul
muncitor. El cere : amnistie, libertiti publice, ziva de 8 ore
de munc5, salar minimal i impropriefiirirea teranilor. Muncitorii din Petersburg mai cer convocarea Adunitrii Constituante,
aleasi prin vot universal, nu cenzitar.
principale nevoi, pe
sfarsea petitia
Iata Maria Ta
care le supunem atentiei si bunivointei Tale. Ordona si fie
16"

www.dacoromanica.ro

...

TARUL NICOLAE AL II-LEA, REPRIMAND MUNCITORIMEA

Damn de Herman Paul

satisficute i Tu vei face o Rusie puternica i glorioasa, vei

imprima numele Tau in inimile noastre, in inimile copiilor i
nepovilor notri, pe vecie. Daca refuzi sa asculti ruga noastra,
vom muri aici, in strada, in faca palatului Tau. Nu e alts
scapare pentru noi. Inaintea noastra nu se deschide cleat doui
cai: una, spre libertate i fericire, alta, spre mormant. Arata,
ne, Maria Ta, aceea pe care trebue s'o alegem ci o vom urma,
chiar daca ar fi aceea ce duce la mormant. De -ar fi ca viata
noastra si fie jertfita pentru o Rusie ce zace in impilare i
168

www.dacoromanica.ro

MAXIM GORKI

(de Grand Jouan)

www.dacoromanica.ro

din contra, o .oferim bu

erbie, nu regretam jertfa noastra,
curos".
Ruga poporului muncitor a rasunat in pustiu.
Amarata, muncitorimea uzinelor a pornit,
la 9 Ianuarie,
intr'un cortegiu,.in fata palatului de iarna al Tarului,
avand in frunte militantii micarii socialiste i un papa, Gat
pone, agitator politic ce se bucura i de protectia autoritatilor,
Manifestatia fu inabuita in sange. Mare le scriitor, cantaretul celor obiditi, Maxim Gorki e arestat. Raspunsul poporului
fu deslantuirea de greve de solidaritate in mai toate orasele
marei Rusii, in minele din Donet ca i la caile ferate.
La greva muncitorilor, se alatura uniunile" intelectualilor.
De la greva, cu incruciarea pasiva a bratelor, muncitorii
trec la ofensiva. In unele orae din Sud, lucratorii, ajuta.ti
de intelectuali, ridica baricade, devasteaza magazinele de arme
si se inarmeaza.
Dupa mai multe luni de micari greviste i insurectionale,
absolutismul tarist tecra.
Printr'iin manifest din 17 Octombrie 1905, un nou guvern,
sub conducerea contelui Witte, consimte sa faca concesii po
porului in revolts.
Manifestul guvernului promitea: promulgarea Constitutiei,
asigurare.4 libertittilor publice, dreptul Dumei de a legifera i
extinderea dreptulUi electoral.
Represiunea sangeroasi a primelor micari insurectionale

dela Petersburg are un ecou rasunator in toata Europa. Pans

i in Cara noastra, putin sensibila emociilor mari dirt afari.
Acest eveniment
Starea economics a Tariff la 1905.

istoric insa nu ar fi avut decal un efect trecator, daci starea

economics a tarii noastre nu ar fi justificat, la acea epoca,
ratiunea de a fi a micarii muncitoreti.
Romania dela 1905 era intr'un real progres economic fats
de Romania dela 1875, cand refugiatii basarabeni i rui, treceau Prutul pentru a syarli samanta socialismului pe pamantul
tarii noastre.
Daca in prima perioada
mai mult romantics
a mimilitantii intelectuali aveau nevoe de argumente teoretice
pentru a justifica micarca socialista inteo tars inapoiat5. (Titu
Maiorescu calificase plants exotica.", socialismul in Romania)
169

www.dacoromanica.ro

de acum socialismul apare ca o necesifate a chase; muncitoare,

paralel cu cresterea industrials a carii.
in crestere,
Cateva date statistice vor invedera acest progres economic.
Astfel, produsul brut al industriei se ridica in anul 1901,
la 231 milioane lei (aur),
cifra ce nu cuprinde industria
petrolifera, al c5.rui capital se urea, in 1904, la cifra, de aproximativ, 100 milioane lei (aur).
Daca facem o comparacie intre produccia agricola a c5.rii,
evaluate la acea epoc5. la 500 milioane lei (aur)
si cea
industrials, atunci ne dam seama ca si industria incepuse sa,
conteze ca ramura de activitate importanta in economia tarn
noastre eminamente agrico15.".
Daca examinam problema din punctul de vedere al repartiz5.rii averilor si deosebirilor de class, constat5.m de o parte
o class restransa, bogata si relativ cultivate, care conduce toate
treburile publice, identificandu-si viaca febri1e cu aceea a Sta.tului si care, dand impresiunea plkut5. a prosperita.cii si a
ciyilizaciei, traeste aproape exclusiv din exploatarea claselor
producatoare sau din veniturile Statului ; de cealalta parte, o
class numeroas5., saraca si inculta, cu lipsuri incompatibile cu
starea de civilizacie a celeilatte clase, dominante.
Pentru a ilustra aceasta trasatura caracteristica a celor doua
clase, vom cita cateva cifre caracteristice, luate din tabloul
succesiunilor pentru anii 1900.1903 al Ministeruhii de Finance..
In aceasta perioada de timp s'au deschis 15.022 succesiuni,
de o valoare nets, totals, de 333.364.000 lei. Din acest numar
total de succesiuni, 11.607 au fost mai mici de 7.000 lei,
reprezentand in totalitate o suma de 35.266.000 lei. Cu alte

cuvinte 77% din riumarul de succesiuni, reprezinta de abia

10% din valoarea tota1s a succesiunilor. Restul de 298.000.000

lei se repartizeaza intre 3.415 succesiuni. Insa si aci se observe
o repartizare extraordinar de inega15. : asa, 44 familii au mostenit o valoare de 120.205.000 lei, deci 2 5 din suma intreag5,
a succesiunii.
0 alts dovada care subliniaza concentrarea averilor, ne-o
da statistica industrials ; astfel, din numa.'rul total de 600
intreprinderi industriale, la acea epoca, 53 de stabilimente,
adica 8,8% reprezint5. 150.000.000 lei capital, ceea ce inseamna

60,6% din tot capitalul investit in industrie. Daca trecem la

industria petrolifera, vont g5.si ca singur5. Steaua Romans`
1'70

www.dacoromanica.ro

are un capital de 30.000.000 lei (aur) care constitue aproape

1/3 din totalul capitalului angajat in industria petrolifera.
E de prisos sa insistam asupra originii acestor averi , stoarse,
in majoritate, din munca neplatita a plugarilor,
la sate,
in orase,
a muncitorilor,
dupa cum e zadarnic sa mai
insistam asupra nedreptatii unei asemenea alcatuiri sociale sau
asupra ratiunii de a fi a miscarii muncitoresti, ce-si propunea

ca tel final : emanciparea intregii clase exploatate.

Din framantarile celor mici, din durerile celor de jos, din
setea de dreptate, din fiorul care mans lumea spre destine noi,
mai pline si mai luminoase, nu putea sa nu iasa nevoia miscarii
celor cari sa lupte pentru indreptarea acestei sari de lucruri.

INTRUNIREA DIN SALA EFORIEI". Sub imboldui

revolutiei ruse si sub biciuirea fievoilor proprii, manunchiurile de
muncitori socialisti din Capitals raspund invitaciei Biroului Socialist International, de a protesta contra tepresiunii sangeroase
dela Petersburg, din ziva de 9 Ianuarie 1905, si a arestarii
scriitorului Maxim Gorki.
Cercul Romania Muncitoare" convoaca o intrunire in

marea sala a Eforiei, pentru ziva de 24 Ianuarie 1905.

Convocatea la Eforie parea temerara, fata de fortele recluse
ale minusculului Cerc Socialist. Surpriza ! Sala a fost neincip.5..toare sa cuprinda miile de auditori muncitori 5i intelectuali
cari au raspuns apelului vibrant al socialismului cc- renastea
sub semnul solidaritetii cu obiditul popor rus.
24 Ianuarie era pentru lumea oficiala serbarea Unirii Princare si-a avut, desigur, rostul si necesitatea ei,
cipatelor,
in evolutia tarii noastre ;
24 Ianuarie 1y05 a fost insa ziva_ unirii fortelor munci-

forest; constiente din Romania.

Intrunirea, dupa inc5.erare cu politia, care incercase s'o
stanjeneasca, s'a desfa'surat intro atmosfera de mare entuziasm,
fiind prezidata de Grigore Arapu, cu oratorii : Alex. GeorgescuPurcel, Valerian Prescura, Vasile Anagnoste si I. C. Frimu.
Un ziar socialist, scos ocazional, Jos Despotismul !", da o
dare de seams arnanuntita a evenimentelor din Rusia si a intrunirii dela Eforie.
Dela aceasta data porni noua miscare, care nu era altceva
decat continuarea si completarea celeia din trecut.
1'71

www.dacoromanica.ro

Peste o lung i jumatate, avand adeziunea definitive a ma-

relui animator dr. C. Racovski, apare seria II-a a ziarului

Romania Muncitoare", complet reorganizat, cu tiraj merit
si cu aparitia asigurata, -saptamanall ; din 1908, bi-saptamanal.

REAPARITIA ZIARULUI ROMANIA MUNC I-

TOARE". La 5 Martie 1905 reapare ziarul Romania Muncip,

toare",
organ social-democrat" cu o redactie care cuprindea pe dr. C. Racovski, Iosif Nadejde,Armau, M. Gheorghiu
Bujor, I. C. Frimu, Vasile Anagnoste-Paria, Al. Constantinescu,
Leonard Paukz.rov si ocazional : C. Dobrogeanu-Gherea, Anas,

tase Gusti (Anagus), I. Sion, Em. Socor.

Sediul ziarului era insusi sediul gruparii muncitoresti din
str. Lascar Catargi 21, mutat de curand its str. Primaverei 35
(sala Bogacer).
In fiecare Sambafa sears, se tineau conferinte la sediul

clubului de catre militahtii muncitori , I. C. Frimu, V. Anagnoste, Al. Constantinescu, Gh. Cristescu, P. Valerian si intelectualii dr. C. Racovski, Iosif Nadejde, M. Gh. Bujor, I. Pe;
nacof, Leonard Paucketov, P. Albatrog, etc. carora se adaoga in
primavara anului 1906,
cand miscarea ii mute sediul la Hotel
de Tranta (azi Grand Hotel)'
intelectuali din vechea garde
socialista, care ntt trecusetl iii Partidul Liberal profegorii unit'
versitari dr. I. Cantaeuzino, Ii 4 Voinov 1i dr. Al. Slatineanu,
dr: St. Irimegcu, df. Cazacu, Toril Teodorescu i membrii miscarii C. DobrogeanU-Gherea,--dr. Ecaterina Arbore, etc.
Ziar de fretilre a muncitorimii la constiinta de clasii, de
educatie socialists si de organizare, Romania Muncitoare"
duce, saptamanal, campanii de lupta in contra clasei stapanitoare i pentru luminarea muncitorimii asupra intereselor si
aspiraciilor ei de class prigonita si exploaiata.
RENASTEREA .SOCIALISMULUI.
Si astfel renaste
socialismul in Romania, considerat de burghezie ca mort si irigropat de mult.
si comparatia e
Cu socialismul s'a intamplat la not
valabila si pentru alte tari
ceea ce se intampla, adeseori, cu
unele cursuri de ape.
La inceput o uvita limpede rasare din muntele pripastios
172

www.dacoromanica.ro

si se strecoara la vale, serpuitoare,

racoritoare, dar slabs si neputincioasa.
Pietrele cari ii captusesc matca,

nici nu se misca la sfortarile ei de

a le tari la vale ; fiecare tulpina
de copac, fiecare accident de teren o silesc sa-si schimbe cursul.
Chiar copiii in jocurile for o pot
opri din mers, iar oamenii cei mari
nici nu o bags in seams. Doar
poetii si visatorii de-o vad si o

I
.15,*

.7r'

= 7i

cants, doar ei intrezaresc o crestere dealungul mersului ei, tot

inainte. Pe poeti si visatori, nimeni

insa nu-i bags in seams.

Dar iata ca orizontul se intuneck', nori mari se ingramadesc,
ION SION
ploaia incepe sa curga. Suvica de
apa se face parau, paraul torent si valurile lui spumoase, alergand la vale, pravalesc stanci, rostogolesc bolovani, doboara
copaci, saps maluri inalte si furtunos se arunca peste campii,
raspandind groaza in sufletul unora, speranta si bucurie in sufletul altora.
Dar la o vreme, insa, torentul dispare in profunzimile pamantulului. Unde-i ? S'ar parea ca nicaeri. Atunci se gasesc
insi
dau parerea ca torentul a disparut... si pentru
totdeauna.

Dar nu trece mult si torentul reapare, mai la vale, potolit, dar cu atat mai mare si mai falnic, primind, in albia lui,
alte cursuri de apa, scaldand campii, raspandind in juru-i rod
din belsug, devenind fluviu maret si puternic, in calea caruia
nimic si nimeni nu se mai poate Pune.
Acelas lucru se petrece cu acest curent de idei, care formeaza socialismul. La inceput a fost pretutindeni mic si nebagat
in seams. Uri manunchi doar de poeti si idealisti, respirau cu
nesat racoarea plina de nadejde ce se raspandea din undele lui.
Chiar cei sarmani si obijduiti it priveau cu neincredere. Dar el
si-a urmat cursul linistit, pans cand explozia nedreptatilor sociale 1-au transformat in torent. Atunci stapanitorii si tiranii
173

www.dacoromanica.ro

au tremurat, pentru prima oara, si pentru a-1 indigui si seca Inca

in albie, au inceput prigonirile, dar socialismul a feint, rand pe
sand, toate digurile si si-a croit o albie noua si mai mare, in
care se. revarsa toti afluentii stiintei si intelepciunii omenesti.
S'a intamplat cateodata,
buni-oara in Cara la noi, ca
torentul si dispara pentru catava vreme, sub stratul gros al per
secutiilor si nelegiuirilor clasei stapanitoare si atunci au strigat
unii, interesati in cauza : socialismul a murit !
S'au inselat. Socialismul nu moare, cum nu dispare curentul de
si izvorul socialismuluE
11 formeaza mizeriile celor multi, exploatarea si .prigonirea lor.

ape, atata vreme cat nu-i seaca izvorul

Si astfel reapare socialismul in 1905 si 1 vom vedea, an cu

an, infruntand toate urgiile ce i se pun in cale, pentru

urma drumul sau victorios, mereu tot Inainte !

a-si

CERCURI SOCIALISTE"
SI SINDICATE PROFESIONALE"
Odata miscarea muncitoreasca reconstituita in Cercuri soua
liste" si sindicate", avand la dispozitie o gazeta, breslele incep sa se

inighebeze in centrele muncitoresti din tara, pentru a activa pe

teren educativ, organizatoric si pe cel al luptei de class.
Tot afirmand idealul socialist al clasei muncitoare, organi
zatiile muncitoresti duc campanii, pe teren economic, pentru :
recunoasterea sindicatelor ca persoane juridice ;
ziva de muncit de 8 ore ;
repaus duminical ;

interzicerea muncii de noapte pentru copii si femei ;

legi ocrotitoare, in special pentru ucenici si femei ;
desfiintarea legii meseriilor ;
crearea de case de ajutor pentru caz de boala fi
invaliditafe ;
fixarea minimului de salar, etc. etc.
Pe teren politic, pentru ;
votul universal cu reprezentarea proportionali;
descentralizarea administrative

si

autonomia locals ;

desfiintarea legii expulzarilor si a legilor de exceptie;

desSvarsita egalitate a drepturilor dobrogenilor precum si egalizarea conditiilor juridice si politice ale femeilor
cu ale Varbatilor ;
174

www.dacoromanica.ro

inscrierea in Constitutie a contenciosului administrativ;

reorganizarea inviitamantului popular, gratuit, obligator

-i integral pentru tofi copiii ;

laicizarea invkam'antului ;
desvoltarea scolilor profesionale si agricole, etc.
Tata parte din punctele programatice ale noii miscari so-

cialiste, infiptuite, cele mai multe, in decursul anilor si evo

lutiei economice si politice a tarii, grape, in bung parte, solidaritatii si luptei clasei muncitoare.
Epopeea cuirasatului Potemkin".Un episod din insurectia

POTEM KI N

revolta marinarilor de pe vasul de razboi Potemkin"

avu un raport direct si cu miscarea socialista din tam noastra.
Iata, pe scurt, istoricul faptelor cari au pasionat in vara
anului 1905, nu numai muncitorimea noastra, ci si opinia publics din toata lumea.
Inca din iarna anului 1904.1905, Uniunea democratica
socialista din Crimeea, in intelegere cu Comitetul Central al
rusa,

Partidului Social-Democrat rus, oranduise planul unei insurectii a

marinei de razboi ruse. Pe timpul marilor manevre ce urma si

le faci flota Marii Negre in cursul verii anului 1905, trebuia
sa se dea semnalul de pe un cuirasat. La acest semnal, matelotii cari intrau in conjuratiune trebuiau sa aresteze pe ofiteri
175

www.dacoromanica.ro

si sa puns stapanire pe vasele de razboi. In urma, flota trebuia

si se indrepte,, succesiv, spre Odessa si spre celelalte porturi
din Marea Neagra, spre a se uni cu muncitorii rasvratiti. data
Rusia de sud in mainile revolutionarilor, odata acestia stapani
pe arsenale si pe artilerie, revolutia era sa castige, putin cate
putin, intreaga Rusie.
Plan maret si practic, in acelas timp.
Matelotii, prin nivelul for intelectual si prin apropierile
pe cari le infatiseaza viata for cu aceea a lucratorilor, un
cuirasat e o imensa uzina,
erau Inca de multa vreme obiectul
atentiei speciale a socialistilor rusi. Mai mult decat toate celelalte categorii ale armatei, flota era considerate ca cea mai accesibila propagandei socialiste. (Cat de exacta era aceasta opinie,
o dovedesc faptele de atunci si evenimentele revolutionare din
1917, desfasurate la Petersburg, cu participarea hotaritoare a
flotei din Baltica) .

Un incident intamplat pe vasul Potemkin" a facut ca insurectia sa isbucneasca brusc si prematur, mai inainte ca revolta
sa fie pregatita in amanunte si biruinta sa.,i fie asigurata.
Cuirasatul Potemkin" plecase din portul Sebastopol la 12
Iunie, spre a-si Incerca artileria. A doua zi, in cursul noptii, se
aduc marinarilor alimente din Odessa ; carnea era insa complet
stricata, Oita de viermi, ceea ce starni Indignarea matelotilor.
Organizatia socialists de pe bordul vasului nu putea deslantui insurectia, fiindca stia ca nu se daduse semnalul de alarms
al revolutiei, dar nici nu putea lasa fare protestare actul sfida-

tor al comandamentului, care trata pe mateloti mai rau ca pe

animale. Consemnul dat era ca protestul sa fie masiv, matelotii
refuzand mancarea si multumindu-se cu ceai si paine.
Comandantul secund. Gildarovski a grabit insa desnodamantul, fatal insurectiei. Fire violenta si autoritara, el apostrofa
marinarii si la raspunsul unuia din ei, Vaculimciuk : Nici un

caine nu s'ar putea atinge de o asemenea carne", Gildarovski

descarca un glonte in pieptul curajosului matelot.
Un strigat teribil rasuna atunci_ din inima unuia din mateloti : Fratilor, destul am rabdat! (Bratzi, dovolno terpet !) ,
Dovolno terpet ! repetara cu totii si, miscati ca de un resort,
navalira la pusti si la magazia de cartuse.
Dupe cateva minute, cadavrele a 4 ofiteri zaceau pe punte.
Un actul s'a aruncat in mare, medicul vasului s'a sinucis.
176

www.dacoromanica.ro

Acestea 5unt singurele victime ale furiei unei multimi, ce

ark' putinta de tagada se afla inteun caz de legitima re
volts si aparare.
Ceilalti ofiteri au fost .crutati, gratie marinarilor socialist',
can s'au impotrivit setei de razbunare oarba a celor de pe b rd,
necultivati in sentimentele umane ale socialismului.

Pe cuirasat se arbors si-eagul ros si conducerea vasului o

luara marinarii socialisti.
Timp de 11 zile, Potemkin" peregrine dealungul coastel r
Marii Negre, bagand spaima in amiralitatea din porturile
rusesti.

Timp de 11 zile lumea intreaga uita de Manciuria si de

toate conflictele la ordinea zilei, pentru a,si tine ochii atintiti
asupra odiseei cuirasatului in revolts, Potemkin".
Dupe 11 zile de plutire pe yalurile main, Potemkin" se
indrepta spre portul Constanta pentru aprovizionare.
Doctorul Racovski, infruntand urgia autoritatilor, se urca
pe bordul vasului, pentru a se pune,
in numele miscarii so
cialiste romane,
la dispozitia marinarilor rusi.
Dupe lungi consfatuiri, si fatal de imposibilitatea unei in
surectii a flotei ruse la acea epoca,
matelotii debarcara pe
teritoriul tarii noastre ca refugiati politici". Micarea muncitoreasca se ocupa apoi de plasarea si ajutorarea lor, unii din ei
fiind de origins roman basarabeana.

Dupe debarcare, matelotii trimit urmatorul salut ziarului

socialist Iskra" (Scanteia", ziar fondat de Lenin, Martov si

Plehanov in 1901, in Elvetia).
Matelotii revolutionari ai cuirasatului de escadra Kneaz
Potemkin" din Taurida, apartinand direct sau indirect Uniunii
democrate socialiste din Crimeea, trimit prin mijlocirea ziarului

Iskra" (Scanteia") salutul for fratesc intregului proletariat

rus. Regretam din adancul inimii, cu ei si cu toti campionn
pentru libertate din Rusia, succesul necomplet al intreprinderii
noastre revolutionare, dar indraznim sal incredintam pe toti to'
varisii nostri, ca numai greutatile de netrecut, de ordin technic
si imposibilitatea de a gasi carbuni, ne a pus in necesitatea
penibila si tragical de a parasi cuirasatul nostru.
Ramanem acum, mai. mult ca in totdeauna, credinciosi
cauzei proletariatului si libertatei

in Rusia si ne exprimam

12

177

www.dacoromanica.ro

hot5.rirea de a ne sacrifica viata dupa pilda tovar5.ilor c5.zuti

la Teodosia.
,,Deviza noastra este astazi aceeai ca si eri : moartea sau
libertatea pentru intreaga Rusie.
,,Profitam de aceasta ocazie pentru a exprima multumirile
noastre calduroase ziarulti Iskra", tovarailor din Comitetul
general format din reprezentantii tuturor organizatiilor socialiste
ruse ; de asemenea si tuturor tovarailor straini, pentru senti-

mentele for de solidaritate si pentru graba de a ne veni in

ajutor in momentul tragic prin care trecem.
Traiasca proletariatul rus !
Traiasca socialismul international !
Traiasca revolutia ruseasca !"

Vantul revolutionar ce batea

de

la Rasarit a prins in

vartejul sau massele muncitoreti din restul Europei, din ce in

ce mai contiente de menirea for istorica.

In Turcia Tinerii Turci", dupi lupte interne pline de

avant, reuira sa rastoarne regimul odios, de trista amintire, al
sangerosului Abdul Hamid, in 1908.
Suflul revolutionar se ab5.tu i in feudala i clericala
Spanie, pentru a fi rapus impreuna cu revolutionarul Francisco
Ferrer (1909). In Portugalia, v5.rtejul matura in calea lui regalitatea, instaur5.nd regimul republican (1910).
In Germania, massele muncitoreti organizate demonstreaza
viguros contra regimului absolutist al junkerilor in Prusia (1908)
iar la alegerile legislative din 1912 reuesc sa trimeata in
Reichstag 110 deputati social-democrati, ceea ce insemna pe acea
vreme o mare victorie a socialismului european.

Mari demonstratii cu caracter politic i revolutionar au

loc in Suedia (1908), Ungaria (1912),

p5mant i votul universal,

massele reclamand
Anglia i Franca, rnanifestatiile

din Franca avand un caracter anti-r5.zboinic i pentru infratirea franco-germana,

reclamata de socialiti, in frunte cu
Jean Jaures,
clasele guvernante fiind in conflict pe chestiunea
ocup5.rii Marocului.

In aceasta atmosfera europeana traversata de curenti socialiti, s'a desvoltat micarea muncltoreasca dela not din taxi.
178

www.dacoromanica.ro

TRAIAN DEMETRESCU, poet socialist.

La 19 Iunie
1905 s'a desvelit, in gradina Ateneului Roman din Capitals,
statuia poetului Traian Demetrescu, ridicati din initiativa mai
multor literati.
Niscut in 1865 la Craiova, moare de boala mizeriei : tuberculoza, la 16 Aprilie 1896.

A debutat in literature la cenaclul lui Alex. Macedonski,

craiovean ca Si el, colaborand la revista acestuia : Literatorul".
S'a desvoltat insa mai mult sub influenta literara a romantismului francez decat aceea a simbolismului decadent, inaugurat
la not de omul de litere de mare talent, Alex. Macedonski.

Romanele sale Cum iubim"

Iubita" au fost foarte

gustate, in special de tineret, care vibreaza mai uor la Walk

de inima ale amorului.
Poeziile lui Traian Demetrescu

adunate in mai multe volume

(Poezii", Freamate", Amurgul",

Saracii" etc.) ca i nuvelele scrise

de el se remarca printr'o fragezime
de sensibilitate, care 1-a condus in
miscarea socialists.

Traian Demetrescu a fost vn

proletar al condeiului, ducand, din

frageda tinerete, o existents prea

anevoioasa pentru trupul sau bolnav

i firea sa delicate.
-TRAIAN DEMETRESCU
Traiul i-1 agonisea din ziaristica i vanzarea produselor gandului i inimii sale. 0 spune
sin gur :

E trist : din gandurile noastre

Si din durerile intime
Noi Tacem opere de arts.
Ne punem inima pe rime.
Si 'nchizand-o 'ntre coperte,
Cu lumea ei de armonii,
Ne 'nstrainam de ea,
i-o ducem
Spre-a fi vanduta'n librarii.

Liric, adesea on prea personalist, cantaret al durerilor

proprii, prea intime i neinsemnate fats de imensitatea durerilor
179

www.dacoromanica.ro

omenesti si suferintelor ce'n tot cursul vietii le indura norodul

muncitor,
poetul a stiut sa gaseasca sl accente de revolts
pentru necazurile muncitorimii si indemnuri entuziaste in lupta
pentru desrobire.
Traian Demetrescu a fost colaborator al oficiosului socialist
Lumea Noua" si chiar delegat at muncitorimii craiovene la
primul congres al social-democratiei romane (1893).
La inaugurarea bustului in marmora din gradina Ateneuluii
a participat si miscarea socialists,
cu steagul rosu,
facandu-i
panegiricul I. C. Frimu, cel mai reprezentativ militant al miscari,
din acea vreme.
Miscarea socialists i-a purtat intotdeauna o duioasa amintire
poetului gingas, dar atat de nefericit, care a dedicat zilei de
sarbatoarea universals a muncii,
versurile de mai
I
Mai,
jos, recitate la mai toate festivalurile socialiste, ce au loc in
aceasta zi :

MUNCITORILOR
de

Mai

In Mai, cand rozele 'nfloresc

Scaldate'n aurul din soare
Popoarele sarbatoresc

A muncii sfanta sarbatoare.

Si 'mbatranita omenire
In nedreptati si in dureri,
E tanara ca'ntreaga fire ,
Sub cerul dulcii primaveri,
Noroadele, prin cugetare,

In ziva asta-si dau cuvant,

Ss stearga transee si hotare
Sa fie pace pe pamant.
Destule uri, destule patimi
Ne-au dus l'acelas crud omor.
Saracii nu mai au nici lacrimi
Sa si planga chinurile lor
180

www.dacoromanica.ro

Si pang cand sa ni se spuna

Ace las vechi cuvant nebun :

Ca viatai rea?.... Se face bung

Atunci cand omul este bun !
Pamantul este larg Si 'ndemne
Pe on ce om a-si lua un loc
Si fiecare sa-si insemne

Pe el o brazda de noroc !
Din idealurile noastre
Oh, visatori flamanzi si goi,

Vor rasari, ca niste astre,

Senine lumi cu oameni noi.
Si'n vremurile- acelea sfinte

Pamantul poate va fi rai.

Vor rasuna mai dulci cuvinte
In cantecele for de Mai !
SOCIALISMUL SI RELIGIA.
Religia este opiul poporului"
a spus Karl Marx.
In conceptiile ca si in programele socialiste, chestiunea
religioasa a fost considerate, intotdeauna, ca o problems de
constiinta individuals.

De aci, comandamentul : nici o putere pamanteasca nu are

dreptul sa se amestece in chestiunile de constiinta individuals
si nimeni nu poate fi obligat sa adopte credinte religioase, ce
ar putea fi in contradictie cu convingerile sale intime, personale.
Ca urmare a acestui postulat, programele partidelor socia
liste proclama principiul separatiei bisericii de Stat, care echi
valeaza cu proclamarea libertatii de constiinta si de credinta.
Fiecare cetacean e liber sa apartie conform convingerilor
sale filozofice, oricarei religii voeste, dupe cum e Tiber sa fie
ateu. Si in cazul ca apartine uneia sau alteia din biserici, e

obligat s'o intretie, cu banii sai, nimeni neputand fi con-

strans sa plateasca impozite, pentru a intretine o biserica ofi

ciala, careia nu i apartine.
Separatia bisericii de Stat inseamna totdeodata si procla
marea egalitatii tuturor cetatenilor in fata legii. Comunitatile
religioase trebuesc considerate, deci, ca institutii de drept privet
181

www.dacoromanica.ro

cu drepturi egale si libere de a-si administra afacerile proprii

si all retribui slujitorii, fara interventia Statului.
Concluzia care se desprinde din aceste scurte consideratiuni
programatice, e ca socialismul e areligios, privind cu obiectivitate filosofica aceasta problems de resortul constiintei intime
a fiecarui individ.
Nu e mai putin adevarat insa ca unii socialisti, si chiar
teoreticieni ai socialismului stiintific (Max Adler in Austria,
Andre Philipp in Franta si foarte multi englezi),
sunt adeptii
unei conceptii religioase a lumii si conciliaza opiniunile for spiritualisfe cu conceptiile materialiste ale socialismului stiintific.
Adeziunea la socialismul stiintific nu implica deci si adeziunea la materialismul stiintific, antireligios si ateu,
al celor
mai multi din militantii socialismului,
fiindca,
repetam,
sunt unii marxisti cu spirit religios, care nu gasesc ca este o
incompatibilitate spirituals Intre conceptiile for religioase si conceptiile socialiste.

De aceste idei a fost insufletit probabil, la not in tara,

unul din cei mai alentati propreotul prof. Gala Galaction,
zatori din literatura romans, simpatizant al miscarii socialiste,
care a colaborat la ziarul Socialismul" si a scris aproape exclusiv in presa de stanga, democrats si socializanta.
In majoritatea for insa adeptii socialismului, bazati pe datele

stiintei, sunt materialisti si atei si pentruca ideea religioase a

fost delungul vremurilor si este Inca si astazi asociata la toate
abuzurile, la toate exploatarile si la toate razboaele claselor conducatoare, ei combat aceasta idee.
In miscarea socialists dip Cara noastra s'a facut o ase-

menea propaganda, fara si se fi pus insa accentul pe aceasta

tema, considerate ca secundara in actiunea de luminare si
educatie a masselor populare.

C5s5toria libere. Propaganda atee a prins in miscare si

multi din membrii ei refuzau, in trecut, sa asocieze biserica la
actele de stace civila, cari erau, in deobste, insotite de consacrarea bisericii. Casatoriile si inmormantarile multor socialisti
erau celebrate numai civil, iar copiii rezultati din aceste casatorii nu erau botezati, pentru ca parintii s nu aiba de-aface cu
biserica.

In reactiunea for contra prejudecatilor religioase si etatiste,

182
www.dacoromanica.ro

foarte putini, e dreptul,

refuzau chiar oficierea laic5
a legaturilor for de casatorie.
In nr. 35 din 1905 al oficiosului socialist Romania Muncitoare" apare o informatie, redactata in termenii urmatori :
Duminica 23 Octombrie a. c. s'a sarbatorit, intrlun cerc
intim de prieteni, cas5toria liber5 a tovarailor nostri Ion Cretu
i Ana Comanescu".
Se pare ca pilda casatoriei libere (folosita mai mult printre
anarhiti) incepea si prinda, fiindca dr. Racovski,
unul din
proeminentii conducatori ai micarii pe acea vreme,
se alarmeaza ci replica in nr. 12 din 1908 al Romaniei Muncitoare"
printr'un articol :
Nu uniuni libere
ci c5s5torii civile.
unii,

Pentru a doua oars in Romania Muncitoare" se aounfa

uniunea libera a tovaraului X cu tovaraa Y.
Negreit ca oricine este liber s5.-i aranjeze viata cum ii
place. Dar a fi o greala de neiertat dace am rasa sa se incredinteze opinia publics ca uniunea libera este cilsatoria socialist5.
E adevarat ca trainicia sentimentelor intre barbat Si femee
nu atarna de formalitati i ca adeseori o uniune libera poate

sa fie mai trainica decat o casatorie trecuta prin primarie si

biserica. Totui, si nu uitam vremurile in care traim, sa nu
uitam slabiciunile la care sunt expui, azi, toti oamenii si muncitorii intre altii.
Dace exista ceva astazi, este netrainicia relatiilor dintre
barbat i femee. Aceasta netrainicie insa atinge inainte de toate
interesele femeii i copiilor. Barbatul mai- uor,
i in aceasta
privinta A. face nimeni exceptie,
se plictisete de familie i
cauta sill injghebeze una noua, cu o femee mai tanara si fare
greutatile copiilor. Acest lucru este inlesnit prin raspandirea
uniunilor libere. In interesul femeilor, interesul copiilor, in interesul morality ii, acest soi de casatorii trebue condamnat.

Ma iubti ? Haide la primarie,

iata ce trebue sa

raspund5. femeea.

Cas5toria civil5 este o garantie pe care orice camarad o

datorete i nevestei ci copiilor sai, impotriva propriilor 'sale
greeli".

0 mica polemics cu M. Gh. Bujor, adeptul c5s5toriilor

libere, a urmat, cu biruinta ideilor juste ale d-rului Racovski,
care privea problema i prin aspectul ei luridic.
183

www.dacoromanica.ro

In relatiile dintre ei, ca si in raporturile 1pr fata de biserica, membrii miscarii socialiste au continuat sa se abtina de
la orice legatura cu biserica, tot pastrand insa caracterul laic
al actelor for de stare civila.
Mentionam, cu acest prilej, debutul lui Panait Istrati in
gazetarie. Mai tarziu, el avea sa ajunga un scriitor cu renume
european.

Tanar lucrator vopsitor, la Braila, Panait Istrati adera, prin

1906, miscarii muncitoresti din localitate, uncle Nt. D. Cocea,
tot atat de tanar avocat, figura printre capeteniile
In numarul din 4 Febr. 1907, al ziarului Romania Munci,
toare", i se publics un prim articol, sub titlul : Biserica si Popi".
Dupa aceasta data, Panait Istrati continua colaborarea la
ziartil socialist si cu ocazia marei greve a muncitorilor din portul
din acel an,
e angajat de ziarele Adevarul" si DiBraila,
mineata" ca corespondent, in special pentru chestiunile muncitoresti ce agitau portul dunarean.
N. D. Cocea avea sa se transfere, in 1908, din Baroul Braila
in cel din Bucuresti, pentru a juca, cativa ani, un rol de seams
in miscarea socialists, ca redactor la Romania Muncitoare",
colaborator la revista Viitorul social" si orator gustat de massele muncitoresti.

PRIMA CONFERINTA SOCIALISTA.

In zilele de 13, 14 si 15 August 1906 are loc 14 Bucuresti
prima conferinti a cercurilor social-democrate" si a sindicatelor

din Romania. Au luat parte Ia aceasta conferinta 94 de delegati, reprezentand 36 de organizatii si 4466 de muncitori.
Bucovina, Transilvania si Bulgaria socialiste erau de asemeni

reprezentate. In totul, delegatii erau in numar de 100.

In cele trei zile cat a durat conferinta, s'au desbatut cele
mai insemnate chestiuni ce privesc clasa muncitoare. In legatura
cu aceste nevoi, conferinta is urmatoarele hotariri-. infiintarea
Comisiunii Generale a Sindicatelor din Romania, care &a centralizeze si sa unifice intreaga miscare sindicala din Cara ; infiin-

tarea Comisiunilor Sin dicale Locale cari constituesc centralizarea

pe orase a sindicatelor infiintarea unui C..rc de Editura Socia-

lista, care sa aiba grija publicarii de brosuri, carti de propa184

www.dacoromanica.ro

ganda, precum si Calendarul Muncii. Se alcatueste statutul de

organizare al Comisiujiii Generale si a sindicatelor.
Afars de munca de organizare, conferinta s'a preocupat de
stabilirea liniei de conduits in viata publics in desfasurare
luptei necurmate, pe care o poarta clasa muncitoare pentru imbunatatirea soartei sale.
Prima conferinta socialists se preocupa in principal de or
ganizarea economics a muncitorilor, pe bresle, in sindicate.
Raportorii problemelor la ordinea de zi au fost :
1. Organizarea sindicala, raportor Al. Constantinescu.

2. Organizarea propagandei, raportor I. Penacof.

3. Sindicatele si corporatiile, raportor I. C. Frimu.
4. Grevele si declararea lor, raportor M. Gh. Bujor.
5. Sindicatele si miscarea socialist5, raportor dr. C. Ra
covski.

6. Intaiu Mai si sindicatele, raportor V. Anagnoste.

7. Legislatia muncii, raportor dr. C. Racovski.
E interesant de cunoscut numarul organizatfflor sindicale si
al cercurilor socialiste din taxa la acea epoca.
La 1 Noembrie 1906, existau 50 de sindicate muncitoresti si 7
cercuri social,democrate, cari toate purtau numele comun de R
mania Muncitoare". Tata cum se repartizeaza aceste organizatiuni :
Sindicatele.
Bucuresti : tamplarii, cismarii, tapiterii, me
zidarii, dulgherii si stucatorii, curelarii, sculptorii,
c. f. r., croitorii, franghierii, tipografii, calcatorii, fabrica de chi

brituri, regia monopolurilor statului, barbierii si coaforii, legs

torii si functionarii comerciali (17). Iasi : metalurgistii, fran
ghierii, cizmarii, tamplarii, croitorii, sculptorii, brutarii (7),

Galati ; cismarii, tamplarii, metalurg4tii, muncitori din Docum

Infratirea fabricilor de cue, Infratirea muncitorilor (6). BrSila_:
tamplarii, cismarii, franghierii, zugravii (4). Ploesti : cismarii
chelnerii, dogarii (3). C5mpina : cismarii, tamplarii, metalur
gistii (3). Bac:5u : croitorii, cismarii, tabacarii (3). Pascani :
c. f.

r., cismarii (2). Alexandria : croitorii, cismarii (2). Con-

stanta : al muncitorilor (1). T. Severin : cismarilor (1). P. Neamt

cismarilor (1). Total 50.

Cercurile socialiste : Bucuresti, Iasi, Galati, Braila, Ploesti,
Buzau, Pascani, total 7.
Sunt deci 57 de organizatiuni. Pe timpul conferintei rau
numai 39.
185

www.dacoromanica.ro

Exists apoi o Comisiune Genera 15. a Sindicatelor" din Romania, cu sediul in Bucuresti.

Dela aceasta data ziarul Romania Muncitoare" apare ca

organ central saptamanal al Sindicatelor si organizatiilor social,
democrate.

Ulterior acestei conferinte, Cercurile socialiste hotarasc :

aderarea la Biroul Socialist International.

PATRU ZECI DE ANI DE SARACIE, DE ROBIE *I

RUINE".In 1906, cand avea loc pfima conferinta a miscarii
socialiste, reniscute, se implineau 40 ani dela proclamarea, prin
plebiscit, a lui Carol de Hohenzolern ca Domnitor al Principatelor Unite (8 Aprilie 1866) si tot 40 ani dela sosirea sa in
tars (10 Mai 1866).
Cu aceasta ocazie, guvernul a organizat o expozitie national5 la Bucuresti, menita a demonstra progresele Orli pe toate
taramurile, in cei 40 de ani de -domnie.
Comisar al guvernului si organizatorul expozitiei a fost

profesorul dr. C. Istrate (fost socialist in tinerece).

Miscarea socialists redacteaza, cu aceasta ocazie, o brosura :

40 de ani de earkie, de robie si rusine

Titlul brosurii indica si continutul.
E o expunere pamfletara a progreselor materiale ale tarii,

in cei 40 ani de glorioasa domnie" a regelui Carol I si un

apel la lupta muncitorimii organizate contra regimului oligarhic

de rapt si exploatare.

APELUL CATRE INSTITUTORI I INVATATORI.

Tot in vara anului 1906, profitand de inlesnirile de drum oferite de guvern celor ce aveau sa viziteze Expozicia, are loc in
Bucuresti un congres al institutorilor si invatatorilor din tars.
Miscarea socialists le adreseazi cu aceasta ocazie urmatorul apel
pe care-1 redam ca un document al vremii (Romania-Munci-,
toare no. 28 din 17 Septembrie 1906) :

Cifre institutori 0 invit5tori.

Luminatori ai poporului !

Dintre toate salutarile de bunivenire pe cari be auziti la

sosirea voastra in Capitals, nu e nici una care sa va fie spusa
186

www.dacoromanica.ro

cu mai multa caldura i sinceritate cleat aceea a reprezentantilor

clasei muncitoare organizate. Noi salutam in voi nu pe nite

vizitatori obisnuiti, a caror amintire se va stinge odata cu pie,
carea lor, dar ca pe nite viitori tovarasi de lupta ! Voi i not
suntem cu totii salariati, unii salariatii Statului, altii salariatii
industriei particulare. Cauza noastra este a voastra i in luptele

noastre de astazi, voi trebue sa vedeti icoana luptelor voastre

de maine.
Tovarai,

De mult tam noastra a intrat in mod definitiv pe calea

productiei capitaliste, adica in regimul in care munca,,
cea
intelectuala ca i cea fizica,
e supusa unei exploatari din ce
in ce mai nemiloase. 0 lege neinlaturabila, fatala, legea suprema
a societatii moderne, legea concentrarii bogatiilor, reguleaza de
acum inainte evolutia economics a tarii noastre, ca a tuturor
tarilor capitaliste. Clasele mijlocii dispar spre a face loc celor
doua maxi forte sociale, ale caror lupte vor decide viitorul tarii
noastre ; armata numeroasa a neproprietarilor de' oparte, si at-,
mata proprietarilor, mica la numar, dar puternica prin capital 1
prin toate institutiile Statului, creiate spre a intari dominatiunea
sa. N'aveti decat sa cititi manifestul nostru jubiliar, Patruzeci
de ani de saracie, de robie si ruine" pentru a va convinge de
progresul imens pe care 1 -au realizat clasele noastre producatoare,
meseriaii, micii proprietari i taranii,
in sensul pro,

letarizarii. De altfel voi, invatatori, cari veniti dela tail i cari

observati de aproape toate schimbarile cari se produc acolo, puteti marturisi ca, cu toate legile cari interzic vanzarea micii
proprietati rurale, ea dispare sulk, forma deghizata a contractelor
pe termene lungi.
Cunoastem bine sfortarile pe cari be fac multi invatatori
pentru mentinerea micului proprietar taran, prin crearea ban,

cilor populare sau a tovaraiilor taranesti. Dar ce sunt aceste

sfortari fats de imensitatea raului ? Eficacitatea for nu poate
fi decat vremelnica i marginita. Nu numai ca aceste sfortari
nu pot imbratia totalitatea clasei taraneti, dar chiar pentru
acei carora le sunt folositoare pans la un punct oarecare astazi,
niaine ele nu be vor mai putea servi la nimic. Puterea capita,
lului este astfel incat furtuna pricinuita de dansul i care se
raspandete in toata Cara, atat la orase cat i la sate, va da,
187

www.dacoromanica.ro

rama aceste subrede cladiri, intocmai cum vantul matura must',

roaele de praf pe cari le aduna copiii, In jocul lor, pe drum.

Ceea ce sfarma valul nimicitor al timpului .nu poate sac
reinvie bratele slabe ale omului. Scaparea nu mai e Intoarcerea
catre formele invechite ale trecutului, ci in mersul curajos spre
viitor.

Numai socialismul, cu solutiile sale, poate pune o stavila

desvoltarii cotropitoare capitaliste. El nu mai apare deci ca o
dorinta- a unor visatori, dar ca o necesitate economica si nationals.

In timpul acesta lupta dintre acei cari poseda si acei cari

nu au nimic, Intre muncitori si proprietarii de orice soi, devine
inevitabila. Ea a inceput deja in toate tarile civilizate, sub cony
ducerea Partidului Social - Democrat. Ea a inceput de asemeni si
la noi. Nenumaratele greve, in industrii si meserii, de cari ati
auzit, de sigur cu totii, sunt manifestarea si dovada ei.
Care e locul vostru, institutori si invatatori romani, in
conflictul acesta?
Am spus-o deja : sunteti salariatii Stattilui si, trebue s'o
spunem, platiti in modul tel mai mizerabil Cu putinta. Astfel,
pe cand ofiterii si functionarii Ministerului de razboi primesc in
mijlociu 4092 de lei pe an, functionarii Ministerului Instructiu,
nii Public5 nu primesc deck 1841 de lei in medie. Si mai
trebuie sa spunem oare Ca aceasta mijlocie e cu mult mai ri,
dicata deck aceea pe care o ating invatatorii propriu zisi si cu
mult mai prejos decat lefurile inaltilor functionari si ale pro'
fesorilor universitari ? Salariile voastre astazi sunt deja neindestulatoare, dar cu scumpirea vietii,
scumpire care progreseaza
la noi zilnic,
disproportia Intre nevoile si lefurile voastre va
deveni Inca si mai considerabila.

Cine va va lua atunci apararea ? Cine se va gandi la im,

bunatatireh. soartei voastre economics si a tuturor intereselot
voastre profesionale, in genere ? Cine va fi alaturi de voi in
protestarile voastre contra arbitrarului sefilar vostri directi si
indirecti si a tuturor micilor tirani ai oraselor, deputati, sena,

tori, sau alegkori influenti, proprietari si arendasi, cari dispun

dupa pofta de locul si persoana voastra ?
Pang, astazi voi ati lasat grija intereselor voastre profesio,
nale in mana politicianilor burghezi. Dar chiar cand ei va vor

servi, ei nu vor face aceasta deck cis precut independentii voastre

188

www.dacoromanica.ro

individuale. Din fiecare serviciu neinsemnat pe care vi 1 fac, ei

fauresc Inca un inel din lantul aservirii voastre morale si politice, Trebue pentru aceesta sa va prefaceti in agentii for po
litici

si, vai !, prea adesea on in agentii for de afaceri !

Pe de alts parte institutiile noastre politice, sistemul nostru

de guvernamant e astfel, incat el nu permite o desvoltare se,
rioasi a instructiunii noastre primare. Pentru proprietar si arendas, cari alcatuesc elementul precumpanitor in partidele noastre
politice, scoala primara, chiar mizerabila scoala primara roma
neasca cu toate metehnele ei, e un dusman. Mai intaiu, ea
rapeste copiii taranului dela munca si micsoreaza, prin urmare,
pentru proprietar si arendas, numarul bratelor de exploatat. De
aceia obligativitatea invatamantului primar,
inscrisa in Constitutia noastra de mai bine de jumatate de secol, nu e decat
o minciuna nerusinata.
Ea a limas litera moart5.. In 1904 din 2.83').558 copii, in
varsta de scoala, n'au frecventat cursurile cleat 706.508, adica
deabia un sfert, pe cand celelalte trei sferturi 2.126.090
au ramas fara stiinta de carte, Am putea sa v dam fapte pre
cise in cari proprietarii, si chiar agentii Domeniilor Coroanei,

au facut presiuni asupra invatatorilor spre a nu aplica pedepsele prevazute de lege, taranilor cari nu-si trimit copiii la
scoala. Au fost invatatori cari au fost deplasati pentruca au
luat in serios misiunea lor.
Si aceasta se intelege perfect de bine. Proprietarul lass
taranului ceea ce ii e strict necesar pentru a nu muri de foame.
El e obligat sax cedeze acest minim, fie ca taranul lucreaza
singur, fie ca lucreaza cu copiii sai. Deci obligativitatea instruc
tiunii se face mai cu seams in contra intereselor proprietarilor
si cum acestia au puterea politica si cum vointa for este ade
varata Constitutiune romaneasca, ei intrebuinteaza aceasta putere
a for ca sa anihileze legea.
Astfel, cum s'ar putea sa se explice ca Statul nu cheltueste
cleat 5.050.000. lei (1905-1906) pentru invatamantul primar,
pe cand militarismul ne costa in cifre rotunde 40 milioane pe

an (afara de creditele extraordinare), dintre cari 16 milioane

aproape formeaza suma lefurilor corpului ofiteresc ? Cum s'ar
putea explica astfel ca judetele cele mai bogate ca productie
agricola si unde marea proprietate e cea mai desvoltata, prezinta
numarul cel mai mare de analfabeti ? Cum s'ar explica, insfarsit
189

www.dacoromanica.ro

clack' nu prin antagonismul adanc ce exists intre invatamantul

popular si regimul plutocratic ce ne st5.paneste, faptul ca num5.-

rul stiutorilor de carte, mai mari de 7 ani, nu trece de 15 %

si c5, din acest punct de vedere, suntem Cara cea mai inapoiati
chiar din Peninsula Balcanica ?
Instructia incomodeaza pe proprietar prin aceea c5.-1 atinge
in interesele sale directe de exploatator, dar si prin aceea ca el
presimte in ea o putere culturala care, ajutata de alti factori,
va putea redestepta in t5.ran si in muncitor dorul luptei si al
libertatei.

In aceste conditiuni, cum ati putea sa sperati dela stapanii

vostri, dela stapanii vostri ai tuturor, o solicitudine dezinteresata
pentru interesele voastre ?

Cand observara de aproape viata invatatorului roman, nu

putem opri sa se destepte in not un mare sentiment de tristete
si de pesimism. Impins de egoizmul stramt, individual, el se face
adeseori complicele direct al acestui sistem rusinos ce ne doming.
El se face agent politic si comercial, cam'a.tar si exploatator,
exploatand el insusi munca copiilor poporului,
sub pretext de
a-i invata gradinaria si agricultura. Netagaduit, aceasta nu-i

tegula generals, dar ceea ce se poate spune pentru toti invatatorii far'5. deosebire, e ca prin pasivitatea for se fac, toti, cornplicii indirecti ai mentinerii poporului in robie si ai mentinerii
propriei for aserviri.

V. numiti educatori

ai poporului ! Aveti ambitiunea

pentruca e datoria voastra,
nu numai de a preda
copiilor abecedarul, dar de a le forma si caracterul. Dar unde
e propriul vostru caracter ? Prin ce act colectiv de curaj si de
independents 1 -ati manifestat ? Prin ce yeti justifica voi in fata
marei masse a poporului superioritatea voastra intelectuala si
dreapt'5,,

morals ? Vai ! prea putine motive de mandrie puteti sa aveti,

pentruca si voi impartasiti toate instinctele de servilism si de
supunere pe cari o sclavie seculars le-a infiltrat in sufletul

poporului. Intr'o tars de sclavi analfabeti voi nu sunteti decat

sclavi analfabeti. Unde sunt organizatiile voastre proprii, in cari
sa se manifeste valuta voastra si nu aceea a superiorilor vostri
erarhici ? Unde e lupta voastra, voi cari sunteti chenlati sa dati
poporului, pilda curajului cetatenesc si a devotamentului dezin
teresat ?

Spre a vedea cat de in urma au r5.mas, intriadevar, insti190

www.dacoromanica.ro

tutorii i invatatorii notri, n'avem decat sa privim ceea ce fac

invatatorii celorlalte tari. Ei bine, ei au intrat de mult pe calea
hotaritoare a organizarei i a luptei, justificand cuvantul de
ordine : prin lupta se castig5 drepturile. Nu exists o tarsi occidentala in care invatatorii sa nu-i fi format ei organizatiile lor
profesionale independente. In Franca, de pada, se infiripeaza
sub ochii nostri una din micarile cele mai admirabile ale institutorilor. Adunati de multa vreme in organizaciuni independente, numite Amicale",ei adera astazi in massa la micarea
dezrobitoare a muncitorilor. Amicalele" se transforms in sindicate. *i aceasta e lesne de inteles. 0 solidaritate stransa leaga
interesele salariatilor invatamantului public cu acelea ale restului
de salariati. Patronii, in plata lucratorilor lor, au de exemplu
Statul, dupa. cum i din potriva Statul, in plata salariatilor sai,
se conduce dupa patroni. Daca muncitorii angajati particularilor
izbutesc sail mareasca salariul lor, muncitorii intelectuali in
slujba Statului vor avea de asemeni dreptul,
i curajul mai
ales,
de a cere urcarea lefurilor lor. Din contra, data Statul
platete mai bine, lucratorii industriei private vor cere i ei
acela lucru patronilor. Urcarea salariilor Intr'o taxa, spre a fi
durabila, trebue s fie generala pentru toate categoriile muncii.
Dar, in afar: de aceasta solid aritate imediata, care unete
pe muncitori i pe institutorii de orice grad, mai e o alta,
istorica si generala; i unii i altii sunt deopotriva de interesati sa dispara ruinosul regim al exploatarii muncii omeneti.
In sfarit, muncitorii au Inca un interes vital spre a vedea soarta invatatorilor imbunatatita: acetia din urma cultiva
copiii poporului,
copiii muncitorilor. Or, spre ali Indeplini
in contiinta misiunea lor, ei trebue sa fie bine platiti.
Aceste consideraciuni au determinat pe institutorii francezi sa se organizeze in sindicate i sa intre in Uniunile lucratorilor, adica in familia lor naturals.
Dar, numai in Occident au. apucat pe acest drum invatatorii ? Nu, ci i in Orient ! De mult institutorul rus i-a catigat recunotinta poporului sau. E mai bine de jumatate de
secol de cand el desfide mizeria i persecutiile, inchisoarea, exilul, spanzuratoarea, in numele acestei solidaritati stranse care it
leaga de poporul muncitor. Necesitatea sfortarilor comune, spre
a ajunge la ameliorari generale, i-a facut totdeauna pe institutorii rui sa moara, oarecum sub ochii notri, pe baricade
191

www.dacoromanica.ro

alaturi de muncitori si tarani. Glorie lor, gorie memoriei lor !

Fie ca suvenirul eroic al acestor martiri ai cauzei noastre comune, sa planeze deasupra voastra,
institutori si invatatori,
din Romania,
cand va yeti aduna impreuna! Indepartati va
un moment privirea dela fasturile si pompele mincinoase acute
cu scop de a ascunde propria voastra mizerie si aceea a poporului roman,intocmai dupa cum monumentul funebru ascunde
cadavrul putrezit,
si indepartati-va atentia inteacolo, spre
Nordul rusesc, unde din unirea poporului si a puternicii Federatiuni a institutorilor rusi, se va naste, in mijlocul suferintelor sangeroase si crude, o viata noua si mai bung.
Sau impartasiti poate afirmatiunea ipocrita a stapanilor no
stri, cari spun ca noi suntem o tars libera si fericita ? Luati
atunci pilda, institutori si invatatori din Romania, dela fratii
vostri dintr'o alta taxi orientala, dar infinit mai libera si mai
democratica decat a noastra, anume Bulgaria. De mult Uniu
nea institutorilor bulgari, care are un numar de membri mai mare
de 4000, a devenit o forts formidabila, in fata careia insasi

ministrii sunt siliti sa se incovoaie. Luati pilda dela organiza

tiunile lor socialiste si sindicale, cari functioneaza la lumina
zilei, datorita faptului ca, prin sfortari continue, prin lupte ener
gice, institutorii au impus guvernelor bulgare, respectul dreptu
rilor lor.

Invatatori si institutori !
In mintea fiecarui om al progresului, functiunea voastra
inseamna cultura si civilizatie. Dar e cultura si cultura, e
civilizatie, ea insasi poarta adeseori pecetea infamanta a intereselor de class. In general, in societatea actuala,
intemeiata pe exploatare, nu exists, nu poate sa existe, instructiune publics in adevar stiintifica; dar aceasta e adevarat mai

ales pentru o tara inapoiati ca a noastra. Astfel, pe cand in

cea mai mare parte din tarile civilizate neutralitatea, adica

la noi, alaturi, de stiintele exacte,

va trebui sa mai predati copiilor minciunile voite sau nevoite
le teologilor. Astfel contradictia patrunde de timpuriu in min
tea copilului. Aceasta falsificare a adevarului stiintific apare si
mai clay in invatamantul stiintelor cari se ocupa cu societatea
omeneasca. Aci, totul e aranjat intr'un scop determinat, utilitar
,i de stapanire. Astfel invatati pe copii, istoria zisa nationals,
laicizarea scoalei, e regula,

192

www.dacoromanica.ro

le predati suferintele pe cari lea suferit poporul roman in luptele lui contra cuceritorilor straini. Dar, unde vor invata, in
stitutori si invatatori romani, scolarii vostri istoria de mu de
on mai tragica a luptelor poporului roman in contra propriilor
boierii si domnitorii,
unde e povestita aceasta
sai stapani,
istorie a suferintelor fara sfarsit pe cari taranii nostri le-au indurat si le indura Inca dela stapanitorii for romani ? Un spirit
stramt, nationalist, patrunde intregul invatam'ant pe care it
dap ; voi insiva sunteti patrunsi adeseori, pans in maduva oaselor, de acest spirit.
Dar intrebatu-v'ati vreodata ce se cuprinde in acest spirit ?
V'ati dat vreo data seama de tot reactionarismul care se ascunde sub el si toate nenorocirile cu cari el ameninta poporul?
Stiti voi ce piedica imensa constitue el, in drumul propriei
voastre emancipari ? Si totusi raspandirea si afirmarea lui sunt
in interesul claselor dominante. Esenta filosofiei for e ca tot
ceeace exists este rational si numai aceasta e rational. Se intelege, dupa cum existenta prejudecatilor religioase e necesara
claselor dominante spre a sustrage privirile poporului dela mizeriile zilnice si a le indrepta spre ceruri, dupa cum religia,
zicem, este un paralizator al energiei si al luptei, nationalismul
urmareste acelas scop. Eu exploatatorul tau, sunt amicul tau"
nice nationalismul roman, muncitorului roman. Dusmanul tau
e muncitorul,

tovarasul tau,

din celelalte cari, Nationalismul

este chiar chemat din ce in ce sa inlocuiasca religia in rolul

sau adormitor at sufletului popular. Profitand de acest sentiment
nationalist, intretinut in mod artificial prin voi, clasele stapanitoare spera sa prelungeasca, sa eternizeze dominatiunea si
exploatarea lor. Militarismul, aceasta plaga a civilizatiei, devine
pentru ele institutiunea cea mai sfanta. In jurul lui se creaza
casta militarilor, cari si ei cauta sa raspandeasca si sa mentina
spiritul militar. Spre a intari si mai mult acest spirit s'a introdus
in scoli militarizmul. Veti avea alaturi de voi functionand ca

instructor] militari" pe fosti sub-ofiteri, cari vor transporta in

scoala moravurile cazirmii.
sa se transforme
Contrar cu ceeace se tinde pretutindeni,
regimul cazarmii, sa se aipropie conditiile de viata ale soldatuldi

cu acelea ale tuturor cetatenilor,

la not se incepe cu partea

contrara, prin transformarea in cazarma a scoalei. Cand va

veni ziva in care voi, institutori si invatatori, yeti putea face

13

193

www.dacoromanica.ro

asa cum au declarat mai deunazi, la ultimul for congres, institutorii francezi: ,Institutorii francezi sunt cu energie partizani
ai 'Axil. Ei au ca deviza: rizboi razboiului".
Dar pans la aceasta zi, yeti suferi noul regim cazon, yeti
suferi deformarea caracterelor copiilor poporului destinati de
acum inainte sa serveasca de figuranti la parade. Ca toate institutiile Statului, scoala devine si ea un instrument de aservire.
Nu, clasele stapanitoare nu ingadue invicamantul primar decat
intruclt ele pot trage din el un profit direct si voi sunteci
aceia can yeti da astazi un invatamant corespunzator intere,
selor si mentaliticii stapanilor nostri. Voi, de acum, va trebui
sa vorbiti scolarilor vostfi de sfintenia proprietatii, dobandite prin

furtul muncii. Ii yeti invata de acum, ca nedreptatea socials,

ca mizeria, au existat si vor exista intotdeauna; voi le veti
vari in minte necesitatea eterna a razboaielor si macelurilor
dintre popoare.
Unde ramane atunci rolul culturii si al civilizatiei scoalei?
Nu vede0 oare ca mersul ulterior al progresului, desvoltarea
rationale a invatamantului se loveste de interesele si de prejudecatile claselor dominatoare?
De aceea noi proclamam sus si tare: numai socialismul
va crea condiciunile in cari stiinta nu va mai fi falsificata.
Socialismul prin sfortarile sale, prin transformarea democratica
a institutiilor,
ca faze tranzitorie catre transformarea cornpieta a societatii,
va crea o atmosfera mai favorabila existencii si activitatii invicatorului roman.
Da, e sigur: reforme serioase. politice nu se vor face atata

timp cat poporul el insisi nu va intra in lupta. Or, el a intrat

deja ! Si tocmai in numele lui, in numele muncitorilor organizati

si constienti din Romania, noi va.' chemam, pe voi institutori

si invatatori, in indoita voastra calitate de salariati si de pioneri
ai civilizatiei, noi va chemam sa veniti in randurile fratilor
vostri din uzine si din ateliere si de a lupta impreuna cu
dansii pentru marea cauzii a liberfatei i emancip5rei poporului".
.

. .

..,

RASCOALELE TARANESTI DIN J.907. Atitudinea soIn Martie 1907 izbucnesc rascoalele 0.ranesti,
cialiOlor.
sfarsite printr'o represiune sangeroasa, care a costat viata a
11.000 de plugari.
Cauzele riscoalelor? Starea de iobagie a faranilor, in prim
194

www.dacoromanica.ro

rand ; instigatia liberalilor i anti,

semitilor de sub conducerea prof.

A. C. Cuza i N. Iorga, in al
doilea rand.

-1411

Taranimea noastra ducea, de

,....

..

veacuri, o viata de cumplita mizerie,

materials i morals.
In marea for majoritate, lipsita

de pamant, obligate prin invoeli

agricole de-0 severitate excesiva sa
cultive pamanturile latifundiarilor,

r,

1
1

ift

'

pe ale caror domenii era stability,

exploatata de arendai i batuta la
scars de proprietari i argatii lor,
caci reforma agrara infaptuita

a' .

de Domnitorul Alexandru I. C.
Cuza i Mihail Kogalniceanu, in

1864, nu rezolvase decat in mica

parte problema improprietaririi 6.tenilor,
caranimea ducea o viata
de iobigie, cu caracter net medieval.
Aceasta massy sugrumata de
mizerie putea fi lesne instigate,
sa uite poruncile aspre ale legii i
sali ceara dreptul la viata, pe cale
de revolts violenta.
INAINTE DE 1907
Tablou do Octav 131ncili
Oficiosul liberal Vointa Nationale" anunta,
la 6 Martie, intinderea rascoalei, in termeni
entuziasti :
In Moldova saracita i jidanita, tarinimea se mica. Raba
Fischeretilor au indrasneala sa ceara ca, in propria for tars,

li se cuvine pamant cu plata i justitie pe gratis".

Revolts caranilor, lipsiti de contiinta organizatorica, s'a
transformat intr'o rascoala haotica, pornind din judetul Botoani,

trecand in judetele limitrofe, pentru a cuprinde mai tot tinutul

tarii.

Inspaimantate de intinderea macelului, partidele de guver

namant s'au infratit inteun adanc sentiment de clasii i cone

servatorii trecand puterea liberalilor,

la Ministerul de Rasboi,

cu generalul Al. Averescu

au pornit la represiune.
195

www.dacoromanica.ro

Rascbala a fost inecata in sangele a 11.000 de tarani,

victime- nevinovate ale saraciei si exploatarii nemiloase din
partea clasei stapanitoare.
La izbucnirea rascoalelor, misAtitudinea socialistilor.
carea socialists publics un manifest, din care extragem urmatorul pasaj :
i de ce clasele stapanitoare nu lass taranilor, alts alegere
cleat rascoala sau abdicarea drepturilor lor ? De ce ele au
mentinut intunericul la sate, au nutrit instinctele barbare si
prejudecatile, preferind sa alba o populatie primitive si s5lbatea, decat o populatie rurala luminata, civilizata si constienta?
Fiindca cea dintaiu nu primejdueste stap5.nirea lor. Dupe cateva
sbuciumari neputincioase, dupe cateva sute de victime cazute

pe toate ampule, taranii isi pun din nou capul la jugul secular. Dimpotriva, o populatie constienta ar fi stiut, fare sa

verse o singura picatura de sange, fare sa devasteze o singura

cask si-si ajunga scopurile,
imbunatateasca soarta.
Astfel, rascoalele nu folosesc decat boierilor. Taranii,
dupe ele, devin si mai slabi si mai desnadajduiti. ySi aici not
ne adresam in primul loc catre ei, zicandu-le : Tarani ! Nu prin
rascoala v5 veti rn5ntui, nu prin amenintiri si devast5ri veti
ajunge la un rezultat folositor si trainic, ci cautand a distruge

puterea politica a tiocoilor, a proprietarilor si arendasilor".

Data s'ar putea compara limbajul intelept si democratic al
socialistilor, cu acel demagogic si anarhic al unei anumite prese
politicianiste, care urmarea preluarea puterii cu pretul jertfelor
nevinovate, s'ar putea avea o oglinda si mai fidela a atitudinii
fati de acest important fapt istoric: riscoalele Oranesti din Martie 1907.
Cateva zile mai tarziu,
la 18 Martie,
Romania Muncitoare", publics un articol, comentariu al evenimentelor, dar
care nu si-a avut raspandirea necesark ziarul fiind confiscat din
ordinul guvernului liberal : Urmarea cea mai insemnat5. a evenimentelor de astazi, care va avea o inraurire adanca asupra
vietii noastre politice si intelectuale, nu este nici dezastrul material, nici pierderea atator vieti nevinovate, ci altceva, de-o
ordine mai subtila, de-o ordine morals. Rascoalele tarinesti,
cu caracterul neasteptat pe care 1-au luat, constituesc pribusirea
morals desavarsita, ireparabila, a claselor stapanitoare de astazi.
Care a fost cauza imediatar a rascoalelor ? Liberalii, anti196

www.dacoromanica.ro

semitii, popii, invatatorii ? Aceasta, chiar dad ar fi intrucatra

adevarat, este absolut secundar. Chiar dad, langa fiecare copac

din padure, s'ar fi gasit cate un instigator, problema ar ramane

deschisa in Intregime. Intrebari, una mai chinuitoare cleat alta,
nu se pot inlatura prin nici o explicatie interesata, prin nici o
diversiune de partid.
Si in adevar, de cine fugici voi, proprietari 1 arendai,
cautand ocrotirea in orae sau pe teritoriul tarilor vecine ? Impotriva cui, voi minitri, trimiteti armata ? Impotriva cui, voi,
comandanti i generali, sunteti gata a indrepta mitralierele i
tunurile din forturile cetatii ?

Impotriva

cui

pregatiti

sa trageti gloantele cu inimile sfaiate, voi soldati? De cine,

astazi, voi toti, de la ultimul arendas pans la cel mai Inalt
demnitar al Statului, tremurati, cautand ocrotirea in represiuni
salbatece si sangeroase ? De cine? intrebam. De cine altul data
nu de intregul popor roman ! De acest popor pe care -1 conduceti de secole Intregi, pe care singuili il numiti vlaga i talpa
tariff, de acest popor de tarani. Si cum, tocmai pe voi, conducatorii" si parintii" lui, el va gonete la cea dintai ocazie,
din mijlocul lui, ca pe niste caini straini, urmarindu-vi i de
departe cu blestemul sau! Cum ramane cu pretentia voastra,
de a fi reprezentantii vointii lui, de a vorbi in numele lui? Ei
bine, limbile de flacari ce se ridica pans la cer, au aratat la
lumina for sinistr5 ca voi sunteti nite uzurpatori nerusinati
in fata tarii i a lumii intregi, ca voi v'ati insusit drepturi pe
care poporul roman nu vi le-a dat niciodat5....
,,...Voi vorbiti de instigatori. Dar ei, in caz cand au existat inteadeyar, n'au putut fi- decat un timp foarte scurt prin,
tre tarani.
Cum se face atunci Ca taranii s'au dus cu ei i Impotriva
voastra, care ati trait cu taranii din moi-stramoi ? Cum se
face atunci ca cuvantul unor necunoscuti instigatori, s cantareasca pentru tarani, mai molt cleat autoritatea seculars a glorioilor" for stapani ? Nu pricepeti ca va incircati, singuri, cu
cea mai teribila acuzare ce vi se poate face
ca adica voi,
dupa secole de domnie, n'ati putut insufla taranilor cea mai
mica incredere, cea mai mica dragoste ?

Asta este tocmai ce au aratat rascoalele taraneti..."

.

Faptul ca, in acelas timp cu manifesful cam Cara, Ro,

197

www.dacoromanica.ro

mania Muncitoare" mai publick i un apel citre concentrate

sa nu ucida pe tarani":
Niciodata gloantele voastre in pieptul taranilor asupriti.
Trageti in vant...", a fost un prilej, bine venit, pentru guvernanti, sa inceapa prigoniri not contra miscarii socialiste.
Trebuiau gasiti tapi ispaitori" 1 ei au fost gasiti printre socialiti, mai cu seams ca printre fruntasii micarii figura
i d-rul Chr. Racovski, roman dobrogean, de origins etnica
btilgara.

Abia inscaunat la putere, guvernul liberal,

prin conducatorul sail D. A. Sturdza,
da un comunicat presei straine,
prin agentia Information" din Viena, comunicat aparut in mai
toate ziarele europene:

Viena, 30 Martie.

Autoritatile romane au descoperit

ca rascoalele taranesti sunt roadele unei propagande secrete

acute printre tarani de o asociatie revolutionara, din care fac

parte invatatori, preoti i marinari rusi de pe cuirasatul Potemkin". Aceste personagii si gasesc acum in Romania i ar
fi jucat rolul de conducatori".
Declaratii similare se fac si in Camera Deputatilor de Al.
Marghiloman,
frunta conservator,
cat i de primul ministru liberal, D. A. Sturdza.
Dar abia
REPRESIUNEA MISCARII SOCIALISTE.
reprimate in sange rascoalele taranesti, i greva generals izbucneste la Galati. Muncitorii din docuri, porturi, stabilimente
industriale, etc. nemultumiti de salariile de foamete i de conditiile nehigienice in cari lucrau, au declarat grew, generals in
ora.

Prefectul judetului, I. C. Atanasiu, fostul generos", da

ordine severe, ca armata, politia si justitia si reprime micarea,
interzic5.ndu-se muncitorilor dreptul constitutional de intrunire,
inchizandu-li-se localurile sindicatelor, confiscandu-li-se registrele

si banii gasiti la sediile lor, arestandu-se capii" micarii.

Instantele judecatoreti au achitat insa pe muncitori, dovedindu-se astfel completa legalitate a actiunii pentru revendicarile corporative.
Ancheta sanitara,. facuta de medicul oraului i confirmata
de o supra-ancheta, a dovedit, de asemenea, conditiile mizerabile

in cari munciau lucra'torii in stabilimentele industriale din Ga198

www.dacoromanica.ro

lati si a justificat astfel,

meinicia luptei lor.

ca in totdeauna de astfel,

to

Tot acest complex de imprejurari,

rascoalele taranesti
cu iscodirea de tapi ispasitori", grevele muncitorilor din orase,
reaparitia si afirmarea miscarii socialiste,
a hotarit guvernul
liberal, atunci la putere, sa recurga la masuri represive.
Semnalul prigonirii l-a dat insusi seful guvernului liberal,
D. A. Sturdza, care raspunzand, in Camera, unei interpelari
insinuante a lui Al. Marghiloman,
leaderul" conservator,
a declarat ca socialistii sa se astampere, cu alte cuvinte sa
inceteze orice activitate, pentru ca ei au creat in Cara o anarhie groasnica".
Ca urmare a acestei declaratii, facuta de pe tribuna inalta
a Parlamentului, prigoana contra miscarii muncitoresti se deslantue cu tot arbitrarul si salbaticia, caracteristice administratiei
rom'anesti, cand se stie aparata de guvern.
Ziarul Romania Muncitoare" este confiscat si oprit sa

circule in tars ; scrisorile membrilor miscarii, violate ; cluburile inchise; domiciliile militantilor perchizitionate pentruca familiile for sa fie intimidate; lucratorii dela C. F. R. incazarmati,
fara nici o formalitate, suspecti" doar ca nutreau idei sub
versive"; dr. C. Racovski (capitan medic de rezerva) de
asemenea incazarmat, la Constanta; la Pascani sunt arestati si
schingiuiti mai multi lucratori dela C'. F. R. si apoi deferiti justitiei pentru delictul imaginar de les-majestate.
In proces e implicat si secretarul Comisiei Generale a Sindicatelor, Al. Constantinescu, care este arestat si trimis, sub
escorts, la Falticeni.
functiona de
Starea de asediu
nedeclarata oficial,

fapt, cu tot cortegiul ei de teroare si ilegalitate.

La lantul de farade-legi enumerate, guvernul adaoga o
veriga noua: expulz5rile.

E interesant de cunoscut geneza

Legea expulthilor.
acestei legi odioase de origins ruseasca, tarista. Ii deschidem o
paranteza, cu titlu documentar.
In 1881, tot sub un guvern liberal, prezidat pe atunci de
Ion Bratianu, s'a votat legea asupra strainilor, care urmarea in
prima miscare initial is
prim rand tot miscarea socialists,
Iasi de tinerii revolutionari basarabeni si rusi.
Legea avea urmatorul cuprins, rezumativ:
199
www.dacoromanica.ro

Strainul care, prin purtarea sa, ar compromite siguranta

interioara sau exterioara a Statului, sau ar turbura linistea pu,
bike, sau ar lua parte la lucrari avand de obiect rasturnarea
ordinei politice sau sociale, in taxa sau strainatact; va putea

fi constrans de guvern, de a se departa din locul in care se

afla, sau de a locui inteun anume loc, anume determinat (do,
miciliu fortat), sau chiar de a p5.rasi tam Deciziunea de expulzare a consiliului de ministri se notifica pe cale administrative si este nemotivata. Termenul de executie nu poate fi mai
scurt de-- 24 ore. Expulzatul are dreptul de a,si alege punctul
de frontiers. Revenirea in tars are de urmare arestarea ime,
diata si pedeapsa corectionala de 5 zile pans la 6 luni. Iar
dupe terminarea pedepsei, conducerea la frontiera prin forta
publics, fare dreptul pentru condamnat de a/0 mai alege punctul de esire din tarsi.
In 1881, simultan cu asasinarea tarului Alexandru al II-lea
si cu represiunea sanger0sa a terorismului in Rusia, cativa socialisti basarabeni si rusi trec Prutul si la Iasi pun la cale,
primele
dup5. cum am descris la inceputul lucrarii noastre,
injghebari de cercuri socialiste.
Aniversarea Comunei din Paris, pregatita la Iasi, in acel
an, avea de scop sa glorifice, deopotriva, eroismul revolutionar
al camarazilor francezi si acel al socialistilor rusi.
Consulul rus din Iasi intervine insa la autoritatile ro,
mane, cari interzic serbarea,
aniversarea proectata. Cativa
din tinerii socialisti sunt chiar arestati iar contra militantilor
straini : dr. Russel, Paul Axelrod,
de origina ruse,
se face
interventie de expulzare. Guvernul roman opunand inexistenta
in legislatia tarii a unei asemenea dispozitiuni, Rusia tarista con,
ditioneaza consimtamantul sau la proclamarea Regatului, prin
confectionarea unei asemenea legi si alungarea revolutionarilor
rusi din Romania, denuntati ca faceau contrabands de literature
subversive" peste Prut.
Iata origina legii expullarilor.
Evreii parnanteni nu puteau fi expulzati, fiind din punct
de vedere juridic si pe baza principiilor dc drept international
heimatlos", oameni far5 patrie.
Curtea de Casatie avand sa interpreteze intelegul cuvantului
strain, decisese in sensul :
200
www.dacoromanica.ro

Considerand ca israelitii pamanteni, desi nu se bucura

de drepturi politice, dar nu e mai putin adevarat -ca nu pot
fi considerati ca straini, in intelesul strict al cuvantului, eici
strain; sunt acei can apartin unui stat politic organizat, se
bucura de toate drepturile in acel Stat. (Cas. II, Dec. 397 1897).

Iar Ministerul de Interne daduse in diferite randuri, in

trecut, o interpretare similara :

Nu intra in aceasta categorie aceia dintre strainii de

neam, stabiliti in tars de lungs durata, can nu sunt supusi

nici unei sudetii straine si care au fost intotdeauna considerati
ca supusi romani, au tras sortul in Cara, etc".
Cu toate acestea, pe temeiul legii expulzarilor, furs asvarliti

peste granita, la 1907, nu numai putini militanti socialisti, de

origins straina, dar si evreii pamanteni, can erau juridiceste
heimatlos", si chiar romanii transilvaneni si dobrogeni.
Alaturi de lucratorii Hallier, fratii Ghephart, de origins
straina, sunt expulzati evreii Barbu Lazireanu (publicist), Leon
Rintzler, tipograf, si altii, precum si romanul dobrogean Enciu
Atanasof, etc. De asemenea romanii transilvaneni Boeru, Comp.,

I. Laslu, fratii Hoppe, Vasile Anagnoste, etc.

Militantul regatean Stefan Gheorghiu este arestat si i se
di domiciliul fortat, iar N. D. Cocea (ofiter de rezerva) e
tradus in fata justitiei militare, pentru a fi reformat din armata.
Numarul expulzatilor se urca la 880.
Represiunea miscarii muncitoresti, in urma rascoalelor ta
ranesti din 1907, constitue un capitol trist din istoria acestei
miscari, care nu a intampinat in druinul ei, mereu tot inainte,
decat numai lovituri si obstacole sangeroase.

PROCESUL CELOR 9.
Cu ocazia expulzaril lui V.
Anagnoste s'a provocat si un incident care a dus la inculparea
a 9 muncitori, pentru rebeliune si ultraj".
Un grup de vreo 200 de mhncitori conducand la gara de
Nord, pe militantul expulzat V. Anagnoste, s'a iscat un mic
incident intre primul procuror de pe vremuri N. C. Schina si
unul din lucratori, Ilie Dancof, care e arestat. Alti 8 muncitori

in frunte cu I. C. Frimu, intervenind pentru camaradul for

arestat arbitrar, sunt la randul for arestati si dati judecatii
pentru rebeliune si ultraj" adus efului parchetului in exer,
citiul functiunii. Inculpatii erau : I. C. Frimu, C. Popovici,
201

www.dacoromanica.ro

Gh. Cristescu, Iordan Ionescu, N. Georgescu, Gh. Tache, Ene

G. Marinescu, Cristache Angelescu si Ilie Dancof.
Acuzarea a fost sustimita de insusi primul,procuror, N.
C. Schina, care dresase procesul-verbal de ultraj si rebeliune.
Printre aparatori, avocatul N.T. Curpen care aderase
atunci miscarii socialiste.
Prezidentul Tribunalului, Matei Bals, a at insa o sentinta
de achitare. Merits sa subliniem, cu aceasta ocazie, judecata nepartinitoare a magistratului de elite care a fost Matei Bals.

Daca in general Justitia tarii noastre a fost de cele mai

multe on o justitie de clasS,
gardiana servile a. prerogati,
velor guvern-antilor,
s'a intamplat arare on ca ptintre mem,
brii magistraturii sa se gaseasca si oameni cu sentimentul adanc

al dreptatii, cari an pus ideea de justitie mai presus de prejudecatile for de class.
pro memoria,
Notam,

numele magistratului Matei

Bals le bon juge" pe care -1 vom regasi mai tarziu,
1925
ficand parte din completul Curtii de Casatie, care avea sa
absolve de orice invinuire penala pe autorul lucrarii de fats,
condamnat de instantele militare la un an ihchisoare pentru
ultraj adus armatei si politiei".

EXPULZAREA D-RULUI RACOVSKI.

Curand dupe

expulzarea celor mentionati mai sus, a venit randul d-rului

Christian Racovski, roman dobrogean, capitan-medic de rezerva,

care a fost mai intaiu reformat din armata de Consiliul de reforma al Corpului II pentru vina de a fi blamat, prin publicitate, autoritatile militare superioare si pe sefii sai directi, co,
mitand astfel greseli grave contra disciplinii" (?!), apoi expulzat
din tars. In ziva de 3 August 1507,. decretul de expulzare

a fost semnat de Consiliul de ministri si a fost dat ordin tu,

turor punctelor de frontiers, sa-i fie interzisa intrarea in tars,
d-rul Racovski aflandu,se in acel moment impreuna cu alti

trei delegafi(N. D. Cocea, Al. Constantinescu si Andrei Ionescu)

la congresul socialist international, ce se Linea la Stuttgart.
Rezolutia congresului- socialist international dela Stuttgart,
Cu ocazia acestui
cu privire la prigonirile din RomSnia.
unul din cele mai importance ale Internationalei So,
congres,
cialiste, in care s'au desbatut probleme de o importanta capitals
pentru miscarile muncitoresti din intreaga lume,
s'a luat in
202

www.dacoromanica.ro

considerare i starile de lucruri din Romania, votandu,se urma

toarea rezolutie :

Biroul Socialist International, fiihd pus la curent de catre

delegatiunea romans, cu politica de exterminare pe care guvernul
din Romania a des15.ntuit,o impotriva poporului muncitor din
orase si sate ;
Considerand ca dupa.' ce a masacrat mii de tarani, impini
pe nenorocita cale a revolutiei, de c5.tre regimul de ap5.sare si
exploatare fara margini, el s'a napustit acum.asupra organizatiu,
nilor muncitoreti, sindicale i socialiste, punandu,le in afar. de
legi, interzic5.nclu,le exercitiul oric5..rui drept i operand arestari
si expulzari in massa si ca aceste expulz5.ri sunt indreptate,

nu numai in contra muncitorilor straini, ocupati in industria

romans, ci Inca contra unei intregi categorii de cetateni romani,
muncitori evrei din Romania cari, nefiind considerati ca supusi

nici unei alte tari, se gasesc astazi fara nici o protectie si vad
refuzandu,li-se trecerea pe orice teritoriu strain ; ca aceste perse,
cutiuni rusinoase, contrarii oric.5.rei legi de umanitate, sunt in
contrazicere cu indatoririle internationale ale guvernului roman
i c5., in sfarit, aceasta politica de persecutiuni salbatice, im,
potriva proletariatului roman, fara deosebire de rasa, constitue o
sfidare aruncata proletariatului international, solidar in interesele
ca i in luptele sale.
Biroul propune congresului de a exprima in acela timp,
urarile sale de incurajare i de reuit5.', proletariatului contient

din Romania, in lupta pentru drepturile sale i protestarea sa

indignati contra politicii odioase a guvernului roman.
El angajeaza de asemenea, pe deputatii social4ti din diferite
parlamente, sa ceara ca guvernul roman sa-si indeplineasca indatoririle fats de diferitele categorii de cetateni din Romania,
pe cari tratatele internationale le-au pus sub protectiunea sa.
Recomandam muncitorilor din toate tarile de a nu raspunde
la chemarea patronilor romani, caci la primul act de solidaritate

cu tovaraii for din Romania, ei vor fi fara mils expulzati ; 1

in sfarsit, insarcineaza delegatiunea romans de a prezenta frac,
tiunilor parlamentare socialiste din toate t5.rile, urr memoriu
desluit asupra cazurilor concrete puse in vederea congresului".
Rezolutia delegatiei social-democrate ruse la congresul
dela Stuttgart. La acela congres socialist international, in e,
203

www.dacoromanica.ro

dinta dela 22 August 1907, sectiunea social,democrats ruse a

votat in unanimitate urmatoatea rezolutiune :
Guvernul roman in ura sa impotriva proletariatului socialist,

pe care4 persecute cu toata barbaria cunoscuta, a c5.zut pane

la ultima treapta a infamiei, arunc5.nd prin ziarele sale .cele mai
miselesti calomnii la adresa tovarasului nostru C. Racovski.

Nemultumit numai de faptul ca la declarat expulzat din propria

sa tare, acest guvern r5.sp5.ndeste svonul acum prin ofiterii s5.i
c5. C. Racovski ar fi agentul guvernului rus.
Delegatiunea social - democrats ruse la congresul dela Stuttgart, puss la curent cu acest fapt, protesteaza cu ultima energie
impotriva acestei calomnii infame si profit5.nd de aceasta ocazie
exprim5. lui C. Racovski sentimentele de calda simpatie si fra,
teasc5. recunostinta a social,democratiei rusesti, pentru concursul
ce drul C. Racovski lea. dat in cursul multor ani, cauzei re,
volutiei rusesti si luptei proletarialului contra tarismului".
Urmeaza 25 semnaturi, printre cari cele ale fruntasilor socialisti George Plekhanof, Z. Martof, L. Trotski, Leo Deutch,
Knunianz, V. Mandelberg etc.

Rezolutia de solidaritate a congresului dela Stuttgart a

produs o furtuna de indignare in toata presa reactionary
din tars.
Aceasta cu atat mai mult cu cat presa socialists din strai,
natate, in frunte cu L'Humanite", oficiosul Partidului Socialist
francez de sub conducerea lui Jean Jaures, si Arbeiter Zeitung",
oficiosul socialistilor austriaci, au dus o campanie sustinuta, pe
chestia prigonirilor si expulzarilor din Romania.
Ziarele din Cara : Vointa Nationale ", Epoca", Secolul",
L'Independance Roumaine", nu mai conteneau cu invectivele
la adresa socialistilor roman'.
Apel la straini", Tr5."dare de tara", Romania denuntata
la congresul dela Stuttgart" etc. etc. erau titlurile articolelor,
ce denuntau pe socialistii romani opiniei publice si vindictei
politicianiste.

Contra deciziei de expulzare, dr. Racovski a f5.cut recurs

in Casatie, fiind aparat de avocatii Petre Gradisteanu si N.

Mitescu.

Din partea Statului, si in contra lui Racovski, air pledat

avocatii C. Disescu, C. Cernescu si Alex. Djuvara.
204

www.dacoromanica.ro

Alex. Djuvara da'dea ca argument suprem ratiunea de

Stat" : Nu uitati ca pentru Statul Roman, chestiunea ce se
desbate este covarsitoare, caci este vorba s se inchida portile
cetkeniei romane unui Racovski, care prin limbajul si atitudinea
lui, a zlefaimat Mara si guvernele ei".
i bine,inteles, Casacia a ratificat decizia de expulzare a guvernului,
desi el era cat-Mean roman dobrogean. Aceea

Ina la Curte de Casatie a revizuit, ulterior, in 1912, hotarirea

cand, fiind la guvern conservatorii, acestia au avut interead sa permits intrarea lui Racovski in taxa, spre a.-i recapita

sa,

drepturile cetatenesti violate.

Suprema si ultima instants" a justitiei noastre a aratat

odata mai mult ca magistratura ca corp" este o unelta servila
a clasei dominante. Isus rastignit pe cruce,

tablou ce figurea.za

in pretoriul Curtii de Casatie,simbolizeaza odata mai mult

activitatea ei de rastignire a dreptatii.
Cu expulzarea lui C. Racovski si a celorlalti ardeleni, romani dobrogeni, evrei pamanteni si lucratori straini se tintea:
distrugerea miscarii socialiste, guvernantii de pe acele vremuri
crezand, in ignoranta lor,ca miscarea isi datora existenta
acestor cativa militanti 1 nu conditiilor de viata economics si
politics. ale clasei muncitoare.
Reinfoarcerea in tare a doctorului Racovski avea sa se
intample abia peste trei ani si jurnatate, Februarie 1911.

0 prima incercare a lui de a ilitra in tars prin punctul

de frontiers Caineni, Octombrie 1909, a dus la descoperirea

si retrimiterea indesirabilului" peste granita.

Cu aceata ocazie s'a intamplat un incident in Bucuresti,

cu urmare : arestarea a noua fruntasi socialisti : I. C. Frimu, D.
Marinescu, secretarul Partidului Social-Democrat, Gh. Cristescu,
secretarul Comisiei generale a sindicatelor, Panait Istrate, Gh.

Oprescu, Al. Stanescu, S. Tenescu si I. Matac.

Iat5. faptele :

Ca protestare in contra sechestrarii la punctul de frontiers

Caineni, a d -rului Racovski si expedierea lui peste granica,

muncitorii din Capitals au convocat o intrunire in sala clubu,

lui socialist din str. Piata Amzei 26 (vestita sala Sotir") in
seara de 19 Octombrie 1909.
Guvernul,
tot liberalii la putere, pune la cale o ciocnire
cu politia, prin impiedicarea esirii din sala. Sunt arestati cei noui
205

www.dacoromanica.ro

mentionati mai sus. (I. C. Frimu, Gh. Cristescu si D. Marinescu sunt si batuti in beciurile
Dupa aceea suns- deferiti judecatii, pentru rebeliune" 5i ultraj" adus organelor
administrative.

Tribunalul achita,
in lipsa de probe, pe ultimii sase,
condamnand numai pe primii trei, capeteniile, I. C. Frimu,
D. Marinescu si Gh. Cristescu, la cate o lung inchisoare, pedeapsa ispasita la inchisoarea Vicaresti, cu toata aPararea magistrala a avocatilor C. Mille, Radu D. Rosetti si Petre Bors.
In Februarie 1912, dr. Racovski avea sa reintre in tars,
cu asentimentul guvernului conservator. Odata in tars, se pune
la dispozitia autoritatilor judiciare, cerand sa fie dat judecatii,
pentru infrangerea legii asupra str5inilor, urmand ca la proces
si faca dovada cetateniei romane (ofiter in armata, proprietar
rural, alegator si consilier judetean in Constanta).

Curtea de Casatie avea sa dea, de data aceasta, dreptate

cauzei d-rului Christian Racovski (fiindca asa voia noul guvern,
conservator) care e declarat cetacean roman, dupa o lupta si o
framantare a opiniei publice, intreprinse cu elan, cativa ani in
sir, de miscarea socialists.
Revenirea in tars a acestui extraordinar animator de masse
di un impuls nou miscarii socialiste.
Pentru prima oars, in aceasta a treia faza, Partidul
Social-Democrat pune candidaturi la alegerile legislative. Candidatii obisnuiti,
sub legea electorara cenzitara cu 3 colegii,
erau

dr. C. Racovski, M. Gh. Bujor, Toma Dragu, N. D.

Cocea, L C. Frimu, D. Marinescu, Gh. Cristescu s.

a.

Legea cenzitara si samavolniciile guvernantilor, pe de o

parte, adversitatea muncitorilor fats de un asemenea regim. si
indolenta for de a se inscrie in listele electorale, pe de alts
parte, nu puteau aduce o biruinta a socialismului in luptele
electorale. Succesul moral era insa mare. Pentru prima oars,
in aceasta faza noua a miscarii,
ea se incadra ca partid de
aparand, in viata publics a tarii romanesti, interesele
adanci ale poporului si pregatindu-i drumul spre drumuri mai
bune.

Excluderea studentilor socialisti din Ainiversitate. Tot ca

urmare a represiunii miscarii socialiste, facuta vinovata, in
parte, de ra.scoalele taranesti,
Ministrul Instructiunii Publice,
206

www.dacoromanica.ro

Spiru Haret, cere in primavara anului 1908 excluderea studentului M. Gheorghiu-Bujor din Facultate. (Bujor fiind vechi student al Facultatii de Drept din capitala Moldovei).
Senatul Universitar din Iasi cu o atitudine de independent5.,
demna de retinut, respinge cererea de exdudere, negasindu-1
primejdios ordinei publice" si nici anarhist",
cum era denuntat prin adresa ministeriala.

Ministrul nu &a lasat insa infrant si fiindca nu a putut

reusi s5.-1 exclude definitiv din Facultate
m5.sura ce cadea in
competenta Senatului Universitar
a recurs la o sanctiune, ce
cadea in atribdtiunile sale : excluderea dela sesiunea de examene
din Iunie.
Ministrul liberal. urm5.rea pe o cale piezise excluderea definitiv5., stiind ca M. Gh. Bujor, absorbit de munca in miscare,
intarziase trecerea ultimelor examene, si conform regulamentului, o prelungire, peste 6 ani in Uni'versitate, atragea indepartarea definitive din Facultate.

M. Gh. Bujor a avut insa grija, de data aceasta, ca la

timp sa-si treaca licenta in drept, profes5.nd apoi catva timp
si avocatura la Iasi.
s'a luat
in sesiunea de toamna a acelui an si contra studentului dela,
Facultate de drept din Bucuresti, Misu Ionescu, un 'valoros
element in miscarea socialists, mort inecat in Dunare, la Galati, c5.tiva ani mai tarziu.
Amenintati cu excluderea au fost
in anul urm5..tor si
studentii socialisti C. Titel Petrescu si Al. Nicolau.
Miscarea socialists era prigonita atat in elementele muncitoare, cat si in tinerele cadre intelectuale ce se formau pentru
0 m5.sur5. identica

suspendarea dela un examen

conducere.

Libertatea de Oridire, libertatea de scris i celelalte

drepturi civice inscrise in Constitutie figurau doar pe hartie,
spre stiinta strainat5.cii, care trebuia informata ca Rom5.nia este
o taxa democrats. si constitutionala...

In viata de toate zilele a poporului muncitor, aceste

li-

bertati nu erau tolerate de guvernanti, decat intr'o foarte redusa

masura si numai la orase. Taranimea trebuia tinuta in cea mai

pea: ignoranc5, in ce priveste drepturile si libertatile publice.
Abia dupe razbojul mondial din 1918, din ingrijorarea pe
care o provoca revolutia ruse, poporul muncitor a fost chemat
207

www.dacoromanica.ro

la viata publics, prin acordarea votului universal, dar i atunci

arbitrarul i ilegalitatea guvernamentala. a continuat sa stapa,
neasca spiritele si sa inabuse elanul spre libertate al masselor
populare.

Viitorul Social". In August 190'7, micarea socialists

face si apara revista lunara de doctrina i polemics Viitorul
Social" sub directia d'rului C. Racovski, George Grigorovici (din

Bucovina) i M. Gh. Bujor, secretar de redactie fiind I. Sion.

Organ de luminare, de critics i de lupta, iata ce a fost

revista timp de 3 ani, cat a aparut pe ogorul literaturii

so-

cialiste din acea epoea.

In Viitorul Social" &au publicat multe din articolele de

doctrina ale marelui carturar socialist C. Dobrogeanu,Gherea i
tot aci au vazut lumina tiparului i parte din rasunatoarele lui
polemici cu C. Stere, in jurul problemei ,,Poporanism sau social-democrafism ?".

Polemica Viata Romineascg"

Viitorul Social".
In primavara anului 1907,
in preajma rascoalelor tars,
neti din Martie acel an i dup5. rascoale,
o vie i pasio,

nanta polemics doctrinara s'a iscat intre C, Stere i grupul

poporanist" din jurul revistei iesene Viata Romaneasca" pe
deoparte si C. Dobrogeanu' Gherea i dr. C, Racovski, condu,
catorii miscarei socialiste, steal* i,n jurul revistei Viitorul So,

cial", pe de alts parte,

C. Stere, format in tinerete la coala micarii revolutio,
nare ruse poporanisfe (narodnitchestwo"), sustinea ca Romania
de altfel i Rusia
fiind o tars eminamente agricola,
cu o populatie majoritara de plugari, nu poate progresa decat
bazata pe o democratie rurala. Evolutia economics a Romaniei
trebuia sa pastreze un caracter tiranesc. Pe aceasta tema, des,

voltata cu o larga argumentare, C. Stere expune doctrina ticoncretizata dupi primul risboi mondial in partid

ninisfa
politic

care conchide ca elementul tara'nesc constitue baza

oricarei activitati politice.
De aci, incercarea lui de a combate socialismul in Romania
cu franturi din gandirea teoreticienilor socialismului tiintific :
Marx, Engels si toti urmaii for au declarat ca socialismul
este expresia teoretica i politica a desvoltarii industriale. In
208

www.dacoromanica.ro

,,

OSOI

tgdr-kCe=."--,

9
ta,c4A14a-1,

..11"-r"

o.

Itirn_Ltrfraf',/i.e."L
PRINCIPALII DELEGATI LA CONGRESUL SOCIALIST DIN STUTTGART (1907)

www.dacoromanica.ro

Romania insa nu exista decat o industrie foarte slabs, fara

sanse de viitor, deci socialismul nu poate exista, fiindca el nu
reprezinta nici un interes real. Muncitorimea industrials in orasele noastre e reprezentata in majoritate covarsitoare de meseriasi, nu de proletari" salariati ai fabricelor. In conditiunile
desvoltarii noastre economice, este exclusa teza ca acesti mese-

riasi pot fi proletarizati" de ftizica industrie mare" dela noi.

Si mai departe : Un Partid Social-Democrat nu isi poate
gasi elementele necesare din care sa recruteze, Intr'o tars in
care

pe langa starea ei inapoiata sociala, culturala si politica

categoria sociala a muncii e reprezentata exclusiv de tarani si

meseriasi, cu toate insusirile caracteristice ale acestor ciase ".
Poporanismul este acela care exprima In mod desavarsit
interesele celor 6 jumatate milioane de tarani, prin urmare si
ale poporului roman Intreg ".
Teoriilor lui Stere s'au opus in Viitorul Social", conceptiile economice sociale si politice ale socialismului stiintific.
C. Dobrogeanu-Gherea si dr. C. Racovski au demonstrat cu

un lux de argumente ca nu o societate poporanisto-taranista

poate sa fie idealul nostru". 0 asemenea societate ar fi o societate inapoiata din punct de vedere economic, politic si cultural.

Si pentru-ca se punea chestiunea ratiunii de a fi a misc5ri socialiste la noi in tars

problema Inca de actualitate
cats vreme un partid taranesc Isi arogi dreptul de a cuceri
singur, puterea politica si a prezida la transformarile economice si sociale ale tarii,
trimetem pe cititori la rispunsul
lui Gherea publicat sub titlul : Cuvinte uitate" in Viitorul
Social" Nr. 10 din Mai 1908. Articolul rezuma polemica in
jurul conceptiei Socialism sau poporanism ?" si explica existenta
socialismului in tarile Inapoiate, punand totdeodata problema
desavarsirei revolutiej burgheze incepute, ce se cere rezolvita de
generatiile de azi.

A DOUA CONFERINTA A CERCURILOR SOCIALISTE. (Galati, 29 Iunie

1 Iulie 1907). Nu trecuse nici
un an dela conferinta de constituire
la Bucuresti
a cercurilor socialiste si a Comisiei Generale a Sindicatelor (C.G.S.R.)

Galati are loc a doua conferinta in zilele de 29, 30

Iunie si 1 Julie 1907. (Termenul congres" parand exagerat
si emfatic, fats de numarul relativ restrans al aderentilor, missi la

209

14

www.dacoromanica.ro

carea muncitoreasca a intitulat conferinta", adunarea cercurilor socialiste din Cara).

Vremurile erau foarte vitrege pentru miscarea socialiste.

Denuntata ca instigatoare a rascoalelor t5.ranesti in Parlament

si in presa burgheza, miscarea muncitoreasca era tinta celor mai
cumplite prigoniri, ce nu tindeau cleat la distrugerea ei.
Lipsita de cele mai elementare drepturi si libertati cetatenesti, cu localurile inchise, cu banii confiscati, socialistii infrunta
totusi reactiunea guvernamentala si la Galati
unde teroarea
administrative se exercita de insusi I. C. Atanasiu, fost tovaras"
tin, in mod demonstrativ, a doua conferinta politica si

sindicala. Aci se incheaga cercurile socialiste" intr'un rudiment

de partid sub denumirea ; Uniunea Socialists din Romania",
care avea si se transforme in 1910, in partid Social-Democrat.
Punctul central al desbaterilor it constitue : a) distinctiunea
dintre sindicate i cercurile" politica socialiste (multi dintre
muncitori facand inca confuzie intre aceste doua feluri de organizatiuni). Se mai desbat probleme referitoare la : b) tacfica
miscarii socialiste, c) raporturile intre m4care i cooperative, d) chestia evreiasc5 i e) congresul International socialist, ce urma s5. alba loc la Stuttgart.
In ceeace priveste prima chestiune : distinctiunea dintre
organizarea sindicala si cea politica, conferinta din Galati, clarifica aceasta deosebire, dupe cum urmeaza :
Sindicalizarea este baza si punctul de plecare al oricarei
organizatiuni economice.
Nimic mai firesc si mai logic decat ca toti cei ce fac
parte din aceiasi bresla sau profesiune, avand aceleasi nevoi si
aceleasi aspiratiuni, sa se apropie unii de altii, in vederea apararii intereselor comune si imediat realizabile.
Vechiul proverb : unirea face puterea" se verifica pe liecare zi.
Grupati prin conditiile insrsi ale vietii, muncitorii
manuali si intelectuali
gasesc in organizatia sindicala expresia
sensibila a solidariiitii for profesionale, cimentand din slabiciunea
fiecaruia, forta unitara a tuturor.
Gracie organizatiei sindicale, salariatii obtin : mariri de salarii, ore de lucru mai putine, higiena in ateliere si fabrici, asigurari sociale si in general recunoasterea justelor for revendicari
profesionale.

210
www.dacoromanica.ro

Sindicatul este deci prima scoa1a a solidaritStii pentru

salariati si el este organul de lupta pentru apararea intereselor
imediate contra exploatarii patronatului, ca si contra arbitra
rului autoritatilor si Statului.
economica
nu este
Totusi, acest mod de organizare

suficient.

Atata vreme cat o clasa privilegiata detine mijloacele de

productie, ea va continua pe de,o .parte si exploateze imensa
multime a salariatilor, iar pe de alts parte sa guverneze.
Lupta contra clasei conducatoare numai pe terenul economic

sindical

este inegala. Trebue facut mai mult ;- se

impune ca salariatii, toti, si se grupeze in massy si in partid

socialist, care sa fie opus tuturor celor,
politic
distinct
lalte partide politice de guvernamant, on cum s'ar denumi.
Socialismul organizeaza clasa muncitoare pe terenul sau
propriu, dandu-i constiinta antagonismului ireductibil de inte,
rese ce o opun clasei capitaliste. Socialismul inculca in spiritul
masselor producatoare, notiunea clara ca nu exists emancipare
posibila in cadrele actuate ale societatii burgheze, bazata pe
proprietatea individuals i pe exploatarea majoritatii munci
toare de-o minoritate privilegiata,
acaparare a tuturor bo,
gatiilor sociale.
Cand mijloacele de productie vor fi smulse din mainele
clasei capitaliste, pentru a deveni proprietatea colectiva a popo,
rului muncitor,
care va organiza productia, schimbul si con,

sumatia, echitabil, fiecaruia dupa nevoile si munca depusa,

atunci si numai atunci va fi prosperitate si fericire pentru toti.
Problema socials e prea complexa pentru a putea fi privity
si solutionata numai prin latura ei economica.
Ea nu poate fi rezolvata integral, decat prin actiune in
doita: sindical i socialists (economica si politica).
Daca in organizatiile sindicale sunt grupati toti salariatii
pe profesiuni
fara dinstinctiune de opiniunile for politice si
filosofice
pentru a duce lupta comuna contra patronatului
in vederea imbunatatirii starii economice, in organizatiile poliindiferent de profesiune
tice-socialiste
sunt grupati
toti cei ce vizeaza mai sus si mai departe : lupta pentru preluarea puterii i instaurarea unei societati noui, de egalitate
economica, in care proprietatea socializata, sa fie baza si garancia desvoltarilor individuale.
211

www.dacoromanica.ro

Organizatiile sindicale fiinteaza in cadrele sistemului capi,

talist al salariatului.
Organizarea politica a clasei muncitoare in partid politicsocialist
tintete sa sfarame aceste cadre. Ea porneste dela ideile urmatoare :.
a) emanciparea muncii e conditionata de transformarea

proprietatii mijloacelor de productie i de schimb, din proprie-

tate private in proprietate colectiva ;

b) aceasta transformare, care implica exproprierea clasei
capitaliste, e subordonata preluarii puterii politice de cadre clasa
muncitoare organizata.
Din acest punct de vedere, actiunea socialists este revolutionara, dat fund ca ea urmarete exproprierea politica si economice a clasei capitaliste.
De buns seams, raporturile dintre aceste doua feluri de
economice si politice
organizatiuni,
sunt cat se poate de
apropiate,
pastranduli fiecare autonomia.

Dar la not in tars, aceste raporturi au fost atat de stranse,

incat aproape s'au confundat. Spre paguba ideii revolutionare
socialiste.

Conducatorii sindicatelor fiind in acela timp si militanti

in partidul politic Social,Democrat, ei au pus accentul in ac
mai mult pe revendicarile economice de fiecare
tiunea for
zi ale muncitorimii, decat pe luminarea constiintelor si lupta in
sensul socialist, revolutionar.

TACTICA MISCARII POLITICE. Dei situate pe terenul luptei de dal& tactica socialist nu a consistat niciodata
oricarei conlucrari cu partidelein inlaturarea
apriorica
burgheze democrate.

Muncitorimea interesata in cucerirea unor drepturi sau re,

forme, chiar in cadrele societatii actuale, poate sa colaboreze
cu acele partide democrate care o ajuta in aceasta actiune, ne,
cesara propriei sale emancipari.
Desbatandu,se aceasta chestiune de principiu la conferinta.
dela Galati, muncitorimea a votat totusi o rezolutie oportunista,
socotita necesara bunului mers al mic'arii, la acea epoca. Anume,
s'a ingaduit organizatiilor muncitoresti, din motive tactice, electorale, sa voteze in alegeri
chiar la primul scrutin (micarea_
socialista fiind putin numeroas5. i sistemul electoral, censitar)

pentru candidatii democrat', independenti, careli vor lua obli212

www.dacoromanica.ro

gatiunea de a duce lupta in parlament pentru reformele democrate

si pentru inlesnirea readucerii in taxa a socialistilor expulzati.
Mai tarziu insa
dupa congresul din 1910
tactica

electorala a evoluat in sensul ca nu se mai ingaduia, la primul

scrutin, decat votarea candidatilor socialisti
miscarea cres
.ruse sili avea candidatii sai proprii in centrele muncitoresti
permitandu-se numai la balotaj votarea acelor candidati independent; care aveau in program reforme democrate.
Vom reveni asupra acestei idei, in examinarea misarii,
dupa rasboiul din 1916-1918.

cooperatia. La conferinta dela Galati s'a

discutat si chestiunea cooperatiei si a raporturilor ei cu mis
Socialismul

si

carea socialists.
rezuFara a intra in amanunte doctrinare, mentionam
ca institutia cooperatiei este una din multiplele forme
ale asociatiei,
aceasta mare lege a naturii si a societatilor

mativ

omenesti.

Cooperatia este o asociatie economics, care face afaceri

cele mai adese on afaceri de comert

in scop de a obtine
imbunatatirea conditiilor de existents a aderentilor ei.
Aceasta imbun5.tatire imediat5 a vietii, cooperatia o ob
tine prin :
a) munca in comun in cooperativele de productie ;
b) vSnzarea in comun obisnuita, in general, in cooperativele agricole ;

c) cumpSrarea in comun de m5rfuri repartizate apoi intre

consumatori, prin cooperativele zise de consum".
Atitudinea clasei muncitoare fats de aceasta forma de organizare economics a variat, succesiv, clasa muncitoare lu'and
pozitie : pro si contra cooperatiei, pentru a sfarsi prin a o in
curaja si a si-o apropia.

Desi prin originile si istoria sa, cooperatia apare ca o

miscare a clasei muncitoare, totusi, la primul congres socialist
.international, tinut in 1866 la Geneva, s'a votat rezolutia : cooperatia nu poate fi apta sa transforme, prin ea insasi, societate
capitalists. Ca atare, o parte din socialisti s'a ridicat contra
cooperativelor, care pot constitui diversiuni in actiunea revolutionara, de natura a sustrage muncitorimea de elita de la ade-varata ei misiune istorica, aceea de agents de transformare a
actualei societati intr'o societate socialists.
213

www.dacoromanica.ro

Socialismul a revenit curand insa, asupra acestei atitudini,

cooperatia aparandu-i ca un mijloc de lupta si de organizare
colectiva, similar sindicatului.
In adevar, cooperatia protegueste pe muncitori in mijloacele lor de subsistenta, contra activitatii fara scrupule a intermediarilor onerosi.
Ea le ()feral mijloace de actiune pentru imbunatatirea con-

ditiilor lor de. viata, de munca si de lupta, facandu-i apti tot

deodata in greaua si complexa sarcina a administratiei colective.
Fara a putea rezolva marea problema socials, cooperatia
ajuta, in parte, aceasta rezolvare.
De aceea, miscarea muncitoreasca din Cara npastra a luat
hotarirea de a incuraja organizatiile cooperative si a tine stranse
relatiile cu aceste forme de actiune muncitoreasca.
La conferinta dela.
Socialismul si chestiunea evreeasca.
Galati s'a mai .desb5.tut si chestiunea evreeasca. In tara noastra
de altfel ca in toate tarile Inapoiate paturile conducatoare
reactionare au avut in totdeauna o atitudine violent antisemita.
Din punct de vedere social si uman, miscarea muncitoreasca nu putea sa nu ia pozitie diametral opusa fats de aceasta
problema.
De bung - seams, in Romania

ropa rasariteana

si in general in toata Eusituatia evreilor si astazi Inca are un caracter

cu totul special, din cauza numarului lor, situatie agravata de

incultura celor mai multe paturi sociale.
Dar tocmai datorita acestei situatii, muncitorul evreu care
sufera o indoita exploatare si 4pasare : ca proletar si ca evreu
trebue aparat si miscarea socialists care se inspira in ideologia
sa -din conceptiile umanitare, era indrituita sa ia apararea acestui
paria : evr,eul sarac si prigonit.

Clasa stapanitoare a facut vinovat, in ultimele decenii,

poporul evreu de toate suferintele pe care le-a indurat massele
popul are .

Sadind ura in sufletul paturilor inculte, s'a intretinut cu

abilitate o diversiune in spiritul lor, abitandu-le dela cercetarea
adevaratei cauze a mizeriei celor multi si deci dela lupta contra
adevaratilor exploatatori.
Ca sunt printre exploatatori si unii evrei, nu incape indoiala.
Dar miscarea muncitoreasca a luat atitudine ostila si a dus lupta
contra acestora, deopotriva, ca si contra exploatatorilor romani.
214

www.dacoromanica.ro

Conferinta dela Galati, adresandu-se prolefarilor evrei, ia

Indemnat sa infrunte prigonirile si sa lupte alaturi de munci
torul roman, pentruca sa cucereasca atat drepturile cetatenesti
spre care aspirau ca p5m5nteni ai acestei tari, cat si dreptul
la o viata mai buns, indrituiti la aceasta ca oameni.
Conferinta
Incheiat lucrarile delegand pe dr. C. Racovski, N. D. Cocea, Al. Constantinescu si Andrei Ionescu,
ca mandatari ai miscarii muncitoresti la congresul socialist international, care se anuntase ca se tine la Stuttgart (Germania)
dela 16 la 24 August 1907.
Cantecul oficial al miscarii soINTERNATIONALA.
cialiste din toata lumea e datorit popularului poet francez Eugene Pottier, iar melodia: compozitorului francez Adolphe de
Geyter.
Prima miscare socialista din Cara noastra adoptase cantecul
marei Revolutii franceze La Marseillaise" (astazi cantecul

national al Frantei democrate si socialiste) si la 1 Mai Sarbatoarea Muncii

ca si la orice alts festivitate, corurile socia
liste intonau imnul francez, datorit geniului
Intelectualii din vechea miscare, cultivati in Franca, adusesera cu ei din Paris, data. cu
ideile generoase ale socialismului
si marsul nemuritor al marei revolutii.

Internationala" nici nu putea

fi cantata in vechea miscare fiindca....

nu er)a. Inca cunoscuta si adoptata

de partidele socialiste.
Desi versurile lui Pottier sunt
scrise Inca din lunie 1871, muzica
e compusa de Geyter abia la 1888,
iar cantecul
adoptat mai intai
de miscarea socialista franceza
devine popular si oficial, pentru
Internationala Socialists, dupa con

gresul dela Paris din 1889, exact

atunci cand ,:generosii" paraseau
ideile ce le incalzisera tineretea,
pentru a trece in Partidul Liberal.

EUGENE POTTIER

215

www.dacoromanica.ro

Dupa 1905, noua miscare a tresarit in acordurile vibrante

ale cantecului seditios", al Internationalei", care daca pacatueste, poate, printrlo versificare ce are nevoe de revizuire
are insa accente muzicale forte, ce exalts entuziasmul masselor
muncitoare.

Dam aci o parte din partitura, cu refrenul ce se repeta

dupa fiecare strofa i versurile Intemationalei".

INTERNATIONALA
...a. at
Ji faRla
d.d G, sn

n /..zo,12.04

dald

nds

V.;

.1.4,414

td-C

tic

g-tWg1
olatl ap

pop. at

I to. Cur

trot

31

it

tri Nat Pu &IP

ni" in bit nn ti o. net- to Plinn noi

AOlot

)10$

se, ru

na 3,

to Uo. ma
fiN -

u hi

ab ni c inn to
n-C .161.VA,

ninn.,6n ten, rta-cea nao a q Ca Aim nri

Sculati, voi oropsiti ai viefii,

Voi ostindifi la foame, sus!
Sa fiarbern inimi reizvrcitirea,
Seenceapci at vechii lurni apus !
Sfcirsiti odatii cu trecutul negru,
Sculati popor de oscinditi!
Azi nu sunteti nimic in lume,
Luptafi ca totul voi sci lift!

Hai la lupta cea mate,

216

www.dacoromanica.ro

sa >k

:Ha: (a &is . to, um n'

..

Rob cu rob sei ne unim,

Internationala
Prin not s'o fciurim.
Stiipcini'n slava for neloatei
Ce au fiicut pentru norod?
A trcintorilor cruntei gloater

Lot

m, 1,40.

} Bis.

J 0 is u

.(An

Decat sei-i fure-al muncii rod?

In groase leizi de fier ascuns-au
Avutul nostru cei satui,
Luandu-I inapoi, poporul
Lua-va numai dreptul lui.

Ref ren

Ne-au dat miros de prof bogatii:

Pace 'ntre noi i lupta for ;
Gond s'or uni cu not soldatii,
Vor pune arma la picior.
..i de-or mai incerca pahontii
Sei ne macelareasea-apoi
Vor fti indata cei loft glontii
Sunt pentru ei, nu pentru noi.
Ref ren

Sculati! nu-i nici o mantuire

In regi, ciocoi sau dumnezei ;
Unire muncitori, unire
$i lumea va sca pa de ei.
Prea mult ne-au despuiat talharii,
Ce'n lene, lux, desfreiu, se scald,
Sa ne'nfriitim foci proletarii,

Sa batem fierul cat e cold.

Ref ren

Drept paine, plumbi ne-au tras in piepturi.

Ne-au pus la sarcini mii si mii ;
Peceind cei marl au numai drepturi,
Noi n'avem decal datorii.
Destul am plans cersind dreptate,
Muncind de-apururea pribegi,
Flamanzi si goi, egalitatea
Da omenirii alte legi
Ref ren

Teirani si lucriitori noi suntem

Partidul mare muncitor ;
Pamtintul este-al color harnici,
Cei lenef piece unde vor.
Cand vulturi lacomi, corbi de prada.,
N'or mai pluti nori negri 'n vant,
Pe cer luci-va 'ntotdeauna
Al infratirii soare slant.
Ref ren

217

www.dacoromanica.ro

Cercul de studii sociale. Reinodand firul unei vechi traditii in miscarea socialists, in toamna anului 1908 se constitue
in Capita la Cercul de studii sociale".
Ceea ce a caracterizat intotdeauna miscarea socialists si a
deosebit-o de celelalte curente politice, a fost accentul cultural,
preocuparea de a forma elemente de elit5 printre militantii
destinati conducerii si educarii maselor populare.
In numele culturei si at priceperii fenomenelor economice
si sociale, socialismul revendica dreptul de a conduce destinele
societatilor omenesti, iar nu pe principiul fals al bogkiei, pe
care se reazima burghezia.
Si pe cat i-au permis mijloacele, miscarea socialists a cautat
in totdeauna, la not ca si pretutindeni in celelalte tari, sa creeze

cercuri de studii, pentruca din comunicarea de idei se naste

ciocnirea for si din ciocnirea ideilor naste convingerea si afirmarea individualitatilor, cu intreaga putere de conceptie, cu intreaga energie de actiune, cu intrcg sistemul pasional, subordonate idealului ce trebue realizat.
,,Cercul de studii sociale" isi inaugureaza _primul sediu in
biroul avocatial, proaspat deschis si plin de carp mai mult sociale si literare, decat juridice al militantilor N. D. Cocea si
N. I. Ghetu, in Str. Doamnei 20 (in curtea bisericii Kalinderu).
Chiria o platea, cu o discretie desavarsita, C. DobrogeanuGherea, care din resursele ce i le procura restaurantul garii
Ploesti, acoperea deficitile anuale ale miscarii socialiste si intretinea pe militantii straini, in exit pe meleagurile tari noastre,
ca si pe cei autohtoni, in nevoi.
Mai tarziu, sediul a fost mutat in chiar localul cercului
socialist Romania Muncitoare", N. I. Ghetu transferandu-se in
Baroul Constanta, iar N. D. Cocea parasind profesiunea de
avocat pentru aceea de ziarist si om de litere. (Mai tarziu avea
sa paraseasca si miscarea socialists fara a abjura credintele revolutionare) .

Toate problemele in legatura cu ideile esentiale ale socialismului stiintific si in raporturile acestuia cu doctrinele evolutioniste si darwiniene, probleme metafizice, existenta sau inexistenta lui Dumnezeu, crestinismul, solidarismul social, probleme
literare, arta pentru arta sau arta cu tendinte, etc., eiau discutate saptamanal, pans noaptea tarziu, sub controlul carturarilor
218
www.dacoromanica.ro

mai batrani, de catre tinerii studenti care frecventau Cercul" cu

o pasiune si o regularitate pe care
* nu le aveau toti si pentru cursu
d

rile universitare.
C. Dobrogeanu-Gherea onora
4,

cateodata Cercul de Studii" cu

prezenta si autoritatea sa. N. D.

Cocea, N. I. Ghetu, dr. Ecaterina

Arbore, Nina Arbore (pictor, in-

toarsa de curand dela studii din

Germania) Th. Iordachescu s. a.

erau nelipsiti dela sedinte.
Studentii nu erau obligati sa
faca parte din miscarea socialists,
dupa cum nu erau constransi la
nici o cotizatie si la nici o disci
plina regulamentarY.

Si daca putini au limas in

NINA ARBORE

miscare (C. Titel Petrescu, Misu

Ionescu, Al. Nicolau), cei mai multi din ceilalti (profesorii
Al. Sudeteanu, I. Nisipeanu, N. erbanescu, ziaristii B. Cecropide, Leontin Iliescu si atatia altii) pe care nevoia painii zil
nice i a obligat sa stea departe de
curentul socialist, au _limas cu
intelegerea ideii si idealului socialist.

,"

Un identic cerc de studii sociale, functiona si la Iasi Inca mai

de mutt -- de prin 1903
sub

egida lui Max Wexler si a doctorului L. Ghelerter si in el au

fost pregatiti, doctrinar, tinerii intelectuali M. Gheorghiu Bujor, Em.
Socor, I. Sion, Ilie Moscovici,

Anastase Gusti, Dr. C. Ottoi, s, a.

* * *
_

Din aceste cercuri de studii

sociale, au iesit apoi colile de

TH. IORDACHESCU

219

www.dacoromanica.ro

propaganda, adevarate universitati populare care pregateau

culturaliceste elita tineretului muncitor.

Intelectuali socialisti si alti oameni de stiinta, chiar din
afara miscarii, faceau cursuri serale de: economie politica, sociologie, istorie, dreptul constitutional, legislatia muncii, bolile
sociale, etc.
Ei tineau conferinte in fiecare Sambata seara la clubul
socialist, conferinte in cursul saptamanii la diferitele sindicate

muncitoresti, iar Duminica dupa amiaza cursuri cu tineretul

muncitor.

Raspandirea culturii in massele muncitoare a fost astfel una

din preocuparile esentiale ale socialismului, bazat pe ideea democratic:a de baza, ca stiinta nu trebue s5. fie privilegiul unei elite

burgheze si ea trebue extinsa pentru a se ajunge la spiritualizarea indivizilor, a cator mai multi.
Activitatea politics. Miscarea socialists fiind mica, nu
lua parte la alegerile legislative. Se multumea, in fiecare an, cu
ocazia deschideFii Corpurilor legiuitoare
15 Octombrie sa
inmane Parlamentului cate un memoriu cu revendicarile munci-toresti. Cu titlul de document reproducem pe cel din toamna
anului 1908.
Domnilor deputati,

Clasa muncitoare din Romania neavand nici un singur

cleputat in Parlament care sa reprezinte nazuintele si revendi
-carile eis singurul mijloc pe care-1 are la indemana, ca sa faca
cunoscute nevoile sale, este sa se adreseze Domniilor Voastre
printr'un memoriu.
Fiindca in ,primul rand, chestia care a preocupat mai mult
guvernul, Camerile si taxa, in cursul ultimului an, a fost
chestia iirineasc5 sa ne fie ingaduit, inainte de toate, s5. va
comunicam parerile noastre in aceast5. privinta.

Este un punct asupra caruia toata lumea este astazi de

acord si anume : starea nenorocita a celor 5 milioane de tarani
romani. Chiar acei cari nu voiau sa vada acest trist adevar, au
Post siliti sa deschida ochii, in urma evenimentelor tragice din
-primavara anului 1907.

Un intreg popor nu se rascoala, data saracia fira, seaman

nu 1-ar fi impins la razvratire. Unde- astazi incepe deosebirea de

pareri, este atunci cand se vorbeste de cauzele starii de plans

220

www.dacoromanica.ro

a taranului nostru. Unii invinuesc cusururile personale ale muncitorului agricol, c5, ar fi lenes, lipsit de cunostintele elementare
in materie de agriculture si lipsit, insfsit, de orice spirit de
economie. Numarul acelora insa cari dau aceasta explicatie, este
foarte restrans. Marea majoritate s'a convins ca adevarata pricing a raului consists in nedreapta aleatuire si repartitie a.
proprietatii rurale, in subjugarea si exploatarea fare frau in

care taranul este tinut de majoritatea proprietarilor

si aren-

dasilor. Insesi proectele de legi ale opozitiei conservatoare si

legile votate de actualul Parlament, au marturisit prin dispozitiunile lor, ca raul principal e aci, iar nu in neajunsurile perso
nale pe cari le au toti oamenii, d-nii proprietari si arendasi

poate, mai mult chiar decat taranii. Deci, nu in indreptarea persoanelor, ci in acea a institutiilor economise, politicer
judecatoresti si administrative ale tarii noastre, sta rezolvarea
problemei. Persoanele se vor indrepta dela sine, dupe ce institutiile vor fi Indreptate.
Dar dace legile propuse de guvernul liberal au marturisit
gravitatea cangrenei sociale, trebue sa adaogam ca toate legile
votate nu sunt in stare s in15.ture raul, sau macar sa-1 mic,
soreze intratat, incat s5. face cu putinta Inflorirea traiului muncitorului agricol.

Astfel, Casa Rurala, dupi chiar declaratiile d-lui Primministru D. Sturdz,a, va avea nevoie de cel putin 30 de am
ca sa poata emite actiuni pentru 300 milioane, ceeace ar repre-

zenta abia atunci 2-30.000 h. pamant, luat din mainile proprietatii mari si distribuit taranilor. Dar pang atunci, cum vor
trai sutele de mii de tarani, lipsiti de pamant si de dreptul de
munca ! In schimb, Statul care a facut Imprumuturi de sute de
milioane ca sa acopere cheltuelile fortificatiilor cheltueli cari
au fost aprig combatute de opozitia units de pe vremuri, n'a

gasit de data asta banii necesari ca sa salveze din degenerarea

fizic5., intelectuala

si morale un popor Intreg de iobagi. Dar

chiar dace acesti bani ar fi fost pusi la dispozitia Casei Rurale,

Inca nu s'ar fi facut nimic, deoarece exproprierea silica nefiind
prevazuta, vor lipsi pamanturile de cumparat. Numai printr'o
large expropriere, care si puns in stapanirea obstilor sau sindicatelor agrare, pamanturile marei proprietati, numai astfel s'ar
fi dezlegat grava problem-a taraneasca. Legea tocmelilor agricole,

va face foarte putin in aceasta privinta, deoarece taranul lipsit

221

www.dacoromanica.ro

de parnant si de credit, va fi silit sa se adreseze, ca si in trecut,

proprietarului sau arendasului. Prin firea lucrurilor, vointa
acestora din urma va fi adevarata lege, iar tot ce interzice

legea, va fi eludat in dauna taranimii. Cu atat mai mult, cu

cat legea e complicate la infinit, cu norme greu de cunoscut
nestiutorilor de carte si fare dispozitia hotaritoare ca fiece taran
sa alba dreptul la un minumum de hectare.

Si pentruca cea mai mare parte din noi suntem fii sau
frati de tarani, si pentruca dal-07;a noastrii de clasi ne impune
aceasta indatorire, primul nostru cuvant se ridica in numele
si spre folosul marei clase nedreptatite a proletariatului agrar.
Alaturi de dansii, stau muncitorii industrials, a caror soarta,
atat din punct de vedere politic cat si din punct de vedere
economic, este in stransa legatura cu rezolvarea practice a ches
tiunii taranesti. Si pentru acestia noi nu cerem rezolvarea

definitiv5 pe care n'o va putea aduce decat triumful socialismului, ci numai acele imbunatatiri cars sunt compatibile, chiar
in sanul societatii capitaliste.
Intre aceste revendicari, stric necesare imbunatatirii starii
materiale a muncitorilor, sunt :
Desfiintarea corporatiilor.
Noi suntem impotriva acestei legi, in primul rand pentru

ca ea este o atingere a libertatii noastre individuale. Nu ince,

legem sa facem parte cu sila dintr'o asociatie care e contrail
intereselor noastre (dace ea near folosi, n'ar fi fost nevoe de
obligatie legala, muncitorii singuri intelegand utilitatea ei, ar
fi intrat intr'nsele).
Noi nu suntem impotriva legii meseriilor pentru ca impiedica libertatea muncii, intrucat pregatirea profesionale se poate
obtine printr'un invatamant practic organizat, iar nu prin masuri
stanjenitoare si arbitrare; pentru ca ea prevede carnete pentru
fiecare lucrator, carnete can au fost, nu numai desfiintate, dar
si interzise in title civilizate ; pentruca pedepseste cu amen&
pe cei cars nu platesc cotizatiile la timp, amends care se
transforms in inchisoare, si care constitue cea mai odioasa
plasma in contra debitorilor constrangerea corporals.
In locul acestei legi, noi cerem legi de asigurare impotriva accidentelor, boalii, Eitranetii, invalidifatii 1 Iipsei de
:

222
www.dacoromanica.ro

munch'. In toate tarile democrate s'a admis principiul riscului

profesional, adica acordarea de despagubiri pentru orice accident, chiar atunci cand vina e a muncitorului. Bolnavii,

batranii si infirmii nu pot fi lasati sa-si mistue viata in mizeria

neagra care e deopotriva de daunatoare si individului si societatii. Iar pentru muncitorii lipsiti de lucru, cerem ca Statul si
comunele sa subventioneze casele de ajutor alipite singurelelor
organizatii muncitoresti : sindicatele.

In ce priveste legislatia ocrotitoare a muncii, cerem sa se

intervie cat mai neintarziat, ca sa se apere viata copiilor si a

femeilor, stoarse de munca nemiloasa la care sunt supuse in

atelierele si fabricile atat de nehigenice, incat sunt adevarate fo-

care de infectie si de boale. E usor de inteles si se conteste

omului dreptul de a se odihni o zi pe saptamana. Dar nu numai din punctul de vedere al sanatatii si al odihnei se impune
repauzul saptamanal. 0 chestie mult mai inalta, problema culturala,
militeaza in favoarea acestei legi. Caci dace oamenii avuti au timptll

sa-si face si sa-si intregeasca cultura, muncitorilor nu le raman

pentru acest scop decat ceasurile de noapte, dupa greutatea muncii

de peste zi. Proletariatul, dornic de invitatura si de lumina,

cere o zi pe saptamana pe care s'o consacre nu .odihnei si
placerilor zadarnice, ci invataturii rodnice, astfel ca sa poata
contribui si el la opera de civilizatie a vremei noastre.
Reforma administrative si electora15. Votul universal.Dar
poporul nostru a cerut si cere, nu numai pamant si legi ocrotitoare, dar, ca o sanctiune ca toate nazuintele lui nu vor fi
neindeplinite, si nu vor ramane numai legi pe hartie, el a
cerut si cere, drepturi politice, drepturi cetatenesti. Numai
controlul organizat al vointii populare va fi in stare sa im
puns atat claselor stapanitoare, cat si organelor for administrative, respectarea reformelor si legilor cari ocrotesc avutul, libertatea si onoarea cetatenilor. Un moment, dupa zguduirea
sangeroasi din primavara trecuta, not am avut iluzia ca guvernul va intelege acest adevar elementar. Dar pe cat ne-a fost
de frumoasa iluzia, pe atat ne-a lost de dureroasi si de amara
desamagirea. In loc sa asculte cererile poporului, in loc sa bargeasca dreptul de vot, guvernul a facut ce i-a stat cu putinta,
ca sa inibuseasca toate aspiratiile acestui popor. In legea invoielilor agricole, in comisiile regionale, nu vor fi reprezentati
223

www.dacoromanica.ro

decat taranii cei mai greu impusi, adica aliatii firesti ai proprietarilor si ai administratiei.

Nici in aceasta lege cu caracter economic nu s'a dat pas

nevoilor taranimii adevarate, ca &alio aiba reprezentantii ei.
In loc sa se creeze o consilinta cetateneascii, sa se cheme
multimile la viata publics si la responsabilitatile guvernarii,

guvernul a crezut ca poate auzi mai bine glasul taranimii prin

intermediul a zece mii de jandarmi rurali. D-lor deputatii,
Dvs. stiti bine ca nici autocratiile cele mai implacabile, nuli
pot cladi atot-puternicia for pe varfurile baionetelor. Jandarmii
vor putea a asigura o Clips dominatiunea unei clase, dar nu
vor intarzia nici o singura zi, izbanda cauzei celor multi, sau
cataclizmul definitiv. Ast5.zi, vi se aduce un proiect de lege
pentru unificarea colegiilor judetene. Nu e nevoie, credem, &a
va aratam punctul nostru de vedere. Suntem siguri ca fiecare
dintre dvs. sunteti convinsi in fundul sufletului, ca cu acest
paliativ guvernul nu cauta decat sa amane o reforms care nu
mai poate fi arnanata fail pedeapsa si fara primejdie. Nu numai situatia interns, dar si raporturile externe ale tarii noastre
sunt inraurite de aceasta intarziere. Cand Serbia si Bulgaria au
votul universal, cand Romanii din Bucovina sunt cetateni intr'o

tara strains, cand Rotnanii din Ungaria vor avea in curand

dreptul de vot, intelege oricine, cat de indreptatita ar fi Oranimea noastra, cand si-ar arunca privirile peste granita, ca sa do-

reasca poate acolo o soarta mai buns, decat aceea pe care

refuzi un guvern national.

i-o

Mai mult decat acest guvern, poate ca Parlamentul se va arata

mai bine inspirat, luand el initiativa introducerii reformei electorale, i ferind astfel Cara de agitatiile si zguduirile pe cari fatal
le va aduce cu dansa lupta inevitabila pentru votul universal.
Represiunile i prigoriirile. In seziunea extraordinary a
Camerei actuale, d. ministru de interne fagaduise o ancheta,
care trebuia sa dea in vileag numele ofiterilor, procurorilor,
agentilor puterii centrale si particularilor, cari s'au facut vi.

novati de asasinarea a mii si mii de tarani. Speram ca Parlamentul se va interesa el insusi sa stie ce s'a facut in aceasta
privinta, ca vinovatii isi vor primi pedeapsa cuvenita si ca pe
de alts parte, familiile victimelor vor fi ajutate de Stat. Speram
ca nu yeti rasa sa se acrediteze in poparul roman convingerea
ca adeseori, pentru un delict inchipuit, saracii trebue sa fac5,
2 24

www.dacoromanica.ro

iA

"se

1G.

11 .*

'II?

4161,0'

Y.

?.

141.

,,.

14.

UN GRUP DE EXPULZAT1 (1907)

I. L. Ghebhart; 2. Ed. Ghebhart; 3. A. Hallier; 4. G. Hoppe; 5. J. Hoppe; 6. C. Comps; 7. Dr. C. Racovski ; 8, Al, Enciu; 9. Gh. Boeru;
10. L. Klugh; II. L, Rintzler; 12, L, Pancherow; 13. V. Anagnoste; 14, T, Mares,

www.dacoromanica.ro

ani de inchisoare, pe cand privilegiatii soartei pot s5.varsi crimele cele mai neauzite, Fara teama de pedeaps5., ba mai mult
cu siguranta ca vor fi inaintati si decorati.
lar daca nu s'a facut nimic pans acum, nici din partea
guvernului, nici din partea Parlamentului, daci cele 15 milioane
luate din birurile asupra t5.ranimii, au servit ca sa despagubeasca pe cativa proprietari, daca t5ranii asasinati pe c5.mpurile
rascoalei, nu se mai pot scula ca ss traga la r'espundere pe
asasini, cel putin, d-lor deputati, aduceti-vi aminte, ca o

amnistie incomplecta a uitat in fundul ocnelor sute de vieti

omenesti, ca alaturi de ucigasii de profesie, stau cei cari in
toata viata for batjocorita, au avut indrasneala nenorocita a

unei singure clipe de revolts, stau soldatii cari n'au putut sa

traga in fratii lor. Asupra acestora, intindeti d-lor --deputati,
valul amnistiei.

Si ca gestul dvs. sa fie desav5.rsit, va rugam sa cereti

socoteala guvernului, dar mai ales cblui ministru de interne,
pentru prigonirile indreptate impotriva muncitorimii organizate
din orase. De un an si jum5.tate, not suntem tinuti sub un
adevarat regim de teroare alb5. Scrisorile ne sunt cenzurate,
ziarele si revistele confiscate, muncitorii sunt batuti qi schingiuiti in beciurile politienesti, cum au fost la Bucuresti, Galati,
Pascani, Constanta, Giurgiu, Craiova.
Enumgrand, credem ca ar trebui sa pomenim toate politiile din tara ca sa fim complecti. Pentru un delict care a fost
condamnat cu 25 lei amends, un m uncitcr din Bucuresti a fost

tinut 6 luni in preventie. Pentru un delict

Consiliul de razboi din Galati i-a achitat

inchipuit, caci
alti doi muncitcri

au fost tinuti, Cate 6 luni inchisi. Dar nu numai atat. In Capita1s s'a intervenit pe langa toti proprietarii, ca sa refuze salile for intrunirilor muncitoresti. In Galati, Constitutia a fost
suspendata, localurile p15.tite de muncitori, inchise cu forta armata, fondurile for confiscate, intrunirile garantate prin Constitutie, interzise. Si ceeace e mai gray si mai intrist5.tor, muncitorii in contra carora nu era nici o umbra de vina ca sa
poata fi dati pe mana justitiei sau a politiilor, au fost expulzati. Guvernul a expulzat sute de muncitori pam5.nteni, evrei,
supusi romani, soldati si gradati din armata romans. Un guvern romanesc a expulzat : romani transilvineni, cari si-au facut
aci serviciul militar. In sfarsit, acelas guvern a expulzat romani
225

15

www.dacoromanica.ro

din taxa rom5neasca, alesi ai poporului roman si ei ins4i, inscrisi in listele electorale ale tarii.
D-voastra, domnilor deputati ai unui partid care a proclamat domnia legilor, yeti cere socoteala guvernului care a
calcat sau a permis agentilor lui si calce toate tegile noastre.
Dvs. cari aveti ca ideal unitatea nationals, yeti intreba pentru

ce guvernul a rupt pactul moral care ne uneste cu romans

din tarile vecine. Dvs. cari ati jura1 ca yeti fi pazitorii Con-

stitutiei, yeti cere socoteala guvernului, pentru ce a nesocotit-o.

Nadajduim, d-lor deputati, ca partidul care la 1848 a proclamat ca : atingandu-se dreptul unui singur cetacean, se nesocoteste si se calca drepturile intregului popor roman", nu va
permite si se inlocuiasca traditia lui glorioasi cu principiile de
guvernamant ale guvernelor tiranice. Suntem incredintati 61 nu
yeti lasa, prin tacerea dvs., si se inradacineze credinta ca acest
popor nu are nimic bun de asteptat de la legile tarii. *60
singuri cari au fost roadele acestei credinte, sadita in inima
taranimii.

Nu -uitati mai ales ca a trebuit tot sangele nostru rece,

toata stapanirea si disciplina noastra, ca si nu raspundem si
not prin violenta, la violentele guvernului. Nu uitati ca daca
vederile si scopurile noastre sunt radical deosebite de ale dvs.,
exists insa un punct, asupra caruia trebuie sa fim uniti, daca
nu dorim peirea tarii si anume:
Respectul legilor fats de toti si egalg drepturi cetatenesti
pentru top.
UNIUNEA SOCIALISTA $I
COMISIUNEA GENERALA A SINDICATELOR
DIN AOMANI A

ATENTATUL CONTRA LUI ION I. C. BRATIANU.

In seara de 8 Decembrie 190 (cam pe la orele 6) un atentat
neisbutit
are loc contra primului ministru I. 1. C. Bratianu.

Pe cand se intorcea, pe jos, de la Senat, pe b-dul Bratianu, cam la intersectia cu Str. Gloriei, un lucrator, Stoenescu Jelea, a tras cateva gloante contra lui d. I. C. Bratianu,
ranindu 1 putin, in spate.
Atentatul a ramas un mister.
Stoenescu Jelea, anarhist, dintr'un grup terorist roman",
226

www.dacoromanica.ro

se poate sa fi fost de buns credinci, cand prin gestul sau,

a incercat sa razbune clasa muncitoare de asupririle fara margini ale st5.panitorilor.
Un fapt e cert, insa
dovedit cu probe de miscarea
socialists
grupul de teroristi" era manevrat de policia de
siguranca, care-si aveau oamenii sai
agenci pe fats sau acoperici

in aceasta organizacie, dupa cum avea de altfel si in

organizatiile socialiste.

Ancheta facut5. dupa atentat de Romania Muncitoare",

oficiosul miscarii socialiste, de Adevarul" si de Toma Dragu
si Barbu Eftimiu, din grupul socialist roman din Paris, a dus
la descoperirea amestecului agentilor Vasile Daschevici (mai
tarziu ajuns chestor in policie), Banciulescu, A. Reichmann
(care a incercat sa faca si literatura sub pseudonimul A. Dopregatit
minic), s. a. in acest atentat, ca si in complotul
ulterior
contra regelui Carol I.
Policia de siguranci care forma o simply direccie", fara
mare importanci in Ministerul de Interne, avea nazuinca sa
constitue o institutie de sine statatoare, cu buget aparte, cu
funccionari multi si sinecuristi si mai multi. Si a reusit. Pentru
justificarea raciunii de a fi a unei asemenea institucii, ea punea
la cale comploturi imaginare, atentate, etc.
Curand dupa atentat, Partidul Liberal a si creiat : Siguranca generals" dupa modelul Ohranei ruse, cu I. Panaitescu
in frunte, acelas director care infiltrase agencii sai in mai toate
organizaciile sindicale si politice socialiste.

Doua ore dupa atentat, se face o descindere la cercul

Romania Muncitoare" din Bucureti, de catre procurorul C.
Robescu, judec5.torul de instruccie Gh. Slatineanu, directorul
sigurantei I. Panaitescu, inspectori policienesti, comisari, agenci.
Se fac perchezicii si se ridica registrele miscarii, corespondenca,
procesele-verbale de sedinca ale organizaciilor muncitoresti si

chiar ale societaacii de ajutor mutual Munca", ce si avea se

diul la Clubul Socialist, din lipsa de fonduri proprii pentru
plata chiriei.
Sunt ridicaci dela domiciliul for si condusi la politie militancii : I. C. Frimu, D. Marinescu, Al. Oprescu, Gh. Cristescu, s. a.
Ministrii Vasile Morcun
fostul tovaras"
Tome Ste
227

www.dacoromanica.ro

Tian, Al. Djuvara, in persoana, le iau interogatorii spre a recunoaste pe atentator".

Din intrebarile for rezulta intentiunea de
implica in
atentat. In lipsa de dovezi, sunt lasati liberi.
A doua zi au loc perchezitii, confiscari si arestari in toata.
Cara. Organele administrative suspends din nou libertatile constitutionale, interzicandu-se intrunirile publice.
La Braila, Constanta, Iasi, Tulcea, T. Severin, Giurgiu,
Galati, Pascani, Focsani, Botosani, Bacau, Husi, R. Valcea,
Piatra Neamt, Vaslui, Campina, pretutindeni arestari, schingiuiri, confiscari, inchideri de localuri, dari in judecata si con-

damnari.

Legea scelerata. Prilejul era bine venit pentru guvernanti,

de a rapi dreptul de asociatie si de greva salariatilor Statului..
La 17 Decembrie 1909, Camera, iar la 18 Decembrie, Senatul trec in grabs urmatoarea lege. 0 redam in intregime, ca
documentare
e scura pentru a arata spiritul ce domink
clasa conducatoare, fati de clasa muncitoare, doritoare sa foloseasca libertatile constitutionale care le garanta : dreptul de
asociatie, de intrunire, etc. :

Art. I. .Functionarii, meseriasii, muncitorii si in fine,

orice salariat ai Statului, judetelor, comunelor si stabilimentelor

publice cu caracter economic, industrial si comercial, precum
si toti acei carora le este incredintata asigurarea unui serviciu

public de aceast5, natura, nu vor putea, sub nici un cuvant,

face parte din nici o asociatie profesionala, Fara autorizarea_
ministrului de care depinde.

,,Acei cari la 15 zile dela promulgarea legii de fata vor

declara ca se retrag din administratiunile din cari fac parte,
vor primi retinerile ce li se vor fi facut, daca regulamentuf
acelei administratitini ingadue aceasta.
Cad -sub jprevederile acestui articol toti functionarii
meseriasii si muncitorii cari se vor gasi in serviciu la expi-

rarea termenului de 15 zile, pomenite mai sus.

Art. II.

Libertatea muncii este garantata. Ori cine

prin violenta sau amenintari, va provoca sau va face sa dureze-

o incetare partiala sau totals a muncii, pentru a impune fie

muncitorilor, fie antreprenorilor sau patronilor o micsorare
sau ridicare de salarii, sau conventii diferite de acelea adoptate
228
www.dacoromanica.ro

pans atunci, este pedepsit cu inchisoare de-o lung papa la

doi ani. Daca acei ce s'au facut culpabili de acest delict, nu
fac parte din personalul stabilimentului in care s'a produs
greva, ei se vor pedepsi cu maximul pedepsei.

Aceste infractiuni se vor judeca de urgenta in prima

instants de catre judecatorul de ocol.
Art. III. Judetele, comunele si stabilimentele publice
sunt indatorate ca, in termen de doi ani dela promulgarea
legii de fatal, sal creeze, data nu au Inca, Case de ajutor i
asigurare pentru accidente si batranete a functionarilor, meseriasilor si muncitorilor, si in genere, tuturor salariatilor din
serviciile lor, intrucat intra in categoria celor dela art. I."
la 25 Decembrie 1909
0 saptimana dupa aceasta
Directia C. F. R. cral urmatorul ordin ukaz, care intrece in
reactionarism legea scelerata, rapind cefer4tilor foate drepturile

constitutionale.

1. Vor fi destituiti din serviciu :

a) acei functionari, lucratori, meseriasi si lucratori nemeseriasi, cari vor fi dovediti ca fac propaganda printre personalul
c. f. r., sau printre personalul strain de administratie c. f. r. pentru
provocare de greve, pentru incercare de Impiedicarea serviciului,

pentru participarea in intruniri sau societati cari turbura ordinea publics, sau urmaresc sdruncinarea organizatiei statului
precum si pentru provocare de dezordine ;

b) acei cari dupa data de 8 (21) Ianuarie 1910 vor fi

dovediti ca continua a face parte ca membri ai asociatiunilor

sindicaliste satT altele de aceiasi natural ;

c) acei cari deli pans la data de 8 (21 Ianuarie 1910)

vor fi facut declaratie ca s'au retras din asemenea asociatiuni,
vor fi dovediti ulterior ca au ramas totusirmembri participanti.
2. Functionarii, lucratorii, meseriasii si lucratorii nemeseriasi cari la data de 19 Decembrie 1909, (1 Ianuarie 1910)
se gaseau membri ai asociatiunilor sindicaliste, sunt obligati
sal declare in scris pang la data de 8 (21) Ianuarie 1910, ca
rentmta de a mai face parte din sindicate, in care caz

isi vor putea continua serviciul for mai departe, sau ca din
contra, renunta la serviciul tailor ferate, pentru a ramanea
membri in sindicat si in acest din urma caz, ei vor fi considerati ca esiti din serviciu de bung voe.
229

www.dacoromanica.ro

3. Personalul destituit pentru motivele aratate la punctul 1,

litera a, b, c, precum si cel retras de buni voe conform puncrului

2, nu vor mai putea fi reprimiti in serviciul administratiei

C. F. R.., iar retinerile ce li s'au facut din salariu la fondul Casei de ajutor, timan, conform statutelor, proprietatea acelei case.
4. Personalul care la data de 19 Decembrie 1909 (1 Ianuarie 1910), se gasea ficand parte din asociatiuni sau societati recunoscute ca persoane morale precum Soc. funct. publici,
Soc. politechnica

in societatea Locomotiva, sau din alte

societati cu caracter stiintific, literar, muzical, cultural sau

economic, nu este vizat de circulara de fats, intrucat nici legea
nu le-a avut in vedere.
5 Pentru intregul personal aflator astazi in serviciu i se
impune obligatiunea de a nu se inscrie pe viitor, in nici un
fel de asociatie i de a nu lua parte la intruniri cari nu sunt
de natura celor aratate la punctul 4, fara ca mai intai sa ficerut voe directiunii gener'ale si sa fi capatat in urma autorizatiunea cuvenita, sub pedeapsa, la din contra, de a fi departat
din serviciu.

Pentru a se putea aduce de urgenta la indeplinirea dis-

pozitiunile de mai sus, se vor dresa liste in cari se vor trece

numele personalului cu declaratiunile acute de danii, insotite
eventual i de demisiile celor ce vor si se retraga din serviciu,
in termenul acordat prin circulara de fats ".
Instructia amanuntita a atentatului contra primului ministru
i desbaterile judiciare, fac dovada peremtorie ca miscarea soc

cialista nu a .avut nici un amestec in actul ntcugetat al lui

Stoenescu-Jelea, care nu facea parte din organizatiile muncitoreti, el fiind
dupi cum am aratat mai sus
un anarhist

izolat, manevrat de un grup de teroristi", agenti acoperiti

ai

Sigurantii Generale.

Casa Poporului". La 29 Ianuarie 1909, muncitorimea

socialists din Capita la is iniciativa cladirii unei case proprii,
sub denumirea Casa Poporului".
Munca depusa i pilda data de socialist ii din Austria i
din Belgia, care-i aveau localurile for proprii pentru adapostirea cluburilor politice, sindicatelor, cooperativelor, ziarelor,
editurilor muncitoresti, au gisit un ecou indreptatit in inimile
socialitilor din tara noastra.
230

www.dacoromanica.ro

Ideea a pornit dela militantul

Mihail Constantinescu, functionar
comercial,

care era animat si

de

un robust spirit gospodaresc.

Comitetul de initiative, sub
prezidentia lui I. C. Frimu, se compune din reprezentatii urmatoarelor

.-

organiztiuni : Uniunea socialists,

Comisia generals a sindicatelor,

cercul Romania Muncitoare" din

Bucuresti, Consiliul de administratie al cooperativei, al ziarelor de
breasla si ale diferitelor sindicate
muncitoresti, ce functionau in Ca,

'-

'Jo

pit al5..

In entuziasmul organizatiilor
care subscriu primele fonduri de
constituire, se hotaraste a se da
Casei Poporului", forma juridica

a unei societiiti cooperative pe

TOMA DRAGU

acfiuni, subscriind cei mai multi muncitori salariul pe-o zi.

Ani dearandul se aduna fonduri si abia la 29 Octom

brie 1914, se da de Trib. Ilfov, sectia comerciala, autorizatia
legala de functionare, societatii cooperative pe acfiuni Casa_
membri fondatori fiind : Toma Dragu, dr. Ecaterina Arbore, dr. C. Racovski, C. Titel Petrescu, Al. Nicolau,
Alexandru Dobrogeanu-Gherea, I. C. Frimu, Gh. Cristescu, Al.
Constantinescu, Mihail Constantinescu, Dr. C. Ottoi, Gh. Macarie, D. Pop, Gh. Oprescu, Th. Iordachescu, Apostol Niculescu,
Poporului"

C. Popovici, I. Branisteanu, Spiridon Georgescu, Iordan Ionescu,

Vasile Georgescu, Spiridon Calu.

Redactor al actului: avocat C. Titel Petrescu.

Mai tarziu, societatea Casa Poporului" a luat forma ju
ridica a societatii anonime pe actiuni, extinzandu-si activitatea
prin cumpararea de imobile in Bucuresti, Campina, Galati,
Braila, Iasi, Piatra Neamt, care au servit de sedii tuturor organizatiilor socialiste din tars.
FRANCISCO FERRER. Solidaritatea constiintei umane.
La 1 Octombrie 1909 este asasinat, in Spania, unul din cei mai
2M
www.dacoromanica.ro

activi propaganditi liberi cugetatori, apostolul invitamantului

rationalist, Francisco Ferrer.
El a fost omorat in urma uneltirilor bisericii catolice,
aceeai care cu secole in urma avea Joe contiinta inchizitiile si

autodafeul, arderea pe rug a lui Giordano Bruno, a lui Jean

Huss i Vanini.
Asasinarea lui Francisco Ferrer a impresionat intreaga cone
tiinta universals.
Alaturi de Internationala Socialists, miscarea muncitoreasca

din Cara noastra a ridicat glasul ei de infierare a reactiunii

spaniole 'i bisericii catolice care nu guvernau decat multumita
atunci,
ignorantei i obscurantismului teologic in care zacea
poporul spaniol.
ca i acum
Intruniri mari in Capita la, la Iasi, Galati, Braila i in general in toate centrele muncitoresti au preamarit viata de apostol
a martirului dela Barcelona, a carui activitate era data ca pild5.,
in lupta pentru desrobirea spirituals de prejudecatile religioase.
Socialismul roman
nu ramanea insensibil
la nimic ce se petrecea
chiar peste granitele
t5.rii. El era solidar cu
suferinta universals i
contiinta lui se revolta

contra tuturor faradelegilor, on unde s'ar fi

comis aceste
legi.

fara,de,

CONGRESUL

DE CONSTITUIRE

A PARTIDULUI SO,

CIAL,DEMOCRAT

(1910) . -- In zilele de
31 Ianuarie, 1 i 2 Fe-

FRANCISCO FERRER
Desen de A. Delannoy

bruarie 1910, are loc

in Bucureti

232

www.dacoromanica.ro

sala

' 7 ,,

74 TArr3WAFW:...

-''Fa, *A
.

-111K
'

C.

Dela stamp la dreapta : Tenescu, lordan lonescu, I. C, Frimu, Al. Oprescu, AI, Stenos., Gh, Cristascu, Pano0 'strafe Dumitru Marinescu

www.dacoromanica.ro

congresul de constifuire a Partidului Social-Democrat

i congresul sindical.
Opp ler

Partea principals a desbaterilor a fost privitoare la infiin-

tarea Partidului, sau mai bine zis, la transformarea vechei

Uniuni Socialiste in Partid i la alcatuirea programului noului
partid.
Ceeace a grabit constituiree partidului politic at munci-

torilor din Romania, a fost situatia generals politica a tarii,

scelerata
impotriva lucratorilor statului
legea de exceptie
si insasi desvoltarea micarii clasei muncitoare organizate.
La congres au luat parte : 94 delegati, reprezentand 20
localitalti si 47 organizatiuni. S'au primit nenumarate telegrame

i scrisori de aderare, din taxa

din strainatate, dintre cari

trebue sal semnalam scrisorile lucratorilor ceferiti i scrisoarea

soldatilor din reg. Vlaca Nr. 5 cari zaceau in ocria, condamnati in urma riscoalelor taralneti din 1907.

Mai reamintim doui scrisori; una din partea lui G. GriCernauti, deputat socialist roman in Camera
(Reichsrat) din Viena i scrisoarea viguroasa, de indemn i indrumare socials a dr. C. Racovski, aflat in surghiun peste granite.
gorovici, din

Dupe lungi si aprinse discutiuni, cari au durat doua zile

(4 edinte de zi si una de noapte), s'a votat programul Partidului.
un rezumat
Programul cuprinde o introducere teoretic5.
al ideilor socialists
si o ochire asupra starii economico-so-

ciale a faith noastre ; unneaza programul de reforme, impartit

in trei capitole : politic, economic 1 agrar. Programul agrar
a fost adoptat in mod provizoriu, ramanand ca in urma Comitetul Executiv al Partidului sa numeasca o comisiune, care
8al alcatuiasca programul definitiv ce trebuia prezentat spre
aprobare viitorului congres.
Ziva a treia a congresului a fost consacrata micarii sindicale. In afara de rapoartele obinuite, unul din ele a privit
prigonirile indurate de muncitori sub guvernarea liberals, S'au
stabilit diferite norme in organizarea i propaganda sindicala,
etc. In sedinta de noapte, s'a stabilit raportul dintre miscarea
sindicala i cea political, s'a discutat asupra ziarului Romania
Muncitoare" i a Cercului de Editura Socialista, asupra coo
perativelor i Casei Poporului" si s'au votat motiunile si rezolutiunile de inchidere a congresului.
233

www.dacoromanica.ro

Intreaga press, cea independents, cat si cea de partid, a

congres. Programul noului
partid al clasei muncitoare a fost analizat si criticat. Aceasta
dat o mare insemnatate acestui

trada ingrijorarea clasei stapa'nitoare fats de noul spirit de desteptarea al muncitorimii.

Iata expunerea de motive a noului program :

Partidul Social-Democrat din Rominia se inspire din ideile
socialismului stiintific si din principiile de program si tactics
elaborate la congresele socialiste internationale. El urmareste

desfiintarea exploatarii muncii sub orice forma si inlocuirea ei

prin socializarea mijloacelor de productie, inclusiv solul, a mijloa-

celor de transport si de schimb. In acest scop, Partidul SocialDemocrat vrea sa cucereasca puterea guvernamenta1a ca unul din
mijloacele de prefacere socials.
Ca baz5. a activitatii sale, Partidul Social-Democrat admite
lupta de class si solidaritatea internationa15. a lucratorilor.
Lupta de class nu va dispare nici prin tagaduirile intere-

sate ale unora, nici prin incercarile nu mai putin interesate ale
altora de a o slabi, propoviduind armonia socials intre clase_

Lupta de class e un fapt. Ea exists. Dar pe cand clasele dominante o intrebuinteaza pentru consolidarea dominarii si exploatarii lor, proletariatul o intrebuinteaza pentru desfiintarea
acestei dominari si a oricarei exploatari.
Atat prin scopul cat si prin metoadele sale de lupta, Partidul Social-Democrat se pune in opozitie hotarita cu toate partidele burgheze, a caror activitate nu trece de marginile socie-

tatii actuale. Intrucat lupta pentru complecta prefacere a societatii, Partidul Social-Democrat este un partid revolutionar,
pe cand toate partidele burgheze, atat cele reactionare cat si
cele mai democratice, raman partide de conservare ale starii
de lucruri de ast5.zi.
In istorie, Partidul Social-Democrat apare ca expresiunea
cea mai desavarsita a miscarii muncitoare. El apara interesele
generale si permanente ale proletariatului manual si intelectual dela orase si dela sate, din industrie, agriculture, comert,
transport, din intreprinderile particulare, cat si din cele ale
statului, facand abstractie de deosebirile profesionale cat si de
cele de neam, religie sau sex a diferitelor categorii de proletari.
In Romania, ca si in toate tarile moderne, miscarea mun234

www.dacoromanica.ro

citoare este un rezultat firesc al desvoltarii economice, in cursul

careia capitalul, sub toate formele lui de capital uzuar, industrial, comercial sau agricol, zdrobeste, prin legea neinlaturabila
a concurentii, mica productiune, expropriaza pe meseriasi si ta,
rani, marind astfel necontenit randurile proletariatului.
Munca fiind singura sursa de crestere a capitalului, el
alearga oriunde o gaseste abondenta si eftina. Unii dupe altii,
cad sub exploatarea lui micii proprietari de eri si proletarii de
astazi, batrani, femei si copii, muncitori nationali si muncitori
straini. Sub gestul lui atotputernic cad frontierele dintre state,
barierile dintre orase si sate, tarmurile dintre uscat si ape
el alearga dintr'o taxa intealta, din comert in industrie,
din industrie in agriculture, din sol in subsol, cucereste teritorii, rauri si oceane, pregatindu-se acum sa eucereasca si aerul,
spre a exploata noile mijloace de transport. Semnul caracteristic al regimului capitalist ramane productiunea pentru schimb
si vanzare, contrar celor ce se petreceau sub regimurile trecute cand productiunea avea ca scop principal indestularea
nevoilor producatorului. Rezultatul schimbului capitalist este

piata mondiala unde se scurg produsele pentru vanzare din

toate tarile.
Desvoltarea capitalismului nu se margineste insa numai a
desparti societatea in doui clase : exploatatori si exploatati,
impingand in randurile celei din urma elementele din mica

burghezie si taranime, marind astfel armata celor ce n'au nimic, deci a acelora ce nu vor avea nimic de pierdut din desfiintarea proprietatii capitaliste ; el contribue si la educatia socialists a muncitorilor, adunandu-i in vaste ateliere si fabrici,
unde exists cea mai riguroasi diviziune a muncii, desvoltand
astfel in ei sentimentul solidaritatii, obisntindu-i cu munca
asociata,
creind astfel una din conditiunile necesare pentru
organizarea unei productiuni socialiste.

Regimul capitalist a dus desvoltarea fortelor productive

la un grad care nici nu se banuia in trecut. Astfel el creaza
conditiile psihdlogice si materiale pentru infaptuirea societatii
socialiste. Pe zi ce merge, capitalismul isi tagadueste propria
lui necesitate. Dace el a impins la desvoltarea industriei, comertului si agriculturii, la progresele uriase ale stiintii si ale
tehnicii ; daci a sfaramat cadrele economice si politice ale feudalismului, dace a revolutionat toata viata socials si intelec235

www.dacoromanica.ro

tuala a popoarelor pe cari lma t5.rit dupa sine

el se arata,
in acelas timp, tot mai incapabil ca sa inlature consecintele
modului sill de productiune, precum sunt : crizele economice;
risipa nebuna a muncii si a produselor ; mizeria masselor cu
tot cortegiul ei de crime, boli si sinucideri; antagonismul intre
popoare, cu militarismul si r5.zboaele

ce-1

urmeaz5.; 5i, insfarsit,

luptele Intre clase, cu toate urmarile lor.

Astfel, capitalismul apare neputincios de a stapani fortele
economice si sociale pe cari el insusi
dezlantuit, asa ca
dintr'un factor de progres economic si social, devine insasi
piedica lui cea mai mare. Fortele producatoare, cari prin comert si industrie au scos capitalismul din scuticele evului mediu,
se r5.svr5.tesc acum Impotriva lui, aratand ea numai organizarea socialists a productiunii este singura forma socia15. care
va asigura dezvoltarea for armonica in folosul Intregii omeniri.
* * *

Supraproductiunea de marfuri din tarile industriale sileste

pe capitalisti sa saute, pentru desfacerea prisosului, noui piece
de consum ; iar enorma Inmultire de capitaluri, in tarile capitaliste Inaintate, impinge pe capitalisti a le cauta plasarea In alte
tari ramase in urma cu desvoltarea economics. Noi vedem astfel
cum capitalismul atrage tot mai mult in sfera, acciunii sale, nu
numai tarile Inapoiate din Europa, dar si tarile celorlalte continente aflatoare Inca in stadiul barbariei.
Romania, Cara buns feuda1a inca pe la mijlocul veacului
trecut, se af1a de atunci atrasa in ruajul evolutiei capitaliste.
Din productiune pentru consum, productiunea noastra agricola
s'a transformat in productiune de marfuri, in productiune pentru
export. Inca dela tratatul din Adrianopole dela 1829, care garanta libertatea netnarginit5." a comertului pe Marea Neagra,
Romania a intrat in acest vartej al desvoltarii capitaliste. Cu
toata piedica ce raporturile feudale si semi-feudale au pus, si
pun si ast5.zi, comercializarii si industrializarii Romaniei, capi-

talizmul a facut progrese mari in tara noastra, dand nastere

tuturor fenomenelor nedesp5.rtite de el. Intre altele, el a creat
si miscarea muncitoare, asupra c5reia in ultimul timp s'a concentrat atentia publicului si a oamenilor de stat duff Romania.
Desi relatiile intre proprietarul de pamant (vechiul boier)
si taran (vechiul cracas) s'au pref5.cut numai la suprafat5 toat5.
236
www.dacoromanica.ro

organizatia economico<sociala a tarii capata un caracter din ce

in ce mai pronuntat capitalist. Statul, organismul administrativ
al tarii, a ajuns la o desvoltare tot atat de complex4 ca si in
statele capitaliste cele mai Inaintate. Bugetul sff datoria publics
enorma. a Romaniei, cari intretin o birocratie parazitara, ce
mereu se inmulteste, sunt o greutate insuportabila pentru mijloacele productive ale tarii. Actasta povara colosala, asezata pe
umerii slabi ai unei tari semi-feudale, ar trebui 6, se prabu-

seasca, daca statul n'ar avea putinta de all crea noi resurse

de existents, favorizand industrializarea tariff sff deschizind capitalismului toate izvoarele ei de bogatie.
Astfel, la tendinta de expansiune, inerenta capitalului, atat
celui din strainatate cat sff celui format in tara, se adauga necesitatea, neinlaturata pentru stat, de a introduce si mari raporturile
capitaliste, sub pedeapsa de a se vedea oprit in functionarea sa.
Dezvoltarea Romaniei in directia capitalizmului e deci o
necesitate politica, economics sff sociala, pe care nimic nu mai
e in stare s'o inlature ; sff pe zi ce trece, necontenita inmultire a relatiunilor noastre cu statele capitaliste, in mijlocul carora
ne aflam, relatiuni de ordin comercial, politic, cultural, etc.
deschid tot mai larga calea introducerii noului regim. Rezultatul
acestei desvoltari este, pe de-o parte, Crearea unei clase proletare industxiale, relativ putin numeroasa. Inca, dar al carei rol

in productiune o face tot mai constienta si mai matura

ceste ; iar pe de alt5, parte, diferentiarea categoriilor sociale in
sa'nul populatiei rurale, formarea unei burghezii satesti sff stergerea tot mai vault a caracterului feudal al relatiunilor dintre
proprietari sff t5.rani, relatiuni tie servaj destul de vii Inca si
cari pe Incetul fac loc unor relatiuni de salariat, analoage celor
ale lucratorilor industriali.
Aceasta desvoltare a formelor economico-sociale capitaliste,

se opereaza la noi vrind-nevrind, sub impulsul diferitelor clase

interesate Intr'un fel sau altul la aceasta desvoltare.
Pe cand insa celelalte clase Imping la dezvoltarea formelor ca-

pitaliste, numai in vederea satisfacerii intereselor proprii ale

clasei lor, nesocotind interesele generale ale natiunii, clasa proletara e singura care, aparand interesele ei particulare, apara
totodata sff pe cele ale tuturor claselor apasate, cum si interesele generale ale tarii, de desvoltare pe calea progresulul si a
civilizatiei.
237
www.dacoromanica.ro

Astfel, intre altele, burghezia birocrata a impins Romania

pe calea desvoltarii capitaliste, cerandu-i aparatul de stat bur
ghez, disproportionat de complex, dar cu pretul ingreuerii tarii
cu biruri ruinatoare. Bugetul statului, cu serviciul datoriei publke, protectionizmul lui economic sub toate formele : tarifuri
vamale, prime de incurajare, concesii, privilegii acordate-industriei locale, apare ca o pompa aspirants care scoate mijloacele
din buzunarul contribuabililor si consumatorilor pentru ca sa
le verse in casele capitalului. Sistemul impozitelor, dintre cari
cele indirecte intrec cu mult pe cele directe, arata aceiasi vointa

a statului de a cruta clasele stapinitoare, aruncand greaua povara a intretinerii lor pe spinarea masselor.
Nemultumit a exploata massele ca contribuabili si consumatori, statul, in scop de a mari resursele sale, recurge la
exploatarea directs a muncii infiintind regiile si monopolutile.

In aceasta noua functie a sa de patron, statul se arata si risipitor al banului public,

intreprinderile lui fiind rau or
ganizate,
lacom de munca eftina si netolerant fats de
personalul sau. Exploatand situatia sa privilegiata de detinator
al puterii legiuitaare si executive, statul-patron tagadueste cu
cruzime salariatilor sai drepturi egale cu cele ale salariatilor din industria privata. Si insfirsit, personalul statului, fiind
recrutat din doua categorii deosebite, din burghezie cind e
vorba de birocratie propriu zisa, si din popor cind e vorba
de impiegati si lucratori, statul se poarta fats de ei in doua
roduri deosebite. Cei dintai, facind parte din clasa stapanitoare, sunt favorizati, pecand cei din urma sunt impilati si
asupriti. Deadtia Partidul Social-Democrat cere acordarea de
drepturi si libertati profesionale pentru lucratorii si impiegatii
statului si introducerea alesilor sindicatelor personalului monopolurilor in conducerea lor.
0 alts parte a burgheziei a creat fabrici la adapostul
unor vami exagerate, exploatand peste masura pe consumatori,
prin cartele si trusturi. De asemenea si restul burgheziei noastre,
adica burghezia nepriveligiata, fie cea strains, care fructifica
capitaluri introduse de peste granita, fie cea evreeasca, artificial mentinuta in categoria strainilor, nu se conduce in interesele sale deck de interesul profitului si putin ii pass de traiul
si de soarta lucratorilor. Iar meseriasii si micii maistri, aserviti
de marele capital si zilnic amenintati de el in existenta lor,
2380

www.dacoromanica.ro

cer si ei statului s le vie intrajutor cu mijloace contrarii intereselor de desvoltare ale tarii.
Singur proletariatul, interesat si el la desvoltarea regimului
capitalist, se opune din rasputeri ca aceasta transformare sa
se opereze cu sacrificiul vietii si bunei stari a marii multimi
muncitotre din aceasta tail. El e deci singura clasi care,
ajunsa la con;tienta politics, poate grupa in jurul sau pe toate
celelalte clase apasate si sa le conduca pe "calea progresului
pentru intreaga natiune.
Legile de represiune sau pretinsele reforme prin cari guvernele cred ca vor inabusi aspiratiunile lui, nu pot decat
sporeasca increderea ce are in sine, in fortele sale si in
triumful sau final. Ca dovada a acestei vointe de a fi si de a
lupta este infiintarea Partidului Social-Democrat.
*.

Partidul Social-Democrat este reprezentantul politic al proletariatului din Rominia.

Partidul Social-Democrat, internationalist prin firea sa, du-

pa cum internationaliste sunt raporturile capitaliste ce au dat

nastere proletariatului romin, e deci singurul partid cu adevarat national, caci el apara si reprezinta interesele tuturor
claselor oprimate ale natiunii, indrumandu-le la lupti pe calea
perfectionarii civilizatiei capitaliste, menita a face loc mai
tarziu unei civilizatii mai desavarsite
civilizatia socialisti.
Ca atare, Partidul Social-Democrat va lupta, cum lupta partidele socialiste din toate tarile,
nationale.

contra oricarei subjugari

Solidaritatea lucratorilor de toate religiile, de toate neamurile si din toate tarile, este nu numai cel mai inalt principiu
de etica la care a ajuns omenirea, dar si o conditie absolut
trebuincioasa atat pentru dezrobirea muticii, inlaturarea razdaca consideram
boaelor si conflictelor intre popoare cat si
pentru introdunumai activitatea zilnica a proletariatului
cerea unei serioase legislatii ocrotitoare a muncii, reusita grevelor, boicoturilor si celorlalte actiuni colective ale proletariatului.
Astfel Partidul Social-Democrat, national

democrat in

intelesul cel mai adanc at cuvgntului, se deosebeste de toate

celelalte partide, care sub firma de nationale ascund interesele

239

www.dacoromanica.ro

str5.mte ale unei clase sau clice, date drept ale natiunii. Chemand la viata politics si cultura Intreaga natiune si mai cu
seams clasele ei orasenesti si satesti, cele mai de jos, tinute in
Intuneric si apasare, el se sforteaza a le face constiente spre a
lua ele insile in maini destinele Romaniei si a-i crea un loc
de vrednicie si fericire in mijlocul popoarelor infr5.tite si eliberate de sub jugul capitalizmului,
La aceast5. lupta el cheama nu numai proletariatul dar si
clasele straturilor sociale cari sunt amenintate de acelas -capiadica pe
talism si de aceiasi putere istovitoare a statului
micii producatori dela orase si dela sate.
Iar pink la desteptarea tar5.nimii la viata publics, Partidul
Social-Democrat se socoate ca pav5.za ei cea mai sigura, protec-

torul ei natural, acela care trebue sa ridice revendicari pentru

dansa si sa abata dela ea samavolnicia si ilegalitatea.
In fine, emanciparea iz,raelitilor pamanteni, care a fost
ceruta de primele noastre generatii liberale si a fost promisa
Eui'opei, inca acum 30 de ani, Partidul Social-Democrat roman
o Inscrie in Programul sau. Caci social-democratia romans, ca si
social-demogratille tuturor natiunilor, nu se lupta numai contra
ap5.sarii si exploatarii muncitorilor salariati, ci si impotriva
oricarei exploat5.ri si apasari, indrepte se ele contra unei clase.

unui partid, unui sex sau unei rase.

Pasind la lupta in aceast5. directie, Partidul Social-Democrat

din Romania Isi di perfect de bine seama de piedicele deosebite ce i le pune in cale starea inapoiata a tarii, adica r5.masitele de raporturi Invechite din vremea iob5.giei. El Isi mai da
seama ca institutiile si legile burgheze pang acum introduse,
sunt departe de a fi devenit parte organics din viata societatii
romariesti si ca ele figureaza Inca in mare parte cu numele,
pe cand la baza vietii noastre nationale isi mai continua existenta

raporturile feudale. El stie dar ca intra in a sa misiune de

a face ca institutiunile si legile occidentale introduse, sa inceteze de a fi o fictiune si sa fie realizate si practicate. Punandu-se deci pe terenul acestor institutigni si lei, ca un progres
c5.'stigat si tinzand a pune poporul in exercitiul for efectiv, el
stie ca indeplineste o insemnata parte a operei sale revolutionare in aceasta tars.

Ca o ad5.nca.' necesitate isvorita din fr5.m5.nt5.rile i luptele

proletariatului industrial din Romania, rasare astazi noul Partid

240

www.dacoromanica.ro

No. 10

PRETUL 1 LEU

Mai 1908

iTo 11U L 00 a I.

(D)

MIL I, VOL. 11

fievistci Linarci

liffirJ7Ni;r1

UMA RUL
C Dobrogeanu-Gheres.
Ira mic raspiins la
mica recenzie

241

Post-scriptuni sail cu. 251

vinie name
.

Maxim Gorki
2aid

KsrL Marx
primitive

()ruin-

275

Acumularea
.

279

Gustav Eckstein

Lupta

de clase si ev"Iutia
288

Rdul

Paul Lafargue Determinismul economic . 291

lose! Steiner-Paris . Sin.

dicalismul (motes 312

Cyril . Socialism internationalist si Nationalism democratic . 316
.

CRONICA. Politica din

Idlottrit : Domnia legilor 324..Af *area Soci(desk?: Alegerea din Bel-

gia de I. S. 325Succesul partidului social-de-

mocrat prusian do V. 326

Afiem-ra Sindica 41 : Sindicatele ungare in 1902,
327.

Redaelia ei Administrant'. Taal. Sir. Sft. Teodor 31.

Coperta exterioar5 a revistei VIITORUL SOCIAL"

www.dacoromanica.ro

Social Democrat, vlastar al vechii radacini socialiste, pe care

nimic n'a putut,o distruge si considerand ca patrimuniu legitim
al ,sau, pe langa adevarurile socialismului stiintific, traditiunile
si intreaga literatura socialists romans de treizeci ani incoace."
Am redat in intregime expunerea de motive a programului
Partidului Social-Democrat din 1910, fiindca in tl se reediteaza
principiile fundamentale ale socialismului, aplicabile in tam
noastra.

Din program, am redat numai punctele de revendicari, fail

comentariile ce le insotesc (pentru a nu indica textul carpi).

Din lectura acestor programe, cititorul isi poate da seama
de maturitatea politics a clasei muncitoare la aceasta epoca,
miscarea socialists romans anticipand asupra tuturor marilor
reforme ce s'au infaptuit ulterior, in buns parte, sub influenta
actiunii masselor populare din Cara noastra.
Programul ram'ane nemodificat la congresele ulterioare, din
1912 si 1914, in cari doar ordinea de zi e modificata.

Un eveniment insemnat in literatura

NEOIOBAGIA.
socialists dela finele anului 1910 e aparitia cartii Neoiobigia",
datorita marelui teoretician al socialismului roman C. Dobrogeanu,Gherea.

Gherea, care expusese, in polemici rasunatoare cu vechii

junimisti, ratiunea de a fi a miscarii socialiste in Romania si
mai apoi, in polemicile cu C. Stere si G. Ibraileanu dela Viata
Romaneasca", principiile socialismului in farile inapoiate, exa,
mineaza in aceasta noua carte chestiunea agrar5.

Cu date si fapte ce nu pot fi tagaduite, Gherea demon-

streaza ca legea de improprietarire dela 1864, cu toate bunele

intentii ale autorilor ei (Domnitorul Al. I. C. Cuza i Mihail
Kogalniceanu), n'a eliberat taranimea de sub jugul apasitor si
ca, dimpotriva, datorita politicianismului din tam noastra, destra,
balarii si autoritarismului administratiei, prin aceasta lege si prin
legile agrare, ulterioare, laranimea a fost dusa intr'o noua robie,
neoiobSgia,
regim agrar hibrid si monstruos, care impletea
pe spinarea taranului relele a doua regimuri : al regimului feudal
si al regimului burghez,capitalist.

In ce consta starea de neoiobagie a taranimii noastre (e

vorba de epoca premergatoare razboiului dela 1916,1918 si deci
241

16

www.dacoromanica.ro

inainte de exproprierea latifundiarilor si improprietaririi taranilor dela 1919) ?

Neolobigia este o intocmire economical si politica, socials
agrara, particulars tarii noastre si ea se rezuma in patru termeni :
raporturi de productie, in burial parte iobagiste, feudale ;
,,o stare de drcpt liberalo-burgheza, prefacuta in iluzie si
minciuna, lasand pe taran la discretia stapanului ;
o legislatie tutelars, care decreteaza inalienabilitatea palmanturilor tarinesti si reglementeaza raporturile dintre stapani si
muncitori, raporturi isvorite din cei doi termeni de mai sus ;
in sfarsit, insuficienta pamantului micului proprietar
taran, pentru munca si intretinerea familiei sale, fapt care-I
sileste sal devina vasal al marei proprietati".
Si Gherea indica solutii imediate : desfiintarea tuturor rams
sitelor iobagiste, promovarea desvoltarii capitaliste si introducerea
regimului burghez, egalitatea inaintea legii, inlaturarea, cu un
cuvant, a alcatuirii subrede si parazita:re a oligarhiei noastre.

In studiul sau Neoiobagia", Gherea nu examineaza insa

numai chestiunea agrara in Cara romaneasca.
Prin prisma conceptiei materialiste a istoriei, el anahzeaza
problema desvoltarii capitaliste a R omaniei si legea evolutiei
tarilor inapoiate.

Epoca isforic5 capitalists e cea care impune Romaniei

prefacerea si care a facut din aceasta tars un stat modern".
In gospodaria naturals a agriculturii romanesti, care
produce nu pentru schimb, ci pentru indestularea- propriilor
nevoi, intervine inraurirea capitalismului occidental care, in
expansiunea lui industrials de dupa marea revolutie franceza,
ne smulge din izolarea noastra trecuta si ne introduce ca parte
integranta in plata mondiala, creata de capitalism. Astfel ajungem
o tars producatoare de marfuri, cu gospodarie baneasca. Exploatarea sporeste ()data cu trezirea de castig nelimitat a boerului,
industria casnica taraneasca e nimicita de concurenta produ7
selor marei industrii, se introduc cai ferate, negotul creste,
relatiile cu Apusul ajung tot mai dese si impunandu-ni-se categoriile economice ale Occidentului, se iveste nevoia de a introduce si asezamintele politice corespunzatoare : se desrobesc
tiganii, taranul si lucratorul sunt declarati liberi, se introduc
institutii liberale : Constitutie, Parlament, Coduri cu legislatie
242

www.dacoromanica.ro

apuseana si astfel,
prin inraurirea capitalismului din afara,
ne prefacem intr'un stat modern".

Prin urmare, nu oamenii, cu dorintele si spiritul for de

imitatie din afara, hotarasc de mersul evolutiei sociale, ci forte
economise si sociale, mai puternice decat vointa oamenilor,
au facut sa se introduce noile intocmiri dela 1864 incoace,
impunand o intreaga transformare sociale si o modernizare a
noului stat roman.
Din istoria partidelor politice in Romania se cunoaste
ramura junimista mai cu deosebire,
critica conservatoare,
in frunte cu Titu Maiorescu, Petre Carp si Mihail Eminescu,

adusa tinerilor liberali dela 1848, bonjuristilor" cari au

invatat on au petrecut la Paris, unde vazand cultura, bogatia,
civilizatia incomparabila a Frantei si -au inchipuit ca toate
acestea sunt produse numai de institutiile ei si atunci be au
introdu si in taxa for ".
Gherea stabileste adevarul economic si istoric ca nu oamenii,

ci inraurirea capitalismului occidental a fost aceea care a pre,

facut din adancuri gospodaria naturals, iobaga, a tarii roma
nesti, aducand totdeodata si prefacerea corespunzatoare a ase
zamintelor politice.

Si in aceasta ordine de idei, Gherea trage concluzia ca

numai desvoltarea capitalist5 a tarii noastre poate aduce progresul economic si social.

Trebue deci, pe baze noui de productie, pe baze trans

produsele noa
stre nationale. Aceasta e problema problemelor tarii noastre".
formate, sa marim,

si Inca considerabil,

Si adaoga. :

Dace e adevarat ca viitorul tarii romanesti e la sat, e

insa tot asa de adevarat, ca viitorul satului e la oral si in
desvoltarea industrials a Orii. Viitorul tarii intregi e in indru,
marea ei catre o organizatie si in stare, asemanatoare cu a statelor occidentals ".

Finalul ascii ne da o large perspective asupra viitorului

catre care trebue sa ne indreptam.
In realitate o societate taranista at fi o societate inapoiata
si economiceste si politiceste si culturaliceste. Ar lipsi din ea,
ce -i dreptul, sbuciumul si framantarea societatilor moderne, dar
in schimb ar lipsi si cultura mintala si sufleteasca, sperantele
243

www.dacoromanica.ro

mari, lumina ce rasare din aceasta lupta si din acest sbucium ;

iar in locul for ar domni moravuri crude, raporturi omenesti
semibarbare, orizonturi stramte. 0 societate bazata pe cultura
mica agrara si pe industria casnica taraneasca ar fi Cara mite
riei economice si deci si culturale si morale si nationale.

0, nu. Nu o societate poporanisto,taranista poate si fie

i nu numai societatea cea reala, dar nici cea

idealul nostru.

romantico,ideala.

0, nu. Nu in staulul unde se rumega atat de linistit, unde

se vegheaza atat de domolit si potolit, si nu in curtea din dos
unde gainile, ratele, glstele, scormonesc pamantul, cocosii vest
tesc zorile i unde Rostand a gasit material si inspiratie pentru
poema sa pasareasca.
nici intr'o societate rustico-idilica poate fi idealul nostru

i al tarii.
Acolo unde fierbe viata si lupta, acolo unde strighul strident al sirenei cheama multimea muncitoare la muna, acolo
unde muck muncitoare in mine rascolesc maruntaele Oman,
tului, unde ciocane uriase spulbera blocuri de otel, unde padurea de cosuri inaltata spre cer anunta isba,nda si victoria
muncii omenesti asupra naturii, unde vapoare uriase spinteca
oceanele, acolo unde in orasele gigantice se sbat si se izbesc
pasiunile, se lovesc si se ciocnesc ideile, se plamadeste cultura
formidabila de azi si cea imensa de maine, acolo unde fierbe si
spumega lupta uriase dintre munca si capital, din care trebue
sa nasca o lume noua... acolo si numai acolo poate fi idealul
nostru si al tarii. Toata framantarea si lupta si sbuciumul urias
si neincetat de acolo nu sunt durerile care vestesc apropierea
mortii, ci sunt framantarile uriase si durerile nasterei...
Acolo naste viitorul I"
Procesul antimilitaristului AL Nicolau.

Tineretul din

miscarea socialists cultiva cu o nota predilecta campania anti,

militarists.

Nu scapa o ocazie, ca sa nu combats militarismul

primejdia,
pentru linistea popoarelor,
a inarmarilor
armatelor permanente.

si

Daca constiinta maselor populare din toata lumea ar fi

fost mai luminata asupra acestor primejdii, r5.zboaele ar fi fost
inlaturate.
Fara arme si armate nu se pot deslantui maceluri.
244
www.dacoromanica.ro

Armata a fost intrebuintata ca unelta a statelor tar i,

pentru ingenunchierea celor slabe i ca instrument al claselor
stapanitoare pentru infranarea revoltelor claselor muncitoare.
Cu armata, mai toti voevozii au pus stapanire pe domnie,
pustiind Cara.

Cu armata poporul nostru a fost robit de toate neamurile.

Cu armata s'a impus slavonismul i grecismul in taraf
Cu armata, unii s'au urcat pe tron ci altii, cum e Alex.
Ion Cuza, a fost doborit.
Pornind dela aceste idei, in fiecare an, toamna cand se

AL. NICOLAU li C. TITEL PETRESCU

opera incazarmarea noilor recruti, C. Titel Petrescu, Alex. Nicolau, tineri avocati, colaboratori la Romania Muncitoare",
scriau articole antimilitariste sub forma de scrisori catre recruti".
Scrisoarea catre recruti" din toamna anului 1911, a lui
Alex. A. Nicolau, a avut onoarea unei urmariri penale, la denuntarea publics facuta de oficiosul Partidului Liberal Vointa
Nationale ".

Un delict de opinie, dupe aproape o jumatate de veac de

viata, aparent, constitutionals, cu garantia libertatii de gandire
i de scris !

Dat judecatii in fata Curtii cu Jurati, pe temeiul art. 181

245
www.dacoromanica.ro

din codul penal, pe atunci in vigoare, pentru atatare la dezor,

dine", indemn direct la nesupunere", pretoriul Curtii cu jurati s'a
transformat intro inalta tribunal de unde avocatii inculpatului,
Toma Dragu, C. Titel Petrescu, M. Gh. Bujor, C. Mi lle si insusi
inculpatul, au desvoltat ideile lor, cu larga publicitate a gazetelor

de tiraj.
6 jurati pentru achitare
Curtea cu jurati, la paritate,
a adus un verdict de achitare, cu
sr 6 pentru condamnare,
tot rechizitoriul fulminant al procurorului Cezar Parteniu, unul
din cei mai eminenti membri ai parchetului Ilfov, mai tarziu
profesor de drept constitutional la Facultatea de Drept din
Bucuresti.

Justitia populara, prin verdictul achitator, de larga si generoasa toleranta si de bun simt, a unit glasul sau cu al celor
ce luptau, pentru garantia libertatilor publice, la baza carora
sta libertatea presei.
Editura socialista a publicat desbaterile integrale,
luate
dupa note stenografice,
ale acestui interesant proces, din
istoria
Procesul lui Gr. Dorobantu.

In acelas an are loc, la

Calarasi (Ialomita) si apoi la Curtea de Apel din Bucuresti,

procesul intentat cooperatistului-socialist Gr. Dorobantu, arestat

in satul Rosetti-Volnasi (Ialomita) si dat judecatii pentru in

stigatie". De fapt, activitatea lui Dorobantu se reducea la lu
minarea taranilor si incercarea propagandistica de a.i strange in
cooperatie. Socialismului nu-i era ingaduit insa sa patrunda la
sate, sub nici o forma, nici chiar aceea inofensiva a cooperatiei.
Militantul socialist si cooperatist e aparat la Tribunalul
Ialomita de avocatii Partidului : Toma Dragu, Traian Bellu (Cons-

tanta) si C. Titel Petrescu, iar la Curtea de Apel din Bucuresti, se mai alatura acestora si fostul tribun" N. Fleva,
intors in tars de la Roma, unde fusese exilat ca ministru plenipotentiar. Cu toata apararea, calda si convingatoare, dove
ditoare a nevinovatiei lui Dorobantu, justitia de clasa it condamna la 2 luni pedeapsa, ispasita la inchisoarea Vacaresti

DESVELIREA STATUII DOMNITORULUI ALEX. I.

In ziva de 7 Mai 1912 re

CUZA. Atitudinea socialistilor.
desvelirea monuloc la Iasi,
in prezenta regelui Carol I,
mentului lui Voda Cuza.
246

www.dacoromanica.ro

Evenimentul este un prilej

binevenit pentru miscarea socialist5. ca,
spre deosebire de
oficialitatea

dominants,

sa

scoata in relief opera democratia a celui mai de seams domnitor al tarii romanesti.
In Iasul care a fost leaganul
socialismului si de unde au pornit
reformele democratice ale lui
Voda Cuza si Ivphalache Kogalni,
ceanu, Partidul Social-Democrat
redacteaza un manifest si tine
o mare i ntrunire publics, la care
A

iau cuvantul Ion Sion, M. Gh.

Bujor, dr. Ecaterina Arbore (de,
legata clubului din Bucuresti) si
dr. L. Ghelerter-Pacurariu.
Manifestul glasuia, intre altele :

Dr. L. GHELERTER

Muncitori, Cetateni !
Inaugurarea statuii lui Cuza da prilej oficialitatii noastre
sa desfasoare un fast deosebit, sub care figura mare a detronatului Domn, va disparea cu. totul, Nu in cinstea memoriei
lui si inaltarea faptelor sale, se ridica arcurile de triumf si se
risipesc zeci de mii de lei cu. pavoazarea orasului, ci pentru cei
ce 1-au alungat din domnie,
denaturat si stricat opera_
Toata clasa noastra stapanitoare, toti cuvantatorii ei oficiali, vor cauta sa treaca in umbra meritele adevarate si reale
ale domnitorului Cuza, care a lovit in cler; prin secularizarea
averilor manastiresti, a lovit in boierimea proprietary si arendasa, prin impropriefirirea faraniior, si care, prin reformele
democratice, ce tindea sa faca, voia sa cheme poporul roman
la viata intreaga, politics, socials, cultural si economics a
Statului.

Cei ce-1 vor sarbatori astazi, sunt cei

ce

s'au pus dea-

curmeziul acestei opere de democratizare a tarii, inlocuind-o cu

reactionarismul ce ne inabuse in prezent si care vor cauta, ca

sub umbra marelui Domn, sa se tamaeze pe sine, nu sa-1 pre
mareasca pe dansul.
247

www.dacoromanica.ro

Miscarea socialists a -folosit prilejul desvelirii monumentului omului de onoare Vod5. Cuza, pentru a spune adevarul
istoric asupra marelui democrat si iubitor al poporului roman,
in opozitie cu domnia reactionary a lui Voda Carol".
In presa sa, ca si in intrunirile dela Iasi, Partidul Social

Democrat a scos in evidenta pe larg, opera lui Voda Cuza :

impropriethirea taranilor, secularizarea averilor m'anistiresti,
desrobirea tiganilor, umanitarismul in chestia evreiascii, amenintarea privilegiilor boeresti, etc., care a condus oligarhia la
detronarea Domnitorului.

Partidul Social-Democrat si
CONGRESUL DIN 1912.
Uniunea generals a sindicatelor rnuncitoresti tin un congres in
Bucuresti (sala Op ler) in zilele de 29 30 Iunie si 1 Julie 1912,
avand ca raportori :
1. Votul universal, raportor Toma Dragu ;
2. Tactica misc5rii, raportor dr. C. Racovski, insarcinat
si cu darea de seams a congreselor internationale ;
3. Legea meseriilor si legea

asigur5rilor, raportori C. Popovici

si Ilie Moscovici ;
4. Presa, raportor Teodor Iordachescu ;

5. Editura, raportor Ilie Mos

covici ;
6. Reorganizarea, raportor Gh.

Aft,

-.

Cristescu, care face i darea de

seams a congresului Partidului So
cial Democrat ungar, la care fusese

delegat.

r.

ii.
g

:Ng-

C. POPOVICI M. GH. BUJOR

GH. CR STESCU

La acest congres a participat

si George Grigorovici,
deputat
in Reichsrat ul dela Viena, din
partea Partidului Social-Democrat
austriac, dr. Cristoff, Dimitrov si
Alexandroff, ca delegati ai Partidului Social Democrat bulgar si
Tutovici, delegatul Partidului So
cial Democrat sarb.
Congresul a luat h tarirea

248

www.dacoromanica.ro

*-

4IT

-1417r,

ar

'

411111 -

yir;

ibirt *qt.
..b-..

76. #,;,,,

440

Nu,...-

,..1.......

I,

ii...;

,...., ....
-, ,0.,....1....%.,
-...-

:S
.

111.0144

....,-,

...11. VA':

'%

'-- , ...

....,%

":,

44'
'.:,. .`"?..
..' ...i.. *.,.
..

0I

-* ..f;._

A.

r..v.,

,f' ' '':*

e. ....a.: '

', 1

.../.. ,

.......

Ilk.- ' ,,E ,

Mar.

..q.',,i '..r....."..,.,..
e .
' 4,7*.INIF.
1
". 4.:

,r.
' i; i". f24,81:: ...; , < ' S. ; , : : .1*

Congresul de a Galati (1906): Recunoscuti in rendul din fate (culcati), dela stenga spre dreapta: L. Paucherov (primul) Mitica
NiculescuPloesti (al treilea). Rendul al doilea din fate (jos), dela stenga spre dreapta: Miheilescu Croitoru (al saselea) Dingu (al
saptelea); Ecatorina Mincu; Dr. Racovski (al noulea); V. Anagnoste (al zece ea) Misu lonescu (al do' ea din dreapta). Randu a
troika d'n fate (pe scaune): Ion Oprescu (al patrulea din stenga); Dumitrescu (ceferist) (a saselea); Roza is Frimu (in dreapta ui
M. Gh. Bujor); M. Gh. Bujor (al noulea) Ion Sion I. C. Frimu; D. Marinescu; Dr. Otoi; Debora Breazu Al. Constantinescu Dumitrescu Tarn plaru (al ease ea din dreapta). Rendul al patrulea din feta: Schafhitel (11 spatele lui D. Marinescu); Rendul a cincilea
din fate: C. Popovici (al cincilea dela stenga); D. Popp (al aselea).

www.dacoromanica.ro

ziarul Romania Muncitoare" sa apara de 3 on pe sap

tamana si pe cat e posibil in 6 pagini.
ca

CONFLICTUL BALCANIC.
Atitudinea miscarii sociaIn Septembrie 1912, isbucneste conflictul balcanic mat
intai intre Muntenegru si Turcia, extins mai apoi intre Bul
liste.

garia, Grecia si Serbia de o parte, Turcia de alta parte z Romania avea sa intre in conflict in vara anului urm5.tor, 1913.
Atitudinea socialismului fata de razboi este cunoscuta.
Socialismul a fost intotdeauna adversarul hotarit al raz
boaelor, impotrivindu-se declararii for prin toate mijloacele, in
limita fortelor si gradului de constiinta a masselor muncitoresti.
rata de razboaele ofensive aceasta opozitie este absolut5.
Socialismul a fost in contra rizboaelor, chiar si atunci
cand isi propuneau ca scop desrobirea popoarelor de sub jugul
strain,
cum era cazul in Balcani, la acea epoca.
Popoarele au la indemana alt mijloc de desrobire : revolutia.
Partidele socialiste din Peninsula Balcanica au luptat pentru
o intelegere a tuturor statelor din sud-estul european, inclusiv
Turcia. Confederatia Statelor Balcanice era formula socialists
de colaborare pacifica si in15.turarea macelului in Balcani.
La sugestia Biroului Socialist International,
sugestie ce
corespundea cerintelor tuturor partidelor muncitoresti din aceste
tari,
o conferinta socialists e convocata la Constantinopole,
cand soseste stirea de mobilizarea si intreruperea comunicatillor
intre Bulgaria, Serbia si Grecia deoparte, Turcia de alta.
Partidul Social-Democrat din tam noastra incepe o campanie apriga contra razboiului, in general si contra participarti
Romaniei, in special.
El semneaza un apel pacifist, alaturi de toate partidele
socialiste din statele balcanice si totdeodata lanseaza un manifest
catre tara, pe care-1 reproducem, fiinca este o sinteza a vederilor socialiste in aceasta chestiune, care a inceput prin a turbura pacea in Balcani, pentru a se termina cu deslantuirea macelului mondial,
primul macel mondial,
in vara anului 1914.

Lucratori si Tarani,
Cetateni,

Ultimele sperante in mentinerea pacii au disparut. Razboiul inceput intre Muntenegru si Turcia, se va intinde asupra
249

www.dacoromanica.ro

intregii Peninsule balcanice din Sudul Dunarei. Nu va trece

mult si vom auzi vesti despre groaznice macelurf, despre mii
si zeci de mii de victime cazute de focul nimicitor al pustilor
si tunurilor si de alte sute si mii de victime ale populatiei inofensive : batrani, femei si copii, cazuti sub cutitul razbunator
al basbpzucilor si voluntarilor cari urmeaza armatele.
Cerul se va inegri de norif- de fum ai satelor si oraselor

arse, si la dezastrul material pe care 1-a adus si acum in statele balcanice mobilizarea, se va adaoga dezastrul moral, durerea

nemarginita a miilor de vaduve si de orfani.

Asupra cui va arunca istoria raspunderea acestui ingrozitor macel ?

Manifestul pe care Partidele Socialiste din_ Statele Balcanice si din Turcia, 1-au lansat ca protestare impotriva razboiului, arata pe larg cari sunt cauzele Iui si cine va purta raspunderea declararii sale.

Vinovati pentru razboiul actual sunt statele mari, cari nu

s'au gandit niciodata, in mod serios si sincer, sa puna capat
anarhiei si tiraniei din Turcia.
Toate aceste state,
fara sa excludem si pe acele cari se
pretind prietenele" imperiului otom an,
n'au urmarit decat
scopurile for egoiste, exploatand slabirea Turciei, nevoia ei de
sprijin din afara, ca sa rupa concesiuni de toate felurile in
dauna locuitorilor autohtoni.
Vinovati pentru razboiul actual sunt si micile State Balcanice, cari pe deoparte se lass a fi instrumentul politicii de
cucerire a statelor mari si pe de alta parte, in 12c sa caute
propksirea for economics in ridicarea straturilor de jos si in
desvoltarea tuturor fortelor productive ale tarii, cauta sa cucereasca teritorii straine.
Vinovata de razboiul actual este si aceasta oligarhie turca,

stramta la inima si la creer, inchisa pentru ideile de guvernamant moderne, hrapareata si lenes'a., care prefers sa expuna
viitorul intregului popor turc, deca,t sa se lepede de privilegiile sale, de exclusive guvernare a unui imperiu, unde din
treizeci si doua de milioane de locuitori, douazeci si patru sunt

de alta rasal).
1) Turcii, in imperiul otuman, erau in nurnar de opt milioane ; restul erau

arabi, greci, albanezi, bulgari, armeni, etc.

250
www.dacoromanica.ro

Acestea sunt adevaratele cauze ale razboiului cuceritorilor

si ale inertiei Turciei. Cuvantarile maxi, prin cari unit si altii
cauta a se justifica, sunt sofisme mizerabile. Nu interese ge
nerale, nu interese nationale, ci interesele stramte de class si
de dinastie, conduc castele si clasele domnitoare.
Poporul muncitor, din orase si din sate, nu trebuie s.

piarda din vedere acest adevar si nu trebuie sa se lase inselat

prin proza mincinoasa a nationalistilor.
Altfel, el va plati foarte stump ratacirea sa.
Noi insisTam in special pe langa proletariatul roman ca sa
veghe .ze ca razboiul, data n'a putut fi inlaturat, sa ramana limitat

la Turcia si cele patru state balcanice.

Este drept ca oligarhia noastra nu se arata razboinica, si
dupa comunicatele publicate in ziarele noastre si ziarele guvernului nostru, ar fi dat atat la Sofia cat si la Constantinopole
asigurari de neutralitate. Prietenia traditionall pe care a aratat-o statul nostru atat lui Abdul Hamid,
la dispozitia caruia
se gasea politia noastra, ca sa extradeze pe revolutionarii ar
cat si guvernului tanar turc, a servit numai sa incumeni,
rajeze incapatanarea oligarhiei turcesti, ca sa nu acorde reforme
radicale. .Aceasta prietenie, care daduse loc la zvonurile despre
o alianta turco romans, n'a rezistat insa la cea dintai serioasi
incercare. Cererea Turciei facuta pe langa guvernul nostru, de
a mobiliza, ca amenintare impotriva bulgarilor, n'a fost primita.
Dar guvernul nostru,
si aci e pericolul pentru noi,
inconjoara neutralitatea sa cu rezerve cari nu prevestesc nimic bun.
Noi nu suntem deloc garantati ca nu vom fi tarati intr'un
razboi apropiat.

Dar pentru tine si pentru ce?

Prin instinct si prin calcul, oligarhia noastra este si nu
poate sa nu fie pacinica.
Ea are motive de a se teme de el indiferent cu ce stat
ne vom lupta, fiindca razboiul, cu toate scopurile reaction re
pe cari le urmareste, poate sa aiba consecinte neprevazute, re
volutionare si periculoase pentru oligarhia insasi.

Prin perturbarea strasnica ce va aduce el in viata ante

rioara a tarii, prin zguduitura ce se va resimti in toate stra
turile sociale si in deosebi in massele taranesti, razboiul ame
ninta sa rascoleasca revendicarile, abi

adormite,

le masselor
251

www.dacoromanica.ro

taranesti, sa strice echilibrul social al Romaniei, pastrat cu atata

dificultate.
Prin instinct, oligarhia noastra intelege ca razboiul deschide
un necunoscut la marginea caruia poate fi propria ei pieire.
Ea se teme de razboi si din calcul.
Astazi, cu toata bunavointa- pe care o pun guvernele noastre,
ca sa creeze o chestiune dobrogean5 prin legi stupide ca acelea
ale liberalilor, prin deposedari,
aplicate mai ales pentru tranii bulgari,
ca legea data, tot de dansii, pentru acordarea
drepturilor politice, care lasase in afara de cetatenie zeci de mii
de dobrogeni, in majoritate bulgari, pe de o parte si pe de

alta, cu toata reaua vointa a nationalistilor bulgari, de a face

din aceste acte ale oligarhiei romane, arme de lupta impotriva
poporului roman,
chestiunea dobrogeana nu poate fi create.
Numarul mic al bulgarilor in Dobrogea (40-50.000 la o
populatie de 250.000 de locuitori), nu poate sa serveasca ca
pretext de agentii nationaliste, cu atat mai mult cu cat multe
interese, mai vitale, impun atat Bulgarilor cat si Romanilor, de
a nu se dusmani.
Dar o anexare de teritoriu bulgar, o alipire la Dobrogea
noastra a cateva zeci de mii bulgari, cuceriti printr'un razboi,
are sa creeze chestiunea dobrogeana.
Oligarhia noastra s'ar arata nu numai criminals dar si
imbecile, dace n'ar pricepe un adevar atat de elementar.

Oligarhia noastra n'a fost nici in trecut razboinica, ne

avand niciodata nevoie sa ajunga, prin sfortarile sale proprii,
la cuceriri in politica externs si .avand norocul de a se bucura
de simpatiile statelor garante.
Politica de afaceri insa, pe care ea a inaugurat,o, urmand
pilda data de rege de treizeci de ani incoace, a desvoltat in
ea un pacifism special oamenilor bursei. Campania pentru ate
tarea patriotismului masselor, cu care se ocupa ea altadata, a
facut astazi loc la articole ca acel publicat in Viitorul, ca
publicul n'are de ce sa se alarmeze si ca, scaderea valorilor
la bursa este nejustificata. Strigatul sus mainile a facut loc
lozincii : -sus actiunile !

Dar ispita de a capata o bucata de pamant strain, cand

aceasta va fi posibil, poate sa fie asa de mare, ca ea sa face
sa dispar5. celelalte sentimente si consideratii.
252

www.dacoromanica.ro

Si aceasta ispita se poate ivi ca o sugestie venita din afara.

Toata politica noastra externs nu este dominata de factori cari se gasesc in interiorul tariff, ci de o putere externs :
de Austria.
Cetateni,

Nu este un secret pentru nimeni care cunoate politica

ca noi suntem legati printr'un tratat special de

europeana,

Austria.

Tot aa este tiut i de cei mai superficiali cunoscatori

ai afacerilor balcanice, ci dela 1866 incoace, de cand Austria
a fost isgonita din ConfecTeratiunea germanica i a pierdut spe-

ranta de a exercita o influents in Europa de mijloc, rizboiul dela 1859 a isgonit-o si din Italia,
imperialismul austriac si indreptat privirile catre Orient, in Peninsula Balcanica. Razboiul dela 1877.78 i-a dat posibilitatea,

dupa

un targ cu Rusia careia, prin Conventiunea dela Berlin,

i-a

recunoscut dreptul de a-si anexa Basarabia romaneasca,

sa
ocupe provinciile Bosnia si Hercegovina, populate cu Sarbi i
in mica parte cu Turci. In 1908, Austria a anexat definitiv
aceste doua provincii. Totdeodata, ea a dus o propaganda activa in Albania si in Macedonia, pentru a pregati cucerirea
lor. N'a camas mijloc neintrebuintat de diplomatia austriaca,
ca sa ajunga la acest scop. Aurul si pumnalul erau intrebuintate, fara deosebire, pentru recrutare de adepti in administratia turd., in comitetele bulgare i sarbe i in capitalele balcanice,

unde anume ziare duceau campanii, inspirate direct de consiliile sau ministrii plenipotentiari austriaci. Aceasta diplomatie,
perfida, a transformat peninsula inteun vast camp de conspiratie i in intrigi, itele carora se gasesc in mainile ei.
In 1908, ea lucra in intelegere cu Bulgaria, atacand ambitiile ei de cucerire, in dauna Sarbilor sff Grecilor, pe cand
mai inainte arunca pe Sarbi impotriva Bulgarilor.
Tot Austria, de multi ani incoace, atata in toate directiile, pe Albanezi, agitand ideea unei Albanii Mari, care sa cuprinda o mare parte din Macedonia propriu-zisa.
Iata, cetateni, a oui politics si ale cui interese vom fi

poate noi chemati sa aparam, cu pretul sangelui i mizeriei

noastre. Putem noi admite o astfel de batjocura, cu interesele
i viitorul poporului nostru ?
253

www.dacoromanica.ro

E adevarat, ca deocamdata Austria ramane neufra. In

acelas timp insa, guvernul austro-ungar a cerut si a obtinut
dela Parlament un credit extraordinar de peste 200 de milioane

franci. Creditul votat e numai pentru tunuri. Pe de alta parte

limbagiul ministrului de externe, relevat cu vehementa de reprezentantul Partidului Social-Democrat in Reichsrat, Ellenbogen, ca si limbagiul presei oficioase, ne arata ca Austria se
pregateste sa ceara si ea, la momentul oportun, o bucata din.
teritoriul turcesc. Si fiindca noi suntem jandarmul intereselor
imperialismului austro ungar in Balcani, putem fi chemati si noi

ca sa sprijinim, cu armele noastre, cererile Austriei. Dar o in

tindere a razboiului la Austria si Romania va aduce dezastrul, interventia probabila a Rusiei si poate un razboi general
in toata Europa.
Cetateni,

Socialistii. din Bulgaria si Serbia si au facut datoria for in

momentele de fata. Infruntand sovinismul salbatec, infruntand
lovirile si rigocile starii de asediu, prin presa for in Parla
ment, ei au protestat cu energie, impotriva caracterului agre
siv al intelegerii celor patru state balcanice. Tovarasii Liaptchevitch in Scupcina sarbeasca si Sakazof in Sobrania bulgara,
au avut sarcina grea si nobila de a fi, acolo, purtatorii cuvantului socialist.
Lucratori si cetateni din Romania, sa ne facem si noi aci
datoria noastra.
Sa protestam, cu ultima energie, impotriva unei eventuale
intrari a Romaniei, in conflictul balcanic.
Sa ne ridicam cu hotarire, impotriva politicii noastre externe, care ne subjuga intereselor capitalismului austriac.
Nici un lucrator, nici un cetacean, care-si da seama de
consecintele grozave ale razboiului, sa nu lipseasca dela marile
intruniri cari se vor tine in t oats Cara.
Duminec5 7 Octombrie

Veniti numerosi dar calmi, evitand sa faspundeti la provocarile din afara si evitand a spune cuvinte si a face gesturi
cari ar fi fanfaronade si provocari din partea noastra.
254
www.dacoromanica.ro

Luptelor ce se dau astazi, intre popoarele balcanice si Tur

cis, noi le opunem idealul nostru: o republic5 federativ5, intre
toate statele si toate popoarele balcanice, inclusiv Turcia si
Romania.

Iar in loc de a duce un razboi in afara, pentru intere

sele tenebroase ale statelor mari ca Rusia si Austria a dinas
tiilor si a claselor stapanitoare din tarile balcanice, sa interim
lupta noastra pentru reforme. Noua mai ales, socialistilor ro
mani, cari traim intr'o Cara asa de inapoiata politiceste, ni se
impune sa p5stram toate fortele noastre intacte, pentru cuceriri de reforme, dobandite de mult timp in strainatate.
Frati, de desrobit, noi avem aci, in interiorul Romaniei,
nu mai putin de Base milioane de tarani, pe cari exploatarea
proprietarilor si tirania administratiei i-au adus la starea de
sclavie.

Libertati si Votul Universal avem de cucerit ad, la noi,

unde soarta celor sapte milioane de romani se decide de 45.000
alegatori din colegiile I si II.

Iata ce trebue sa spunem noi, Duminica, guvernului si

partidelor noastre.
Jos razboiul !
Traiasca solidaritatea. internationala!
Traiasca Confederatiunea balcanica !
Comitetul executiv at P. S. D.
din RomSnia"

lanseazi si el un manifest
catre intreg proletariatul din lumea intreaga si tine la Bruxel
les un maret meeting, la care iau cuvantul fruntasii gandirii
Biroul Socialist International

si actiunii socialiste: Jean Jaures (Franta), Emile Vandervelde

(Belgia), Victor Adler (Austria), Hugo Haase (Germania),

Bruce Galsier (Anglia), Agnini (Italia), Rubanovici (Rusia),
Troelstra (Olanda) etc. Dr. C. Racovski a participat, ca de
legat al Partidului Social- Democrat roman.
Se decide totodath convocarea unui congres socialist in-

care se si tine la Basel (Elvetia) la 17.19 Noembrie 1912, la care participa ca delegati ai miscarii noastre :
C. Dobrogeanu-Gherea si George- Grigorovici, deputat bucovinean in Reichsrat-ul din Viena.
La Basel au loc mari manifestatiuni contra razboiului si
ternational,

255

www.dacoromanica.ro

TJ

4,

rit

VICTOR ADLER

JEAN JAURES

congresul lanseaza un nou manifest pacifist catre popoarele

din Balcani si din Europa intreaga.
CAMPANIA IN BULGARIA.
Urm'grile si protestele
socialiste. Dupe cum era de asteptat, clasa conducatoare din
tam noastra nu ramane neutrali in fata conflictului desancuit
in Balcani.

In vara anului 1913, armatele romane trec Dunarea si

dupa doua luni de inaintare,
pans sub portile Capita lei
se incheie armistitiu, dupa care urmeaza tratatiele de pace, la Bucuresti.

Bulgariei,
N

Dace razboi propriu zis n'am avut, morti,

in majo-

ritate de holera,
tot am avut. 5.666 oameni ucisi de oboseals, de foame si de holera, dupa datele autoritatilor militare
si ale Directiei Generale a Serviciului Sanitar.
Campania din Bulgaria a scos in evidenta lipsa de pregatire si incuria ce domneau in serviciile militare, in deosebi
la cele sanitare,
Miscarea socialista incepe o noun campanie, de data
aceasta pentru tragerea la r5spundere a celor vinovati de
moartea atator tineri soldati, din cauza mizeriei si istovirii.
256

www.dacoromanica.ro

La protestul Partidului Social-Democrat, se alitura pro

intorsi dupa front,
medici de seams si ziaristi independenti. Prof. dr. D. Gerota,
dr. Manicatide, dr. Ecaterina Arbore, alaturi de Toma Dragu,
C. Titel Petrescu, Ilie Moscovici intorsi din campania in Bul
garia denunta, cu curaj, incuria administratiei sanitare militare_
testul catorva militanti socialisti,

si ororile cazone.
Cativa gazetari si muncitori sunt arestati si tradusi in fata
consiliilor de razboi.
Campania socialists se duce si pe aceasta tema, contestand
justitiei militare competinta de a judeca pe civilii demobilizati.
Campania isi largeste obiectivul cerand desfiintarea pur si
simplu a justitiei militare, ca fiind o justitie de exceptie si
incompetents.
Tema aceasta avea sa fie desvoltata,
cu ample argumente
juridice,
mai tarziu, dupa razboiul din 1918, cand justitia militara avea sa functioneze in plin, sub regim de stare de asediu, prelungit,
contra tuturor celor ce, sub o forma sau alta,
se ridicau in contra oligarhiei stapanitoare din tara noastra.
In tot cazul, actiunea miscarii socialiste a reusit in parte :
consiliile de razboi au fost constranse sa se desesizeze de afacerile penale, in cari erau implicati cei ce denuntasera jaful
in banul public si incuria militarilor in campania din Bulgaria.

Mai mult, se scot de sub urmarire cei acuzati de delictele

sus enuntate, spre a nu se mai face valva, in public, asupra

fara-de-legilor militarilor si medicilor militari. 0 larga musama

nationals avea sa acopere risipa, furtul si incuria militarilor
din campania din Bulgaria.
COLABORAREA LA ZIARELE BURGHEZE.

La sfar-

situl anului 1913 se pune, pentru a doua oars, in public, chestiunea colaborarii ziaristilor socialisti la gazetele burgheze.
Problema aceasta a pasionat si alte miscari socialiste din
Europa si intotdeauna s'a cautat sa se evite o hotarire intransigents, de natlira a pune pe ziaristii de profesiune,
militanti socialisti,
in situatia de a alege : intre a renunta la
castigul painii zilnice sau la militantismul socialist.

La noi, nu am avut o pletora de ziaristi profesionisti,

militanti totodata, asa ea problema se putea solutiona, cu relativa usurinta, in sensul interzicerii colaborarii la presa burgheza4
257

17

www.dacoromanica.ro

Motivul llotaririi era determinat de colaborarea lui Toma

Dragu, la ziarul democrat Adevarul" i la revista Facia",

al carei co-director era, alaturi de N. D. Cocea,
care plecase din miscare, neputandu-se acomoda cu disciplina de
partid,
si Tudor Arghezi.
Masura era justificata pe consideratiunea ea Toma Dragu
f5.cea parte din forul superior de conducere : Comitetul Executiv al Partidului Social-Democrat si pe imprejurarea ca zia-

rele Adevarul" i Dimineata", ca i revista Facia", dusesera

campanie pentru intrarea in actiune in contra Bulgariei,
contrar campaniei socialiste anti-razboinice,
fapt care provoca
confuzie in spiritele masselor muncitoare.
Iata un fragment, esential, din aceasta rezolutie, luata
de Comitetul Executiv al Partidului i publicata in of iciosul

miscarii, Romania Muncitoare" din 5 Noembrie 1913 :

Luand in considerare, pe de o parte, marea extindere ce
a luat si este chemata sa is de acum inainte presa cotidiana
transformata inteo industrie mare, avand salariatii sai ; ca unii
dintre aceti ziariti, de profesiune, pot si ceara ca i ceilalti proletari si cetateni, inscrierea for in Partidul Social-Democrat ; ca propriii notri tovarasi pot fi nevoiti, pentru existenta lor, si colaboreze inteun mod oarecare la presa cotidiana.
Luand in considerare, pe de alts parte, ea prima datorie
a unui socialist este sa raspandeasca ideile sale, atragand atentia muncitorilor asupra a tot ce-i deosibete, nu numai de
partidele reactionare, dar si de partidele i gruparile democratice burgheze ; ca datoria nu numai a unui socialist, dar i a
unui om cinstit i convins, este si nu sprijine, cu pana sau
cu numele sau, idei contrarii ideilor sale ;
Partidul Social-Democrat declara ca o colaborare socialists

si consecventa nu se poate face decat in presa socialists, cealalta presa si chiar cea democratica burgheza, tinzand a mentine pe muncitori in robia intelectuala i economics a claselor
stip anitoare .

Datoria fiecarui socialist este, deci, de a colabora la ziarele partidului sau i sa renunte de a colabora la ziarele cari
duc lupta in contra Partidului Social-Democrat.
Daci presa socialists nu are extinderea necesara, ca sa
asigure jurnalitilor din partid, loc in redactiile ei, i clack'
exists alaturi de presa socialists, o presa burgheza democrats,
258

www.dacoromanica.ro

cinstita si cu adevarat independents, colaborarea la ziarele ei

este ingSduita, cu expresa rezerva insa, ca ei sa nu-si is sub

nici o forma rispunderea pentru directia politica a ziarului la

care colaboreaza i
margineasca raspunderea la propriile
for articole. Aceasta pentru motivul ca i organele burgheze
democratice nu pot evita sa vie mereu in conflict cu ideile
Partidului Social-Democrat.

De aceea, in nici un caz, tovar5.ii nostri nu pot lua

asupra-le, de fapt sau -de forma, conducerea unor asemenea
ziare, etc.
Congresul partidului din 1914 avea sa r atifice aceasta
rezolutie.

Toma Dragu a demisionat din

partid, pentru a continua colabo-

rarea la Facia" si Adev5.'rul".

Curand insa avea sa reintre in
micare, incetand colaborarea la
presa strains de partid.

...

Mai tafziu, membrii din miscare, gazetari de profesie

(Ion
Pas, Niculae Deleanu, Stefan Voitec, etc.) aveau sa scrie la gazetele
democrate, intemeiati pe considerentul de principiu, enuntat in re-

zolutia de mai sus, ca la presa

democrats, independents i onesta,

este ingaduita colaborarea militantilor socialisti, cu rezerva de a

nu lua rispunderea directiei pole

tice a acestor ziare.

ION PAS

VIZITA TARULUI NICOLAE II. - Atitudinea socialistilor. In ziva de 1 Julie 1914, Tarul Rusiei, Nicolae al II-lea,
f5.cea o vizita la Constanta,
pe yachtul Standart",
rege-

lui Carol I.
.Acolo unde, inainte cu 9 ani, flutura drapelul rosu al marinarilor de pe vasul risculat, Potemkin", se ridica, sfidator,
vulturul" hr5.p5.ret cu doua capete, simbolul imperiului rus.
259

www.dacoromanica.ro

Vizita tarului era cu talc, doua luni inainte de izbucnirea

primului razboi mondial.

La 1 Iunie 1914 se punea, la Constanta, bazele unel noui

in
Sfinte Aliante" care avea sa ne atraga,
dupa doi ani,
macelul general.

In tara tuturor laitatilor de gandire, a tuturor tradarilor

uitarilor istorice, miscarea socialists,
singura,
se ridica,
cu curaj i demnitate, contra vizitei odioase.
Prin intruniri si in presa sa, miscarea socialists protesteaza,
cu indignare, contra primirii Tarului rou.
Editorialul Romania Muncitoare" apare, in chiar ziva
vizitei, cu urmatorul cuprins, care fixa atitudinea socialismului
de protestare contra tarismului i Infritire cu poporul rus:
O VIZITA ODIOASA. Tarul rou, rou, nu prin ideile
va pune picioru-i spurcat
impartasite ci prin sangele varsat,
pe teritoriul nostru. El va fi oaspele regelui pelagroilor i
analfabetilor, al oligarhiei corupte si trandave, al oamenilor nu
mai putin roii dela 1907.
Ce cauta la not strigoiul revolutiei ruseti?
Cine este el?
El nu este un om, el este un simbol.
Nicolae al II-lea reprezinta tarismul, reprezinta panslavis,
rnul, reprezinta Rusia pravoslavnica, traditionala i istorica.
El este Rusia, Rusia autocratica-i lacoma de teritorii i de
popoare, de pe urma careia Cara noastra a sangerat i saracit.
Cu el se trezeste, in amintirea noastra, tot trecutul razboaielor
ruso-turce deslantuite in Principate, cu parjolul lor, cu pustiirea
recoltelor i otravirea izvoarelor, cu ocupatiile premergatoare
anexarii,
aceste ocupacii cari au avut caracterul unor adeva,
rate si spaimantatoare navaliri de barbari,
cand nu numai
avutul locuitorilor era ridicat, dar cand oamenii erau puO, in
locul vitelor secerate de molime, sa traga carele cu provizii,
furgoanele trupelor, tunurile grele, cand femeile si fetele erau
batjocorite, cand copiii erau torturati si ucisi.
Dar nu numai atat.
El reprezinta autocratia cea mai neagra, cea mai sangeroasa, cea mai vrajmaa poporului, din cate a existat. Victimele
ei nobile, martirii ei, se numara cu sutele de mii. Sub foc si
sabie, sub cnut si sub spanzuratori, au fost trecuti barbati, fe,
Si

260

www.dacoromanica.ro

mei, fete si copii, pe cari dorul sfant de libertate, iubirea su,

prem5. de oameni i,a frant in lupta pentru libertatea poporului
rus. Inchisorile de pretutindeni, in Rusia, sunt locuri de omorire
inceata a acestor lupt5.tcri iar ocnele, minele si stepele Siberiei
sunt si astazi cu osemintele lor.
El e seful suprem al talharilor constituiti in bande negre,
cari au inabusit, in sange si asasinate neauzite, revolutia dela
1905, cari au organizat contrarevolutia, pogromurile, procesele
si executiile in massa.

El e hidosul initiator

al

dezarmarii, care a pus la cale

cr5.ncenul si ingrozitorul macel din Manciuria.

Sub inaintasii sai si sub el, Rusia a devenit un intins
cimitir, in care se odihnesc, deapururi, cei mai buni din fiii sai.
Si cimitirul acesta rispandeste si astazi in juru,i o duhoare
molipsitoare, insuportabila, nimicitoare.
Rusiei autocrate si tariste se datoreste intemeierea politiilor

de siguranta, cari se intind dela Rasarit la Apus, ca .o plaga

nefasta, asupra tuturor t5.rilor europene. Ei, conflictul sangeros
si invrajbirea din Balcani. Ei, inarmarea Austriei, a noastra si
a intregii Europe. Ei, reintroducerea serviciului militar de trei
ani in Franta. Ei, stanjenirea mersului democratic al republicii
si reintoarcerea ofensiva a tuturor fortelor reactionare. Ei, lupta
pe viata si pe moarte impotriva social,democratiei internationale.
In ea, puterile intunericului, ale nedreptatii si imparii isi ga,
sesc adapost, incurajare si sprijin.
Ea e coloana vertebrala a reactiunii europene.
Este o ironie sangeroasa si cruda, ca tocmai in zilele mari
de framantare pentru reforme, pentru democratie si libertate,

pentru rasarirea unui soare de pace si de dreptate deasupra

mult oropsitului nostru popor, si apara la orizontul Constantei,
ca o stafie si s puie piciorul pe uscat, acest reprezentant atitrat al subjug5.rii popoarelor, al nedreptatii celei mai strig5.toare
al intunericului si al mortii.
Tot poporul roman, toata miscarea democratica a %aril,
trebue sa -si scuture constiinta, de orice solidaritate mora1a cu
oficialitatea imbecila, care se munceste sa faca o apropiere im,
posibila, contra naturii, intre c5.15.ul dela Nord si victima dela
Dun5.re.

Risipeasc5.-se aurul str5.ns, din sudoarea noastra, la Con,

stanta si ineac5.-se el in Marea cea Neagra ca si g5.ndurile

261

www.dacoromanica.ro

tiranului vizitator. Prosterne-se pang la pamant minitrii, generalii si regele la picioarele autocratului depe malurile Nevei.
Bubuie tunurile cuirasatelor, vestind mascarada, inaltandu-se
uralele, toastele i tamaierile in mijlocul zgomotului de arme, a
muzicilor militare, a defilarilor de trupe. Ele nu vor avea ecou
in sufletul poporului roman. Acolo va fi oligarhia, acolo vor
fi potentatii i autocratia a doui popoare, tot una de saracite
si apasate, cari ii vor uni sufletele intro simtire de dragoste,
i de pace, pe deasupra capetelor goale ale incoronatilor i
demnitarilor.

Un singur raspuns, unanim si formidabil, va porni impetuos

i razboinic, de pe toate plaiurile i vaile noastre unde se mai
gasesc i astazi urmele tiraniei moscovite, din toate oraele i
satele, din piepturile intregului popor, trudit i prigonit, un
singur strigat care va trece dincolo de Constanta, dincolo de
Marea cea Neagra, ca reactiunea depe malurile ei, i va ajunge
pans la sufletul poporului frate de peste Prut.
*i amandoui popoarele vor scoate acela strigat de protestare i infratire.
Iar strigatul acesta, unanim i furtunos, va fi :
JOS TARISMUL !
TRAIASCA. REVOLUTIA RUSEASCA !"

Notam, in treacat. La receptia fastuoasa a Tarului a participat i C. Stere,

pe vremea aceea, rector al Universitatii
din Iasi.

Vania Rautu, deportatul de odinioara in Siberia pentru

convingerile sale politice, anti-tariste, se ploconea smerit in fata
M5.riei Sale Tarul Nicolae al II-lea.

Poporanistul" Stere, care a contribuit atat de mult la

trecerea generoilor" in Partidul Liberal, dadea odata mai mult
dovada ca in politica nu avea nici serupule i nici fidelitatea
convingerilor.

CONGRESUL EXTRAORDINAR DIN 10 AUGUST

In ziva de 10 August 1914, a avut loc in sala din
congresul extraPlata Amzei nr. 26, vestita sala Sotir",
1914.

ordinar al Partidului Social-Democrat i al micarii sindicale din

Romania.
262

www.dacoromanica.ro

Acest congres a fost convocat ca o protestare impotriva

razboiului european si avea si se ocupe, in primul rand, cu

aceasta chestiune, precum si acea a lipsei de lucru.

La congres au participat 55 delegati din toate orasele
din tars.
Biroul a fost format din: Al. Constantinescu, presedinte;
C. Manescu, Paul Marc si I. Sion, secretari.
Raportor asupra primei chestiuni dela ordinea de zi:
Socialismul roman, razboiul european si neutralitatea", a fost
dr. Ecaterina Arbore.
lipsa de lucru,
A doua chestiune din ordinea de zi,
a fost desvoltata de C. Popovici.
*

Congresul a votat urmatoarele rezolutiuni: Socialismul fata

de razboiul mondial:
Congresul extraordinar al Partidului Social-Democrat si at
sindicatelor-unite din Romania, dela 10 August 1914:
1. Considerand ca razboiul general, prevazut si denuntat
de social-democratia internationa15., in neincetata sa propaganda
antimilitarista, este rezultatul inevitabil, nu numai al intereselor dinastice, al castelor militare biurocratice si feudale, at fabricantilor de armamente, al presei care speculeaza toate padmile, ci este mijlocul suprem prin care capitalismul cauta sa
scape din crizele economice si sociale inerente productiunii
capitaliste si mai ales supraproductia de marfuri, capitaluri si
populatie, prin cucerire de noui teritorii si debuseuri ;
Declara, in unire cu partidele socialiste din toate tarile,
ca numai prin desfiintarea societatii capitaliste si inlocuirea ei

printr'o societate socialists, omenirea va fi ferita de aceste

catastrofe, care o dezonoreaza, o ruineaza si o invalue in jale;
2. Congresul invita clasa muncitoare din Romania sa se
gandeasca in aceste momente tragice la organizarea ei cat mai
puternica, in vederea sfortarii supreme pe care va trebui s'o
fats profitand de razboiul deslantuit de care capitalism pentru

intarirea lui, sa impinga mai departe lupta pentru votul universal si exproprierea totals pregatind astfel desrobitea definitiv5;

3. Considerand ea, prin calomniile aduse socialistilor din

tarile in razboi, presa burgheza urmareste frangerea avantului
263

www.dacoromanica.ro

revolucionar al proletariatului roman, - congresul infiereaza atitudinea acestei prese, i inciodata se declara solidar5 cu socialistii din toate carile cari si-au facut i-i vor face datoria pane
la cap5.t;

4. Constatand ca in actuala invalmaseala generals statele'

mici din Apusul si Orientul Europei sunt amenincate de a
servi drept compensacii pentru sacrificiile de oameni si bani
pe cari le fac marile state beligerante, congresul denunci Inca
()data in bts clasei muncitoare si a opiniei publice din tars,
politica criminals a oligarhiei noastre, care n'a stiut sa se
serveasca de egemonia morals pe care i-au dat-o evenimentele
din anul trecut, de cat sa mareasca invrajbirile popoarelor balcanice si sa creeze la granica sudica a carii noastre, Inca un dusman;
5. Congresul se ridica impotriva oricaror aventuri r5z-

boinice si declara ca singura politica' compatibila cu interesele

vitale ale carii este neutralitatea, sincere si definitive, pentru
a carei mencinere muncitorimea romans se va lupta chiar cu
precut sangelui sau,

aparand integritatea teritoriala a tarii

impotriva oricarei incercari de violare;

6. Considerand ca prin propriile noastre force nu am
putea resista cu destul succes unei eventuate invazii din partea
armatelor ruse sau austriace, congresul proclama intelegerea
tuturor popoarelor balcanice, ca o necesitate imperioasa si imediata.
Pentru realizarea acestui scop se impune revizuirea radi-

call a tratatului dela Bucuresti si alcatuirea Aliantei Balcanice,

pe baze de echitate cu respectarea principiului nationalifatii,
ramanand ca proletariatul prin sforcarile sale sa transforme
aceasta Alianca Intr'o Republica Federala Balcanice.
Jos razboiul ! Traiasca Federacia Balcanica ! Traiasca Revolucia Socials !"

ACTIUNEA PENTRU FEDERAREA STATELOR BALCANICE.

In vederea mencinerii neutralitatii statelor din
Balcani, neintrate Inca in parjolul Macelului mondial, partidele
social-democrate din aceste state,
in frunte cu Partidul Social reiau ideea constituirii Federatiei Balcanice.
Democrat roman,
0 eonferinci e convocata, in plin razboi european, In zi-

lele de 6.8 Iulie 1915 la Bucuresti. (0 prima conferinca avusese loc, la Belgrad, in zilele de Craciun ale anului 1909 si
ea se marginises la o singura declaratie de principii).
264

www.dacoromanica.ro

Ideea federarii popoarelor din Balcani era de o data

mult mai veche.
In 1846, emigratii revolutionari din Franta i Ungaria
emisr.sera, primii, aceasta idee. Intre semnatarii manifestului,
care proclama aceasta idee, se gaseau: marele poet francez
Victor Hugo, democratul maghiar Kosuth, francezul Rollin si
altii.

Ideea a fost reluata de socialiti, sub presiunea razboiului

cotropitor, care se pornise din Apus i care ameninta existenta
i independenta statelor balcanice.
Balcanic !

Cuvantul acesta era pentru multi un epitet injurios i

compromitator, sinonim cu tot ce poate fi inferior, incult, josnic,
viclean, lene, nepriceput, primejdios, sangeros, primitiv. Pentru
acetia, balcanice sunt numai popoarele de dincolo de Dunre,
pe c5.nd poporul de dincoace de b5.tranul fluviu,
roman este
un popor european, adica un popor de rasa superioara, de
civilizatie latin5., cinstit, harnic, ultimul post i cel mai inaintat
al Europei in Orientul de proast5. calitate.
Antiteza nenorocita, fatala, scornita in paguba unora i altora.
Trebuia redat cuv5.ntului intelesul lui prim -i adevarat.

El desemneaza populatiile cari traiesc pe teritoriile ce se intind

deoparte i de alta a Balcanilor, populatii mici i cu identice
interese.

Acei cari strambau din nas cand auziau, de popoarele balcanice, de propunerea de a stabili legaturi stranse cu ele, pentru
apararea comuna, mai sustineau ca nu numai deosebirea de moravuri, de regimuri, de cultura, de civilizatie ne desparteau pe
not de ceilalti balcanici, dar i sangele, rasa.

Noi suntem de un sange i de o rasa superioara. Ar fi

o capitulare, o micorare a demnitatii noastre de popor de
ginta latin5, daca am primi convietuirea si conlucrarea cu popoarele balcanice".
Aceasta prejudecata trebuia distrusa.

Viata poporului roman, in tot decursul formatiunii sale

istorice, a fost steins i permanent legata de Peninsula Balcanica. Ba se poate spune ca Balcanii, in tot cazul valea dintre
265

www.dacoromanica.ro

Carpati-Balcani, intretaiat5. de Dunare, a fost leaganul copilariei sale.

In v5.gaunile Carpatilor, Balcanilor si Pindului s'a format

nationalitatea lui. Si s'a format nu din elemente latine, curat
romane, aduse din Italia lui Traian, ci din colonisti adusi din
alte provincii, ale caror populatii erau numai romanizate. Iar
acesti colonisti, putini la numar, au trebuit sa se amestece cu
tot soiul de alti colonisti, adusi de autoritatea romans s au de
vantul peregrinarii popoarelor din toate orizonturile : Greci
din Asia Minors, Albanezi, Traci, Dalmati, Iliri, Bessi (un
trib tracic), Sloveni, Sarbi, Bulgari, etc.
Urmele acestui impestritat amestec se gasesc in limb5., in
denumirea localitatilor, muntilor, apelor, in moravuri, in credinte, in folclor,
Slavinii sau Slovenii, o ramura a Slavilor, cari navalira
pela anul 500,
dugs Huni si Avari,
inundand Moldova si
Muntenia, intinzandu-se dela Marea Neagra pans la Tisa, au
convietuit zeci de ani cu Romanii, inraurind asupra desvolt5.rii
lor, aducandu-i,
cum pretinde Hajdeu, -- dela starea de pas
torie, la cea agrico15..
Mai tarziu, dar inainte mult de constituirea Principatelor,
intre Bulgarii ce se asezara deadreapta si deast5.nga Dunarii,
dupa ce se slavizara prin contactul cu Slovenii,
si intre Rom5.ni, se stabilise una dintre cele mai stranse legaturi.
Bulgarii isi intinsera stapanirea -si dincoace de Dunare,
asupra tarilor locuite de Rom5.ni, pan5. 'n Transilvania,
form5.nd Bulgaria de dincolo de Istru", cum zic scriitorii bi
zantini. Au introdus biserica cresting bulg5.reasca, limba bulgar5., care devenise oficiala, singura limba. scris5.,

Pentru apararea si lupta lor, pentru dobandirea libertatii",

popoarele acestea au intemeiat un stat comun,
imperiul romano-bulgar, care dur5. dela 1197.1389, c5.nd Turcii le zdrobira rezistenta la Cossovo, ajungand pan5. la Adrianopol si Axios

(Vardar), in luptele duse impreun5., in acest timp.

Opt veacuri, aproape, a durat apoi influenta slavon5., sub
forma bulgareasca, in Principate.
Ea a avut, este adev5.rat, urmari dezastruoase asupra desvoltarii culturale a Rom5.nilor din Principate, pentruca intre
buintarea unei limbi straine in biserica, oficialitate si tiparituri,
lua masselor populare posibilitatea de a se cultiva.
266

www.dacoromanica.ro

In acelas timp si contactul cu Grecii si Sarbii avu loc.

C5.nd dupa 1360, Romanii incepura sa se coboare din
muntii Balcanului si Pindului, ei Intemeiara asezari cart dureaza
si astazi : Metzovo, Vlaho, Clisura, Crusova, Cotoreti, Bitolia,
Seres, Salonic, Ianina (Epir) Elbasan, Berat, Prizrend (Albania),
Volo, Larisa, Tricola, (Tesalia) , Fragmente din aceasta popu-

latie au ajuns pans in Peloponez si Creta.

Si cam in acelas timp, Sarbii se constituira si intrara in
legaturi cu Romanii, Bulgarii si Grecii. Unul din intemeetorii
puterii lor, Stefan Nemonia se apropia de dinastia Asanilor prin
casatorie, facand ca fiul sau sa ajunga pe tronul imperiului
roma'no-bulgar.

Legaurile acestea n'au fost numai la obarsie. Ele au continuat dealungul veacurilor, pang in epoca contimporana.
Dupa slavonizm s'a intronat grecismul, cunoscut sub nu-

mele de epoca fanariotilor. Timp de mai bine de o suta de

ani, influenza slavona a fost inlocuita cu cea elena.

In timpul acesta, intre casele domnitoare ale acestor popoare, intre familiile cjasei stapanitoare &au contractat tot
felul de aliante. Biserica, scoala, manifestarea intelectuala, legile s'au contopit aproape cu totul. Si nu numai clasele stapanitoare, ci popoarele insesi s'au apropiat prin afaceri, prin inrudiri.

Infratite pe campiile de batalie, apropi4te prin legaturi

de sange, de dinastie, de clase stapanitoare, urmele acestei patrunderi reciproce subzista si astazi.
Acei carora li se rasvrateste stramta preludecata antibalcanica, sa cerceteze apuc5.turile for si vor vedea daca se deosebesc ele, in ceva, in. bine sau in rau, de tovarasele for din
Balcani.

Cerceteze paturile adanci populare si vor gasi acolo urmele indiscutabile ale fraternitatii seculare a popoarelor !Dalcanice.

Adevarul istoric, realitatea neinduplecata, trebuia strigata

mereu, spre a sterge toate asperitatile, a topi toate inversunarile, a netezi drumul apropierii interbalcanice.
Dar, negresit, stabilirea acestor simple adevaruri nu putea
indreptaci, ea singura, ideea Federatiunii Balcanice.
In fata ei se ridica ispita celor doua curente ce se con267

www.dacoromanica.ro

curau : curentul rusofil si curentul germanofil, cari, cu o egala

putere, otraveau viata tuturor popoarelor balcanice.
Tinta urmarita de Rusia tarista si de Austria simperialists
in Balcani era bine cunoscuta ; ele urmareau dominatiunea
Peninsulei. Tarigradul si Salonicul erau cele doui capete magnetite cari atrageau, Cu o putere irezistibila, privirile politicianilor rusi si austriaci. Iar drumul spre aceste doua localitati,
ca si hegemonia ravnita, trecea peste Romania, Bulgaria, Serbia
si Grecia.
Izolate, invrajbite, saracite prin razboaie fratricide, popoarele balcanice nu puteau rezista multa vreme ambitiunilor imperialiste, cuceritoare, austro-ruse. La capatul politicii for era
vasalitatea.

Ce rol putea sa joace poporul roman in aceasta situatiune ? Niciunul. El era amenintat sa duce o viata stearsa, primejduita in tot momentul de cotropirea marilor vecini, iar dupe
aceasta inevitabila cotropire, o viata moarta ; ineca'ndu-se in
massa cea mare a popoarelor asuprite, el urma sa dispara ca
popor distinct, care putea sa aduca, si el, contributia sa la
opera civilizatiei omenesti.
Vasalitatea aceasta ar fi fost cu atat mai dezastruoasa,

chiar data nu lua forma vasalitatii politice,

cu cat ear
fi altoit pe un fond predispus spre rabdare si iobagie.
Veacuri de subjugare, indurate de poporul roman, taiase
cai adanci pentru intinderea asupririi. Speranta scuturarii jugului, puterea de lupta impotriva lui erau reduse.
* * *

Nici celelalte state balcanice nu aveau o situatie mai buns.

Dupe cum not stam direct in calea Rusiei tariste si eram
sortiti incalcarilor ei, tot asa Serbia sta in calea Austriei, Bulgaria
in drumul spre Constantinopol, Grecia in drumul spre Salonic,
Albanezii si Muntenegrenii in calea planurilor imperialismului
italian.

Un singur mijloc de scapare avea la indemana aceste popoare : unirea, apropierea for pentru ap5rare si viata.
Aceasta e Federatiunea.
Federandu-se popoarele balcanice, prin sistemul militiilor
nationale, puteau ridica la maximum puterea military defensivii
268

www.dacoromanica.ro

a Peninsulei. Milioane i milioane de soldati, crescuti in iubirea

de libertate i intr'un regim democratic egalitar, vrednic de a

fi iubit gi aparat, puteau alc5.tui un adevarat dig de aparare
a Federatiunii lor, impotriva valurilor furioase ale imperialismului.

Si la ad5.postul acestei aparari, de care se puteau sparge

opintirile vrajmase, popoarele balcanice puteau prop5.i. Vrajba
i neincrederea trebuiau sa dispara. Avutiile lor, nimicite prin
inarmari ruinatoare, in r5.zboaie nebune, trebuiau puse in slujba

productiei i inaintarii comune. Cultura urma sa se

r5.span-

deasc5.. Bun5.starea tuturor, deasemeni. Comercul si aduca bo

gatia., Intelectualii, ca i negustorii, lucr5.torii ca i fabricancii,
aveau c5.mpul larg al intregii Peninsule pentru desfaurarea

activitatii lor.

Pe intinsul atator ruini, pe intinsele si jalnicele campii,

str5.batute de santurile de lupt5., plamadite cu sangele atator
nefericiti eroi, semanate cu osemintele lor, urma sa se ridice
o viata noua, infratita, impacat5..
Balcanul ar fi devenit un leag5.n nou de cultura, de civilizatie.
*

M5.ret ar fi fost rolul acestei Federatiuni in viitor si inalt5.tor rolul fiec5.rei natiuni in parte in aceast5. federatiune.

Libere si egale, ele ar fi concurat sa duca partea lor in

ridicarea federatiunii. In loc de a deveni vasale, inecate in valurile multimilor asuprite, ele,
parte integranta a ta5.ndrei
Uniuni,
ar fi pus calitatile lor specifice in slujba libertatii,
egaliffitii i dreptului, ar fi desvoltat toate insuirile acestea
i ar fi m5.rit insasi civilizatia generalg a omenirii.

Iati de ce toate populatiile nefericite ale Peninsulei,

Sarbii, Grecii, Muntenegrenii, Albanezii,

cari s'au razboit sau au mers candva impreuna, cari
au dat o contributie imensa zeului mortii, cari gemeau pentru
o viata libera si tihnita, trebuiau sa-i dea mana alcatuind FeRom5.nii, Bulgarii,

Turcii,

deratiunea Balcanic5.

A DOUA CONFERINTA SOCIALISTA INTERBALCANICA.

In zilele de 6, 7 i 8 Iulie 1915, a avut loc in
Bucureti, in sala organizatiilor locale (Str. Piata Amzei), a doua
conferinta socialista interbalcanic5.. Au participat delegati din
urm5.toarele cari :
269

www.dacoromanica.ro

Romania : C. DobrogeanuGherea, dr. C. Racovski, Al. Con,

stantinescu, dr. Ecaterina Arbore,
Gh. Cristescu, D. Marinescu si D.
Pop, delegat al Comisiei Generale
a Sindicatelor.

-f ,

Bulgaria : Deputatii : D. Blagoef, G. Kirkow, V. Kolarof, C.

Tihcef, avocat, G. Dimitrof, care

reprezenta Comisia Generals a Sindicatelor din Bulgaria.

Grecia : Aristotel Sideris, de-

putat in Camera greaca.

Serbia : nu a participat. Fund
in razboi, delegatii socialisti nu au
putut obtine pasapoartele pentru
DUMITRU MARINESCU
iesirea din taxa. Telegrafic insa,
miscarea socialists sarba a aderat la lucrarile conferintei interbalcanice.

Conferinta a hotarit constituirea Federatiei muncitoresti

social-democrate din Balcani, votand si statutele ei.
Conferinta a mai votat urmatoarele motiuni :
Pentru solidaritatea internationals ; pentru K. Liebknecht si
Roza Luxemburg (cari formau minoritatea antirazboinica in
Germania); pentru socialist rusi.
REZOLUTIUNILE. Declaratia de principii a Federatiunii
muncitoresti social-democrate din Bcani.
Considerand ca prin largirea campului sau de exploatare,
prin atragerea sub jugul sau a noui masse muncitoresti din ce in
ce mai numeroase, capitalismul devine tot mai lacom, mai in..
treprinzator, mai agresiv si pune in joc, prin politica sa razboinica, viata, bunurile, libertatea, viitorul proletariatului si al
omenirii;

A doua conferinta socialists interbalcanica, intrunita la

Bucuresti in zilele de 6, 7 si 8 Iulie 1915, socoate ca prima
datorie a socialistilor din toate tarile e de a se impotrivi, prin
o uniune stransa, valului crescand al capitalismului imperialist,
care ameninta sa inghita totul;
270

www.dacoromanica.ro

Considerand, pe de aks parte, ca in urma unei intregi serif de cauze, legate atat de evolutia capitalists, care n'a patruns in mod egal in toate tarile si n'a putut desfiinta peste
tot ramasitele regiruului feudal agrar, cat si a evolutiei miscarii muncitoare si socialiste care in faza formarii sale, a fost nevoita sa se margineasca mai ales asupra chestiunilor de politica,
interns si socials, neglijand, in mod fortat, pe cea externa, principiile internationaliste ale partidelor social-democrate, au ramas

o afirmatie teoretica, flea ca sa le corespunda si o practice internationalista consecventa, cum s'a dovedit cu ocazia razboiului actual ;
Partidele social-democrate si Uniunile sindicale din tarile
balcanice, intrunite in Conferinta, continuand calea inaugurate

la intaia conferinta dela Belgrad din 1909, hotaraste ca este

de urgenta necesitate, de a preciza baza politicii for internationale ;

Considerand ca toata istoria miscarii muncitoare si socialiste si mai ales istoria ei din lunile cari au urmat declararii
razboiului actual, dovedeste intr'un mod absolut, ca principiul
luptei de class, ireductibile, este singurul fir conducator sigur,
pentru luptele proletariatului si ca once deviere din aceasta
cale, nu poate fi decat fatale cauzei socialismului ;
A doua conferinta socialiste interbalcanica declare ca respinge once colaborare de clase, condamna, social-patriotismul,
social-imperialismul, ca si toate celelalte manifestari ale oportunismului socialist si afirma cal va ramane credincioasi luptei
de class ireductibila ;

Considerand ca lupta de clasi a proletariatului balcanic,

ingreuiata prin impristierea lui in mici state, prin slaba desvoltare a industriei, prin supravietuirea formelor feudale agrare,
devine mai grea, in urma politicii burgheziilor balcanice si ale
marilor puteri ;
Considerand ca progresul economic, politic si social al tarilor balcanice, este impiedicat de clasele dominante, care imping spre egemonia politica., in dauna vecinilor, prealabil despoiati de teritoriile for ;
Considerand -ca la aceasta cauza de origina interns, provocatoare de reactiune, se adaoga si una de origina externa,

anume politica imperialists a Puterilor Centrale, urmarind impartirea Peninsulei Balcanice, care prezinta pentru ele un teri271

www.dacoromanica.ro

toriu invidiat, nu numai pentru bogitiile lui, dar Inca si pentru

situatia geografica pe care o ocupa pe marele drum, ce duce
din Europa spre Asia ;
A doua conferinti socialists interbalcanica proclama ca
cea mai mare datorie a partidelor socialiste din Balcani este
de a lupta fara preget si fara crutare impotriva curentelor nationaliste, Bovine si razboinice, provocate de clasele stapanitoare,
din Virile balcanice si impotriva politicii imperialiste a mari
for puteri ;
Considerand ca existenta frontierelor teritoriale economice,
legislative, intaresc nationalismul razboinic, imparcind Peninsula
Balcanica in tinuturi deosebite, lasate la discretia burgheziilor
nationale ;

Considerand ca si politica de cucerire in Balcani a marilor

state, nu a devenit atat de indrazneata, decat tot in urma impartirii Peninsulei Balcanice, in multe state mici, devenite clien-

tela acestor mari puteri cari, folosindu-se de tendinta for spre

egemonie, le transforms in uneltele lor, oarbe si josnice ;
Considerand ca dinastiile si, indeobste, regimul monarhic
sunt lira spinarii particularismului national, al clicilor politice,
al camarilelor palatiste, al casteior militare ;
Considerand ca independenta si insasi existenta politica. a
Statelor Balcanice sunt compromise pentru totdeauna, dace ele
nu-si unesc fortele si mijloacele pentru un scop comun de aparare, progres, civilizatie si pace ;
Considerand insa, pe de alta parte, ca orice uniune intre
popoarele balcanice, care n'ar Inlatura cauzele de diviziune si
particularism national ; ca deci asa zisele blocuri si intelegeri
balcanice cari urmaresc scopuri agresive, cuceriri teritoriale,
marirea dinastiilor, departe de a aduce impacarea si unirea,
provoaci numai catastrofe, cum a fost cazul cu primul bloc balcanic, care a adus primul razboi balcanic si al doilea bloc
care a adus al doilea razboi balcanic si a inlesnit razboiul
mondial ;

A doua conferinta interbalcanica declara ca singura forma

de uniune intre popoarele balcanice care poate asigura intelegerea si pacea trainica, este Republica Federativii a Balcanilor,

avand la baza ei, un regim complet democratic, care ar garanta reala si absoluta egalitate politica, civila, culturall a tuturor nationalitatilor balcanice, fara deosebire de rasa, religie si
272

www.dacoromanica.ro

ii

'

%,

..

..t
s

0;"'
'.*'

4
iP.,-

t%

;;

b:
-;

./

-f

*-

/2

>ti

or"

t-Eys.:

":A

. !'";.11

CI

q{

9r

b.

3w,

6
.r.:1

'

tr

A DOUA CONFERINTA SOCIALISTA INTERBALCANICA (Bucuresr, 6, 7 s' 8 lulie 1915)

D. B agoeff
Dela stanga la droop, r5ndu crn fate : G. Kyrkow (Bu genie), dr. Ec. Arbors (Romania), C. Dobrogeanu Gherea (Romania),
(Bulgaria), Dr. C. Racovsck (Romania), B. Kolaroff (Bulgaria) Randul crn spate : I. Sion (Romania), K. Tihceff (Bulgaria), Al. Con.tantitinescu ( Romania), D. Moines. (Roman's), G. Cristescu (Romania), G. D'mitroff (Bu genie) D. Popp (Romania) /Wirer.. S'cler's (Greed)

www.dacoromanica.ro

limbs, avand ca organ comun un parlament ales prin votul

universal, egal direct si secret, avand reprezentarea proportio

nala, referendum, self,guvernamant, avand ca mijloc de aparare

militiile nationale ;

Considerand ca Republica Federativ5. a Balcanilor, prin

inlaturarea cauzelor de razboi intre popoarele balcanice, prin
infrangerea poftelor de cucerire ale marilor puteri, este un
factor de pace nu numai in Orient, dar si in intreaga lume ;
Considerand pe de alts parte ca principiul republican federalist

existent astazi in Elvecia si Statele Unite Americane se im

pune in AustroUngaria si in Rusia, precum si in intreaga Europa
care va fi chemati Si se constitue intr'o Federatie ;
Conferinta face apel, catre partidele social,democrate din
intreaga lume, sa-si dea concursul lor, iniciativei partidelor
social,democrate din Balcani, in lupta pentru realizarea principiului federalist, in tarile lor.
Ca un mijloc de propagare a ideii federatiunii balcanice
si ca o prima aplicare a principiului federalist, partidele so,
cial,clemocrate din Balcani au hotarit sa se constitue intr'o
Federatiune muncitoare social-democrat5".
FEDERATIA MUNCITOARE SOCIAL,DEMOCRATA.
DIN BALCANI SI INTERNATIONALA SOCIALISTA.
A doua conferinta socialists interbalcanica tinuta la Bucuresti
in zilele de 6, 7 si 8 Iulie 1915, acIamand principiul luptei
de class. ireductibile ca baza activitatii sale, se ridica cu ener,

gie impotriva pacii civile", uniunii sacre" si a altor forme

ale colaborgrii de clase, admise de o parte a socialistilor din
tarile beligerante ; pune in vedere deputatilor socialisti din

parlamentele balcanice, 61 refuze once concurs guvernelor si

claselor dominante cari ar avea, fatalmente, ca rezultat de a
descarca de o parte din teribila raspundere care apasi asupra
acestor clase, pentru deslantuirea calamitatilor actuale.
Totodata conferinta considers. de a sa datorie frateasca
sa face un apel catre partidele socialiste din tarile beligerante,
pentru a reveni la vechea si incercata tactics a luptei de class,
a rupe orice pact cu burghezia si de a interveni intr'un mod
energic, serios si eficace, pentru incetarea razboiului si in,
cheierea pacii, fare anexiuni de teritorii sau indemnizari de
razboi.
273

18

www.dacoromanica.ro

Conferinta dezaproba pasivitatea Biuroului Socialist Inter-

national, it invita de a reintra in rolul lui si in lipsa initiativei

acestuia, angajaza partidele social-democrate din Balcani sa dea
concursul lor, oricarei initiative socialiste, care ar urmari incetarea razboiului si restabilirea Internationalei pe bazele socialismului revolutionar.

A doua conferinta social - democrats interMOTIUNE.

balcanica, tinuta la Bucuresti, protesteaza cu energie impotriva
provocarilor soviniste si razboinice prin cari agentii si presa

vanduta strainatatii imping popoarele balcanice spre un nou

razboi ;

In acela timp, ea denunta opera de tradare a burgheziei,

oligarhiei si monarhismului din tarile balcanice care, urmarind

scopurile for de cucerire, provoaca ura intre popoare, intretine

ideea de revanse, preparand astfel subjugarea for politica si
economics ;

Conferinta face un apel calduros catre massele apasate ale

poporulni, din care proletariatul constient si organizat constitue
partea cea mai devotata si curajoasa, de a cauta prin toate

mijloacele, pe cari le au la dispozitie, sa duce o lupta Inversunata pentru mentinerea pacii in Balcani ;
Ea invita, in sfarsit, partidele socialiste

organizatiile

muncitoresti din toate tarile balcanice, de a face o agitatiune

puternica si neintrerupta, pentru crearea pe intregul teritoriu
balcanic, a unei puternice miscari populare in favoarea pa'cii,
pentru o neutralitate absoluf5 i stricta si pentru Republica
federativ5 balcanici
Consiliul Comun din Romania, intrunindu-se dupa conferinta, a ales in Comitetul Executiv al Biuroului Federatiei, pe
dr. C. Racovski, D. Pop si D. Marinescu, secretar.
*

MI$CAREA SOCIALIST. BSI RAZBOIUL MONDIAL

(19144918).
Nu vom examina, aci, cauzele mai indepartate sau mai apropiate ale conflagratiei, des15.ntuite la 1 August 1914.
Congresul Partidului Social-Democrat roman, tinut in Bucureti in timpul desfaurarii macelului, pe cand Cara noastra se
274

www.dacoromanica.ro

afla Inca in neufralitate,

la 25.27 Octombrie 1915,
a
examinat, pe larg, atat cauzele razboiului cat si atitudinea socialistilor din diferitele tari, fate de acest eveniment istoric,
care a constituit o prima etapa,
sangeroasa,
spre marile
transformari economice, politice si sociale ce au urmat raz
boiului mondial.
Internationala

Internationala a studiat si
si-a formulat opinia sa in chestiunea razboiului si a militarismului, in ultimele trei congrese : Stuttgart, Copenhaga si Basel.
Congresul dela Stuttgart a fost cel mai important in
si

rgzboiul.

aceasta privinta, pentruca acolo au avut loc discutiunile cele

mai largi si mai minutioase asupra chestiunii razboiului si a
militarismului si acolo s'au formulat principiile dupe cari
trebue sa se conduce social-democratia, in ajunul si in timpul
unui conflict armat. La Copenhaga 111.1 s'a facut decat o reamintire a rezolutiei dela Stuttgart, accetuandu-se si mai energic
asupra principiilor stabilite acolo. Congresul dela Basel a avut
loc in perioada razboiului balcanic, cand pericolul amenintand
sa se lateasca si asupra Europei, motiunea privitoare la militarism si razboi, pe langa caracterul ei de manifestare energica
impotriva uneltirilor diplomatiei burgheze, trebuia sa cuprinda
mai mite indicatiuni speciale pentru socialistii fiecarei tari
amenintate de flagel. Motiunea dela Basel e mai lunge, mai
aminuntita ; in ea se insista asupra datoriei socialistilor din
Balcani ; se fac atente social-dernocratiile din Franca, Germania,

si Anglia, asupra adevaratei realitati a politicii externe a guvernelor respective si asupra datoriei ler urgente, de a fi mereu
cu ochii in patru, asupra acestei politice si de a-si pune toate
fortele in joc", pentru Impiedicarea dezastrului,
dar, ca si
motiunea dela Copenhaga, ea nu .duce nici o preciziune mai
mult, in ce priveste mijloacele de luptii ale proletariatului,
decat rezolutia dela Stuttgart.
La conferinta dela Bruxelles, convocata in graba, in preziva declararii razboiului european, s'a facut cu atat mai putin
o precizare a atitudinii sau a mijloacelor de lupta ale partidelor socialiste. Motiunea cuprinde o enuntare, din nou, a
principiilor din vechile rezolutiuni si un Indemn catre proletariatul tuturor tarilor, pentru o actiune energica si grabnica.
Rezolutia dela Stuttgart poate fi, deci, considerate ca
acea care exprima mai clar si mai categoric atitudinea pe care
275

www.dacoromanica.ro

trebuia s'o aiba social-democratia in cazul unui conflict armat.

Iata fsaza principals a acestei motiuni :

,,Daca un razboi ameninta sa izbucneasca, e de datoria
claselor muncitoare din tarile interesate, e de datoria reprezen-

tatilor ei in Parlament, ca, impreuna si cu ajutorul Biroului

sa faca toate

fort5, de actiune i coordonare,

International,

eforturile pentru a impiedica rasboiul, prin toate mijloacele ce

li se vor parea mai potrivite si cari variaza, bineinteles, dupa
i

-a

: 1".- ;

t:

4,-

.1;

'
.

*s.

irt 4.

a-

.o

10

-;
KEIR HARDIE

vorbind la un meeting, la Trafalgar Square (Londra)

gradul de inversunare a luptelor de class si situatia politica generals.

Daca razboiul, totui, ar izbucni, ei au datoria de a i se

pune in cale pentru ad face sa inceteze cat mai curand si de
a se folosi cu toate puterile de criza economics si politica creata

de razboi, pentru a ajuta paturile populare cele mai de jos i

a grabi, astfel, caderea stapanirii capitaliste".
In rezolutia dela Copenhaga se repeta acelas lucru i se
adaogi urmatoarele :

Pentru realizarea acestor masuri, congresul considers ca

e de datoria Biroului ca, in caz cand ameninta pericolul unui
rizboi, el sa intreprinda imediat o actiune pentru a realiza
276

www.dacoromanica.ro

intre partidele muncitoare din tarile interesate o intelegere pentru o actiune comuni cu scop de a impiedica razboiul".
Cu ocazia acestui congres, delegatul francez Ed. Vaillant
si cel englez Keir Hardie, au propus un amendament, care tinde
sa precizeze mai bine felul actiunii pe care trebuiau s'o desfapare partidele socialiste in ca7,u1 unui conflict armat. Iata acel
amendament :

Printre toate mijloacele la care trebue sa se recurga pentru

a impiedica razboiul,
Congresul hotarate:

Considers ca deosebit de eficace, greva generalii a lucratorilor, mai ales in industriile cari furnizeaza materialele de
razboiu (arme, munitiuni, transport, etc.), o active agitatie a
poporului si anume: cu cele mai energice mijloace".
Acest amendament a fost mult discutat in comisiune, dar

n'a intrunit cleat 58 de voturi, fiind respins cu 119 voturi.

Motivul pentru care a fost respins era ca hotaririle prevazute

intr'insul nu puteau fi realizate in toate tarile i ca, admis, ar
da partidelor socialiste un caracter de ilegalitate, care ar constitui, in mainile guvernelor unor anumite tari, o arms puternica de lupta impotriva for in timpuri normale.
Rezolutia dela Basel pune i ea in fruntea sa decizia
fundamentals dela Stuttgart i adaoga un pasaj, care are de
scop sa asigure cat mai mult unitatea socialists, prin mijlocirea
Biroului Socialist International :
Congresul insarcineaza pentru aceasta Biroul Socialist In-

ternational, de a urmari evenimentele cu o atentie indoita si

de-a mentine, orice s'ar intampla, relatiunile si legatura dintre
partidele proletare din toate tarile".
Violand obligatiunile luate fats de Internationale, partidele
socialiste din Franca, Germania, Anglia si Belgia,
cu exceptia
unor minoritati din comitetele de conducere i partide,
au
dat, insa, adeziunea for razboiului, sugestionate de nebunia colectivk Massele socialiste au luptat cu eroism chiar, pentru
apararea democratiei i in contra imperialismului" in tarile

Antantei, pentru apararea tarii" in Germania i aliatale ei.

In schimb socialitii din celelalte taxi in razboi : Rusia,

Italia, Statele Unite ale Americei, Serbia si Bulgaria au avut

o atitudine,
cu prea mici exceptii,
consecventa cu princi277

www.dacoromanica.ro

piffle

opus

formulate in congresele socialiste internationale,

deci

razboiului.

Aceiasi atitudine, antirazboinica, au avut i miscarile socialiste din tarile tieutre: Suedia, Norvegia, Danemarca si Elvetia.
Socialismul roman, deli slab ca forts numerics, si-a pastrat
linia de conduits trasata de Internationale, luptand pentru neutralitate i- contra rkboiului, in perioada prima a macelului
in masura posibilitatilor,
actiu(19144916), continuand,
nea antirlzboinica si pentru pace, de indata ce Romania a intrat

in risboi (15 August 1916).

In Septemvrie, acelas an, oficiosul Partidului apare zilnic,
cu titlul schimbat: Lupta", cu colaborarea asidua a batranului
teoretician C. Dobrogeanu-Gherea, ale c5.rui articole: rkboi sau
neutralitate, au aparut adunate in volum.
Un prim congres extraordinar al Partidului Social -Democrat, convocat in ziva de 10 August 1914, da urmatoarea rezolutie care fixeaza atitudinea miscarii muncitoresti fats de r5zboiul european :

1) Considerand ca razboiul general, prevazut si denuntat

de social-democratia internationala, in neincetata sa propaganda
antimilitarista, este rezultatul inevitabil, nu numai al intereselor
dinastice, al castelor militare, biurocratice si feudale, al fabricantilor de armament, al presei care speculeaza toate patimile,

ci este mijlocul suprem prin care capitalismul cauta sa scape

din crizele economice si sociale inerente productiunii capitaliste
si mai ales supraproductiei de marfuri, de capitaluri si de
populatie, prin cucerirea de noui teritorii si debuseuri;
Declare, in unire cu partidele socialiste din toate tarile,
ca numai prin desfiintarea societatii capitaliste si inlocuirea ei
printen societate socialists, omenirea va fi ferita de aceste ca.tastrofe, care o dezonoreaza si o ruineaza.
2. Congresul invite clasa muncitoare din Romania sa reflecteze in aceste momente tragice la organizarea ei cat mai
puternica, in vederea sfortarii supreme pe care va trebui s'o
face, profitand de razboiul deslantuit de capitalism pentru intarirea lui, sa impinge mai departe lupta pentru votul universal
i exproprierea totals", pregatind astfel dezrobirea definitive ;
3. Considerand ca prin calomnierea socialistilor din tarile

in razboi, presa burgheza urmareste scopul de a infrange avIntul

revolutionar al proletariatului roman, congresul infiereaza ati278

www.dacoromanica.ro

tudinea acestei prese, i incaodata se declara solidara cu socialitii diva toate carile, cari i-au facut si-i vor face datoria
pans la capat ;
4. Constatand ca in actuala invalmaseala generals, statele
mici din Apusul i Orientul Europei, sunt amenintate de-a
servi drept compensatii pentru sacrificiile de oameni i bani pe
cari le fac marile state beligerante, congresul denunta Inca.
data in fata clasei muncitoare i a opiniei publice din tars,
politica criminals a oligarhiei noastre, care n'a tiut sa se serveasca de egemonia morals pe care au dat-o evenimentele din
anul trecut, decat pentru a adanci invrajbirile popoarelor bal
canice, creand la granita sudica a tarii noastre, Inca un dusman ;
5. Congresul se ridica impotriva oricaror aventuri razboi
nice i declara ca singura politica compatibila cu interesele
vitale ale tarii, este neutralitatea sincere si definitiva, pentru
a carei mentinere, muncitorimea romans se va lupta chiar cu
precul sangelui sau, ap5r5nd integritatea teritorialii a farii
impotriva oriarei inceregri de violare.
6. Considerand ca prin propriile noastre forte, nu am
putea rezista cu destul succes unei eventuale invazii din partea
armatelor ruse sau austriace, congresul proclama intelegerea
tuturor popoarelor balcanice, ca o necesitate imperioasa i
imediata.

Pentru realizarea acestui scop, se impune revizuirea radi

cala a Tratatului dela Bucureti i alcatuirea Aliancei Balcanice,
pe baze de echitate i respectarea principiului nationaliiitii,
ramanand ca proletariatul, prin sfortarile sale, sa transforme
aceasta alianta Intr'o republic5 federal5 balcanic5.
Jos rSzboiu 1 Tralascii RomSnia Federativ5 Balcanic5 ! Tr5iasea Revolutia Socials !"

ACTIUNEA PENTRU PACE A SOCIALISMULUI IN

TERNATIONAL.
Partidele socialiste din Elvecia -i Italia
au luat iniciativa unei actiuni concentrate pentru pace, de indata ce razboiul mondial a isbucnit.

Inca din Septembrie 1914, a avut loc la Lugano, o conferintii socialist5 italo-elvetianS, cu scop de a restabili lega-

turile dintre partidele din carile beligerante i neutre.

Socialitii americani au propus i ei un congres la Washington, care,
insa,
n'a avut loc.
279

www.dacoromanica.ro

La Copenhaga s'a intrunit, in Ianuarie 1915, o conferintik

a socialistilor timilor neutre -din Nord.

0 invitatie a Partidului Socialist elvetian, dire socialistii

tarilor neutre, pentru o conferinta la Zurich (30 Mai 1915),
n'a avut loc, pentruca n'au raspuns multi is chemare (guver,
nele respective interzicand delegatilor eliberarea pappoartelor).
In Iunie acela an, a avut loc o noua intalnire intre so,
cialistii italieni si cei elvetieni, la Berna, unde se fixeaza o
conferinta a socialistilor tuturor carilor cari vor sa conlucreze
pentru pace.

Aceasta conferinta a si avut loc, la 5 Septembrie 1915,

la Zimmerwald (Elvecia). Au luat parte delegatii din : Franca
Germania, Italia, Anglia (prin scrisoare de aderare), Rusia,
Polonia, Elvetia, Suedia, Norvegia, Olanda, Bulgaria si Romania
(delegat dr. C. Racovski).
Conferinta dela Zimmerwald este prima intalnire a socialistilor din tarile ambelor tabere beligerante i prima adunare
a Internationale; dela inceputul razboiului mondial.
La aceasta conferinta s'a numit o comisiune socialists internationals,
rnenita a inlocui Biroul Socialist International,

cu tinta imediata de a strange legaturile dintre partide si a

lucra fail ragaz la deteptarea spiritului revolutionar in massele
proletariatului international si la unirea lor, in lupta contra
razboiului fratricid si contra societatii capitaliste",
cum declara adresa de simpatie catre socialistii ramasi credinciosi principiilor socialiste internationale.
Kienthal.

Dela 24 la 30 Aprilie 1916, o a doua conferinta

pentru pace a fost reunita tot in Elvetia, la Kienthal.

Conferinta de la Kienthal a confirmat hotaririle dela Zimmerwald, precizandu,le. Ea a insistat asupra faptului ca pacea
adevarat5 va fi urmarea socialismului, invitand miscarile socia-

liste din toate t5.rile si intre, cu energie, in lupta contra capitalismului.

La aceasta conferinta s'a format un curent minoritar de

al carui interpret a fost Lenin, care prevedea con,
stituirea Internationalei a III-a si preconiza revolutia socials
stSnga,

imediata.
rani,

Curentul de dreapta credea posibila,

numai actiunea pentru pace.

280

www.dacoromanica.ro

in acele impreju-

Stockholm.

0 noua conferinta socialists internationals pen-

tru pace a fost reunita la Stockholm, la 12 Septembrie 1917.

Din partea miscarii socialiste romane a participat I. C.
Frimu.

Actiunea proletariatului international a grabit pacea si

previziunile lui, 6 razboiul inseamnii revolutie, s'au realizat.
Ne reamintim ca in ajunul deslantuirii conflagratiei europene, in istorica rezolutie dela Basel, socialismul international
somand guvernele Europei si nu comity nebunia unui macel
caci razboiul universal ar insemna revolutia proletara", se
adaoga :

Guvernele sa-si aduca aminte ca razboiul franco-german

a provocat explozia revolutionary a Comunei, ca razboiul rusojaponez a pus in miscare fortele revolutionare ale popoarelor
din Rusia ; sa-si aduca aminte Ca nemultumirea provocata de
apasarea cheltuelilor militare si navale a dat conflictelor sociale,

in Anglia si pe continent, o asprime neobicinuita si a deslancult greve formidabile".

Macelul deslantuit de capitalismul international a adus revolutiile in Rusia, Germania, Austria, Ungaria, dezorganizarea
totals a vietii economice si politice, crizele si
un nou macel,
planetar in 1939.

MOARTEA REGELUI CAROL I.Republicanismul socialist. De abia se deslantuise razboiul mondial si la 27 Septembrie
1914, regele Carol I, bolnav de ficat, de artero-scleroza, dar si
de emotiile pe care i le provocau sfetnicii> , prin campaniile
perfide ce ducEau impotriva-i, pe chestia aliantei cu Germania,
moare la Sinaia.
Evenimentul era de natura sa prilejuiasca miscarii socia
liste afirmarea credintelor si sentimentelor sale republicane.
Tot recunoscand decedatului monarh calitatile personale
de cinste si seriozitate, in mijlocul frivolitatii si coruptiei, ce
caracterizau clasa noastra dominants, Partidul Social-Democrat
repeta,
cu acest eveniment,
declaratia de principiu a republicanismului, ce sty la temelia democratismului sau.
Editorialul socialist Lupta analizeaza, a doua zi dupa
moartea lui Carol I, dinasticismul claselor stapanitoare si caracteristica domniei monarhului decedat.
281

www.dacoromanica.ro

Il reproducem cu titlul de document, dupa cum reproducem si declaratia facuta cu ocazia proclamarii regelui Ferdinand.
Lacrimi de Crocodil".
< Dinasticismul este o prefacatorie a claselor stapanitoare.
Cuvintele :

Den Konig absolut.

Wenn er unsere Ville thut.

(Regele absolut, daca.' insa asculta vointa noasta), sunt
inscrise nu numai in programul boierimii prusace, ci si in acela al aristocratiilor si al burgheziilor din toate carile.
Creata in interesul domniei de class a minoritacilor, reprezentantii claselor stapanitoare, ca sal ridice prestigiul insti
tutiei monarhice, o prezinta poporului ca fund de originii divinS, pe cand pentru dansii isi rezerva dreptul sal trateze dinastiile ca pe niste caini morti,
daca asa cer intere
sele lor.

Acelas lucru a fost si la noi.

Venit dupa detronarea lui Cuza, regele Carol era menit
de oligarhia romans sal indeplineasca rolul de strajer al intereselor ei. Soarta precedentului domnitot Cuza trebuia si-i set-veascal de lectie. Incercand sa se apropie de taranii romani,
prin impunerea reformei agrare, ea sal-si creeze un sprijin im
potriva partidelor, Cuza a fost detronat.
Dace nu voia sal i se intample si lui tot asa, noul domnitor trebuia sal se fereasca de asemenea incercare.
Carol I a inteles lectiunea istoriei. Aceasta i-a fost cu
atat mai usor, cu cat era de original strains si paltruns de idei

aristocratice, doua imprejurari cari 1-au tinut departe de poporul roman.

Aproape jumatate de veac, regele Carol a pus in serviciul apararii intereselor oligarhice romane toata vointa lui
tenace.
In schimb, oligarhia it rasplateste cu laude, cari deveneau
adevarate lingusiri. Ea ii atribuia calitati superioare, ii inconjura numele cu epitete hiperbolice, ridicule, numindu-1 ba marele capitan, ba regele cel mai intelept, ba Carolus Magnus.
In acelas timp, in masse, prin invatatori si popi, oligarhia cauta sal intareasca sentimentele dinastice
282

www.dacoromanica.ro

Regele Carol nu putea si satisfaca insa intotdeauna i

toate partidele de guvernamant. Dad ederea in opozitie a unuia
din ele se prelungea prea mult, partidul acela ieea din re
zervele sale dinastice, dadea drum nebunilor > i pornea cu
noscutele campanii antipalatiste.

De ele au uzat toate partidele. Si conservatorii, cari sco

teau ziare antidinastice si Injurau pe neamtul care tie nu-

i liberalii, cari lipeau pe portile palatului

afise de inchiriat, tipareau in Vointa Nationala articole
amenintatoare, sau ii organiza, la Iasi, primirea, cu mere

mai de frica,
murate.

Cine nu tie de articolele pe cari le tiparea <Vointa

(oficiosul Partidului Liberal), ca acela intitulat :

Nationala,

<Pavana la Palat unde se scrie : Tara piere de tatari si

in palat se joaci pavana... Sfaritul pavanei este varsare de
sange.

Cine nu tie de scrisorile pe cari sefii liberali le adresati

regelui cu acest sfarit : cu umilinta recomand pielea mea,
Majesfatii Voastre.
Politicienii notri au mers si mai departe.
Amestecul for s'a constatat si in pamflete murdare, ca
acel roman Jeu des princes, care e o rautacioasa paschinada
la adresa Intregii familii regale.
Toate acestea erau, bine-inteles, uitate, indata ce regele
dadea puterea celor ce-1 amenintau.
Pe la sfaritul vietii lui, antagonismul dintre rege si oligarhia noastra deveni mai adanc.
Condus de sentimentul lui de conservare dinastica, regele
Carol, alaturi de atatea defecte inerente situatiei lui politice,
avea i o calitate salvatoare : teama de politica de cucerire
ruseasca.

Se spune ca dansul s'a opus intrarii noastre in campanie

anul trecut. Atunci Inca, i s'a atribuit cuvintele pe cari le-ar
fi spus, opunandu-se : < nu vreau la sfaritul vietii mele, si
fac jocul Rusiei.
Impins de oligarhie, impins si de sranitatea lui, regele

totusi s'a hotarit pentru razboi.

Anul acesta insa, pericolul rusesc a ap'arut mult mai concret i mult mai amenint`itor. El a incercat sa i se impotriveasca.
283

www.dacoromanica.ro

Rezultatul a fost ca s'a vazut, indata, nu numai parasit

de toti politicianii, dar i injurat si amenintat in modul cel

mai trivial. Mai ales takismul, asa de lingusitor pans eri, fats
de palat, vazanduse pierdut in viata noastra politica si incer-

cand o salvare suprema intr'o aventura razboinica, s'a aratat

la si josnic. Pe cand C. Dissescu, personificarea venalitatii, ins

vita in articole perfide pe rege sa abdice, Take Ionescu, prin

presa lui de santaj, incerca s popularizeze ideea regentii ridicule a printesei Maria.
Acura platind ultimul tribut ipocriziei, ei plang, prin toate
ziarele lor, moartea regelui.
Nimeni nu se indoeste insa ca lacrimile for sunt lacrimi
de crocodil".
,

A doua zi, cu ocazia proclamarii noului rege, Ferdinand,

oficiosul socialist scrie :

Eri in Dealul Mitropoliei, priveligiatii vietii noastre po,

a avea dreptul, in numele pc),
porului roman, au proclamat pe noul rege al Romaniei.
Dela solemnitatea aceasta, poporul roman adevarat, muncitor, cinstit si apasat, ca de obicei, lipsea. Si lipsea nu numai materialmente, si potrivit formelor oligarhice, cari it incarauseaza i4 tin in sclavie, dar, mai mult decat atata, lipsea
sufletul lui.
Aceasta s'a vazut pe tot lungul strazilor, pe unde a trecut alaiul regesc, care n'a starnit nici umbra de entuziasm si
in cinstirea caruia nu s'au scos decat rare si juvenile strigate
de ura ! Nici macar palariile n'au salutat pe noii suverani.
In tacerea aceea de ghiata se simtea toata impopulari
tatea personagiilor incoronate, cat si lipsa de legatura a dinastiei, de popor i lipsa oricarui sentiment dinastic in multime.
Noul rege, Ferdinand I,
care poate fi cel din urma,
depunand juramantul, intr'un discurs <patriotic, a fagaduit
sa paseasca fara sovaire pe calea inaintasului sau.
Mica mangaere pentru poporul roman ! Calea pe care a
pasit, timp de patruzeci si opt de ani, regele Carol, pe care
vrea sa-1 imiteze regele actual, a fost calea tridarii intereselor
litico-sociale, vorbind, fara

muncitorimii si teranimii acestei

iiri.

284

www.dacoromanica.ro

Astazi, ca si in 1866, cand a descalecat aci primul print

de Hohenzollern, tar5.nimea traeste sub o iobagie de fapt si

tot poporul roman, sub regimul electoral cel mai ticalos. AstaZi,
ca i atunci, Romania este prada unei oligarhii lacome, inculte

i incapabile. Regele Carol a sprijinit si intarit sistemul regi

mului acesta nefast, iar noul rege f5.g5.dueste sa calce fara
sovaire pe acela drum !

Avea/va el apoi, putere ss tie piept, ca predecesorul sau,

partidului razboinic sau, cedand presei enormei majoritati a

oligarhiei, care e pentru razboi, 'si mai ales inclinarii fatale a

unui rege fara prestigiu si fara popularitate, va cauta sa si le
castige pe am5.ndoui pe c5.mpul de m5.cel ?

Niciodats poporul roman n'a avut ss se bucure de pe

urma domnilor si n'a avut incredere inteinsii.
Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor", a spus el intotdeauna.

De aceste adevaruri isi va aduce el aminte acum mai mult

decat oric5.nd."
*

tendinta predominant5 in miscarea

SINDICALISMUL,
noua miscare mun,
Ceeace
caracterizeaz5.
muncitoreasca.

citoreasc5., infiripata dupa 1900, in tam noastra, in perioada

1918,
este specificul
ce se intinde p5.n5. dupa razboi,
sindicalist, predominant fats de caracterul politic si intelectual
al vechii miscari.
Tradata in 1899 de mai WO: intelectualii, ca si de cei

iai multi militantii muncitori,

ridicati pe scara intelectualitatii,
noua miscare, care se organizeaza in jurul Romaniei
Muncitoare" dupa 1900, is fiinta ca o reactiune in contra
vechii miscari politice si culturale, accentuand nota corpora,
a organizatiilor si actiunii de clasii.
tiva,
sindicalista,
Este exact ca aceasta nota dominants era influentata de
pe la 1905 incoace si de teoriile sindicaliste ale lui Georges
Sorel, Hubert Lagardelle, Ed. Berth, A. Labriola s. a. la mod5.
in Franca, Italia si la noi.
Dar nu e mai putin adevarat ca muncitorimea noastra
accentua nota sindicalista, cu un sentiment de neincredere
fats de intelectualii socialisti.
285

www.dacoromanica.ro

Vechea miscare avusese un caracter mai mutt politic si

spune Gherea,
inteun
studiu critic asupra socialismului in Romania" inteun timp
de doua generatii, a dat un ideal si un reazam moral, celor
mai bune elemente din patura cults a tineretului intelectual.
In aceasta privinta, succesul socialismului roman a fost chiar
relativ mai mare, decat in unele tari din Occident. Si in ce
imprejurari a facut,o?
El a pus in circulatie o serie de idei noi, cari au pa'
truns papa si printre adversarii lore. Socialismul roman a
avut rolul de-a lumina, un rol mai ales cultural si moral".
De s'ar fi urmat cu insistenta, pe aceasta tale, s'ar fi adus
servicii nepretuite si socialismului si tarii".
Noua miscare pune accentul pe organizatiile de bresla,
cultural, Socialismul acelei miscari,

sindicale,

si pe actiunea corporative, de fiece zi, a acestor

organizatii muncitoresti.
Problema socials nu se poate rezuma insa la chestiunile

de pantece", la nevoile, int&esele si revendicarile strict muncitoresti,

Problema socials are un caracter complex, cu laturi economise, politice si culturale. Si ea nu poate fi rezolvata exclusiv pin reforme economice, in cadrul actualului regim
capitalist.

Pentru marile masse ale poporului muncitor nu poate

exista emancipare posibila in cadrele actualei societati, bazata
pe proprietatea individuals si pe exploatarea majoriiitilor salariate de minoritatile privilegiate, posesoare a tuturor bogatiilor sociale.
Socialismul,

cu organizatiile lui multilaterale : economice,

dar si politice si culturale, apare ca singura forts organics,

iluminati de un ideal, in stare sa substitue ordinei sociale
vechi,
perimate din punct de vedere istoric,
o ordine
noun, care si dea societatii mai multa stabilitate, mai multa
siguranta si un suflu nou de viata.
Si aceasta forts are nevoe de intelectuali, pentru deplina
reusita in telurile ei de radicals renovare socials.
Rolul

intelectualilor.

Intelectualii sunt aceia cari au

elaborat toa te doctrinele filosofice si sociale.

Daci strigatul de durere si de rasvratire in contra

286

www.dacoromanica.ro

mi-

zeriei umane a fost proferat, dea;

lungul vremilor milenare, de cei
multi si obijduiti, trebuiau insa
descoperite cauzele

mizeriei, in,

lantuirea fenomenelor economice

si sociale, cari conduc lurnea, de,
din evolutia continua,
dusa,

fazele catre cari se 'ndreapta o,

'

menirea.
Si numai cugetatorii de geniu,

intelectualii de marca, cari posedau stiintele sociale, economice si

filosofice, puteau fi in stare sa
coordoneze,
sistematizand,
gile evolutiei umane, cari

le-

aka,

tuesc doctrina socialists.

Cei mai multi din acesti inte,
lectuali, au facut parte din mediul
claselor conducatoare, unii chiar
PLEKHANOF
din aristocratie.
Marx, Engels, Lassa le, Kautsky,
in Germania ; Saint,
Simon, Considerant, Louis Blanc, Proudhon, Lafargue, Elisee
in Franca ; E. Vander,
Reclus, Ed. de Pressense, Jaures,
velde, H. de Man, in Belgia; Bakunin, Kropotkin, Tolstoi,

Plekhanof, Lenin is Rusia, au fost acei cari au studiat feno,

menul social al mizeriei umane si au formulat doctrinele socialiste si revolutionare. Si mai toti s'au desprins din mediul
burgheziei si al aristocratiei tarilor lor.
In Anglia, Partidului Socialist i se mai nice si partidul
inteligentii", pentruca mai toata elita culturala engleza adera
conceptiilor socialiste. loupa cum in Rusia, timp de decenii,
inteligenta" era aceea care cobora in popor, pentru a,1 educa,
instrui si a -i inculca in spirit, revolta constienta contra re,
gimului de obijduire tarist.

La noi, in faza de formare si modernizare a tarii, elita

generoasa a clasei

conducatoare, fasonata culturaliceste la

scolile din Apus, a imbratisat aspiratiile masselor muncitoare,

activand catava vreme pentru raspandirea ideilor sublime socialiste de emancipare a poporului roman.
Lipsita de caracter, atrasa de mirajul puterii cu onorurile
287

www.dacoromanica.ro

si binefacerile ei, sau poate desnadajduita de-o lupta ce i se

parea zadarnica, in mediul neoiobag si fanariot dela noi, aceasta
tinerime generoasa" a parasit miscarea socialists, reintrand in

ambianta burgheziei conducatoare, din mediul careia se desprinsese.

In fazele ulterioare ale miscarli socialiste, intelectualii,

putini cati au dat adesiunea ideii socialiste,
nu au mai
renegat partidul si conceptiile pe cari le-au imbratisat cu generozitatea inerenta tinerecii lor, cu toate ca au intampinat, de
cele mai multe ori, rezistenta daca nu chiar aversiunea muncitorimii,
-vorbim de majoritate,
urmarita de ideea fixa a
tradarii", sau -- mai tarziu de aceea a concurentii la scaunele de deputatie, consilierat comunal, poate .... ministerial.
Si totusi intelectualii, artistii, tehnicienii sunt absolut indispensabilii miscarii politice si culturale socialiste, dupa cum
sunt absolut necesari in marea actiune de transformare so-

Cad pentruca o adanca si radicals renovare socialg sa se

infaptuiasca, nu este suficient ca condipile materiale sa fie elaborate si ca ele sa apara ca singurul mod de salvare al unei
lumi, care vrea sa renasca.
Trebue ca o clasa bine organizata, echipata cu tehnicieni,

artisti si intelectuali, sa poata duce la bun scarsit opera de

constructie pe baze noi, substituindu-se claselor conducatoare

privilegiate, azi in declin. Nimic nu se diaruge, claca nu se
poate inlocui cu o ordine noun, care sa redea viecii sociale o
activitate mai ridicata si o buns -stare pentru toti.

Si daca examinam diversele revolutii pe cari

le inregi-

streaza istoria omenirii, constatam ca, oricat de diferite au fost

cauzele si mobilele lor, ele ofera aceeasi trasatura comuna : de
a fi fost acute de clasele inferioare, cu concursul real si sincer
al elementelor din clasele superioare.
In Marea Revolutie Francezi dela sfarsitul secolului al
XVIII -lea, enciclopedistii, filosofii" si nobilii din clasa suprapusa au dezertat din clasa lor, pentru a pune stiinta si actiunea
lor in folosul burgheziei revolutionare de pe vremuri.

Aceleasi fenomene constatam in revolutia rusa, in care

nobilimea s'a aliat elitei socialiste,
burgheze prin nastere si
cultura,
pentru a grabi revolutia proletariatului socialist.
288

www.dacoromanica.ro

,tr4:4

.i

44

''

,
.

"

"...4,

I.

ti
.

VI

.1.

4
4'

Vi
A

41.]

.t

"'

si.T.Z7'7.

:
.....,,iel

,
.

...

-...

!.

Or
/

s,

Jo,

re

I.

!1-

!i.

...............:".

'

..

..%,4...:..

1 ' I'

04
44

to

t.

.
44

..-

A 60-a aniversare a luu C. Dobrogeanu-Gherea (la Ploesti). Dela stenga la dre.apta, rendul do sus, in pcioare: Jeana Branisteanu, Titel
Petrescu flea lui Al. D. Gherea. Rozara Frimu, d-na Cristescu, d-na Paunescu Pa t'n si Paunescu Pa fn randu dole mjloc: Izu Bransteanu
(cu barbs), Gh. Cristescu, lone Dobrogeanu-Gherea, Al. Dobrogeanu-Gherea, Dr. Otoi, Ion Sion, Maria Sion, D. Marinescu rendu d'n
fate: A. Constantinescu, (jos al doilea), Ec. Arbors. Blagoeff (Deadu), C. Dobrogeanu-Gherea, d-na Sofia Dobrogeanu-Gherea, dr. Racovski,
www.dacoromanica.ro
I. C. Frimu, d-na
Al. Dobrogeanu-Gherea, Leon Gheller-Iasi.

Aceleasi simptome abunda in

toate miscarile socialiste din lume.
Rolul intelectualilor socialisti
e mare, atat in actiunea de educatie, cultura si organizare a clasei
sortita de istorie sa prefaca bazele
actualei societati capitaliste, cat si
in opera de constructie a societatii
socialiste de maine, constructie
vasta, luminoasa, ospitaliera pentru
toti.

SARBATORIREA LUI C.
DOBROGEANU GHEREA. 40
Un eveniment
ani de socialism.
impresionant in viata miscarii socialiste din tara noastra a constituit indoitul jubileu al teoreticianului C. Dobrogeanu-Gherea, care

implinea la 21 Mai 1915 varsta

de 60 ani si 40 ani de activitate
pe taramul literar si socialist.

Gherea, care a lucrat la in-

C. DOBROGEANU-GHEREA

temeerea spcialismului in Romania,

intrupa, in mi;care, credinta nestramutati in doctrin5 si pilda

vie a unei convingeri de neinvins.
Opera lui Gherea,
literary si socialists,
este imensa si
miscarea muncitoreasca Linea la 1915, in plin razboi si faliment" al socialismului, sa preamareasca pe omul si scriitorul,
cu care se mandreau literatura si sociologia romans.
Ea voia sa arate masselor populare ca democratia socials
este intelectualista si idealists, in sensul ca ea substitue cultul
oamenilor mari, aceluia al potentatilor si generalilor, ceea ce
afirma biruinta geniului uman asupra fortelor barbariei si ale
intunericului.

REPRESIUNEA DIN GALATI : 13 IUNIE 1916.

13 Iunie 1916 constitue o paging scrisa cu rosu in analele socialismului roman. E zi11a cand proletariatul ga15.tean, in de.
monstratie pe strazile orasului, si a varsat sangele pentru apa
289

19

www.dacoromanica.ro

rarea libertatilor cetatenesti. 9 morti si zeci de raniti au cazut,

pentru apararea drepturilor muncitorimii si pentru libertatile
civice.

Tata numele celor ucisi fara nici o vina, in afara de setea

de razbunare a tlasei conducatoare, contra celor ce le amenintau
privilegiile :. Pascal Zaharia, Spiridon Vranceanu, I. Ciobotaru,
Toni Lazarescu, Enache Sandu, State Rainea, C. Sandu, Stere
lonescu si Gh. lonescu.
Miscarea muncitoreasca din toata tara, strabatuta de fiorul

durerii si al solidaritatii, s'a ridicat ca un singur om si prin

demonstratii impresionate, a comemorat pe martirii galateni,
afirmand totdeodata crezul socialist, care numai prin unire si
jertfa poate fi infaptuit.
*

ACTIVITATEA SOCIALISTA PE TIMPUL RAZBOIULUI.

Profestul contra p5cii dela Buftea. De o activitate

socialists propriu zisa nu putea fi vorba in timp de razboi.

Militantii,
majoritatea,
erau pe front, iaf starea de
asediu, inasprita, nu ingaduia, nici un fel de manifestare pc),
litica celor ramasi la vatra.
Situatia se agravase in urma infrangerii militare a armatei
romane,
in prima perioada a macelului,
cand armatele

germano-bulgaro-turce ocupasera cea mai mare parte a teri,

toriului tarii.
Ziarele interzise, sediile muncitoresti inchise, faceau impo,
sibile coeziunea organizatiilor si contactul lor, a acelor ramasi
in teritoriul ocupat. (Dr. Racovski fusese luat de guvern si
internat la. Vaslui).
Intrunirile clandestine ale fruntasilor nemobilizati, reu,
niunile discrete la anumite aniversari : sarbatorirea Comunei,
1 Mai, etc., schimbul de impresii si opinii, mai cu seama. in
-urma isbucnirii revolutiei ruse,
cam
29 Februarie 191'7,
la atat se reducea ....activitatea socialists, in primii doi ani ai
razboiului.

Dr. C. Racovski, eliberat de armatele rusesti, urmat de

M. Gh. Bujor, Alex. Nicolau, D. Dicescu, s. a. pleaci in Rusia,
de indata ce isbucneste revolutia, prima cunoscuta in istorie sub denumirea : perioada Kerenski.
Pacea dela Buftea. Ascensiunea la putere a bolsevicilor
290
www.dacoromanica.ro

in Rusia,

27 Octombrie 1917,

si pacea separati incheiata

le ei cu Germania la Brest-Litovsk, incuraja

pe maresalul

sa dea
seful suprem al armatelor germane,
un ultimatum guvernului roman, -refugiat la Iasi.
Prin intermediul lui Mackensen, Germania voia sa impue

Mackensen,

o pace i Rornasniei.

Regele Ferdinand fusese castigat ideii unei paci separate,

in urma asigurarilor date, in secret, de imparatul Carol al
Austro-Un gar iei,
prin mijlocirea Colonelului Radna, fost
atasat militar austriac la Bucuresti si a contelui Czernin, fost
plenipotentiar in Romania,
ci nu va fi pedepsit, pentru
tradarea dinastiei Hohenzollern".
La 8 Februarie 1918, I., I. C. Bratianu demisiona si generalul Averescu fu insarcinat cu formarea noului guvern, ce
avea misiunea express de-a incheia pacea cu Puterile Centrale.
Dupe o lung, la 7 Martie 1918, guvernul Averescu
.semna preliminariile unei piici, la Buftea, in castelul lui Barbu
tirbey.

Dinastia fusese salvat5. (Germania si o parte din oamenii

politici, germanofili din Romania, voisera si o detroneze),
dar Cara esea complet mutilate si umilita prin :
a) cedarea Dobrogei intregi, nu Bulgariei, ci Aliantei
care avea Si hotarasca de soarta ei, dupe terminarea definitive
a rizboiului ;

b) rectificari substantiale de frontiere, in Carpati, in fa

voarea Ungariei ;

c) Romania trebuia sa se supue, timp de cativa ani,

exploatarii economice a Puterilor Centrale, victorioase ;
d) Misiunile militare ale Antantei urmau sa fie trimise
peste granite, 8 divizii demobilizate si teritoriul %aril pus la
dispozitia armatelor austro,ungare, pentru trecerea spre Odessa.
In schimb ..Romania avea mainile libere in Basarabia.

In acele imprejurari tragice pentru tare si neamul nosttu,

singura miscarea socialists avu curajul,
si patriotismul,

sa protesteze in contra actului de rapt si robire economica

fats de Puterile Centrale, ca si in contra lasitatii guvernanti
for nostri.

Tare pe principiile sale, ca si pe lozincile de pace ale

democratului presedinte al Statelor Unite, W. Wilson, c re
291

www.dacoromanica.ro

reclama

pace fiira anexiuni, capeteniile

miscarii socialiste,

(unii din ei se intorsesera, intre timp, in tail din captivitatea

prizonieratului) se intrunira inn ziva de 18 Aprilie (1 Mai
st. n.) inteo grading, dela Cotroceni, pe care o Linea in arena.
unul din vechii membrii ai miscarii, I. Georgescu-Topala,f
si acolo redactara un protest, multiplicat apoi la sapirogifaf..
Arestarile.
0 perchizitie inopinata facuta a doua zi,
de politia de siguranta germana, la tapiteria militantului socialist Alex. Constantinescu din str. Episcopiei, descoperi protestul si procesul verbal al sedintei cu numele participantilor.
Toti furs arestati, si dupa o detinere de cateva zile la
politie sau la Cercul Militar" (transformat, etajul ultim, sub
ocupatia germana, in local de popreala"), furs transfer*
la inchisoarea Vacare;ti. (Se pare ca Nemtii cereau trimiterea_

arestatilor in Germania, in timp ce autoritatile romane reclamau

detinerea for aici in tara si trimiterea in judecarea instantelor

penale din Bucuresti, fiind culpabili de atentat la siguranta.
Statului". (!)
Arestati erau : dr. Ecaterina Arbore, C. Titel Petrescu,
llie Moscovici, C. Popovici, Gh. Cristescu, D. Popp, Al. Constantinescu, Gh. Teodoreceu, Jordan Ionescu, Ion Qlteanu, Atanasie Grecu si I. Georgescu-Topala. (I. C. Frimu nu participase la consfatuire, neavand incredere in Al. Constantinescu).
Dupa o instructie de doua luni, la cab. I., cu confirmari de mandate reiterate,
rebelii" au primit, la Vicaresti,
vizita ministrului de justitie I. Mitilineu, tare i-a instiintat de-

clasarea afacerii". A doua zi, prevenitii au fost pusi in

li-

bertate.

E singura manifestare mai importanta a miscarii socialiste

pe timpul razboiulul, in zona ocupata de Nerntii.
Ea dovedea insa curajul si sentimentele ce anijnau militantii in epoca aceea turbure, cand cei mai multi din oamenii
politici I i pierdusera capul si erau gata sa consimta la toate
abdicarile.

In Moldova, in special la Iasi,

de indata ce a isbucnit
revolutia rusa, prima, din Februarie 1917, cunoscuta in istori
sub denumirea leaderului ei, perioada Kerenski, miscarea soclalista a inceput sa se afirme.
Dr. Q. Racovski eliberat din inchisoare activeaza prea pu,
tin, pentru a trece in Rusia, mai intai la Odesa, intovarasit
292

www.dacoromanica.ro

fiind de Mihai Gheorghiu Bujor, de

t.

Alex. Nicolau, ambii avocati, de

publicistul Dicescu si de altii.
Organizat clubul din Iasi, sub
conducerea doctorului L. Ghelerter, el face sa apara ziarul SocialDemocratia". Prigonit, confiscat,

fi

t.
.1..

..ziarul inceteaza sub acest titlu pen -

tru a reapare, imediat dupa incetarea ostilitatilor, cu titlul : Iasul

.socialist" si mai apoi : Moldoya
socialista", asvarlind astfel samanta
socialists pe intreg ogorul muncito,
resc din Moldova.
In prima perioada a reafirmarii
miscarii socialiste din Moldova, aceea

care a inceput data cu revolutia

MAX WECSLER

nisi din Februarie 1917, miscarea a pierdut in conditii tragice pe

unul din teoreticienii ei Max Wecsler. Primejdiosul revolutionar",
a fost ucis pendupa cum it descriu rapoartele Sigurantei,
tru ca a participat la serbarea de 1 Mai 1917 si a transmis socialistilor rusi salutul sau revolutionar.

Desi batran militant, a fost transportat pe linia de foc a

xegimentului 2 vanatori si, pe drum, ucis pe la spate, sub pre

text ca a incercat sa fuga de sub escorts ".

REVOLUTIA RUSA. Doua evenimente formidabile au
sguduit omenirea, in primul patrar al veacului al XXlea: rkboiul mondial inceput in 1914 si revolutia rusi.
Daci am rezervat un scurt capitol special revolutiei ruse,
in aceasta lucrare consacrata istoriei socialismului in Romae pentru motivul indreptatit ca acest important eventment din viata poporului rus a exercitat o adevarata fascinatie
.asupra miscarilor muncitoresti din lumea intreaga.
Ideea de a imita pe bolsevici a tentat, la inceput, foarte
multe spirite si la not in tars. Exemplul revolutionar al consiliilor de muncitori si soldati", decretele Comisarilor p
porului" erau date ca pilda de energie proletar5.
Revolutia din 26 Februarie 1917. Rasboiul cu intreg cor
tegiul de mizerii si cu anarhia guvernamenta15., fara asemanare,
nia,

293

www.dacoromanica.ro

din Rusia Tarista, provocara rascoale populare. Mai intai la Petersburg,

la .22 Februarie (7
Martie st. n.) 1917. Greva e gene
rata in capitala imperiului rus la,

25 Februarie (10 Martie). La

26 Februarie (11 Martie) guvernul disolva Duma (parlamentul), care refuza sa se supuna or
dinului de disolvare. Armata din
garnizoana Petersburgului defi
leaza inaintea Dumei, care e recu-

noscuta astfel ca singura Puterede Stat.

La 17 Martie tarul Nicolae
at II-lea

abdica, cedand locul

socialistilor si liberalilor coalizati ;.

la 14 August, Tarul e deportat

la Tobolsk.
In fruntea guvernului, nascut din aceste miscari populare, se afla socialistic Kerensky, Th.
Dan, Cernoff, Avksentieff, etc.
La 24 Septembrie e proclamata Republica.
Razboiul continua contra fortelor armate germane.
i nici massele
Dar nici partidele burgheze i socialiste,
muncitoare nu sunt unite.
In aceasta lupta de tendince, bolevicii, ale caror conceptii
rispund sentimentelor masselor ..neorganizate, lanseaza parolele :
KERENSKY

toatii puterea sovietelor", pace si pimant poporului rus".

Congresul sovietelor din Petersburg voteaza o rezolutie,

in
seara de 24 Octombrie 1917, care stabilete regimul bolevic,

Revolutia din Octombrie s'a redus la o lovituri de Stat

militari, care s'a desfaurat in linite, in noaptea de 24 spre
25 Octombrie 1917. Dupa cum s'a exprimat atunci Trotsky ;
Locuitorii din Petersburg s'au sculat dimineata, fara sa aiba
cunotinta ca in aceea noapte un regim s'a substituit altuia".
Alegerile pentru Constituanta care au avut loc la 12.13
Octombrie dau totui o majoritate sdrobitoare socialistilor revolutionari, nu bo4evicilor.
294

www.dacoromanica.ro

La 6 Ianuarie 1918, insa, Consiliul Comisarilor, compus

exclusiv din bolsevici, disolva Constituanfa. Biruinta bolsevicilor
e definitiv5. Republica Federativ5 a Sovietelor Ruse e proclamat5.
Revolutia bolsevicS. data inscaunati la putere, bolsevicii

fac pace separate cu Germanii la Brest-Litowsk si impart pa

mantul la tarani, in proprietate individuals nu colectiv5.
Lenin, care combatuse programul agrar al Partidului Socialist-Revolutionar, ca fiind prea ingust si mic-burghez-, adopts
totusi formula imp5rtirii p5mantului, in forma individuals, la
tarani, pe consideratiuni de
ordin oportunist. A declarat el
insusi mai tarziu: impartirea pa,

mantului la tarani era o reforms

populara si ne permitea sa ni-i atra

gem de partea noastra".

Lovitura de Stat din Octombrie
1917 fu urmata de decretul armistitiului pe regimente", ceeace provoca auto-demobilizarea" armatei
i paced separate de la Brest-

Lito wsk.

Principiul esential al revolutiei

bolsevice este ideea sovieticii ; sovietele, adica consiliile de munci-

__ A I

adevarate organe reprezentative

totdevenite,
organe ale puterii publice.

LENIN

deodata,

tori, tarani si soldati", constituesc

ale muncitorimii,

Lenin justifica necesitatea dictaturii unei infime minoritati, in brDsura sa: Pot sa se mentina bolsevicii la putere ?".
Inaintea noastra, Rusia, cu cei 150 milioane de locuitori,
a fost guvernata de 130.000 proprietari funciari, datorit5. violentelor fail de sfarsit.... de ce sa ni se sustina acum, ca Rusia
nu ar putea fi guvernata de 240.000 membri ai Partidului
Comunist, care guverneaza in interesul saracilor i contra bogatilor ?".
295

www.dacoromanica.ro

UNIREA TERITORIILOR ROMANESTI.

Contribu-

Ca urmare a razboiului dela 1916.191n

istoria tarii noastre inregistreaza marele eveniment al reintretia socialismului.

girii teritoriilor romane;ti.

Massele muncitoreti au salutat acest eveniment istoric, ca

un act de

dreptate nationa15.

Socialismul a urmarit,
in faza actuala a evolutiei istorice,
infaptuirea drepfatii nationale, concomitent cu aceea
a drepfatii sociale.

Organizarea statelor-unite europene nu se poate face

a statelor nationale, in
granitele for etnice.
Din acest punct de vedere, unirea Romanilor intr' un singur stat national a fost un act democratic si pe linia de
gandire socialists, iar rnilitantii muncitorimii cari au luptat

decat dupe o prealabila organizare

pentru faurirea acestei intregiri au tiniit totdeauna sa faci

din noua Romanie.
reintregita,
o Romanie a democratiei si a dreptkii sociale.
Ca documente istorice si pentru a Invedera spiritul ce a
animat pe fauritorii Unirii, dam aici pasagii din rezolutiile
de unire ale Ardealului :
La marea Adunare National5 dela Alba Julia,

Deunirea Ardealului si Ba1

cembrie 1918,
care a proclamat
natului cu Romania veche, rezolutia de unire spune la punctul III :
In legatura cu aceasta, ca principii fundamentals la

alcatuirea noului Stat roman, Adunarea Nationale proclama

urm5toarele :

1) Deplina libertate national5 pentru toate popoarele

conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra in limba
sa proprie, prin indivizi din sanul sau si fiecare popor va primi
drept de reprezentare in Corpurile Legiuitoare si la guvernarea
tarii in proportie cu numarul indivizilor ce-1 alcatuesc.
2) Egala indreptatire si deplina libertate, autonoma,
confesionala, pentru toate confesiunile din Stat.
3) Infaptuirea desavarsita a unui regim curat demo
cratic, pe toate terenele vietii publice. Votul obstesc, direct
egal, secret, in mod proportional pentru ambele sexe, in varsta
de 21, ani la reprezentarea in comune, judete on parlament.
296

www.dacoromanica.ro

4) Desavarsita libertate de press, asociere si infrunire,

libera propaganda a tuturor gandurilor omenesti.
,,5) Reforma agrara radicals. Se va face conscrierea to
turor proprietatilor, in special a proprietatilor mari. In baza
acestei conscrieri, desfiintand fideicomisiile si in temeiul drep.
tului de a micsora, dupa trebuinta, latifundiile, i se va face
posibil taranului, sa si creeze o proprietate (araturi, pasune,
padure), cel putin atat cat sa poata munci el si familia lui.
Principiul conducator al acestei politici agrare e, pe deoparte
promovarea. nivelarii sociale, pe de alts parte potentarea productiei.

6) Muncitorimii i se asigura aceleasi drepturi si avantajii, care sunt legiferate in cele mai avansate state indus
triale din Apus.

Iar pentru a

invedera

contributia social-democratilor

din Ardeal la actul unirii, ream aici expunerea obiectiva

facuta de unul din fruntasii miscarii muncitoare, Ion Flueras,
fost membru in Consiliul Dirigent.

CUM AM AJUNt LA ALBA-IULIA".

Cu mult

timp inainte ca presedintele Wilson sa fi enuntat principiile

care au stat la baza tratatelor de pace, Partidul Social-Demoin'care socialistic romani formau o fraccrat din Ungaria,
tiune aparte, inscrisese in programul sau, eliberarea popoarelor
asuprite din Ungaria, bineinteles

in cadrul statului maghiar. Cu

toate acestea, se stie, Partidul
Social-Democrat nu s'ar fi opus
nici la despartirea statului dualist. Nici nu se putea altfel, de
vreme ce recunostea si afirma
raspicat, ca desrobirea sociaI5 nu

se poate infiptui inaintea desrobirii nationale.

Fractiunea romans din acest

partid, fractiune care avea independents de actiune, formand ea

ION FLUERA

297

www.dacoromanica.ro

insasi un partid si in fruntea careia imprejurarile m'au ridicat

si pe mine, n'a fost deloc stanjenita de catre Partidul SocialDemocrat din Ungaria in actiunea de luminare a masselor romanesti, pentru desrobirea for nationals si socials. Fractiunea
romans a Partidului Social-Democrat din Ungaria i-a putut
indeplini rolul istoric, sprijinita de massele muncitoare romanesti
si de foarte multi intelectuali.
In timpul razboiului, actiunea acestui partid a fost o vreme

mult stanjenita, dar incepand cu 1917, Partidul nostru incepu

sa se desvolte, cu atat mai mult cu cat Partidul National
Roman, fortat de imprejurari sau din motive tactice, incetase
orice activitate. Fractiunea Social - Democrats romans din Ungaria desfasura o activitate foarte darza, bizuindu-se si peaportul moral al partidelor din Internationala Socialists si astfel
a avut curajul sa duca lupta cu mai multa vigoare. Dealtfel,
r5.zboiul, daca a adus multe nenorociri, in schimb ne-a ajutat
pe noi socialistii, in aceasta lupta de desrobire, tocmai pentruca ne sprijineam pe masse muncitoresti, r5.mase in dosul
frontului, care indurau mizeria blocusului economic si erau
deci, mai predispuse la actiuni mars. Asa ca sfarsitul razboiului nu ne-a gasit pe noi, socialistii romani din Ardeal, nepregatiti pentru rolul pe care istoria ni-1 rezervase.
Tratativele dintre socialisti si nationali.

In ajunul revolu-

tiei, si anume la 29 Octombrie 1918, conducatorii fractiunii

Social-Democrate rom5.ne, aflati la Budapesta, ne-am adresat

c5.tre reprezentantii Partidului National Roman, cerandu-le o

intrevedere. Aceasta ca o urmare declaratiei pe care o f5.cuse

d. Al. Vaida-Voevod, in numele Partidului National, in Parlamentul din Capita la Ungariei. Prima intalnire cu acestia am
avut-o la hotelul Cornul Vanatorilor". Din partea Partidului
National Roman au participat *t. Cicio-Pop, Theodor Mihali,
Al. Vaida-Voevod, Aurel Vlad si Aurel Lazar. Partidul nostru
Social-Democrat, era reprezentat de mine si de Ioan Mihut, un
muncitor blanar din Budapesta.
Intalnirea a avut loc, cum am spus, la 29 Octombrie,
adica cu dour zile inainte de isbucnirea revolutiei. Era intea.
Luni. La sedinta eu venisem cu un mandat categoric din partea
tovarasilor mei socialisti, dar in prealabil, am intrebat pe reprezentantii Partidului National Roman sa ne spuna, ce au degand sa fac5., in vederea apropiatei caderi a fronturilor si deci
298
www.dacoromanica.ro

si a Austro-Ungariei a carei prabusire o prevedeam cu totii.

Ni s'a raspuns ca n'au Inca un program bine fixat si ca sunt
in asteptarea desfasurarii evenimentelor.
Cand am fost eu Intrebat, care
Revolutia era asteptat5.
este parerea socialistilor romani asupra evenimentelor in perspective, am raspuns ca prevad isbucnirea revolutiei peste 4 5
zile. Reprezentantilor Partidului National li s'a parut profetia
mea cam riscata, si intrebandu-ma pe ce mi o bazez, am amintit
ca Sfatul Muncitoresc din Ungaria discuta chestiunile privi
toare la demobilizare, preluarea puterii si reorganizarea Sta

tului pe alte bate, in colaborare cu Partidul Radical (Iaszy)

si cu cel Democrat (Vajani). Am cerut atunci ca, in vederea
rovolutiei ce trebuia sa isbucneasca, sa infiintam un Consiliu
National al Romanilor, care si preia conducerea teritoriilor locuite de Romani si sa inceapa imediat tratative cu guvernul
oficial maghiar si cu Consiliul National Maghiar, infiintat de
curand cu scopul, la randul lui, sa preia puterea din mainile
guvernului Tisza si sa inceapa tratativele de intelegere cu natiunile conlocuitoare.
Reprezentantii Partidului National s'au declarat imediat de

acord cu propunerea pentru formarea Consiliului National al

Romanilcir, Au cerut numai ragazul, pans obtin aprobarea
d -lui Iuliu Maniu in vederea programului de activitate al Consiliului. D. Iuliu Maniu se afla atunci la Viena ; sosise tocmai
in zilele acelea, de pe frontul italian.
Consffluirea Consiliului National.

In aceiasi sedinta dela

Cornul Vanatorilor", s'a si purces la constituirea Consiliului

care a fost compus din 6 reprezentanti ai Partidului NationalRoman si 6 ai Fractiunii Social-Democrate Romane din Ungaria..

Nationalii au fost urmatorii : Iuliu Maniu, Theodor Mihali,

dr. Al. Vaida-Voevod, St. Cicio Pop, dr. Aurel Vlad, dr.
Aurel Lazar iar socialisti : Ioan Flueras, carosier, Josef Jumanca,
tipograf, Enea Grapini, inginer, Braziliu Surdu, metalurgist, Tiron

Albani, tamplar, si Iosef Benoiu, metalurgist. La sedinta urmatoare, fixate peste trei zile, trebuia sa ne intrunim din nou
venim cu ratificarile comitetelor noastre.
Peste cele trei zile, Intr'o Joi, reprezentantii celor doua
partide ne-am intalnit in acelas loc. Dar revolutia izbucnise
Inca de Miercuri. In seara aceea, Miercuri, ma aflam la sedinta.
Comitetului Central Roman al Partidului Social-Democrat la
294

www.dacoromanica.ro

sediul partidului, pe Contiucza. Raportam comitetului rezultatul

discutiunilor avute Luni cu reprezentantii Partidului NationalRoman si ceream aprobarea pentru Consiliul National Roman,
pe care-1 formasem. Comitetul meu a dat deplina aprobare.

Chiar in cursul acelei sedinte, au Inceput sa se auda pe

strada impuscaturi. Isbucnise revolutia. Un batalion urma sa
piece pe front, dar muncitorii organizati din Budapesta, nemultumiti de faptul ca Sfatul Muncitoresc din Ungaria intarzia
-decizia care trebuia sa duca la proclamarea revolutiei, s'au napustit asupra batalionului, dezarmandu-l. Acesta a fost inceputul. Inca in seara si noaptea aceea, poporul din Budapesta,
precum si garnizoana orasului au pactizat cu revolutionarii
si au demonstrat triumfator, toata noaptea, pe strazi. Nu a
fost insa nicio varsare de sange si nici devast5.ri.
A doua zi, Joi, revolutia Invinsese.
Revolutia a invins.
Garnizoana si poporul defilau in fata Consiliului National Maghiar, care era compus din reprezentantii Sfaturilor Muncitoresti (deci si din romani), precum si din reprezentantii par,
tidelor democratice maghiare. In seara aceleasi zile de Joi,
trebuia sa tinem sedinta comuna a reprezentantilor Partidului
-Social-Democrat roman, asa cum hotarisem inca de Luni. Am
tinut sedinta si am adus la cunostinta ca partidul nostru a
ratificat infiintarea Consiliului National al poporului roman din
Ardeal. Comunicarea a fost primita cu mare satisfactie de catre
membrii Partidului National, cari mi-au comunicat, la randul
lor, ca a sosit aprobarea principiala si din partea d-lui Iuliu
Maniu, care urmeaza sa soseasca urgent la Budapesta.
Ca amanunt anecdotic pot sa adaog ca, in acea sedinta
de Joi seara, am fost Intrebat, cum se explica ca revolutia a
izbucnit mai de vreme decat se astepta oricine si chiar mai
de vreme decat prevazusem eu, optimist, cand dadusem ter-

men de 4.5 zile papa la proclamarea ei. Am explicat, aratand

ca muncitorimea nu mai avea rabdare, nu putea sa mai asterminarea statutului Marelui Sfat Muncito-tepte pang la
resc. Istoria isi are logica ei, nu se opreste in formalisme. Sunt
momente istorice cand massele populare iau ele initiativa lup-telor. Sfatul Muncitoresc n'a scapat insa, din mana, franele
actiunii accelerate de masse.
Dupa vreo doua-trei zile a sosit si d. Iuliu Maniu. Am
tinut o noua sedinta a reprezentantilor celor doua particle. cu
300
www.dacoromanica.ro

participarea d-sale, care s'a declarat multumit de tot ceeacefacuseram noi pana atunci. La acea sedinta s'a hotarit mutarea
sediului Consiliului National la Arad s-i s'au luat masuri pentru_
organizarea garzilor nationale romanesti, cu ajutorul carora sa

se pastreze ordinea in Ardeal si Banat, urmand ca in judetele cu majoritate romaneasca, prefectii sa fie inlocuiti cu

romani si pana la clarificarea situatiei, in vederea preluarii decatre noi a intregii administratii din teritoriile romanesti.
Imediat ce_
Tratativele cu guvernul din Budapesta.
Consiliul s'a stabilit la Arad, el a inceput sa activeze cu

succes, a pastrat ordinea in provincii si a pus repede capar

devastarilor si inceputurilor de desordini.
Intre timp, Consiliul National Roman a luat contact si cu
Consiliul National Maghiar (prin mine si dr. Ion Erdely), tot
in vederea garantarii ordinei. Din partea guvernului oficial
dela Budapesta si Consiliul National Maghiar ni s'a facut atunci

o invitatie, ca sa alegem delegati pentru inceperea unor tratative oficiale, care sa duca la o intelegere in vederea convie
tuirii mai departe a rom'anilor, in cadrul statului maghiar.
Consiliul nostru a primit propunerea cerand insa ca tratativele sa se cluc5. la Arad, nu la Budapesta. Guvernul maghiar
a acceptat si a delegat sa trateze cu noi pe sociologul Oscar
Iaszy, insotit de Desideriu Bokani, delegat al Consiliului National Maghiar si totodata sef al Partidului Social-Democrat
Maghiar, insotit din partea oficialitatii maghiare din Ardeal,
de celebrul Apatty, profesor la Universitatea din Cluj, Alexandru Vince, prof. Iuliu Rats si altii. Din partea Consiliului National Roman au fost delegati : Iuliu Maniu, Aurel Vlad, JosefJumanca, ing. Grapini, subsemnatul si raposatii Vasile Goldis
si St. Cicio Pop.
Conferinta s'a tinut la Palatul Prefecturii din Arad. Noi,
delegatii romani, am cerut sa se recunoasca Consiliului National Roman dreptul de a numi prefecti in judetele romanesti
din Ardeal si Banat, asumandu-ne raspunderea pentru mentinerea ordinei, pana va decide Conferinta pacii asupra acestul
teritoriu. Reprezentantii guvernului maghiar n'au acceptat, evident, acest punct de vedere. Ei intelegeau sa discutam principiul organizarii Statului maghiar, din care si noi romanii say
continuum a mai face parte. Conferinta a esuat ieci. Chiar a.
301

www.dacoromanica.ro

doua zi, delegatii maghiari au convocat, in acelas oras, o mare

intrunire publics la palatul cultural, unde ne-au desaprobat
si amenintat, pe noi romanii.
Aceasta atitudine m'a determinat pe mine sa propun, in
prima sedinta a Consiliului National, in numele Partidului Social-Democrat roman, convocarea unei mari adun'ari nationale,
pentru a consulta intreg poporul roman asupra viitorului 85.u.
Propunerea mea a fost primita cu unanimitate si astfel la 1
Decembrie 1918, a avut loc marea adunare dela Alba lulia,
care a votat Unirea si a ales in, locul. Consiliului National,
un Sfat national de 1.50 persoane.
La aceeasi adunare s'a votat si celebra. rezolutie, care, in
mare parte, a fost opera insistentelor depuse de catre noi sociaTrebue insa sa recunosc ca, in principiu, nici reprezentantii Partidului National Roman nu se opuneau punctelor inscrise in acea rezolutie, numai ca nu credeau in oportunitatea
lor. Ni s'a. obiectat la inceput ca de abea Cpnstituanta intregii
tarii unite va putea sa fixeze principiile pe baza carora se va

face unirea. Noi socialisti am cerut ins5. insistent ca, Inca

inainte de incheerea pacii, ba tocmai in vederea conferintei
dela Paris, sa votam o rezolutie cu principii largi democratice,
pentruca sa se stie acolo ca vrem sa intemeiem o Romanie
Mare, pe baza ideilor libertare.
Consiliul Dirigent.

Deasemenea tot noi Social-Democonvocarea Constituantei in-

cratii am cerut ca pang la

tregii tari, Ardealul sa fie administrat in mod autonom de

catre noi ardelenii. Dupa mai multe discutiuni reprezentantii
Partidului National au acceptat si aceasta cerere a noastra si
astfel s'a niscut Consiliul Dirigent. Guvernarea acestui Consiliu a fost necesara. Ea a fost de mare insemnatate in acele
momente, caci fara acel Consiliu Dirigent, condus cu calm,
autoritate si simtul de prevederee at d-lui Iuliu Maniu, s'ar fi
intamplat desigur, in Ardeal, ciocniri intre romani si maghiari
si aceasta ar fi avut o influents rea la conferinta de pace din Paris.

Astfel s'a 8avarit unirea poporului roman intre granitele

de ast5.zi. E a chestiune irterna, care priveste numai Cara

noastra. Regretul nostru al socialistilor, e ca acel inceput frumos dela Alba Julia, cq care secole dearandul se va mandri
poporul roman, n'a fost lasat s5 se desvolte in voe,, normal.
302

www.dacoromanica.ro

Democratia dela Alba Iulia a fos batjocorita in cursul

not Partidul So
anilor ce s'au scurs. Avem rosy incredere,
in popor si in special
vial- Democrat din Romania intregita,
sau cu sprijinul
in acea fractiune care este muncitorimea. Ea,
ei,
va face sa se reia firul intrerupt si sa se introneze o
democratie adevarata in taxa noastra.
Respingem cu indignare svarcolirile disperatilor revizionisti. Ele nu sunt ale poporului maghiar, care ne este drag si
ci este
care sufera si azi in Ungaria impilarea magnatilor,
revizionismul grofilor dela Budapesta, sprijiniti de dictaturi.
Revizionismul este neserios. Cu atat mai neserios, cu cat dictatUrile care it flutura reactiunile de pretutindeni, stiu prea
bine ce inseamna sa deslantue un razboi pe aceasta chestie a
fruntariilor. Revizionismul este neserios, repet,
aceleasi reac-tiuni dandu-si seama 61 in caz ca vor deslantui razboi, armele
se vor intoarce tocmai impotriva lor, la Milano, la Berlin sau
la Budapesta.
*
*

Miscarea socialist5 din Ardeal. In Ardeal si Banat, ideea

socialists a patruns in massele muncitoresti romane, cam prin
anul 1900. De bun5.-searna, se gaseau muncitori romani in organizatiile maghiare si germane din Transilvania si Banat, ce se
calauzeau de ideile socialiste. Distinct insa, in limba romans,
ideea socialista a inceput a fi propagata in Ardeal, la inceputul veacului acesta.
Prima gazeta socialista in limba romans a aparut la Ti,
in 1903,
avand titlul : Votui poporului", iar ca remioara,
dactori: Atanasie Voichescu si Julius Horacsek.
Titulatura gazetei s'a dat ca o ilustratie a campaniei
pentru votul universal pe care o ducea Partidul Social-Democrat

din Ungaria. Votul poporului" a avut o viata efemera, din

lipsa de mijloace materiale.

In acelas an a aparut la Budapesta ziarul socialist Adevarul", avand ca redactor responsabil pe Aurel Cristea, lucrator tipograf. Isbucnind rasboiul mondial,
in Septembrie
1914, -- ziarul i-a incetat aparitia din lipsa de cititori,
plecati pe front,
si din cauza persecutiilor autoritatilor.'
In Octombrie 1917, mai multi muncitori socialisti, romans,

din Budapesta, parte din ei intorsi de pe front : Iosif Cizer,

I. Mihut etc., altii, aflati la partea sedentary sau in fabricile
303

www.dacoromanica.ro

militarizate ca Ion Flueras, Iosif

Jumanca, T. Albani, etc., scot din

..

nou gazeta Adevarul ", cu toate

impotrivirile Partidului Social-Democrat maghiar.

-mr.1.1"

:.

\
r

a.

e'' 4

Adevarul" de la Budapesta
era singura gazeta democrats ce

aparea in limba romans in Ungaria.

si care a avut curajul sa ceara.
incetarea razboiului i sa is apararea

muncitorilor, romani i unguri,

v

asupriti de Tegimul de dictatura mili-

tary maghiara. Atitudinea pacifists

protestatara a Adevarului" a
avut un mare rasunet in massele
i

muncitoare din Ardeal si Banat, tiraIOSIF JUMANCA

jul gazetei ajungand la 18.000 foi,

ceeace era un record, pe acea vreme.

Socialistii romani de la Adevarul" au fost acei cari au

luptat pentru reintregirea neamului roman intr'un stat national,
unitar, prin deslipirea tinuturilor romanesti de sub suzeranitatea
monarhiei austro-ungare. Tot ei au fost protagonistii ideii Adu
narii de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918, care a proclamat
unirea.

Adunarea de la Alba-Iulia a admis in Marele Sfat",

cornpus din 150 membri,
un numar de 30 reprezentanti ai muncitorimii socialiste, in frunte cu capeteniile acestei muncitorimi:
loan Mihut, Iosif Cizer, Iosif Raceanu, Ion Flueras, Iosif Jumanca, Victor Bratfaleanu, Petre Bernau, Traian Novac, dr.
Nora Lemeny-Rozvany, Bazile Surdu, Iosif Renoiu, Ioan Budean,
Toma Botarla, Achim Zamara, loan Ardeleanu, G. Gradinaru,
Const. Aflat, Avram Barcutia, Toma Cioara etc..
Din sanul Marelui Sfat" s'a ales apoi Consiliul Dirigent".
din care au facut parte ca delegati ai muncitorimii socialiste :,
Ion Flueras si losif Jumanca.
Miscarea muncitoreasca care numara, la inceput, cam 10.000
membri, ajunsese in 1919 la un numar impresionant de 80.000
organizati in partid i Uniunea Minerilor, Uniunea MetalurgistiDr, Uniunea ceferistilor etc.
La 2. August 1919, delegatia muncitoreasca socialists ese,
304

www.dacoromanica.ro

atat din Mare le Sfat", cat si din Consiliul Dirigent", in urma

deosebirilor de pareri, ce se ivisera intre ei si ceilalti membri ai
acestor doui foruri superioare de conducere a Romanilor din
Ardeal si Banat.
Partidele socialiste din Transilvania si Banat si partidele
social-democrate din Vechiul Regat si Bucovina s'au constituit
intrlo federatie, in congresul general ce a avut loc la 19,24
Iunie 1921 la Ploesti (in urma sciziunii miscarii, prin defectiunea comunistilor din Ianuarie 19Z1). La aceasta Federatie" a
aderat si Partidul Socialist din vechiul Regat, in urma desbaterilor
ce au avut loc la conferinta tinuta in Bucuresti in zilele de
27.28 August 1922, aceasta organizatie politica luand titulatura

de Federatia Partidelor Socialiste din Romania".

MICAREA SOCIALISTA DIN BUCOVINA, Miscarea muncitoreasca din Bucovina se imparte in cea sindicala
si cea politics. Cea sindicala e de origine mai veche si incepe
cu organizatia tipografilor, elita muncitorilor din Austria, care
pe langa ocupatia for fireasca cu caracter mai intelectual, au
pastrat obiceiul obligatoriu pentru toti ucenicii cari au ispravit
anii de invatatura, de a strabate Cara si chiar strainatatea
inainte de a deveni calfe. Astfel tipografii aveau ocazia de a
veni in atingere cu miscarea muncitoreasca mai inaintata din
apus, aplicand, la reintoarcere, in practical ceeace au vazut

la muncitorii mai luminati din

orase mari, cu industrie desvoltata. Astfel se explica ca tipografii din Bucovina au jucat ori,
cand rolul avantgardei in miscarea muncitoreasca a apestei pro-

"9":Mt77

vincii. Ei au fost aceia cari au

pus baza organizarii for proprii
si a altor bresle in sindicate ; ei
au fost aceia cari au influentat
conceptiile politice ale muncitorimii organizate i ei au dat cel
mai mare procent de conducatori
ai miscarii muncitoresti. Toy.
Vitiuc, Mihailescu, Gaidosch, Dan,
cari au jucat un
Roznovan,

GH. GRIGOROVICI

305

20

www.dacoromanica.ro

mare rol in miscarea muncitoreasca

din Bucovina, ultimii trei fiind

cunoscuti si in Romania -Mare,
au ieit toti din randurile organizatiei tipografilor.
Afars de organizatia tipografilor, organizatia celorlalti lucratori

a avut forma primitive a unui

sindicat mixt, care cuprindea pe
toti lucratorii organizati, de orice
profesiune.
Politiceste micarea. muncitoreasca din Bucovina a gasit expresia

ei in aparitia ziarului Volkspresse", scris in limba germani, in

participarea la diferite manifestatii
politice i in sarbatorirea zilei de

TATIANA GRIGOROVIC1

1 Mai. 0 participare mai active la viata politica a tarii n'a

fost posibila pentru muncitorimea din Austria, ea fiind exclusa dela dreptul de vot la alegerile pentru Parlament, Dieta
tarii i comuna.
Izbucnirea revolutiei in Rusia,
in anul 1905, a dat un impuls hotaritor Partidului Social-Democrat

din Austria pentru a incepe o

lupta energica pentru dreptul de

vot universal, egal, direct i secret.
406' ,

161
a.

Lupta aceasta a trebuit si fie deslantuita in intreaga tars i aceasta

a fost unul din motivele principale
cari au contribuit la hotarirea Partidului Social-Democrat central din

Viena de a delega un om de in.:,

&win
Dr. PISTINER

credere in Bucovina, cu scopul de

a organiza muncitorimea de acolo
in sindicate si in organizatii politice, dupe modelul i in legatura
stransa cu cele dela centru. Acest
om de Incredere a fost tov. George
Grigorovici, care, Inca student

306

www.dacoromanica.ro

fiind, a intrat in Partidul Social- Democrat din Viena, a tinut

conferinte in cercurile culturale ale muncitorilor si a luat
parte activa la propaganda contra alcoolismului printre muncitori.

De remarcat este ca printre cercurile culturale sus amine

tite se afla Asociatia muncitorilor romani din Viena", unde
muncitorii romani din Bucovina, Ungaria si Romania, aflati
la lucru la Viena, au fost introdusi in stiinteleepoliticoesociale
prin conferinte, carp si discutii cu tovarasi anume pregatiti
pentru aceasta misiune. Din aceasta scoala romaneasca au iesit
multi lucratori socialisti constienti, cari ulterior au devenit ei
insisi conducatori si invitatori ai muncitorimii romane. Ca
exemplu numim numai pe tov. nostru Eftimie Gherman.
Prin infiintarea secretariatului sindical si politic la Cernauti (1905) miscarea muncitoreasca din Bucovina a luat in
scurt timp un avant considerabil. Afars de sindicatul tipografilor &au mai format sindicatele de zidari, caramidari, cioplitori de piatra, lemnari, metalurgisti, dulgheri, tamplari, brutari,
cismari, croitori, tapiteri, chelneri, lucrkori la caile ferate,
functionari particulari si comerciali, lucrkori comunali (intre
cari si cei dela tramvaie), salahori, taietori de lemne si altele.
Fiecare din aceste organizatiuni facea parte din Uniunea centrals a aceleiasi bresle din Viena si toate erau unite
intre ele printr'o Comisie Centrals a Sindicatelor cu -sediul la

Cernauti, care era in drept sa ia hotariri in toate chestiunile

cari priveau exclusiv pe muncitorii din Bucovina. Astfel s'a
ajuns la o solidaritate de interese intre muncitorii diferitelor
bresle din Bucovina si la o solidaritate de interese ale intregii
clase muncitoare din tail.
Politiceste Partidul Social-Democrat din Austria a Post orga-

nizat pe nationalitati. In Bucovina, unde populasia, consta din

cinci natiuni,,au luat deci nastere cinci organizatiuni politice social -

democrate, si anume : organizatia germana sub conducerea tov.

Zeplichal si Gaidosch, cea romans sub conducerea tov. Grigorovici, cea ucrainiana sub conducerea tov. Ogrodnic si Bespalco,
cea polona sub conducerea tov. Oppitz si Wikt9rczyk si cea
evreeasca sub conducerea tov. Pistiner. A.ceste organizatiuni au
fost legate intre ele plintr'un Consiliu, ales de toate erganizatiunile nationale la un congres international al Bucovinei, care
le dadea unitatea de directive si actiuni, in stricta legkura cu
307

www.dacoromanica.ro

directivele i principiile elaborate la congresul international din

intreaga tall..
Pe langa fiecare organizatie nationals exista un cerc cultural, care reprezenta o adevarati coala a socialismului tiintific,
predata in limba materna a fiecarui muncitor ; iar fiecare cerc

cultural avea o sectiune pentru femei, unde, sub conducerea

tov. Tatiana Grigorovici, nu numai lucratoarele, ci i sotiile
casnice ale lucratorilor erau instruite asupra scopului misc.:aril.
muncitoreti. Rezultatul acestei activitati de luminare a- fost ca

multe femei, cari pans atunci erau o piedica pentru participarea barbatilor social-democrati la miscare, au devenit tovara.e contiente, care indemnau pe sotii i fiii for la o activitate mai intensa in micarea muncitoreasca. La alegerile din
anul 190'7 femeile socialiste, neavand ele inile dreptul de vot,
au luat totui parte activa ca agitatoare, supraveghind totodata activitatea i atitudinea politica a barbatilor.

In anul '1911 femeile din Bucovina au luat parte activa

la lupta pornita de Partidul Social-Democrat din Austria pentru
dobandirea dreptului de vot pentru femei. La adunarea convocata in acest scop la Cernauti au participat multe mfi de femei

si ea a decurs atat de furtunos, incat autoritatile politienesti

au gasit cu cale s'o disolve.
Organizarea presei a fost si ea corespunzatoare forme' de
organizare politic. pe natiuni. La Cernauti apareau 4 ziare
social- democrate: Volkspresse" respectiv Vorwarts" in limbs
germana, Lupta" irk limba romans, Borba" in limba ucraniana i Jfidischer Arbeiterbund" in limba evreeasca.
Incepand cu anul 1906 micarea muncitoreasca,
atat cea
sindicala, cat gi cea politics,
a luat o desvoltare apreciabila.
Dupa consolidare, sindicatele au inceput lupta pentru imbunatacirea situatiei economice a muncitorilor. Majorarea salariilor, salariul minimal stabilit prin tarife, 8 ore de lucru, recunoagterea organizatiei ca reprezentanta legala a intereselor
muncitorilor, recunoagterea zilei de 1 Mai ca zi de sarbatoare
cu drept la plata,
acestea au fost revendicarile principals ale
lucratorilor tuturor breslelor, cari au fost caltigate treptat, fie
pe calea grevei, fie pe calea arbitrajului, fie,
cateodata,
pe
calea bunei intelegeri.
Impreuna cu migcarea sindicala a crescut gi cea politica.

Ea a gasit expresiunea ei in primele alegeri pe baza votului

308

www.dacoromanica.ro

universal, in anul 1907, cand lucratorii din Cernauti, cu toati

coalitia burghezimii tuturor natiunilor, au reusit sa aleaga pe
reprezentantul for social-democrat in persoana tov. G. Grigorovici. i daci la primele alegeri din 1907 lucratorii au ajuns
la acest succes abia dupa un balotaj si contra unui candidat
burghez evreu, in anul 1911 acelas tovaras a fost ales, chiar
la primul scrutin, cu 605 din voturi, contra profesorului dr.
Skedl, un om de vaza, german, sprijinit de burghezimea internationals bucovineana si in mod oficios de guvernul austriac.
In conformitate cu organizarea Partidului Social-Democrat
pe nationalitati a fost si organizatia deputatilor social-democrati
in Parlament. Cluburile parlamentare socialiste nationale au fost
legate intre ele intr'o Uniune parlamentara socialists, ale carei
directive generale in toate chestiunile parlamentare trebuiau sa

fie respectate atat de fiecare deputat socialist, cat si de clubul

carula-i apartinea. Numai in chestiunile cu caracter pur national, deputatii social-democrati aveau dreptul sa voteze independent, in conformitate Cu interesele natiunii ai carei membri
erau. Pe acest din urma taram, parlamentarii socialisti aveau deci

un camp liber de actiune. Aceasta n'a insemnat insa ca fiecare

parlamentar, sau fiecare club national social-democrat a procedat
izolat in chestiuni nationale. Socialistii ava'nd aceleasi principii
generale in ceeace priveste drepturile egale ale tuturor natio-

nalitatilor, s'au sprijinit reciproc, de cate on a fost vorba de-a

se cere dreptate sau egalitate pentru una din nationalitatile din
Austria. Libertatea de actiune s'a manifestat deci mai mult prin
initiativa diferitilor parlamentari, cari, stand in atingere cu conati nalii lor, le cunosteau mai bine durerile.
In acest sens alegerea primului social-democrat roman in
Bucovina nu putea sa n'aiba urmari favorabile pentru proletariatul roman din Bucovina, care, pe langa durerile generale de
proletar, avea si durerile sale deosebite.
Faptul celei dintai intrebuintari a limbii romane in parlamentul austriac de catre Gheorghe Grigorovici a fost un act
demonstrativ pentru egalitatea de drepturi a poporului roman in
Austria.

Mai importanta a fost situatia economics precafa a Budata, cu inchiderea granitelor dinspre Romania in
anul 1886, industria Bucovinei, care in mod firesc era adapcovinei.

tata necesitatilor economice industriale ale Romaniei, ca vecina

309

www.dacoromanica.ro

cea mai apropiata, s'a prabusit neputand concura cu industria

desvoltata din tarile din Apus si negasind debuseuri pentru
marfa. ei. Pe de alts parte, importul de cereale, vite, etc. din
Romania fiind interzis, scumpetea a crescut si standardul de
viata al poporului a scazut. Lucratorii din Bucovina, mai ales
lucratorii de constructie, se duceau in vara fiecarui an pentru
5.6 luni in Romania pentru a-si castiga un ban. Dar st atunci
erau supusi diferitelor sicane, legate de pasapoarte, vize, etc.
S'a intamplat adeseori ca lucratorilor din Bucovina li s'au confiscat de catre antreprenorii din Romania pasapoartele, in
schimbul unor adeverinte de lucru valabile ca legitimatii de
libera petrecere in taxa, pasapoartele fiind retinute ca zalbg
ca lucratorii vor parisi tam abia atunci -cand le va conveni
antreprenorilor. In felul acesta s'a creat o noua forma de
sclavie pentru muncitorii din Bucovina, in majoritate Romani.
Aceasta situatie a cerut un remediu urgent si a fost data
pe fats prima data in parlament de deputatul social-democrat
din Bucovina cu ocazia desbaterilor asupra tratatului comercial
cu Romania in anul 1910. Sprijinit de intregul club parlamentar social-democrat din Viena, care consta din 88 deputati,
deputatul din Bucovina a reusit sa introduca, in tratatul comerciaL cu Rom'ania, pe lang,a inlesniri generale pentru c mertul
dintre Austria si Romania, si hotariri speciale care priveau
in primul rand Bucovina, si anume : desfiintarea pasap artelor

pentru Romania si reducerea tarifului postal pentru corespondents, ziare, carp si imprimate. Scopul ultimei propunen a fost
de-a inlesni legaturile culturale intre Romanii din Buc villa si
cei din Regat.
In legatura cu acest tratat comercial s'a inceput o actiune
pentru industrializarea Bucovinei, actiune care a avut drept
rezultat ca. Ministerul Industriei si Comertului a trimis un
delegat special in Bucovina, care, insotit de deputatul socialdemocrat, a examinat situatia economics a Orli si a elaborat
un proect amanuntit asupra industrializarii Bucovinei. 0 industrializare a Bucovinei a insemnat insa crearea unor not
posibilitati de lucru pentru proletariatul bucovinean si ndicarea
standardului de viata.
Dela intensificarea miscarii socialiste din Bucovina dateazi
legaturile mai stranse dintre socialistii romani din Bucovina,
Romania si Ungaria : schimbul reciproc de literatura, ziare si
310

www.dacoromanica.ro

reviste precum i schimbul de oratori in zilele de 1 Mai, in timpul

alegerilor, la congrese i cu ocazia altor evenimente politice.
Lucratorii socialiti, cetateni romani, expulzati din Ro.

mania, au gasit refugiu in Austria, unde Partidul Social-Democrat le-a dat tot sprijinul moral i material. Gh. Grigorovici
a adus aceasta chestiune chiar in forul parlamentului din Viena,
protestand in mod solemn, in fata intregii Europe, contra acestui
procedeu nemai auzit al guvernului roman.
Cu acela4 elan deputatul social-democrat roman din Bucovina a protestat in Parlamentul austriac contra expulzarii profesorului Iorga din Austria, cerand ministrului austriac retragerea
izgonirii acestui profesor roman.
De remarcat este i lupta incununata de succes pentru respectarea limbii romane in colile, judecatoriile i dregatoriile din
Bucovina, unde o mare parte din populatie nu tia decat limba
ei materna, limba romans.
Nu fara interes este rolul indirect pe care Bucovina 1-a jucat in revolutia ruseasca. Gheorghe si Tatiana Grigorovici, cari

in timpul ederii for in Elvetia au intretinut relatii cu organizatiile socialiste ruse din acea taxa, au continuat sa intretina aceste
relatii i in Bucovina, dand revolutionarilor rui mans de ajutor
la transportul-literaturii revolutionare i al armelor peste granita,

in Rusia. Astfel i Bucovina a participat in mod indirect la rasturnarea bastionului celui mai reactionar din Europa.
Desvoltarea micarii social-democrate din Bucovina era in
crwere continua papa la izbucnirea razboiului mondial.
Organizatiile social-democrate din Bucovina au luat parte
activa la combaterea razboiului prin presi i prin demonstratiuni
politice. Ele au avut pe reprezentantul for la congresul international de pace din Basel, in persoana lui Grigorovici, care a
luat cuvantul in numele hicratorilor social-democrati din Bucovina,

pentru a protesta impotriva razboiului.

Zadarnic.

Razboidl a izbucnit in anul 1914 i cu el a fost intrerupta activitatea micarii socialiste din Bucovina. Tovarasii

tineri au plecat la razboi, cei mai in varsta au dus viata de

in timpul razboiului,
refugiati, Bucovina fiind,
de trei on
ocupata de Rusi. Grigorovici a ingrijit de raniti in spitalele
militare din Moravia, iar din anul 1916.1918, Gh. Grigorovici
impreuna cu dr. I. Pistjner au activat in comitetul de ajutorare
311

www.dacoromanica.ro

al refugiatilor din Bucovina, purtand grija multor lucratori

refugiati i invalizi de razboi i acordand o atentie deosebita
muncitorilor i studentilor roma'ni, cari, cu intrarea Romaniei
in r5,zboi, nu erau bine v5.zuti de guvernul austriac.
Inainte de prabuirea Austriei, Gh. Grigorovici a tinut in
Parlamentul austriac cunoscutul s5.0 discurs, in care a cerut unirea tuturor Romanilor, fie in forma unei federatii democratice
pe langa Austria, fie pe langa Rom5.nia.
In Sfatul National Roman din Bucovina, in anul 1918, Gh.
Grigorovici a supus unei critici programul extern al primului
guvern al tarii, aratand ca o natiune mica de 15 milioane oameni

trebue ea evite o politica externs, care ar putea s'o aduca in

conflict cu vecina ruso-ucraineana, cu o populatie de 140 milioane oameni. Era vorba de pretentiunile Ucrainienilor la Nordul Bucovinei cu populatie pur ucraineana. Gh. Grigorovici indemna la o invoia1a panic5., pentru a nu periclita in viitor integritatea Rom5.nieiMari.
Cu aceasta s'a incheiat activitatea partidului Social-Democrat din Bucovina, pentru a gasi continuarea ei in micarea socialista din Rom5.nia Mare.

Tot ca urmare a marilor transPARTIDUL MUNCII.

pe cale si se intinda si in
formari ce incepusera in Rusia,
un
grup
de
oameni
politici,
cei mai multi
tara noastra,
constituesc la Iasi, Partidul Munformati la coala socialists,
cii, menit a duce la bun sfarit reformele promise : improprieiirirea firanilor i votul universal.
El lanseaza un manifest- i un program, chemand la viata
politica toate elementele noi, toate sufletele curate, toate vointele i energiile sanatoase ale tarii.
Manifestul i programul sunt semnate de : G. Diamandi,
deputat ; dr. I. Cantacuzino, profesor universitar ; I. P. Radulescu, deputat ; Spiridon Popescu, profesor ; M. Carp, deputat ; Deodat Taranu, avocat ; dr. N. Lupu, deputat ; Gr.
Trancu-Iasi, deputat ; M. Pastia, institutor ; Gr. Iunian, deputat; M. Macovei, deputat ; dr. P. Bogdan, profesor univer,
sitar ; Tilic5. Ioanid, deputat ; N. D. Protopopescu, deputat ,
Eugen Goga, publicist ; dr. Ar. Hes.selman, deputat.

Partidul Muncii a avut o viata efemera. Cateva luni

din 1918-1919.
312
www.dacoromanica.ro

0 parte din semnatarii au intrat in Liga Poporului

nou constituita, cu generalul Averescu in frunte (Generalul se
bucura de o mare popularitate,
de scurta durata, de altfel,
castigata pe campul de razboi). El a si format, curand, guau intrat in Partidul Liberal,
fostii socialisti,
veroul. Altii,
alaturi de vechii for tovarasi de idei, transfugii dela 1899.
Restul a format Partidul Taranesc constituit -cu Ion Miha-

lache la 1921, partid

ce avea sa fuzioneze, mai tarziu, cu

Partidul National din Ardeal de sub sefia lui Iu liu Maniu, alcatuind Partidul National-Taranesc (1926)..
Singur, Mihail Macovei, avocat si proprietar in Mehedinti, a intrat in miscarea socialists, pentru a adera dela 1921,
grupului dizident, comunist,
Dr. N. Lupu si Gr. Trancu-Iasi trateaza si ei cu conducerea partidului, aderarea la miscarea socialists. Dr. Lupu scrisese chiar cererea de inscriere, acasa la autorul lucrarii de fats.
0 neintelegere cu privire la alegerile legislative din 1919 1-a
indepartat de miscare.
Gr. Trancu-Iasi a fost atras de Liga Poporului, care-i
deschidea perspectiva guvernarii imediate, asa incat a renuntat
sa mai discute aderarea sa la Partidul Socialist.
*

DUPA ARMISTITIU.
Radicalizarea maselor populare.
Abia semnat armistitiul,
11. Noembrie 1918,
miscarea socialists isi reia activitatea, dupa o intrerupere fortata de doi ani.
Razboiul si regimul de ,ocupatie straina. impusesera ince-

tarea aparitiei oficiosului miscarii Lupta".

Ziarul Socialismul". La 17 Noembrie 1918, ziarul reapare, zilnic, cu titlul la inceput Tralasci Socialismul" iar
apoi cu titlul Socialismul".
Europa de dupa armistitiu nu mai era vechea Europa.
Peste Rusia trecuse uraganul revolutiei comuniste, care
pravalise toate vechile aezari absolutiste.
In Austria, socialistii erau la putere, iar in Germania,
democrat si
burghezia chemase la conducerea noului Reich,
republican,
pe social-democratul Ebert.
Oboseala si desiluziile razboiului pe deoparte, incapacitatea organizatiei burghezo-capitaliste, vinovata de deslancuirea
si conducerea razboiului, pe de alta, accentuasera tendintele
313

www.dacoromanica.ro

revolutionare ale masselor populare, cari se reintorceau de pe

front complet radicalizate.
Micarea din Cara noastr5., fatal, suferise aceste influence
din of are. Ea credea, cu toata fermitatea unei convingeri sincere, ca a sosit momentul realiz5rii societ5tii socialiste.
Sub influenca rizboiului,
sustinea micarea muncito,
reasca,
in care ideile burghezo,democratice da'dusera fall,
ment, sub presiunea marilor probleme,
economice i politice
pe care razboiul le ridicase in fata popoarelor, sub presiunea
marilor nemultumiri provocate in massele aanci, din cauza
lipsurilor gi a mizeriei crescande, i sub influenta i pilda data
de proletariatul rus, muncitorimea de la noi, i de pretutin,
deni in Europa, de altfel,
nu mai credea in tactica refor-,
midi, adoptand ideea transformarii revolutionare a regimului
social i pregatind massele pentru momentul decisiv al reali,
zarii societ5.tii socialiste.

Clasa dominants nu consimtea insa, cu uurinc5., la.smu,

cidere politica. Ea 4i apara privilegiile de clasi, prin toate
mijloacele, mergand pang la teroare i represiunea military a
micarii socialiste.

Micarea socialiste era atat de puternic5. la rase, incat

intors triumfator de pe front,
Generalul Averescu,
1 C.
Argetoianu, regisorul sau politic,
pe acea vreme, au-simcit
nevoia 4a is contact cu capeteniile micarii, pentru o eventuall
conlucrare la guvern.
Consf5.tuirile avute la restaurantul Enescu i acasa la

prof. universitar P. P. Negulescu, la cari au participat din

partea socialitilor Ilie Moscovici, C. Popovici, Ion Fluera,
Serban Voinea i Gh. Grigorovici, s'au desf5.surat chiar gi in
jurul chestiunii dinastice, C. Argetoianu si generalul Valeanu

fiind partizanii inlatur5.rii mo,narhiei, iar generalul Averescu penrepublicanii de

tru o monarhie engleza, in titnp ce socialitii,
nu socoteau momentul oportun pentru o ase,
totdeauna,
menea revolutie politica.
in cursul anului
C. Argetoianu avusese i anterior,

intrevederi la Odesa cu dr. Christian Racovski i M.

1917,
Gh. Bujor, in scopul unei colaborari cu socialitii, in vederea
schimbarii formei de guvern5.m5.nt,

dinastica,

i.

sanctio-

narii efilor Partidului Liberal, zesponsabili" de dezastrul razboiului, iar in lanuarie 1918, intrevederile generalului Ave314
www.dacoromanica.ro

la cari au
rescu la Odessa cu aceleasi capetenii socialiste,
au purtat
participat si colonelul Boyle si Raul rCraciun,
asupra problemii pacii cu bolsevicii si regularea situatiei Basarabiei.

(Dr. C. Racovski cumula in acea vreme,

toamna anului

si calitatea de presedinte al Inaltului Colegiu",

1917,

forul superior ce reprezenta, la Odessa, autoritatea guvernului

sovietic dela Petersburg).

Tentativa de colaborare nu a reusit. Socialistii se men

tineau pe platforma luptei intransigente de class.
*

Un capitol dureros scris cu litere

13 Decembrie 1_918.
de sange in istoria miscarii socialiste, it constitue represiunea
din plata Teatrului National din Bucuresti, din ziva de 13 Decembrie 1918.

Era curand dupa incheerea armisticiului,

11 Noembrie 1918.
Armatele de ocupatie germane se restrasesera in grabs,
la vestea revolutiilor din Germania, Austria si Ungaria, evenimente ce le puteau periclita reintoarcerea in patrie.
Armata romans se Intorcea si ea victorioasi din Moldova,
urmare a victoriei armatelor Antantei.

Oamenii politick intorsi din Iasi, pentru a nu fi trasi la

raspundere", vinovati de nepregatirea armatei si dezastrul
carii,

caci, de fapt, not am pierdut razboiul, Inca din primele

luni ale intrarii in actiune, slau grabit sa pue la popreala"

pe to germanofilii, majoritatea gazetari profesionisti, cari
ramasesera in Bucuresti si teritoriul ocupat. Sincerii filogermani
ca si cei cu convingerile stipendiate de Nemti, au fost arestati

deavalma si depusi la Vacaresti. Notam in treacat pe Constantin Stere, Virgil Arion, colonel Alex. Verzea, Ioan Slavici,
Tudor Arghezi, Dem. Teodorescu, D. Karnabat, A. Cambu-

ropol, N. Pora, A. de Herz, I. Surculescu-Cernateanu, C.

Apostolescu, St. Antim, N. Popescu,Outu, L. Coler, Leontin

Iliescu,

a.

Micarea muncitoreasca, care luptase inainte de razboi

pentru neutralitate i care in timpul ocupatiei germane, ii
mentinuse aceiai atitudine demna avand chiar curajul,
singura,

sa protesteze contra incalcarilor de legi ale ocupantului

315

www.dacoromanica.ro

si, contra pkii de fapt dela Buftea, incepuse sa., strange randurile, condamnand, prin scris si viu grai, pe cei ce-au dus
Cara la dezastru.
Traiasca Socialismul !" si Socialismul", zilnic, au fost
ziarele cari au dat semnalul adunarii si inceputul noilor lupte
muncitoresti.

In cateva saptamani se strang, numai la Bucuresti, zeci de

mii de muncitori, in organizatiile de partid si in sindicate,

indarjiti de mizerii si de dezastrul tarii, dar entuziasmati de
curentele revolutionare din afara.
De revolutie socials, in Romania, nu putea fi vorba.
Intr'un stat victorios, cu atmostera nationalists si armata
aproape intacta,
necontaminata de spiritul revolutionar rus
in Moldova,
nu se putea concepe o revolutie imediata,
Actiunea reformatoare era insa sustinuta, permanent, de
massa mare de muncitori (aproximativ 200.000 de lucratori
organizati in sindicate si Partid Socialist) care prin greve repetate, isi formulau revendicarile de clasi exploatata, dela un
patronat dezorganizat si un stat-patron haotic.
Alaturi insa de miscarea socialists, ce folosea mijloacele
prin imitatie, din afara,
legale de lupta, se ivesc atunci,
nucleele comuniste", cu actiune clandestine i chiar un comitet de teroare", menit a netezi drumul revolutiei sociale st
in Romania.
Desi lipsita de seriozitate si de influents asupra masselor
muncitoresti, actiunea clandestine constituia un prilej bine venit

pentru clasa conducatoare, Sal curme si cu provocarile clandestinistilor", dar si cu miscarea socialists, care- nu &idea liniste oligarhiei stapanitoare, dornica sa pue in exploatare, fare
turburari, teritoriile alipite cu manoasele for avutii.
Momentul culminant al provocarilor clandestinistilor"
(cu o majoritate alcatuita din agentii Sigurantei), 1-a constituit
actul inutil, de grosolana provocare, al unora din ei cari
in ajunul zilei de 13 Decembrie,
intalnind cortegiul regal pe
Calea Victoriei, au oprit automobilul in care se afla regele
Ferdinand, pentru a-1 apostrofa cu invective si strigatul Traiasca republica !"
Grevele permanente, cu rost si lira rost, manifestele clandestine ce chemau poporul la revolutie imediata cu topoarele (!)", provocarea directs a regelui, au dus la exasperare
316
www.dacoromanica.ro

pe guvernanti, decii sa termine i cu actiunea clandestine,

anarhica si cu micarea socialists.

0 cursa a fost intinsa i in ea a cazut intreaga micare

muncitoreasca.

Exactitatea faptelor o redam,

rezumativ,
dupe insect
declaratiile comandantului cetatii Bucureti de pe acea vreme,
generalul Margineanu, care a condus represiunea.

Dupe 10 ani de la savarirea actului sangeros din plata

Teatrului National,

episod tragic din istoria miscarii noastre

generalul Margineanu a simtit nevoia sa-si

descarce constiinta, acordand o convorbire ziarului Ordinea"
in care destainuete cum a intins cursa muncitorilor i cum

muncitoreti,

a inabusit in sange micarea.

Din ce motive nu stim, generalul Margineanu, la 1928
pensionar,
si-a asumat, singur, ideea cursei i rispunderea
represiunii.

El povestete in convorbirea avuta cu reporterul dela

Ordinea", cum s'a prezentat 1W Ion I. C. Bratianu,
pe
cera'ndu-i sa is masuri imediate si
atunci eful guvernului,
energice pentru salvarea farii i a dinastiei" si ca Ionel Bratianu temandu-se de macel, in acele vremuri turburi, i-a declinat rispunderea pentru o asemenea actiune ; ca s'a prezentat
apoi regelui, aratandu-i marimea pericolului si ca regele, plangand, i-a lasat mans libera, ca sa salveze Cara si dinastia. Generalul Margineanu povestete apoi cum a inabuit revolutia",
dupe care, prezentandu-se regelui, a fost sarutat pe amandoi obraji.

Nu putem ti ce e adevarat sY ce e bravada fantezista,

in declaratiile fostului comandant en chef" al represiunii dela
13 Decembrie 1918.
Descrierea, cu totul obiectiva, pe care prietenul decedat
Ilie Moscovici,
martor ocular si victims totodati,
o face
in revista Micarea Socials" din 1929, atesta veracitatea istoriei, astfel cum o redam noi.
Ii redam descrierea :

In

ziva de 13 Decembrie 1918 n'a fost nici o vorba de

revolutie. Mai mult chiar, in desfasurarea evenimentelor din
acea zi, n'au jucat nici un rol, nici clandestinistii i nici chiar
agentii provocatori. Si aceasta pentru un motiv' foarte simplu:
pentruca despre manifestatiile dela 13 Decembrie n'a stiut
nimeni la 12 Decembrie si nici chiar in dimineata zilei de 13.
317

www.dacoromanica.ro

La 13 Decembrie, pe la orele 11,12, a avut log o ma

nifestatie pacifica, demna chiaK, a lucritorilor tipografi, cari
se aflau in greva. Lucratorii au fost cu delegatii la prefecture
1 veneau pe Ca lea Victoriei, spre Clubul Socialist din str. Sft.
Ionics (din dosul Palatului Regal), ca sa se consfatuiasca asupra

traativelor. La Teatrul National, cativa pai dela club, in

momentul terminarii manifestatiei, le-a ieit inainte armata,
(sub comanda maiorului Tatarascu, fratele liberalului Gh. Ta,
tarascu), oprindu -le inaintarea spre localul organizatiei lor.
Cu toate insistentele conducatorilor, autoritatile n'au vrut sa
cedeze.

Ca un protest impotriva incercarii de a se opri mani,

festatiile muncitoreti, in timp ce manifestatiile antisemite erau

libere si ca o solidaeizare cu lupta lucratorilor tipografi, con,

ducatorii miscarii, aflati in acel moment in localul organizatiei, au hotarit sa cheme intreaga muncitorime la club. Mull,
citorii trebuiau sa vine, intre orele 2,3 dupe amiaza i dupe
ce se vor fi rostit discursurile de- protest, muncitorii aveau
sa se imprastie, cu convingerea ca au salvat libertatea de ma,
nifestatie a muncitorimii.

La hotaDirea de manifestatie au luat parte,

Ilie Moscovici,

descrie

subsemnatul i cativa membri ai Comisiei

Locale a Sindicatelor. Nici un alt conducator din Comitetul

Central al Partidului sau din Comitetul Central al Sindicatelor
n'a fost de fats i nici n'a stiut despre aceasta. hotarire. Numai
un general poate indrazni sa sputa, dupe 10 ani, ca a fost
vorba de revolutie, la o imanifestatie pacifica, la care nu a
luat parte nici un conducator al micarii.
De fapt i subsemnatul a fost din intamplare la ora cand
au inceput sa se strange marlifestantii.
In momentul in care ma imbricam, ca sa ma duc acasa,

a intrat in biroul meu Gr. Filipescu, directorul ziarului

Epoca, care a venit sa ma invite pentru ora 3, la o con,

sfatuire a directorilor de ziare, unde urma sa se hotarasca un

protest si eventual o greva a ziarelor impotriva cenzurii. Fiind

tarziu i locuind departe, am ramas la club, ca sa pot fi la

ora 3 la conferinta directorilor de ziare.
aa am cazut deadreptul in cursa pregatita de gene,
ralul Margineanu.

Muncitorii veneau dela fabrics, cu oalele de nlancare in

318

www.dacoromanica.ro

mana. Dupa ce s'au strans in localul clubului si pe toate strazile dimprejur, au fost inconjurati de armata, care a ap5.rut
din toate gangurile si curtile ; s'a facut o somatie de imprastiere, dupa ce toate drumurile _au fost Inchise si m5.celul a
Inceput. Un macel groaznic cum rar se intamp15..

C5.ci au murit? 50, 80, 100 sau mai multi ? Cate sute
au fost raniti ? Nu s'a stiut niciodata si nu se va sti niciodag_
Chinurile pe cari le-au Indurat cu totii acei scapati cu viata
sau acei luati de acasa sau de pe strad5., au Intrecut tot ce-si
poate Inchipui mintea omeneasca. Oligarhia romaneasca a vrut
sa scape de un vis urat si a trebuit sa se scalde in s5.nge si
sa se desfate la chinurile noastre ; a vrut sa se r5.sbpne Impotriva umilirilor dela Odesa si s'a razbunat amar ; a vrut sa
se asigure ca la noi nu va fi niciodata ca in Rusia si s'a asigurat cu usurint5.,
Se putea insa ca muncitorimea romans sa fi fost scutit5.
de 13 Decembrie ? Puteam noi sa evitam cursa intinsa ?
In seara zilei de 13 Decembrie, dupa macel, noi conduc5.torii am stiut ca ni s'a Intins o curs., dupa c5.teva zile a
stiut acest lucru si toat5. lumea cinstita.
Dar cine putea sti acest lucru cu o zi inainte sau chiar
in dimineata acelei zile ? Cine stia planurile diabolice ale generalului Margineanu si sperantele pe cari si le puneau intr' Insul, sefii lui ? Multi cari se plimbali sau aveau treab5. pe
Calea Victoriei, au vazut, Inca de dimineata, cum se ascund
mitraliere si soldati prin ganguri si prin case si unii b5.nuiau
chiar,
cel putin asa au spus dupa macel,
ca se preg5.teste
Dar
avut-a
careva
bunivointa,
priceperea,
curajul
o crim5..
sa ne previna si pe no4 de pericolul care ne p5.ndeste ?
Rpcunosc ca gestul cu convocarea imediata a muncitorilor a fost un gest pripit, mai ales ca s'a facut fara consultarea
organelor conducatoare. Asa erau ins5. imprejurarile de
.
atunci, asa era atmosfera. Revolta Impotriva interzicerii unei
manifesta.tii linistite, dupa ce au fost tolerate atatea manifestatii dezordonate, a fost insa asa de mare, incat cei cari au
fost acolo, constienti de dreptatea cauzei, ne-am luat singuri
r5.spunderea acestei hotariri. Si de fapt, nici un conducator,
cu toate suferintele pe cari le-am indurat cu totii, in timpul
s5.1batecii represiuni si in lungile luni de Inchisoare de dupa
aceea, nu ne-a imputat vreodata gestul nostru, pentruci pentru
319

www.dacoromanica.ro

toti, cursa era evidenta ci fatalitatea caderii, in imprejurarile

de atunci, era de neinlaturat.

Dace ne feream in ziva de 13 Decembrie, nu era insa

in puterea noastra, sa oprim zilnicele manifestatiuni de strada,

pe cari le faceau muncitorii, pe cari nici nu-i cunoteam 1
cari veneau la noi, adusi de curent. Nu puteam

opt.' o

atmosfera revolutionara, care cuprinsese atunci toata Europa..

Nu puteam cativa oameni, sa impiedicam i actiunea gruparilor clandestine i provocarile agentilor de politie ; dar mat
ales, nu puteam impiedica pofta de rasbunare, pofta de singe
muncitoresc a unei oligarhii, pe care atmosfera nationa1s si
internaticznala o irita pims la nebunie i o dispunea oricand
la crime ".

Ce a urmat macelului din Piata Teatrului ?

Arestari in masa ; militantii, toti i multi muncitori umili
cari pentru prima oars faceau cunotinta cu organizatiile
de clasa. dar i cu politia, au fost batuti in beciprile politiet,
deferiti apoi justitiei represive, Curtilor Martiale i condamnati.

Ordonantl i rechizitoriul de dare in judecata stabilesc

mai multe loturi de acuzati, dupe incriminarile ce li se aduceau in sarcina. :
Primul lot cuprindea pe militantii : Gh. Cristescu, Ilie Mos
covici, Ion Sion, erban Voinea, Gh. Vasilescu, Mihai Bali

neanu, D. I. Fabian, Alex. Constantinescu, T. Iordachescu,

Const. Popovici si Gh. Teodorescu,
dati judecatii pentru
rebeliune i ofensa adusa regelui.

Al 2-lea lot cuprindea pe : Al. Dunareanu, Stefan Va

silescu, I. Sternberg, C. Ungar ci C. Manescu, incriminati de
atentat la siguranta statului i provocare la rebeliune.
Al 3-lea lot: M. Ganescu, T. Voinea, St. Andronescu,
J. Leonard, Al. Oprescu, Ilie Calciu, N. Pavelescu i A.
Bogdan, incriminati numai de provocare la rebeliune.
Al 4-lea lot: N. Niculescu, I. Verneteanu, G. Moscu
i P. Popescu, dati judecatii pentru un fapt mai putin gray.
complicitate la atentat la siguranta statului. In fine:

Ultimul lot, cu invinuirile cele mai ware: tentative de

rebeliune: C. Benone, N. Dumitrescu, P. Ferdinand, I. Katz,
Moisiu Enache, I. Ta..ranu, C. Sanducu, J. Konitz, T. Con
320

www.dacoromanica.ro

.7

AP"

C DOBROGEANU-GHEREA

(1855-1920)

ILIE MOSCOVICI
(1885

www.dacoromanica.ro

1943)

stantinescu, I. S. Durnitriu, I. Dutica, M. Popescu, Marin

C. Moscu, C. Haim, S. Steinberg, I. Dumitrescu, N. Dudescu,

M. Bleibert, M. Cristescu.
Pe banca apararii, avocatii C. Mille, C. G. CostaToru,
Radu D. Rosetti, Basile Dumitropol, Toma Dragu, C. Titel
Petrescu, C. Angelescu, N. Danielopol, Victor Miclescu, Alen.
Oteteleanu, N. D. Cocea, D. R. Ioanitescu.
Trebue sa mentionam a in cursul instructiunii orale, ma
gistratul instructor, maiorul Vasile C. Chiru, care indeplinea
i functiunea de acuzator, -r QM prob,
danduli seams de
ubrezenia capetelor de acuzatie i nevinovatia acuzatilor, a
cerut el insui scoaterea din cauza a celor mai multi din a
cuzati, facand un rechizitoriu bland pentru cei putini, gasiti
totui culpabili, de dsa.
Curtea
la a condamnat la ate 5 ani inchisoare
pe Alexandru Constantinescu, Jak Konitz, Alex. Bogdan i I.
S. Dimitriu, condamnare comutata ulterior inteun an detenciune.
Noul program socialist

In 1919, Partidul Socialist redacteaza un nou program,

adaptat vremurilor de dupa rasboi. Redam, ca un document,
kiku

expunerea de principiu fiindca oglin-

deste evolutia gandirii socialiste ce

poate interesa pe cititor, (Redactor:
erban Voinea).

DECLARATIA DE MIN,
CIPIU A PARTIDULUI SOCIA-

LIST : Partidul Socialist este un

partid de clas5, care, calauzindu,se
de ideile socialismului stiintific,
urmarete desfiintarea exploativii
muncii sub orice forma, prin trece-

rea mijloacelor de p ro d uc e re,

uzine, fabrici, mine, pamant,
etc.,

SERBAN VOINEA

din proprietatea particulars,

in proprietatea intregii sociefati.

El este partidul clasei muncitoare
care, prin situatia ei de class, sala
riata i exploatata, lipsita de pro
321

21

www.dacoromanica.ro

prietatea mijloacelor de producere, are istorice0e chemarea de

a infaptui o noun forma de organizatie sociali, prin socializarea mijloacelor de producere 0 de schimb.
Justificarea acestui rol istoric al clasei producatoare, se
gaseste in insasi desvoltarea economics a regimului capitalist,
in accentuarea antagonismului, care exista in sanul societatii
intre fortele producatoare si forma de producere si de insusire a produselor muncii. Pe cand munca se socializeaz5 tot mai
mult, necesitand cooperarea colectivitatii oamenilor pentru

producere, aproprierea produselor muncii, forma de proprietate, raman individuale. Acest antagonism intre fortele productive si forma de producere a dat nastere la luptele de
clas5 dintre burghezie i proletaelat, lupte cari pe zi ce trece
se inaspresc mai mult. Miscarea muncitoare apare deci ca un
rezultat firesc al desvoltarii economice a societatii burghezocapitaliste, care, in evolutia ei, adanceste prapastia dintre
producatori si detinatorii mijloacelor de producere, dintre capitalisti si proletari si creaza astfel condiciunile materiale

pentru o noua forma de organizare a societatii.

Capitalul, sub toate formele sale de capital camitaresc,
iridustrial, comercial sau agricol, zdrobeste prin legea neinlaturabila a concurentei dintre capitalisti, mica productie medievala, .expropriaza pe micii meseriasi, pe taranii proprietari
si mareste astfel, necontenit, randurile proletariatului.
Prin conducerea fortelor productive si exproprierea micilor producatori, capitalismul tinde a imparti tot mai mult intreaga societate in dou5 clase distincte: exploatatori i exploatati. Impingand in randurile exploatatilor elemente din
mica burghezie dela sate si dela orase, capitalismul mareste
armata celor fara proprietate, deci a celor cari nu au nimic de
pierdut din desfiintarea proprietatii capitaliste.
Regimul capitalist a dus desvoltarea fortelor productive
la un grad, care nici nu se banuia in trecut, in locul productiei pentru trebuintele casnice si locale, facuta in micile
ateliere, din evul mediu, el a introdus producerea de marfuri
facuta in vaste ateliere si fabrici.
Adunand sute si mri de muncitori la un loc, capitalismul
desvolta in el sentimentul de forts si solidaritate de clash', it
obisnueste cu munca asociata i creaza astfel una din conditiunile necesare pentru organizarea productiei socialister
322

www.dacoromanica.ro

Dace capitalismul a sfaramat cadrele economice si po itic

ale feudalismului; daca pain cuceririle stiintei si tehnicii a dus
desvoltarea fortelor productive (industrie, comert, etc.), la

progresele uriase din ziva de azi; daci a revolutionat toata

viata sociala si intelectuala a popoarelor; el se arata tot mai
neputincios de-a inlatura urmarile modului sau de producere.
Anarhia in productie, crizele economice de supraproductie,
risipa nebuna a muncii i a produselor ei, mizeria masselor
produciitoare, cu tot cortegiul ei de crime, bob, etc., luptele
de clas5 dintre proletariat si burghezie cu toate urmarile for
si in sfarsit conflictele dintre popoare cu miljtarismul si raz

boaiele ce decurg din ele, fac dovada acestei neputinte.

Astazi capitalismul isi tagadueste propria lui necesitate
si se dovedeste incapabil de a stapani fortele economice si
sociale, pe care insusi le a deslantuit, incat dintr'un factor de
progres economic si social cum a fost odata, devine insu i
piedica lui cea mare. Forte le producatoare care prin comert
si industrie au scos capitalismul din scutecele evului m diu,
se razviatesc acum impotriva lui, aratand ca organizarea socialists a productiei, este singura forma sociala care mai poate
asigura desvoltarea for armonica, in folosul intregii omeniri.
Razboiul mondial, rezultat inevitabil al desvoltarii capitaliste, a evidentiat, prin urmarile lui, nu numai ca burghe is
a incetat de a fi o necesitate sociala, dar ea a devenit o pie
dice pentru desvoltarea mai departe a societatii
Falimentul politic al burgheziei este astazi un fapt dovedit

Razboiul,

ultima carte pe care a jucat o imperialismul,

printFo dialectics imperioasa a istoriei, a distrus o bung parte

a civilizatiei, dar s'a distrus si pe sine si din negatiunea pe
care a savarsit-o, a exit un pozitiv mare si nestramutat. Pe
ruinele civilizatiei distruse se cladeste azi o civilizatie noua si
nepieritoare.

Razboiul in sine, precum si urmarile sale dezastruoase, a

autoritatea claselor stapanitoare fati d massele pe
care le stapanesc, slabindu-le puterea de dominatie, rupand ast
fel echilibrul in folosul claselor stapanitoare.
Am ajuns pe treapta culminanta a evolutiei capitalists, pe
care se altoeste nemultumirea provocata de urmarile incaera ilor,
zdruncinat

323

www.dacoromanica.ro

in preajma unaselor probleme ridicate de razboi si s'a deschis

o epoca de aprigi lupte de class, Intre proletariat si burghezie,
lupte cari, cu succese alternative, nu se pot sfarsi decat cu
victoria deplina a proletaciafului.
Cu alte cuvinte, societatea omeneasca a intrat intr'o noui
faza istorica, aceea a -revolutiei sociale.
Faza acuti in care au intrat luptele de class, cucerirea
puterii politice in unele tari si sfortarile pe cari le face proletariatul din altele, dovedesc ca in sanul societatii capitaliste
s'au creat si se consolideaza, tot mai mult, atat elementele si
conditiunile materiale, cat si cele suflefesti, necesare pentru
realizarea societatii socialiste.

in

Romania, taxa inapoiata sub toate raporturile, a fost t5.rata

angrenajul statelor capitaliste si silita sa si creeze si des

volte formele de producere si organizatie capitaliste, in alte con

ditiuni decat tarile din apus. Fiind in dependents si stand sub

influenta tarilor Inaintate, Romania a trebuit sa introduca ra,
porturile sociale si formele politice de organizare burgheze, nu
ca o necesitate isvorita din raporturile interne de producere,
ci cerute de relatiunile ei cu tarile capitaliste. Toata organi
zatia politica si de stat, toate relatiile de class din tarile ca
pitaliste, au fost introduse si adaptate unei realitati sociale, al
to decat cea din apus, unui fond social feudal.
()data introduse institutiile si raporturile capitaliste, cla
sele conducatoare din Romania, oligarhia politica a tarii, in ne
voia de a gasi resurce pentru intretinerea statului, biurocatiei
si armatei, a mentinut o baza economics Invechita in produc
tiunea agricola, care constitue aproape singurul isvor de bogs
tie al tarii. Rezultatul acestui regim economic a fost, pe langa
sistemul de exploatare pradalnic, atat al solului cat si al clasei
taranesti si o piedica in desvoltarea economics generals a Ro
man iei.

Astfel in Romania continua Inca a convetui vestigii de

iobagie si relatiuni si institutiuni burghezo capitaliste, convietu
ire care a dat nastere la multe si monstruoase contradictii si
care a creat acel regim neoiobag, specific Orli.
Industria din Romania este in a la inceputul desvoltarii
324

www.dacoromanica.ro

ei i in parte se mentine prin protectiuni vamale si incurajare

din partea Statului, in detrimentul populatiei consumatoart.
Odata cu desvoltarea industriei s'a creat i in Romania
un proletariat industrial, care ca i proletariatul din carile inaintate este o clas5 revolutionarii, chemata all Indeplini misiunea istorica in evolutia societatii romaneti.
Taranimea neolobaga nu a putut sa.-i apere singura interesele de clasa i lipsa ei de pregatire a facut-o sa se manifeste Intr'un mod anarhic si sangeros, fara a-si putea imbunatati soatta.
Prin as zisa expropriere a marii proprietati, se indeplinete la taxa,
profitandu-se de setea traditionala de pamant a
rascumpararea unui titlu gol juridic de proprietaranimii,
tate, cu pretul unei exploatari inasprite Inca. Aceasta aa zisa
improprietarire nu rezolv5 chestia sociara in doLneniul agrar ;
ea nu poate nici macar sa ridice marile masse taraneti, din
starea de groaznic pauperism in care se sbat.
Meseriaii si micii pAtroni, aserviti de marele capital
batina i strain, amenintati in existenta lor, preconizeaza mijloace de Indreptare reactionare, contrarii intereselor de desvoltare a procesului de producere.
Clasele conducatoare, interesate in mentinerea vechii stari
de lucruri, care le asigura exploatarea neingradita a claselor
producatoare, nu puteau tinde cleat spre mentinerea acelei

sari de lucrUri.
Singura minoritatea proletara, impinsa de interesul ei de
clasa, a luptat pentru o prefacere socials care sa corespunda progresului i interesului general al tariff.
Razboiul, cu urmarile lui, a slabit si mai niult baza
ubreda a edificiului economic din Romania..
Secatuirea avutiei nationale, enorma datorie publics, a pus
clasele conducatoare in fata unor probleme economico-politice
pe care nu le mai pot rezolvi, cu sistemul de guvernare de

pans acum. Noi paturi sociale, acele cari duc tot greul productiei,
muncitorii dela orase si taranimea,
trebue sa is
conducerea tarii. Astfel lupta de clasa se intensifica i in
Romania tot mai mult, prin intarirea constiintei de clasi a
proletariatului.

Cu toata starea economico politico-culturala inapoiata a

Romaniei, inraurirea marilor prefaceri din afara, precum si
325

www.dacoromanica.ro

influenta noilor regiuni alipite, fac ca luptele de class de la not

sa capete aceeasi tarie ca si cele de pretutindeni si urmarlile
for fatale sa devina o necesitate imediata,
Acestei necesifati a luptei de clas5 a proletariatului raspunde Partidul Socialist din Romania, care, prin firea lui, se
gaseste in opozitie completa cu toate partidele politice bur-

gheze, fie ele on cat de inaintate, a caror activitate nu poate

trece de marginile societatii actuale. biptand pentru schimbarea
totals a organizati sociale burgheze, Partidul Socialist este
un partid revolutionar, pe cand toate celelalte partide existente,

atat cele reactionare si cele progresiste, intrucat vor mentinerea propriefatii private, deci a claselor si a robiei de class, sunt si raman partide de conservare ale societatii de azi.
Partidul Socialist din Romania, pornind dela aceste constatari si solidar cu proletariatul din toate tarile, declara :
ca urmareste desfiintarea exploaiirii sub orice forma, indreptati irnpotriva unui neam, sex, sau a unei clase.
Indeplinirea acestui tel nu se poate desavarsi cleat prin
cucerirea puterii politice i introducerea dictaturii proletariatului

pentru ca prin socializarea mijloacelor de producere sa ajungem la transformarea societatii capitaliste in societate socialists.
Partidul Socialist va reclama deci, asteptand intronarea
ordinii socialiste, ca aceasta ordine sa se desemneze si sa se
precizeze in insasi societatea burgheza, printeo inoire adanca a
cadrelor i iaezarnintelor la sate.

Muncitorii pretind ca dupa razboi lumea socials sa nu li

se mai infatiseze asemanatoare celeia din ajun. El nu ingadue
ca masurile indispensabile pentru buna for stare imediata si pentru oranduirea productiei, sa continue a fi smulse, fasie cu farezistentei egoiste a intereselor si incetinelii fricoase a guvernelor.

Ei nu vor ingadui ca starea institutiiior sa continue a 15,

mane intro intarziere crescanda, fata de cele ale altor tari si
fata de insasi starea generals a societatii.
Spiritul politic trebue innoit pang in adancurile sale. Mensul reformelor trebue sa se iuteasca, pentru a ajunge pe treapta
revolutiei sociale,
Desvoltarea institutiilor economice ale clasei muncitoare
326

www.dacoromanica.ro

trebue si se poata petrece in toata libertatea, ba mai mult, cu

ajutorul puterilor intregului popor.
Partidul Socialist din Romania, pentru a grabi aceasta, se va
folosi de toate mijloacele politice si economice (parlament, comuna,
actiune sindicala, greva, etc.), isi va depune toate sfortarile pentru

trezirea, organizarea si educarea politica a muncitorimii dela

sate si orase, spre a o face constienta de interesele sale de

class si a, o indruma astfel in lupta ei de emancipare totals ".
*

Alegerile legislative din Octombrie 1919. Atitudinea Partidului Socialist. In atmosfera politica de dupa rasboi, caracte
rizata printr'o reactiune guvernarnentala ajung la paroxism, se
hotaraste convocarea alegatorilor pentru desemnarea Corpurilor
Legiuitoare.
membrii sal,
Miscarea socialists convoaca, la randu,i,
moti
intrlun congres extraordinar, care avea sa hotarasca,
vat, abtinerea dela alegeri.
Iata :

HOTARIREA CONGRESULUI EXTRAORDINAR.

Reprezentantii muncitorimii socialiste din Romania veche, Ar
deal, Banat si Bucovina, in unanimitate, cu 148.500 voturi a
hotarit abtinerea dela alegerile generale, adoptand urmatoarea

Rezolutiune:
Congresul extraordinar al Partidelor Socialiste din Roma
nia veche, Bucovina, Ardeal si Banat, intrunit in zilele de 13
si 14 Octombrie in sala Dacia,
declara ca Parlamentul este unul din mijloacele puternice
pentru educatia politica a masselor, pentru imbunatatirea starii
for imediate si un teren pentru critics si lupta de class.
Un parlament cu adevarat nu- poate izvori decat din
liberul cuvant al vointii populare.
Oligarhia romans, reprezentata cu deosebire prin Partidul
Liberal, urmareste insa inlocuirea Parlamentului printr'o dicta
tura care, la adapostul unei Camere alcatuita din uneltele si
vechilii ei, sa insele democratiile din afara si sa tina sub jug
populatiunile dinauntru ;
si acopere inselaciunile, jafurile, faradelegile si crimele
327

www.dacoromanica.ro

savarsite si sa monopolizeze pentru zarafii si actionarii tuturor

bancilor si intrepriraderilor lor, toate izvoarele dfit, bogatie,..ale
;aril, in dauna si ponosul claselor producatoare si tuturor popoarelor din Romania.
In acest scop, Partidul Liberal, stapanitorul tuturor marilor
intreprinderi de banci si industrie, ravnitor la bogatiile subsolului roman a ticluit, spre a-si alcatui un Parlament din oamenii
sai, decrete-Iegi can mar-ginesc drepturile nationalitatilor, ridica
reprezentanta proportionare in Transilvania si Bucovina si si a
asezat circumscriptiile electorale pentru a (+tine unaftimitati.
Tot in acest scop s'an scos din liste sute de miff, de alegatori, se tin sub arme si in temniti alte sute- de miff;
nu se dau certificatele de alegatori celor indreptatiti;
s'a intarit, cu mai multa asprime, cenzura, starea de asediu si puterea curtilor martiale;
se insceneaza procese, se aresteaza, se trimit la urma si
pe front, propagandistii si candidatii socialisti;
se impiedica intrunirile punandu-se si o perdea de fer, spre
a impiedica patrunderea in interiorul satelor a ideilor noastre,

Iar pentru a pune varf tuturor acestor nelegiuiri

si a

intari definitiv domnia lor, liberalii au daruit masselor dosesperate, un guvern militar, tare sub baionete sa trimita la urne
alegatorii din sate si orase.
Fats de aceasta nemaipomenita stare, de lucruri, muncitorimea, constienta organizata in Partidele Socialiste din Romania
veche si provinciile alipite,
nu vrea sa fie partase la aceasta prefacatorie constitutionals,
si arunca asupra iscoditorilor ei, toata raspunderea urma,
rilor ce vor surveni.

In lupta pentru un Parlament aezat pe temelia vointii

obstesti, suntem hotariti :

a ne folosi de toate mijloacele cari corespund constiintei

popoarelor si puterii proletariatului organizat din Romania
si a lupta nu numai Impotriva Partidului Liberal ci si
impotriva tuturor partidelor, cari nu vor lupta cinstit pentru

reintronarea libertatii cefatene0i.

Solidar cu dorurile seculare ale taranimii, de eliberarea ei

din sclavia economics si cu vointa ei azi nestramutata aratata,
de eliberare politics, proletariatul roman va lupta pentru:
Pace imediata cu toate popoarele ;
328

www.dacoromanica.ro

demobilizare ysi amnistie generalii;

r5sturnarea regimului militar cu toate proptelele sale

cen-

zura, starea de asediu si curtile martiale si

conchemarea unui parlament liber ales care sa poata aseza
noua Constitutie, dupa nevoile popoarelor si aspiratiile vremii.
Drept urmare congresul hotaraste :
Abtinerea dela alegeri
si imputerniceste Comitetul Executiv, largit cu reprezentantii provinciilor noi, permanent de veghe, de a intrebuinta
toate mijloacele, inclusiv greva generali si apelul la solidaritatea proletariatului mondial, pentru intrarea proletariatului si
popoarelor din Romania in drepturile for firesti.
Lupta impotriva bligarhiei acaparatoafe, care a insangerat
poporul roman spre a.,1 duct arum la o noun robie economics
si politica, este deschisa.
Constient de raspunderea si datoriile sale, proletariatul

din mine, din fabrici, din transport si de pe ogoare, creatorul

tuturor bogatiilor, va fi la inaltimea cerintelor ce i se impun,
fara a cruta vreo jertfa.

Ca mijloc de presiune contra guvernantilor, miscarea

proclama greva genera15.
Iata manifestul adresat clasei muncitoare, la 3 Noembrie
1919:

Cu tot proGREVA. GENERALA S'A. HOTARIT !

testul nostru, cu tot protestul intregii clase muncitoare dela
orase si dela sate, cu toate protestele tuturor popoarelor din
Romania,' alegerile se fac.

Alegeri ilegale, frauduloase, flea alegatori, vor da o Camera, ilegala, frauduloasa, chemata sa acopere toate crimele si
faradelegile faptuite de liberali timp de 2 ani.
0 asemenea Camera D'o putem recunoaste.
Pentru aceasta ne retragem candidaturile si ne abtinem
dela aceste alegeri.
0 Camera in care poporul muncitor nu e reprezentat, din
care taranii si nationalitatile lipsesc, in care sunt numai gheceftarii bancilor, defraudatorii banului public, infometatorii maselor, borfasii si agentii` de politie, este o sfidare aruncata tuturor popoarelor din Romania.
329

www.dacoromanica.ro

Impotriva acestei Camere vom duce lupta din toate pu,

terile.

Glasul nostru, care cere intrarea in Iegalitate, n'a fost as

cultat, cuvantul enormei majorit5.ti .a popoarelor a fost dispre,
tuit. Cu 43 nerusinare fara de margipi, s'a aruncat masselor
provocarea criminals.
Lupta deschisa de congresul nostru pentru un parlament
liber, impotriva cenzurii, a st5rii de asediu i a Curtilor martiale, pentru pacea cu toate popoarele, pentru demobilizare
si amnestie, va fi dusa prin toate mijloacele de care dispune
muncitorimea organizat5..

GREVA. GENERALA, anuntata de congres, va atarna

in permanents asupra capului scarnavei noastre oligarhii.
Greva generals o vom face odat5., de doua ori, de tree
ori, de zece ori, o vom face. ori de cate ori lumea le va fi
mai drags.
Prin toate mijloacele vom impiedica activitatea unei Camere, bazati pe frauds si necinste.
Camera noastra, Camera adevaratului popor roman, a mun'

citorului din mine, din fabrici, din transport si de pe ogoare

va fi de,acum inainte in salile de intruniri, pe strazile, pe so
selele, pe vaile si pe munch carii rom5.nesti.
.Ast5.zi nu votati !

Nici un om cinstit, nici un muncitor, nu voteaza. Nu

voteaza nimeni care are grija de viitorul acestei tart.
Nu voteaza decat pungasii, excrocii, imbecilii si tot din,
tr'acestia se va compune Camera de maine.
Jos oligarhia !
Jos gheseftarii si criminalii !

Traiasca greva generals

Traiasca socialismul.

GREVA DEMONSTRATIV.A.
Ca protest efectiv impotriva incapatanarii guvernului de a nu ceda poporului liberfacile publice si a nu repune pe cetateni in deplinatatea drep
turilor constitutionale, Consiliul Comun a hotarit o

GREVA GENERALA DE 24 ORE pentru ziva de Luni

3 Noembrie 1919:
330

www.dacoromanica.ro

numai in tinutul Romaniei vechi si Bucovinei.

In consecinta lucrul va fi parasit Luni dimineata pang
Marti dimineata.
Caracterul acestei greve fiind demonstrativ, spre a nu
suferi populatia si spitalele, vor face exceptie dela greva : serf
viciile de apa si luminat, -uncle se va lucra.
Greva va fi pasnica, Cara manifestatiuni, de vreun fel.
Muncitorii vor ramane linistiti la casele lor.
De Marti dimineata, lucrul va reintra in normal, munci
torii stand gata intrucat lupta nu s'a sfarsit.
Comitetul Executiv si delegatii din Ardeal, Bucovina sr
provincie,

Comisia generals a Sindicatelor.

Desi Partidul a hotarit abtinerea dela alegeri, totusi ale,
in unele judete, au votat candidatii socialisti, cart
gatorii,
apucasera sa inregistreze listele, inainte de a se decide abtinerea.
Cei alesi s'au prezentat in Camera pentru a face sa ra
protestul claset
sune,
dela inaltimea tribunii parlamentare,
muncitoare contra intregii actiuni guvernamentale, represive
si reactionare. Toma Dragu ca ales al natiunii a fost mandatat
de Partid sa citeasca urmatoarea

DECLARATIE
fac uta in sedinta de la 12 Decembrie 1919
Conform hotaririi congresului extraordinar" din 0c,
tombrie 1919 si a Conferintei socialiste dela Iasi, de a lupta
prin toate mijloacele pentru dizolvarea parlamentului actual,
esit din fraude si teroare,
grupul parlamentar socialist
a fost mandatat sa faca o declaratie la Camera.
Domnilor Deputati,

Subscrisii, reprezentanti ai Partidului Socialist si alesi ai

colegiilor Ilfov, Prahova si Caliacra, retrasi din lupta elect,
rala, cu instiintarea din vreme a alegatorilor nostri, nu putem
talmaci altfel mandatul ce ne -au incredintat alegatorii, decat
prin vointa for de a aduce, dela insasi tribuna acestei Adu
nari, a carei fiintare legitima am tagaduit,o si o tagaduim,
punctul de vedere hotarit al Partidului Socialist din Romania.
In aceasta a noastra insusire vorbim aici nu numai in nu,
331

www.dacoromanica.ro

mele intregii clase muncitoare organizate din Romania Veche,

Ardeal, Bucovina si din indeosebi silUita si umilita Basarabie,
ci ne simtim si purtatorii de cuvant ai marilor masse muncitoare dela sate si dela orase, cari s'au abtinut si si-au anulat
constient voturile, precum si ai sutelor de miff de ceta'teni re-

tinuti sub arme si in temniti si cari au fost impiedicati, astfel, de a-si spune pasul cu prilejul acestor alegeri.
Cuvantul hotarit pe care vi-1 spunem spre a fi auzit de
intreaga tara este : ca Parlamentul actual adunat aici impotriva
vointii obstesti, liber -exprimata, e ilegal.

Din timp, Partidul Socialist a dat stire tariff intregi si

ocarmuirii, asupra raspunderilor ce ar urma din felul nelegiuitsiarbitrarin care au fost ticluite o parte din decretele-legi
electorale si asupra chipului, nemaipomepit, in care au fost
puse la cale alegerile cari au idat acest Parlament.
Desi partid revolutionar ne dam bine seama ca ridicarea
Romaniei din mocirla si pacatele in cari a fost intr'adins
cufundata, ar fi domnia lqgilor, intronarea de fapt a randuelii si a liberiitilor constitutionale.

Or, de mai bine de un an, Romania a fost guvernata

contrar legilor ei fundamentale, fail Parlament, prin decrete-legi.

Cum au fost facute alegerile.

In locul Parlamentului

Romaniei vechi, singurul in drept, dupa Constitutie, sa alipeasca

tinuturi noi si sa statorniceasca granitele tarii ; in locul ple-

biscitelor sau cel putin a Parlamentelor din tinuturile noi,

alese pe baze democratise, cari ar fi putut reprezenta un fel
de auto-determinare i ar fi dat, astfel, in tars si strainatate,
chezasia morala riecesara alipirii for de Romania veche, s'au convocat alegatorii intr'o tars care, prin taraganirea pacii, nu-si

avea Inca hotarele statornicite, punand-o astfel in situatia de

a avea in Parlament, reprezentanti ai unor tinuturi cari ar
putea fi desprinse maine din trupul ei si a nu avea poate,
alesi ai unor tinuturi ce i-ar putea fi alipite.
Si, ca o mai mare incalcare, si a legilor noastre fundamentale, si a tuturor normelor in fiitita in intreaga lume, acest
Parlament central e expresia a 4 sisteme electorale osebite,
facand astfel ca diferitele regiuni, nationalitati si clase sa
nu fie egal reprezentate.
Dar subrezenia actualului Parlament nu reztda numai in
calcarea regulelor de drept constitutional si international, mai
332

www.dacoromanica.ro

sus pomenite, ci si chipul samavolnic si nelegiuit i

gerile au fost pretutindeni facute.
*

care al

REACTIONARISMUL PARTIDULUI LIBERAL.

tars, Partidul National Liberal, sinteza cea mai indraz
neata si mai hrapareata a oligarhiei neo feodale si capitaliste,
impotriva caruia intreg poporul roman s'a rostit, a ticluit, dupa
ce a risipit el insusi Constituanta, decretele legi privitoare
la norma alegerilor.
Partidul Liberal a onus din liste sute de mii de alegatori,
In

a mentinut sub arme si in temniti, alte sute de mii, a retinut

certificate de ale alegatorilor regulat inscrisi, a intarit cu mai
multi asprime intreita tiranie a cenzurii, starii de asediu si
a curtilor thartiale, a inscenat procese de excrocherie si lase
majestate, a arestat, schingiuit si trimis pe front propagandistii
si candidatii socialisti, a impiedicat intrunirile la sate, mono
polizand, astfel, din meschine interese de partid, toate liberty
tile si intreaga administratie, spre a-si asigura izbanda. Ca in

coronare, el a starnit revolta generals cu un guvern militar

care a sfidat pans mai zilele trecute intreaga tarn, prin fiin
tarea sa in fruntea Statului.
lar atunci cand, fats de toate aceste nelegiuiri indreptate
in primul rand impotriva Partidului Socialist, not am hotarit
abtinerea, s'a edictat, spre luarea noastra in batjocura, o po
runts de libertate a alegerilor, tocmai in preziva votarii.
Urmarea tuturor acestor nelegiuiri este protestul urias
formulat impotriva obligativitatii votului, abtineri pe cari le

arata cifrele publicate in Monitorul Oficial".

Dintr'un milion trei sute de mii alegatorii,
1.300.000,
ai Vechiului Regat, s'au abtinut dela vot 420.000 si au anulat
voturile 246.905, ceeace inseamna un total de 667.905, ale
gatori nevotanti, adica 24 la suta din intreaga massy alegatoare
a boicotat, cu hotarire, alegerile la cari a fost chemata.
Dar nici glasurile celor 46 la suta din alegatori, socotiti
ca prezenti la urns, nu sunt reale. Agenti tocmiti au votat de
repetate ori, la mai toate circumscriptiile, cu certificatele mor
tilor, cu duplicatele celor ce se abtineau si cu certificatele
celor ale caror carti au fost retinute,
ca sa nu mai po
333

www.dacoromanica.ro

menim de celelalte fraude si ne

reguli faptuite, din cari numai o

parte aunt cuprinse in dosarele
inaintate dvs.
.A;

Nulitatea, de drept si de fapt,

din Vechiul Regat,
indeajuns dovedita prin cele mai
sus aratate, ar indreptati, singura,
a alegerilor

neligimitatea intregului Parlament.

La ea se mai adaoga, insa, starea

de lucruri din tinuturile alipite care

nu e intru nimic mai buns.

Ce s'a petrecut in noile pro

vincii.

In Bucovina, s'a reintro

dus, cu mai multa asprime, vechiul

regim. Si aici s'a introdus bataia

ca sistem, s'a mentinut si se men

tine cu asprime cenzura, s'a oprit
SOFIA NADEJDE

cu desavarsire dreptul de intrunire,

s'a inabusit glasul muncitorilor si

al nationalitatilor, prin suprimarea reprezentarii proportionate
si prin delimitarea arbitrary a circumscriptiilor electorate.
In semn de protestare, toate partidele de opozitie si toate
nationalitatile s'au abtinut dela alegeri si, astfel, au venit in
Parlament nu reprezentantii obstei bucovinene, ci alesii din
porunca ocarmuirii, carora li s'au adaugat pans si voturile
anulate.

In Ardeal, prin calcarea angajamentului solemn dela Alba

Julia, s'a suprimat dreptul de vot al femeilor si reprezentarea
proportionala, care ar fi constituit o pavaza pentru muncitori
si nationalitati, si s'au delimitat, din interese electorate de
partid, circumscriptiile de votare.
Si aici regimul de ocupatie military si reactiune politica,
cu atotput rnicia jandarmului, a curtilor martiale si a cen
zurii ; cu suprimarea dreptului de intrunire, cu are tali si
conftscari de fonduri electorate,
a mentinut, depasindu,lchiar
sistemul reactionar de dincoace de Carpati, ceeece ne a dat
334

www.dacoromanica.ro

spectacolul comic al nenumaratilor deputati, fara contra-candi-

dati si fara aligeri.

Minis liti dintr'o revolutie, dvs., guvernanti ai Ardealului,
in loc de a inviora, cu vlaga noua, trupul romanesc sleit de
atotputernicia reactiunii din Regat, prin chipul cum ati facut
aceste prime alegeri ati intarit aceasta reactiune.
Ca urmare a acestei stari de lucruri, prietenii nostri s'au
vazut siliti s nu ia parte la alegeri,
fapt care a cantarit
mult in hotarirea noastra de abtinere,
asa ca azi nu avem
in aceasta Adunare nici un socialist, reprazentant al sutelof
de miff de muncitori organizati, din Ardeal si Banat.
Esit din asemenea alegeri, fara a
Parlamentul ilegalitetii.
avea de parte-i majoritatea tariff, lath fiinta legala si fara chezasie morals, Parlamentul actual, dupa ce 4acea a fost semnata, are o singura datorie:
Sa-si recunoasd pacatul de obarsie, care i-a dat fiinta sff
sa procedeze la dizolvare, infaptuind mai intaiu:
Trecerea tarii pe picior de pace i reluarea relatiunilor cu
toate statele vecine;
Demobilizarea armatei, ca sa inceteze risipa nebuna de
vlaga omeneasca si de bani, si sa dea putinta tuturor cetatenilor sa-si spuna cuvantul asupra treburilor publice ;
Reintrarea in Constifutie, suprimand starea de asediu i
cenzura;

Amnistia generali, politics si military, ca sa ia sfarsit,

odat5., acest nou mijloc de prigoana;
i convocarea, de urgenta, a tuturor aleg5torilor din toate
tinuturile, pentru a alege prin vot universal egal, direct, secret
cu reprezentarea proportionala, o ConstituantS, singura in
drept a pune bazele legale ale Rominiei-Noi.
Numai dela acest Parlament ne putem astepta ca sa cear5
socoteala, in chip efectiv, guvernelor trecute : de noianul de
decrete-legi, de declarea sff conducerea razboiului, pe sleirea
visteriei Statului, de fraudele de miliarde, savarsite ori ingramadite, de abuzurile si crimele fiptuite, de asasinarea miseleasca a lui Ion C. Frimu si Max Vecsler, cat si de asasinatul
in massa dela 13 Decembrie 1918.
In numele majoritatii acestei tari, in numele muncitorimii
dela orase si dela sate, care s'a abtinut constient dela alegeri
335

www.dacoromanica.ro

si si-a anulat voturile; in numele zecilor de mii de muncitori

cari si-au depus la organizatiile noastre, certificatele de alegator, va atragem luarea aminte ca once alte lucrari ale acestui
Parlament, aunt ilegale si aduc dupa sine dreptul poporului
de a nu recunoaste valabilitatea lui. Toti cei can voiti o
cchimbare reala in aceasta Cara; toti. cari simtiti noul suflu de
liberare, ce framanta Ai intreaga omenire; toti can doriti ca
jertfa nemasurata de sange, vlaga si avere, facuta de poporul
roman, sa nu fie in zadar; toti cari tineti sa nu fiti pusi alaituri de tirani si 43,4 oligarhi si sa nu acoperiti fraudele si faildelegile,
datori sunteti si ne ascultati. Luati aminte, domnilor ! RomSnia-Mare nu va putea fiinta farg libertate mare.
*

Moartea lui I. C. Frimu. , La 6 Februarie 1919 inceteaza

din viata, la inchisoarea Vacaresti,
acel care a fost sfegarul
miscarii socialiste, dupa trecerea generosilor" in Partidul Li
beral,

I.

C. Frimu.

A murit ca un luptator care a dat lovituri, dar a si

primit. A murit sub loviturile lase ale unei oligarhii, care nu

i-a iertat darzenia pe care acest fecior de Wan a .pus-o in a
rezista tuturor ispitelor politicianiste pentru a pastra organizatiile socialiste, cu suflul for revolutionar.
Nascl4t la 4 Octombrie 1871 in comuna Barzesti din judetul Vaslui, dupa ce absolve cursul
primar in satul natal, pleaca la oras,
la Vaslui,
unde intra ucenic
la. o tampl5rie.

Ca lucrator tamplar vine in

Bucuresti,
in 1889,
unde face
cunostinta cu miscarea si ideile
socialiste, carora le cla adeziunea ca

unele ce se preocupau de soarta sa

de desmostenit al vietii.

Sunt mai multe moduri de a

devepi socialist. Sunt unii cari devin

socialiti, in deosebi, iptelectualii,

--, prin convingere, printr'o fraI. C. FRIM11
(Desen de Iser)

mantare meditative, asupra fenomeanalizate,

nelor sociale cari,

336

www.dacoromanica.ro

duc la convingerea nedreptei alcatuiri sociale de azi, in care

unii craps de foame i altii de belug. Sunt altii cari devin
socialisti printr'o reactiune sentimentala fats de suferintele celor
mai multi, suferinte rezultand din viata de mizerie i de exploatare.
Cei multi i mizeri sunt socialiti prin insei conditiile

vietii lor, materiale i morale. Ei se nasc cu revolta contra

nedreptei organizari sociale, care face din ei, multimea apasata

i prigonita. E destul sa aiba ochi i sa vada i o inima cu

coarde netocite, care sa vibreze la suferintele proprii si ale se
menilor lor.
Un asemenea paria, socialist prin nastere, dar Si prin con
vingere i sentiment, a fost Frimu.
Educat la colile socialiste ale vechii micari,
educatie
completata prin cunotinte economice, sociale si literare de
autodidact,
I. C. Frimu a fost mai presus de toate un ca-

radar. Cand in 1899, intelectualii si chiar o mare parte din

muncitori ii reneaga ideile i miscarea socialists, pentru a
intra in randurile Partidului Liberal, I. C. Frimu ramane credincios idealului de care era legat prin toate fibrele fiintei
sale i adunand ceeace mai rapasese dintr'o oaste proletara
ce capitulase la inamic, a mentinut ideea in jurul steagului
socialist, pans ce in 1905, la ecoul micarilor din afara, orga
nizatiile au prins a se reface contribuind astfel,
in calea spre
progres,
la lupta adevarata, nu cea de vorbe.
moarte premature datorita
De atunci si pans la moarte,
exantematicului capatat la Vicareti dar i schingiuirii la politie, in noaptea de 13 Decembrie 1918, Frimu a fost stegarul
miscarii socialiste, permanent in primele randuri de lupta.
Propagandist, cum greu va mai avea micarea un alt exemplar, aidoma, inzestrat cu o inteligenta native, vie, cu mult
bun simt i inalta culture, I. C. Frimu era unul din cei mai
talentati oratori pe cari i-a avut micarea socialists.

In elocinta lui era un athestec de convingere, de avant,

de logics i de profetica viziune a idealului socialist, care cap
tiva 1 inflacara auditorul, chiar pe cei ce s'ar fi aflat, intamplator i indiferenti, la intrunirea in care se desbateau ches
tiuni la ordinea zilei.
Par'ca-I vad pe bunul i blandul Frimu, dupe evenimentele
sangeroase de la 13 Decembrie 1918, intro dimineata mohorita ca i sufletul lui de martir.
22

3,

www.dacoromanica.ro

Batut i schingiuit in curtea politiei, era purtat pe brace

i tarit de jandarmi la cabinetul antropometric, pentru a fi
Frimu,
masurat, ca toti delicvencii de drept comun, el,
acest admirabil exemplar omenesc de onestitate, bunatate,
omenie, Pe figura-i livida, contractata in rictusuri de durere,
ii
numai ochii,
ochii aceia albatri i profunzi ca marea,
scanteiau de-o ad'anca si muta revolts.
Ultima oars lam vazut la Vicareti, cateva zile inainte

de a muri ; zacea in spitalul inchisorii, de pe urma schingiui-

rilor de la politie. Snit, chinuit de boala i de tortura mo-

rani suferita, se interesa totui de masurile ce trebuiau luate pentru

a grabi eliberarea din inchisoare i a incepe o noua si apriga lupta.

Intr'o lume de viermi taratori i de vietuitoare bicisnice

i vanitoase, Frimu a ramas un om, o con0iinfi, un caracter.
Viata, aa cum a trait-o, prin jertfe pentru altii, i-a pus
pe frunte, in coroana de spini, i frunze de lauri, cari-i dau dreptul

la amintirea vecinica a celor pentru a caror fericire a luptat.

*

Cercul cultural Stefan Gheorghiu".In 1919 se infiinteaza,

in cartierul Vacareti-Dudeti din Bucureti, un cerc cultural
din initiativa lui Barbu Eftimie,
cu denumirea fostului militant socialist, promotorul infiintarii Uniunii muncitorilor de
transport, Stefan Gheorghiu. Era un omagiu postum adus valorosului propagandist

talentatului orator popular Stefan

Gheorghiu, mort de oftica la sanatoriul de la Filaret, in 1915.

Dad. Stefan Gheorghiu i atati alai muncitori au ajuns
fruntai ai micarii socialiste, gratie cunotintelor economice i
sociale castigate prin cultura autodidactica i frecventarea miscarii, cercurile culturale infiintate pe langa cluburile socialiste
cautau tocmai sa creeze cadre i sa raspandeasca o cultura socialists si generals in massele muncitoare, pentru a le da po-

sibilitatea de a deveni masse conliente, capabile de a participa la viata politica i la conducerea treburilor Statului.
Ziarele i revistele socialiste, brourile i cartile, conferintele de la club i cercurile culturale au fost acelea cari au
contribuit la ridicarea nivelului intelectual al micarii munci-

toreti, abatand-o de la o activitate sterila a unui sindicalism

ingust i materialist, pentru a o ridica la o conceptiune revolutionary i larg umanitara.
3a8
www.dacoromanica.ro

Moartea lui C. DobrogeanuLa 6 Mai 1920 moare

Gherea.
acel

care a pus bazele miscani

socialiste in Romania i i a fost,

timp de 40 ani, conduc5.torul spiritual,
C. Dobrogeanu-Gherea.
Batran si bolnav, el isi da
obstescul sfarsit in urma unei interventii chirurgicale la sanatoriul
d rului Gerota.

t)(

C. DOBROGEANU-GHEREA

M.carea socialista a facut

marelui disparut funerals demne

de acel care, prin insusinle sale
superioare, prin nobilele sale sentimente, se ridicase, in taxa
noastra, la cele mai inalte manifestan intelectuale si propa
De Juquid.

1914

gandistice.

Ramisitele pamantesti ale lui Gherea au fost depuse in

marea sala a Clubului Socialist din str. Sfantul Ionica si zeci
de mii de intelectuali si muncitori au defilat, timp de doua
zile, in fata catafalcului, drapat in negru si rosu. In ziva in
mormantarii au vorbit la club, preaslavind memoria defunctului:

Serban Voinea, in numele ziarului Socialismul ; Mihai

Balineanu, in numele organizatiilor munc toresti din Prahova ;
Jean Arhip, in numele organiz tiilor socialiste din Galati ;
Const. Popovici, in calitate de secretar al Comisiei Generale
a Sindicatelor Muncitoresti ; Hie Moscovici, in numele Comi
tetului Executiv al Partidului Social Democrat.
Cortegiul funerar, intovarasit de zecile de inn de parts
cipanti, s'a oprit, in drum spre cimitirul Sf to Vineri, la se
diul organizatrilor muncitoresti din c lea Gnvitei unde au
vorbit :
Toma Dragu, in numele grupului parlamentar socialist ;

Natalia Oprescu, in numele femeilor socialiste si Petre Safta,

ca reprezentant al organizatnlor C. F. R.
La cimitir au vorbit: Barbu Lazareanu, publicist, dr. Stefan Irimescu i Zamfir C. Arbure, in numele vechilor prie
tern personal' si de idei si Gh. Cristescu, in numele miscarn
socialiste.

Iata acum amanunte din viata framantata sl atat de in

teresanta a acestui mare carturar si revolutionar.
339

www.dacoromanica.ro

C. Dobrogeanu-Gherea a fost cel mai luminat carturar,

cel mai intelept indrumator pe care 1-a avut miscarea socia,

lista din Cara noastra.

personalitate complexa, el a fost unul din cei mai pro,

funzi critici cu care se mandreste literatura romana si desi,

gur, cel mai autentic cugetator si teoreticean al socialismului
in tarile inapoiate, scum a fost Cara noastra, in epoca in
care a trait Gherea.
Tanar student, refugiat din Rusia in Romania, dupe ce
asimileaza cu o uimitoare usurinta limba si literatura tarii, cu
o intuitie sigura a posibilitatilor de acum 6,7 decenii, intra
in viata culturala si reuseste sa creeze cel mai puternic curent
intelectual si cultural ce cunoaste istoria tarii noastre, ras,
pandind, totdeodata, conceptiile sale politice si sociale, pe calea
studiilor literare.

Ridicandu,se in contra curentului literar creat la Iasi de

cenaclul Junimea de sub directia lui Titu Maiorescu si a
amicilor sai : P. P. Carp, Leon Negruzzi, Pogor, etc., caruia,
in parenteza fie zis, trebue sa-i recunoastem meritul de a
fi luptat contra latinizarii absurde a limbii, contra neologis
melor, a formelor goale, barbare si a betiei de cuvinte si de
a fi -creat o ortografie mai omeneasca si cateva opere critice
si literare de valoare,
curentul literar si stiintific creat de
Gherea la Contemporanul, la Revista Sociala, la Critica
Sociala > si Literatura si Stiinta, rezuma insasi viata inte,
lectuala si
intro masura,.
viata sociala a tarii si el nu
poate fi comparat de cat curentului literar si intelectual pe
care 1,a determinat Lessing, in Germania si poate asemanarea
e si mai apropiata de curentul literar si stiintific creat in
Rusia de marele critic Bielinski care a desteptat Rusia nu
numai la o viata literara si artistica, dar si la o viata ceta,
teneasca si umanitara.

Aplicancl conceptia materialista a istoriei si noile idei

estetice in analizele lui critice, el a facut nti numai o opera
de pura disecare literar5, dar a scos in valoare,
situand in
mediul social inconjurator, ca un produs at acestui mediu,
pe foci scriitorii de talent cari au inraurit miscarea literara a
epocii : Eminescu, Caragiale, Cosbuc, Vlahuta, etc.

Ca teoretician socialist, meritul lui Gherea nu se limi,

teaza la a fi fost primul care a adus In Cara, noastra ideile si
340

www.dacoromanica.ro

orientarile not ale ...ctiintei sociale care framanta occidentul ;

originalitatea gandirii lui Gherea consists in aceea ca el,

completand pe Marx si Eigels,

a adus o contributie personals in explicarea evolutiei tarilor inapoiate.
Gherea a pus in lumina interdependenta economics si politics a tuturor tarilor, aceasta Inca de acum 5.6 dececenii, adaogand ca :

Tarile ramase in urma din punct de vedere economic,

politic si social, intra in orbita tarilor capitaliste ; ele se misca
in orbita acestor tari si intreaga for viata, desvoltare si miscare socials e determinate de epoca istorica in care traim, de
ceeace explica ratiunea de a fi
epoca burghezo-capitalista,
a socialismului, chiar si in tarile inapoiate din punct de vedere economic si politic.
Cand Virile inaintate, capitaliste, cari dau continut si
caracter acestei epoci, se vor preface in societati socialiste,
atunci si societatile inapoiate, cari nu-si vor fi desvoltat toate
conditiile necesare de viata, isi vor adapta si ele si li se va
impune si for forma de organizare socialists a soiietatii.
C. Dobrogeanu-Gherea a adus in arena politica si socials
toata inteligenta si toata invatatura agonisita de creerul sau
bogaf inzestrat, toata inima sa generoasa revoltata de vitregia
unei organizatiuni sociale care exclude marea majoritate a oamenilor dela binefacerile unei vieti umane, materiale si intelectuale.

C. Dobrogeanu-Gherea s'a nascut la

Notite biografice.
21 Mai 1855 in satul Slavianka, guvernamantul Ecaterinoslav,
din Rusia. Fa.cand scoala primara aici, el a intrat in gimnaziul
din Ecaterinoslay. Atunci, ca si acum, scolile rusesti erau un
focar de idei socialiste si revolutionare. Tinerimea se punea in
serviciul cauzei libertatii poporului rus. De-aici si conflictele inevitabile intre autoritate si scoala. Gherea fu silit sa paraseasca gimnaziul din a V-a clasi, sa piece la Harkoff saii pregateasca acolo bacalaureatul si sa intre ca audient al facultatii
de stiinte din acest oral.
La varsta de 17 ani infra in cercul socialist de-acolo impreuna cu Covalec, Bogolubof si Govoruh, nume ramase celebre in istoria miscarii revolutionare rusesti. In jurul acestui
cerc incepuse sa se strange tinerimea progresista din Rusia.
Miscarea socialists era pe atunci poporanista (narodnicestvo),
341

www.dacoromanica.ro

care nu trebue sa fie confundata cu aceea ce azi se chiama

poporanism.

Poporanistii rusi erau socialisti, insa ei considerau ca pentru a capata increderea poporului trebue sa paraseasca viaca
for obisnuita, sa se faca muncitori si meseriasi, cu un cuvant
sa se identifice cu poporul, traind si muncind ca el. Se iveste
atunci una din miscarile socialiste cele mai pline de idealism
social. Barba Ci si femei, aristocraci si burghezi, oficeri, doctori,
avocaci, studenci din toate facultacile, parasind bancile universitare, situatiile sociale stabilite, familiile lor, desbracand nu
numai uniforma si haina dar si obiceiurile si prejudecacile mediului for si deprinzand toate mestesugurile necesare taranului.
Sub influenta acestei miscari, Gherea impreuna cu prietenii lui
Aptekmann 0 Kulasko,
mort mai tarziu la Ploesti de tubercnloza si cunoscut sub numele de Stefan Nicolaevici,
se

duc la Tlavenca sa deschida o fierarie. In scurt timp pe langa

ei venisera si alp revolutionari sa invece mestesug; insa aceasta
aglomeracie, neobisnuita pentru viaca linistita a satelor, de tineri suspect{, atrage atencia policiei care imediat incepe cercetarile.

Organizacia nu patrunsese Inca intre carani, cand organizatorii ei full silici sa o paraseasca si sa se intoarca in Harkoff.
Aci Gherea a stat vreo doua luni de zile. Policia incepuse
deja sa faca arestari in massa. Din pricina unei infirmitaci el
putea fi usor recunoscut. Din Harkoff, Gherea pleaci in colaniile nemtesti Prisib si Halberstadt din guvernamantul de Taurida unde se gasea deja ca propagandist invacatorul Brautner,
spanzurat mai tarziu la Kiev impreuna cu Ossinski. Aci Ghe-

rea intra intr'o fierarie nemceasca, insa nu trecu trei luni de

zile cand Brautner este instiincat ca policia it cauta pe Gherea.

El pleaci de aci la Sevastopol si de acolo prin Odesa la Kisinef, unde prietenii ii organizeaza trecerea prin Sculeni la Iasi
cu ajutorul contrabandistilor. In 1875 Martie, Gherea trecu intaia 'para. in Romania. Dupa ce a ratacit cateva zile intre vagabonzi si cersetori, el reuseste sa gaseasca pe Kulasko, care

era deja in Iasi. Prin acesta el intra ca lucrator intr'un atelier de calapoade de lemn pentru cismari. Dupa o lung de zile
primind ajutoare din Rusia, pleaca. in Elvecia, unde prin mijlocirea lui Paul Brousse, socialist francez cunoscut, fost presedinte al Consiliului Comunal din Paris, intra intr'o fierarie
342

www.dacoromanica.ro

din Berna. Dupa cateva saptamani pleaca la Geneva unde intra in organizatia ruseasca social - democrats de-acolo.
Rolul organizatiilor rusesti revolutionare din strainatate

era sa pregateasca literatura de propaganda si sa organizeze

transportarea ei pe ascuns in Rusia. Ca cunoscator al frontie
rii romane, Gherea fu insarcinat sa se intoarca la not in taxa
si sa organizeze transporturile de carp prin frontiera rusoromana.

La sfarsitul lui Mai 1885, Gherea vine pentru a doua oars

in Romania, se stabileste in Iasi, intra in relatii cu Eugen

Lupu, student in drept. Mai tarziu cu Stauceanu, student in

medicina, cu ajutorul carora a organizat transportul de contrabanda a literaturii revolutionare rusesti. Aci, pentru intaia
oars, socialismul rus vine in contact cu tinerimea idealists romans. Lucrurile merg asa pana'n primavara din 1876 ; insa
Inca din toamna lui 1875 venisera din Rusia si alp emigranti
rusi printre cari Nicolae Ciubarof, spanzurat pe urma in 0desa sub numele de Capitan si fratii Arkadatski care au sipat timp de doui luni de zile o constructie langi liceul din
localitate. Insus Gherea, prin mijlocirea inginerului polonez
Kacenovski, intra la o fierarie de langa hotelul Binder. Aci in
Iasi se si insoara. Dupa intelegerea cu revolutionarii, Gherea
trebuia sa tread in Asia mica sa faci o propaganda intre Nekrasoveti, o sects religioasa rusa cu tendinte politice. Mai tarziu, sub indemnul lui Russel, care venise in tars atunci si a
lui Zubcu Codreanu, care era de mult in Bucuresti, Gherea a
trecut in Capitals.
Aci impreuna cu un alt emigrant rus, Jebuniof, a deschis
un atelier de aramarie. Pe acea vreme in Bu'uresti era si centrul de activitate al revolutionarilor bulgari in frunte cu Boteff
si Stefan Stambuloff.

Tot in Bucuresti, grape lui Russel si Gherea, a inceput

sa functioneze si un cerc de socialisti romani unde intrau, a
fara de cunoscutul nostru Stauceanu, chiar si alti studenti ca
Istrati, Manicea, Zubcu Codreanu, Spiroiu, Scorteanu, Bacalbasa, etc.
Stabilindu-se apoi la Ploesti si lucrurile mergand greu, Gherea isi exercita profesia, de ocazie, de aramarie. Aci vine si

Russel detasat ca intern la spitalul din Ploesti si apoi gratie

venirii altor emigranti rusi s'a grupat un nou cerc,
343

www.dacoromanica.ro

Pe timpul razboiului, trecerea armatei ruse in Romania

a decis pe aceti revolutionari rui dela Ploeti ss piece in
strainatate, alcii sa se mute in Bucuresti si in alte orase departate de calea ruilor.
Gherea ramase la Ploesti, traind sub un paaport american pe numele Robert Jinks.

In casa unde edea Gherea, era incartierat un dicer de

intendenta, care vazand marea mizerie in care traia toata f amilia, a propus sotiei lui sa spele rufele spitalului rus. Mai
tarziu Gherea a dat o intindere mai mare acestei intreprinderi, luand pe seama lui organizarea spalatoriei pentru spitalele ruseti din Buzau, Ploeti si Braila, uncle s'a i mutat cu
familia. Aci venea dr. Petru Alexandroff, dr. Zubcu Codreanu
si Russel cu cari se incingeau discutii aprinse asupra starii in-

terioare a Rusiei. Un dicer rus, care traia in aceeai casa cu

Gherea, afla cu modul acesta cine e Gherea i comunica aceasta colonelului de jandarmi Merclen, eful de politie, care
a inceput imediat o supraveghere sistematica.

El s'a deghizat ca negustor, a intrat in relatii directe cu

Gherea i asigurandu-se pe deplin de persoana sa, ai intinse o
curia. Stiind ca Gherea este in relatii foarte bune cu intelectualii dela Crucea roie rusa, Merclen a expediat o telegrams
fala in urma careia a fost rapit i dus in Rusia.
Aceasta se petrecea la finele lui Octombrie 1878.
Autoritatile nelasand pe Gherea sa intiinteze familia sau
prietenii asupra celor intamplate, disparicia lui a uimit
pe toti.
Numai dupa cateva saptamani nevasta lui Gherea, ajutati

de Codreanu i Arbure, a putut sa afle adevarul. Ea a inter,

venit imediat pe langa Rosetti i Statescu, ministrii de pe vremea aceea, care adresandu-se la autoritatile ruseti sa ceara
explicatii pentru aceasta strigatoare calcare a teritoriului roman
de catre autoritatile ruseti, au primit urmatorul raspuns tipic:
Noi cunoastem afacerea aceasta"; cu alte cuvinte: nu-i treaba
voastra.

Ajuns la Petersburg, Gherea fu transportat in fortareata

Petru Pavlowsk, inchisoare care din timpul decembritilor si
pans astazi servete pentru a adaposti criminalii politici acuzati
de inalta tradare.
Pentru sectia a III-a o chestie importanta era sa stabileasca
344

www.dacoromanica.ro

.'""'
.t.

,.-..,.-:-

:...,

; :

-;:`..i.----

''.1 111 lig-:-.07-1

l'- "1\411
-"A?: "' i'

V-

..,
a

NIA
lit.

- .i

."7._-,q,;_lt. -

--

co
:

-0.1

44437-

LTO

111111.?'1[
TIE?' Ilill Pill
e
z

,.._,,

.i,7:%

.-..1,17(::::=1.407._41,1iii 1 Iffifftrilt

rr, -Wr.
.,

-pi."

--

ir 1

,!'

-T-e-:,

e.

PC

'4''
,

..

::-,, Z

,.. , ...

.
..z

t4,(

...

-I

..

.;

.4..ft

!
IA

n,

'Y

:*^

it

N,

r;-'14's4

-t-^1

Jos
751,01it 418

":44c,
efr

%'

,10'"
0.40'

we.

-t- ;,
TITEL PETRESCU VORBIND LA MORMANTUL LUI C. DOBROGEANU GHEREA

www.dacoromanica.ro

identitatea pretinsului american Robert Jinks. Pentru aceasta

formalitate i-a trebuit trei luni de zile,
Afland in sfarsit ca e vorba de studentul Kass, implicat
in marele proces cunoscut in istoria miscarii ruse sub numele
de procesul celor 193, el a fost osandit la exil fara termen
in localitatea,Mezen, langa Marea Alba, Intre celelalte puncte
de acuzare formulate contra lui Gherea, era si acela ca in fieraria lui dela Slaveanka, trebuia sa vie celebrul revolutionar
Rogaciof, ofiter in artileria marinei din Kronstadt, impuscat
mai tarziu, in legatura cu procesul <Voincii Poporului >. (Narodnia Volia).
Sosit la Mezen, dupa luni de calatorie Inca din primele
zile de libertate primitiva, Gherea a Inceput sa se gandeasca
sa fuga. Mijloace pentru aceasta i-a procurat chiar Crucea
Rosie rusa.

Spuneam mai sus ca Gherea era in legatura cu Crucea

Rosie fiind deja in tar5..
Chiar seful Crucii Rosii, baronul Benkendorf, mai tarziu
ambasador rus la Londra, a apreciat serviciile imense ce-a adus Gherea pentru bolnavii si ranitii rusi.
Dupa arestarea sa, nevasta lui, banuind ca Benkendorf
este cel ce a pus la cale cursa, i-a scris reprosindu-i aspru si
spre uimirea sa, a primit un rispuns foarte bland, unde Ben kendorf, tagaduind orice amestec in aceasta afacere, figaduia

sa fad tot ce depindea de el sa clarifice situatia pretinsului

Robert Jinks.

Gratie interventiei lui si instructia cazului lui Gherea la

Petersburg a fost grabita si tot gratie lui i s'a trimis la Mezen suma de 600 lei ce-i datora Crucea Rosie,
Dupa multe greutati Gherea, impreuna cu un alt exilat,
Preferanski, izbutise sa treaci pe un vas de pescari cu ajuto
rul unui fascolnic.

Dupa o calatorie de 15 zile pe oceanul inghetat fugarii

ajung la portul norvegian Vadzi5e si apoi la Paris.
La Vadzi5e cei doi criminali furs arestati prin interventia guvernului rusesc. Locuitorii afland de cine e vorba,
protestara impreuna cu presa, ceeace a determinat liberarea
fugarilor. Guvernul rus vazand ca n'a reusit, si-a retras singur
Lererea de extradare, declarand ca este la mijloc o neintelegere.
Pe la Septembrie 1879 Gherea era pentru a treia oars la
345

www.dacoromanica.ro

not in tars. si de randul acesta a limas definitiv. El se stabileste la Ploesti, unde dupa catva timp, devine restaurator la
gars.

De-acum Gherea incepe opera lui literary pentru propaganda ideilor socialiste. In 1880 facu ss. apara brosura
Scrisoa re deschis5
fru, iscalita Caius

titre

d.

Ion

C. Britianu,

prim - minis-

Grachus. Era cea dintai expunere a idei-

lor socialiste in romaneste. Pretextul it oferi Bratianu in

unul din discursurile lui, in care raspunzand lui Kogalniceanu

ataca ideile socialiste. Scrisoarea lui Gherea aparu mai intai
in Emanciparea, de sub directia lui C. Bacalbasa si colaborarea lui Scorteanu; aceasta era prima revista socialiste romans..
Putin dupa aceea vin Drepturile Omului, al caror articol-program era scris de Gherea, si unde acesta publics o serie de
articole si foiletoane asupra economiei politice si a teoriei socialiste in general. Apare la Iasi Contemporanul, revista de
popularizare stiintifica si sociologica, urmand de aproape programul faimosului Sovremennie (Contemporanul) al marelui
revolutionar rus Cernisewski, exilat in 1863 in Siberia. In
Contemporanul incepu Gherea acea serie de studii de critics
literary,
cel dintai asupra lui Eminescu,
cari i-au stabilit
popularitatea nu numai in cercul socialistilor propriu zisi, dar
in intreaga lume a intelectualilor din Romania. Tot in Contemporanul duse Gherea acea faimoasa polemics impotriva lui
Maiorescu si care pasionase inteatata intelectualitatea romans.
Tot in Iasi si in colaborare cu Ion Nadejde, Gherea publica
una dupi alta, doua reviste de popularizare socialiste, Revista
Socials i Critica Socials, in cari publics o serie de studii socialiste cari aparural apoi in brosura. Cele mai insemnate sunt:
Ce vor socialistii romani ?, Karl Marx si economistii nostri,
Robia si socialismul (raspuns celebrului filozof englez Spencer,
care sustinea ca socialismul va aduce robia), Legea minelor

iscalita Dela Olt si altele.

Munca, Lumea Nouit, sunt alte publicatii la cari Gherea

dadu o colaborare neobosita si large. In 1892 el publica doua

mari volume Literatur5 si Stiinta, o revista in jurul careia se
vad adunate cele mai bune puteri literare si stiintifice din Romania. E destul, spre a se vedea aceasta, sa citam numele
autorilor articolelor publicate acolo: Caragiale, Vlahuta, Delavrancea, Proca, dr. Urechia, Ion Nadejde, Anton Bacalbasa,
346

www.dacoromanica.ro

Sofia Nadejde, Gavanescu, Bujor, Voinov, Roman, Iorga,

Stavri si altii. El a publicat pe langa aceasta inteo alts

broura un scurt si concis rezumat asupra Conceptiei materialiste a istoriei, care a fost tradusa in frantuzete, bulgarete si sarbete. In timpul crizei, Gherea era la postul sail de
socialist credincios care combate in Studii socialiste, sub semnatura Un vechiu socialist, publicate mai intai in Adevarul
i apoi in broura, trecerea fooilor notri tovarai la liberali.
Dintre celelalte opere ale lui Gherea, traduse in limbi straine,
citam pe Sevcenco (poet malo-rus) si studiul asupra lui Max
traduse in frantuzete si bulgarete.
Stirner,
De cum incepe noua micare,
micarea de astazi,
it
vedem pe Gherea reincepand propaganda socialista, colaborand
la Romania Muncitoare i publicanduli conferinta sa din urina:
Din principiile fundamentale ale socialismului 0iintific.
Cei ce au cunoscut pe Gherea tiu ca influenta sa s'a datorit in afara operelor sale, persoanei sale insasi. Cu caracte-

rul sau nobil, cu generozitatea sa proverbiala, cu lipsa absoluta a oricarei preocupari mici si meschine, el a fost intot-

deauna un centru care nu numai ca a grupat in jurul sau

tot ce a fost de talent in Romania, dar care i-a raspandit

influenta sa si in strainatate. Casa lui Gherea a fost deschisa

intotdeauna larg si ospitalier, oricarui socialist, oricarui democrat, oricarui invatat pe care imprejurarile 1-au aruncat pe
pa'mantul romanesc. La el veneau sa se intareasca, sa se odihneasca, sa-i reimprospateze fortele, zeci i sute de purtatori

ai cuvantului socialist, cari se duceau apoi in diferite taxi si

mai ales in Rusia, sa-i continue opera for de propaganda.
Devenit cetacean roman, Gherea a ramas, ca orice socialist
constient, credincios datoriilor sale fats de Partidul Socialist
international i fate de socialismul rusesc in particular, caruia
Romania ii datoreste dezvoltarea sa intelectuala. i guvernul
rusesc, trebue s'o spunem, a ramas credincios modului sau de
a se purta i urei neimpacate in contra lui Gherea, Aceasta
s'a vazut mai cu seams in timpul naturalizarii lui Gherea.
Agentii rui din tars facura totul spre a o impiedica. Ei au
mers pana la intinderea celor mai scandaloase curse, Se cu
nosc incercarile facute de Motilev, eful politiei secrete rusesti din Romania,
pe Ian& pictorul polonez Vonsovici. I
se propusese acestuia ca, in schimbul unei sume de zece mii
347

www.dacoromanica.ro

de ruble, sa puns in odaia lui Gherea o masina pentru fabricarea banilor falsi. S'ar fi facut apoi un denunt politiei,
s'ar fi perchizitionat repede si Gherea ar fi fost compromis.
Vonsovici, revoltat de aceasta propunere, comunica faptul amicului sau Pekarski. Multumita acestei destainuiri, s'au luat
la timp toate masurile spre a zadarnici manoperele politiei
rusesti,

Ei bine, omul acesta, care a trebuit sa lupte impotriva

atator greutati, contra intrigilor guvernelor puternice ca si in
mijloacele lui de trai ficontra greutatilor vietii : mizeria,
si care totus a putut sa indepliind propria sa munca,
si inteo limbs. strains
neasca o opera atat de mare si solids.,
poate sa slujeasca de model si de pilda tuturor.
pentru el,
Socialismul international si socialismul roman pot fi mandri de el, caci numai ideile for inalte si nobile pot fi in stare
sa inspire oamenilor atata idealism si curaj.
Condamnarea lui M. Gh. Bujor.

La inceputul anului 1920,

M. Gh. Bujor se intorcea din Rusia, unde plecase odata cu

izbucnirea revolutiei ruse (191'7). E arestat in Martie 1920
si dat judecatii Curtii Maqiale pentru :
a) dezertare in strainatate (era ofiter de rezerva, mobi-

lizat, cand a trecut in Rusia, la

Odesa) ;
b) indemn la ridicarea armelor
contra tarii ;
c) provocarea militarilor de a

trece de partea rebelilor armati ;

d) uneltiri contra sigurantei
statului. Si alte cateva capete de
acuzare, cam tot atat de grave.
E condamnat la munci silnica
pe viata, pedeapsa comutata ulte-

rior in 20 ani, munci silnica, din

care ispaseste 14 ani, la OcneleMari si Doftana, pentru a fi amnistiat de Carol II in Iunie 1934,

in urma agitatiei permanente a

M. GH. BUJOR

miscarii socialiste.
Condamnarea s'a facut sub gu-

348

www.dacoromanica.ro

milivernul generalului Averescu de o justitie exceptionala,

in vremurile vijelioase dela .191941920.
tara,
Tinut izolat la Jilava in timpul preventiei, Bujor n'a avut
posibilitatea sa-si pregateasca apararea, adunand dovezile de

neculpabilitate, dui); cum a fost npsit si de aparare (in afall

de 'tin tanar avocat dat din oficiu), avocatii lui fiind provocati Inc. dela Inceputul desbaterilor pentru a parasi Curtea
Martian. si deci banca apa'rarii.
S'a aparat singur facand o apologie a socialismului si explicand cauzele psihologice ale dezertarii (singurul capat de
acuzare, Intemeiat din punct de vedere juridic) : situatia lui,
in regiment, unde era suspectat, ca socialist, dezastrul tarii Sn
1916, citarea la Curtea Martian'. din &alma discursului tinut
la inraormantarea d-rului Ottoi (mort pe front de tifos exantematic), teroarea guvernamentara de la Iasi si atractia revolutiei ruse.
Celelalte capete de acuzare nu au fost dovedite si ele,se
bazau numai pe prezumtii si gresite calificari de fapte.
alegatorii
La o saptamana dupa condamnare, natiunea,
din Covurlui,
it alege deputat. E invalidat, --bineinteles, de
guvernul de clas5 care-1 trimesese in judecata jurisdictiei de
exceptie.

Tara real. nu 1-a considerat, insa, nici tridator" si nici

vinovat de a fi ridicat armele contra tarii". Ea rasplatea deda putinta
votamentul lui Bujor, alegandu-1 deputat, pentru
sa dovedeasca, de. la tribuna Parlamentului, ca a fost nu numai

un bun socialist, dar si un bun roman,

Esit din Inchisoare, M. Gh. Bujor nu adera mci miscarii
socialiste. pe care o slujise cu total devotament Inca de tank-,
si nici gruparii comuniste, care activa clandestin,
fiind scoasa
in afara-de-lege, la acea epoc5..
A incercat, o bucata de vreme, sa unifice miscarea 'nuncitoreasca si tentativa nereusindu-i, s'a tetras din viata publics

pentru a fi din nou arestat si trimis in lagar ca comunist"

sub guvernarea dictatorial. a garzii de fier", de mai tarziu,
prezidata de maresalul Antonescu.

GREVA GENERALA. DIN 1920 (20.28 Octombrie).

Un capitol important dar tragic, din istoria miscarii noastre
socialiste, it prepinta greva general. din 1920.
349

www.dacoromanica.ro

Guvernul Averescu,Argetoianu, inspaimantat de expand

siunea ideii socialiste si de forta numerics, crescanda, a mi,
carii muncitoresti, a planuit, cu sprijinul intregii oligarhii,
distrugerea organizatiilor muncitoresti.

De la venirea la putere a Partidului Poporului",

sefii

Averescu'Argetoianu au adoptat tactica provocarilor, pentru

a duce muncitorimea la exasperare si la acte ce intreceau pu,
terile ei de rezistencL
Libertatile cucerite in viata cetateneasca i in viata de
atelier, rand pe rand, suprimate ; arbitragiile intervenite intre
muncitori i patroni,
nerespectate.

cu asistenta reprezentancilor statului,

Muncitorimea care numara cam 10.000 de membri orga

nizati in sindicate i partid inainte de razboi, impinsa de si
facie i de elanul miscarilor revolution re din mai toate statele
europene, a dat navala in organizatiile sindicale si in cele de
partid, atingand cifra de 200.000 membri, in 1920.
Gracie organizarii si contiintei socialiste, tot mai dare,

muncitorimea recurgea la o acciune, sustinuta mai mult prin

greve, pentru imbunatatirea starii ei mizerabile : 8 ore de
lucru, marirea salariilor, tondicii higienice in ateliere, recu
noaterea consiliilor muncitoresti in fabrici si ateliere, etc.,
acestea erau revendicarile urgente, ce alcatuiau programul
minimal.
In intreprinderile particulare, acciunea reformatoare isi
tingea, in parte, telurile, datorita si lipsei de organizare a

patronatului.
Greutati intampinau mai ales lucratorn din intreprinderile

statului, rani, daca recurgeau la greve pentru infaptuirea revendicarilor lor, erau mobilizati 1 incazarmati. Regimul de exceptie cu starea de asediu era forma normala de guvernamant
la acea epoca.

Aceasta soarta au avut o lucratorn dela IvIonitorul 0

ficial", dela fabrica de tutun si chibrituri, dela calea ferata.

Toate acestea in vechiul Regat.
In Ardeal si Bucovina, situatia
In provinciile desrobite.
era si mai jalnica. Dei starea de asediu se ridicase, formal,
ramanand in vigoare numai pe o zona limitata dealungul
granitelor, de fapt cenzura i starea de asediu erau aplicate
pe toata intinderea noilor teritorii.
350

www.dacoromanica.ro

In aceste provincii, guvernul Averescu mai introdusese

masura arbitrary a evacuiirilor fortate, chipurile pentru a decongestiona locuintele muncitoresti si a face loc functionarilor
de stat, not veniti in aceste provincii (in majoritate scursoarea biurocratica si politieneasca din vechiul Regat).
De asemenea, masura expulz5rilor peste granite a indezirabililor".

Din cauza teroarei care domnea in inGreva generalii.

treaga taxa, din cauza starii de asediu si a cenzurii, cu urmarile
firesti : inchiderea localurilor muncitoresti, confiscarea ziarelor,
arestarea, maltratarea si condamnarea militantilor de catre
Curtile Martiale; din cauza expulzarilor si evacuarilor fortate
din teritoriile alipite; din cauza rapirii autonomiei caselor de
boala. din Ardeal, Banat si Bucovina (institugi vechi cu administratie onesta si aleasa); din cauza calcarii tuturor angaja-

mentelor luate de autoritati si patronat, fate de clasa muncitoare, aceasta a hotarit convocarea Consiliului general al Partidului Socialist i al Comisiei Generale a Sindicatelor la Bucu-

resti, pentru ziva de 10 Octombrie.

La 11 Octombrie 1920 sedinta plenary voteaza urmatoarea
rezolutie :

Consiliul General al Partidului Socialist si al miscarii sindicale compus din delegati ai tuturor organizatiilor politice si
sindicale din Vechiul Regat, Ardeal, Banat si Bucovina, intrunit la Bucuresti in ziva de 11 Octombrie, in sedinta plenary,
luand in discutie regimul de teroare inaugurat de guvern si
prin care acesta tinde nu numai la tagaduirea celor mai esengale treburi cetatenesti ale clasei muncitoare, ci chiar la desfiintarea organizatiilor de aparare ale muncitorilor, in contra
exploatarii capitaliste, dupe discutiunile urmate constata ca:
1) Promisiunile acute de catre seful guvernului, comitetelor centrale ale miscarii, cu ocazia reluarii lucrului in intre-

prinderile Statului, ca nu se va stirbi nimic din drepturile

castigate si ca se vor lua in cercetare revendicarile formulate
de muncitori, nu au fost respectate; mai mult, consiliile muncitoresti si delegatii lucratorilor pans atunci recunoscuti de
directiile intreprinderilor respective, au fost persecutati si concediati fare juste motive; armata a fost mentinuta in fabrici...
...In speranta ca acest regim de tratare va intimida muncitorimea, pentru a renunta la dreptele ei cereri, comisiunile
351

www.dacoromanica.ro

pentru cercetarea revendicarilor muncitoresti, in cele mai multe

institutii nici nu s'au constituit, iar pentru institutiile in cari

s'au constituit si au functionat, hotaririle luate in favoarea
lucratorilor nu au fost nici pans astazi aduse la indeplinire;
Din aceasta cauza, o vie agitatie a continuat si continua in
randurile muncitorilor, iar comitetele de conducere, cu multi
greutate, au reusit sa inlature not si grave conflicte.
Consiliul mai constata :

2) Ca aceasta atitudine a guvernului, departe de a

fi

intamplatoare, formeaza unul din punctele cardinale ale poli,

ticii sale, fats de clasa muncitoare. In adevar, pentru solutio
narea, atat a conflictelor amintite, cat si a celor ce s'ar naste

ulterior, guvernul a venit cu o lege monstruoasa, cum este

legea regulamenfarii conflictelor de munca, prin care i se
tagadueste muncitorului cel mai elementar drept de aparare
si insusi dreptul de munca. Toate protestele acute de clasa
muncitoare, fie direct, fie de reprezentantii ei autorizati, au
limas fara ecou.
Guvernul, intelegand sa consfinteasca prin lege domnia
teroarei instituite in mod arbitrar, a provocat o nemultumire
si mai mare, intrucat muncitorimea se vede despuiata de orice
mijloc de aparare, prin faptul ca comitele de conducere ale

organizatiilor profesionale, cari de ani de zile, atat in Regat

cat si in teritoriile alipite, chiar sub regimurile anterioare, au

avut o larga competenta si au fost recunoscute la transarea
diferendelor dintre capital si munca, au fost inlaturate. Acest
sistem arbitrar, astazi legiferat, muncitorimea nu-1 poate accepta

sub nici o forma.

Consiliul mai constata ca :

3) Deciziunea luata de guvern, in urma protestarilor

clasei muncitoare din toata tara, de a desfiinta starea de asediu
i cenzura, nu s'a aplicat efectiv. In primul rand Curtile
Martiale continua a judeca pe civili, pentru delictele politice si de
press, desi Constitutia le interzice aceasta in mod formal, si

aceasta pentru ca guvernul sa aiba un mijloc mai sigur, de

intimidare si opresiune a clasei muncitoare. In ce priveste in
special teritoriile alipite, acest regim militar este instituit ca
regim de autoritate pentru intreaga viata civili, politica si socials a cetatenilor de acolo.
Cu toate memoriile si protestele adresate guvernului cen352

www.dacoromanica.ro

tral, de catre organizatiile muncitoreti din aceste provincii,

situatia nu numai ca nu s'a imbu,natatit, ci se inrautatete mereu.

Sute de lucratori sunt arestati sj schingiuiti la comandamente,

pe simple b5.nueli sau inscenari ale Sigurantei Generale
Liberfatile de asociatie, de intrunire i de press sunt
15.sate la bunul plac al corn andantilor militari locali. Din aceasta
cauza arestarile preventive ale Curti lot. Marcia le, detin, de

luni de zile, o multime de muncitori, cari, dupa schingiuirile

indurate, ateapta zadarnic sa fi judecati.
Dar acest regim de teroare a capatat, in timpul din urma,

o extensiune i mai mare din cauza ordinului dat de trime

terea la urma" a ass. zisilor instigatori.
Acest ordin se executa de catre autoritatile locale, in contra
lucratorilor socialists. Oameni, cari de ani de zile sunt stabi
liti in anumite orae, sunt trimisi fie peste granit5., fie la locul
for de natere, unde n'au posibilitate sa-i catige existenta.

Toate interventiile facute pe langa guvern, caruia i s'a atras

atentia, in special ast_i_pra s5.1baticiilor ce se comit in Banat,
ca aceasta stare de lucruri sa inceteze, au avut acela rezultat
negativ.

Lu5.nd in discutie situatia creat5. clasei muncitoare prin

desfiintarea autonomiei Caselor cercuale de asigur5.ri sociale
din Ardeal 1 Banat, precum i prin sporirea cotelor impuse
muncitorilor din Vechiul Regat, in proportii exagerate;
Considerand ca autonomia Caselor cercuale, constitue unica

garantie a unei echitabile functionari a acestor institutiuni de

asigurare i ca este just ca cel care suporta sarcinile asigu
r5.rilor, sa aiba conducerea ss administrarea for efectiv5.;
Considerand c5. in Vechiul Regat, Casa Centrals. a meseriilor, de sub conducerea directs a Statului, n'a corespuns nici
un moment adev5.ratei ei meniri 1 ca fondurile stranse din
cotele muncitorilor, in loc s5. serveasca la asigurarea for pentru
cazuri de bcra15., invaliditate, accidentt, au fost destinate unor
intrebuintari straine scopului pentru care au fost luate, jar
muncitorii n'au avut niciodata posibilitatea sa controleze ges
tiunea milioanelor adunate din salariile lor;
Considerand ca urcarea cotelor cu aproape 200% este, fata
cu rezultatele pe cars le-a dat pans in prezent Casa Central., o sfidare a rabdarii cu care muncitorimea a suportat acest greu impozit,

Considerand ca numai autonomia Caselor de asigurare

353

23

www.dacoromanica.ro

este singurul mijloc ca aceste institutii sa fie de folos real

pentru clasa muncitoare;
Consiliul general cere ca guvernul sa redea autonomia
Caselor cercuale din Ardeal si Banat, iar printr'o modificare a
legii meseriilor din Vechiul Regat, pe baza principiului de autonomie, sa unifice legislatia asigur5rilor sociale in tot cuprinsul
tarii. Si intrucat modificarea acestor legi nu este posibila imediat,
Consiliul General cere ca in Consiliul de Administratie al Casei Centrale sa fie numiti reprezentanti alesi de lucratori, in

locul celor numiti de guvern, notificand acestuia ca lucratorii

sub nici un motiv nu inteleg a mai plati cotele ce li se impun.
Consiliul General, in urma acestor constatari, vazand ca
interventiunile impaciuitoare prin cereri, memorii, proteste, etc.
n'au dat nici un rezultat

decide:
ca delegatiunea compusa. din Iosif Jumanca, Rudolf Gaidosch, Iosif Cizer, Franz Geistlinger si Ilie Moscovici sa se
prezinte guvernului in numele muncitorimii organizate din intreaga tars, spre a-i aduce la cunostinta, pentru cea din urma
oars, ca dac5., pans la 20 Octombrie 1920, nu se vor realiza in
mod efectiv urmatoarele :
a) respectarea dreptului de asociatiune si recunoasterea delegatiilor si consiliilor muncitoresti in toate Intreprinderile ;
b) retragerea armatei din toate fabricile, uzinelesi atelierele ;
c) interzicerea stricta a directiunilor din intreprinderile
Statului, de a se amesteca sub orice forma in chestiunile referitoare la organizarea muncitorilor si reintegrarea in serviciu a
tuturor lucratorilor concediati sau suspendati ;
d) suspendarea aplicarii legii pentru reglementarea conflictelor colective de munca, pans la intocmirea unei alte legi, care
sa respecte drepturile castigate cu marl sacrificii .de clasa muncitoare ;

e) acordarea revendicarilor formulate de muncitorii din

institutiunile Statutului, atat acolo uncle au functionat comisjuni de arbitraj (C. F. R. si Monitorul Oficial), cat si acolo
unde asemenea comisiuni nu au fost Inca instituite ;
f) desfiintarea efectiva si completa a starii de asediu si
cenzurii prin :
354

www.dacoromanica.ro

1) recunoasterea dreptului si libertatii complete de asocia%iune, intruniri si presa ;

2) desfiintarea curtilor martiale si trecerea tuturor pro
.ceselor privitoare pe civili, a delictelor de presa la instantele
rivile ;
3) scoaterea armatei din administratia civila a teritoriilor
alipite ;
4) incetarea sistemului expulzarilor si a evacuarilor fortate ;
f) redarea autonomiei Caselor cercuale din Ardeal si
Banat si modificarea legii asigurarilor din Vechiul Regat, pe
baza principiului de autonomie, cu consultarea clasei muncitoare,
prin reprezentantii ei autorizati:
Muncitorimea organizata din toata tara va fi chemata ca
printr'o grevi general sa obtina toate aceste drepturi si liber
tati, de cari sunt legate interesele cele mai vitale.
Consiliul general :

Vechiul Regat.
(ss). Toma Dragu, Em. Socor, Ilie Mos
covici, Al. Opregcu, Th. Iordachescu, Mihail Balineanu, I. Lu
cdinescu, Paul Marc, Ion Grigorescu, I. Negoita, Boris Stefanof,
Al. Radian, G. Buda, D. Ganescu, Th. Bivolaru, H. Safir, V.
Anagnoste, I. H. Croitoru, lancu Iliescu, Al. Patrutescu.
Ardeal : Iosef Jumanca, Victor Bratfaleanu, Iacob Klein,
Iosif Cizer.
Banat : Atlas, Bebrici, Reiter, Geistlinger.
Bucovina : Rudolf Gaidosch, Romulus Dan, Stanislav si
\)ictorcic.

Am redat in intregime aceasta rezolutie,

document din
istoria miscarii muncitoresti,
depuntat ca revolutionar" de
tlasa stipanitoare, iar autorii ei dati judecatii ski condamnati

pentru atentat la siguranta Statului".

Putini oameni politici din burghezia conducatoare au avut

curajul sa is apararea socialismului, in acele vremuri de pri
-goana si incercare de desfiintare a miscarii muncitoresti. Prin
tre cei putini, d-rul N. Lupu face urm5.toarea declaratie in
Adeverub> din 21 Octombrie 1920, relativ la revendicarile
expuse in rezolutia ultimatum":
355

www.dacoromanica.ro

Examinand cererile muncitorilor, se vede C/ ele sunt pro

fund umane si drepte si de mult trebuiau satisfacute. Dar la_
orice cerere si reclamatie a poporului suferind, generalul Ave
rescu nu vede decat tendinta de a-1 rasturna de la putere sau
interpreteaz5. once strigat de suferinta ca o tendinta de ras
turnarea ordinii actuale.

Toate cererile muncitorilor stint perfect compatibile cu

societatea capitalista,burgheza si trebuesc de indata satisfacute
caci, inaintea ordinei cazone, e o alts ordine mult mai importanta care nu poate deriva decat dintr'o multumire, cat de-relativa, a masses celor care muncesc.
Guvernul a refuzat sa tratete cu delegatia organizatiilor
muncitoresti, asupra capetelor de cereri formulate in rezolutia
de mai sus.
Cu cateva zile inainte cle declararea grevei generale, Vin,
tila Bratianu s'a prezentat, in persoana, generalului Averescu,
cerandu,i sa is masurile cele mai energice pentru inabusirea
grevei si pentru distrugerea miscarii muncitoresti. Ceeace inter',
Vona, dealtfel, si guvernul.

La 1'7 Octombrie ministerul de justitie di ordine circu,

lare tuturor parchetelor civile, s aresteze pe toti conducatorii
organizatiilor socialiste si sindicale,
inclusiv deputatii (in
dispretul ocrotirii formale a imunifeitii parlamentare),
si sa
inchida toate ldcalurile.

Greva generals, proiectata pentru o data ulterioara zilei

de 20 Octombrie, este precipitate de greva mecanicilor dela
c5.ile ferate, inceputa la 18 Octombrie, independent de hota,
rirea Consiliilor Generale socialiste si sindicale.
care nu trebuia sa
Represiunea.
Cu isbucnirea grevei,
s'a deslantuit in toata tam una din
dureze decat 7 zile,
cele mai violente represiuni, asemanatoare represiunii rascoa,
lelor taranesti dela 1907.
In toate centrele muncitoresti, mii de muncitori,
mill,
tanti si umili muncitori,
au fost intemn#ati, maltratati, condamnati (la Bacau d-rul H. Aroneanu este ucis) ; localurile
inchise, ziarele deftintate.
au
Din membrii Consiliului General,
35 la numar,

fost condamnati 7 la 5 ani munca silnica,

pedeapsa, apoi, la un an.
356

www.dacoromanica.ro

reducandu,li,se-

E interesant de reprodus deporttia oblectiva a unui

mare carturar, prof. P. P. Negulescu, pe atunci ministru de
instructie,
data la Curtea Martiala, cu ocazia procesului
intentat socialistilor din Consiliul General, cari au semnat
rezolutia grevei generale.
Profesorul si filosoful P. P. Negulescu (reproducem dupa
Universul din 18/XI/1920) declara, ca martor propus de
aparare :
Pe propria mea raspundere, in Octombrie sau Noembrie
1918, gasind Ca in urma framantarilor sociale, clasele munci
toresti se impun guvernantilor democrati, am insarcinat sa se
trateze cu doi reprezentanti ai Partidului Socialist, pentru a
obtine colaborarea acestuia inteun eventual guvern Averescu. Convorbirile s'au urmat fara participarea mea la inceput.

Am considerat Partidul Socialist ca unul ce are rostul

lui in viata publics a unui Stat, care are de aparat interesele
unei tlase sociale ce merits toata atentia din partea unui guvern, bineinteles data partidQl se mentine in cadrul cailor le.
gale. Aceasta apropiere nu s'a putut face, socialistii respingand
ideea participarii la un guvern burghez.

Ce cred despre greva ? Ca ministru al guvernului, cred

despre ea ceeace se prevede in legea Trancu Iasi. Ea a fost
socotita ca un drept, prin mijlocul careia munca sa obtina
dela capital, in conditiuni normale de concurenta, o imbunitatire".
Din desbaterile orale a reiesit, clara, duplicitatea gu
vernantilor si atitudinea, perfect legalista, a miscarii munci.
toresti.

Desi ordinul de greva nu a fost exeA reuit greva ?

cutat de intreaga miscare, desi ea a fost tradata de unii caps
ai miscarii, greva a reusit, in mare parte.
Ea a reusit in toata marea industrie din tara, in toate
minele, in toate atelierele Statului.
Greva generals a reusit pentruca viata economics a tariff
a stagnat o saptamana. intreaga_
Daca revendicarile formulate de class muncitoare nu si-au,.
-gasit realizarea prin mijlocul grevei generale, reprimata sate
geros de guvern, si din acest punct de vedere nu a reusit,
357

www.dacoromanica.ro

ea a constituit Ins o manifestatie impunatoare a clasei mun

citoare si un episod important in luptele ei pentru reforme
Socialism sau
SCIZIUNEA MISCARII SOCIALISTE
Imediat dupa isbucnirea grevei generale, de,
putatul muncitorimii din Prahova, Al. Dunareanu, de acord cu
senatorul de Cernauti Gh. Grigorovici, cu Iosif Jumanca (liberat din Inchisoare) si alti cativa militanti reformisti din Ar,
deal, pun la cale sciziunea miscarii socialiste si infiintarea
unui Partid Social-Democrat, moderat.
Vremea Nola", organul Partidului Social - Democrat din
Bucovina, Isi mute sediul la Bucuresti si apare ca organ cen
comunism ?

tral al social,democratiei romane.

Gruparea minuscule n'a durat decat cateva luni. Nu era
nici in asentimentul masselor muncitoresti si nici in spi,
ritul vremurilor de largi transformari sociale, ce agita pro

letariatul universal, imediat dupa razboi.

Concomitent cu aceste evenimente, o delegatie muncito
reasca, compusa din Const. Popovici, Gh. Cristescu, Al. Do
brogeanu, Ioan Flueras si D. 'Fabian, era plecata in Rusia,.
cu mandatul limitat : de,a studia la fata locului situatia
din Rusia si a se informa asupra tezelor doctrinare ale Internationalei comuniste (aripa extremists a Partidului Socialist

roman, in frunte cu Al. Constantinescu, cerand afilierea la

Internationala III -a).

Informatia era necesara, fiindca in Rusia domina o stare

confuza, in care liniile de orientare nu erau Inca fixate. Lenin
insusi recunoscuse ca in primul an al Internationalei Comuniste, care s'a scurs intre primul congres (Martie 1919) si al
doilea dela Moscova (Iulie 1920), nu se facuse decat propaganda si agitatie.
In lanuarie 1921 se Intoarce delete
Consiliul General.
gatia din Rusia.
Cucerita de ideile revolutionare comuniste, (cu exceptia.
lui Flueras) ea a trecut peste mandatul primit, luandu,si an,
gajamentul fata de Moscova, sa afilieze de indati Partidul
Socialist roman la Internationala III-a, fixand chiar acolo lista
noului Comitet Executiv, cu excluderea celor ce se opuneant
afilierii sau incercau sa discute tezele afilierii.
358

www.dacoromanica.ro

Un Consiliu General are loc in Februarie 1921, care ho

taraste sciziunea Partidului Socialist.
Comunistii,
in lipsa vechilor conducatori socialisti, aflati
in inchisoare ca provocatori ai grevei generale, -- pun mana
pe directia partidului, pe oficiosul partidului Socialismul> si
convoaca congresul miscarii socialiste, pentru a ratifica afi
lierea la Internationala Comunista.
Congresul. Arestarea congresistilor. Congresul are loc in
Mai 1921.

Printre cei mai inflacarati adepti ai afilierii, in afara de

cativa vechi militanti, sugestionati de spiritul grandios al revolutiei ruse, se gaseau multi neofiti si cativa agenti provocatori,
banuiti ulterior a fi fost in solda Sigurantei Generale(Rusch,
G. Gheorgian, I. Neagu, etc.).
Congresul decide suspendarea din miscare, pang la sosi
rea ordinelor contrare dela Moscova, a tuturor socialistilor
centristi.

Congresul nu s'a terminat insa. Din ordinul guvernului,

70 la numar,
sunt arestati, pentruca au votat
afilierea la Internationala III-a. Acelas guvern,
care daduse
autorizatia necesara sub stare de asediu, tinerii congre
sului, care pusese chiar la dispozitie o sala din localul din
str. Sf. Ionics nr. 12 (ocupat de armata) si care cunostea
scopul desbaterilor, dadu ordin cle arestare a tuturor congrecongresistii,

sistilor.

Odata cu congresistii, sunt arestati, in toata Cara, sute

de insi banuiti a simpatiza cu tendinta de afiliere la Inter
nationala Comunista.
Massa mare a muncitorimii nu adera insa conceptiilor
Internationalei a III-a, ale carei faze i statute nu le cu
noaste.

De altfel, la procesul intentat congresistilor, cei mai multi

din ei, in frunte cu presedintele congresului, Gh. Stoiculescu,
au declarat ca au hotarit afilierea la Internationala Comunista, fara a fi cunoscut tezele si conditiunile de afiliere.
Problema afilierii a fost aceea care a pasionat si fra
mantat cel mai mult miscarea socialists, in primii ani dupa
raz,boi, si ea a dus la dezorganizarea si desbinarea clasei mun-

citoare, la not ca si in toatl Europa.

359

www.dacoromanica.ro

In acea Gra istonci, in care clasele dominante capitaliste

puteau fi inlaturate dela conducere si statele europene indrux
mate spre socialism, clasa muncitoare internationals se gasea
franta in doua tabere ce se ,dusmaneau de moarte.
Prin sciziune ea si-a pierdut omogenitatea si forta dinamica. Clasele dominante au profitat de aceasta slabiciune
a adversarului politic care-i pregatea mormantul, pentru a-1
ingenunchia in corporatiile fasciste si partidele totalitare f ascisto-hitleriste.
Doctrina comunista *).

Doctrina comunista, astfel cum

a fost definite de bolsevicii ri i, difera de socialismul traditional, in punctele sale esentiale, avand alte conceptii cu privire la organizarea partidului, raporturile organizatiilor politice cu organizatiile economice (sindicale), revolutia socials
si dictatura proletariatului.
a) Organizarea partidului.
In conceptia socialists, traditionala, organizarea de partid se face pe baza de propaganda
si recrutare, libera, democrats.
Toti cei ce cred ca regimul actual capitalist este un regim de exploatare a muncii, toti cei ce vor sa lupte pentru
transformarea lui intr'un regim, in care munca sa fie suverana
si in care mijloacele de productie (pamantul, minele, fabricile,
pentru a se inlatura exetc.) si fie proprietate socialS,
toti
acestia
sunt
socialisti si se pot grupa
ploatarea si robia,
in partid.
Actiunea de partid consists in educatia masselor populare si in organizarea lor, prin propaganda publics.
Conform statutelor, sectiunile de partid sunt libere sa,si
aleaga conducatorii, cari, la randul lor, aleg, -- la congres,
comitetele executive, insarcinate cu conducerea politica si di
rectivele tactice.
Partidele socialiste, nationale,

pastrandu-si autonomia,

sunt grupate in Internationals Socialists.

In conceptia bolsevica, asa cum era formulate in primii
ani ai revolutiei ruse,
toate organizatiile de partid Bunt
centralizate i supuse aprobarii Biroului dela Moscow.. Acesta
desemneaza sefii, posturile de comanda urmand a fi ocu) Diferenttertle acestea erau valabtle la 1919 1920. De atunct comuntsmul
evoluat gi ca doctrina gt ca tactIca.

360

www.dacoromanica.ro

pate numai de comunitt puri> recomandati

de

monitorii>

Internationalei Comuniste.
Ideile democratice cari stau la baza organizatiei socialiste
de partid sunt inlaturate ca < mici-burgheze.
Mai mult : in conceptia bolsevica, alaturi de organele
oficiale de conducere, erau create comitete clandestine, can

.conduc actiunea clandestin5 a partidului, paralel cu actiunea

publica, oficiala.
Cu o asemenea actiune disparea si posibilitatea de control

si aceea de large propaganda, libera si deschisa.

Din punct de vedere organizatoric-international, bolsevicii
considerau toate partidele nationale afiliate, ca un singur partid comunist, cu sediul la Moscova.
Sectiunile nationale nu dispun de autonomie si nici de
libertate de actiune, conform cu conditiile de vieata si de lupta
specifice fiecarei tari.
In conceptia
b) Raporturile dintre partid si sindicate.
socialista, miscarea muncitoreasca trebue sa se organizeze din
punct de vedere politic, distinct, in Partid Socialist; din punct
de vedere economic, in sindicate profesionale.
In partid se fac recrutarea si educatia partizanilor, pentru
preluarea puterii politice, in vederea marilor transformari sociale, ce vor aduce cu ele organizarea socialistg de maine.
In sindicate, se face gruparea muncitorimii pe profesiuni
pentru formarea spiritului de solidaritate corporativa. i pentru
cucerirea reformelor economice imediate : marire de salarii,
scaderea orelor A lucru, conditii higienice in ateliere, asiguran
sociale, cantine, ocrotirea muncii copiilor si femeilor, etc. etc.
In sindicate intra toil salariatii, pe categorii profesionale,
indiferent de conceptiile for politice. In partid, numai cei
constienti de misiunea politica, revolutionar5, a clasei muncitoare.
Ambele organizatiuni isi pastreaza autonomia lor,

des].

legate 4-are ele printr'o actiune ce poate fi comun5, atunci

cand scopurile luptei sunt comune.
In practice, la not ca si in cele mai multe miscari muncitoresti, conducatorii organizatiilor sindicale se recrutau din
.elita organizatiilor de partid, formati intelectualiceste la scoala
socialista.

Massa mare a membrilor din sindicate nu Ocea parte

361

www.dacoromanica.ro

insa, eo-ipso, din Partidul Socialist,

sindicatele, uniunile sin
dicale si Confederatia Genera la a Muncii formapd organizatiun

de sine srafatoare.
In conceptia bolsevica insa, organizatille sindicale nu st
aveau autonomia tor, distincta de-a Partidului Comunist, rezolutia

celui de al II-lea congres al Internationalei a III-a preconiza,nd

uniunea perfecti a sindicatelor cu Partidul Comunist, sindi

catele fiind subordonate in totul Partidului Comunist,
avant
garda revolutiei sociale".
,,Nucleele comuniste" trebuiau sa se infiltreze in sindicatepentru a le subordona totalmente Partidului Comunist, Inter
nationala Sindicala urmand a fi desfiintat5., in vederea consti
tuirii Internationalei Sindicale Rosil dela Moscova, subordonata
Internationalei politice comuniste.
Sciziune, deci, si in sindicate.
c) Conceptia revolutiei sociale. Doctrina Partidului Soci
list este o doctrina revolutionara.

Altul este insa conceptul revolutionar" in doctrina so

cialista si altul in doctrina bolsevica.
Socialismul este o doctrina revolutionara in sensul ca in
treaga miscare de idei si de actiune ce preconizeaza, tinde la
transformarea total5 a regimului propriefatii si revolutia,
prin definitie,
este aceasta transformare a regimului actual,.
burghez-capitalist, bazat pe proprietatea individuals a mij
loacelor de productie, intr'un regim de proprietate colectiv:i
a bunurilor de productie.
Prin preluarea puterii politice,
f ar a a
pe cal legate,
exclude recursul, eventual, si la mijloace ilegale, socialismul
tinde la aceasta_ radicals transformare a propriefatii.
In conceptia bolsevica, preluarea puterii politice, imediat,
cu mana inarmata, printr'o actiune insurectionala, era scoput
revolutia social5 fiind o consecinta a
miscarii muncitoresti,
acestei inscaunari la putere, indiferent daci conditiile econo
mice sunt, sau nu, apte pentru marile transformari sociale.
Aceasta conceptie si aceasta tactics de masse, antrenate
la insurectie de minoritati indraznete, urmarind preluarea puterii publice printr'o lovitura de surpriza, nu putea fi primita.
de socialismul din Romania, in care nici conditiile subjective,
(maturitatea clasei muncitoare deplin organizate), nici con
362

www.dacoromanica.ro

ditiile obiective (capitalismul in deplina si maxima desfasurare),

nu erau indeplinite.
d) Dictatura proletariatului.
In conceptia socialismului
stiintific antra ideea instaurarii unei dictaturi, in prima fin&
de tranzitie : dela preluarea puterii de partid, pans la infip
tuirea marilor reforme de socializare.

Dictatura tempoiara, provizorie, exercitata de un partid

ce se bazeaza pe vointa masselor populare.
din prima faze a revolutiei,
In conceptia bolsevica,
dictatura nu este impersonalii, a masselor populare, organizate

ci dictatura personals a catorva conducatori,

cari au centralizat in mainile for intreaga structure a orga
impuse de sus in
nizatiilor, in cari nucleele clandestine",
si constiente,

jos,

determine actiunea reformatoare.

In conceptia socialismului marxist, revolutia socials trebue

sa se infaptuiasca intai in tarile cele mai inaintate din punct

indus
de vedere capitalist, acolo unde conditiile obiective,
trializarea tariff, concentrarea averilor, massa mare a proleta
riatului,
cultura si constiinta proleta
si cele subjective,
au creat terenul favorabil pentru marile transforriatului,
mari sociale.

Rusia era singura tara din lume in care, - fail a avea

conditiile absolut indispensabile,
putea isbucni o revolutie
socials care sa si dainuiasca.

Statul rus era atat de corupt si de putred, incat tanara

burghezie nu a putut sa se mentie la putere atunci cand puhoiul
deslantuit al poporului, in momentul istoric al dezastrului raz-

boinic, a privalit totul in urma lui, cu trei lozinci, fluturate

de revolutionari foata puterea sovietelor, p5mant i pace.
Conceptiile democratice, libertatile publice, dreptul de
greva, votul universal, erau practici necunoscute in Rusia_
Si avea ceva in plus poporul rus : mistica revolutionara.
Vorbim de minoritatile constiente,
intelectuali si manuali,

traite in hipnoza serei cea de pomina". Exemplare cari salt

consacre viata exclusiv revolutiei, cu pretul tuturor jertfelor,
nu putea da decat mediul specific rus, cu psihologia sa particulars,
amestec bizar de nihilism, vointa de totals reinoire,
altruism si iubire sublime de oameni.
Literatura, ruse,
Puschin, Turgheniev, Gogol, Dosto
e
iewski, Gorki, Tolstoi, Andreev, Lermontov, Korolenko,
363

www.dacoromanica.ro

marturia acestei psihologii particulare a poporului, cu o gams

sufleteasca mare, ce merge dela

notele celei mai joase ale uma,

.nitatii, pans la acordurile celei

mai inalte spiritualitati.

Asa se explica revolutia rusa,
care, deli porneste dela concepte
contrare principiilor esentiale ale
socialismului marxist, a putut totusi

sa dainuiasca gratie unor imprejurari exceptionale si psihologiei

speeifice a poporului rus.

RECONSTITUIREA INTERNATIONALEI SO CI ALI-

t__

STE. Dislocate de razboiul monEMILE VANDERVELDE

dial (1914,1918), care a provocat ruptura relatiilor intre miscarile socialiste din diferitele

tari, Internationala Socialists a incetat de a mai exista virtual

mente, dupa 2 August 1914.
In preajma armistitiului,
11 Noembrie 1918
socia
listii din tarile aliate, aflatori la Londra, sub egida lui Labour
Party, convoaca o conferinta,
care
in Septembrie 1918,
decide ca : un congres muncitoresc mondial va avea loc in
acelas timp si in acelas loc cu Conferinta Pacii care va re-

dacta Tratatul de Pace, ce -va pune capat razboiului".

Motive de ordin politic si resentimente datorite partici
parii unor fractiuni socialiste la actiunea razboinica, au impiedicat convocarea acestei prime reuniuni la Paris, imediat dupa
armistitiu. Abia la 3 Februarie 1919 s'a putut intruni, la
Berna (Elvetia), prima conferint5 a socialistilor,
si conco
mitent, in acelas loc, o conferinta a misciirii sindicale interrationale.
Chestiunea iritanta la ordinea zilei era aceea a responsabilitiitii razboiului. Dupa incidente si discutiuni pasionate, o
declaratie fixeaza atitudinea social-democratiei germane:
Conferinta dela Berna recunoaste ca in ceeace priveste
chestiunea responsabilitatilor imediate, ea se gaseste clarificata
atat prin desbaterile ce au avut loc, cat si prin declaratia
364
www.dacoromanica.ro

majoritatii germane, care afirma spiritul revolutionar al noir

Germanii si ruptura definitive cu vechiul sistem responsabil
al razboiului".
Conferinta a mai votat o lunge rezolutie in favoarea Societatii Natiunilor, pe care o concepea sub forma unei societati
a popoarelor, iar nu a guvernantilor.
Conferinta s'a mai ocupat de chestiunfle teritoriale, de
problema prizonierilor de razboi, de chestiunea bolsevismului,
etc. Ea a adoptat totdeodata rezolutia Conferintei Sindicale
privitoare la Charta Muncii, care a si fost, dealtfel, admisa

in Tratatul de Pace, cqnstituind partea XIII-a a Tra,tatului,

de la Versailles ce crea Organizarea Internationale a Muncii.

Conferinta se terming prin desemnarea unui comitet
executiv alcatuit din Branting (Suedia), Henderson (Anglia)
i Huysman (Belgia), cu mandatul imperativ de a convoca un
congres al tuturor partidelor socialiste, in vederea reorganizarii Internationalei Socialiste.

Conferinte socialiste, preliminare, mai au loc la Amster,

dam (20.29 Aprilie 1919), la Lucerna (1 August 1919), la
Paris (4 Februarie 1922) i apoi la Londra (18.19 Iunie
1922), cand se examineaza modalitatile de fuziune cu Uniunea partidelor socialiste", ce-i avea

sediul la Viena.
In sfarsit, la Hamburg (22,26
Mai 1923), are loc congresul de
reconstituire al Internationalei Socialiste, delegat fiind din partea
miscarii noastre Ilie Moscovici.
Congresul socialist internatio-

nal dela Hamburg pune in desbatere probleme de cel mai mare

interes, cari pasionau deopotriva,
toate miscarile muncitoresti din
lumea intreaga: problema raporturilor cu miscarea sindicala i cooperative, problema fascists, bolse,
vice, etc.
Reproducem parte din rezo-

lutii, ce au servit ca indreptar i

miscarii socialiste din tara noastra.

Dr. FRIEDRICH ADLER

365,

www.dacoromanica.ro

Raporturile cu Internationalele, sindical5 si cooperatistii.

Internationala Muncitoreasc5. Socialists vede in unitatea
micarii sindicale, reprezentata prin Federatia Sindicala Internationala dela Amsterdam, o conditie indispensabila pentru

a duce cu succes lupta de clasa'.

Internationala Socialists vede in unitatea micarii cooperative, reprezentata prin Alianta Cooperative Internationala dela
Londra, un sprijin economic de-o importanta considerabila

pentru clasa muncitoare, in lupta pentru emanciparea sa.

In consecinta, Internationala Socialists va ramane in contact permanent cu Federatia Sindicaia Internationala dela Amsterdam i cu Alianta Cooperative Internationala dela Londra
i se declare gata a tine, in comun cu aceste organizatii internationale, reuniuni i congrese generale ale clasei munci
toare mondiale, in vederea deliberarii asupra tuturor problemelor comune acestor organizatiuni.
Internationala Socialists face apel, la toti muncitorii, sa
realizeze unitatea micarii socialiste in fiecare taxa, precum
si in sanul Internationalei.
Contra reactiunii. Razboiul a lasat in urma lui, in lumea
intreaga, tendinta de a se regula, prin violenta, problemele economice si politice. Burghezia simtindu-se amenintata de puterea crescanda a proletariattlui, parasete metodele democratice

si face uz de violenta pentru a face sa incline balanta in fa

voarea sa.

Clasa muncitoare are datoria sa apere democratia contra

violentei burgheze.

Congresul proclama dreptul de azil pentru refugiatii polltici : el cere ca cei ce au suferit pentru idealul socialist, sa
fie liberaci din inchisoare ; el face apel la micarea muncitoare,

intreaga, sa cluck lupta cu hotarire contra reactiunii internationale.

Congresul crede ca in ultima analiza, desrobirea
I.
politice si economics a muncitorilor, din fiecare taxa, va fi
rezultatul sfortarilor muncitOrilor inii.

In aeela timp, congresul invite clasa muncitoare si se

opuna, oricarei forme de inferventie armata, din partea guvernelor capitaliste, contra Rusiei. 0 interventie ar distruge nu
numai ceeace este nefast, in faza actuala a revolutiei, dar
366

www.dacoromanica.ro

insasi revolutia. Departe de-a instaura o adevarata democratie,

interventia ar restaura tfn guvern de contrarevolutie sangeroasa,
care ar deveni, pentru imperialismul occidental, un instrument
de exploatare a poporului rus".
Congresul invita toate partidele muncitoare si socialiste
in particular, pe cele din tarile aliate si din statele vecine Rusiei,
sa lucreze in favoarea recunoaperii complete, de jure, a gu
vernului rus si pentru reluarea imediata a relatiilor comerciale
si diplomatice.
II.
Congresul face apel la partidele socialiste din toate

tarile ca sa vegheze, cu atentie, asupra politicii externe a cla

selor diriguitoare, pentru ca acestea si nu favorizeze reactiunea,
in afara de frontierele lor. Actele repetate de violenta, din par
tea aliatilor, in contra Germaniei imping importante fractiuni
ale poporului german spre un nationalism care ar turbura pacea europeana si ar incuraja o reactiune generals in toata Eu
Topa centrals.
Republica germana este pusa astfel in pericol, militarismul
incurajat si clasa muncitoare german pusa in fata unei primejdii de reprimare violenta.
Congresul invita clasa muncitoare germana sa organizeze
rezistenta cea mai darza, pentru
a preintampina contra-revolutia si
sabotajul

la cari se dedau capi-

talistii germani, in scopul de a se

da inapoi dela sacrificiile

ce

be

ncumba, in safisfacerea obligatiilor

Germaniei.
Congresul invita partidele socialiste din tariIe aliate sa dea

sprijinul lor, leal, camarazilor germani, rezistand in tarile lor respective, la orice politics ce ar

supune pe muncitorii liberi la despotismul militar, ce ar aduce atingere suveranitatii Republicii germane, integritatii teritoriulul sau,
ntereselor vitale ale locuitorilor
sau legitimei ei demnitati.
III.
Congresul invita par-

Dr. OTOI CALIN

367

www.dacoromanica.ro

tidele socialiste sa activeze pentru

dezarmarea morals a urilor dintre
natiuni. Aceasta datorie este cu

atat mai imperioasi in title in

cari minoritatile nationale isi vad

denegate libertatea politica si auto
nomia for culturala. Nemultumirea
acestor ininoritati este foliAita de
partidele de reactiune, pentru pro
priile for scopuri ; ea mareste riscul
de razboi si de reactiune.
In anumite taxi, fascismul a
luat forma particulars a antisemitismului i a devenit o primejdie,
pe care clasa muncitoare trebue
s'o combats.
Congresul invita partidele so
PAU NESCU PALTI N
cialiste din toate tarile in can
exists asemenea minorita.ti i'n special noile state europene,
create prin tratatele de pace, sa uzeze de influenta lor, in
vederea infaptuirii principiului autonomiei democratice i a liberei culturi pentru minorifafi.
Numai pe aceste principii, minoritatile nationale s'ar pu
tea impaca cu statele in cari ele au fost incorporate.
Congresul este convins ca Internationala Socialists
IV.
poate, luminand opinia publics universali, sa lucreze cu folos,
pentru apararea camarazilor din tarile in cari domnete violen
to reactiunii.
Teroarea alba din Ungaria si dictatura fascists din Italia
n'au distrus numai democratia i persecutat muncitorii organiza0 din aceste tad ; ele au dat, in acela timp, un exempla
care ameninta sa otraveasca viata politics a celorlalte taxi.
Congresul face apel la massele muncitoare, ca sa uneasca
fortele for contra reactiunii mondiale, sa respinga ofensiva
violentei capitaliste, sa restaureze democratia in lumea intreaga, creand astfel un regim care sa permits biruinta ideayr.

Iului socialist.

368

www.dacoromanica.ro

Daci micarile socialiste din Europa ar fi fost unite,

deci puternice
i s'ar fi condus in actiunea for de hotaririle luate de acest congres din 1923, nu s'ar fi ajuns la
hitlerism i nici la deslantuirea unui al doilea rkboi mondial,
la doua decenii, dupa un prim macel mondial.
REFORMA AGRARA BSI VOTUL UNIVERSAL (1920).
Micarea socialists a fost singura care a inteles necesitatea

desvoltarii capitaliste a tarii noastre, singura care a luptat, -desi cu mijloace reduse, decurgand din slabiciunea sa, pentru
marile reforme : expropr:erea latifundiarilor, cu corolarul ei,
improprietkirea tkanilor si votul universal.
Lupta de decenii a muncitorimii socialiste, a fost zadarnicita de coalitia oligarhiei romane, reprezentata politicete
prin cele doua partide istorice : liberalii i conservatorii.
Dupe rascoalele taranesti din Martie 1907, ca si dupa
actiunea razboinica in Bulgaria din vara anului 1913, Partidul
Liberal, de teams ca aceste doua reforme, sa nu fie smulse de
taranime i muncitorime, impotriva vointii lor, le-au afiat mai
vizibil in programul for de guvernamant.
Ele constituiau insa, tot deziderate de viifor, puncte programatice, pentru a aparea in ochii marilor masse populare,
ca partid democratic.
Ceeace nu a putut sa infaptuiasca, lupta dug cateva

decenii de muncitorimea socialists, ceeace nu a putut sa realizeze micarea insurectionala a taranimii dela 1907, a reuit
revolutia ruse din primavara anului 1917.
Teama guvernantilor de a nu fi infranti in evenimentele
revolutionare din afara, i-a determinat s5. acorde aceste doua
marl reforme sociale ; improprietarirea tkanilor i votul uni,
versal.

In contactul cu soldatul rus, in Moldova, soldatul roman,

taran sau lucrator,
i-a dat seama de forta imensa pecare o reprezinta coalitia acestor doua mari straturi sociale :
taranimea i muncitorimea dela orase.
0 singura scuturatura a acestui colos, poporul rob,
a fost deajuns spre a darama un regim autocrat, secular 1 a
pune stapanire pe pamantul muncit de el.
369

24

www.dacoromanica.ro

Curentul revolutionar rus, putea prinde in vartejul lui si

poporul roman.
De teams, oligarhia romans s'a grabit si previna sgu-

duiri sociale asemanatoare celor din Rusia.

Nici patru zile n'au trecut dela eliberarea d-rului Racovski din inchisoarea, de catre garnizoana ruse din Iasi,
si la Martie 1917 apare manifestul regal care fagadueste taraniraii : pamant si votul universal.
Fagaduinta tinuta de data aceasta, de frica revolutiei si
a socialismului
in ascensiune in acea epoca, imediat urmatoare razboiului mondial (1920).
Tarinism :

Problema rural

a dominat in tot timpul

formarii Statului roman modern intreaga chestie socials, fare

sa i se fi dat solutii satisfacatoare.
Socialismul roman, prin pana celui mai profund ganditor
al sau, C. Dobrogeanu-Gherea, a examinat aceasta problems
si a cautat sa imprime miscarii muncitoresti o unitate de
g5ndire si de actiune in doctrina si practica socialists.
Socialistii nu pot face o politica oportunista, imp,rumutand

o figura de mic proprietar individualist, cand se infatiseaza

masselor taranesti si-o figura de proletar colectivist, cand
se adreseaza muncitorimii dela ()rase.
De sigur, probletha este defici15.
intre mediul orasenesc si cel rural.

antagonismul e real

Am vazut din expunerile acute anterior, ca socialismul

este produsul a doua forte : al evolutiei economice care transforma intreaga structure a societatilor omenesti si al clasei
muncitoare care se adapteaza acestei evolutii economice.
In sistemul capitalist, clasa muncitoare,
manuals si intelectuala,
e in afar de proprietate, se revolts contra regimului, cautand forme not de viat5., prin aceasta devine agentul transformarii sociale.

Din acest punct de vedere, ea cohstitue o clasa distincii

formand un bloc economic si moral, cimentat prin sentimen,
tul acelorasi interese, materiale si morale.
Mediul esential, producator de idei socialiste, este mediul
industrial. Clasa care poarta pe umerii ei destinele socialismului, este clasa muncitoare. Tarile cu un capitalism mai des370

www.dacoromanica.ro

voltat, sunt avantgarda regimului de maine cu forme noui,

socialiste.

Daca ne intoarcem spre mediurile rurale si -analizam for,

mele multiple ale exploatarii rurale, ce vedem ?
De buns seams, exists o analogie posibila intre mediul
industrial si cel agricol, acolo unde exists. mare proprietate
i deci proletariat agricol i exploatare a bracelor caranesti.
Problema se pune insa in mod dramatic fats de proprietafea mica caraneasca.
Aici e dificultatea, in faca acestei faAnimi proprietare
care poseda si are sentimentul proprieiitii.
Legile de improprietarire a caranimii au savarsit aceasta
care se confunda cu
greseala fats de conceptiile socialiste,
cerintele tehnicii stiintifice si cu interesele superioare ale
colectivitatii,
de a fi improprietarit pe plugar, individual,
pe mici parcele de pamant, in loc sa faca impropriefarirea
pe obstii.
Taranul proprietar nu e deci in afara de proprietate ; el
e legat de proprietate, ca planta prin radacina ei.
De aici, intarirea sentimentului posesiunii.
Karl Marx vorbeste _de sentimentele inapoiate ale carani-

lor", de imbecilitatea tarneasca.".

El vedea taranimea, cum si este, inchisa in forme retrograde de productie, neparticipand cu nimic, nici la cultura
moderns, nici la marea productie necesara consumului general, tocmai fiindca este prizoniera individualismului ei ingust
si fiindca ramane impietrita intr'un stadiu al evolutiei econonomice, depasit de mult.
Prin proprietatea individuals, prin munca izolata si prin
orizontul ingust al viecii sale, caranimea formeaza un element
conservator, ea neavand nici un interes in schimbarea formei
sociale actuale. Ea nu poate juca un rol revolutionar.
Socialismul urmareste nu numai schimbarea formei de proprietate si de reparticie a bunurilor, ci si marirea productiei,
pentru satisfacerea consumului general.
Socialismul primitiv al primelor organizatii omenesti,

si comunismul patriarhal al primilor crestini,

egalitafea in saracie si ignoranta'.

ca

era bazat pe
371

www.dacoromanica.ro

Socialismul tiincific contimporan, voete sa infaptuiasca

socializarea bogiitiei, el voete sa infiptuiasca bogatia culturii

celei mai Inaintate.

Pentru a ridica productiunea agricola, trebuiesc organizate exploatarile rurale dupa toate datele stiintii i ale +ehnicii moderne.

Pornind dela ideea ca solutia problemei sociale consists

in apropierea colectiva a tuturor mijloacelor de productie,
socialismul preconizeaza exproprierea pamantului si redarea
lui
sub forma de proprietate colectiv5,
asociapilor caraneti comunale,
tot mentinand mica proprietate individuala a locului de case.

Printr'o asemenea reforms agrari, tam noastra

i-ar fi

marit enorm posibilitatile de productie agricola.

Numai printr'o asemenea reforms agrara folosind i mij-

loacele tehnice, pe care tiinta le pune la indemana marilor

exploatari (instrumente perfectionate, ingrasaminte chimice,
munca in comun, etc). ca i fertilitatea solului nostru,
de
taxa romaneasca s'ar situa printre primele
buns calitate,
care ar aduce un aport de hrana i celorlalte popoare, stranse
laolalta, Intr'o unitate uman5, ce n'ar urmari decat bog5tia
tuturor i un stadiu cultural mai ridicat.
*

ATENTATUL DELA SENAT.

Pozitia socialist5 fats
de acfele teroriste. La 9 Decembrie 1920 un atentat odios e
savarit la Senat, cauzand moartea ministrului de justiciei
D. Greceanu, a episcopului Ciorogariu i ranirea catorva
senatori.
A doua zi, oficiosul Socialismul" vetejea actul terorist,
in urmatorii termeni,
comentati pe larg in cuprinsul mai
multor numere consecutive ale ziarului, spre tiinta i educatia
muncitorimii :

In cursul edintei de ieri a Senatului s'a comis un atentat.

Nu cunoatem Inca amanunte, nici in privinta numarului de
raniti, nici in privinta atentatorilor.

Tinem totui sa aratam i pe calea aceasta, ca Partidul

Socialist, condaruna hotarit asemenea acte care sunt in contrazicere cu doctrina socialismului tiintific i cu tactica rniv
372

www.dacoromanica.ro

carilor muncitoresti, care lupta in contra aseiimintelor, nu

a persoanelor.

Asemenea atentate nu numai c5., nu pot folosi luptei de

clasa a miscarii muncitoresti, de masse, dar pretutindeni unde
au fost comise, ele au dus la o ingreunare a desvoltarii miscarii muncitoresti.

Conducerea miscarii din Romania face apel la clasa

pastreze calmul si sa respinga hotarit orice
incercare de a atrage pe calea actelor individuale, si-si exprima credinta ca atentatorii vor fi dovediti straini de orgamuncitoare

nizatiile muncitoresti".
Si in adevar atentatorii : Max Goldstein si comparsii lui,

s'au dovedit a fi straini de miscarea socialista. Tineri inconstienti, cultivaci in spiritul terorismului individualist, ei nu
aveau nici constiinta si nici educacia socialista.
Si nu numai la noi, dar pretutindeni, in celelalte cari, in
Franca, Italia, etc. unde anarhistii comiteau atentate, miscarile
socialiste le infierau ca acte de violent5 ce nu intrau in conceptiile doctrinare 1 de lupta ale claselor muncitoare.
Cand in Franca, presedintele Republicii, Sadi Carnot,
cadea la Lyon victima a anarhistului italian Caserio, sau
cand un altul, Vaillant, arunca o bombs din tribuna Camerei
franceze, in incinta, ca si atunci cand in Italia, ministrul
Crispi era victima unui atentat,
din fericire inofensiv,
partidele socialiste, toate, se ridicau in bloc, pentru a vesteji
atentatele,
forme sterile si respingatoare de violenta individuala.

Socialismul urmareste reconstructia economics a societatii

si desfiintarea oricarei exploatari si apasari prin actiunea de

masse a poporului muncitor, nu prin actele teroriste ale catorva indivizi.
Si aceasta actiune nu se indreapta in contra persoanelor,

oricat de sus puse ar fi, ci in contra regimului economic

si social actual, burghez-capitalist. Sadi Carnot mort, un alt
presedinte de republica a fost ales si nimic nu s'a schimbat
in Franca, dupa cum nimic nu s'a schimbat in Rusia absolutists, dupa asasinarea tarului Alexandru al II-lea.
373

www.dacoromanica.ro

Garda de fier", in opozitie cu mifcarea socialist5. Ca o reactiune in contra valului

insurectional ce a urmat primului razboi mondial si revolutiei
FASCISMUL IN ROMANIA.

ruse, istoria Europei inregistreaza miscarea contra - revolutionary

denumit5. in Italia fascism; in Germania national socialism
sau hitlerism (dupa numele conducatorului miscarii) in Belgia :
rexism ; in Romania legionarism, s.a.m.d.

Ceeace a caracterizat prima decada istorica de dupa

razboiul sfarsit in toamna anului 1918, a fost dezorganizarea
economiei tuturor Statelor, ruina si prabusirea raporturilor
care alts data mentineau un aparent echilibru. Nesiguranta
si instabilitatea se agravasera atat de mult, scumpetea si somajul luasera. proportii asa de mari incat,
pentru cei mai
multi economisti,
caducitatea regimului burghez-capitalist
aparea ca un fenomen de neinlaturat..
Ca sa rnasuram in justele ei proportii imensitatea acestei
prabusiri, nu avem cleat sa ne gandim la caderea celei mai
consolidate institutii dinaintea razboiului dela 1914: insfitutia
dinastici.

Tronurile ce pareau atat de inradacinate in viata si moravurile popoarelor, asa incat multi le considerau de drept
divin, se prabuseau unele dupa altele.
Pana si Tache lonescu, reprezentantul tipic al micii burghezii romane, vorbea de cascada tronurilor.
Casele regale si imperiale : Romanov in Rusia, Hohenzollern si Wittelsbach in Germania, Habsburg in Austro-Ungaria, s'au prabusit in cascade si dezastrul for nu a constituit
deal un episod,
un preludiu al dezastrului general, al tuturor institutiilor, ce pareau sacrosancte in societatea burghezocap italista.

Ceeace s'a isbit in tronuri, nu a fost persoanele, cat mai

cu seams, vechile conceptii politice absolutiste, aristocrate si
militare.

In fata naruirii vechilor institutii si concepte, burghezia

a recurs la masuri extreme de aparare, mergand pans la violenta i teroare.
Metoda de guvernare a burgheziei, prin dictatura unei
minoritati ce se sprijinea pe baionete mercenare, a fost mai
sistematizata in Italia, sub denumirea de fascism i apoi in
Germania, sub denumirea de national-socialism sau hitlerism.
374

www.dacoromanica.ro

Este interesant de cunoscut originele fascismului pentru

a intelege adevaratul caracter al acestei manifestatiuni, con,
siderata ca expresiunea reactiunii internationale cu caractere
particulare, deosebite, in Italia si Germania.
Fare a intra in descrierea si explicarea amanuntita a acestui fenomen sociologic, nu este locul in lucrarea de fats,
vom da totusi, c5.teva date asupra originii fascismului in
Europa, pentru a analiza apoi, in scurte cuvinte, fenomenul
similar din Cara noastra, desvoltat in opozitie cu miscarea socialists.

Fascismul a aparut mai int5.iu in Italia (cuvantul fascism

vine dela italienescul fascio" si insemneaza m5.nunchi", grupare" si fasciile erau la inceput : organizatiile fostilor luptatori de front).
Pozitia Italiei in Internationale e tipica. Desi apartinand
Antantei victorioase, Italia a suferit insa pe terenul economic
si politic urmari tot at5.t de dezastruoase ca si popoarele
invinse.

Din contrastul dintre victoria militara si situatia economica dezastruoasa se nascuse in Italia, Inca din 1919, o puternica reactiune a masselor populare contra regimului burghez
dar in acelas timp si o exasperare nationalists, fanatics si sectar5..
Mussolini, la Inceput socialist-revolutionar si propagandist
anti-razboinic, reneaga in cursul anului 1915 ideile si partidul, din care cauza e obligat sa par5.seasca directia oficiosului
socialist Avanti", pentru a lansa un ziar nou: Popolo d'Italion, cu subventiuni dela guvernul francez si dela marii industriasi italieni.

Imediat dupe razboi se produce in Italia un fenomen

caracteristic si altor t5.ri : muncitorimea dela orase si dela sate
se gasea Intr'o situatie relativ privilegiata in raport cu clasa
mijlocie mic-burgheza (care numara si pe intelectuali).
Massele populare organizate in Partid Socialist si sindicate, precum si t5.ranimea, obtinusera pamant si reforme gratie luptelor lor, dar si avantului revolutionar ce batea dela
Rasarit.

In Italia, grupuri puternice de intelectuali, de mici burghezi, de invalizi de razboi, impinsi fie de convingeri sincere,
fie de imboldul care mana clasa mijlocie spre partidul cel mai
puternic, s'au raliat socialismului si erau dispusi sa is parte
375

www.dacoromanica.ro

active la o actiune revolutionara contra regimului capitalist,

care impinsese la razboi, cu urmarile sale : mizeria economics
1 morala pentru toti desmostenitii soartei.
Partidul Socialist italian facu greasala, de neiertat pentru
un partid de masse contient de menirea lui revolutionar5,
sa respinga adeziunea acestor elemente. Se crea chiar, in Partidul Socialist, un curent contra intelectualilor i in special,
contra celor ce participasera la razboi, fare sa se distinga :
cei ce profitasera si se imbogatisera din razboi, de victimele
naive i entuziaste ale macelului.
Respinse de organizatiile socialiste, aceste elemente lipsite de culture socials, furs nevoite sa dea crezare irrsinuatiilor dumanilor clasei muncitoare, dupe care mizeria populatiei i scumpetea vietii erau urmarea revendicarilor exagerate
ale muncitorimii, ce impunea salarii din ce in ce mai urcate.
Din faptul ca fascismul aparu ca o miscare nationalists
i anticapitalists, el atrase toate aceste elemente mici-burgheze
si intelectuale.
Pe de alts parte, clasa dominants ingrijorata de ocuparea
industriilor de catre lucratori i a latitundiilor de catre tarani, recurge la fascism, ca la o unelt5 de reactiune necesar5.
Avand sa aleaga intre doua primejdii,
socialismul (denuntat comunism) sau fascismul,
burghezia alesese pe cel care-1
credea mai mic.
Fascismul sustinut pentru a apara interesele burgheziei

italiene, birui in 1922, cand regele acorda puterea lui Mussolini.

Din punct de vedere ideologic, fascismul are pseudo-filosofia sa. In fata progresului teoriilor pozitive, acuzate de materialism 1 internationalism, fascismul invoca reactiunea spiritualisii i exaltarea orgoliului national.
Pseudo-filosofia fascists fundata, toata, pe violenta i pe
sentimentele cele mai salbatece purcede din filosofia germanului Fr. Nietzsche, mort nebun in 1900.
Dupe Nietzsche, cruzimea este inclinarea prima, naturals, a omului, mai conforms cu instinctul sau de viata.
Sentimentul milei reprezinta morala celor slabi, si el e un
factor de degenerare. Omul superior trebue sa fie <dincolo
de bine i de rau.

Binele nu e decat legea celui tare, celui puternic ;

376

www.dacoromanica.ro

forta primeazal dreptul; omul perfect este fiara salbateca

care-si satisface toate dorintele, flea a privi la bine si la ram,

Unicul criteriu trebue sal fie instinctul individual.

Iata cateva din aforismele lui Nietzsche, care substitue
ideii de bine st de rau, conceptul fortei, adevaratul progres
urmand sal se facal prin substituirea celor puternici, celor
slabi.

Fascismul desi s'a manifestat la inceput in Italia, nu a

fost insa un fenomen specific italian ci,
sub diverse forme

el a biruit in Germania si in mai toate statele Europei

centrale.
Fascismul italian ; national-socialismul german, austriac ;
crucile-de-fier maghiare ; garda-de-fier romans, deli cu

diferentieri de psihologie nationals, exprimau totusi o unitate

de cauze i de impulsiuni.

Principalele cauze le-am rezuma in :

a) nemultumirea socials" a claselor mijlocii, provocata de
proletarizarea lor,
nemultumire dirijata contra claseimuncitoare socialiste sau comuniste, ca si contra capitalismului, si
b) nationalismul fanatic, exaltat de r5zboiul economic
dintre popoarele Europei.

Garda de fier". Miscarea legionary a crescut la umbra

fascismului si a hitlerismului.
Ea s'a desprins,
la original,

din curentul antisemit,

intretinut in Universitatea din Iasi de prof. A. C. Cuza, initiatorul Ligii Apararii Nationale Crestine" (L.A.N.C.)
Prima manifestare se concretizeaza in : limitarea num5.rului

evreilor in universitati (numerus clausus").

Corneliu-Zelea Codreanu, conducatorul studentimii antisemite din Iasi, se emancipeaza insa de sub tutela profesorului A. C. Cuza, avand veleitati de sef si astfel Capitanul"
constitue, rand pe rand : Legiunea Arhanghelul Mihail",
Garda de fier", partidul Totul pentru Tara" si, in fine :
Miscarea Legionary ".
Sub influenta fascismului si a hitlerismului, miscarea an,
tisemita iese cu timpul din cadrele universitatii, pentru a castiga adepti in tineretul scolar si muncitor.
Influenta nazisfa in special,
cu caracterul pronuntat
antisemit,
a fost hotaritoare in desvoltarea acestei miscari
377

www.dacoromanica.ro

lipsita de orice doctrina si program propriu. Cartea Pentru

LegLonari" (1936) a lu-i Corneliu Zelea Codreanu, brosura
Carticica sefului de cuib" si cele cateva scrisori si circulari
trimise din inchisori, amestec de reflectii mistice, indemnuri
la razbunare violenta, sentinte morale, -- cu parfum evanghelic,-- nu pot fi socotite ca doctrina.
Activitatea prima a miscarei codreniste se marginea la
turburari antisemite. Din 1923 ea devine conspirafiv5 i teroriste. 0 spune Corneliu Zelea Codreanu in cartea sa Pentru
Legionari" (pag. 169) : Cea dintai problema care ni se
punea era aceasta : cine trebue sa raspunda mai intai? ...Ne-am
pus de acord, asupra catorva elemente, aflate pe linia tradarii
si am ales ,case ministri, in frunte cu George Marzescu.
...Am trecut apoi la a doua categorie : Jidanii, Rabinii.
...Apoi am luat bancherii : Aristide si Mauriciu Blank,
Bercovici, care finanteaza Partidul Liberal... Apoi jidanii din
press, etc. etc.
Complotul a fost tradat de unul din conspiratori, studentul Vernichescu, aflat in solda Sigurantei, care a si fost
impuscat de studentul Mota in cabinetul judecatorului de instructie. Mota si complotistii au fost achitati.

A urmat impuscarea (1924) prefectului de politie din

Manciu, de insusi Capitanul" (deasemenea achitat de
juratii din T. Severin).
Din 1929, organizatia studenteasca antisemita Arhanghelul Mihail" E e constitue in grupare politica cand Alex_
Vaida-Voevod,
ca ministru de interne, is contact cu capeteniile acestei organizatii teroriste oculte, o incurajeaza in
actiunea sa, in credinta ca se va putea sluji de noua formatiune garda-de-fier , pentru a starpi comunismul, sub egida
nation alismului".

La unul din procesele intentate garzii,de -fier" inaintea

Consiliului de rasboi, Alex: Vaida-Voevod a marturisit, cu
emfaza, rudenia spirituals cu aceasta formatiune terorista,
careia i-a. fost nas".
Injghebata militareste pe cuiburi",
dupe modelul fasciilor italiene si garzilor hitleriste S.S. si S.A.,
cu echipe
ale mortii", cu fabricanti de bombe si petarde si manuitori de
pumnale si revolvere, aceasta actiune conspirativa, acoperita
de mister si intarita de juraminte sacrosante, s'a desvoltat
378

www.dacoromanica.ro

treptat-treptat cu incurajarea guvernantilor,

cari sperau si
canalizeze spre ei miscarea gardist5.",
si ajutorul material
al marilor industriasi, care vedeau in garda-de-fier" o pavazi
contra miscarii muncitoare, denuntata comunist5.".
In 1933, erau aproximativ 4.000 cuiburi" organizate sis-

tematic in toata tam, cari ficeau o propaganda anarhica si

demagogica cu lozincile : omul si pogonul, moarte jidanilor si
masonilor, foat5 puterea girzilor legionare, etc.
In Decembrie 1933 Partidul Liberal fiind chemat la guvern, I. G. Duca, eful guvernului, incearca si disolve gardade-fier". R5.spunsul ? Asasinarea lui I. G. Duca de-o echip5..

a mortii" alcatuita din trei partizani ai capitanului".

Disolvat5., gardaide -fier" se constitue sub titulatura : partidul Totul pentru tars ", sub ob15.duirea acelorasi guvernanti
inclusiv Partidul Liberal dizident de sub sefia d-lui Gh. Tata,

rascu, fostul colaborator al lui I., G. Duca.

A urmat asasinarea lui Mihail Stelescu,
dizident din
miscarea codrenisti,
savarsita in spitalul Br5.ncovenesc la
16 Aprilie 1936 in conditiuni sadice, de resortul patologiei.
Zece partizani, toti crestini, ucid pe Stelescu, bolnav si neputincios, cu 120 focuri de revolver, ii ciopartesc apoi trupul
cu barda si, imbatati de sange, joaca in jurul cadavrului exaltand de bucurie.
Asasin.'rii lui Stelescu ii urmeaza atentatul neisbutit impotriva prof. tef5.nescu-Goang5. din Cluj si, in fine, asasinarea
lui Armand C5.1inescu, comisa,
fara consimt5.se pare,
m5.ntul comandantilor legionari,
Corneliu .Zelea Codreanu si.
altii,
detinuti la R. S5.rat si Vaslui, cari stiau ca data va

fi asasinat primul ministru, cei din inchisori vor fi executati

i ei, cu tutu.
i pentru ca sa apreciem valoarea morals a fruntasilor
legionari, reproducem din ziarul Universul" urm5.toarea informatie ap5xut5. la 31.111.1941 :

In cursul anului 1940, Mihail Moruzov, fost sef al serviciului secret al armatei, a cerut Ministrului Apararii Nationale detasarea la acel serviciu a urm5.toarelor persoane :
Horia Sima, caporal T. R., Radix Mironovici sub-locotenent de rezerva, Mille Lefter, locot. rez.., Stoicinescu Const.
sergent T. R., Seman Traian soldat T. R., Popa Emil sergent
T. R., Colhon Ilie sergent T. R., Corneliu Georgescu loc. reZ"379
www.dacoromanica.ro

Numitii, toti comandanti legionari, au fost detaati

In vara anului 1940 la serviciul de spionaj al armatei. Deta,
sarea a incetat in Decembrie 1940.
Conducatorii micarii de regenerare a vietii i moravurilor

din Cara noastra se invarteau la serviciul de spionaj al armatei" de sub conducerea lui Moruzov, care avea sa-i gaseasca
moartea, mai tarziu, la Jilava, asasinat de subalternii sai, le-

gionari" in noaptea cea de pomina de la 21 Ianuarie 1941.

studentimii ngardiste". Conflictele cu miscarea soRasboiul din 1914, in prapadul lui general, nu a
distrus numai milioane de oameni i bunuri materiale de miliarde. El a distrus i viata sufleteasca a omenirii i aceasta,
pentru cateva generatii.
Am trait, intre cele doua rasboaie mondiale, vremurile de
barbarie ale epocilor primitive.
Viata omeneasca nu mai avea nici o valoare.
Omuciderea, individual sau in massa, devenise curenta i
nu mai impresiona pe nimeni.
Decaderea morals era mai accentata in randurile studentimii. Dupa batjocorirea evreilor, dupa asasinarea catorva oaRolul

cialista.

meni politici, studentii garditi i cuzisti si-au intins campul

de batae la Clubul Muncitoresc din Capita la.

Ani dearandul conflictele violente au pus fata in fats
studentimea huliganica cu muncitorimea socialista.
La un moment dat <<Centrul studentesc daduse chiar un
comunicat, prin care aviza pe studentii socialiti ca le interzice,
sub sanctiunea bataii,participarea la miscarea muncitoreasca.
Feciorii de t'arani i muncitori, ajuni la studii superioare
universitare, prin burse i caminuri intretinute din truda poporului muncitor, nu permiteau colegilor for socialiti sa se
coboare in randurile paturilor muncitoare pentru a o ridica,
prin cultura lor,
la o viata mai civilizata !
Au fost vremuri cand tinerimea studioasa, cu spiritul ei
generos,
inerent varstei,
se gasea numai in fruntea curentelor liberatorii ale masselor populare.
8i nu avem nevoe sa dam pilde de micarile politice din
Franca, din Germania, din Rusia i de aiurea in cari studentii,
cu devotamentul, cu eroismul for tineresc, au trezit la o constiinta cetateneasca i la o viata omeneasca paturile largi
muncitoare.
380

www.dacoromanica.ro

Asemenea pilde avem chiar in istoria poporului nostru,

mai veche si mai recenta.
Miscarea revolutionary dela 1848 a fost in mare parte
opera tinerilor studiosi, a bonjuristilor hraniti cu ideile de
egalitate, libertate si fraternitate, curente in Occidentul european. Si mai Incoace, luptele mari pentru votul universal,
pentru improprietarirea taranilor, s'au dus i de studentimea
studioasa, crescuta in ideile socialiste, raspandite de curentul
literar si intelectual treat de C. Dobrogeanu-Gherea si noua
ideologie socials.
Sub influenta hitlerismului insa, idealul studentimii romane devenise maciuca.
Cluburile socialiste erau asaltate, bibliotecile devastatate in
miez de noapte si geamurile sfaramate, militantii loviti pe la spa-

te, studentii socialisti evacuati dela cursuri si batuti .in strada.

Ream aci scrisoarea trimisa Clubului din Bucuresti de

unul dintre studentii socialisti de pe acele vremuri, Mircea
Grigorescu, devenit mai tarziu gazetai, redactor la Timpul
i apoi,

renegandu-si opiniile democrate,

director la Ecoul,

oficiosul lui Mihai Antonescu

Tovarase si tovarasi,

Atentatul josnic a carui victims am cazut in noaptea de

Sambata ma impiedica sa fiu si eu alaturi de voi si sa unesc
protestul meu cu vocea voastra uriasa, ridicata Impotriva huliganismului care a cuprins tineretul asa zis intelectual din Cara
aceasta.

In timp ce voi, tovarase si tovarasi, va sdrobiti puterile

i sufletul in lupta cea mai grea pentru viata, oameni ca si
voi, dar cari profits gratuit de munca voastra chinuita, ne opresc in strada si incearca miseleste sa ucia, pe cei cari am
venit alaturi de voi, proletari asemeni voua, sa va aducem
brace tinere in lupta pentru isbanda socials.
Dar nu pierdem 3iadejdea, nici curajul. Ranile noastre vor
fi repede vindecate si vor ramane doar simboluri, steaguri rosii
infipte in trupurile noastre, desfasurate larg si mandru in
lupta pentru libertate si adevar.
Eu unul va cer Inca data voie sa yin in randurile voas-

tre. La fel cu mine cred toti ceilalti tovarasi studenti. Dati381

www.dacoromanica.ro

ne locurile unde vom fi de folos si ele vor fi singurele noastre

titluri de mandrie in viata.
Tovarase si tovarasi de aci si de pretutindeni, traiasc5.
social-democratia.

Mircea Grigorescu

27 Mai 1930, Bucurqti.

* * *

SOCIALISMUL LIGA DREPTURILOR OMULUI"

In August 1923 is fiinta la Bucuresti, dupa modelul francez,:
Liga drepturilor omului.
Militantii din miscarea socialists iau parte la constituirea
acestei Ligi. Citez pe : C. Titel Petrescu, Ilie Moscovici, Vasile Anagnoste, Stefan Voitec, s. a.
Liga debuteaza printr'un manifest, pe care -1 reproducem
ca un document ce rezuma geneza si programul acestei
not organizatii, constituita in marginea miscarilor democratice

din tam noastra :

Catre toti cetatenii Romaniei.
Cetateni,

In ziva de 12 August 1789, dupa ce se abolisera intrio

singura noapte toate deosebirile de casta si toate privilegiile
feudale, Adunarea nationals franceza, sguduita Inca de maretia evenimentelor si de glasul lui Mirabeau, a votat urmatoarea fiproclarnatie a dreptului omului" :

Art. 1.

Oamenii se nasc si 'imam liberi si egali in

drepturi. Distinctii sociale nu pot fi fundate decat pe utilitatea comuna.

Art. 2.
Scopul oricarei asociatii publice este conservarea drepturilor naturale si imprescriptibile ale omului. Aceste drepturi sunt libertatea, proprietatea, siguranta perso'
na1s si rezistenta la opresiune.
Art. 3.
Principiul oricarei suveranitati rezida numai
in natiune. Nici o casta, nici un individ nu poate exercita vreo
autoritate, care sa nu emane dela ea.
Art. 4.
Libertatea consists in dreptul omului de-a face
tot ceeace nu pagubeste pe nimeni ; astfel ca, exercitiul drepturilor naturale ale fiecarui om nu are alte limite, decat acelea,
cari asigura celorlalti membri ai societatii folosinta acelorasi
drepturi. Aceste limite nu pot fi determinate decat prin lege.
382

www.dacoromanica.ro

Art. 5.
Legea nu are dreptul sa interzica decat actiunile
vatamatoare societatii. Tot ceeace nu opreste legea este ingaduit
si nimeni nu poate fi constrIns sa faca ceeace ea nu ordona.
Art. 6.
Legea este expresia vointei obstesti. Toci cetatenii, personal sau prin reprezentanti, au dreptul sa contribuie
la alcatuirea ei. Legea trebue sa fie una pentru toci, fie ca
apara, fie ca pedepseste.
Toti cetatenii fiind egali in fots ei, sunt in drept sa
ocupe toate demnitatile, posturile si functiunile publice, dupa

capacitates lor, si fara alts deosebire decat aceea a virtutilor

si talentului lor.
Nici un om nu poate fi acuzat, arestat sau
Art. .
detinut, cleat in cazurile anume prevazute de lege si dupa
formele prescrise de ea. Cei cari solicits, sau executa sau fac
sa se execute ordine arbitrare, vor fi pedepsiti ; dar orice cetacean chemat -sau arestat in virtutea legii, trebue sa se supuna
imediat; prin rezistenta se face culpabil.
Art. 8.
Legea nu trebue sa stabileasca decat pedepse
evident si strict necesare si nimeni nu poate sa fie pedepsit,
decat in virtutea unei legi alcatuite si promulgate, anterior
delictului si legal aplicati..
Art. 9.
Orice om fiind presupus inocent, pang ce
este declarat culpabil, nu va putea fi arestat, decat in cazuri
indispensabile si orice violenta inutila savarsita impotriva lui
va fi aspru reprimata de lege.
Art. 10.
Nimeni nu poate fi prigonit sau stanjenit
pentru opiniile lui fie chiar religioase atat timp cat manifestarea lor nu turbura ordinea publics, stability de lege.
Libera comunicare a gandurilor si opiniilor
Art. 11.
fiind unul din cele mai pretioase drepturi ale omului, orice
cetacean are dreptul sa vorbeasca, sa scrie si sa imprime in
libertate, cu singura obligatie, ca sa raspunda de abuzul acestei libertati, in cazurile determinate de lege.
Pentru garantarea drepturilor omului si ale
Art. 12.
cetateanului, este nevoie de o forts publics. Aceasta forta este
instituita prin urmare in folosul tuturor, iar nu pentru fob),
sinta particulars a acelora carora le e incredintata.
Pentru intretinerea fortei publice si pentru
Art. 13.
cheltuelile administratiei, o contributie comuna este indispen383

www.dacoromanica.ro

sabila; ea. trebue sa fie repartizata egal intre toti cetatenii

i pe masura bogatiei lor.

Art. 14.

Toti cetatenii au dreptul sa constate per-

sonal sau prin reprezentantii lor, necesitatea contributiei publice

i s'o primeasca fara constrangere, sa controleze felul cum

sunt cheltuiti banii publici i sa fixeze sumele, normele, modalitatile incasarii si durata darilor catre Stat.
Art. 15.
Societatea are dreptul sa ceara socoteala
oricarui agent public de chipul cum ii exercita administratia sa.

Art. 14.
Orice societate, in care garantarea drepturilor nu este asigurata i nici repartitia puterilor nu e determinat5., nu are constitutie.

Art. 17.
Proprietatea fiind un drept sacru i inviolabil, nimeni nu poate fi lipsit de ea, decat numai dace interesul public, legal constituit, it cere i numai in schimbul
unei juste i prealabile indemnizari.
Cetateni,

Au trecut 134 de ani de cand proclamatia aceasta a

drepturilor omului a fost votata de reprezentantii poporului

francez i principiile ei, adoptate unanim de constitutiile tu-

turor popoarelor. Nicaeri azi, in lume, drepturile omului castigate in ziva de 12 August 1789, consacrate si calite in focul
si'n sangele marei revolutii franceze, nu mai sunt ignorate
i tagaduite. Insei seculare imperii absolutiste au fost constrranse, in cele din urma, sa le primeasca. Dar cele cari au
rezistat totui i au crezut ca impotriva drepturilor omului pot
ridica, prepetuu, violenta arbitrarului i teroarea baionetelor,
au fost prabuite, ca Germania, sau desmembrate ca Austria,
ca Rusia si ca imperiul Semilunei, de victoria natiunilor lilibere i uraganul revolutiilor. Din nenorocire insa, sguduirile profunde din ultimii ani n'au avut numai rezultate binefacatoare. Violenta intrebuintata pentru triumful dreptatii
a ramas in moravurile oamenilor.
Masurile exceptionale, necesare poate in epoca razboiului,
carmuesc i astazi destinul natiunilor. Suveranitatea legii nu.

mai exista. Viata omeneasca nu mai are pret. Credintele,

convingerile, parerile libere, sunt calcate zilnic in picioare.
Pe ruinile civilizatiei de aka data, ranjesc victorioase abuzurile guvernantilor i patimile factiunilor.
384

www.dacoromanica.ro

Cetateni,

Impotriva starii acestei deplorabile de lucruri, reactiunea

viguroasa a capetelor cugetatoare si a oamenilor liberi, nu

poate sa mai intarzie, fail sa primejduiasca insasi temeliile

legale ale statului si slaba licarire de constiinta umana, acu
mulata dealungul veacurilor. Noua, celor, care prin culture
sau prin munca, am mostenit tezaurul de gandire si de arta,
bogatiile stiintifice si cuceririle politice ale trecutului, noua
ne incumba sarcina sa pastram, cel putin intacta aceasta
mostenire, daci n'o putem spori, generatiunilor viitoare.
Punand bazele Ligii drepturilor omului, noi, mai jos sem
n.atii, convinsi ca in epoca aceasta, de tranzitie, a brutality
tilor impotriva dreptului dezarmat, cele mai elementare pre
rogative cetatenesti nu pot fi cu succes aparate, decat prin
asocierea tuturor oamenilor de bine si de inima, facem apel
la tot1 lucratorii tarii, fara deosebire de nationalitate, de cre
dinta si de sex, sa se alature la opera noastiii si declaram :
Cu incepere de azi, Liga drepturilor omului, sectia roma
neasca este constituita.
Normele calauzitoare ale Ligii sunt marile principii in
scrise in Proclamatia drepturilor omului, votata de Adunarea
Nationale franceza la 12 August 1789. Pe temeiul acestor prin
cipii vom lupta, fail preocupari de ordin politic si instifletiti
numai de nazuintele stricte ale civilizatiei, pentru apararea
liberilitilor publice amenintate, pentru garantarea drepturilor
cefatenesti primejduite, pentru salvgardarea vietii si demnifatii omenesti.
Ne vom stradui sa facem din Liga drepturilor omului, o
vasty asociatie de aparare mutuala, in contra celor care vor
sa intind5, peste tot cuprinsul Romaniei-Mari, domnia nefasta
a opresiunii, a urii i a intunericului.
Apelul este semnat de :

Dr. N. Lupu, C. Mille, Gr. Iunian, Victor Iamandi, V.

Madgearu, Vasile Stroescu, Zamfir C. Arbure, C. Radulescu
Motru, prof. universitar, membru al Academiei, Paul Bujor,
prof. universitar, C. G. Costa-Foru, Petre Dragomirescu, prof.
universitar, Dem. Dobrescu, C. Titel Petrescu, Ilie Moscovici, V,

Anagnoste, Victor Eftimiu, J. Pangal, Istrate Micescu, prof.

385

25

www.dacoromanica.ro

universitar, Radu D. Rosetti, ing. I. Pitulescu, George Qaranfil,

Ion Paucescu, D. Tatos, Mihail Rautu, etc., etc.

()data Liga constituita, ea alege ca presedinte pe batranul luptator basarabean Vasile Stroescu si ca secretar pe C.
G. Costa-Foru.

Activitatea o incepe printr'o campanie sustinuta contra

actiunii teroriste intreprinsa de garda-de-fier; contra antisemitismului si antisemitilor de toate culorile ; pentru nepastuitii
ce faceau apel la Liga ; pentru detinutii politici si contra schingiuirilor politiei si Sigurantei ; pentru libertatea de constiinta
si incetarea urmaririi adventistilor, baptistilor, etc.
Timp de 3 ani, Liga a dus o actiune, in marginea partidelor de stanga
pentru ap5rarea drepturilor omului, pentru
libertatea de opinie i contra violentei in politica tarii noastre.
In anul 1925 a fost in Bucuresti chiar secretarul gene

ral al Ligii Drepturilor Omului din Franca, H. Guernut deputat si mai tarziu ministru, care nu a putut tine o conferinta, anuntata la sediul Sindicatului Ziaristilor, impiedicat
fiind de o ceata de antisemiti (avand protectia directa a guvernului) .

Putin timp dupa aceia, secretarul Ligii din Cara noastra,

C. G. Costa -Foru a fost maltratat pans la desfigurare, la Cluj,
pentruca avusese curajul sa pledeze la T.-Severin contra lui
Corneliu Zelea Codreanu, acuzat de omorul politaiului Manciu, din Iasi.
In anul 1926 guvernul disolva Liga Drepturilor Omului.

Nici nu se putea altfel.

0 guvernare in totala contradictie cu principiile ce stau
la baza alcatuirii unui stat modern, o carmuire ce se exercita
la ad5.postul starii de asediu si cenzurii, nu putea tolera o
organizatie, ce lupta contra unor asemenea metode de guvernamant.
*

REPRIMAREA LIBERTATII DE OPINII.

Procesul

militantului socialist C. Titel Petrescu. Dupa razboiul din 1916-

1918, Cara noastra nu a cunoscut decat un regim de oprimare a tuturor libertatilor si drepturilor cetatenesti.
Starea exceptionala,
starea de asediu, cu corolarul ei
386

www.dacoromanica.ro

era starea de drept si de fapt, care inlocuia regi

mul constitutional, ramas doar pe hartie.
Procesele politice s'au tinut lant in mai toata aceasta pe
rioada. Curtile Martiale nu mai pridideau sa trimita la ocna,
oameni vinovati doar de credintele for politice, altele decat
acelea ale stapanirii oligarhice.
Dupe o instructie sumara facuta inaintea unui comisar
regal, pe dovezi smulse, cele mai adeseori, prin schingiuiri in
beciurile politiilor, cu dreptul de aparare sugrumat, incul
patii politici compareau in fote unor judecatori militari, im
prov4ati, care,
supusi disciplinii tnilitare,
condamnau
cenzura,

quasi din ordin.

Revoltat de moravurile cazone ale unor imberbi ofiteri,

redactorul oficiosului partidului, Socialismul", Const. Titel
Petrescu scrie un articol, la 29 Martie 1925, sub pseudonimul
Dr. Stockman cu care semna, obicinuit, rubrica: Insemnari"
sau Idei si fapte" in oficiosul partidului Lumea Noua".

Il reproducem:

MORAVURI CAZONE".
Am avut in totdeauna dispret si o repulsiune, aproape
fizica pentru militari si politisti.
Dace profesiunea de politist ma desgusta, independent
de faptul ca cei ce-o exercita sunt recrutati in general din
gunoiul societatii si din cazierele judiciare, mestesugul militar

mi-a inspirat in totdeauna o repulsiune, pentru mentalitatea

specifica, primitive si cruzimea, in care sunt educati si traesc
cei ce,1 practica.
De aceea, desigur, militarii si formeaza o costa aparte,
servind ca instrument docil de dominare a poporului, in mainile

tiranice ale guvernelor arbitrare de pretutindeni.

Supusi orbeste, taritori fate de superiori si de cei tari,
sunt de o cruzime animalica fate de cei mici si inferiori.
Si nu numai la noi. Ci pretutindeni, la toate neamurile
si in toate tarile, profesionistul militar e acelas: prost, incult
rara avis,
care
si rau. (Evident, sunt si unele exceptiii,
nu fac dealt si confirme regula generala).
Cine i-a cunoscut mai de aproape prin cazarmi, pe la
387

www.dacoromanica.ro

Curti le Marcia le sau la inchisorile militare ; cine i-a vazut

operand la manifestatiile muncitoresti, poate atesta ferocitatea
aceasta, caracteristica militarului.
De b., o vreme, au inceput sa serveasca ca unelte si in
alegerile electorate, intocuind cu succes pe batausii de odinioara.

La Gorj, zilele trecute, un ofiter a atacat in strada, pe

la spate, pe &rut N. Lupu, care facea propaganda pentru
candidatul caranist.

0 alta bruta, si mai viteaza, puss sa pastreze ordinea (?),

dupa ce a inconjurat cu o grupa de jandarmi pe candidatul
Dem. Dobrescu, 1-a palmuit.

Protestul in contra acestor moravuri ce tind sa se introneze in regimul votului universal, este platonic si deci iluzoriu.
Reactiunea trebue sa fie alta: violentei trebue opusa
violenta. Rezistenta trebue organizata si ea corespunde de
altfel unui principiu juridic, admis in toate codurile penale:
principiul legitimii apar5ri.

De la, razboi incoace, militarii participa, fatis si efectiv,

la toate miscarile de dictatura ale reactiunii si obscurantismului.
In Italia au sprijinit ostentativ fascismul. (In agitatiile
avortate ale fascistilor romani erau amestecati si cativa ofiteri) .
In Germania ei sunt furierii monarhismului ce tinde sa
se reintroneze.
In Franca sunt alaturi de biserica catolica, in razboiul
civil declarat Republicii democratice si socialiste.
La noi, deocamdata, sprijina arbitrarul si samavolniciile

celor de sus, in asteptarea unei dictaturi militare.

Numai o miscare muncitoreasca, puternic organizata si
cu constiinta cetateneasca, va putea constitui o pavaza contra
latirii arbitrarului si ilegalitatilor stapanitorilor si a uneltelor
tor, militarii.
Tradus in fata Curtii Marcia le, autorul articolului a fost
condamnat la un an inchisoare si 10.000 lei amenda.
Incarcerat la Jilava, face recurs, mai intai la Casatia mili
tara, care, bine inteles, i-a respins recursul, si apoi la Curtea
de Casatie civila care i a admis recursul, absolvindu-1 de orice
penalitate, pe consideratiunea de drept ca articolul incriminat
nu intrunea elementele delictului de ultrar adus armatei.
Apararea a fost prezentata cu stralucire de avocati emi388

www.dacoromanica.ro

nenti din Baroul Ilfov: I. Gr. Perieteanu, prof. G. Tasca, Gr.

Trancu-Iasi, Eduard Mirto, Lascar Antoniu, Dem. Dobrescu,
Pompiliu Ionitescu, etc.
Erau in joc: un delict de opinie si un confrate.
Detentiunea redactorului Socialismului", aproximativ trei
luni, a fost un prilej aparte pentru miscarea socialists, de a
duce campanie : contra st5rii de asediu, pentru libertatea
de opinie si pentru reintronarea drepturilor si libertatilor cefatenesti.
Presa democratica, toat5., s'a asociat la campania miscarii

socialiste, in joc fiind un pretins delict de press, care era

juratii,
pentru
smuls din competinta judecatorilor firesti,
a fi dat in competenta Consiliului de R5.zboiu.
Liga Drepturilor Omului" asociindu-se la protestul miscarii socialiste, cazul a fost adus si in desbaterea Ligii Drepturilor Omului" din Franca, redactorul condamnat fiind in acela
timp membru in Comitetul de directie al Ligii Drepturilor
Omului din tam noastr5..

UNIREA FORTELOR DEMOCRATICE.

Alegerile
comunale din 1926. Miscare de class, miscarea socialists a
c5.utat intotdeauna sa organizeze massele muncitoare pe teren
economic in sindicafe profesionale, autonome si pe teren politic in partid politic socialist. Se ducea o actiune organizatoridi, educativi i de lupfi, deosebia de a celorlalte partide
sau grup5.ri politice din taxa.
Totusi, situatia politica impunea, adeseori, schimbarea fae-

ticii de lupta. In locul acciunii distincte pe terenul Iuptei de

clas5, miscarea socialists reclama unirea fortelor democratice,
colaborarea cu partidele sau grup5.rile cari reprezentau burghezia democratica.
Exemplul venea din afar5..

In c5.rile nordice, -- Suedia, Norvegia, Danemarca, Finin perioada de dupe r5.zboiul din 1914.1918, socialdemocratii au guvernat in colaborare cu partidele tarinesti
landa,

de stanga.
Aceast5. alianta nu implica vreo concesie de program sau
de principii.

In ceasurile hotaritoare socialistii au chibzuit ca toti cei

c5.rora le este scumpa libertatea, trebue sa lase la o parte,
389

www.dacoromanica.ro

vremelnic,
comun

tot ceeace ii desparte, pentru a pune in frontul

de lupta, numai ceeace ii unea : vointa ferma de a

ra'pune plutocratia tiranica si curentele obscurantiste, care-si

faceau o dogma din dispretul pentru libertatea individuals si

viata umana.
Alegerile comunale din Capitala tarii, fixate pentru ziva
de 16 Aprilie 1926, oferea un asemenea prilej de front comun,
care s'a si incheiat intre socialisti, national-taranisti si gruparea conservatoare de sub conducerea lui Gr. N. Filipescu,
un sincer si luminat democrat.
Cartelul a debutat printr'un scurt apel, semnat de dr. N.
Lupu, seful Capitalei de la national-taranisti, Gr. N. Filipescu, seful gruparii conservatoare si C. Titel Petrescu, se
cretarul general al Partidului Socialist. Iata acel manifest :

In dorinta sincera de a da Capitalei noastre o gospod5rie cinstifa, patrunsa de spiritul social i de a constitui un
inceput de concentrare a acelor forte politice care doresc

aplicarea curata a regimului nostru constitutional,

cratic,

demo-

partidele : national-farSnesc, conservator i socialist,

au incheiat, in aceste alegeri comunale, un cartel electoral.

Pe deasupra tuturor deosebirilor de ordin doctrinar si
programatic, partidele noastre au inteles sa opuna fenomenului
ingri;orator al faramitarii partidelor si al exagerarii spiritului
politic, exemplul unei colaborari, leale, care nu urmareste aici
un interes egoist, ci numai slujirea marilor interese ale tarii
si poporului, legate de-o politica democratica si de progres
social in interior si o politica de pace in cadrul Societatii
Natiunilor, pe plan extern.
In nuinele acestor idei care au insufletit pe inaintasii
nostri si care au dat Romaniei : Unirea Principatelor, Independenta ei, si, in cele din urma, Unitatea deplina ; care au ridicat

Romania de la umilinta suzeranitatii turcesti, la rangul unui

Stat neatarnat, cu aspiratii spre ordine, libertate i civilizatie,
partidele noastre cer sprijinul cetatenilor in lupta comuna pe
care au intreprins-o.
Pasind la urne, in ziva de 16 Aprilie, va cerem sa cumpaniti bine votul.
sa nu 1 dati nici anarhiei de dreapta, nici demagogiei,
390

www.dacoromanica.ro

nici guvernului care a ingramadit

pe capul sau, raspunderea situatiei grave de azi, ci

on de unde ar veni

ea,

Listelor cartelului nationallaranesc,

socialist,
Listelor den-tocratiei,

conservator,

Listelor ordinei,
Listelor pacii.

Dr. N. Lupu
Gr. N. Filipescu
C.-Tifel Petrescu

Si pentru a invedera situatia politica, economics si socials

din acea epoca, ream si manifestul redactat de Partidul Somanifest care constitue un docial-Democrat din Capita 15.,
cument rezumativ al acestei situatii si al necesitatii colaboririi
acestor forte democrate :
Muncitori si cetateni ai Capitalei !

In clipa in care o guvernare dintre cele mai apasatoare

din cate a cunoscut poporul nostru indelung rabd5.tor, cauta
sail prelungeasca cu toate mijloacele sfarsitul fatal, Partidul
vechiul partid al aspiratiilor si nadejdiilor
Social-Democrat,
va chearna la o mare si hotaritoare lupta.
voastre,
De aproape patru ani, Partidul Liberal obladuieste destinele

Romaniei. De aproape patru ani, el conduce gospodaria celui

mai mare si insemnat oral al tarii. Dar in tot lungul acestor

ani, el n'a isbutit decat sa dovedeasca din nou, ca nu este

un partid pus in slujba marilor masse populare, ci partidul
marelui capital, partidul bancherilor, fabricantilor si profitorilor.

In ordine politica, guvernarea liberals a adus starea de

asediu si cenzura, prigonirea tuturor miscarilor democratice sl

muncitoresti, tolerarea si incurajarea anarhiei de dreapta, in,
tronarea celui mai antinational desmat hitlerist inteo tars care
si-a castigat independenta si unitatea nationals numai in to
meiul ideilor marete ale democratiei.
In ordine economics, guvernarea liberals a inascut puterea
trusturilor si cartelurilor capitaliste cari, dictand dupa bunul
for plac preturile tuturor articolelor de prima necesitate, scum,
pesc in fiecare zi mai mult costul vietii, in timp ce veniturile
391

www.dacoromanica.ro

muncitorilor, functionarilor, intelectualilor, micilor meseriasi si

negustori au ramas neschimbate sau au fost reduse simtitor.

In ordine f iscale, guvernarea liberals a debutat cu promisiuni mincinoase de scaderea impozitelor, dar a urcat si inmultit impozitele indirecte, suportate in primul rand de catre
massele largi consumatoare.

In ordine sociaI5, guvernarea liberals a fluturat lozinca

demagogica a protectiei muncii romanesti, dar numai pentru a
putea plasa in directiile si birourile intreprinderilor capitaliste
cati mai multi partizani de-ai ei, romani, evrei si minoritari,
fara deosebire. In acelas timp, adevarata munca romaneasca,
munca noastr5. a tuturor din fabrici, magazine si birouri, au
ramas la cheremul marelui capital. Legile cari ocrotesc munca :

ziiva de opt ore, repaosul duminical, orariul de inchidere a

magazinelor, protectia femeilor si minorilor, libertatea sindicala,

au devenit simple petece de hartie si sunt calcate in picioare

de capitalisti, fara ca puterea Statului ss intervina cu masuri
de sanctionare. Miscarile legale, pasnice si disciplinate ale muncitorilor pentru imbunatatirea vietii lor, se lovesc nu numai
de impotrivirea feroce a capitalistilor, dar si de ma,surile repre-

sive ale autoritatilor, ordonate de guvern.

In ordinea gospoclariei comunale, guvernarea liberals a
incurajat construirea de fastuoase case-bloc, pentru toci profitorif afacerilor necurate, a facut cheltueli de sute de milioane
pentru a deschide bulevarde si pieti pompoase in centru, a
capatuit sute de partizani cu slujbe bine platite, dar fall prestack de munca, la diversele primarii ale Capitalei. Dar in
afara de cateva lucrari de pavaj, la periferie, primitive si in
buna parte platite direct de cetateni, guvernarea liberals n'a
facut nimic pentr_u buna vietuire si ocrotirea massei mari a
populatiei noastre. Apa, electricitatea, canalizarea, transportu-

rile in comun au ramas monopoluri harazite unor societati

speculatoare, de compozitie liberals. Pans si scoala primara a

ajuns un lux, din cauza multiplelor angarale cari sunt puse in
sarcina parmtilor. Nu exists o politics de constructii populare,
nici asistenta socials organizata dupa principii moderne, nici
grija pentru salubritatea si igiena publics. Orasul, in afara de
cateva strati centrale, zace intr'o murdarie de nedescris. omerii isi tarasc viata din faramiturile ce raman dela ospecele
agentilor electorali.
392

www.dacoromanica.ro

Muncitori si cetateni ai Capitalei !

Aceasta este opera mare" a Partidului Liberal in fruntea
municipiului si a statului.
Vreti ca ea s continue ?
Vreti ca, si mai departe, scumpetea, anarhia, exploatarea,
nesocotirea celor multi si muncitori, si troneze in tap. aceasta,
fa.' cand tot mai grea si intunecata viata voastra ?
Vreti ca locul liberalilor sad is partidele de dreapta cari
vor si introduca si la noi sistemele dictatorialo-revizioniste din
Italia si Germania, acele partide de dreapta cari, sub masca
unui nationalism de parada, ascund svastica trad5.toare a lui
Adolf Hitler si ai caror conducatori impart in consiliile de
administratie rodul muncii voastre cu top capitalistii evrei,
minoritari si str5.ini ?

Dacs vreti aceasta,

si nu o puteti vrea ca cetateni buni
ai acestei taxi,
data vreti dimpotriva ca si la noi sa biruiasca
dreptatea socia1s si libertatea politica, trebuie s va faceti datoria si sal va inrolati, ca luptatori insufletiti, in frontul mare
al democratiei romanesti.
La 16 Aprilie, yeti pasi la urne, nu numai pentru a alege
noui reprezentanti in consiliile comunale, dar si pentru a vi
pronunta asupra guvernarii liberale si asupra copilului ei legitim care e miscarea de dreapta, hilteristo-revizionist5..
In aceasta lupti electorala, Partidul Social-Democrat nu se
prezinta singur ; pastrandu-si intact individualitatea si programul
sau, el a inteles si se coalizeze loial si frateste pentru combaterea dusmanului comun si pentru salvarea tarii din ghiarele
reactiunii si fascismului cu Partidul National-Taranesc, condus

in Capitals cu statornicie democratica de d-1 dr. Lupu, si cu

Partidul Conservator, al carui sef, d-1 Grigore Filipescu, a dat
asa de frumoase dovezi de credinta cinstia in libertatile poporului si in constitutia democrats a tarii.
Reactiunii liberale, ca si hitlerismului cu sau f5xa svastica,
se opune astfel un inceput de concentrare a fortelor democra-

tise, pentru inscaunarea si in Cara noastra a unui adevarat

regim de libertate, bun5.stare si progres social.
Impotriva trusturilor si cartelurilor ! Pentru ieftenirea viecii !
Impotriva teroarei fiscale ! Pentru o dreapta asezare a birurilor !
393

www.dacoromanica.ro

Pentru adevarata protectie a muncii romanesti !

Contra dictaturii hitleriste in Romania ! Pentru aplicarea
cur ata a regimului nostru constitutional !
Impotriva edilitatii reactionare si de fatada a liberalilor !
Pentru o gospodarie comunala condusa in spirit social !
Acestea sunt parolele cu cari ne infatisam in fata cetatenilor Capita lei si in numele carora le cerem sprijinul in aceasta

lupta care intrece cu mult importanta unei simple campanii

electorale.

Ajutati-ne ca sa invingem in aceste alegeri si sa incepem

punerta in aplicare a unui nou program comunal.
Veti pregati astfel si marea biruinta de maine a democratiei.

Nici un vot liberalilor !

Nici un vot hitleristilor !
Toate voturile listei Partidelor
National-Tarinesc si Socialist cu semnul cercul
Traiasca. libertatea !

Traiasca frontul comun al democratiei romanesti !

Comitetul Central al Partidului Social-Democrat din Capitala
Bucuresti, str. Isvor 37>
.

VANDERVELDE IN ROMANIA. In 1927, Emile Vandervelde, presedintele Internationalei Socialiste,

fost ministru
si prim-ministru in Belgia,
anunta o vizita in Romania.
Preocupat de anumite probleme politice in legatura cu
Sud-Estul european, Vandervelde intreprinde o calatorie in
Peninsula Balcanica. Timpul fiindu-i limitat, nu-si poate infaptui insa dorinta de a veni in Bucuresti si se rnargineste sa
scrie autorului lucrarii de fata, rugandu-1 sa vie la Rusciuc
de unde,
impreuna,
au facut traversarea Dunarii la
Giurgiu.

Reproducem in facsimil misiva fostului presedinte al Internationalei Socialiste,

decedat in Decembrie 1938,
scri
sul sau putand interesa pe grafologi.

Daca in 1927 Vandervelde nu a putut veni si in Bucu

resti, el a fost in tara noastra si sarbatorit chiar de oficialitate,
la Iasi, in vremurile de bejenie din 1917.
394

www.dacoromanica.ro

si unul din fondatorii

avusese legaturi de prietenie, in tinerete, cu multi

Seful Partidului Socialist belgian,

sai,

din intelectualii din vechea miscare socialists romans, contim

porani cu el, cari-si facusera studiile la Bruxelles siu Paris.
Citez cativa din ei : V. G. Mortun, Const. Mille, Alex. si
Iancu Radovici, D. Many, Ion Teodorescu, Gr. Maniu, Gr.
Panaitescu, s. a.
Const. Graur reamintea, candva, in Lumea Noua >, ca
Vandervelde incercase sa convinga pe toti acesti tineri romani,
sa se naturalizeze in Belgia, pentru a mari cadrele intelectuale
ale socialismului belgian. Se pare ca ideea a ispitit o clips pe
conationalii nostri.
Dar daci <tinerimea generoasa> , intoarsa in Cara roma
neasca, nu a limas mult timp credincioasa ideilor frumoase
ce le-au incalzit mintea si inima, Emile Vandervelde nu s'a
abatut un singur moment dela ideile primei lui tinereti.
Un eveniment, extraordinar,
razboiul din 1914.1918,
a facut ca Emile Vandervelde sa fie salutat in parlamentul

roman, intre altii, de fostul tovaras de idei> V. G. Mortun.

Era in primavara anului 1917.
In Rusia isbucnise revolutia,

prima, de sub conducerea

social-democratului Kerenski.
Emile Vandervelde, ministru de stat in guvernul belgian,
refugiat la Londra, (Belgia fiind cotropita de nemti) mofu

proprio, fara nici o misiune oficiala, in singura sa calitate de

militant socialist, pleats in Rusia, (insotit de Henri de Man),
pentru a lua contact cu socialist rusi si a duce revolutiei
salutul Internationalei socialiste.
In Aprilie si Mai 1917 sosisera deja la Petrograd mai multi
pelerini socialisti, nii din ei trimisi de guvernele aliatilor,

pentru a incuraja pe conducatorii revolutiei ruse sa continue

razboiul democratiei in contra puterilor centrale militariste si
expansioniste. Se gaseau la Petrograd, la sosirea lui Vander
velde, O'Grady si Thorn, delegati ai lui Labour Party , Al
bert Thomas, ministrul francez al munitiunilor, insotit de de
putatii Marius Moutet si Marcel Cachin. De asemenea, Hen
derson, ministru socialist in cabinetul de razboi britanic si socialistul belgian Louis de Brouckere.
Albert Thomas si Henderson aveau insarcinari oficiale, din
partea guvernelor lor. Thomas, sa inlocuiasca pe fostul amba
395

www.dacoromanica.ro

sador Maurice Paleologue, socotit ca

prea conservator pentru noul regim
4

instaurat in Rusia. Henderson, de

aemenea, avea mandat sa se sub
stitue,

daci va gasi folositor,

ambasadorului britanic Sir C. Bu.

chanan. (In paranteza, ad5.og5.m ca

a.
.

Henderson nu a g5sit util sa in,

locuiasca pe Sir C. Buchanan).
Trec5.nd peste activitatea lui
Vandervelde

in Rusia,
dei
interesanta, dar ne-ar indeparta

!v ..%

,`,V

.-eo

dela subiectul lucrarii de fats,

el

1.

EMILE VANDERVELDE

Sosirea la

vine in vara anului 1917 la

Iai, insotit de Louis de Bruckere.

Era in plin r5.'zboi. Curtea regala,
guvernul, Parlamentul, in refugiu,
in fosta Capitals a Moldovei.

Iasi a marelui om politic belgian, in

acele

vremuri de restrite pentru Cara roastra,

a fost nu numai un mare eveniment politic, dar Si un act de
imbarb5.tare a celor mai multi, copleiti de adanc5. deprimare.
Preedintele Internationalei Socialiste a fost gazduit la MI
tropolitul Pimen al Moliovei, care avea reputatia unui amfi
trion, plin de prevenire fats de oaspetii s5.i.
Guvernul s'a gandit, desigur, ca mosafirul de seams sa
fie bine gazduit. Intamplarea,
paradoxala,
facea ca ateul
Vandervelde sa fie ospitalizat in locaul unui cef al bisericii,
inconjurat de icoane i alte pioase imagini bisericeti.
Artisful Vandervelde a apreciat insa, cum se cuvenea,
operele de arts inspirate de credinta i sentimentul religios.
Ministrul socialist belgian a avut onoarea unei receptii
convocata in edinta solemna,
unde
deosebite la Camera,
a fost omagiat, de eful guvernului I. I. C. Bratianu, de Em.

Porumbaru, fost ministru de externe, de Take Ionescu, in nu

mete opozitiei i de fostul tovar54 i vechi amic personal,
V. G. Mortun, care a salutat in numele Camerei pe eful
democratiei socialiste belgiene.

Discursul de rispuns a lui Vandervelde a lasat o impre

396

www.dacoromanica.ro

sie adanca asupra Camerelor reunite. Si pe drept cuvant, Van -

dervelde a fost unul din cet mai mari oratori pe cari i-a avut
Europa, in ultimile 3.4 decenii.
L-am cunoscut si 1-am auzit vorbind de mai multe dri la
congresele socialiste internationale, la cari am participat,
la Bruxelles, la Viena. L-am auzit si la Paris, la intruniri gi
conferinte.

Vandervelde avea marele talent de a vraji auditoriul, prin

cuvantari de o impecabila forma, colorate de imagini, somptu
oase si poetice. Totul redat cu o dictiune de mare artist si cu
o voce calda, baritonala, care convingea si emotiona pe as
cultator.

MISCAREA SOCIALA.
La 15 SeptemThrie 1929
apare Miscarea Sociala, revista lunara de doctrina si poli
tics socialists, avand ca redactor pe Ilie Moscovici.
Revista de doctrina si de interpretare a actiunii politice,
<Miscarea Sociala a facut o opera serioasa de cultura so
cialista, fiindca redactorul ei, cu un discernamant ales, a pus
la indemana cititorilor tot ce aparea mai de seamy in revi
stele socialiste din- lume.

Articolele lui Karl Kautski, Otto Bauer, Fr. Adler, Th.

Dan, Emile Vandervelde, Louis de
Brouckere, Jean Longuet, Pietro
Nenni, Fr. Stampfer, etc., etc.,
publicate in diverse reviste germane, franceze, engleze, etc., erau
traduse cu ingrijire, pentru educatia socialists a militantilor din miscare si a cercetatorilor problemelor
sociale, la ordinea zilei.

In afara de aceasta

colabo-

rare externs, revista a publicat

studii teoretice, tactice si istorice
privitoare la miscarea socialists din
Cara noastra sense de Serban Voinea, Ilie Moscovici, N. Deleanu,
Lotar Radaceanu, S. Emil ; inedite

de C. Dobrogeanu-Gherea, etc.

NICOLAE DELEANU

397

www.dacoromanica.ro

Revista a aparut timp de a

proape patru ani.
Lipsa de interes a tineretului
pentru carte si cultura intelectuala,
intr'o vreme cand singurele publicatii sportive atrageau atentia
noilor generatii,
a pus in impo

`NW

sibilitate materials pe redactorul

ei sa-i prelungeasca aparitia.

Atata timp cat a aparut insa,

a umplut un gol in literatura so
cialista de dupa primul razboi
mondial.

CONGRESUL DE UNIFI
CARE.
In zilele de 7.9 Mai
are loc la Bucuresti (Sala < Tomis ), congresul ge-

LOTAR RADACEANU

1927,

neral al Federatiei Partidelor Regionale Socialiste din Romania,

care voteaza unificarea for intr'un singur partid social-democrat.

Dupa aproape zece ani de framantari si lupte se pune

astfel temelia miscarii socialiste, muncitoresti, pe deasupra tuturor hotarelor regionale si locale.
Partidele muncitoresti care s'au contopit in acest congres
istoric, au rasarit din mediuri sociale si culturale deosebite.
In activitatea si ideologia lor, au staruit traditiile unui trecut
de lupte si jertfe care a facut, din fiecare din ele, un organism de sine-statator, cu viata proprie, cu suflet particular.
Nemiloasa realitate a regimului de reactiune, arbitrar si anar-

hic, sub care traia tam noastra, a faurit in putini ani, acea

unitate sufleteasca a muncitorimii, care este conditia indispensabila a unitatilor sale organizatorice. In Banat ca si in
Bucovina, in Ardeal ca si in Vechiul Regat, partidele socialiste au avut de luptat cu acelas dusman, au avut de suportat
aceeasi teroare, au trebuit sa duca aceeasi lupta.
Insasi nevoile luptei de class, insasi interesele de viata ale
clasei muncitoare, impuneau deci unificarea.
Congresul deschis de C. Titel Petrescu, secretarul Partidului Socialist din Vechiul Regat, si prezidat de Romulus Dan
(Bucovina),
la care asista si un delegat al social democra
398

www.dacoromanica.ro

tilor unguri (Farkas),

discuta problemele dela ordinea de
zi: a) raportul Comitetului Executiv; raportor Ilie Moscovici ;
b) partidul si situatia politics, raportor Dr. Pistiner (Buco
vina) ; c) proiectul de program, raportor Lotar Radaceanu
(Bucovina); d) presa partidului, raportor, C. Titel Petrescu;
2) statutul de organizare, raportor Leon Gheler (Iasi).
0 discutie vie a starnit schimbarea titulaturii partidului.
cari
Fractiunile regionale din Ardeal, Bucovina, Banat,
aveau majoritatea in congres,

sub influents social-democratiet

germane au impus titlul : social-democrat, in contra vointei

militantilor din vechiul regat, cari sustineau titulatura : socialist.
De bung seams, intre titlul socialist pe care 1 purtasera
pans la 1927, majoritatea partidelor muncitoresti din tar a si
titlul social-democrat, pe cared adopts congresul de unificare,

nu exists nici o deosebire de scop, de program sau de tactics.

Socialismul implica democratia. Existau insa motive se,
rioase de a se pastra titulatura socialist. Mai intai, acesta este
titlul uzitat in tarile latine. Internationala Muncitoare poarta
titulatura : socialists. Stiinta, idealul, sunt socialiste, nu socialdemocrate.

Dace totusi, reprezentantii muncitorimii din provinciile

alipite, au tinut sa dea partidului unificat titulatura : socialdemocrat, e ca ei au vrut sa

afirme, in fata intregii clase muncitoare si in fata intregii opinii
publice, ca in Cara aceasta de reactiune si teroare, primul tel de
lupta al socialismului este intro-

.1

4--

-1,

narea democratiei si ca prin ajutorul democratiei si pe caile democratice, miscarea socialists din
Romania va lupta pentru trans,
formarea societatii burgheze romanesti, in societatea socialists
de desrobire complecti a claselor
muncitoare.
*

Congresul desemneaza noul

Comitet Executiv in persoana mi-

$TEFAN VOITEC

399

www.dacoromanica.ro

litantilor urmatori : Ilie Moscovici, C. Titel Petrescu, dr. L.

Ghelerter, L. Gheler-Iasi din vechiul regat ; Ion Fluera, Ion
Jumanca, L. Iordache, Alex. Bartalici, (Cluj), Eftimie Gherman
(Petroani) ; Lotar Radaceanu, Romulus Dan, dr, I. Pistiner

(Cernauti), Josef Mayer (Timioara), dr. Emil Boszormeny

(Oradea).
Supleanti : Vasile Anagnoste, B. Spirescu din Vechiul
regat ;- I. Lupuleac
R aff ay -Cluj.

(Storojinet), Pavel Marcu (Cluj), Stefan

Comisia de control : Pavel Buciumeanu-Cluj, Rudolf Gai

dosch-Cernauti, Paul Marc Bucurqti, Ion Mirescu-Bucureti,
Nicolae Stroescu-Ploeti.
Supleanti : Ion Marinescu-Ploeti

V. Teodorescu-Ti

mioara.

Comitetul Executiv a desemnat din sanul s5.u, biroul de

conducere astfel alcatuit : C. Titel Petrescu, Ion Fluera., Iosef
Jumanca, Ilie Moscovici, dr. I. Pistiner i Lotar Radaceanu.
Secretar : Iosef Jumanca, casier : Ilie Moscovici.
Au fost recunoscute ca organe ale Partidului Social-De
mocrat din Romania ziarele : Arbeiter Zeitung" (Timioara),

Vremea Noui" (Cernauti), Der Strahl" (Cernauti), Bo

rodba" (Cernauti), Vorwarts" (Cernauti) i Romani Neps

zava" (Cluj), Socialismul" fiind organul central al .partidului.

Congresul i-a terminat lucrrile votand motiuni :

pentru amnistia generals, cu o subliniere pentru in

delung-intemnitatul M. Gh. Bujor,
pentru : libertatea sindical5
pentru -. Saccho si Vanzetti, muncitori condamnati la
moarte in America.
* * *

Odata unificat, Partidul Social - Democrat incepe o campanie

in toata Cara contra regimului dictatorial ce stapanea Cara

de la razboi incoace i pentru o legislatie de ocrotire a muncii
punand accentul pe ziva de lucru de 8 ore.
Comitetul Executiv,

in Februarie 1928,

mai hotarate

ca sa propuna Partidului National-Taranesc o lupta comuna

pentru intronarea regimului democratic.
In acest scop, se trimite presedintelui Partidului National
400

www.dacoromanica.ro

T5.ranesc, Iuliu Maniu, urmatoarea scrisoare, care rezuma situatia politica la acea vreme si telurile imediate ale colaboririi,
vremelnice, dar oportune :
Domnule Preedinte,

Comitetul Executiv al Partidului Social-Democrat, luand

in discutie situatia politica i economics a tarii, considers ca
atat situatia politica neclara si periculoasa pentru desvoltarea
normala a tarii, cat si situatia economics dezastruoasa, producatoare de falimente, somaj i desorganizare economics, se datoresc in primul rand regimului dictatorial, care stapaneste
Cara dela razboi Incoace si sistemului de falsificare a votului
universal.

Numai prin introducerea unui regim democratic si alegeri

libere, pe baza unei legi democratice, cu adevarata reprezentare proportionala a tuturor curentelor politice, se poate
schimba situatia de astazi.
In acest scop, Partidul Social-Democrat a Inceput, Inca
de acum cateva luni, o campanie de luminare a opiniei publice si a clasei muncitoare.
Comitetul nostru executiv, in sedinta sa din urma, a
hotarit continuarea si intetirea acestei campanii. In acela
timp, el propune partidului dvs., de' a duce impreuna lupta
pentru inlaturarea dictaturii si Intronarea regimului democratic, prin alegeri libere.
Aducandu-va aceasta la cunostinta, tinem sa accentuam
ca, fund de acord cu dvs. ca numai alegeri libere pot aduce

un triumf al democratiei, alegerile nu pot fi insa in adevar

libere, cleat daci se desfiinteaza din actuala lege electorala,
monopolul partidului care intruneste 40 la suta din voturi si
care falsifica vointa alegatorilor, precum si obligatia pentru
partide de-a sustine cheltuelile de imprimare a buletinelor,
ceeace impiedica partidele muncitoresti si gruparile sarace

de-a depune candidaturi in cat mai multe judete. Fara inn/

turarea acestor piedici, nici o alegere nu este libera.
A.steptand raspunsul dvs. va rugam a primi asigurarea
deosebitei noastre stime".

Propunerea de conlucrare democratica a fost primita de

eful Partidului National-Taranesc.
401

26

www.dacoromanica.ro

Critica frontului comun cu national-t5ranistii.

Cand

conducerea Partidului a hotarit alaturarea la campania de

rasturnare organizata de national-taranisti, impotriva guvernului liberal, unii militanti s'au aratat nedumeriti, iar altii
au criticat, fatis, acest act politic.
Ce cauta socialistii intr'o camp anie pe care o intreprinde
un partid burghez insetat de putere, impotriva altui partid
burghez care nu se socoteste indestul de situ', ca s'o paraseasca ?

Este incontestabil ca cel putin pentru o mare parte a

cadrelor Partidului NationalTaranesc, mobilul unic care le
impingea la lupta impotriva guvernului liberal it constituia

dorinta de a se impartasi din binefacerile budgetare pe cari

le aduce cucerirea puterii.
Cu toate acestea, parerea acelora cari criticau participarea socialists la campania de rasturnare, era isvorita dintr'o
judecata politics simplista.

Nu era vorba, in aceasta chestiune, de ce-i mana pe

nationallaranisti in lupta impotriva liberalilor, ci de semnificatia istorico-politics a acestei actiuni, mai ales de mijloacele
de lupta la cari imprejurarile politice i-au silit sa recurga.
Exists un fapt, dela care socialismul are datoria sa porneasca, daca vrea sa cerceteze obiectiv aceasta chestiune si
anume : realitatea politic5 a massei t5r5nesti si legatura stransa
dintre interesele ei de clas5 i revendiarile democratiei.

Razboiul a schimbat odata cu harta geografica a tarii si

structura ei economics si socials.
El a initiat lichidarea statului latifundiar si oligarhic si
a pregatit premisele unui stat modern i democratic.
T5r5nimea si muncitorimea industrial5 erau clasele sociale
chemate sa realizeze aceasta transformare, iar reforma agrar5
i votul universal trebuiau sa le serveasca de parghii. La
aceasta, urma sa se adauge influenta si cultura noilor provincii alipite.
Nu era socialist si democrat cult cel care, analizand viata
politics romaneasca in anii 1919.1932, sa nu fi intrevazut
un mare triumf tinerei democratii romanesti.
Dar prevederile optimiste au fost desmintite de descasurarea evenimentelor. Inlaturata de istorie de pe arena politica,

402
www.dacoromanica.ro

oligarhia a stat la panda, pentru a reapare la momentul

prielnic si a trece la contra-atac.

Profitand de incultura sj nepregatirea politica a caranimii,
folosindu-se de greselile sj lipsa de experienta politica ale tinerei miscari socialiste, exploatand cu indemanare spectrul
bolsevismului, oligarhia a izbutit sa doboare si sa scoata din
lupta pe cel mai primejdios dintre adversarii ei : muncitorimea
industrials.
Distrugerea miscarii socialiste, prin modul cum a fost re-

primata greva generals, a insemnat de fapt suprimarea celui

mai activ element de transformare democratica a tarii si deschiderea drumului pentru ofensiva reactionara, oligarhica.
Celalalt factor democratic, caranimea, reprezentata pe
vremea aceea de Partidul Taranesc, nu
dat seama de semnificatia politica a distrugerii miscarii muncitoresti.
Partidul Taranesc nu numai ca a asistat, impasibil, la
arderea pe rug a socialismului, dar a crezut ca poate chiar
profita de pe urma dezastrului lui. Pe vremea aceea, C. Stere
revendica doar pentru Partidul Taranesc sarcina de-a reprezenta
interesele proletariatului industrial.

Vazut sub unghiul criticii objective, atitudinea din acel

timp a Partidului Taranesc demonstreaza lipsa de curaj si de
orientare politica a democratiei taranesti.
Acestei lipse de orientare, inerenta unui partid tanar, 1
s'au adaogat cu vremea o serie de forte divergente, straine
ideologiei taranesti, pe masura ce crudul partid al taranilor a
fost invadat de politicienii de scoala oligarhica, ramasi dupa
razboi

fara partid (tachisti), dar mai ales... fara colegiu".

Predominarea spiritului de scoala veche politicianista a

dus Partidul Taranesc, nascut din opinteala spre lumina po-

litica a satelor, la o serie de fuziuni, la o orientare politica

bipolara, in care elementul de stanga se caznea sa mentina
popularitatea partidului, jar elementul cu experienta si mai
ales cu relatii, cauta sa asigure partidului venirea la putere
pe cu totul alte cai, decat cele aratate poporului suveran, in
intruniri si press.
Dar cu toate aceste zig-zaguri si tribulatii, Partidul Taranesc, devenit prin fuziune cu nationalii din Ardeal Partidul
National-T5ranesc,

a limas de multe ori fara voia lui, ci doar

prin logica implacabila a evenimentelor, organismul politic cu

403

www.dacoromanica.ro

ajutorul caruia massele taraneti nadajduiau

sali

imbunatateasca

starea economics i sa asigure satelor un regim de legalitate,

pans in prezent permanent i sistematic refuzat de oligarhie.
Aceasta era realitatea politics, de ,care Partidul SocialDemocrat, partidul proletariatului interesat prin toate fibrele
sale la intemeierea unui regim democratic in aceasta tara, era
dator sa tins seama.
.Atata vreme cat national-taranistii au avut o atitudine
echivoca, vorbind masselor intr'un fel i sondand palatul cu
mijloacele traditionale, socialitii au avut datoria si-i combats.
De indati insa ce imprejurarile i-au silit ca, in lupta impotriva oligarhiei liberale, sa recurga la mijloacele democratice
de propaganda i agitatie, in mod firesc ei s'au apropiat de
socialiti i intovarairea a devenit oportuna i necesara.

BIRUINTA. DEMOCRATIEI UNITE.

Colaborarea
cu nationallaranitii, in opozitie, duce la rasturnarea guvernului liberal, in Noembrie 1928.

Pentru prima oars in istoria politica a tarii noastre, actiunea masselor populare de la orae i dela sate a biruit
plutocratia liberals.
Drumul ce ducea la desvoltarea democratiei, la asigurarea
unui regim de libertati si prefacere, din temelie, a vietii

noastre de stat, parea de acum deschis.

De aci, coalitia i la alegerile legislative, fixate de noul
guvern national-taranesc pentru ziva de 12 Decembrie 1928.
National-taranitii ofera Partidului Social-Democrat 9 locuri

pe listele guvernului i Consiliul General al Partidului desemneaza 9 candidati in persoana urmatorilor membri, cari
se i aleg deputati : Ion Fluera, Iosef Jumanca, Romulus Dan,
Eftimie Gherman, Lotar Radaceanu, Ion Mirescu, Alex.
Lucian, I. Rusnac i I. Pistiner. (Mai toti candidatii sunt
biurocrati ai Partidului i micarii sindicale i cu exceptia
regatean,
reprezentanti ai teritoriilor
lui I. Mirescu,
alipite, avand majoritatea in forurile de conducere ale micarii
muncitoreti).
Din nefericire, la guvern, national-taranitii au tradat obligatiile solemne luate in opozitie, dovedind ca democratia nu
404
www.dacoromanica.ro

a fost pentru danii un crez, ci mai mult un mijloc de-a ademeni massele populare.
Confiscarile de ziare, oprirea manifestatiilor muncitoresti,
tolerarea brutalitatilor gruparilor de extrema dreapta fascistoantisemite, neaplicarea legilor muncitoresti existente, mentine,
rea legii electorale reactionare si votarea odioasei legi <<con-

tra alarmismului, au dovedit opinici publice ca Partidul

National-Taranesc avea numai o aparenta de democratie i aceea, numai in opozitie.
Masacrele din Valea Jiului deschid ochii muncitorilor
asupra convingerilor si sentimentelor reale ce insufleteau noul
guvern national-taranesc.

Crima comisa de guvernul

Masacrul din Valea Jiului.
national-taranesc contra muncitorilor minieri dela Lupeni,
intrece in monstruozitate chiar macelul din
August 1929,
Piata Teatrului National, dela 13 Decembrie 1918.

La 13 Decembrie 1918 se mai putea invoca de guvernanti o scuza : frica de comunism.

Masacrul din Valea Jiului nu avea nici o scuza.
Le-a fost dat national-taranistilor, abia inscaunati la pu,
tere,sa inregistreze si ei un masacru, unul din cele mai
sangeroase din cate cunoate istoria framantarilor sociale in
tara romaneasca.
Cauzele can au dus la rascoala minerilor, urmata de ma,
cel? Aceleasi de pretutindeni i din toate timpurile : mizeria
i asuprirea. Mizeria fizica si morals a celor 12.000 muncitori,
ce lucrau in minele din Valea Jiului, pentru a imbogati societatile exploatatoare si politicienii din consiliile de adrninistratie.

La faimoasa intrunire dela Alba Julia din 6 Mai 1928,

nationallaranistii promisesera minerilor,
cari defilasera cu
tarnacoape,
fericirea completa : spor de salarii, scaderea
orelor de munca i muntii impaduriti, dinspre Roia i Abrud...
cand vor veni la putere.
Si ei, naivii, au crezut in fagaduinta conducatorilor national,taraniti !

Odata veniti la putere insa, le-au dat gloante in creer,

pentru a-i gasi fericirea, mai curand, in lumea de dincolo de
mormant.
405

www.dacoromanica.ro

Pe fondul inflamabil de saracie si asuprire, instigatia unor

agenti provocatori national-taranisti : Teodor Munteanu si Buciumeanu,
patronati de prefectul judetului, Rozvany,
a
prins usor. Era chibritul care des15.ncuia incendiul.
0 greva partials la o mina si ocuparea uzinei electrice
de-o mans de muncitori au constituit prilejuri indestulatoare
pentru guvernanti, ca s5. dea ordin armatei sa traga in grevisti, fare a mai recurge la somatiile prealabile, regulamentare.

Zeci de morti si c5.teva sute de raniti au adus linistea

pe Valea Jiului, o liniste de Valea p15.ngerii.
Miscarea socialists e obligati sa rupa relatiile amicale
ce avusese cu Partidul National-Taranist si dupe o campanie
in care cep ancheta i pedepsirea vinovatilor, Consiliul Partidului Social-Democrat da urmatorul comunicat, care rezuma
situatia politics si atitudinea miscani :
Consiliul General al Partidului Social-Democrat Intrunit la
Bucuresti in zilele de 12 i 13 Octombrie 1929, examinand
situatia politica a tarii, constata c5.. aducerea guvernului national-firanesc la c5.rma t5.'rii, prin vointa si lupta masselor
populare, a reprezentat un progres din punct de vedere politic.
Consiliul General constata insa, ca guvernul actual, odata
ajuns la putere, nu si-a Indeplinit promisiunile facute in opozitie.

El n'a, modificat sistemul fiscal nedrept si apasator al

oligarhiei liberale, ba din potriva, a merit impozitele si taxele,
care apasa massele producatoare si consnmatoare.
N'a realizat drepturile nationale si culturale ale minoritatilor etnice, nesocotind hotaririle dela Alba-Iulia.

In loc sa reduce durata serviciului militar, micsorand

cheltuelile pentru armata, asa cum fagiduise in opozitie, a
sporit Inca bugetul Ministerului de 15.zboi.
N'a revizuit nedreptatile savarsite la aplicarea reformei
agrare si intarzie infiintarea Crdditului Agricol.
Cu toate promisiunile solemne f5.cute in opozitie, n'a acordat amnistia politica complete, asteptata de democratii de
pretutindeni.
Consiliul General al Partidului Social-Democrat constata

ca reforma administrativ5., dela care astepta un Inceput de

viata democratica la sate si orase, a pierdut, prin con cesiunile
406
www.dacoromanica.ro

acute reactiunii, o buns parte din efectele ce le putea aduce

pentru democratizarea tarii.
Guvernul n'a intreprins nimic temeinic, pentru combaterea crizei economice acute. N'a intreprins nimic pentru inlaturarea somajului. A neglijat cu totul investitiunile si lucrarile publice i n'a supraveghiat aplicarea cinstita a legii de 8
ore, prin care s'ar fi putut ocupa atatea brate lipsite de munca.
Intarzierea modificarii legii electorale fasciste, care a fost
una din lozincile de lupta ale democratiei, incurajeaza ten
dintele reactionare i impiedica consolidarea unui adevarat regim
p arlamentar.

Prorogarea parlamentului constitue inc a o stirbire a drep

turilor reprezentantilor natiunii, prin impiedicarea de a cerceta, cu deamanuntul, bugetul Statului.

Precum liberalii au pe constiinta macelurile dela 1907 si
13 Decembrie 1918, iar averescanii represiunea grevei generale dela 1920, guvernul n'a dat nici rnacar o umbra de satisfactie clasei muncitoare, prin pedepsirea celor vinovati i
declara ca nu va inceta lupta pang nu se va sanctiona aceasta
crima.

Prin toata aceasta politics, guvernul national-tarinesc a

desamagit asteptarile masselor i incurajeaza tendintele reac
tionare fasciste.
Clasa muncitoare se_ vede deci, singura, in lupta pentru

intronarea i apararea democratiei in aceasta tara. In conse,

cinta, Consiliul General al Partidului Social Democrat din Romania indeamna massele producatoare din intreaga tars, cat
i elementele ce-si pun nadejdea in progresul economic i
cultural al tarii prin democratie, sa se adune in jurul partidului nostru i sa ne sprijine pentru :
Realizarea votului universal pentru barbati si femei, cu
reprezentarea proportionala ;

Pentru un regim fiscal care

sa impuna venitul

fara

munca i cheltuelile de lux, upKind darile care apasi massele

pop ulare ;

Pentru reducerea duratei serviciului militar ;

Pentru drepturile nationale i culturale ale minoritatifor ;
Pentru largirea i unificarea asigur5rilor sociale, cu autonomia completa i asigurarea in contra somajului ;
407

www.dacoromanica.ro

Pentru apararea drepfului la locuinti, protejarea chiriasilor, construirea de locuinte ieftine si maximalizarea chiriilor;

Consiliul General declara ca continua lupta pentru amniin special pentru eliberarea

stierea tuturor detinutilor polifici,

camaradului M. Gh. BUJOR.>>

* * *

CONGRESUL PARTIDULUI SOCIAL - DEMOCRAT

(al doilea dela unificarea miscarii politice), tinut in sala
,,Gib" din Capitals (1930) si prezidat de C.-Titel Petrescu,
fixeaza tactica Partidului, prin accentul ce pune pe caracterul
distinct de class al miscarii socialists, in urma deceptiei
provocata de activitatea reactionara a guvernului nationaltaranesc.

Congresul Partidului Social-Democrat roman, intrunit

i 20 Mai 1930, socoate
momentul potrivit sa accentueze ca P.S.D.R. este, in imprejurarile actuale ale tarii, nu numai instrumentul realizarii des
robirii proletariatului de sub jugul capitalist, dar si singura
forts hotarita sa cucereasca si sa asigure in Romania, regimul
la Bucuresti, in zilele de 18, 19

democratic, indispensabil pentru desvoltarea clasei muncitoare.

Congresul considers ca in lupta grea pentru cucerirea

democratiei, cartelul electoral incheiat cu national taranistii,
in anul 1928, a fost un act politic impus de imprejurari exception ale.

Ca partid insa care sta pe baza luptei de clasS, P.S.D.R.

este convins ca, in realizarea telurilor sale, el se poafe bizui,
in primul rand, numai pe puterea organizata a muncitorimii,
dela orase. si sate.
In consecinta, in faza actuala de desvoltare a tarii,
P.S.D.R. considers ca scopul sau de capetenie consta in
intarirea organizatiilor sale si afirmarea proletariatului, ca

factor independent in politica tarii.

Realizarea acestor scopuri impune ca din intreaga actiune a partidului sa reiasa in mod clar, pentru masse, caracterul sau distinct de class.

O NOUA DESBINARE A I\4ICARII SOCIALISTE.

Constituirea Partidului Socialist al Muncitorilor din Rom5nia.

Dup5. frangerea Partidului Socialist, in 1921, prin sciziunea

408

www.dacoromanica.ro

i s'

.
.

.'

.'..

aea.

171

.,..R.- f "

. .
,::* ?..a A

./1

. w, ...

0_1(4

41,

a
!LE

744
...

.....'

e.

-4.

* Vr f;
=A

.^

__"C

...
-5 '

I 1 -.1

,
. $.,

!!'
'--45*1:.

'
?),..

Of

.,

ell.

.. ,

,y,

,.....

........

ri
1.

.. , .

--,'"-Pe>

6, 5

41
is

14:

ev....

-i 4:A.--.`..;.-,
1
.....
;, ,,,... '77 .444.-27 ...e....--sit."

'.'../. ri.
.

_.

,/,"-...-,"2.......s.":-; ....),._;;-*:
-.

.... /,'..e.).. -.1(.4

t ....7. 1;11.
.

.5-.Ce- (sa.;

031 ',,,-p.
.."

., .,,,,,,.,.f.'. :,..11,... _ 2_ 7 ,'

0 .0

....

.,

:,.....
.

.
.

1.-

.-:' ,,r,

...; '...

-,

''.....

''.. ..

AL DOILEA CONGRES AL PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT UNIFICAT (18

- '.

....2:-- . 7 ". :....e7-- - .

..., *...' ,7_::..."r,-- q.,......ant..

flaz.1"
..

www.dacoromanica.ro

"t.

!... .--- .-._ :!--es,tel..:f .

20 Maiu 1930)

': .,:itirsVii;

-- - _...
-;t4.4.1..--z..,.2,..,-t... ii.
., . ..*

provocata de comunisti, o noua slabire a fortelor muncitoreti

in Iu lie 1928,
a gruo constitue despartirea dela matca,
parii stransa in jurul d-rului L. Ghelerter, St. Voitec, Zaharia Tanase.
Sciziunea a fost determinate, pe de-o parte, de revolta
contra reformismului i colabor5rii cu partidele burgheze a
Partidului Social-Democrat, pe de alts parte, de credinta ca
noul partid constituit, Partidul Socialist al Muncitorilor din
va reusi 8a inchege unitatea tuturor fortelor inunRomania,
citoreti, inclusiv cele comuniste, scoase in afara de lege.
Oficiosul noului partid : Proletarul apare la 29 Iulie

1928 cu o chemare catre intreg poporul muncitor din tare,

care rezuma ideologia noii grupari. Redam cateva fragmente :
Partidul Socialist al Muncitorilor din Romania, repre-Zentand in intregime principiile marxiste, de prefacere radican. a alc5.tuirii sociale actuale, se declare raspicat pentru
actiunea hot5rit5 de clas5, legal5 si de masse, pentru temeinica pregatire a muncitorimii in vederea cuceririi puterii
politice".
Mai departe :
....Aceasta inseamna straduinta pentru unificarea politice
si sindicala muncitoreasca, pentru internationale unite ".
Apelul sfarsete cu parolele noii miFari : amnistie politic5, libertafi publice, desfiintarea st5rii de asediu, recunoa

sterea de jure a Rusiei sovietice, etc.

Noul partid se mai ridica cu vigoare : contra amestecului
precumpanitor al militantilor din organizatiile economice,
sindicale,
in conducerea politic5 a partidului muncitoresc,
luptand pentru delimitarea dintre aceste doua organisme: par
tidul politic i Confederatia Generals a Muncii.
Din noua formatie politica fac parte : Dr. L. Ghelerter,
Stefan Voitec, Zaharia Tanase, V. AnagnWe, N. Ionescu,
avoykt Petre Zissu, V. Valeriu, Gh. Petrescu, C. Ionescu, P.
Bellu, Gh. Plaeu . a. din Bucuresti ; avocat N. Stroescu,
N. Alexandrescu, Ion Marinescu, N. Georgescu din Ploesti ;
M. Moraru, Gh. Radulescu, C. Oancea, I. Zaharescu, etc. din
C:impina ; C. Manescu, Gh. Bucur, N. Teodoru, T. Beagu
din Moreni ; Gh. Manu, Al. Ionescu, Gh. Teodorescu din
Busteni; I. Buda, C. Drugs, Al. Popa, etc. din Galati; M.
Isac Moscovici, N. Constantinescu, V. Alexandrescu, I. Po409

www.dacoromanica.ro

povici din Iasi ; N. M. Marinescu,

Aurel Popescu s. a. din Craiova.

Tuturor, se raliaza militancii
din Blocul muncitoresc si tirinesc
(desprins din Partidul Comunist,
scos in afara din lege), in frunte
cu Gh. Cristescu, D. Ganescu, I.
Iliescu, D. Ursa-Sibiu, Iuliu Dascalu-Timisoara, s. a.
Ziarul Proletarul apare pang

in 1934, cafid e suprimat de guvernanti.

In 1930, partidul isi schimba

titulatura, devenind : Partidul Socialist Independent, iar in August
1932, .,.- dupe adesiunea si a lui
C. Popovici, militant socialist din

:4.

vechea miscare,
organizacia isi
is titulatura : Partidul Socialist

GH. CR'STESCU

Unitar.

In rastimpul celor 6 ani de fiintare, gruparea a mai edi

tat cateva foi efemere : Prahova socialists , Informatorul
proletar , Drumul nostru , Proletarul sindical >, Tanarul
proletar

In 1937, gruparea dizidenta revine la matca, in Partidul

Social Democrat.
VOT FEMEILOR.

Actiunea socialists pentru egalitatea civics si politic5 a

Partidul National-Taranesc, pentru prima oars la

carma tarii, introduce in 1929,
pe cale de lege administrative,
dreptul de vot al femeilor la comunS.
Era un inceput de dreptate ce se acorda doar unor anufemeilor.

mite categorii de femei.

Miscarea socialists

a fost, insa, prima in Romania care a

luptat pentru acordarea de drepturi civile si politice femeii.
Ideea echivalentei sexelor este de data, relativ, recenta.
In trecutul istoric, femeea era considerate ca sclava.
Crestinismul nu a facut nimic pentru ridicarea conditiunii umane a femeii. Am putea spune : din contra. Dupe
410

www.dacoromanica.ro

conceptia bisericii crestine, femeea,

Eva,

e aceea care a

facut ca Adam sa fie dat afara din rai. Blestemul biblic o

urmareste toata viata ; ca pedeapsa, ea e sortita sa nasca in
durere.
Un conciliu bisericesc,

-- cel dela Macon,

si a pus chiar

Intrebarea daci femeea are suflet .

Datorita acestor vechi prejudecati, de ordin mai mult religios, legile si institutiile mai tuturor popoarelor au tinut
femeia intro stare de completa inferioritate.

A trebuit sa vie epoca moderns, cu desvoltarea capitalismului si chemarea femeilor in fabrici, pentru ca sa is nas
tere feminismul, ca miscare de revendicare a drepturilor femeii.
ca produs al capitalismului,
si-a pus in
Socialismul,
program, Inca dela primele formulari programatice, egalitatea
sexelor.

La congresul socialist international, ce a avut loc la Paris,

la 1889, s'a admis cu unanimitate de voturi rezolutia urma.'
toare :

Congresul reclama interdictia muncii femeilor in toate

ramurile de industrie cari afecteaza in mod special organismul
femeii; de asemenea suprimarea muncii de noapte pentru femei si minorii sub 18 ani.
Congresul mai declara ca este de datoria muncitorilor
sa admits pe muncitoare, in randurile lor, pe picior de ega
litate, ficand sa predomine principiul:
la munc5 egaI5, salar egal pentru toti
muncitorii, barbati, femei si copii, fara
distinctiune de nationalitate.
La congresul socialist international
dela Bruxelles (1891) se insists asupra
acestei idei, in sensul :
< Congresul invita partidele mullcitoresti si socialiste din toate tarile,
sa afirme cu energie, in programele lor,
egalitatea completa a sexelor, cerand
totodata : abrogarea tuturor legilor ce
pun femeea in afara de dreptul comun
si public.
Iar la 1907, cand are loc, la Stut,

tgart, un nou congres socialist inter-

N. D. COCEA

411

www.dacoromanica.ro

national, (unul din cele mai importante prin problemele ce

se desbat si la care participa din partea miscarii muncitoresti

romane, dr. Chr. Racovski, N. D. Cocea, Al. Constantinescu
si Andrei Ionescu), se tine pentru prima oars sf o conferinfa
a femeilor socialiste, salutata In termenii urmatori :
Congresul salute cu cea mai mare bucurie conferinta
internationals a femeilor socialiste si se declare solidar cu
rezolutiile votate relative la votul femeilor.
Congresul respinge dreptul de vot limitat, care falsifica
principiul egalitatii politice a femeii si-i aduce atingere.

Partidele socialiste de pretutindeni lupta pentru unica expresie concrete si vie a acestui principiu : sufragiu universal, general, acordat tuturor femeilor majore, nelimitat prin conditiuni de proprietate, de cens, de capacitate si alte conditii
cari ar putea lipsi de acest drept pe membrii poporului muncitor.

In aceasta lupta pentru egalitatea completa in materie

de drept electoral, femeile socialiste nu trebue sa se alieze cu
feministele din patura burgheza, cari reclama numai dreptul
de vot ; ci sa duce lupta, cot la cot cu partidele socialiste,
can considers sufragiul femeilor ca una din reformele fundamentale pentru a obtine democratizarea completa a sufragiului.

In programul miscarii socialiste din Cara noastra, figura

aceasta revendicare : drepturi civice si politice femeii, Inca de

la primele injghebari ale miscarii. Pe timpul generosilor> ,

social-democratia revendica dreptul de vot universal pentru
barbat ca si pentru femee, dupe cum revendica desrobirea ei

de sub tutela civila a sotului.

Egalitatea sexelor in fata legilor si in viata politics este
si astazi o revendicare socialiste, ea fiind acordata Intr'o
stransa masura, numai la comuna. Noile vremuri ce va sa
vie, vor aduce, desigur, odata cu emanciparea claselor muncitoare, si recunoasterea echivalentei sexelor.
*

6 IUNIE 1930. RESTAURAREA REGELUI CAROL AL II-lea.

In ziva de 6 Iunie 1930, prinAtitudinea socialist5.

tul Carol revine in tara cu un avion. Adunarile legiuitoare
412
www.dacoromanica.ro

(Camera si Senatul reunite) anuleaza actele de abdicare i

regenta regelui minor Mihai, pentru a-1 proclama,

la 8 Iunie,

Carol al II-lea, regele Romaniei, cand si depune juramantul :

de a pazi Constitutia i legile poporului roman, de a mentine drepturile lui nationale si integritatea teritorului.
*

Ideea de revenire in Romania, printr'o lovitura de Stat,

i-a fost favorizata de Partidul National-Tarinesc si alti oameni
politici (Gr. lunian, Gh. I. Bratianu, Generalul Cihoski . a.)
cari mizau pe cartea Carol al II-lea in contra liberalilor,
intransigenti pe chestia inchisa a lui Carol.
Oficiosul Partidului Social-Democrat, Lumea Noua publics,

a doua zi, un articol, in care se expune punctul de vedere at

miscarii socialiste in chestiunea restauratiei si, in acela timp,
se citeste in Parlament de Lotar Radaceanu, la 8 Iunie,
o declaratie, in numele fractiunii parlamentare social-democrate.
Din termenii articolului si ai declaratiei parlamentare, se
desprinde ingrijorarea miscarii socialiste, in ceeace priveste regimul democratic al tarii.
Prevederile socialismului aveau si se infaptuiasca, mai cu-

rand decat se asteptau chiar cei mai pesimisti dintre noi.

Tata partile esentiale ale editorialului Lumea Noua:

De cand s'a faurit ateasta tars, noua i marita numai ca

teritoriu, muncitorimea a avut de dus o lupta grea i cran-

cena pentru drepturile ei cele mai elementare. Exploatata pans

la sange in fabrici i ateliere, hpsita de libertatile cetateneti,
formal asigurate de Constitutie, expusa tuturor nelegiuirilor si
abuzurilor, muncitorimea a putut aduna, timp de noua ani, o
imensa si dureroasa experienta de robie din care a tasnit, ca
reactiune fireasca, parola luptei pentru democrafie. A cuceri
democratia, spre a putea organiza in libertate apararea muncitorimii, in contra exploatarii capitaliste, a putea afirma revendicarile muncitoresti in viata politica, a avea posibilitatea de a
imprastia in cele mai largi paturi populare, ideea mantuitoare
a socialismului, a crea,
cu alte cuvinte,
platforma puternica pentru luptele noastre de zi de zi, ca si pentru cauza
noastra cea mare, de desrobire,
iata care a fost, care a trebuit sa fie preocuparea de capetenie a muncitorimii in Romania dictaturii liberale.
413

www.dacoromanica.ro

Doborirea regimului liberal i instaurarea regimului national-taranesc, fapte politice la cari muncitorimea a contribuit,
tocmai in vederea marelui ei scop imediat, au adus o simtitoare imbunitatire, in domeniul libertatilor politice. Fara indoiala, un inceput de democratie a fost creat in toamna anu-

lui 1928, prin lupta insufletita a marilor masse populare dela

orae si sate. Dar, abia creat, acest plapand i modest inceput
a i fost expus tuturor primejdiilor. S15.biciunea i devierile re-

actionare ale guvernului pe de o parte, intarirea din ce in ce

mai vadita a fortelor oligarhice de pe alta, au pus la grea
cumpana soarta democratiei. Dupe desamagirea pe care a creat-o,

fatal, guvernarea nationakaranista, muncitorimea a limas singura forts pe care se mai putea baza ideea democratica in
aceasta tara. Aceasta muncitorime este insa de un deceniu prigonita 1 batjocorita, desbinata de excesele comuniste, reinjghebata ca miscare abia de cativa ani Si abia acum in curs de
formare i imputernicire.
Si iata ca in aceasta situatie de criza i indoeli, explodeaza, brusc, vestea sosirii aeroplanului princiar, care nu aducea

numai un rege nou, dar putea sa aduca i reorientari fundamentals in politica tarii. Se va mentine regimul parlamentar
si constitutional, atat macar cat 1-a putut cuceri poporul romanesc pans in prezent? Va veni, poate, o era de accentuate
desvoltare progresiva ? Sau ne a,teapta dictatura militara, autocratia dupe model jugoslav, predominarea elementelor reactionare, cari de atata timp pandesc momentul oportun ? Iata
intrebari cari s'au pus oricui in aceasta tars i cu atat mai
mult noua, cari avem de veghiat asupra unei micari muncitoresti cladite cu atata truda i asupra unui inceput la libertati, ce ne-a costat scump i ne-a cerut jertfe grele.
Aici, in aceasta intrebare, rezida marele interes politic,
care trebue sa conduce muncitorimea in toate atitudinile ei,
fats de noua situatie : interesul mentinerii conditiilor elementare de desvoltare politica democratica, care s'au infiripat,
destul de timid, in ultimii doi ani. Daca am putut rnentine i
chiar largi, bruma de libertati ce exists sub regimul oligarhic,
cu atat mai mult avem dreptul sa pretindem azi, ca ceeace a
existat papa acum, si nu fie amenintat de noul regim.
In aceasta directie trebue sa se indrepte toate straduintele
noastre si in servirea acestui mare interes suntem datori a
414
www.dacoromanica.ro

munci cu toate ptiterile, la intarirea micarii noastre muncitoreti care nu va putea trai fail democratie.
Iata acum i declaratia fractiunii parlamentare:
Fractiunea parlamentara a Partidului Social-Democrat i,a
expus punctul de vedere principial, in ..edinta din 9 Octombrie
192', a adunarilor legiuitoare intrunite, iar astazi, fate de
evenimentele in curs, ea tine sa afirme cu tarie, ca, independent
de schimbarile de persoane ce s'ar petrece in aezarea regimului
monarhic, interesele bine pricepute de ordin national i international ale tarii reclama, in mod imperios, asigurarea tuturor
conditiilor de desvoltare democratica i largirea lor, in ritmul
general al Europei civilizate. De aceea clasa muncitoare, ale carei
interese se confunda cu interesele mari ale tarii, va continua,
cu toate puterile, sa indrepte intreaga ei actiune pentru stator,
nicirea definitive a regimului democratic, singura garantie pen tru desvoltarea normala a Romaniei".

DUPA RESTAURATIE (8 Iunie 1930).

gislative din 1931. Succesul socialistilor.

Alegerile leRestauratig. monarhica

ceeace era de prevazut,

dela 8 Iunie 1930 aduce,
de schimbari in viata politica a tarii.

o serie

Regele Carol II da o prima lovitura Partidului Liberal

care fusese intransigent pe chestia restauratiei Partidul e frant

in doua, dizidenta in frunte cu Gheorghe I. C. Bratianu, constituind u.n partid aparte.
Vintila Bratianu, eful falnicului partid de odinioara, dupe

o scurta rezistenta, se retrage infrant la mosia sa Mihaeti

(Valcea), unde i moare de un acces de inima dar i de
amaraciune, dupe scurt timp. La efia partidului e proclamat
Ion G. Duca.
Partidul National,Taranesc, desi factor hotaritor in reve,
nirea in Cara si inscaunarea pe tron a noului rege, e, la randu-i,
frant i el, deviza noului monarh fiind vechea lozinca adoptata
de Machiavel: divide et impera (desbina i stapanete).

Iuliu Maniu e constrans, la randu-i, sa se retraga la Bidacin (Ardeal), pentru a medita mai adanc asupra ingratitudinii omeneti.

Isi inchipuise eful Partidului National-pranesc ca, dupe

cum liberalii au guvernat aceasta tars mai mult cu sprijinul
celor doi monarhi decedati: Carol I i Ferdinand, tot astfel
415

www.dacoromanica.ro

si Partidul National-Taranesc avea si conduca destinele tarii, cu

zoncursul binevoitor al noului rege, intronat cu sprijinul sail.

Se inselase.

Daca conceptiile politice ale sefului Partidului NationalTaranesc ar fi fost sincere, reale si democratice, el ar fi trebuit
sa se rezeme, exclusiv, pe massele marl populare, insusinduli
nevoile si aspiratiile lor,
eventual chiar in contra vointei
monarhului. Ar fi infruntat astfel si domnia personal5, in con-

tinua oscilatie oportunisti, a lui Carol II si si-ar fi crutat si

sie-gi o amara deceptie.

Noul rege n'a vrut si n'a primit monopolul partidelor

politice. El avea nevoe de franturi de partide si politicieni
lipsiti de caracter, pentru a guverna personal,
domnie ce avea
si duca, dupa 10 ani, la dezorganizarea si sfartecarea tarii,
la demoralizarea si invrajbirea poporului nostru.

In Iunie 1931 noul guvern Iorga-Argetoianu, format impotriva partidelor, disolva parlamentul si face not alegeri
legislative.

Manifestul socialist rezuma situatia si expune lozincile

sale de lupta:
Muncitori, farani, functionari,
In aceste momente de cumplita criza economics, de groaZnica suferinta a tuturor paturilor producatoare, cand muncitorii

functionarii sunt aruncati pe drumuri, muritori de foame ;

cand taranul, gatuit de camatar, isi vinde produsul muncii sale
pe un pret de batjocura ; cand micul negustor se intinde dupi
o bucata de paine la fel ca muncitorul ; cand toata Cara se
sbate in ghiarele suferintei pe marginea prapastiei, Cara noastri
a fost fericita cu un nou guvern si cetatenii chemati sail aleaga un nou parlament.
Fostul guvern si fostul parlament au ingelat sperantele poporului, au calcat in picioare angajamentele luate de Partidul
National-Taranist, in fata tarii intregi, au continuat opera de
commie, de capatuire a partizanilor, de jefuire a Statului, de
nedreptatire a paturilor muncitoare, pe care au practicat-o in
trecut partidele noastre oligarhice : Partidul Liberal si Partidul
si

Poporului.
Concedierea prin surprindere a guvernului Nation alTaranesc,
416
www.dacoromanica.ro

a fost fasplata meritata a cuvantului calcat, a lipsei de cinste

politica si de demnitate democratica a Partidului NationalTaranesc.

0 guvernare noua trebuie sa inceapa insa cu metode noi.

Toate relele de ast5.zi se datoresc numai guvernelor dictatoriale pe cari le-a avut totdeauna aceasta tars. Un inceput
de imbunatatire poate sa aduca numai un inceput de democratie cinstita.
Pentru aceasta Partidul Social-Democrat a cerut un guvern
neutru de alegeri, format din reprezentantii tuturor partidelor,
indiferent de conceptie si nationalitate, care sa modifice legea
electorala fascists sisa faca alegeri cinstite. Din parlamentul
liber ales, sa se formeze guvernul de concentrare de partide,
care sa guverneze sub controlul real al parlamentului.
In locul acestei solutiuni logice, cinstite, corespunzatoare
intereselor de azi si de maine ale tarii, avem in fata noastra
UN GUVERN DE AVENTURA. fad program, fara conceptie de guvernamant,
Tara a fost aruncata in plin haos.
Format impotriva partidelor, guvernul Iorga Argetoianu s'a

adresat gruparilor profesionale. si oamenilor de treaba".

Timp de doua saptamani a fost cel mai rusinos targ de
constiinte ; toti aventurierii vietii noastre publice, toti friptu
ristii" tuturor partidelor si tuturor categoriilor sociale, au f st
chemati si au venit sa formeze parlamentul si administratia de
maine.

Temandu-se insa de caderea in alegeri,

cu toata deslanguvernul
s'a
inchinat
P rtidului
tuirea de pofte salbatece,

Liberal si a incheiat cu dansul un cartel electoral.

Din guvern impotriva partidelor, guvernul Uniunii Na
tionale" a devenit un guvern -slugs al Partidului Liberal.

CETATENI,
Nimic nu s'a Schimbat in aceasta tars.
Toate vorbele mari cari vi s'au spus despre vremuri noi" si
oameni noi", despre cinste si dragoste de tars, au fost o sim
pla farsa, sunt o sangeroasa batae de joc a suferintelor voastre.
Nu puteti acorda increderea voastra acestui guvern, care
pluteste in plin haos, care a deslantuit toate poftele, care se
lauds cu lipsa sa de program, care se bazeaza pe Partidul Liberal, cel mai reactionar, cel mai necinstit partid, principalul
417

27

www.dacoromanica.ro

vinovat de tot dezastrul, de toati jalea care s'a abitut asupra tarii.
Nu puteti acorda increderea voastra Partidului NationalPira'nesc care eri Inca si-a dovedit nepriceperea, lipsa de cuvant.
Nu trebue sa acordati increderea voastra liberalilor dizizidenti, lup4tilor, ligei contra cametei si altor ligi cari
s'au tocmit pentru friptura si au limas cu poftele nesatisfacute.

Nu va puteti da votul pentru aventurierii noi,

seman5.si

tori de ura Intre popoare, predicatorii de dictatura : cuzisti

arhanghelisti.

Wan', meseriasi, mici negustori,

Toate partidele cari eau guvernat aceasta tars au fost in
slujba bancilor, in slujba capitalismului. Necesitatea si nepriceperea guvernantilor, camata bancherilor, anarhia si castigul capi-

talismului v'au adus la saracia de astazi.

Toate partidele can ne-au guvernat, si-au batut joc de nevoile voastre, v`au lasat pe mana camatarilor, v'au incarcat cu
biruri grele. TO oamenii guvernului de astazi au fost in slujba
acestor partide si s'au ridicat pe spinarea voastra.
In toata lumea civilizata, taranii, meseriasii si micii ne
gustori se ridica astazi impotriva capitalismului producator de
ruini.

Astazi sunteti si voi, din vina capitalismului si a guver

nelor, tot asa de saraci ca si muncitorii din fabrici si ateliere,
ca si functionarii din birouri. Locul vostru este alaturi de clasa
muncitoare organizata, impotriva capitalismului exploatator si
impotriva guvernelor reactionare, slugi ale fabricantilor si ban,
cherilor.

Func tionari public', functionari particular',

In anii 1919 si 1920, cand muncitorii fabricilor, al
minelor si transporturilor au fost puternici, marindu-si sa-

lariul lor, ei v'au marit si salariile voastre, aparand demnitatea

lor, ei au aparat demnitatea voastra. Tot ce ati castigat mai
tarziu chiar, in perioada de prosperitate, tot dela lupta muncitorilor a venit. Astazi insa sunteti si voi in saracie. Fara organizatie puternica de clasa si fara apararea unui partid de
clasi puternic, voi sunteti sclavi in haine negre. Pe votul si
418

www.dacoromanica.ro

contiinta voastra de sclavi, s'au bazat toate guvernele ticaloase. i rezultatul it titi, it simtiti astazi pe pielea voastra.
Si voi sunteti muncitori, i voi sunteti salariati, i voi
sunteti exploatati de capitaliti i de politicienii profitori ai
Statului. i voi aveti nevoie de vremuri noi, cum are nevoie
intreaga taxa. i voi trebue sa stall alaturi de partidul vostru
de class, alaturi de Partidul Social-Democrat, as cum stau func-

tionarii din toate tarile civilizate.

Minoritati nationale,
Ani dearandul ati fost ciumati, desconsiderati ca dumani
cu toate tratatele inai tariff. Drepturile voastre elementare,
ternationale,
n'au fost respectate. Singurul vostru aparator
in vremuri grele, a fost numai partidul rnuncitorilor. Astazi, sub

sugestiunea noastra, care am cerut ca in guvernul de alegeri

sa fie i reprezentantii minoritatilor nationale, aveti un reprezentant in guvern. Aceasta nu ajunge insa. Nu-i vorba de
satisfacut ambitii personale i de favorizat o nationalitate.
Trebue egalitatea adevarata in fata legilor a tuturor locuitorilor tariff, trebue egalitate in dreptul de-a ocupa slujbe de
stat, egalitate in sustinerea colilor nationale, egalitate in intrebuintarea limbii in administratie .i justitie.

Nici un partid politic romanesc nu s'a purtat cinstit cu

voi, nu i-a respectat cuvantul dat in fata strainatatii sau in
ajunul alegerilor.
Numai Partidul Social-Democrat, compus din muncitorii de
toate nationalitatile, apara cinstit interesele nationalitatilor nedreptatite. Aceasta i-o impune programul, i-o impune contiinta,

aceasta o aplica cinstit in practica de toate zilele.

Muncitori,

Guvernul National-Taranesc, caruia i voi i ati acordat incredere, i-a batut joc de nevoile voastre.
In loc de grije pentru aplicarea zilei de 8 ore, pentru
aplicarea cinstita a legii contractului colectiv, in loc de ajutoare legale pentru lipsa de lucru, in loc de-o unificare ci
imbunatatire a asigurarilor pentru caz de boala, invaliditate,
accidente i moarte, in locul unei legi electorale democrate,
guvernul national-taranesc v'a dat gloantele dela Lupeni i
Bucuresti,
419
www.dacoromanica.ro

Guvernult de astazi, compus din vechi dumani ai votri,

bazat. pe Partichll. Liberal, partidul bancilor, al fabricancilor, al
tracicancilorl al jefuitorilor bunului, public, are alte griji decat
sa satisfaca rkevoile voastre.
Partidul Social-Democrat, partidul clasei voastre, upta astazi,
ca

eri, pentru :
Aplicarea zilei de 8 ore de lucru.
Imbunitacirea asigur5rilor sociale.
Asigurarea pentru lips5 de lucru.
Constructii de locuinte eftine de catre Stat i comuria.
Ridicarea minimului impozabil la 4000 lei lunar.
lmpozite progresive pe venit i avere.

Confiscarea averilor facute in mod necinstit.

Condamnarea celor ceau furat Statul i au calcat legile.
Amnistierea color cari stau inchisi pentru convingerile
for politice.

Credite de stat, eftine, pentru tarani i meseria0.

Tratament egal pentru toate popoarele din tam noastra.

Libertatea completa a cuvantului vorbit i scris.

Bun5-intelegere cu toate Statele vecine i reducerea
budgetului militar.
Reformarea democratic a Iegii electorate.
Muncitori, functionari, intelectuali,
In momentul de foci, lupta noastra are i un alt ince es.

Am trait totdeauna sub dictatura, cand deghizata, cand

facia. Toata starea dezastruoasi de astazi se datoreaza guvernelor dictatoriale pe cari
avut cam noastra.
Astazi se fac not experience dictatoriale, cu ajutorul legilor,

cu ajutorul Partidului Liberal care a guvernat cam aproape

exclusiv cu stare de asediu i cenzur5.

Lupta noastra de astazi se di pentru ap5rarea regimului

constitutional, pentru infronarea democratiei i in cam noastra.
In toata lumea civilizata domnete astazi democracia. Numai
in cateva cari inapoiate pe scara civilizaciei domnete fascismul,
domnete dictatura. Criza economics capitalists are proporcii

mari, apasa mai rau paturile in carile cu dictatura, unde poporul nu se poate apara, unde guvernele muncitoreti nu se
ingrijesc decat de clasele bogatae. Toate carile cu dictatura
stint astazi pe malul prapastiei.
420
www.dacoromanica.ro

In tante civilizate, cu democratie, muncitorimea, ajutati de

intelectuali, ajutata de Iirani, mid meseriai i mici negustori,
are astazi cuvantul hotaritor in conducerea State lor i le duce
spre tot mai Inuit progres, spre tot mai multi civilizatie.
Daci dovada ca i la not a inceput sa se trezeasca cOnstiinta cetateneasca.
Social-democratia este astazi, pretutindeni, partidtil cel mai
mare, ea guverneaza State le cele mai mari i mai civilizate, ea
singura apara interesele de astazi i reprezinti interesele de maine
ale omenirii.
Veniti, cu totii, muncitori, functionari, intelectuali, tarani
si meseriai, in randurile Partidului Social-Democrat, ajutati-1

astazi sa trimeata cat mai multi deputati in parlament, sa apere

interesele poporului muncitor, interesele democratiei, sa deschida
drumul spre civilizatia socialistg.
Va faceti datoria de cetateni contienti, aparati interesele
voastre i ale carii, aparati viitorul copiilor votri, daca.
Votati cu Partidul Social-Democrat

care are semnul T riu nghiu 1" A

Comitetul Executiv al Partidului
Social-Democrat

Desi lipsit de bani,

din care cauza nu a putut depunt
candidaturi in toate judetele,
Partidul Social-Democrat, luptand singur, obtine 94.953 voturi (aproximativ 4% din totalul
voturilor), alegandu-se 7 deputati i anume : Ion Flueras la
Salaj, Ion Mirescu la Ismail, Alex. Bartalici la Satu-Mare,
Eftimie Gherman la Caras, Teodor Roznovan is Campulung
(Bucovina), G. Grigorovici la Cernauti i Alexi Lucian la
Some. Vechiul Regat nu a ales nici un deputati
Pentru prima oars,
dela 1921 incoace, cand micarea
socialists trimete in Parlament aleii sal, in pofida legii electorate, cu o economie i spirit fasciste.

CON F ER I NTA INTERPARLAMENTARA SOCIALISTA.

In toamna anului 1931 se tine in Bucuresti congresul interparlamentar.
421

www.dacoromanica.ro

Parlamentele din carile democrate europene,

reprezentate prin delegati din diferitele fractiuni, se intruneau anual,
dupa razboiul mondial sfarit in 1918,
in diverse tan -spre
a discuta problemele la ordinea zilei i in special problema picii
intre popoare.
Romania avea bucuria de-a saluta, in Septembrie 1931,
pe parlamentarii statelor europene, veniti in Capitala sa, pentru
a desbate problemele democratiei i ale Oen, amenintate de
fascism.

Micarea socialists din tam noastra a folosit acest prilej,

pentru a tine o conferintii cu parlamentarii socialiti straini la

Casa Poporului" i o mare intrunire publics in sala Sindi-

catului Ziaritilor" din B-dul Carol.

La conferinta socialists,
la care a asistat intreg Comiau partetul Executiv al Partidului Social-Democrat roman,
ticipat delegatii partidelor socialiste din Franca, Germania,
Belgia, Suedia, Danemarca, Cehoslovacia, Elvetia, Finlanda, Bul-

garia i Estonia: in total 43 delegati.

Prezidata de deputatul cehoslovac Leo Winter i in urma
desbaterilor la cari iau parte : Paul Loebe, preedintele Reichstagului german, Pierre Renaudel, (deputat francez) V. Volkaert (belgian), Riviere (deputat, mai tarziu ministru, francez),
Sollman (deputat german) Vaugt (din Suedia), Sakasoff
(bulgar) etc., se is hotarirea ca delegatii socialiti sa expuna
la tongresul interparlamentar punctul de vedere :socialist cu
privire la problema dezarmiirii generale i a controlului international al inarm'arilor.

Conferinta a mai votat un mesaj adresat micarii muncitoreti din Romania cu urmatorul continut :
Delegatii socialisti, participanti la conferinta interparlamentara, felicita Partidul Social-Democrat din Romania pentru
lupta sa curajoasa puss in serviciul socialismului. Ei spell ca
munca camarazilor din Romania va duce la respectarea democratiei, la progresul organizatiilor i victoria socialismului.
Fiti tari in lupta voastr5. ca i pans acum si curajul
vostru va fi incununat de succes".

Prin alt protest, s'a infierat represiunea politica din Ungaria care a impiedicat sosirea in Romania a parlamentarilor
maghiari,
422
www.dacoromanica.ro

Intrunirea publics din palatul Sindicatului Ziaristilor" a

fost din cele mai impresionante ma,nifestacii ale miscarii socialiste.
Muncitorii si intelectualii din toate straturile sociale au
venit ss asculte discursurile elocvente ale socialismului international.

Prezidata de C.-Titel Petrescu, intrunirea a ovacionat, in

entusiasmul general, cuvantarile inaripate ale deputacilor socia,
: Edouard Barth (Franca), Vincent Volkaert (Belgia), Janco
Sakasof (Bulgaria), Allan Vougt (Suedia), Minkel Martna
(Estonia), Else Schroeder (Germania), dr. Leo Winter (Cehoslovacia) si Paul Loebe (presedintele Reichstag-ului).
*

Miscarea gardists nu putea pierde prilejul de a.3i dovedi,

si in faca strain5.tacii, mentalitatea retrograde, care nu suporta
lupta pe terenul ideilor, ci exclusiv pe acel al batei.
In ziva de 5 Octombrie, pe cand b5.tranul socialist belgian
Henry Lafontaine,

presedintele Senatului si laureat al premiului

Nobel pentru pace, esea dela hotel Athenee Palace insotit de

socia sa, a fost atacat de o ceata de energumeni.
Guvernul IorgaArgetoianu a promis, bine inceles, sanetiuni exemplare". Policia nu a prins insa pe curajosii eroi cari

au atacat un b5.tr5.n strain si singuratec, lipsit de aparare.

Dar dac5. sancciunile" promise au limas doar pe hartie,
in schimb guvernul,
plin de decenca,
nu a permis publicarea atacului banditesc in ziarele din tars si nici transmisiunea
informaciei in str5.in5.tate.
*

Al XV-lea congres al
CONGRESUL DIN MAI 1933.
social-democraciei romane 4 manifestat pentru unitate, democratie si socialism.

A fost unul din cele mai frumoase, mai demne si mai serioase congrese, din cate au avut loc dupe primul r5.zboi mondial.

Tinut putin timp dupe biruinta hitlerismului in Germania,

30 Ianuarie 1933, congresul avea s5. se preocupe, in prim
rand, de problema miscarilor anarho- liitleriste dela not din taxa.
Deschis in sala Sindicatului Ziaristilor" din Capitals, sub
prezidencia autorului acestei lucrari, congresistii au examinat si
tuacia economics si politica, nationals si internationals, pentru
423

www.dacoromanica.ro

a . formula tactica mic4rii si .lozincile de lupta, impuse de

istorie.

Situatia generals era dominate la. acea epoca de doua fenomene.: criza economic, ,deslantuita in 1929 in Statele-Unite
ale Americii, extinsa in toata Europa dupa. 1930, si m4carea
contra-revolutionari, cu centrul in Germania.
Criza era fara precedent in istorie. Se punea chiar intrebarea data omenirea traia ultima criza, anuntatoare a prabusirii
capitalismului, sau era numai- o criza
Somajul' a 30 milioane de lucratori Si tehnicieni atesta
proportia crizei, fara remediu in regim capitalist
ce cuprinsese
Febra,
cu manifestatiuni de dements,
Germania, era al doilea fenomen ce domina situatia europeana
la acea epoca.
Rezolutia congresukii privitoare la situatia politica si economica, (redactata de dr. I. Horodniceanu) arata punctul de
vedere socialist si obiectivele de lupta : pentru democratie si contra

tendintelor .de ur5 soving si de reactiune obscurantisfa, pe de

o parte; afirmarea crezului revolutionar al socialismului, singurul
in masura sa elibereze omenirea de convulsiunile dureroase ale
pseudo civilizatiei capitaliste, pe de alts parte.
Rezolutia asupra situatiei politice si economice rezuma
situatia economice si politica din acea epoca.

Criza, care de patru ani zguduie economia mondiala, de

monstreaza pang la evidenta contrazicerile ce stau la baza sistemului capitalist si neputinta acestuia de-a asigura omenirii posibilitatile de existents si de desvoltare pacifica.
Distrugerea de bogatii, scaderea standardului de viata al
n asselor muncitoare, zeci de milioane de someri, mizeria si
primejdia unui nou razboi, sunt rezultatul desvoltarii extraordinare a fortelor de productiune sub regimul capitalist.
Capitalismul a pierdut, istoriceste, ratiunea de-a dainui si
socialismul se impune ca unica solutie in masura sa scoata
lumea din impas Si sa salveze civilizatia dela o prabusire catastrofala.
Falimentul capitalismului, evidentiat de criza, nu s'a tradus
in toate tarile, pe planul politic, printr'o deplasare a raportului
de forts in favoarea proletariatului. Paturile sociale, dezagre424
www.dacoromanica.ro

r,,rptvg

'

-al

p.

Conferinta interparlamontare socia istii, prezidata de C. Titel-Petrescu (Bucuresti 1931). Dela dreapta la stenga : Paul Loebe, presedintele Reichstagu ui german, vorbind Lotar Radaceanu ; Ion Mirescu presedinte e Partidu ui Socia Democrat Bu gar ; C. Ttel
Petrescu ; delegate grupului par amentar Sacra ist cehoslovac; Hie Moscovici (in spate, cu barbs) ; delegatul Belgian ; delegatu
Cehoslovac ; Winter, depute+ Cehoslovac ( in stenga delegatei Cehoslovace).

www.dacoromanica.ro

gate de criza, n'au venit sa intareasca pretutindeni frontul re4

volutionar.
In Germania, de pilda, clasa
de mijloc si masse maxi de
proletari, neatinse Inca de. propaganda si educatia socialists, s'au
lasat ademenite de parolele anticapitaliste ale demagogiei national-socialOilor si au ajutat sa
se instaleze la carma statului

fascismul, dusmanul de moarte

al democratiei si al socialismului.
Criza a slabit in multe
parti organizatiile muncitoresti,

atat din punct de vedere nume

ric cat si al mijloacelor materiale
de rezistenta.
Lipsa unei traditii democra
Dr. IL E HORODN CEAN
tice, adanc inraclacinata in popor,
si efectele nefaste ale sciziunii proletariatului, au inlesnit in un le
tari ofensiva contra revolutiei, iar in Germania, triumful ei.

Fascismul a devenit o primejdie iminenta pentru existent

si desvoltarea organizatiunilor de clasa ale proletariatului.

Lupta de aparare contra fascismului constitue obiectivul

principal al momentului. Ea a pus la ordinea zilei, ca nece
sitate imperative, unificarea pe scars internationals a intregului proletariat organize.
*

Romania, deli o taxa intarziata pe scara evolutiei capitaliste,

este, totusi, strans impletita cu economia capitalists mondiala, a
carei soarta in linii generale o impartaseste.
i viata economics a Romaniei este dominate de efectele
crizei.

Supraproductia mondiala din agriculture, cu prabusirea

preturilor cerealelor, a creat taranimii dela not o situatie din

cele mai precare.

Nepregatiti pentru conditiunile culturii intensive, lipsiti de
credit eftin, impovarati de datorii,
multiplicate prin dobanzi
425

www.dacoromanica.ro

camatarqti,
satenii notri nu pot suporta concurenta agriculturii intensive 1 mecanizate din alte taxi.
Criza a scazut enorm capacitatea de consum a massei taranesti.

Aceasta s'a repercutat asupra celor mai multe ramuri industriale, cari i-au restrans productia, concediind zeci de mii
de muncitori i functionari.
Diminuarea veniturilor tuturor categoriilor sociale a scazut

incasarile statului, care, in loc de all echilibra bugetul prin

reducerea cheltuelilor pentru armata i politie, a scazut lefurile
functionarilor 1 a taiat din cheltuelile pentru materiale, contribuind indirect la sporirea omajului i agravarea crizei.
Zeci i mii de omeri indura mizeria, sute de mii de existente se sbat in chinurile incertitudinii asupra soartei ce-i asteap ta

La not ca i aiurea, capitalitii nu cunosc alte mijloace pentru

combaterea, crizei, cleat concedierea i scaderea salariilor.

Acordul guvernului cu Geneva a infeodat complet politica tarii, capitalismului international.

Dezastrul economic este intretinut i agravat de-o atmosfera politica de fatarnicie i de falsificare sistematica a practicii constitutionale, pentru care poarta raspunderea, egala, toate
partidele politice burgheze.
In fata falimentului metodelor politice practicate de bur
ghezia noastra, Partidul Social-Democrat preconizeaza solutiunile
din programul sau imediat, ca singurele in masura sa asigure
paturilor muncitoare dela orase i dela sate un minimum de
buns stare.
In acest sens congresul, pe langa dezideratele formulate in
programul agrar, cere realizarea neintarziata a urmatoarelor
reforme :
I.
In domeniul politicii economise :
a) Nationalizarea minelor si a industriei de petrol, cu a

socierea la conducere a sindicatelor de lucratori, functionari si

ingineri si a reprezentantilor industriei consumatoare.
b) Punerea sub controlul riguros al statului, a cartelurilor i
trusturilor, atat in privinta precurilor cat si a administratiei.
c) Nationalizarea treptata a industriilor cu caracter de mo
nopol, incepand cu industria zaharului.
d) Punerea sub controlul Statului a comertului bane ar,
426

www.dacoromanica.ro

e) Nationalizarea societitilor de asigurare.

f) Lichidarea completa qi definitiva a tuturor datoriilor,
printr'o conversiune radicals, inspirata exclusiv din jnteresele
paturilor producatoare.

g) Anularea completi a datoriilor in cazurilc in care prin

recalcularea dobanzilor se constata ca, capitalul imprumutat a
fost achitat.
II.
Pe taramul legislatiei muncitorelti :

a) Reducerea orelor de lucru la patruzeci pe saptimana,

masura menita sa reduca omajul.
b) Asigurarea obligatorie impotriva lipsei de lucru.

c) lnterzicerea prin lege a inchiderii de uzine sau intreprinderi mai marl fara o prealabila cercetare a motivelor de
catre un organ alcatuit din reprezentanti ai Statului si ai organizatiunilor muncitoreti.
III.
In domeniul politicii externe cerem guvernului :
a) Aderarea sincera i sprijinirea efectiva a politicii de

pace i de dezarmare.
b) Stabilirea de relatiuni comerciale i.diplomatice cu Rusia Sovieticii.
*

Realizarea acestor reform; dintre cari unele dau statului

burghez o putere considerabila, reclama neaparat o cretere a
influentii politice a clasei muncitoare organizate asupra treburilor politice.
Aceasta nu o pot cuceri massele muncitoreti, decat prin
asigurarea liberfatilor politice i incetatenirea in viata politica

a tarii a metodelor democratice de guverninint.

De aceea Partidul Social-Democrat, reprezentantul interese-

lor permanente de class ale muncitorimii dela orae

si dela
datoriile sale de capetenie :
Lupta pentru cucerirea democratiei i apararea ei impotriva
asalturilor fascismului.
In tam noastra toate partidele burgheze sunt in fond reactionare, cocheteaza cu fascismul i antisemitismul i intrebu-

sate, considers

drept una din

inteaza parolele democratice, doar pentru inelarea masselor.

Istoria Partidului National-Taranesc care in opozitie a agitat

lozinci democratice indraznete, iar la guvern a instituit starea

4 2- 7

www.dacoromanica.ro

de asediu si intirzies .voit, modificarea legit electorate atesta

reactionarismul kcestui partid poptilar, dar burgbez.
Congresul partidului cere gut)ernultii sa depuna si' sa vo
teze, in sesiunea din toamna a parlamentultii, reforma 'eleCtotea cu suprimarea primei si mentinerea principiului democratic
al totalizarii voturilor pe tad.
Un abis desparte Partidul Social-Democrat, din punct de
vedere al telului final si al ideologiei, de.toate celelalte partide.
Ele reprezinta reactiunea si conservatorismul, pe cand Partidul Social-Democrat simbolizeaza democratia si desrobirea muttcii, prin socialism.

Congresul face un apel la intreaga muncitorime din tad

si la toti cetatenii cinstiti, sa vina sub steagul social-democra
tiei, ca prin organizare pe dram sindical si politic, sa faurim
instrumentul care sa lupte pentru desrobirea clasei muncitoare,
de sub jugul si anarhia capitalismului, prin realizarea socialis
mului.

Congresul adreseaza un salut lui M. Gh. Bujor, detinut

politic :
Reprezentantii organizatiilor Partidului Social Democrat

din toad tam, in momentul cand se intrunesc in

congres

general, azi 14 Mai 1933, gandul for se indreapta catre acel

ce de 14 ani, zace intemnicat pe nedrept la Doftana,
Mihai
care simbolizeaza martirajul si reprezinta aspirai
Gh. Bujor,
tiile de mai bine ale clasei muncitoare din Romania. Congresu
ii trimite un cald salut de imbarbatare, asigurandu-1 ca niciol
dad muncitorimea nu va inceta de-a lupta pentru elibera
rea lui.
Congresul tine, deasemenea, sa protesteze energic, ca si
altadata, impotriva detentiunii la care este supus un om con
damnat de-o Curte Martiala in timpuri turburi si deci fara jusi constatand totodad ca vinile ce i eau
decad obiectiva,
pus in sarcina lui Mihai Gh. Bujor au intrat de mutt in di
ferite decrete de amnistie, cere guvernului sa dispuna grabnica
lui eliberare, ca o satisfactie data clasei muncitoare si ca 0
slaba si drzie reparatie, pentru martirul cazut victims, in lupta
pentru triumful drepta'tii si socialismului.
cTraiasca M. Gh. Bujor>
428

www.dacoromanica.ro

Dupa Q luna,
la
restul pedepsii si eli)?erat.

Iunie,

1,3

Bujpr era amnestiat de

In fine, congresul protesteaza contra regimului hitlerist

instaurat in Germania.
Congresul Partidului Social-Democrat din Romania, intrunit la 14 Mai 1933, protesteaza impotriva teroarei barbare, pe
care regimul hitlerist a deslantuit-o in Germania in contra
organizatiilor muncitoresti, a cugetarii libere si a populatiei evreesti.

Regimul barbar instituit in Germania scoate aceasta taxa

din randurile statelor civilizate, ameninta prin contagiune re
intoarcerea la reactiune si la barbarie si.a altor state, fail
traditie democratica si este un permanent pericol pentru pacea
lumii.

Congresul Partidului Social-Democrat angajeaza muncito

rimes. de toate neamurile din Romania, in lupta social democratiei internationale, pentru demascarea si infierarea regimului
hitlerist si cere guvernului roman sa se opun5 la orice revizuire a tratatelor in folosul unui regim barbar, care este un
permanent pericol de razboi.
Congresul trimite salutul sau fratesc social,demperatiei
germane, astazi ingenunchiate de bandele fasciste si este convins ca social-democratia germana, care timp de o jumatate de
veac a fost indrumatoarea luptelor de class in toata lumea si
a format cugetarea internationala socialists, va putea lumina
massele populare germane, astazi ratacite si inselate, va reintrona democratia in Germania si va pasi, alaturi de social democratia internationala, pentru realizarea socialismului, care va
scapa pentru totdeauna omenirea de barbarie, de r5zboaie si de
exploatare.
Traiasca social-democratia germana>
Dupa discutiuni ample asupra : problemei agrare, a minorit5tilor etnice (reafirmandu se punctul de vedere fixat la

congresul anterior, din 1930), problema presei (cu organizarea

unei actiuni pentru inaptuirea press? zilnice), problema cartelurilor electorate, etc. congresul alege noul Comitet Executiv
in persoana urmatorilor militanti :
Ilie Moscovici, C.-Titel Petrescu, Ioan Flueras, Lotar Ra429

www.dacoromanica.ro

diceanu, Ilie Horodniceanu, Josef Jumarica, Romulus Dan, Roznovan Teodor, A. Bartalics, Francisc Bruder, Dr. Emil Wiszermeny, dr. Alexandru Lucian, Ion Mirescu, Josef Mayer, Eftimie Gherman.
Supleanti : S. Garboveanu, C. Bartha, Ludovic Magiary,
B. Brodnyanszky, C. Mehlferber.
Comisia de control : Petre Bernau, S. Leventer, Nicolae
Munteanu, Zaharia Rosenthal, Francisc Ujhely.
Supleanti : Miu Niculescu, Iosefina Bocea, Ion Caracanza.

Comisia de judecati : Teodor Iordachescu, S. Emil, V.

Brat f ale an u

Supleanti : Jordan lonescu, G. Radulescu, A. Braester.

ALEGERILE LEGISLATIVE DIN DECEMBRIE 1933.

Disolvarea G5rzii de fier". Nu trece mult dela congresul socialist si liberalii, chemati la carma tarii, disolva parlamentul
si fixeaza noi alegeri generale,
Decembrie 1933.
In prealabil, la 9 Decembrie 1933, disolva Garda-defier printr'un jurnal al Consiliului de minitri, motivat de
mijloacele de lupta conspirative si teroriste, adoptate de aceasta
grupare politics.
Prim ministru, I. G. Duca ; ministru de Interne, I. Inculet.
Alegerile au fost printre cele mai samavolnice din cate a
inregistrat istoria vietii politice la noi in tars.
Partidul Liberal, care a prezidat marile epoci de urgie din
istoria poporului roman, care a inscris in aceasta istorie, ma-

sacrele din Martie 1907 si 13 Decembrie 1918, era, in 1933,

acelas partid reactionar, care tie sa guverneze numai prin
teroare i nu poate tolera existenta, necum afirmarea unui
Partid Socialist.

In Basarabia teroarea a stapanit ca pe timpul Romano

vilor. Candidatii au fost arestati, iar propunatorii listelor socialiste impiedicati sa se prezinte in fata tribunalelor de judete,
pentru a depume candidaturile.
Cam acelasi arbitrar in Cadrilater, Ardeal, Bucovina si
Vechiul Regat.
Singur, contra tuturor, Partidul Social 'Democrat a eit din
lupta infrant, dar nu dezonorat. Nici o infrangere nu a sdruncinat, nicaeri, socialismul in misiunea lui de emancipare a
muncii umane.
430

www.dacoromanica.ro

Socialismul 9 trait nu pentru a cuceri victorii electorale

a trait i traete prin ideea sublima i de etetna
umanitate care-i sta la baza, care-i da ratiunea fiintei sale :
idealul desrobirii muncii umane,
ideal pentru care continua
efemere ; el

sa lupte cu toate riscurile i cu toate jertfele.

Invins in lupta electorala, socialismul ii propune ca lo
zinca cuvintele de imbarbatare ale lui K. Marx : Dad inteadevat am fost invini, nu ne ramane decat sa reluam lupta dela
capit.
Cateva zile dupa alegeri,
Asasinarea lui I. G. Duca.
29 Decembrie 1933,
eful guvernului e ucis pe peronul garii
Sinaia de cativa membri ai Garzii de fier, disolvata.
Nebunia fascisto-hitlerista, care contaminase spiritele la not

in Cara, a voit ca nationalistul i cretinul I. G. Duca sa fie

doborit in numele nationalismului-crestin, propavaduit cu arme
ucigae de adeptii lui Corneliu Zelea Codreanu.
Comitetul Executiv al Partidului Social-Democrat, examinand
situatia creata prin asasinarea sefului partidului i guvernului

liberal, a infierat asasinatul, <cea mai ticaloasi arms de lupta

a partidelor reactionare i a excrescentei lor, fascismul international. Comitetul constata insa ca. daca s'a putut ajunge
pans aci, raspunderea o poarta toate partidele de guvern5m5nt si toate guvernele, pentru c5 toate au tolerat misc5rile
fasciste antisemite, ba le-au incurajat in mod fati i le-au
subventionat din banii tariff, in timp ce omeurii i oamenii saraci sufereau de foame, fara nici un ajutor.
Desi cuprins de
Suspendarea ziarului Lumea Nou5".
emotie i de panics, guvernul liberal nu scapa prilejul ca sa se
napusteasca i asupra pasnicei misc5.ri socialiste.

partidului Lumea Noua"

este suspendat, pe
timp nelimitat, redactia sigilata si santinele de paza puse la

Oficiosul

usi. Dupa putin timp insa, se revine asupra masurii arbitrare

i ziarul isi reia aparitia, dupa trei saptamani.
Guvernul depune pe biroul Corpurilor Legiuitoare o noua
lege represiva,
adaogata la codul penal i la legea pentru
apararea linistii publice".
Miscarea socialists i-a formulat, cu aceasta ocazie, punctul
sau de vedere, printrlo declaratie, care a fost citita in Senat
de senatorul social-democrat Iosef Jumanca :
431

www.dacoromanica.ro

Prolectul de lege pentru .apararea ordinei de stat, adus

in desbaterea noastra de catre d-1 ministru al justiciei, este in
masura sa starneasca cele mai legitime. ingrijorari pentru soarta
libertatilor publice, si asa destul de restranse si calcate in picioare, in aceasta tars. Expunerea de motive" incearca sa ne
dovedeasca .ca el este un proiect de aparare a libertatii celor
multi si buni, impotriva unei infime minoritati care, prin doe,
trinele sale improvizate, prin lipsa de experienta si prin acciunea
de teroare pe care incearca s'o desfasoare, a urmarit desfiintarea
libertatilor cetatenesti si suprimarea institutiunilor constitutionale
care le garanteaza". Dar nici textul legii, care ingadue cele mai
largi si abuzive interpretari, nici mai ales guvernul care-1 pro,
pune si va fi chemat primul a-1 aplica, nu constituesc nici o

garancie, ca intriadevar legea aceasta va fi o lege de aparare

a libertatilor si nu o lege de ingradire sau sugrumare a lor. Clasa
muncitoare din Romania a avut prilejul sa invece dintr'o lunga
experienta, ca pretinsele legi de aparare a ordinei si masurilor

luate in legatura cu ele, nu s'au indreptat decat rareori si cu

prea putina vigoare, contra adevaratilor turburatori ai ordinei,
din tabara extremismului de dreapta, dar constituiau in schimb,
un binevenit pretext pentru a stanjeni activitatea Iegala si
panic a organizatiilor muncitoresti.
Partidul Social Democrat din Romania sta ferm pe plat,
forma socialismului democratic, considerand ca lupta de eman
cipare a clasei muncitoare se poate pregati si desfasura, in
modul cel mai eficace si sigur, pe baza democratiei. Partidul
Social-Democrat declara, deci, ca democratia trebue cucerit5 i
aparaii cu toate mijloacele cari corespund conceptiei de drept,
puterii si scopurilor clasei muncitoare. Consecvent cu acest
principiu, Partidul Social-Democrat recunoaste ca., atunci cand
este amenintata, democratia are dreptul si datoria de-a se apara

si ca numai aceia au dreptul de a se bucura de exercitiul libertatilor publice, cari recunosc si ei acest drept in mod ge
neral si nu urmaresc suprimarea prin violenta a adversarilor
de idei.

Dar pentruca o asemenea lege sal fie indrepticita din

pun t de vedere principial si utila din punct de vedere practic,
trebue sa existe doua condiciuni de importanta fundamental.:
In primul rand, regimul democrat trebue sa fie real si
aplicat cu strictete ;
432

www.dacoromanica.ro

In al doilea rand, puterea statului trebue 6, fie in mana

unei adevarate democratii.

;,0r, in Romania NU EXISTA SI WA EXISTAT NICIODATA UN REGIM POLITIC DEMOCRAT in adevaratul

inteles al cuvantului. Falificarea alegerilor, calcarea libertatilor
constitutionale, abuzul i bunul plac, au caracterizat totdeauna
regimul nostru politic i caracterizeaza, mai ales, pe cel de azi
care, incepand cu alegerile, a ridicat restrangerea tuturor
libertatilor constitutionale la un adev5tat principiu de guver.
namant,
Dac5, guvernul vrea sa is masuri contra anarhiei de
dreapta, legile actualmente existente ii dau posibilitatea s'o

faci cu deplin succes i in mod radical. Ar fi numai de dorit

ca guvernul sa dea dovada de destula energie i sinceritate,
pentru a face in adevar sa dispar5, aceasta anarhie i sa n'o
tolereze, as cum a fost tolerat5, atata vreme de toate guvernele.
In locul unei legi de aparare a unei democratii inexistente.
Partidul Social-Democrat cere o democratie reala, cu respectarea deplina a libertatilor i legilor, i in aceasta directie va
duce lupta, convins fiind ca astfel servete nu numai clasa
muncitoare i cauza socialists, dar i interesele bineintelese

ale tarii insai.

Declaratia specifics apoi ca Partidul Social-Democrat voteaza contra acestei legi.

COMPROMIS SI LUPTA. DE CLASA. -- Din pacate,

in opozitie cu tendinta spre intrantendinta spre reformism,
sigents lupta de clas& a inceput sa domine Partidul SocialDemocrat.

In prima perioada de clupa rizboi, Partidul Socialist, in

se mentinea pe linia teoretica
special cel din Vechiul Regat,
veche a luptei de clas& evitand orice contact cu celelalte partide politice.
Avand o ideologie proprie i un program distinct de
acel al celorlalte partide... 1 actiunea socialists era cu totul
independent&
Propunerile de colaborare la guvern 1 chiar efemerul cartel
electoral la alegeri erau considerate ca o tradare a principiilor
socialiste.
433

28

www.dacoromanica.ro

Majoritatea partidului condamna, pans si participarea la

organele de conducere ale institutiilor muncitoresti, infiintate pe
langa Ministerul Muncii (asigurarile sociale), dupa cum repudia
delegatiile la Biroul International al Munch.' dela Geneva, pentru

a nu sta alaturi de delegatii patronatului si ai Statului.

Treptat-treptat, .aceasta atitudine intransigents incepe sa
se mladieze.

Pe deoparte constiinta tot mai clara ea. Partidul SocialDemocrat e departe de-a cuceri puterea in tam noastra, pe de
alta parte spiritul dominant al social-democratiei din Ardeal (mai
mult democrat, cleat socialist) precum si preponderenta condu,
catorilor sindicatelor in forurile de conducere ale partidului,
imping spre compromi ul cu partidele sau gruparile zise de
st;inga i spre colaborarea cu guvernantii, pentru sa,lvarea in,
stitutiilor muncitoresti.
Colaborarea cu Partidul NationalPranesc in actiunea de
rasturnare a guvernului de reactiune liberal din 1928 si cartelul

electoral din acelas an necesare si oportune la acea dat5, au

deformat, cu timpul, lima tactics a PartIdului Social-Democrat
conducandu-1 la compromisuri... compromitatoare cu guvernantii.
Sub influenta militantilor din Con federatia Generals a Muncii,
in majoritate ardeleni si banateni, s'a trecut dela o atitudine

riguros intransigents, la o alta reformists si colaborationista cu

orice pret
*

TINERETUL. SOCIALIST
In zilele de 25 si 26 Septembrie 1 )33 are loc in Bucuresti
primul congres al Uniunii Tineretului Muncitor Socialist.
La congres a asistat ca delegat al Internationalei 'Tineretului Socialist I. Borsukoff (Bulgaria), facandu-se si afilierea la
I. T. S. In afar; de chestiunile educative si de revendicari economise, congresul

s'a ocupat de lupta contra rinboiului

si

contra fascismului.
Scurf istoric al Internationale; Tineretului Socialist.In 1900
i 1904, s'a incercat de doua on sa se grupeze intr'o Inter-

national5 organizatiile de tineri muncitori, cari existau in tarile

din Europa, cu un proletariat temeinic si de multa, vreme or

ganizat, Dar abia in 19J7, in orasul Stuttgart, din Germania,

intr'o conferinta special convocata, la care au participat dele,
434
www.dacoromanica.ro

gati din statele principale ale Europei, s'au pus bazele Internationalei Tineretului Socialist.

Conferinta din Stuttgart hotaraste ca cea mai de cape,

tenie sarcina a organizatiilor de tineret este educatia socialists

a tinerilor muncitori. Cel de al doilea congres international,
tinut la Copenhaga in 1910, ramane la acelas punct de vedere
programatic Pana la razboiul mondial din 1914, Internationala
tineretului nu-si schimba nimic din forma sicontinutul sail programatic. Izbucnirea razboiului mondial intrerupe putinta legaturilor internationale. Dar razboiul n'a distrus numai legaturile din tarile aflate in macel, ci a produs o sciziune in insasi
alcatuirea Internationalei. La conferinta internationale convocati
in 1915 la Berna, de catre tinerii socialisti elvetieni, nu participa decat delegati din tarile neutre. Conferinta tinuta aci rupe
cu hotaririle congreselor internationale anterioare si hotaraste
ca organizatiile de tineret trebue si duce lupta politica independents, fail sa tie socoteala de hotaririle partidelor socialiste
si ale organizatiilor sindicale adulte. Deciziunile acestea au fost
punctul de plecare al sciziunii inlauntrul lnternationalei Tine-

retului. In 1919, federatiile de tineret, cari faceau parte din

Internationale, s'au mentinut pe terenul hotaririlor dela Berna
si esind din Internationale, au constituit nucleul Internationalei
Tineretului Comunist. 0 parte din federatiile de tineret socialist din Suedia, Danemarca, Belgia, Olanda, Germania, Planta
si Ungaria, au alcatuit o noua Internationale, in 1921, cu sediul
la Amsterdam, Organizatiile austriace cele din Cehoslovacia, o
parte din tineretul german, francez si american s'au constituit
la Viena in Februarie 1921, intro alts Internationale. Programele acestor doua Internationale difereau foarte putin. Prima
sustinea un program ce urmarea, in principal, educatiunea general's; a tineretului ; cea de a doua, unul de educatie politica'.
In August 1922, printr'o conferinta tinuta la Salzburg, cu delegati ai ambelor Internationale, se hotaraste fuziunea lor, care
se realizeaza definitiv in congresul tinut in 1923, la Hamburg.
Aci, programul stabilit tnglobeaza trei marl domenii de activitate socialists : educatia socialist& protectia economics a +-angrului muncitor si lupta impotriva razboiului.
Fe eratiile a iliate Internation lei se ocupa in deosebi cu
edu a is m mbrilor 1 r, iar lupta politica i e onomica este diri
jata d partid i sindicate si de o gan zatiil for intern tionale.
35

www.dacoromanica.ro

Iata punctele programatice ale acestei Internationale :

Internationala Tineretului Socialist considers ca una dintre
cele mai fundamentals sarcini ale ei, sa incurajeze toate sfortarile pentru ameliorarea situatiunii economise a tineretului muncitor, aceasta fund una din conditiile de temelie, pentru posibilitatile de desvoltare ale puterilor fizice, intelectuale si morale
ale tanarului proletar. Ea mai considers absolut indispensabila
educatia in spirit internationalist a tanarului muncitor, pentruca,

patruns de necesitatea pacii, sa participe activ in lupta clasei

proletare impotriva nebuniei unui nou masacru intre popoare.
Internationala Tineretului Socialist mai socotete indispensabila
educatiunea politica a tinerei generatii a clasei muncitoare,
pentruca, in felul acesta, sa se formeze barbati i femei pregatiti pentru societatea socialists.
Pornind de la aceste trei considerente, Internationala tineretului socialist isi fixeaza programul si pe teren economic, cultural, politic i anti-razboinic.
I.

Lupta

economics.

Desi toate reformele din pe-

rioada societatii burgheze nu pot fi cleat incomplete i desi

tim ca emanciparea definitive a tanarului lucrator nu va fi

posibila decat atunci sand clasa muncitoare, in intregimea ei,
se va elibera din lanturile capitalismului, totui trebue sa facem
tot ce e posibil, pentruca sa micoram mizeria economics a. tanarului lucrator.
Deaceea activitatea organizatiunilor de tineret muncitor
trebue sa consiste in urmatoarele:

1. Sa face ca tineretul muncitor sa paraseasca orice indiferenta fats de chestiunile economise i sa inteleaga situatiunea

pe care el o are. in procesul de productie.

2. Tineretul muncitor sa inteleaga ca el trebue sa faca

parte din organizatiile sindicale, sa indemne organizatiile sindicale sa face propaganda pentru organizatiile de tineret i sa
lupte pentru revendicarile speciale ale tineretului.
3. Sa participe la manifestatiile i actiunile muncitorilor adulti.

Facand aceasta munca de clarificare economics i luptand

pe terenul economic, organizatiunile de tineri muncitori nu
sunt numai folositoare tineretului, dar ele creaza in felul acesta,
printr'o munci neintrerupta de pioneri, conditiunile cari vor
face posibila transformarea economiei capitaliste, cladita pe
436

www.dacoromanica.ro

anarhie si pe setea de castig, in economia organizata socialists.

Aceasta activitate a organizatiilor de tineret nu poatel avea

o victorie durabila, decat dad. se exercita in contact strans
cu partidele proletare si cu sindicatele muncitoresti,
II.

Sarcinile

culturale ale organizatiilor de tineret.

Miscarea muncitoreasea nu este numai o miscare econo,

mica si politica, ci si una cultura15. Acest ultim carat
ter trebue sa reiasa mai in evidenta, in organizatiile ti.neretului socialist. Ele trebue sa nazulasca din ce in mai
mult, pentruca sa lupte impotriva culturii burgheze, cu trasatura sa individualists si anti - socials si trebue sa stabileasca
inlauntrul organizatiilor ei un inceput de viatS colectiv5, la
care sa fie interesat fiecare tanar. De aceea tineretul souncitor socialist,- alaturi cu munca depusa pentru transformarea
fundamentals a societatii, trebue sa poarte grija si a transformarii lui, individuale. Lupta impotriva alcoolului si a fumatu,
lui, ca si impotriva literaturii rele si a filmelor daunatoare,
cste un punct principal din programul cultural al organizatiilor
de tineret. Toate manifest5.rile sportive, literare, politice, etc.,
trebue sa aibe drept scop ca sa pregateasea pe tanarul muncitor, pentru nobilele sarcini ale clasei proletare. Sfortarile pentru
culture trebue sa formeze o buns parte din lupta de class.
Scopul educatiei politice este de-a
Ill. Educatia politicS.
forma proletari constienti, capabili de a se pune in slujba

luptei de class proletara, pentru scopurile socialismului si capabili sa vada in unitatea internationals" a clasei muncitoare
conditia de capetenie a victoriei. Educatia teoretica in spiritul
principiilor socialismului stiintific trebue sa se face prin discutii,
conferinte si cursuri. Munca de educatie politica va avea succes
cu atat mai mare, cu cat se va raporta educatia teoretica la
evenimentele politice zilnice si la luptele purtate de organizatiile
muncitoresti adulte. In principiu, ar trebui ca aceste relatii de
fiecare zi sa fie punctul de plecare pentru introducerea tinere,
tului muncitor in cunoasterea socialismului stiintific. Organiza,

Ole de tineret trebue sa participe, in masura puterilor lor, la

activitatea organizatiilor adulte, pentruca o asemenea colaborare
practice constitue un element de capetenie in formarea vointei
tanarului lucrator.
437

www.dacoromanica.ro

IV. Lupta impotriva razboiului.

Orice razboi este o
adeyarata catastrofa pentru clasa muncitoare, fiindca ea trebue
sa dea contributia cei mai mare de singe i de sacrificii,
pentruca prin razboi, exploatarea lucraforului devine mai mare
iar

libertatile

lui

politice,

mai

amenintate.

Din

aceasta

pricing, de multi vreme proletariatul duce o lupta permanent4

impotriva razboiului i a militarismului. Tan5.rul muncitor este
cea dintai victims a razboiului. Deaceea organizatiile de tineret
sunt mai interesate in lupta contra lui. Militarismul smulge pe
cei mai s5.natoi tineri, le furs cei mai frumoi ani din viata
lor, ii despoaie de cel din urma sentiment omenesc i li obliga
la o supunere oarba si Fara margini. Din aceasta pricing, Internationala Tineretului Socialist este hotarita sa lupte, din toate
puterile sale, impotriva razboiului i a militarismului. Ea considers ca tefuzul de-a face serviciu militar, de esenta anarhista,
nu este un mijloc propriu, pentru a combate militarismul. Ea
considers ca un mijloc mai eficace, de lupta impotriva militarismului, este clarificarea tinerilor, inainte de a imbrica straele
militare i chiar atunci cand sunt in cazarma, asupra rostului
militarismului i a grozaviei razboiului.
Deaceea Internationala Tineretului Socialist obliga toate
organizatiile cari-i sunt afiliate sa faca educatia tineretului
muncitor, in spiritul socialismului international -i al solidarit5tii

proletare, pentruca in felul acesta sa dispara atmosfera creati

intre popoare de catre nationalisti i pentruca in felul acesta
sa se stabileasca una din conditiile fundamentale de lurta, impotriva razboiului. Organizatiile afiliate Internationalei Tineretului Socialist sunt obligate sa lupte pentru a impiedica fazboiul,
iar dac5. el totui izbucnete, sa lupte pentru o cat mai rapids
a lui terminare.
Concluziuni.Micarea tineretului socialist este o parte din
micarea proletariatului socialist. Organizatiile de tineret nu
pot inlocui nici partidul, nici sindicatele, nici cooperativele.

Fars ajutorul acestora, organizatiile tineretului muncitor sunt

lipsite de ajutorul tovarailor for naturali, fiindca soarta tineretului muncitor este indisolubil legata de soarta clasei muncitoare.

Internationala Tineretului Socialist este de pat-ere ca orga-

nizatiile de tineret muncitor sa stea in prima linie a micarii

educative, in care tan5.rul lucrator trebue sa fie educat, dupa
438
www.dacoromanica.ro

varsta, sexul i calitatile sale psihologice, in spiritul conceptiilor

socialiste. Internationala Tineretului Socialist

socotqte ca cel

dintai rost al-- ei este sa destepte, in tineretul muncitor de pre,

tutindeni, entuziasmul pentru idealul socialist i sa creasca generatii de lucratori pentru clasa proletara".

In cursul a 30 de ani de activitate, Uni_nile Tineretului

Socialist au formulat i luptat pentru urmatorul program minim
de revendicari economice:
Internationala Sindicala, Internationala Tinerimii Socialiste
i Internationala Muncitoare Socialists au hota..rit si lupte laolalta,
pentru realizarea -urmatoarelor revendicki minime, necesare protejarii tineretului muncitor :

1. Sa se interzia orice munca salarizata copiilor, cani n'au

Implinit Inca varsta de 14 ani.
2. Frecventarea obligatorie a scolii primare pans 171.rsta
de admitere la munca salarizata.
3. Si se introduce un invirimant complimentar, obligator,
profesional, pe care tanarul muncitor sa-1 urmeze, pang la varsta
de 18 ani.
Munca saptamanala sa fie de 48 ore, cuprinzand i
timpul necesar pentru invitamantul profesional.
6. Repauzul s'apt5manal sa. inceapa Sambata, la pranz.
7. Interzicerea muncii de noapte pentru muncitorul adolescent.

8. 0 vacant platita, de minimum 3 saptamani, pentru

tanarul muncitor care are mai putin de [6 ani i de 2 64361marli pentru cei Intre 16 si 18 ani.
9. Sa se extind5 si asupra omerilor din randui tineretului muncitor masurile de prevedere i de ajutor, in cazuri de
omaj.

10. Desivgrsirea profesional5 a tineretului sa fie reglemontata de acord cu organizatiunile muncitoreti.

Organizatiunile internationale mai sus citate invite toate
federatiile nationale afiliate sa is urmatoarele masuri de propaganda si de punere in aplicare a revendicarilor de mai sus :
1. S5. se stabileasca un program minim, pentru fiecare uniune de tineret, pe baza revendicarilor enumerate mai sus.
2. Si lupte pentruca acest program sa fie integrat in propaganda i politica socials a sindicatelor.
439

www.dacoromanica.ro

3. Si aduca la cunotinta publicului aceste revendicari,

prin presa muncitoreasca, intruniri si manifestatiuni de strada.
4. Si atraga atentiunea fractiunilor parlamentare socialite,
pentruca sa vegheze asupra legilor cari se refers la revendicarile enumerate mai sus si
a) 0 varsta minima pentru admiterea copiilor ca ucenici
in fabrica.
b) Oprirea muncii de noapte pentru tineret.
c) 0 varsta minima pentru admiterea copiilor in munca
din porturi, in muncile agricole si controlul for medical.
Parte din aceste revendicari au fost cucerite,
in deosebi
dupi primul razboi mondial,-- si la -not in taxa, datorita miscarii socialiste (care cuprindea i organizatiile de tineret).
Comitetul tineretului socialist roman a fost desemnat in
persoana urmatorilor militanti : Ion Bazga, Boca Florea, Kisa
Alexandru, N. N. Marian, Hornstein-Cernauti, Stanconi-Nadrag, Podrayschi-Petrila si Fr. Gros-Timisoara. Supleanti : Ste-

fan Dumitru, Nicolae Radut (ambii din Bucureti) i Mihail

Doboi-Lupeni.

RELUAREA, RAPORTURILOR CU RUSIA SOVIETICA.

.

Cu incepere dela 9 Iunie

1934, se reiau raporturile diplomatice cu U.R.S.S.

Era aceasta o dorinta a mis-

cartii socialiste dela not din tail,

pentru infaptuirea careia luptase
ani dearandul.
Normalizarea relatiilor &a pecetluit la Geneva, cu toate statele
Micii-Intelegeri (Cehoslovacia, Jugoslavia si Romania) . Drept rezujtat
al acestei conventiuni, carile Midi,
Intelegeri si Rusia isi garantau,
reciproc, deplina suveranitate si
abtinerea dela orice amestec, direct
sau indirect, in afacerile_ interne
,i in desvoltarea fiecareia dintre
I. V. STALIN

ele

440
www.dacoromanica.ro

Pentru miscarea socialists romans, normalizarea raportu-

rilor politice cu Rusia Sovietica nu era suficienta.

Ea incepe o campanie pentru reluarea si a raporturilor
comerciale si economice, ca un corolar al relatiilor diplomatice.
Vecinatarea cu Rusia a prezentat intotdeauna avantagii
de schimburi directe de marfuri pentru ambele tari.
Daca s'ar fi infaptuit Inca din 1919.1920 normalizarea
raporturilor economice si politice, asa cum cerea si Rusia Sovietica si miscarea socialists din Romania (atunci cand U.R.S.S.
cerea tuturor statelor recunoasterea de jure a noului sau regim),
poate ca Romania ar fi evitat, in buns parte, criza
economica prin care a trecut dupa 1930.
.

Prilejul a fost folosit de miscarea socialists dela not din

Cara, ca sa ceara conducerii dela Moscova normalizarea raporturilor si cu miscarea socialists internationa15.
U.R.S.S. semnase la acea epoca pacte de neagresiune cu
mai toate guvernele burgheze,
inclusiv cele fasciste. Curand
dupa aceea, ea sla incadrat si in Societatea Natiunilor (Septembrie 1934).
Ceeace era posibil cu adversarii politici,
intrebau socialistii nostri,
sa nu fie posibil cu fratii de suferinta si de
nazuinti, de cari erau legati prin lupte comune, duse timp de
-decenii, pentru triumful aceluias ideal social ?
i daca desbinarea clasei muncitoare internationale, a
dus la biruinta fascismului si hitlerismului in Europa, o
reconstituire a unitatii muncitorimii ar fi dus, sigur, la infr'angerea curentelor reactionare si triumful democratiei socialiste ?

Iata lozincile de lupta ale muncitorimii romane, atunci

cand ea continua campania pentru reluarea rekatiilor integrale
cu U.R.S.S.

PACT DE NEAGRESIUNE CU COMUNI*TII?

Partidul Social-Democrat a crezut, in primavara anului 1936, ca va
putea cadea de acord cu comunistii, in stabilirea unui pact
de neagresiune.
Tot combatand metodele de lupta ale comunismului, social-democratia nu a incetat o clips, in toata activitatea poll441

www.dacoromanica.ro

tied*, de a condamna Campania anti-comunista, instigate de gu--

verne si de elementele reactionare pehtru a ascunde polieica

dictatoria15., cu tendinte fasciste a clasei conducatoare.
Sinceritatea si lealitatea sociandemocratilor nu puteau fi
intelese si admise insa de gruparea comunista, care activa clan-

destin la not in tali.

Credincios principiilor sale, Partidul Social-Democrat a dus

si mai departe munca sa de unificare a clasei muncitoare din

Romania, in cadrele partidului politic si a organizatiilor sindicale.

Se ca, cu aceasta ocazie, urmatorul comunicat :

Comisia Executiv5. a Partidului Social-Democrat, luand in
discutiune propunerile de front unic, venite dela Liga Muncii,

Ajutorul Rosu si Comitetul National Antifascist ;

ConstatI ca, pentru prima data, aceste organizatii renunta
la limbajul for provocator si calomnios, si fac propunerile intr'un limbaj corect, care merits un raspuns ;
Mai constata c5, tot pentru prima data, aceste organizatii
renunta Ta propunerile for provocatoare si irealizabile, punandu-se pe terenul apar5rii democratiei, a liberfatilor cefatenepi
si a nevoilor imediate ale clasei muncitoare ;
Constata cu bucurie evolutia acestor organizatii, care, data

se va mentine, va permite pentru viitor o apropiere a organizatiilor muncitoresti invrajbite astazi, ceeace va intari mutt
forta de aparare si de lupta a clasei muncitoare din Romania.
Comisia Executiv5. a Partidului Social-Democrat considers

insa ca tratativele cu aceste organizatii sunt lipsite de seriozi,

tate si nu pot duce la vreun rezultat, atata vreme cat dela
aceste tratative lipseste partidul politic care le inspire si care,
pe deasupra tratativelor si intelegerilor, isi pastreaza mana
libera.

Partidul Social-Democrat nu poate duce tratative si iscali

intelegeri cu organizatii anexe, cu reprezentanti anonimi, cari
prezinta propuneri neisealite, ci intelege sa duce tratativele numai direct dela partid la partid, cu conducerea responsabili
a Partidului Comunist, data acest partid a facut aceeasi evolutie, pe care au facut-o unele partide comuniste din strainatate, adica dace Partidul Comunist din Romania, intelege sa se
puny pe terenul legalitatii i al democratiei.
442

www.dacoromanica.ro

Partidul Social-Democrat din Romania, dQrnic de-a da

cat mai grabnic clasei mpncitoare un instrument puternic de
ap5.rare in imprejurarile grele de astazi, asteapta raspunsul
direct si cinstit al Partidului Comunist, pentru incheerea unui
pact de neagresiune i intelegere intre partidele muncitoresti,
cel putin asa cum Statul comunist rus, ajuns la intelegerea
realitatilor, a incheiat un pact de neagresiune si de intelegere
chiar cu State le burgheze-capitaliste.
Comisia Executive a Partidului Social -Democrat considers

ca numai astfel se va putea ajunge la o apropiere leala intre

fractiuni si in cele din urma la unitatea deplina, pe care o
doreste Partidul Social-Democrat".

LUPTA PENTRU PACE.

Actiunea Reuniunii Universale pentru Pace (R.U.P.).
Dupa pacea dela Versailles si mai ales dupe ascensiunea la
putere a fascismului in Italia si hitlerismului in Germania, in
Europa se constituesc, treptat- treptat, doua grupari de popoare,
antagoniste :

deoparte gruparea statelor inving5toare in razboiul din

1914,1918, coalizate in vederea mentinerii starii de drept 1
de fapt castigate ;
de cealalta parte gruparea statelor invinse,
la care s'a aliat
si Italia, fascists si imperialists, 1 nemultumite de tratatele de
pace si cari urmareau revizuirea for si, prin aceasta, revizuirea
granitelor, astfel cum fusesera fixate.
Tratatele din 1919 pusesera capat razboiului. Ele n'au
stabilit insa, nici dezarmarea general5 i nici pacea definitivi
intre popoare. Pacea din ultimele doua decenii dup5. 1919, nu
a fost decat un armisfitiu.
Miscarea socialists internationals a facut toate sfortarile
pentru reusita conferintei dezarm5rii,
prezidati de insusi Henderson, seful Partidului Muncitoresc din Anglia.
Fortele capitaliste, pe de-o parte, fortele revizioniste, pe
de alts parte, interesate in mentiherea inarmarilor, erau
prea puternice, insa, pentru a nu invinge fortele dezarmarii si

ale pacii definitive.

Fate de insuccesul politicii socialiste de pace, miscarea mun,
443

www.dacoromanica.ro

citoreasc5. international. a adoptat o atitudine noua L aceea a

sprijinirii acciunii pentru apararea nationali.
Tot propagand ideea de pace, internationala Socialists 1
sectiunile socialiste, nationale,
membre ale organizatiei inter nationale,
au adoptat ideea, pe care i-o insuise i comu-

nismul rus, de-a sprijini actiunea Societatii Natiunilor pentru

securitatea colectiv5, ca i actiunea de inarmare a statelor democrate, cari urmareau mentinerea
Ar fi un nou sens, stria Karl Kautsky in Neuer
Vorwaerts" din 13 Octombrie 1935, ca carile democratice sa
dezarmeze singure, pe cand cele nedemocratice sa se inarmeze
pana'n dinti. Inarmarea este singura posibilitate de-a mentine
pacea in mod durabil".
Partidele socialiste de pretutindeni mai propagau masselor
in caz de-o noua conflagratie, ideea folosirii haopopulare,
-tice de razboi, pentru a cuceri puterea i instaura o ordine
noua, socialist5.
Paralel cu actiunea micarii socialiste internationale pentru

is natere in 1936,

la apelul pacifistului englez lord

o organizatie noua, denumita : Reuniunea Universals
pentru Pace (R.U.P.), careia ii dau adeziunea, nu numai perso,
nalitatile cele mai marcante din lumea politics, tiintifica si literary din Europa, dar si massele muncitoare de pretutindeni.
Apelul lordului Cecil e contrasemnat de : Ed. Bene, Ed.
pace,
Cecil,

Heriot, Louis de Brouckere, Major Attlee,

I. W. Albarda,

Gandhi, Leon Jouhaux, Thomas Mann, H. La Fontaine, Sir

Norman Angell, Manuel Azana, Arhiepiscopul din York, Pierre
Cot, Ossorior, Y. Gallardo, Profesorii Ruyssen, Victor Basch,

Langevin, Rivet, Romain Rolland, Marcel Cachin, Pastorul

Jezequel, Ph. N. Baker, etc.
Raspunzand voincei de pace a poporului nostru, s'a cone
stituit i la not in tara o organizatie afiliata la R.U.P., avand
un comitet national cu urmatoarea compunere :
Preedinte de onoare: N. Titulescu. PreFdirlte activ: dr.
N. Lupu. Vice presedinti: Gr. N. Filipescu, prof. C. RadulescuMotru, Petre Groza. Secretari generali: Izabela Sadoveanu,
Victor Eftimiu. Casier: I. Hudica.
Membri : Mihail Sadoveanu, membru al Academiei Romane;

I. Raducanu, fost ministru; Sever Bocu, fost ministru ; Gr.

444
www.dacoromanica.ro

Trancu-Iasi, fost ministru; Em. Socor, directorul ziarului Zorile";

Em. Serghie, directorul Teatrului National din Iasi; general

Gabriel Negrei; Mihail Ralea, prof. universitar; Gh. Grigorovici,
fost senator; Petre Andrei, fost ministru; C.-Titel Petrescu,
vice-prqedintele Partidului Social-Democrat; Victor Jinga; prof.

D. Radulescu; D. P. Mazilu, fost secretar general; Grigore

Cazacliu, fost vice-presedinte al Camerei; Demostene Botez, ziarist, fost deputat ; Tudor Teodorescu-Braniste, ziarist, fost de-

putat; Eugen Zamfirolu, fost prefect, fost deputat; I. Clopotel,

ziarist ; Octav Livezeanu, ziarist; Cristel Ceausoglu, fost deputat;

Alexandru Calota, fost deputat; dr. C. Parhon, prof. univ.; I.

Flueras, fost deputat; Lotar Radaceanu, fost deputat; Ilie Lazar,
fost deputat; C. Leanca, deputat; Al. Mats, avocat, fost deputat; Geo Bogza, ziarist; Preot Aurel Reu; G. Ciprian, scriitor
si societar la Teatrul National; V. V. Stanciu, avocat, fost deputat k Elena Meissner, profesoara ; Octav Botez, prof. univ. ;
Alfons Herovanu, avocat; Ella Negruzzi, avocat; C. L. Valceanu,
ziarist; C. Carcali, avocat, presedintele Federatiei muncitorilor
referisti; Onofrei Lunguleac, fost deputat ; Stefan Niculescu,
presedintele Uniunii sindicatelor ceferiste; Marin Ionescu si M.
Avramescu, muncitori.
Socialistii dau adeziunea acestei organizatii, ce ducea o ac
ciune pentru pace, paralela cu aceea a intregii miscari muncitoresti.
La congresul sindicatelor muncitorilor ceferisti, tinut la
Brasov in Septembrie 1938, rezolutia de inchidere a desbaterilor
se ocupa de aceasta problems :

Congresul constata ca pericolul de razboi este destul de

apropiat, datorita uneltirilor blocului statelor fascisto-revizioniste

si prin aceasta independenta nationals i libertatea noastra,

ca popor, este amenintata.
Fata de aceste mari pericole cari ne ameninta, congresul
sindicatelor c. f. r. hotar4te mobilizarea intregii masse ceferiste, in lupta contra pericolului de fascism si razboi".
Iar Lumea Noua", oficiosul partidului, scrie :
Fascismul-revizionist al d-lor Hitler si Mussolini ameninta
hotarele statornicite dupa razboi si, prin aceasta, insasi fiinta,
a pacii din Europa. Acestui fascism
si asa destul de debila,
agresiv si rizboinic trebue raspuns in ziva de 1 Decembrie. Nu
445

www.dacoromanica.ro

este deajuns sa se insire fraze frumoase despre vesnicia hotarelor noastre. Trebue aratat in acelas timp si modul cum aceste
hotare si, implicit, pacea pot fi salvate si puse la adapost".
La congresul International al R. U. P.-ului ce a avut
loc la Bruxelles intre 4.7 Septembrie 1938, is parte o comisie numeroas5. m-uncitoreasca (peste 1.000 delegati dim toata
lumea), adoptand o rezolutie din care extragem cateva pasagii :
I. In ceeace priveste raporturile economise intre popoare,
comisiunea exprima dorinta de a vedea reupindu-se o conferinta economics mondiaI5, insarcinata sa reguleze, definitiv,
chestiunea materiilor prime i distributia lor, echitabila, intre
toate natiunile, deasemenea si chestiunea monetara, pentru a se
ajunge la stabilizarea monedelor nacionale.
II. In ceeace priveste armamentele, comisiunea socoate
indispensabil suprimarea definitive a posibilitatilor de profit

pentru fabricantii de arme si munitiuni. Una din primele masuri pe care o preconizam cu insistenta pentru a fi realizata
de catre toate natiunile este nationalizarea industriilor de
razboi.

III. Comisiunea socoate "ta unul din mijloacele de apropiere a popoarelor si in donsecinta de stabilire a psacii universale, consta in adaptarea unei limbi internationale. Comisiunea propune predarea in toate scolile din toate tarile a Urnbii esperanto.
IV. In ceeace priveste modul prin care vom putea purta,
in mijlocul masselor, ideea pacii, trebue avuta in vedere educatia copiilor, care trebue si fie facuta, intr'un spirit de fratietate intre popoare. Miscarea sindicala este gata sa dea cea
mai mare atentie acestei chestiunI, aducand concursul ei eficace,
in special prin presa sa profesionala si sindicala.
V. Comisiunea socoate ca R. U. P.,u1 nu trebue sa se
limiteze la propaganda, ci trebue din potriva sa intrebuinteze
toate. mijloacele care ar putea permite desvoltarea unei actiuni
sustinute. Ooraisiunea- sindicala socoate ca in aceasta actiune

trebue sa se accentueze asupra necesitatii luptei pentru apararea democr tiei.

VI. In ceeace priveste Societatea Natiunilor i adunarile sale
deliberative, cOmisiunea socoate ca ar trebui aduse modificari
profunde in numirea si compozitia delegatiilor nationale, sin aa
446
www.dacoromanica.ro

fel incat acestea sal nu mai fie expresiunea opiniei guvernelor,

ci a voincii liber exprimata a popoarelor in intregime.
*

AL XVI-lea CONGRES DIN APRILIE 1936.

In sala
-oGib din Capita la, s'a tinut, in zilele de 5.7 Aprilie 1936,
al XVI-lea congres al Partidului Social-Democrat sub presedincia

lui C. Titel-Petrescu.
La ordinea zilei :
1. Social-democratia si problemele politics i economice.
Raportor : Gh. Grigorovici.
2. Politica externs. Raportor : C. Titel-Petrescu.
3. Organizarea partidului. Raportor : Lotar Riclaceanu.
4. Gazeta zilnica. Raportor: Teodor Roznovanu.
Ultimii trei ani ce se scursesera dela al XV-lea congres
din Mai 1933 au constituit una din cele mai grele perioade prin
care a avut sal treaca socialismul roman dela unificarea infiptuita in 1925.
Repercusiunile dezastruoase ale crizei economice sguduise
din temelii regimul capitalist. Numarul someurilor crescuse in
tam noastra. la 300.000,
dupa datele Confederatiei generale
a Muncii, cifra enorma fatal de numarul salariatilor din industrii, la acea epoca (aproximativ 800.000).
La mizeria si teroarea internal, se adauga doua imprejurari de ordin politic, cari au influentat in mod defavorabil
desvoltarea miscarii socialiste, atat la noi, cat si pretutindeni,
aiurea :

1. Intarirea hitlerismului in Germania, venit la putere la

30 Ianuarie 1933 cu corolarul sau : disolvarea miscarii socialdemocrate si repercusiunile in celelalte state : in Austria in,
frangerea social democratiei pe baricadele Vienei si instaurarea
dictaturii lui Dolfuss, pe cadavrele eroilor luptatori pentru liaceasta pe plan extern.
bertate ;
Pe plan intern :
2 Revenirea la putere a liberalilor,
cel mai reactionar
partid fatal de miscarea socialista, inteo atmosfera europeana
infectata d fascism. lntr un asemenea mediu intern, s consti
tue pe de o parte. fuziunea Goga Cuza, pe d alta parte s
447

www.dacoromanica.ro

legalizeaza Garda de fier, disolvata,

in partidul Totul
pentru taxa, sub conducerea fatisa a partidului al carui sef
fusese asasinat cu trei ani mai inainte, de aceeasi partizani fanatici ai hitlerismului in Romania.

In cursul acestei perioade, si anume in 1935, se produsese si o schimbare in tactica comunista. Internationala Comunista, pans atunci adversary ireductibila a oricarei actiuni
comune cu partidele democratice ale taranimii si micii burghezii, lanseaza formula Frontului popular" i parola luptei
contra fascismului si pentru democratie.

In taxa la noi o asemenea alianta, cu comunistii, era cu

neputinta de infaptuit, Partidul Comunist fund scos in afara
de lege.

Pentru aceste motive, miscarea socialists a activat pentru

injghebarea unei aliante cu partidele legale si democrate.
Concentrarea tuturor fortelor democrate se impune Cu
atat mai mult miscarii noastre socialiste, cu cat experienta tarilor europene arata ca numai unirea acestor forte asigura victoria lor.
Daca in Germania massele muncitoresti si partidele democrate nu ar fi fost divizate, Hitler nu ar fi putut ajunge
,
la putere.
In statele nordice,
Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda,
social-democratia guverna gratie aliantei at partidele
democrate.

La noi in taxa nu s'a reusit insa sa se infaptuiasca aceasta

a fortelor democrate. Zadarnice au fost tratativele cu
national-taranistii, dupi cum fara efect au ramas discutiile
chiar cu gruparea radical-taranista a lui Gr. Iunian.
Congresul a desbatut pe larg aceasta problems si altele,
unire

votand rezolutii :
a) pentru ap5rarea democratiei, de acord cu partidele de

stanga, daci se poate ; fara ele, singuri, cu programul si militantii socialisti, daca nu se poate altfel ;
b) pentru securitatea colectivii,
pe plan extern,
asistenta mutuala, dezarmarea, cooperatia economics, asociatia
europeana a resurselor de credit, de munci, unite cu vointa
popoarelor de pace si prosperitate ;
pentru desfiintarea cenzurii 0 stirii de asediu ;
d) pentru detinutii politici ;
c)

448

www.dacoromanica.ro

pentru aparitia tilnici a oficiosului fiLumea Nouii"

f) pentru centralizarea intregii miscari culturale 0 sportive, in Institutul muncitoresc de educatie si sport din Roe)

mania

(I. M. S. E. R ).

La acest congres se anuntase si Louis de Brouckere, pre,

sedintele Internationalei socialiste (fost ministru belgian). Isi
manifestase dorinta de a veni in tars, ca raspuns la invita
tia Partidului Social-Democrat.

In ultimul moment fiind impiedicat de evenimentele ex

terne ce se precipitau, trimite urmatoarea scrisoare pe care o
redam in textul ei integral, din ea reesind previziunea razboiului iminent si grija socialismului international de-a concentra toate fortele democrate pentru a mentine pacea :
<Scumpi camarazi,

Regret foarte mult ca -mi este imposibil de-a lua parte la

desbaterile congresului vostru, asa cum aveam in gand Chestiuni urgente ma mon la Bruxelles si impotnva tuturor incercarilor Internationalei Muncitoare Socialists, nu mi va fi cu
putinta de a' gasi un alt camarad, care sa alba timp sa asiste
la congresul vostru si sa va transmits personal salutul si fell,
citanle Internationalei. Trebue sa ma resemnez a o face prin
scris.

< Importanta desbaterilor voastre in timpul actual e foarte

vizibila. Intr'un moment cand pacea lumii e mult mai amenin

tata, asa cum n'a fost niciodata dela 1918 incoace, pozitia
fortelor democratice europene are o importanta hotaritoare
pentru soarta Europei si aceasta mai mult chiar pentru Europa.
orientala.

Stim ca inarmarea Germaniei a provocat o deplasare in

raportul de forte din Europa Orientals si a zguduit astfel sis,
temul Statelor din Europa Oriental-a. Stim ca dorintele celui
de al IIIlea Reich contin in primul rand ocuparea regiunilor
orientale din Europa si ca ocuparea Renaniei trebue sa le set-,
veasca in special spre a le asigura o camuflare strategics pen
tru inaintarea catre Orient >. Singura, colaborarea cea mai
stransa, a tuturor fortelor democratice in toate statele, poate
salva pacea in Europa Occidentals si Orientals.
Romania constitue un element important, pentru intarirea
fortelor cari trebue sa apere pacea. Romania este unul dintre
449

29

www.dacoromanica.ro

pionierii securitetii colective in lupta impotriva fascismului fazboinic, fascism care se infatiseaza sub aspectul rassismului german sau revizionismului ungar sau al aceluia care face incercari pentru restaurarea habsburgica.
Dar aceasta mare datorie, de care depinde atat propria ei

existents cat si pacea, Romania nu o poate indeplini decat opun5.ndu-se ea insasi, biruitoare, tendintelor fasciste, in chiar
propria sa tara, angajanduse cu adevarat in randurile demo,
cratiei, reziAand la toate incercarile de restrangere a intregii
libertati de actiune a miscarii muncitoresti.
Azi, mai mult ca totdeauna, politica interns si politica externs sunt strans legate intre ele. Fascismul nu se multumeste
numai dea impresura Europa Orientals din afara, ci, imbracand diferite aspecte, el cauta sa se infiltreze in diferite tari,
pentru a le sfarama in interior.
Nu numai Rom5.nia singura este dusmanul Fascismului, ci
fortele democratice, toate. Lupta intre fortele democratice si

fasciste in viata interns a Ro

maniei va decide atat de soarta

tarii cat si a celorlalte state.
Congresul vostru, congresul
social democratiei romine, va
contribui a adanci fortele demo -

cratice in tara voastra si a le

pregati pentru marile lupte cars
se anunta. Daca prin aceasta
social-democratia implineste o datorie nationala in adevaratul ince,

LOWS DE BROUCKERE

les a cuvantului, ea savarseste in

acelas timp o datorie europeana,
al care' succes va contribui enorm
a asigura pacea in Europa.
In acest sens Internationala
Muncitoare Socialists, socialismul european, avant-garda democratiei mondiale, este cu toati
in ima langa voi.
(ss) Louis de Brouckere
Presedintele Internationalei
Muncitoare Socialiste >.

450
www.dacoromanica.ro

De ce se temea Louis de Broukere, nu a scapat omenirea.

Cand se tinea congresul social-democrat in Romania, se Inaplineau doi ani dela in5.1karea lui Hitler la rangul de cancelar, con-

ducator despotic al Germaniei in urma mortii lui Hindenburg.

Lozinca de guvernare a lui Hitler a fost de data aceasta din
nou infacisata, cu ostentacie, lumif intregi : anularea fratatului
dela Versailles,
deci rizboi.
Si dela amenintare, Hitler trece la fapte. In Ianuarie 1935,
alipeste regiunea Saar ; in Martie 1936, Renania este remilitarizat5., pentru ca in Martie 1938 si alipeasca Austria, regiunea sudeta, din Cehoslovacia, in Septembrie i 93i iat dupa
un an,
1 Septembrie 1939,
sa des15.ntue m5celul care is
proportii planetare.
Coilgresul din Aprilie 1936 alege un nou for de conducere in persoana urma orilor militanti :
Comitetul executiv : Gh. Grigorovici, C.-Titel Petrescu,
Ilie Moscovici, Joan Flueras, Lotar Radaceanu, Ilie Horodniceanu, Iosif Jumanca, Teodor Roznovan, Alex. Bartalici, Eftimie
Gherman, Teodor Iordachescu, Fr. Bruder (Ardeal), Emil BoszOrmenyi (Ardeal), Karl Melferber (Bucovina), Ferdinand
Gavron (Banat).
Supleanti : Carol Linder, C. Bartha, Petru Milian, Anghel Pavel.
Comisia de control: losef Mayer, Petre Olteanu, Solomon
Leventer, Nicolae Munteanu, Zaharia Rosenthal.
Supleanti : Gheorghe Musetescu, Roza Kiefer, Romulus
Botici.

Comisia de judecata : Romulus Dan, Iordan Ionescu, Victoc Bratfaleanu.

Supleanti : I. Croitoru, Stefan Vagner, Stefan Licatus.
Comitetul central se compune astfel ; Presedinte : Gh.
Grigorovici ; Vice-presedinti : C.-Titel Petrescu si Al. Bartalici
(Ardeal) ; Secretar : Lotar Riaceanti ; Casier : Ilie Moscovici.

Comitatui executiv : C. Titel Petrescu (presedinte), Al.

Bartalici, Lotar Radaceanu, Ion Flueras, Ilie Moscovici, Eftimie
Gherman si Teodor Roznovan.
* * *

451

www.dacoromanica.ro

CAMPANIA PENTRU SPANIA REPUBLICAN.A.

1 SOCIALISTA.
In vara anului 1936, isbucneste in Spania insurectia militaxa contra guvernului democrat si socialist.
Rasvratirea era datorita conjuratiunii fasciste europene,
ridicata contra regimului de guvernamant democrat spaniol denuntat ca bolsevic.
Miscarea socialists romans se alatura miscarii socialiste
internationale, in actiunea de aparare a regimului democrat din
Spania, in contra fascismului international care,
intentionat,
confunda detnocratia cu comunismul, pentru a ralia contra
republicii spaniole pe toti cei cell facusera din marxism> o
sperietoare.

In prealabil, o scurta recapitulare a datelor

faptelor

istorice.
si
in 1931,
Dupa proclamarea republicii in Spania,
dupa guvernari succesive, cu tendinte de stanga si dreapta, in
Martie 1936 au loc alegeri legislative, sub un guvern favora-

bil reactiunii.

In bta partidelor de dreapta coalizate, se constitue un

front popular, care grupeaza : stanga republicans de sub conducerea lui Azana, Uniunea republicans de sub sefia lui Martinez Barrio, Partidul Socialist, Partidul Comunist, Partidul Muncitoresc de unificare socialists si grupul restrans al anarho sindicalistilor de sub conducerea lui Pestana.
Programul comun al frontului popular nu continea decat
reforme ahodine de ordin politic. Nimic care sa ameninte re
gimul de baza, economic.
Alegerile sunt pentru <Frontul popular un mare triumf.
Dreapta ohtine 142 de scaune in parlament (Cortes) ;
centrul 31 ; stanga 271.
In contra republicii care ameninta sa devina, in sfarsit,
republicani, rebeliunea clasei dominante care mocnea isbucneste,
cu ajutorul Italiei, Germaniei si Portugaliei fasciste.
La 12 Iulie 1936, fascistii spanioli asasineaza, in Madrid,
pe locotenentul Castillo, din garzile civile. Replica e data imediat : unul din sefii dreptei, Calvo Sotelo, cade 'la randu-i.
Semnalul era dat. In toate garnizoanele Spaniei si Maro452
www.dacoromanica.ro

cului, seditiunea militara isbucnete, sub conducerea generalului

Franco.
De-o parte protipendada banului .i.-ar puterii, de cealalta
poporul s5.rac i exploatat ; de-o parte aerial inalt bogat i
corupt, care Linea multimea de veacuri in ignoranta i super
stitii, de cealalta parte clerul umil dela sate i din mahalalele
oraelor, accesibil unui cretinism-social de ridicare a nivelului

de viata a celor multi.

Rasboiul civil a durat mai bine de doi ani. El s'a sfarit
cu biruinta fascismului spaniol, gratie ajutorului militar, hots
ritor, dat de Germania i Italia.
Este exact c5 i militienii spanioli au avut ajutorul unei
brigazi internationale", dar dupa declaratiile fruntaului socialist
austriac Julius Deutsch,
care a luptat in randurile acestei bri

numarul str5.inilor anti,fasciti n'a fost mai mare de

20.000 oameni, in timp ce in tab5.ra lui Franco luptau -uneori
gazi,

80.000-90.000 italieni i germani.

Printre voluntarii anti-fasciti au fost i romani, dupa cum

romani din garda-de-fier" au fost i in randurile rebelilor lui
Franco (doi din fruntaii garzii-de-fier", I. Mota i Gh. Marin,
i-au gasit chiar moartea luptand pentru cucerirea Madridului).
Tot dupa declaratia, obiectiv facuta, de J. Deutsch, trebue

sa subliniem ca printre voluntarii straini, prea putini au fost

cateva sute, in total,
rusi,
dei micarea de aparare a regimului democrat spaniol era denuntata opiniei mondiale ca
bolevica". Brigazile internationale au luptat pe p5.mantul spa
niol pentru libertatea propriei for patrii i a lumii intregi.
Micarea socialists romans a dus o campanie sustinuta prin
press, intruniri i conferinte, pentru poporul spaniol republi

can i socialist, solidarizandu-se cu lupta sa eroica, contra -tin

niei fasciste.
In marginile posibilitatilor ing5.duite inteun regim dictatorial, socialismul roman s'a aratat curajos in actiunea sa de
luminare a contiintelor i de solidarizare internationala cu
lumea democrats i anti - fascists
*

SOCIAL-DEMOCRATI C EHO SL OVA CI IN RO

MANIA. In Septembrie 1936 are loc in Bucureti un congres interparlamentar de comert al statelor Micii-Intelegeri.
453

www.dacoromanica.ro

- 44' '

Cum Partidul Social-Democrat

cehoslovac dispunea de un grup de

parlamentari foarte mare, era natural ca delegatia la congres sa cuprinda un numar important de socialisti.

Odata veniti in Capita la tarii

noastre, primul gand al camarazilor

.2

cehoslovaci a fost vizita la Casa

-0
e

.!

,
Dr. FRANZ SOUKOP

Poporului" din Bucuresti, -- sediul

Partidului Social - Democrat roman

i al ziarului Lumea Noui".

Delegatia avea in frunte pe :
dr. Franz Soukop, presedintele Sena-

tului si pe Iosiv Stivin, vice-presedintele Camerei deputatilor, in

acelas timp redactorul principal al
oficiosului partidului cehoslovac :

Pravda Lidu".

In seara de 19 Septembrie are loc o impresionanta intrunire la Casa Poporului".

Muncitorimea din Capitala a tinut sa faca o calda manifestatie de simpatie fruntasilor social-democrati celtoslovaci, cari,
prin luptele darze, duse timp de decenii, au ajuns la sfaramarea

monarhiei tiranice a habsburgilor, la revolutia nationals si socials a statului cehoslovac si la biruinta democratiei, in mers
spre socialism.
Salutati in numele socialismului roman de C.-Titel Pe-

trescu, oaspetii cehoslovaci au ficut sa vibreze de emotie multimea muncitoare, prin cuvantarile lor, din cari se desprindea
energia de lupta i realizarile infaptuite in comun, in statul nou
de miscarea socialists cehoslovaca.
dupa 20 de ani de desIntalnirea pe aceeasi estrada,
a fostilor deputati in Reichsrat-ul dela Viena, Gh.
partire,
Grigorovici si dr. Franz Soukop, unul reprezentand muncitorimea din Bucovina, celalalt muncitorimea din Cehia, subjugate
a creat o ambianta emotionanta in
imperiului austro-ungar,
care se imbinau amintirile duioase cu incurajarile la lupti
apriga pentru infaptuirea socialismului izbavitor.

* * *

454
www.dacoromanica.ro

FRONTUL RENASTERII NATIONALE.

Disolvarea

partidelor politice (Februarie 1938). Aderarea conducatorilor sindicatelor muncitoresti.

Abia reintronat (1930), regele Carol
al II-lea a incercat sa inlature regimul constitutional,
aa.
ubred cum functiona in Cara noastr5.,
pentru a instaura un
regim personal, dictatorial.

0 prima incercare s'a f5.cut in 1931, cand regele a constituit guvernul cu prof. N. Iorga, eful unui minuscul partid,
national democrat,
cu C. Argetoianu i cativa oameni politici din diferite grupari, disparate, dar fara nici o influents in
massele populare.

Ulterior, regele a reinoit incercarea unui al doilea guvern

personal, in frunte cu batranul mareal Al. Averescu.
Tinta urm5.rita de monarhul despot era sa fie singur stap5.n
pe tars, pulveriz5.nd partidele politice, incurajand dizidentele si
invrajbind corifeii din aceleai partide.

Dei a jurat, la suirea pe tron, cal va pazi Constitutia i

legile poporului roman", Carol II nu i-a respectat cuvantul dat.
El nu s'a limitat sa domneasc5., ci, an cu an, dela irisc5.'u-

narea sa pe tron,, a pit la o guvernare tot mai direct5. i tot

mai personals, luand pilda dela conducerea tarilor dictatoriale
fascisto-hitleriste.

In Decembrie 1937, in urma caderii in alegeri a guver

nului Tatarascu, Carol II constitue un guvern personal, net de
dreapta, sub conducerea lui Octavian Goga.
In istoria politica a tarii, pentru prima oars se inregistra,
la 20 Decembrie 1937, caderea unui guvern in alegeri.
Neobtin5.nd 40% din voturi, guvernul Tatarascu nu putea
beneficia de prima de 70% de mandate in parlament.
Si dei gruparea national-creting a lui Goga-Cuza nu in

trunise in alegeri decat 9% din voturi, totui Carol al II lea

ii di mandat sa formeze guvernul cu generalul Ion Antonescu
la Ministerul Apararii Nationale.
Lipsit de coerenta politica i de competenta guvernamen
tali, lipsit i de program, guvernul 'toga nu dureaz.' decat 2
luni, timp suficient ca sa asvarle Cara intro stare haotica i
anarhica, punand Statul roman in conflict pe de-o parte cu
statele democrate din Apus,
pe chestiunea ocrotirii minoritatilor,
pe de alts parte cu Rusia Sovietica, al c5..rui mini
455

www.dacoromanica.ro

stru plenipotentiar a fost constrans sa-si paraseasca postul, fara

a se mai intoarce.
Inlaturat dela guvern ca incapabil i turburator al relatnlor
cu strainatatea,
cu toate simpatiile personale ale regelui,
guvernul Goga este inlocuit printr'un guvern as zis de uniune
nationals ", format din personalitati", de fapt un guvern ilegal,
constituit in afara de alegeri parlamentare, cu misiunea de-a
guverna cu decrete-legi, de a suspenda partidele politice i,a.
revizui Constitutia.... pe ici pe colo, in partile esentiale, vorba
lui Catavencu.
Patriarhul tarii accepts sa iasa din rezerva ce 1 o impunea
haina preoteasc5., fati de luptele politice i, coborind in arena,
primete sa fie conducatorul guvernului alcatuit in majoritate
din liberali, de nuanta dizidentului Gh. Tatarascu ; cu cativa
prieteni de-ai profesorului N. Iorga i a lui Al. Vaida Voevod,
si alti transfugi, din diferite partide i in special din Partidul
National-Taranesc (M. Ralea, P. Andrei, M. Ghelmegeanu, etc.).
Lipsita de Parlament, lipsita de libertStile constitutionale,
cu un regim sever de stare de asediu i cenzur5, tara romaneasca devine un camp de exploatare nemiloas5., in mamile unui

rege despot, inconjurat de o camarila hr5pareata si sprijinit pe

un guvern, pe cat de venal, pe atat de incapabil, de a ocarmui
un popor, bun i bland pans la incontienta.
*

La 20 Februarie 1938 se decreteaza noua Constitutie su

puss unui simulacru de plebiscit" cu votul pe fats dupa modelul Germaniei hitleriste.

Si sub vechea Constitutie dela 1856, poporul nostru a

trait, de fapt, inteun regim de ilegalitate 1 arbitrar, fara garantii de libertate si dreptate.
Noua Constitutie insa, sub pretextul mantuirii Statului,
salus reipublicae suprema lex" a stramoilor notri romani,

a pait direct la legalizarea firaniei regale. Regele e declarat

capul Statului ", cu puteri depline de-a participa, direct, la
exercitiul celor trei puteri ale Statului : executiva, legiuitoare
i judecatoreasca. El are : initiativa legilor ; dreptul absolut de
a convoca Corpurile Legiuitoare cand va socoti i de-a inchide
sesiunea cand va voi ; de a amana Adunarile Legiuitoare sine
die, precum i acela de a dizolva arnandoua sau una din Adu456
www.dacoromanica.ro

1R,ONII STATIS,TICE
a

neater anon. a Oat la 1.03 o wur

ala
re na ama
6.te
sent.
in olti. earksd
dr U MU- ann waM Ust. ..114. no

111AO
A

nIcas. a... a sad*

wlbW

Moi71:r102

0la1oa16mo3t.,

le

Da

"'""

da....Itaal nonsosass

dl ye

noesIsirfst &IV:altar'
sdare keen

OK

anal

lata

11111

O ;,CHESTIE" CU

"VnInroirerZ
a

nte ornit Won 1.44

rsat agen

..:.

*.t.

..o.

..---

Won. anon

na A

40.1n Inn meal

sa

aka

CY... Acta. 040.

*A 10.o slca. la

lona

Pun

...nehie sa Fen.I"WV".1,1"'""
cos s

0.011 0.1.0
too.

not

no nne.

TINT 111100

rata..

naear . pane.
Anna neereara. untie
End o4 COM.: midi. satorider Mon.. 0 Nona

wan inca anat..

numb nun..
ma win w.f. oat Dna

te131.dr. 01.5 1.0.1 lauel. a,

.01
.11.
nala Wm.

Calculal

dry a Worn la Mon. atonal..

s.

on ano..

t:44'

.4.,

nOr

um

enderxe patine.. wren.. inunotak n1 sle name..

s, dens. tl Penslanosnot at nalcare a Intl. instead... Iv
-44walsionn do Pune a... nlarli InDalse.
rnenkare attain On .0441. 0 dine. oe eon

1....

.40

C.-T11.0 Petersen

ELITELE SOCIALE

),

WO. a.

P oral

1.

nab

'-'`

14 hteaa.
ow
ow now. ped,
nee n MinrgIm

Fab.,

me

on.pm

n ulna

10,

MS

e. ta nun not to non .2." -4

ann.,

tun. 'nun. 01

tu.

puutramoul ton., rarn,.,

unnt uutuu. ann.
ram, mote De oratatzt wee:ogee/ ned u use, u We m

woo..

Mpit, ma4 44

Mr
snow, Weal.. 44
.1#1mme4 akftel aaM4441/1

hoOII.O rot* eel WO .-

ext.. moon la 0410,07 own.. an

.0 .

101

.15

camm.
A ..41.
on.. al, tor In

+b by doe. on..
tne MI fIt

numun U:

Ms" 1

nodolt.
En Nello innintuct
Or

ele9,,,

natlea.a now,

newerteno as

Wale, aaleel, ne

wanes

mk- 4M

.41
ale-

4,0444 let ee 140114

1.4
M anaanssmae acorn

alas

sou.
onsins isslas
1.10.01 prIniteare 11

de 41.s earn au sandias .

sieret. a. aneklas most p,.

v... newt inenenet. lentiS. Jar 1103.

111.

.
ni

tons Ma to

fan n. wow.:
a mooOman.
.

ste

nossol ennin on oki nisoaln. se 11.

on
Ni ro nosimunle In

1... ni eeln nsaina... Punt

kNa"

nLIalln Pa 4 ran.

t ft.;tiet'arn"ns.
att.
rho

Li

da
04,

oh.

a .1 an ...urn stsuan.
loons ea. a..
n nisia Joaa
11.1pu Nos
s

mann. okra.. to
snit.us. mopteitlarl:
,,0040 wl fa.
Ones ascono.iore au

11 trOcoa 1101.0.1 se.

44.4 ad ammo do

sln ono nlo Ina

Lai.'
fa
wow.

frif

non

a sun. alai Papa.

rendiatekr

11.1 oat

.7..". idip
-...
t.4..:-

ow nom

0 'L. %emu

le J.

14 non re

agin,t414'.r.
far .111.

II. 4 L730,

M..-gg

nn. QIN an

In sksot.1.

riet1.1 Inn
.:=4.: 1111.0 nia inal au. arta...
ctn.

7":::,....47:7-;:77:71,1t: ,-;':;!..

alra

1101.0.mil
1111.1.4e

anla Ins

Mann sletunarn.

fi,

reprOdln.V etaii

o MO

U. an.. 0n. - IVO do

.s
Ont.
0.
a nen.
all in na
M.11.1,

.s Is nen sp.40

nee,

leyti,j4t. nem.
I. Ceol.mnenesen ks. ran .01 Down .
ecks rasi Onnle. 0 awl Wan..
,Porn. la 1st.. in ...kaki

M.. fri
:=BIM ma ..N. r
NI a,
;:-J now. 44.4 0...
.. .. ...."'
:I.-J.4w....
S:A NW

Obt,(11.1.

51:411041

On Pm
MO 0

..irrWr......

lanrylacti

nen .
danal 11.0,40. CI
I,.
4.1.
'... t"...... tti."....."OZ: pal
On open. Ort..1. a
,.
24
....o.' 1.O. ....oh . ea. 1.11 ea no ooscnon snaln mire

a.. ..............

blob Mg.
P.
pin-

suet

no. peon 0-0 I. on..

ft

t],,.:4!:.;

f(..11.10
"_.
OM IIIN ole. t.... AM ONO

za.114.141%...1511ths7 ........1: 0.16 014

ArAIIIIII V.:".1 tr:

Noi . nhainnt. nal Fawns....

ZIARUL SOCIALIST LUMEA NOUA"

Principalii co aborator. : Const. Titel Petrescu, directorul zierului, (sus stiinga)
Later Redaceenu (mij oc, sub titlul: Protectia copilului) ; Stefan Voitec, (cu
barba) ; Sorban Voinea (dreapta sus) ; Ion Pas (sub Sorban Voinee) ; N. Deleanu
(deasupra grevurii din dreapta) ; Al. Claudian (stinga, jos) ; D. Popp (contru jos).

www.dacoromanica.ro

a
m.

P.P. Stsaneses

AI perm so sinsal

PF111C11/1 11 AP.110 1,
Flonn011 DI

Pe lartiod 11,7 ,.. 0.

ll

0.1.1 k 1.1 eseeN.0.1 0 Bala

In
Inn&
Ilinsru ale nay wan 4. nu. 4

CAA[mar.1ta wino m

Id

5.. Inn Se

...to

.... .... . 1. .

0111

ronnuntna

oleo

Mr:4

nen rrollunua Jr nesse pcsatns in

airUsen. Oa on.. rennose r

ham.

V *no. Obta.re Wm. ,"......

ewe .

1.0.0attas anolo. nos

Inenl.:

moo de
14
-no,
4. ono 44 pi, ......L
Or
olenn.
neel nod
,,,.
,,, ....,,,,
. '4 ,
Ono woo, 1.4..... ,,,,...

1.11.

sane

LUMEA .....-ril.:--..
'
NOUA -...
...I
.. yr

eanalllee

--loon.
.....-.
4 a0-odd
Au
..,,,,,,

eld

Jr oft. wsen ono.%

1.10.100
4.7
Ir.
.40.. nsnt eau ,
Wks.. won. On..
nr.

:&:;...
..mu

....):.
"4-4 Z.4.4
.
...,

rt., - ca.
., on.
. --nun-,-up...
n nun, .. --- n ut.a. nnu.

pa. 0s1 In mood.

leedMeed

ptqa suads0

On

d. o .41. .or...
......,....,......
O.. On
...... . ..........

e.ta sontra oc omen, kens to

.1 WO II alta i1313110.
ovona pri
Os or no ...po

re

...`", .;;M:::'-' t':

la cat, anon .141.1. to an lio ak soll nonnote, 0. knol ant o

P. ,.....
sesouton riseulod Oda da moo.. no
4. n Isenul noon Inn. bera tae al non .... la dal
a. oh 011ota mokrna. Pa eli
ow. nal II ....ea anin is nirsrue
ca. neon
30.
Ions in .....
lul. ant

aa nnintaia

'

....

414

7:4-=1:1".::,.:.-...
... .....

00.

,
e

OS b.

"

taw somo lkonesd.

tr,In u4anno ...OA
I. Fl. ,,,,,

Saar pals.
raelan. r. Slaps nu.
rla

MOW

nono.

;41.71.4,:i ...:;:....71:47:

OMUL IN NATURA
ob..

7.

hon.

o "'

',....":,..".t. "'...
,..,,,,n
,.....,

.seam,: -

co. on Wai.

".....'r Or* a eon al,-

,off%

non ran ann. not. pe.

"::7.--': ..
eNna. oksenn.
u nun..
us ...........* 8,

.. . de

Slot

Pe

n-3 c

h,lo. Is tldratele

U4.44

du

anreal

Se

..1tOoe

Panne

nausea

ge

ese saat.

evare.1 CAT(

r.

tas so DO de

M.

r"
Pae. at Pala nem

vo1.11.1. ono

ewe.

'-'" rt.e..',...=1::-..111".....eld". i

7:::".' ::4"

.'"r ' (:,..:

" '...
6... Et.
."' ''..".
1.]non.
noir:
noa
In be.
one .... ne Moon Anne nem

Vlet4".1110to!t..":1

et

mnt

'""- " .""::

arse

110.

Su...W.

44 cal.
OM
al 211.4.
on.o.4
Inv
. eaptaowesOf,* attlfailresc.

we mum

4M.Mr...mmim In am.M. ad, 4

2ae. a oil.. e

A7
v ,......... tr. ood st..- ... ,..'!:4!1"4-4.
i11.1 hot Int

IDEI 51 F4PT5

...._ ,......,.....,, l a.m. oNit M aM Wm aa

1,,,,, , ,444 .4., a. on. IWO a Ma on

me.

sena . ene

ed oe.

we oda I

,..-.-....-_--,.;:

. ee.,

tar.

1.

rmi.ao ma M ..smart 1.0.01 ai ksekeinF As an

Idevd

-.,-7.,

not de 0, no ode..
.,...,. a....:"17'..:."' 1T;..
nen ow caul, ono
de 4.. ,.....
-,,, tz ...C.r.m.raltaa.,an.
we
....,,.....

'Ls. o

,ttrn: ,`"
t ,t,j474
00,

14,.----- :-17-... -....

Po cann.. tn. malli Drava

Ur - sal la tn. Ia.

nem. nen.. atn
30.1 con
esoatol,e
larien uninimale b 1.00
o. kno peas. 00

...12 ... "a

-LI'
''' . '.4.4' .t.".t..""'.
'''''''' '.......
arcs resins.
---- - -- - --"'
Mflo ono.
seam non 14 ,.... un=
nee. enin,
edno.toste dk cltssi

4 Taman

h.,,

'

STn01

/1/1101111

ogI b.

Vib ak

n 111....
444, '''''.'
4,,,,' dZraZdetrtZT.10:a'..:1
.

drrtn.'. tuntr

el

P P Now. alas

ET PAIN.

wart

Y.

War., iv navect cu nstot skin 3,

mal o mane

teak. one nini

asnadlitalea 4. i,r0P1e,

VA'

nu

(...

it or c:mtr..=
lilt

ORI

F4 ...V.

uw, ou.

ed.. ar..0 mellemel .4.4444

,...,,, , ...),,

n0 n,a. _,., ;tat: Duo. sc

COPILULUI: . Is Mt.I anent.
- rta na la no
at.
f...s:'

de colod 11.01.1.1.40101 essmook non. care tunsarse. tu

ino4 etaL nom aoata a lo4.1.1or inn. ton IP On.
L

..,

OIO:n

P ROT ECTIA

maul

w k.. de nlar. nnaL erne.

FROM..

C. Titel-Petrescu

4..71.1 :1,.....,..:-..,

0 a /man

r,

in ,31.1,

ODarlausse 0 nears.. a nrturao. lata

Pr040[1100r. an. en an
sa unc. op naliate. torah.

goon

de

ue.

111.ri son ouri ca . lara

nuol do

alett n 11 vet inoil

LEI

r?

tames,

:-'"-L'i41
4 . ....t ., ,.....r
v.:ay.*.

Ort.
- 4... a
at, 4...o.
Me your
M No
Awe Wm..
aw

o..

rho*:
onkel kW. flow I en ran, L...
onn-rel.
nano ill tarn 0.16.1r! tor
ea
so. 31.{0 ta
ant mixim. ad in nest. sta. - 134Windonnvona ow.
no

.......... ...I

nen. too.
e
.1
Wool
4 cunne nuur

ennl canon. cs -In

tnato non au nresect an
an.
anise .Iltresia.
Ple nut .1

hal

4 Pagini
EJLE 12....101.4.1

ic

../.4o O lehmls 1 a* A ma. o.' 444 0

...,..,.. ...... - 1...... le a....
'4..4, Nt Fa m Mu moon.. OM 1,14 J 1..

A ...

wt.7 Y7"11-4='.1

ei

SF Ian.. 1040

--:tzLi324

n Nona en. ale stainieti.

so face 1. mud

Ansal XIX111 -

n5.rile Legiuitoare ;

el are dreptul de a legifera pe cale de

decrefe-legi, etc.
Noua Constitutie marea astfel prerogativele regale, desfiintand separatia puterilor in organizatia de stat si introducand
regimul autocratic al suveranului.
Primele acte despotice au fost suspendarea inamovibilitatii
magistraturii si desfiintarea statutului functionarilor publici, pentru

a se putea exercita o influents hotaritoare asupra constiintei

acestor slujbasi ai statului,
in imensa for majoritate unelte
.servile, lipsite de caracter, mai ales cand n'au garantia stabi
litatii in functiune.
S'a urmat cu : desfiintarea tuturor partidelor politice pe

cale de decret regal

infiintarea unui

partid

unic" :

Frontul Renasterii Nationale", cu obligativitatea inscrierii tuturor salariatilor din institutiile Statului si din intreprinderile
p articul are .

F. R. N." a fost transformat, printr'un decret-lege dat la

21 Iunie 1940, in Partidul Natiunii".
Izolat de natiune, monarhul isi aroga, printr'o Constitutie
modificata ad-hoc,
drepturi absolute, spre a putea, guverna

tars si un popor inc5.tusat.

Atitudinea muncitorimii. Forurile diriguitoare ale Confederatiei Generale a Muncii au primit, din motive de oportunism
si pentru a salva institutiile muncitoresti si legiuirile de ocrotire
a muncii,
dupa cum s'au exprimat conducatorii Uniunilor

sa adere la acest front".

Calea fusese trasata cu cateva luni mai inainte, cand o
parte din conducatorii C. G. M.,
in frunte cu I. I. Mirescu,
secretarul general,
primisera,
sub guvernul Goga,
si
sindicale,

figureze in comisiile interimare, nationaliste si antisemite, alcatuite pe langa Camerele de n-iunci din cara. (I. Flueras la Cluj
si I. I. Mirescu la Bucuresti).
Massa mare a muncitorilor, insa, nu a dat decat o adeziune
pur formali, impusa de necesitatea de a-si castiga painea cea
de toate zilele in ateliere si fabrici.
Cu gandul si sentimentele, muncitorimea ramasese legata
de ideea si miscarea socialised, care continua sa se manifeste,
in marginile posibilitatii acordate de noul regim dictatorial,
prin ziarul Lumea Noua", de sub directia fostului vice-pre457

www.dacoromanica.ro

sedinte al Partidului Social-Democrat, dizolvat, autorul lucrarii

de fats.
Dintre intelectualii socialisti singur Gh. Grigorovici a
aderat la acest partid unic", Frontul Renasterii Nationale",
fiind numit subsecretar de stat la Departamentul Muncii.
Motivul aderarii, declarat de Grigorovici: Sprijinirea regelui
in actiunea contra garzii de fer".

In simulacrul de parlament" al F. R. N. au fost alesi"

senatori : Gh. Grigorovici, I. Flueras, Lazar Maglasu, C. Bragadireanu, P. Mihaila si D. Urzica. Deputati : Gh. Georgescu,
N. Marian, D. Vajoreanu, Gh. Ene Filipescu, C. Barta, Simion
Rusu si Gh. Stroia.
Tinem sa subliniem, cu aceasta ocazie, distinctia dintre
reunite in Confederatia Generals a
organizatiile sindicate,
a Muncii", si partidul politic social-democrat, ambele organisme
avand o autonomie deplina.
'Este exact ca cei mai multi conducatori ai sindicatelor
erau membri,
in acelas timp,
si ai Partidului Social Democrat, insa in actiunea for economics, ei se conduceau de
interesele imediate ale muncitorimii, avand statute proprii,
organe administrative aparte si un mod de recrutare distinct
de acela al partidului politic, care-si avea statutul si programul
sau deosebit.

Nu trebue sa se Lea confuzie intre aceste doua feluri de

sindicate si partid socialist,
organizatii muncitoresti,
si
pentru accenmulti socialisti opinau,
cu drept cuvant,
tuarea distinctiunii in conducerea acestor doua organizatiuni,
interzicandu-se accesul in forurile superioare de conducere in
partid a militantilor din sindicate, chiar a celor mai hotariti
partizani ai ideologiei socialiste. Aderarea la F. R. N. a adancit
si mai mult separatia moralg dintre massa mare a muncitorimii
si acea parte a clasei muncitoare care,
deviata dela lupta
socialists si revolutionara in atmosfera pernicioasa a biuroctatiei sindicale,
a sfarsit prin a evolua in partidul personal si
totalitar al regelui absolutist.

odata cu
Dupa disolvarea Partidului Social-Democrat,
desfiintarea tuturor partidelor politice,
si intrarea capeteniilor

din Confederatia Generals a Muncii, in Frontul Renasterii

inteo
Nationale", miscarea socialists a continuat activitatea,
458
www.dacoromanica.ro

forma redusa, atat cat

se putea
sustrage atentiei starii de asediu Si
cenzurii, in jurul ziarului Lumea

Noua". Straus uniti in jurul ziarului si al directorului sau, autorul

acestor randuri,
toti intelectualii
socialiti,
cu exceptia batranului
au continuat sa
Gh. Grigorovici,
intretie, vie, in spiritele masselor
muncitoare, ideea socialists.
Oamenii formati la lumina socialismului adevarat, ridicati la inaltimea morals a acestei doctrine : Ilie
Moscovici, Ion Pas, Stefan Voitec,

N. Deleanu, prof. Al. Claudian,

prof. P. P. Stanescu, Lotar Radaceanu, Th. Iordachescu, S. Emil, dr.

L. Ghelerter, Stelian I. ConstantiDUMITRU POPP

nescu, C. Graur si B. Branisteanu,
reveniti la socialism, D. Popp si altii au continuat, in coloanele
ziarului, sa rispandeasca invatatura, menita a da o orientare noua
spiritului public i-a crea aspiratiuni

de cultura si libertate, ca i constiinte curate, printre cei multi si

-/

obiditi.

In atmosfera de dictatura i
teroare din acea epoca, in haosul
de incompetents si neputinta generals in care se sbatea politicianismul
corupt de regele Carol al II-lea, in
mijlocul unui arivism incult i reactionar, ce bantuia ca o molima, sus
si

jos, Lumea Noua" socialists

ram5.sese singura forts de cons,

tiinta, neintinata, cu un ascendent

.;

educativ si moral, in miscarea

muncitoreasca.

Lumea Noui" a aparut pans

la 6 Septembrie 1940, cand o noui
dictatura, aceea a batei Garzii de

AL. CLAUDIAN

459
www.dacoromanica.ro

fier" si a fascismului-hitlerist, patronat de generalul Ion Anto,

nescu, a doborit dictatura lui Carol al II-lea si pe despot
insui, obligandu,1 sa abdice.

Dela infiintarea gazetei trecusera 33 ani,

33 ani de
proselitism prin revolutionarea conceptiunilor de viata a indi,
vizitor i prefacerea for spirituals, concomitenta prefacerii orga,
nizatiei economice i sociale, in sens socialist.

RAZBOIUL SE APROPIE.
Campania international5
Dupa alipirea Austriei la al III -lea
socialist5 pentru pace.
Reich, intentiunile razboinice ale lui Hitler i Mussolini nu mai
constituesc un secret pentru nimeni.
Internationala Socialists convoaca, in grabs, o conferinta
la Paris,
care se tine in zilele de 14 i 15 Martie 1938,

si la care este invitata i Federatia Sindicala Internationala.

Au luat parte 120 delegati, reprezentand 12 centrale na,
tionale sindicale, 14 secretariate profesionale internationale i

20 partide afiliate Internationalei Muncitoare Socialiste: Armenia,

Belgia, Danemarca, Germania, Franca, Georgia, Marea Britanie,
Olanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Austria, Palestina, Polonia,

P. P. S. i Bund, Rusia, Suedia, Elvetia, Spania, Cehoslovacia,

(nemti si cehoslovaci). Micarea socialists romana.' n'a putut
trimete delegati, partidul fiind dizolvat.

Dupa discutii cari au durat doui zile, s'a votat cu unanimitate, minus doui abtineri (Austria i Bund), urmatoarea
rezolutie, privitoare la sarcinile clasei muncitoare fats de ame,
nintarea pacii europene :

Evenimentele din ultimele zile au avut darul sa distruga

ultimele iluzii. Ele au facut sa apara, in cea mai clara lumina.,
intentiile guvernelor fasciste i-au aratat ci Mussolini ci Hitler
au de gand sa -gi realizeze planurile cu iuteala fulgerului.
Austria, ocupata i anexata, cade din dictatura lui Schusch,

nigg, sub dictatura cu mult mai brutala a lui Hitler.

In Spania, victims a unui indoit atac care se desfioara
acum in vazul lumii intregi, eroicii luptatori sunt siliti,
cu
tot curajul lor, sa se retraga, deoarece sunt striviti de puterea
armamentului modern, de ctre dispun adversarii for din belug,
in

timp

ce lumea a impiedicat armata republicans sa

i,1

procure i ea.

Armatele fasciste s'au stabilit din nou pe Dunare, in Pi460

www.dacoromanica.ro

rinei, in Africa si pe Insulele Baleare.

Ele ameninta direct Cehoslovacia,.

"-

Azi, nici un Stat liber, si in deo

sebi Franca, nu mai este ld ads
postul amenintarilor fasciste.
Toat5. Europa e in primejdie
sa suporte dictatul fascismului care
ameninta s'o arunce in robie.
late situatia Ia care au dus

ani de ]agitate, de greseli.

In aceasta or5. tragic5., Internationalele Socialists si Sindicala

formuleaza Inca odata principiile

can au condus mereu politica lor

i cari au fost atat de limpede justiS. EMIL

ficate de evenimente. Ele cheama

organizatiile afiliate Ia actiune.
1.
le le invita sa intrebuin-

teze toate mijloacele disponibile, -- inclusiv cele mai energice,

pentru a face si Inceteze politica de neinterventie, care se prac

tics in contradictie cu dreptul popoarelor i ale carei rezultate

tragice au devenit atat de vadite.
Ele invita toate organizatiile afiliate la actiune, pentruca
sa i se dea un ajutor imediat i efectiv Spaniei republicane,
care opune o Impotrivire atat de eroica agresiunii fasciste. Orga
nizatiile afiliate trebuie s fie gata a acorda guvernelor englez
i francez, orice ajutor pentru toate masurile navale, politice,
financiare i militare, cari ar putea fi necesare spre a pune
cap5.t agresiunii italiene si germane, i la care toate statele,
marl si mici, ar trebui sa is parte, in proportie cu puterile lor.
2. Internationale le apeleaza la toate organizatiile afiliate
sa intensifice actiunn de solidaritate cu tovar5.ii spanioli, spre
a -i da acea proportie impusa de imprejurari i sa lupte pentru
interzicerea importului si exportului, ca si pentru un boicot al
Spaniei lui Franco.
3. Internationale le si organizatiile afiliate for vor face tot
ce sta in puterea lor, pentruca independenta economics i po
litic5. a Cehoslovaciei sa fie asigurata efectiv, prin obligatiuni
limpezi i pozitive, luate in prim rand de Anglia i Franca.
Ele vor lupta pentruca acele popoare ale Europei cari
461

www.dacoromanica.ro

sunt hotarite sa-si apere libertatea, pe baza, principiului securitatii colectiver sa se lege reciproc, printr'un tratat liber, incheiat intre egali, pe baza pactului Societatii Natiunilor, de-a
se sprijini in cazul unei agresiuni, unii pe alcii,
indiferent
daca e vorba de state mari sau mici, cu toate mijloacele disponibile, inclusiv cele militare.

Numai prin o actiune hotarita si repede pentru pace si

pentru independenta popoarelor, statele democrate ale Europei
pot destepta interesul activ al Americei, atat de necesar in
clipa de fata.
lnternationalele sunt convinse ca riaboiul mondial mai
poate fi evitat chiar in aceasfii ors tarzie, dac5 toate fortele
democrate si proletare vor infra in actiune, imediat si cu
toata puterea.
Ele amintesc muncitorilor gravitatea teribili a acestei clips!

Ele ii cheama la lupta pentru pace!"

*

Conferinta a mai votat o motiune de solidaritate si incurajare adresata muncitorimii austriace.

*

APROPIEREA DE AXA ROMA- BERLIN. Odata cazut

pe pdnta fascisto-hitlerista, Carol II i guvernul sau adopts mai
toate metodele de guvernamant ale celui de-al III-lea Reich, constringand taxa sa fats politica Axei si sa sufere risluirea
fruntariilor, dupa cum dictau interesele pulitice, economice i
diplomatice ale dictaturilor dela Berlin-Roma.
Primii pasi spre orbita Berlin-Roma s'au facut, la inceput,

cu timiditate prin debarcarea lui N. Titulescu din guvern,

in 1936. S'a continuat cu constituirea guvernului de germano28 Decembrie 1938,
care
fili Goga-Cuza-Istrate Micescu,
a debutat prin suprimarea ziarelor Adevarul si Dimineata,
dizolvarea societatilor francmasonice si angajarea, fatis, in
politica axei.
Formatia artificial a Frontului Renasterei Nationale,
partid unit si oficial, la caderea guvernului Goga ( 12 Fe-

bruarie 1938), sub presedintia. Patriarhului Miron Cristea,

a lui Armand Calinescu, Gh. Tatarascu si in
la inceput,
sfarsit a lui. I. Gigurtu, a accentuat contopirea in axa prin :
462
www.dacoromanica.ro

Inasprirea regimului de cenzura si stare de asediu, suspendarea statutului functionarilor publici si-a inamovibilitatii ma-

gistraturii, promulgarea legit pentru apararea ordinei in Stat,

suspendarea ziarelor democrate Jurnalul si Semnalul, impacare4 regelui cu Garda de fier,
pe plan intern ;
Renuntarea la garantia Angliei si a Frantei, expulzarea samavolnica a englezilor si francezilor aflatori la not in taxa,
semnarea conventiilor comerciale de predare a benzinei, cerealelor si concesiunea de paduri seculare Germaniei (cu care sa
se poata duce razboiul contra Aliatilor), retragerea din Societatea Natiunilor din ordinul axei,
9 Julie 1940,
acordul de neagresiune, cedarea din ordinul axei unei bune
parti din Ardeal Ungariei, in urma arbitrajului dela Vi-ena,
30 August 1940,
primit de Consiliul de coroana ce se
tine la palat in acea noapte si la care participau si doi reprezentanti ai Garzii de fier : Zelea Codreanu si Parintele Mota,
pe plan extern.
La 5 Septembrie 1940 guvernul I. Giugurtu e inlocuit cu
generalul Ion Antonescu, caruia i se di depline puteri in conducerea statului, pentru ca a doua zi,
Septembrie,
sa debarce pe Carol II prin presiunea axei si cu concursul Garzii de fier.
La 7 Septembrie 1940, noul guvern Ion Antonescu avea
sa cedeze si el Bulgariei Cadrilaterul dobrogean.

Toata stradania partidelor sociaRasboiul a isbucnit.

lists europene de-a zadarnici fortele rasboinice, ce pandeau din
ungherele Germaniei hitleriste sa dea foc lumii intregi, inebunite de groaza, a fost de prisos.
Un singur om, Hitler, a putut deslantui cel mai sangeroi macel, care intrece in jertfe toate rasboaiele laolalta, pe
cari le inregistreaza istoria ' omenirii dela primele injgheb5ri
omenesti.

de acord cu Federatia Sindicala

Internationala Socialists,
elaborase, cu multi ani in urma, un program
Internationala,

care, aplicat, ar fi impiedicat acest nou razboi si ar fi organizat

pacea definitive. Programul impunea : reducerea masiva si pros
gresiva a inarmirilor tuturor statelor,
pentru a se ajunge la
cu un sistem riguros de control interdezarmarea generals,
national ; suprimarea fabricatiunii si comertului privat de arme ;
463

www.dacoromanica.ro

sanctiuni i boicot preventiv contra statului care ar mhri bu,

getul inarmarilor 1 s'ar abate dela dispozitiunile de mai sus ;
crearea unei politii aeriene internationale cu controlul aviatiilor
civile ; arbritrajul obligator, etc. Totul sub egida Sociefatii Na
ciunilor.

Daca programul acesta simplu i realist ar fi fost adoptat

1 pus in aplicare de Societatea Natiunilor, nici pacea nu ar
mai fi fost amenintath. i nici Societatea Natiunilor n'ar fi
aparut, in stadiul conflictelor premerghtoare mhcelului, cu autoritatea ei tirbith.
Nenorocirea ei a fost, insa, ca la Geneva sh nu alba cuvantul precumphnitor reprezentantii directi si autentici ai popoarelor, ci delegatii claselor diriguitoare cari nu exprimau

vointa de pace a popoarelor. Nici nu puteau de altfel. Dele

gatii claselor conduchtoare reprezentau, in deobste, pe marii
capitaliti, pe fabricantii de armament, cu mares. press de tiraj
aservita intereselor capitaliste, i pe toti cei ce trhesc in cultul
suprematiei imperialiste si al gloriei razboinice.

Europa nu putea fi, deci, curatata de aceasta noua cata

strofh,
la doua decenii abia dupa alt rasboi mondial.
Macelul era de prevazut inch dela 1933,
data ascensiunii la putere in Germania a regimului dictatorial, hitlerist,
care purta in pantecele lui razboiul, dupa cum norii negri
poarta in ei vijelia, tunetul, trhsnetul.
Egemonia imperialismului german asupra Europei a inceput

in Martie 1937, prin ocuparea malului sthng al Rinului i remilitarizarea Renaniei. Ocupatia n'a dat loc la nici un conflict cu Franca. S'a spus : Renania este phmant german.
La 13 Martie 1938, Hitler anexeazh. Austria, cu forta,
deli la 21 Mai 1935 afirmase in Reichstag : Germania n'are
intentiunea i nici vointa de-a interveni in politica interioara
a Austriei sale sh anexeze Austria". Anschluss-ul" nu a atras
nici o riposta din partea statelor democrate din Occidentul
Europei, dei tratatul dela Versailles se modifica, prin vointa
unilaterala a Germaniei. S'a spus : Austria este o tars de rassa
si limbh. germanice. Treach i aceasta alipire.
La 26 Septembrie 1938, Hitler declara solemn : Nemcii

din teritoriul Sudet (Cehoslovacia) sunt ultima problems care

va trebui rezolvath. Am asigurat pe d. Chamberlain ca, odata,
aceasta chestiune solutionath., nici o alts problems teritorialh nu
464

www.dacoromanica.ro

DREPTURILX OMULUI
co.

1 u4.

'

1.

...rm.,.

,4,0,

[4:.
.

-..C.3sii',.

NI U It
....

r':

I,

4";

)7 0 :h..111:1(..% PP. 1:rif..ii,i{A

'

:4 4444-

4''''"';-i-.r ..

.....

Ci7i.:U!

MCC Al

.',.4.0P,::Ii!.:
A'
.

,,

,,,,, ,........,..--,,,..:,:...^.,=--

:-

-4.

Igilla".".':-^,---;=:-:--,....-:1:,,.

'...." '-',it-Za -4-

...t

FACIA,

,r
,...

Itt.^444;r.
1t*P
,rec,

creol
A

t.{,

..,

....

1.3 1St

-, a...

.,.....

.EMANCIPARE'
'
-

-474m....--'4.'""111111,11k7..Jac,4-m".

CJOJOEWORA,Jui

"-

t.

6AN;

BMHr

N0U
WO' .,44.

__,...-----------

014-6.

'.""""." .- ......--,_ .....-

--..

7"'

;,

Itik .

.....

:,.. ZILN ICA

..:.

:',A.012 N. ;.ter6'.4

, re* 7

,,..,.....---V----.

, . . _.r- .,,, er:

IA
.7"

1110 ITU/
.

fti-,40-0n,

6
ANittak-ATI,e -.0:14'..411

ZIARELE SOCIALISTE

www.dacoromanica.ro

se va mai pune". Dar la 13 Martie 1939, Praga este ocupata

si intreaga Cehoslovacie cotropita de navalitorii germani.
Expansiunea imperalista a Germaniei era in serie.

Micile state si tinuturi din spatiul vital" erau inghitite

si digerate ca anginara : foae cu foae, una duper alter si in tihna.
La 12 Septembrie 1938, Hitler,
exponentul tendintei imperialiste Deutschland uber alles",
declara cu aceeasi ipor
promis sa considere granitele
crizie : Germania a hotarit
Poloniei ca intangibile..." pentru ca la 1 Septembrie 1939 sa
duper ce, in prealabil, isi
porneasca razboi contra Poloniei,
asigurase neutralitatea U. R. S. S. printr'un acord. de neagresiune, semnat la 23 August 1939.
Anglia si Franca, cari dadusera garantii de securitate Polo niei, declara razboi Germaniei hitleriste, la 3 Septembrie 1939.
Duper doua decenii, Europa e incinsa din nou intr'un
brau de foc care se intinde si cuprinde lumea intreaga.

Pe noul front de lupta avea sa se dispute destinul omenirii de maine.

Popoarele dpnocratice din Apus, la cari s'a -alaturat din
Iunie 1941 si U. R. S. S.,
au asvarlit in foc toate fortele lor,
pentru a face sa biruiasca ideile de libertate, de neatarnare a
popoarelor si drepturile omului".
Oh ! de sigur, inapola acestor frumoase idei umane se gasesc

pitulate, chiar in statele democrate, privilegiile claselor condu,

catoare, din Anglia, Franta, Statele,Unite americane si rivalifacile lor fate de tendintele expansioniste dinamice ale Germaniei
si Italiei fasciste.
Dar nu e mai putin adevarat, insa, ca popoarele din statele
democrate duc in varful baionetelor lor, ideile de libertate si
de pace si rasboiul revolutionar, ce se va sfarsi curand, va cladi pe

ruinele regimurilor dictatoriale o pace definitive de concordie

intre popoare,
pace creatoare si constructive a unei omeniri
noi, infratite.

465

30

www.dacoromanica.ro

APED CATRE INTELECTUALI SI TINERETUL MUNCITOR

Am terminat lucrarea noastra cu data: 6 Septembrie

ce poate fi considerata ca inceputul sfarsitului bur
gheziei romane, prin preluarea puterii de legionarism care
a precedat intrarea noastra in razboiul mondial.
1940,

..........
Razboiul s'a terminat.

Ce ne rezerva viitorul ?
Conceptia care predomina multimile producatoare in pre
zent,a adancilor perturbari economice, politice si sociale, cul
minate cu al doilea macel mondial deslantuit in Septembrie
este ca actualii detentori aj puterii publice au deve,
1939,
nit incapabili sa reorganizeze si sa refaca vechiul statut eco
nomic social.

Lumea intreaga se gaseste la marginea unei prapastii, in

care se va rostogoli,

sigur,

daca nu i se da directive noi.

Ultimele doua razboaie, desfasurate la interval de doua de

cenii, pe de-asupra ruinelor ce au acumulat, au constituit fer,
mentii revolutionari de adanci prefacere socials, pentruca au
dezagregat o civilizatie,
capitalist& pentru a da nastere unei
alte civilizatii : socialist&
Capitalismul si a terminat domnia in doua catastrofe, in

cari totul a fost atras si in cari milioane de oameni si-au gi

sit moartea, ear alte zeci de milioane, invaliditatea, doliul si
mizeria.

0 mare problems se pune lumii de azi, ce supravietueste

acestor catastrofe. E una din acele probleme ce apar la sute

de ani.

Ea a framantat pe Romani, pe timpul imperiului Ant,

ninilor, si pe Francezi, acum mai bine de 150 de ani. E problema mentinerii sau prefqcerii unui regim social, a undr
conceptii politice si filosofice, a unei civilizatii.
467

www.dacoromanica.ro

Problema se amplifica cu intrebarea : sub preOunea caror

elemente sociale si sub ce forma aceasta mare transformare

se va infaptui?
Stramosii nostri, Romanii, pe timpul epocii crestine, isi
dadeau seama ca mediul in care evolua imperiul era instabil,
dar putini erau aceia cari prevedeau catastrofa ce ameninta
imperiul, sprijinit pe regimul sclavagist.
1789,
Francezii din preajma marei revolutii,
isi dadeau seama si ei ca regimul feudal, cu absolutismul monarhic
si erarhia ordinelor privilegiate, nu mai puteau dainui, dar nu
enciclopedistii,
aveau viziunea adarimai cativa filosofi,
cilor transformari, ce aveau sa serveasca de spectacol descen
dentilor tor.
Traim un moment asemanator, cu deosebire c' astazi,
problem d crepitudinii regimului capitalist si a transformaril r
radicale,
sociale,
nu mai constitue obiectul specula iunil r
metafizice ale catorva filosofi, ci problema de viata a mil a
nelor de 'alariati.
Aceste milioane de produce on isi dau seama a taxi ca
regimul capitalist,
fundat in intregime pe progre ul ur. as
1 tehnicii industriale,
a du fortele productive la un grad
de d svoltare care nu se mai impaca cu f rmele inguste
propriet-tii individuate.
Capitalismul a pregatit, in timp de un veac si mai bine,
conditiunile ma eriale si fortele morale ale revolutiei s ci le :
,tiinta, tehnica, proletariatul
De aci, necesitatea de transforma mijloacel de produ ti
din proprietate private in proprietate sociara.
In dezorganizarea vietii economice de azi, in criza mor la
ctuala
urmare fireasca a doua maceluri generale consecutive,
avem indicii precursoare ale revolutiei ce vine.
Dar
am avut ocazia sa arat in cuprinsul lucratii
de fata,
pentru ca aceasta renovare social5 sa se indepli
neasca nu este suficient ca conditiile materiale sa fie elaborate si ca ele sa apara ca singurul mod de salvare a unei lumi
ce vrea sa se reinoiasca.
Mai trebue ca o clas5 bine org4nizata, constient5 de forta
sa si de maretia sarcinei ce i incumba, sa duce la bun sfarsit
aceasta opera de reconstructie economics si sociale, substituin
du se clasei conducatoare, azi in declin.
1

468

www.dacoromanica.ro

Si pentru ca nimic nu se distruge daca nu se cladeste

ceva nou,
viabil,
in loc, va trebui ca in locul vechii or
dine sociale, distrusa, sa se substitue o ordine noun, care sa
dea societatii omenesti mai multa stabilitate, mai multa sigu
ranta, un stadiu nou de viata si o activitate mai ridicata.
In aceasta actiune inaoita : de sapare la baza a unui re
gim caduc si de reconstructie a unui regim social nou, ;rifelectualii (oamenii de stiinta, tehnicienii, profesorii, scriitorii, ar,

tistii) au un rol cardinal de Implinit.

Daca alts data ei se puteau refugia pe altitudinile senine
ale contemplatiei sau gandirii speculative la catedrele sau la
boratoarele lor,
departe de valmasagul vietii publice cu a
gitatiile ei,
azi, ei au datoria civica s coboare in arena, sa
se amestece in valtoare, pentru a aduce aportul for de inteligenta, de energie si de stiinta, la elaborarea noii ordine sociale
E si in interesul for sa." se alature clasei muncitoare in
actiunea de adanca renovare sociala.
Intelectualii au avut si vor mai avea Inca, daca va sub,
sista regimul economic burghez' capitalist, Intocmai ca si manualii,

celas statut social.

Neposedand alt capital cleat talentele sau cunostintele ea,
patate in scoli sau autodidactic, oamenii de stiinta, tehnicienii,
profesorii, scritorii, artistii n'au fost mai siguri de ziva de
maine,
exact ca si manualii, si, de cele mai mult ori, a
trebuit sa se Incovoae si sa se umileasca in fata masivitatii imperti
nente a bogatilor, pentru a si asigura painea zilnica si ziva de maine

Pentru cei cu sentimentul demnitatii, suferinta morala a

depasit pe cea materiala.
Intelectualii ar trebui sa fie, deci, in contra unui regim
c re le a rezervat pana astazi o situatie vitrega de paria si e
zitarea for de a se Incolona sub faldurile steagului socialist ar
trebui sa Inceteze.
Intro epoca revolutionara cum e aceea pe are o traversam zi, oamenii de inalta constiinta si inalta gandire trebue
sa inteleaga si sa simta ca socialismul este singura forta orga,
nica, iluminata de un ideal, singura care poate sa pue Qrdine
in dezarmarea generala de azi.
Apelul nostru se indreapta si catre tinerimea studioasa ca
si catre cea muncitoare.

49
www.dacoromanica.ro

Entuziasmul varstei, caldura inimii sim covingerii, lipsa

de preocupari practice imediate, fac din tineret elementul dinamic, in faza actuala de fierbere si de lupta incordata pentru
realizarea aspiratiunilor socialiste ale marilor multimi.

In momente istorice de mari infaptuiri sociale, tineretul,

cu calitatile sale de inima si suflet, inerente varstei, a fost intotdeauna, si pretutindeni, inainte-purtatorul ideilor de dreptate
si

fraternitate
Ceeace urmarim noi, socialistii, ceeace ar trebui sa pre-

ocupe pe intelectuali, pe tineret si elita muncitoare, nu este o

problems marunta de salar sau ode scaderea orelor de munca.
Ceeace urmarim noi este : elaborarea unui regim economic nou, a unui drept nou, in vederea crearii unei lumi noi,
care sa se opue lumii infra-umane burgh,eze, dupa cum crestinismul s'a opus lumii antice.
Revolutia socials, asa cum o concepem noi si cum voim
s'o infaptuim cu concursul inteligentelor creatoare, nu este
rasmerita anarhica a multimilor inconstiente cari nu ravnesc
decat la mai multi paine. Revolutia,
adica transformarea regimului proprietatii, trebue sa se infaptuiasca in ordine, de-o
class disciplinat5 si constientii de meniree ei inalta,
aceea de
a fi reprezpntanta nevoilor generale ale intregii societati.
Iata de ce facem apel la elita intelectuala si muncitoare,
pentruca cu forte unite, in imprejurarile istorice favorabile de azi,

sa atragem in miscare si la ideile noastre de transformare a

ordinei sociale de azi imensa majoritate a cetatenilor acestei
tari.
* * *

Post Scriptum.
In lucrarea de fats nu m'am ocupat de
miccarea muncitoare comunista,
desprinsa din 1921 de miscarea socialists,
fiindca, scoasa in afara de lege, a activat

clandestin si n'am avut la dispozitie arhivele ei pentru a ma

documenta.

La o noua editare a prezentului volum, data voi avea

ragazul si documentarea necesara, voi completa lucrarea cu

capitolele speciale referitoare la miscarea comunista.

470
www.dacoromanica.ro

NICOLAE DELEANU :
Primul Socialist Roman, Th. Diamant
Falansterul de la Sc5eni
Fanalisterul din Moldova.
I.

C. ATANASIU:
M4carea Socialisf5.

CONST. GRAUR:
Din istoria Socialismului roman.
COLECTIILE REVISTE-

LOR SI ZIARELOR :

Besarabia", Emanciparea", Drepturile omului",

Confemporanul", Munca", Lumea Nou5", Revista Socials ", Evenimenful Literar", Romania
Muncitoare", Socialismul", etc.

www.dacoromanica.ro

INDEX DE NUME PROPRII

Antonescu
1141, 148,
156.
Antonescu C.

A
Abdul Hamid 178, 251.
Adevarul (ziar)

Antonescu I (mareieal)
116

115

117, 137,

138, 162, 184, 227, 258, 259, 347, 355,

462.

Adevarul (ziar, Budapesta)

Adevarul literar (revista,)

303, 304,
74,

114,

124.

Adler 'Friedrich
365, 397.
Adler Max
182.

Adler Victor
Agnini

24,

255, 256.

255.

Militant). (sac.)
172.

Albani Timm,

Albarda I. W.

Alexandrescu Radu
Alexandrescu V.

344, 385.
Ardertul, revistd.
200, 373.
31, 82.

Alexandroff Petre dr.

52, 122, 248,

344.

Anagnoste V.

156, 158, 161 171, 172,

185, 201, 355, 1382, 385, 40Q,., 409.

Andreew

Androhescu St.

Angell Norman

202, 321.

Anghel C D.

156,
87, 89, 109, 115, 116.

Anghel. D.

114, 118, 163.

Anghel P. prof.

Anksentieff
294.
23, 24,
Anseele

Antim pt. - 315.

87.

172,

219,

314. 350, 416, 417,

Arghezi Tudor
Arkin Catinca
Arlon- Virgil

258, 315.
31.

315.

Aihiepiscopul din York

Arhip Jean
339.
Arhiva 4revista)
114.

444.

156.

Aroneanu H. (dr.)
356.
Arkada-ski (frat 1) 52, 343.
Ascciatia.. luoratorilor din Romania"

445, 456.
320.
Sir
444.

Angelescu C.

Angelescu M,

201. 400.

124.
304.

Ardeleanu loan
Argetoianu C.

Aristot
16.
Armasescu N.

156.

363.

Andrei Petre

87.

423, 455.

409.
156.
409.

Andreescu Socrate

Antonescu P. prof. arhi ect

Antonescu Victor
123.
Antoniu Lascar
389.
Apatty
301.
Apostolescu C.
315.
Aptekmann
342.
Araipu Grigore
171.

Arbore Nina
219.
52, 53, 54, 67, 339,
Arbore Zamfir C.

444.

Alexaindrescu N.

381,
118.

231, 247, 257, 263, 270, 292.

299, 304.

Albu S.
.93.
Alecsandri V.
29, 37.
Alembert D'
87.
Alexandru II (tar)
Alexandrescu Grigore

Antonescu Mihai
Antonescu N.

,,Arbeiter Zeitung" (Zap.

Arbore Ecaterina (dr.)

126.

Albatros P.

349, 455, 459,

463.

63.

Atanasiu (cpt.)

119.
84 115, 119, 120.
121 133; 136, 137, 144, 198, 210.
Atanasof Enciu
201,
444.
Atlee Major
355.
Atlas
Atlat Const.
304.

Atanasiu I. C.

473

www.dacoromanica.ro

Aurelian P. S.
Avanti (ziar)

Demme C.

151,
375.

Ave ling Eleanor Marx

23.
Averescu Al.
195, 291, 313, 314, 349,

'74,

81, 85,

91, 93, 94, 107, 109, 111, 112, 115,

116, 123, 124, 138, 343 346.

53, 72, 82, 83, 84,

85, 86, 346.

Ball Lupu

27.
202.

Bats Matei
Bil.nffy --k 150,

Banghereanu I. T.
129
159.

115, 127, 128,

131, 132, 133, 134, 135, 136, 137;

Baker Ph. N.
Bakunin M.

444.

51, 71, 78, 287.

19,

Basacrab Matei.

Badeseu D.
55.
Badaran Al,
72, 88.
Btidttsnost" (ziar)
69.
Balaceann Daum
30.
Ba.Taceanu Manolache 28,
40 41, 42, 43, 48.
Bala_, ceanu Nae

Balaneseu I. C.
Baleanu Ian
Bahneanu Mihai
Btinciuleseu

BazA,Ion

Beagu T.
Bebel August
Bebrici

9,

31,

320, 339, 355.

Benkendorf

Blank Aristide ' 378.

Blank Mauriciu

378.
321.
440.
Bocea Iosefina
430.
Bocu Sever
445.
Bodin S
122.

Bleibert- M.
Bona. Florea

Boerescu Cezar (cpt).

Boeru

Bogdan A.
320, 321,
Bogdan Piteqti Alexandru
Bogdan P, (prof. dr.)

299, 304.
345.

137.
312.

341,

Bogza Dimitrie
111.
Bogza Geo
445.
Bonaparte Napoleon
9.
Bokani Desideriu
301.
Borodba (ziar)
308, 400.

Bars Petre

206.

Bonsukoff I.
434.
BoszOrmeny Emil (dr.)

400,

439,

451.

Boteff H,
69, 70, '71, 343,
Botez Demostene
445.

Botez Eugen (vezi Bart Jean).

Botez I.
144, 162.
Botez data&
445.
Botici Romulus
451.
315.

Braxster A.
430.
Bragedireanu C.
Brandes Marthe
Brautner
342.

458.
66.

365.

Bi4anicteanu B.

109, 110, 115, 117,

444.

119.

201.

30,
BrOloin Costia,
Bracscu Al.
82, 91.

23, 24, 91.

Beldiceanu N.
81.
Bellu Trailan (Constant/a)
Bellu P.
409.

Benoiu Iosif

51, 340.

Bivolazu Th.
355.
Bismark
'77, 91.
Blagoef D.
270.
Blanc Louis
28 287.
Blanqui Auguste
18.

Braniling

227.
440.
409.

355.

Ed.

Bielinski

Boyle

162,

Beri.

32,

40.
156.
39,

Beldiman Al. V.

Bespadeo

23.
285.
75.
307.

Bogoluboff

27.

Basarabia (ziarul)
55, 56, .62, 63.
Barrio Martinez
452.
Barcutia Avram
304,
Bart Jean (cdor Eugen Botez)
91, 119.
Bartalici Alex.
400, 421, 430, 451.
Barth Edouard
423.
Bartha C.
430, 451, 458.
Basch Victor
444.
Bata lu Ion
131. 133.
397
Bauer Otto

304, 430.

Bernstein. Ed.

Berthelot

Baealbasa C. C.

Bernau Petre

Berth Ed

350, 351, 356, 357, 455.

Avrameseu
156,
Avramesseu M.
445.
Azana Manuel
444, 452.
Axelrod Paul
52, 53, 200.

Baca lbasa Anton (Toni)

320.
378.

BereoVici

138.

Brenisteanu I.
162, 231,
Bratfaleanu Victor 304, 355, 430, 451.
Bratianu Ion C.
65, 70, 83, 118, 133,
134, 143, 150, 151,

246.

Bratianu I. I.

C.

152, 199, 226; '346.

(Ionel)
151, 291,

317,

Bratilanu, Gh. I.
Bratianu Vintila
Brland Aristide

474

www.dacoromanica.ro

413, 415.
356, 415.
87.

Brodnyanszky B.
430.
342.
Brousse Paul
395, 396,
Brouckere Louis de
444, 449, 450, 451.
.430, 451.
Bruder Francise
138.
Brunetti Luigi
232.
Bruno Giordano
75.
Buchner

397,

409,
Bucur Gh.
355.
Buda G.
409.
Buda I.
304.
Budeanu loan
77; 118, 119.
Bujenita Panait
Bujor M. Gh. (Gheorghiu M. Bujor)
93, 162, 172, 183, 185, 206; 207; 208; 219,

246, 247, 248, 290, 293, 314, 347, 348;

349,

400',

408, 428, 429.

Bujor Paul
385.
Buchanan C. (Sir)

396.

400, 406.
Bucivaneanu Pavel (Cluj)
119.
Bulighiu N.
Bunescu 'Marin
131.
Bukharin
90.
Burls V.
106,
118, 149, 156.
Burlacof Al. I,
Buzdugan C. Z.
91, 119, 144, 146, 147,

148, 149, 150, 155, 156.

Buzdugank Gh. V.
120.

Buzoianu Vasile

Caserio
Castillo

373.
452.

Catargiu Barbu
30.
Calargiu Lasar
91, 160
Catina Ion
90.
172.
Cazacu (dr.)
445.
Cazadiu Grigore
Calinescu Armand
379, 462,
Caanpineanu I.
Ceacev

312.

Cantacuzino Grigore
31, 39.
Cantagrel
47.
Cantili A1.1 109.
Oaracanza Ion
430.
Caragea Stefan
69.
Caragiale
Ion Luca
74, 107, 109,
340, 346.

31, 39, 40, 43.

51.

Ceaus Toma

156,

445.
Ceausoglu Cristea
219
Cecrbpide Bartolomeo
444.
Cecil (lord)
Cernicevski
51y /2, 346.
Cerkez Mihail
89.
Cernescu C.
137, 204,
Carnaff
294:
464.
Chamberlain
Chebapcea
136, 137.
Chilimoglu
87.
Chita. Paun
131, 133.
Chiru Vasile C.
321.

Chrihan
131.
Cicio-Pop St.
298, 299, 301.
Cihoski

84, 119.

395, 444.
Cachin .Marcel
CaIciu Die
55, 320.
Caligari C.
52.
Galata Alexandru
445.
Calu Spiridon.
231.
Camburopol A.
316.
Cantakcuzino I, Prof. Dr.
87, 150, 172,

Cananfil George
Carbonari
27.

72, 81.
Carp 0. (Dr. Gh. Proca,)
Carp Petre P,
67, 73, 77, 243, 340
Cartojan N.
45.

413.

Cioara Toma 304.

Ciobotaru I.
290.
Ciorcgariu (episcop) 372,
Ciprian G,
445.
Cipriani Amilcar
24,
Ciubarof Nicolae
52, 343,
303, 304, 354, 355,
Cizer Iosif
Clarinet Adolf

123, 138.

459.
Claudian Al.
Clemenceau G.
87,
Clopotel I.
445.
Cocea D.
109;
Cocea N, D.
109, 184, 201, 202, 206,

211, 218, 219, 258, 321, 411, 412.

Coculescu N. prof.
151.

Codreanu Corneliu-Zelea (capitanul)

377, 378, 379, 380, 386, 431, 462

Codreanu Zubcu

52, 53, 54,

67, 71,

343, 344.
386.

Carcali C.
445.
Cannot Sadi
373.
Carol I de Hohenzoaern
143, 186, 227,
248, 259, 281-285, 515.
Carol II (Regale)
348, 412, 413, 415,
416. 454, 455, 459, 462, 463,

Carol (Imp. Austro-Ung.)

Carovici Pascu
140, 146.
312.
Carp M.

291.

Caler L.
Colhon Ilie
Coantla

315.
379.
201.

Comte Augusta

75.

Comuna din Paris

86, 90, 126, 200,

290.

Considerant
30, 47, 287.
Constantinescu Al.
118, 148, 172, 185,
199, 202, 210, 231, 262, 270, 292, 320,
358, 412.

Constantinescu Mihail

231.

475
www.dacoromanica.ro

Constantinescu N. - 409.
Constantinescu Ste Ban I. - 459,
Constantinescu T. -,321.
Contimporanur - 71, 72, 73, 74, 75,
76, 78, 82, 114, 122 340, 346

Convorbiri lrterare" (reviste) - 73,

79.

Carbescu Maitei - 151.

Corfescu - '72.

Dasehevici Vasile - 227.

DeLavrancea Barbu - 74, 81, 85, 86, 346.
Deleanu N - 126, 259, 397; 459.

Demetrescu. Costache - 123.

Deanetrescu Mircea C. - 85.
Demetriade Mircea C. - 82, 84, 86.
Demetrescu Traian (Tradem) - 93, 109,
114, 122, 123, 124, 163, 179, 180.
,D,m(y.tratia socialk" (ziar) 93.

Cornea Mihail - 156.

Desrobirea," (Sac) - 126,

Deutch Leo - 204,

Cornesicu C. - 136.

Corocloanu Traian - 122.

Cost C. - 118

Deurisch Iulius

Costa Andrea - 24,

Costa -Fora C. G. - 321, 385, 386.
Costacheseu Const. - 84, 85, 86.
Costin Eduard - 91

Cosh= Gh. -

Daseklu Iuliu (Timisoara) - 410.

47; 48.

Diaanandy Georges - 80, 81, 87, 89, 91,

111, 114, 121, 131, 132, 133,.143, 144,

73, 340.

Cot Pierre - 444.

Covalec - 341.
Criictun Raul - 315,
Craescu Victor Basarabeanu - 122.

Cretulescu Alecu - 31.

Cretulescu N. - 33, 40.
,.Critica _socialk" ((revistek) - 75,

-, 453,

Devine Gabriel - 89.

Diamant Theodor - 28, 29, 30, 31 32,
33, 34, 35, 39, 41, 42, 43; 44, 45, 46,

145, 146, 148, 149, 150, 312.

Diamandy Const.
87.
Dicescu D. - 290, 293.
80,

Diderot - 87.
Dimineata (ziar) - 69, 184, 258, 462.
Dimitrie Iragi - 69.

81, 82 83 340, 346.

Dimitriu Gh. - 55.

Cristescu Gh, 172 202 205, 206, 227 231

Dioghenide Eduard - 91.

Dicescu C. - 204, 284.
Djuvara Alex. - 204, 205, 228.

Crispi - 373.
Cristea Miron (Patriarhul) - 462.
248, 270 292, 320, 339, 358, 410.

Cristoff (dr.) - 218.

Cristea Aural - 303.
Cristescu M - 321.
Croitoru I. H. - 355, 451.

Cruceanu dr. - 87.

Crupenski C. - 87.
Curierul roma/lege" - 34,
Curpen N. T. - 202.

39.

248, 259, 281 283, 283, 284, 285' 415,

Cuvantul Isociaist, ziar - 124

Cuza .- A. C.
462-.

76, 195, 377, 447, 456,

Cuza Alexandru I. C. (Domnitorul) 195 241 245, 246, 247, 248, 282,
Czernin, 291.

Dancof Ilie - 201, 202.

Danielopol N. - 321.

Darie H, N. 115.
Male Gh. N. 118, 120.

Mile P. - 150.

Darwin Ch. - 11, 75.

348, 370, 381, 397.

Dalfuss - 445.
Dormoy Jean - 91.
Dorobantu Gr. - 246.
Oostoiewski - 363.

Dragomirescu Sava - 31.

Dragomirescu Petre - 385.
Dragu Tonia, - 206, 227, 231, 246, 248,
Drepturile Omului" (ziar) - 83, 85, 86,

Dacia Viitoare (revista) - 82, 83, 88.

Damian N. - 118.
Dan Romulus - 35b, 391, 460, 404, 430,

Dan Th. - 294, 397.

Dobrescu Den-i. - 385, 388, 389

Dobrogeanu Gserea Al. - 231, 358,
Dobrogeanu C. Gherea 12; 13, 52, 53, 54,
55, 66, 67, 71, '72, 73, 78, 79, 80; 81; 82,
85, 89, 91, 93, 94, 105, 106; 107, 109,
125, 132, 133, 134, 138, 139, 144; 172;
208, 209, 218' 219 241, 242, 243, 255,
270, 278, 286, 289: 339, 340, 341, 312_

257, 258, 259, 321, 331, 339, 355.

451.

Dimibrof G. - 248, 270.

114, 346.

Dreptatea (ziar) - 138.

Drug& C. - 409.

Drumul Nostru" - 410.

Duboi Mihail Lupeni - 440.

Duca I. G. - 379, 415, 430, 431.
Dudascu N. - 321.
Diihring Eugen - 62.

Dulaury Baudet - 48.

Dumitrescu Andrei - 65, 66.

91.
Dumitreseu C. Tataru

476

www.dacoromanica.ro

Fleury - 39.

Dumitrescu C. P. - 156.
Dumitrescu Gh, - 156.
Dumitrescu I. - 321.
Dumitrescu Marin - 15.
Dumitrescu N. - 320.
DUrnitrescu T. - 156.
Dumitriu I. S. - 321.

Fleva N. - 138, 246.

Flueras - Ion - 297, 299, 301, 304, 314,
358 400, 404, 421, 429, 445, 451, 457,
458.

Florescu Flare (Colimardi) 71, Flores= Valentin - 150, 156, 158.

Dumitropol Basile - 321.

Dturatru Stefan - 440.

Dunareanu Al. - 320, 358.
Misr.= I. dr. (Dusan Isailovici) - 123.
Dutica I. - 321,

Fourier Charles - 8, 9, 28, 31, 34, 40,

41, 42, 43 46, 47, 48,

- 4'53 461:
Framemasoneria - 27,
Friedman A. - 138.
Frimu I. C. - 118, 144, 149, 156, 158,
Franca

160, 161, 162, 171, 172, 180; 185, 201;

205; 206, 207, 227, 231, 281, 292, 335,
336, 337, 338.

E
,,Beenemin, nationals" - 163,
Ecoud (ziar) - 381.

Frunz5, Gh. - 85.

Ebert --. 313.

FrunzesIcu Emil - 53, 82, 84, 85

91.
Furtund Paul

Ef timiu Victor - 385, 445,

Egaliitatea. (soc.) - 126.
Ellenbogen - 254.
Eminescu Mihail - 66, '73, 243, 340, 346.
Emauciparea (rev,) - 82, 83, 346. ,
Emil S. - 397, 430, 459,

Galen= Vasile - 162.

Edelstein I. - 138.
Eftimiu Barba - 227, 338.

Enfantin (Pere) - 30. ng

Engels Friedrich - 11, 18, 62, 70, 79, 81,

69, 208, 287, 341.

Epoca (ziar) - 133, 135, 204, 318.

Ere (L') Nouvelle - 80, 88, 89.

301.
Erdely Ion (dr.)
Etinearnu Gh. - 115, 138, 156.
Eustatiu., Ion - 87,
Evenimentul literar - 74, 114.

Q6 F

nao8

Fabian D. I. - 320, 358.

,cl

Gadclesch R. - 305 .307, 354, 355,

Gallardo Y. - 444.
Gala Galaotion - 182,

400,

Gambetta - 87.
,I-R.
Gandhi - 444.
Garoflid C. - 87,
Gatti (d -na) - 47:
Gautier (capitanul) - 47,
Gauthier Emile - 78.
Gavrou Ferdinand - 451,

IL

Ganes= Barbu
84,
Ganes= D. - 355, 410.
CrallOSCU M. - 320,

Gardescu - 86. ,
Gavanescu I. - 74, 82, 347.

Garbea Leon - 91.

Familia (revista) - 114.

Farago Elena - 128,
Farago Promise - 128.
Farkas - 399.

Garboveanak S. - 430

Ghetu N. I. - 218, 2i9.

Ferdinand (regele) - 282, 284, 291, 316,

415.

Ferdinand P. - 320.

Ferrer Francisco - 178. 231, 232.

Ficsinescu Th. - 127, 128, 129, 131, 132,

133, 135, 136, 137, 159.

Fiiipescu Gr. N. - 318, 390, 391 393,

444.

Filipescu Gh, Ene - 458,

Filitis C. A. - 53, 84, 85.

Filitis I. C, - 82.
Filotti Zamfir - 88, 91, 107, 109, 111,
119, 120, 121.

Galsier Bruce - 255,

otaa dr. - 87.

Facia (revistra) -- 258, 259.

Filipescu N, -- 133, 152,

FiUpide (vezi Philirpide),

Geistlinger Franz - 354, 355.

Georgescu George - 87, 458,
Georgescu Take - 91, 133, 140, 141.
Georgescu Al. - 94, 109, 118, 150,
Georgescu Ion Stoase - 129, 131, 133,
137.

Georgescu Al. C. Purcel - 156, 171.

Georgescu C. - 156.
Georgescu N. - 202, 409.
Georgescu Vasile - 231.

Georgescu Spirliclon - 231.

Georgescu Corneliu - 379

Georgescu, I, Tapala - 292.

Gerota D. (prof. dr.) - 257, 339,

Gesttcone Fillip I. - 84, 86, 111.
Geyter - 211.

477

www.dacoromanica.ro

en1r

Gheler Leon
399, 400.
Gheorghiu (Studentul)
Gherea Dobrogeanu C.

53

Vezi Dobro.
geanu C. Gherea,
Gheorghiu N.
84.
Ghelerter (dr.) (Pacurariu, U. Va lea.
nu)
91, 162, 219, 247, 293, 400, 409,
459.

Vezi Bujor

Ghephart (fratii) .201

430

201, 338.
307, 400, 404, 421,

451.

Ghes;ov

69.

124,

Ghica Al. (Voda)

32, 33, 42,
Ghica Ion
29, 30, 33, 34, 42,

Gigurtu I.
462.
Gliuksman (dr. Ygrec)
Gildarovski
Gogol D.

363.

Goga Octavian
Golescu Dinicu
Golescu Alecu

Golescu Radu
Golescu Nicolae
Golescu Stefan
Goad

Vasile

Goldstein Marx

Gorun I,

447, 455, 457, 462,

30.
30.
30,

Gutu Gr.

162, 172,

119.

H
Haase Hugo
Haekel

255.

75.
321.
266.
201.

Haim C.
Hajdeu

Haret Spina
150, 207.
Hardie Keir
23, 276, 277.
Haysmans C.
24. 365.
Henderson
365, 395, 396, 443.
Heriot Eduard
445.
Herovanu Alfons
445,
Herescu Petre
84;
Herz A de
315.
Herzen Al,
51.
Hesselman Ar' (dr..)
312.
Hetrat Bonifacin
53, 55.
Hindenburg
451.
Hitov P.
69.
Hitler Adolf
393, 445, 448, 451, 460,

Hudita I.

301.
373.
124.

169, 171, 363,

341

Grapini Enea,
299, 301.
Gnaur C
91 115, 117, 395.
Grklisteanu Petre
84 136, 137, 204.
GrEidisteanu Grigore
31.
Gram Sou D. G.
55,
Gradinaru G.
304.
Grecianu Stefan
32, 34 43.
Grecu Atanasie
292.
Greceanu D.
372
Greeley Horace\
47.
Grigoresou T.
91.
Grigortu Sterian
122,
Grigorescu N.
156.
Grigorovici George
208 233, 248, 255,
305, 306, 307, 309, 311, 312', 314, 358,
421, 445, 447, 451, 454, 457. 458.
Grigorovici Tatiana
306, 308, 311.

Grigorescu Ion
355
Grigorescu Mutes.,
381, 382.
Gres Fr. (Timieoara)
440.

478

Gusty Anastase (Angus)

463, 464.

470,
'70.

74.

Gorniski N.
Gorki Maxim
Govoruh

74.

176.
312.

Goga Eugen

Griimberg Natan
138.
Guesde Jules
23, 82, 87, 138
Guernut H.
386.
Guise (de)
48.

Hanley

Gheorgian G.
359.
Ohelmegeanu Mihai
456.
Ghetu. N. I.
218 219.

Ghiatti, Gh I.

445.
72.

219.

Gheorghiu (opt.)
119.
Gheorghiu Mihai Bujor
M. Gh.

Gheorghiu Stefan
Gherman Etfimie

Groza Petre
Gruber Eduard

445.

Hugo Victor
265.
Humanite (L) (ziar)
204.
Hoppe (frati)
161, 201.
Hortolan
38.
Horaosek Iulius
303,
Horodniceanu I. (dr.)
424, 425,

430,

451.

Hornstein-Cernauti
440.
Hurmuzescu Dragomir
87,

Huss Jean

232.

Iacovescu N
91.
Iamandi Victor
385.
Iancu David
138.
Iasul socialist (Var)
293.
Iaszy Oscar
299, 301.

Ibraileanu G. (Cezar Vraja).

74, 81,

241.

Iftimie Alex.
121.
Iglesias P.
24.
Iliescu lanou
355, 410.
Iliescu Leontin .123, 124,, 219, 315.

Inculet I.

430.

,,Independence roumaine
204.

www.dacoromanica.ro

(L')"

63,

R1

Informatorul proletar (71ar)

Internationala (Prima)
Interriationala (a doua)

ti

F:

12, 13, 24, 87, 178, 204,

255, 256, 287.
Jebuniof
52, 343.
Jeliabov A.
51.
Jezequel (pastoul)
444.

23.

InteKnationala Muncitoare Soeia lista

399, 439, 449, 450.

Internationals/ Tineretului Socialist,

434, 435, 436, 438, 439.

Internationals Tineretului Conn `must

435.

Internationala Sindicala.
439, 460.
Interna,tionala Socialist& La si a II-a
17, 23, 232, 273, 298, 360, 364, 365, 366,

368, 394, 395, 396, 444, 449, 460, 463.

280,

358, 359,

362.

Internationala comunistA,
361, 448.

358, 359,

409,

409.
84

Ionescu D. P

85.

Ionescu Dimitrie (dr, .)

91.
Ionescu G.
85;15'6 158, 290.
Ionescu Iordan
153 156. 161, 202, 231,
292, 430, 451.
Ionesiou-JOuson N. (lt.)
119.

Ionescu Marin
Ionescu Misu
Ionescu Nita,

207, 219:

Jumalul (ziar)

lonescu Stefan 156.

Iosif St. 0_
118.
Ionescu Take
120 121, 152, 284, 374,
396.

Iordaehe L.
400.
Iorditchescu Th.
219, 231,

320,

195, 311, 34'7, 416, 417,

81,

Irimesou S. (dr.)

Iskra (z'ar)

Kab ler

156

87, 172, 339.

171.
308.

462.

.ww

a'

252, 343.
Kahn Gustave
87, 163.
.Karavelov Liubeu
69, '70.
Karnabat D.
118, 315.
320.
Katz I.
I
2-.1
g
Kautski Karl
12, 13, 80, 93, 287, 397,

444.

Kerenski

290, 292, 294. 395.

72, 82.

451,
270,
118.

Kisa Alexandru
Kisselef

440,

'"' P14

38.

Klein lacob
35Z,
Knunianz
204.
Kogalniceanu Mihail

68, 70, '78, 195,

241, 247, 346.

Kogalniceanu Vasile M.
Kolarof V.
270.

138.

320, 321.

Korolenko
363.
Kosuth
265.
Krivds Carol
91.
78, 287.
Kropotkin P.
Stefan Nlcolaevici
Kulasco

52, 342.

L
Labriola A.

Lafargue Paul

285.

23, 87, 89, 138, 163.

287.

J
Jabovski

71.

Jammes Francis

163.

"

Kernbach (dr.) (Gh, din Moldova)

Istrati C. (dr.)

'71.

.c.7

177.

Ivanovici Ivan

138.

Istrate Par latit

184, 205.
53, 55, 71, 186, 343.
a/0.5pro naitini
'8fT, 'CU `483 'ZTE

Kaceanovski

Konitz J.
248,

355, 430, 451 459.

423, 455, 456.

IorgidescU V.

El

Kiritesou C.

118, 146.

Jumanoa, Iosif
299, 301, 304, 354, 355,
358, 400, 404, 430, 432 451,

Roza
10 Kiefer
Kircow G.

445,

156, 409.
Ionescu N.
2s
2
Ionesou Radix
156.
4
g
72, '74, 78, BO. 91.
Ionescu-Rion Raicu
Ionescu. Stere
290.

Iorga N.

Jinga Victor
445.
Jinks Robert
54.
Jipa Nicolae
70. Eg ,?:11
Jonhauz Leon
444.
Jos DespotIsmul" (zia socialist)
Jiidischer Arbeiterbund" (zia1r)
Jumanca Ion
400.

1Aggg

Ioanid Tilica,
312.
Ioanitescu D, R.
321.
Ioanitesou. Pompiliu
389.
Ionescu Andrei
202, 21% 412.
Ionescu Al.
90 91 94, 107, 109, 111,
115, 117, 118, 139, 144, 150, 162; 202,

Ionescu C

F:

Jaures Jean

410.
17.

Internations la III-a

Lafontaine Henry
Lagardelle Hubert
91.
Lambru M.
Lampa (gazeta)

423, 444.
285.
121,

479

www.dacoromanica.ro

F:
Langevin
Lassa
Las lu I.
Late* V.

444.
287.
201.

M
Mac Mahon
Macarie Oh.

72.

163, 179.
Macedonschi Al.
Machiavel
415.
Mackensen
291.
Macovei G
162.
Macovei M. (ay.)
124, 312, 313.

91.
Lavigne Raymond
24, 51
Lavroff P.
Lazar Aurel
298, 299.
Lazar The
445.
Lacatus Stefan
451.

Lazareanu Bar=

4URI'ITZIWI
:1.1l
151.

201, 339.

Lazarescu Toni

290.

Leanloa C.
445.
Lechevallier
46.
Ledaux
39.

Ill

Lamely Rozvany Nora (dr,)

304.
Lenin N
90, 177, 280, 287, 295, 358
Leonard J.
320.
Leonte Radu
Lermoiatov
363.
Lensing
340.
Leventer S.
430, 451.
Levski Al.
70.

gE

il

10 rm

163.

Literature si stiintea (revista)

74, 81,

82, 83. 114, 340.

Literatorul (revitsta)
163.
Livezeanu Octav
445.
Loebe Paul
422, 423.

Luciki

39f.

404.
71.

Lucratorul Roman" (ziar)

63.

Ludinescu I.
355.
Lumea Noua, literary si stiintifica., 114.

Lumea Noua"

'74, 114, 117, 124, 128,

130, 131, 136, 139 142, 144, 155; 157,
159, 163, 180, 346, 387, 395 413, 431,
445, 449, 454, 457, 458, 459.

445.
Lunguleac Onofrei
278, 281 308, 313.
_Lupta (ziar)

Lupu Danitrie D. -- 85.

Lupu Eugen
53, 55, 343.
312, 313, 355, 385, 388.
Lupu N. (dr.)

Luxemburg Roza

73, 74,

243, 340, 346.

Maltenski Arnold

Man Henri de.

Mann Thomas

'75,

106, 169,

1
12, 287, 395.
444.
156,

1Vranafu Anton
Manciu
378 386.
"6
204.
Mandelberg V.
263, 320, 409.
Manes= C.

84.
270.

Manes= Teodor .120.

257. g :=9
Manicatide (dr.) .
53, 55, '71, 343,
Manicea G, V.
299, 300, 301, 302,
Maniu Iuliu
401,

11/

91.

,,,F,
313

415.

118, 119.
Manole D. (ay.)
77.
Manole D.
409.
Manu Gh.

87, 395.

Many Dionitsie

263, 355; 400,

Marc Paul
400.
Marcu Pavel
Marghiloana,n, Al.

87.

390, 391, 393, 444.

Lupuleaic I.
400.
27.
Luther
Liv-zeami. G. ing.

385.
430.
458.

Marcovici Eliza

Lovicki Benedict
52.
Lucian Alex.
421, 430.

Lucian I.

Macri Gr.
Madgearu Virgil
Magiary Ladovx
Maglasu Lazar
Maiorescu Titu

Liaptchevitch
254.
._,
Liebknecht K.
270.
Liebnecht W.
23. 91.
Linder Carol.
451.
Litteratura si arta romance" (reviscra)

Louguet Jean
Loraine Jean

65.
231.

91.
198.

E2u.01-

317, 318, 319.

Margineanu (g-ral)
440, 458,
Marian N. N.
453.
Marin Gh.
409.
Menu Gh.
150
Marines=
202,
Marines= Erie G.
205, 206, 227, 270, 274.
Marines= D.
128, 131, 133.
Marinescu Gh.
400, 409.
Marines= L-Ploesti.
156.
Marinescu I.
418.
Marinescu N. M.
Marinescu-Zimnicea, D.

Martna Minkel
Martov

Marx Karl

137.

423.

177, 204A.

11, 14, 18, 19, 23, 71, 75,

82, 146, 181, 208, 287, 341, 346, 371,

431.

&razzes= George

Marc I

378.

205.

87.
Matiza (dr.)
445.
Mafia Al.

119.
Mavromati G. (ay.)
445.
Mazilu D. P.
18, 27, 28, '70
Mazzini Giuseppe

480

www.dacoromanica.ro

Mayer Iosif - 400, 430, 451.

Munca literary qi stiintifica - 74.

Menilmontant (swain dela) - 30.

Munca" (ziar) - 90, 91, 93, 110; 116.

Mehlferter C. -J. 4300. 451.

346.

Mehring Fr. - 13.

Munteanu Grigore Maniu (Gr, Munteanu) - 72, 85, 88, 891 395.
Munteanu N.colae - 430, 451,
Munteanu Teodor
406,
Musoiu Panait - 90, 93.
Mu,etescu Gh. - 45.
Mussolini - 375, 376, 443, 460.
Miltzner - 87.

Meissner Elena - 445.

Mehbupciu Diarnancly - 29.
Mere len - 344.

Merril Sutart - 163.

Micescu Istrate - 385, 462,
Micu Ilie - 131.
M-clescu Victor - 321.
Mihail C.
65.

Whai I (rege) - 413.

N
Nikleidp (Pratil) - 67, 78.

1VLhail Serban - 140.

IVEh1i15, Petra. - 451, 458,

Mihalache Ion - 313.

Nadejde Gh; - 53, 55, 63, 65 72,

Mihaile.sou - 305.
Mihali Teodor - 298, 299.

Nadejde Ion - 53, 55, 56, 62, 65, II,

Mihailestu N. Gh. - 156:Mihut Ion - 298, 303, 304.

Mille Const. - 65, 66, 67, 72, '74, 71i; 84,

85; 86, 88, 89, 90, 91, 92, 94, 106, 107,
111, 112, 117, 119, 136, 137, 138, 162;
206; 246, 321, 385, 395.

M Ile Lefter - 379.

Milerand - 87.
Mindiu Ilie - 133.

Mir" (ziar) - 69.

144, 149, 150, 159, 162, 172,

Madejde Sofia -- 56, 62, 72, 82, 85, 91,

126; 133; 144, 347.

Mirto Eduard - 389.

Missir Petre - '74, 79.
Ml career socialists (revieta) - 317, 39'7.
M.tescu N. - 204.
IVIitiliheu I. - 292,

Mitrany - 87.
Moftul Roman" (revista) - 107, 108

Moisiu Enache - 320,

Moldova Socialists (ziar) - 293.
Mouteut Marius - 395.
Moraru M. - 409.
1Vloreas Jean - 87.
Morris W.11iam - 23.
Mortan V. Gh. - 72, 76, 77, 78, 79, 80,
88, 89, 91; 93, 94, 105, 206, 109, 111;
112, 121, 131 133, 134, 135, 13'1, 139,

141, 143, 144; 147, 148, 149, 150, 151,

2271- 395, 396.

Moruzov Mihail - 379, 380.

Isac - 409.

Moscovict Lie - 162, 219, 248, 257, 292,

314, 317, 318, 320, 339, 354, 355, 355,
382, 385, 397, 399, 4001 429, 451; 458.

Moscu Gh. - 320.

Moscu M. C. - 321
Mota I. - 378, 453.
Mota (preot) - 462.
Motilev - 347,

Nacleide Iosif (I. N. Armacu) - 123.

Neagu I. - 359.

Mirabeau - 382.
fl
Mirescu Ion - 400, 404, 421, 430, 457.
Mironovici Radu - 379.

Mosoovici M,

12, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 85; 90, 91; 91,
105, 106, 108, 109, 111, 115, 125, 129,
132, 133; 138, 139, 142, 144, 346.

Neculuita D. Th. - 118, 159, 160,

161,

163,

Nectarie (Mitropclitul) - 30.

Negoita; I. - 355.
Negrei Gabriel (g-ral) - 445.
Negru (It.) - 119.
Negruzzi Ella - 445.
Negruzzi Iacob L- 73.
Negruzit Leon - 63, 340
Mg
Negulescu P. P. - '74, 314, 357.
Neuer Vorwaerte (far) - 444.
Nenni Pietro - 397.
Neof it (Mitropogitul) - 39.
Nesselrode - 39.
Neue Zeit (revistrt) - 80.
Nener Vorwaerts (ziar) - 444.
Nicolas II (tar) - 167, 168, 259, 260, 262,
294.

Nicolau Al. - 207, 219, 231, 244, 245, 290,

293.

Niculescu - 91, 109.

Niculescu Apostol - 231.
1Cculescu Niculache - 30, 156, 320.
Niculescu Mar in - 156.
Niculesou Misu - 430.

Niculescu Stavrache - 30.

Niculescu Stefan - 445.
Neuwenhuis Domela - 24.

Nielpeanu I. - 219.

Nietzsche Fr, - 376, J77.

Nobel - 423.

Nottara C. - 87.

Novae Tra.lan - 304.

481

31

www.dacoromanica.ro

262, 263, 264, 274, 278, 281, 298, 299, 300,

302, 303, 309, 858, 391, 393, 394, 398, 400,
401, 404, 406, 407, 408, 409, 410, 413, 415,
417, 418, 419, 420, 421, 422, 426, 427, 428,
429, 430, 431, 432. 433, 434, 441, 442, 443,
447, 449, 454, 457. 458.

Oancea C. - 409.
O'Grady - 395.

Ogrodnic -- 307.
Olcescu C. - 118.
()Rearm Ion - 292.

Pas Ion - 259, 458.

Pascu C. - 156.

Olteanu Petre - 451.

Pasiia Mifhai - 91, 119, ,121, 312.

Olteneanu Gh. - 156.

Oppitz - 30'7.
Oprescu Al - 227, 320, 355.
Oprescu Gh. - 205, 231.

Patrutescu Al. - 355.

Pauemeu Ion - 386.

Iaun-Ion Pincio - 74, 81, 192, 113, 114.

118.

preset! Natalia - 339.

Ordinea" (ziar) - 317.
Ossinski - 342.
Oteteleaenu Alex. - 321.

Paun-Pincio Ion - 92, 113, 114, 118,

Paufnescu Pal:tin I. D. - 124, 368.

Ottol Cahn (.1r.) - 93, 162, 219, 231,

349,

367.

Pelletan Camille - 87.

Penacot 1. - 172, 185.

Vencioiu G. D. - 112, 115, 116, 122, 123

Farm la N. - 156.
Padureanu M. -- 115.
Pa lade G. I) - 84, 151.
*Paleologue Maurice - 395.

Panatt Andrei - 156.

Panaiitenu Grigore
Pariailte,eu I. - 227.

124

Pestana - 452.
Periateanu. I. Gr. - 383.
Petica Stefan* - 121, 163.
Petrreseu C. Tiiel - 207, 219,

231, 245,
246, 257, 292, 321, 382, 385, 386, 387, 390,
393, 398, 399,. 400, 408, 423, 429, 445, 447,
451, 454.

70, 395.

Pangal 1. - 385.

Panu Gh. - 65, 109, 136, 137.

Petrescu Ghenadie (Mitropolitul) Petreanu Sache - 138.

409.
Petrescu Gh.

Parraut - 39.

Paraianu (cpt ) - 12.1.

Parhon C. (dr.) - 91, 124, 445.

nettle Iordan Marva Arghir

131, 133.

Parteniu Cezar y 246.

P'rtidul Comunist - 362, 410, 443, 448.
Partidul Consercator -- 77, 134, 393.

Partidul liberal - 40, 77,

80, 124, 133,

134, 135, 143, 144, 150, 151, 152, 155, 227,

245, 262, 283, 313, 334, 327, 328, 333, 336,
337, 3(.9, 378., 379, 39t, 393, 415, 416, 417,
418, 420, 430.
149.
Partidul Mtmcitorilor
Partidul National-Democrat _ 149.
Partidul National Roman - 298, 299, 302.

313.

Partidul 'National TAranese - 313, 393,

490, 401, 402, 403, 405,
415-418, 427, 433, 433

406,

410,

413,

Partidul Poporului - 350.

Partidul Social-democrat el muneitoi(tor din Romania. - 93, 94, 101, 106.
Partidul Social-Democrat 80, 101, 1W,
121, 125, 126,

127,

129, 134, 139, 140, 142, 143, 144-150, 160,

188, 205-206, 232-233,

240 241, 247,

248.

5.

Petrescu I. - 156.

91, 113.

111, 115, 116, 117,

Paukerov Leonard - 172.

Pavel Anghel - 451.
Pavelescu N. - 320.
Pekarski - 348.

234. 238.

239,

249, 255, 257, 258, 259,

Petrurvici Eduard - 77.

Petrov3ei Nicolae - 52.
Pherikyde M. - 135, 151.

Philipp Andre - 182.

Philipirle Al. - 72.
Pimen Mitropolitul - 396.

Pistiner 1. (dr.) - 347, 311, 399, 400, 404.

Pitulasc:u I - 386,

PiturcA N. - 112, 118.

Plaesu Gh. - 409.

Plekhamov G. - 12, 13, 24, 177, 204, 287.

440.
Podrayski-Petrila
Pogor Vasu'le - 73, 340.
Popp D. - 231, 270, 274, 292, 459.

Popa Al. - 409.

Popa Emil - 379
Para N. - 315.
Popescu Aural - 410.

Popescu C. (dr. C. Pooeseu-Azuga)

90, 109, 156,

Popescu-Dutu N. - 315.
Popescu P. -. 320.
Popesett Stefan kpictorul) - 91, 118.
Popescu Spiridon. - '74, 312.
Popolo d'Italia (zila) 375.

482

www.dacoromanica.ro

Popovici I. Popovici V. I.
Popovici C.

201, 231, 248, 263,

292,

314, 320, 339, 358, 410.

-- Prahova socialist5. (ziar) Pravda Lidu (ziar) Predescu Toma 410.

(Vilpo)
Porumbaru Em.
396.
Pottier Eugene
211.

--

121.

Rautu 1V, hail

454.

345.
Preferanski
122.
Frenta Vasile
Prescurea N -- 156.
Prescurea Valerian
118, 146, 149, 161,

171.

72, 81, 346.

Procopiu Iancu
87, 150.
Proletarul (alai') 409, 410.
Proletarul rindical - 410.
312.
Protopopescu N. D.
19,.287.
Proudhon J.
-Pureareanu I.
87.
135.
Puricescu
Puschin
363

Riside

69, 156, 157, 163,

37,

--

Radu V.
162.
Radna (col)
29L
Radian Al.
355.
Radek Karl
90.
Rildulescu Elude
28, 34, 39, 40, 43.
312.

395, 444.
Radgceanu L' of
397, 398, 399, 400, 404,
413, 429 445, 447, 451; 459.
Radulescu Gh.
409, 430,

Radulescu D.
Radulescu M.

140.

140
422.
444.

- -Romain Rollin
Rogaciof
545
Rollin Ler.lru

106, 109, 111, 115, 117, 122, 131, 133, 134,

143 144, 150, 395
Radovici Iancu G. (dr) )
84, 87, 133, 150,
151, 395.

445
445.
156.
400:

Robert Iancu
39, 40.
Robin Gabriel (dr) -- 91, 118.
Rohescu C.
227,

Radovici Al. G 84, 85. 86, 91, 93, 94, 105,

Raducanu I. Raffay Stefan -

422.
445.

--

Riviera
Rivet

87.
Raeovith Emil dr
304.
Racearu Ioaif
Radovici Constantin (din Golesti)

Rut Nicnlae

Rani Ion
120.
Renaudel Pierre
Reu Aural (prcot)

83, 94. 340, 316

171, 183 185, 198, 199, 202, 204, 205, 206,

208, 2t19, 211, 231, 233, 248, 255, 270, 274.
280, 290 292, 314, 315, 370, 412.
69, 90.
Racovski Gheorghe

- Itaduleacu I. P. Racluiescu-Motru C. -

-- -

Rintzler Leon
201
Rion (vezi Ionescu R Rion)

Quinezu N. (dr.) -- 74, 115, 116.

- -

Revista Sc cicala" . 75, 76, 78 79, 80, 82,

396.

Reclus Elisee
78, 122, 287.
Regularnentul Organic
38, 39, 65.
Reichraen A. (A.. Dominic)
227.
Reiter
:355.
Renan E.
75

444, 446.

Recovski Cristian (dr)

78.

Reuniunea Universala pet tru Pace

-- R

--Rats kliu . 301.

-RAseatnu Sanda

410.

156.

Pressense Ed. de . 287.

Proc Gh. (dr. 0. Carp)

Rainea State
290.
Ralea Mihail . 445, 456.
Rani Arthur
87.
Ranetti Gh.
124.
Rapapprt S
123.

28, 265.

Rolla-Piecarski W.

124

--

-4- 444.

Romania junta (rev.)

163.
Romani Nepszava (ziar)
400.
Romania munciitoare 123 124, 161, 162,
171, 183, 184, 186, 196, 198, 199, 227. 233,
245, 249 258, 260, 285, 347.

Rosetti Theodor Rosetti Mircea C. A. Rosetti Radu D. Rosenthal Zaharia -7 430, 451.
-Roumania ILaj, ziar - Rom'anul (ziar)

159.

Roman I N. - 72, 74, 81, 347.

Rosetti C. A.

53. 54, 66, 69, 71, 85, 159,

344.

73, 77.

83.

Rosetti Vinttla C. A. 85, 86, 89, 138,1,59

206, 321, 386.

Rostand

244.

Rozvany

406.

134.

305
Roznovan Dan
421, 430, 447, 751
Roznovan Teodur
Rubanovici -- 255.
Russel (Dr) =4-53, 51, 55, 56, 63, 64, 65, 66

67, 69, 71, 177 200, 343, 344.

Rusch - 359.
Rusnac I.
Rusu Simion

--

404.
458.

R.tysseu (profesori)

www.dacoromanica.ro

444.

,.$tafeta"

--

-63

- -Stencil/ V. V. -- 445.
StanconiNadrag Stanescu P P. -- -

Stalin I, V.

440.

122, 123_
Sapar7i D.
Saccho
400.

Sadoveanu Isabea Alndrel . 121, 445.

71, 343.
Stambuloff Stefan
397.
Stanspfier Fr.
72, 85, 89, 91.
Stanca'Stefan (dr.)

Sadoveanu Mihail 121, 445.

Stiincescu

Safir H. -Safta Petre

--Skiducu C :355.

440.

339.

8, 9 287.
Saint-Simon
254.
Sakazof
422, 423.
Sakasbff
290.
Sandu C.
290.
Sandu E4lache

StAnescu Al.

---

320.

Sulescu Mihai N.

---

k.ztefaniu N. V.

89.

151.
Saveamu N. N.
201, 202.
Schina N. C.
122.
Schmeltz Alex.
Schroeder Else .423.
460.
Schuschningg
53, 55, 343.
Scorteanu C.
84.
Scortescu George
82. 84, 85, 346.
Scorteanu Paul
204
Seco lul (ziar)
379.
Semen Trait=
462
Semnaltil (ziar)
219,
Serb3nescu N.
445.
Serghie Em
347.
$eveenco
270.
Sideris Aristotel

- -

--- - Suna Huria - -

379.
162.
172, 173, 208,

219, 247,

Skedl (prof. dr). . 309.

71.

,,Socialbstur (ziar) -.. 123.

182, 313, 318, 339,
Socialisinud (ziar)
359, 372, 387, 389, 400.

-- Soukup Franz (dr.) $ova Mihail Sperantia Theodor --

293.
Social-Dernocretia (ziar)
162, 172, 219, 355, 445
Socor Em.
422.
Spillman
89.
Sorel Georges
452.
Sotelo Calvo

Sourernennic (rev.)

Sperms% V.
Spirescu S.

45t.

346.

--

Spirou Al.
Spoiala (dr.)

79, 346

115.
400.

53, 343
118.

--

Sternberg I. Steuerman Rodion Stirbey Barbu Stirrer Marx Stivin Tosif -

151, 208. 205, 241, 262, 315, 403.

320.

74

291.

80, 89, 347.

454.

Stockman dr. (C. Titel Petrescu) --387,

389.

Stoeneqcu-,Telea

--

201

- Strabl tDer) ziar Strauss-Frieder)c David Streiltman Henric Streitman Rachel Vermont Stroescu N ay. Stroescu P. Sturdza D. A Surculescu-Cernateanu I.
Surdu Bazile Sutu N .
379.
StoicAnescu C-tin
359.
Stoiculescu Gh.
87.
Stoicesuu dr. .:Ploesti)
Stoicescu Comb. L 135.
91.

65, 72, 78.

91.

409.

131.

Stroescu Nicolae-Ploesti
335, 386
Stroescu Vasile
Mr() la Gh.

409.

458.

150, 151, 152, 198, 199.

219.
Sudetearm Al.
Su dzil ovski Nicolae Constantindiviel -52,

299, 304.

45.

55.

Spenceii Herbert

162

75.

87, 172
Satinearm. A. dr.
Slatineanu Gh. - 227.
315.
Slavicl Ion

Slivovski

355
Stefanof Boris
31.
StefAnesca Dumitrache Cluceru
379
Stetanescu-Goanga
55
Stereneacu I. V.
379.
Steieseu Mihail
227.
Ste lian Tonle
'74, 91, 133. 134, 143, 144, 150,
Stere C.

400.

262, 320.

--

205.
459

355
Stanislav
344.
Statescu
53, 55, 71, 343.
Staucennu C.
74, 81, 347.
Stavri .Arbtur
87.
Stefan Vas le

91, 109, 118.

Sanielevici H.
114
S5ptgmena iluatrat5
Sgulescu Alex, -- 87.

Simionescu C.
162,
Sion I.

135, 358

-- -

Tabacoviti I. 113.
156.
Thbacovici I.
202.
Tache Gh.
Tailhode Laurent
75.
Taine H.

484

www.dacoromanica.ro

87.

123, 315.

-- Tanarul proletar Tamara Eurqpii

70.
70.

Tamara Erma"
Tanara Germorie"
Tamara Italie"

name Zaharia
Taranu Deoclat
133, 144, 312.

--

Taranu Gh.
Taranu I.
Tasca. G

V
70.

--

Vagner Stefan

70

451.

Valera Eugen . 91.

277, 373
Valliant Ed.

410.
409.

111, 115, 119, 120, 121,

- - 298, 299, 378, 456.

- - - -

Vaida Al.-Voevod
Vajand

299.

458.
Vajorennu D.
Valeanu Hubert I.
85.
Valahu Stefan

156.
320

- Tatos D Tatovici Stefan 388.

318.
Taitarascu (major)
318, 379, 455, 456, 462.
Tartarascu Gh.
386.

118.
21 43
79.

Tavernier (dr.)
Telegraful (ziar)
205.
Tenescu S
115.
Teodoru C
74, 81, 85, 123
Teodoru D. A.
123.
Teodoru Gh. A.
409.
Teodoru N.
445.
Teo,dorescu Tudor-Brandste
315
Teodorescu Dem.
292, 320, 409.
Teodorescu Gh.

-- Thenea Th I. (ay.) Thomas Albert Tihcef C. Timiras N. Tithlescu N -Transon Abel Tralasea Socialismul" (ziar) Trotski Leon Tulceanu I. Turcanovici I. -

Teodorescu Ian. -91, 115, 150, 156, 172, 395

53

Valeanu b'- 314.

409.
Valeriu V.

445
Valccanu C. L
Valerian P. .- 172.
24, 119, 255, 287, 304,
Vandervelde Em.

394, 395, 396 297.

---

Vanzetti
Vanind

400.
232.

- --

81, 91
Vasiliu I.
122.
Vasiliu Grigore
133
Vasiliu I.
320.
Vasilescu Gh.

Vasilescu Stefan.
149.
Vecemar

320.

Vecsler Marx -- 162, 335.

76, 78, 852
Veniamin Lascar
87, 163.
Verlaine Paul
118.
Verzeanu (dr.)
Verzea Alex -- 315.

Timsyul (ziar) 134, 381.

-- Vernesteainu I. Vernichescu -

Tisza

Viata Romaneasca (revisal 208, 241,

Teodorescu-Tirlisoara V.

400.

119.

395, 396.

Thorn

395.

270.
118.

320.

Viaa" (revistal

299.

444, 462.

118.
Tolontan T.
Tolstoi -- 287 , 363.
19.
Trade-Unions
312, 313, 357, 389, 445.
Trancu-Iasti Gr.

46.

316.

255.
Troelstra
Trompeta socialists fgazeta) L- 140.

90, 204: 294.

118, 149, 156.
53, 55, 72.

Turgheniev -- 363.
246.
Tutovici

410.

301

Viitorul social (revista) 184, 208, 209.

252

305.
87.

Viviand

Vlahota Alex.

74, 81, 340, 346.

298, 299, 301.

Vliidoianu Iancu
Voinescu Tatum

30.
156.
31.

Voitec Stefan
Voinov D. N.

56, 259, 382, 399, 409, 459.

81, 87, 172, 347.
195, 204.

303.

320.

Ungar C.
320.
379.
Universul (ziar)
210
Uni'mea Soclialista did. Romania
74, 124, 346.
'Creche (dr Yodoform)

- -

355.

Voichescu Ata.nasie

Ujhely Fran*c -- 430.

Ursa-Silbiu D.
Urzica D.
458.

Victorcic

74, 75.

245, 283.

- -

Vine Alexandru Viitorul (ziar) Value - Vlad Aurel descu Al --Vointa nationals fziar liberal)
Voinea T. 'Folders Jean .378.

314,J320, 321, 339, 397.

Voinea Sexban

Vollmer G. H.

24.
23.

Voltaire
87.
306, 308.
Volkspres..e (ziar)
422, 422
Volkaert V.

485

www.dacoromanica.ro

Vonsovioi I.
347, 318
Vorwiirts (ziar)
308, 400.
Voitul poporului (gazet5 soc.) 303.
422, 423.
Vougt Allan

Vraja C (yll Tbrraileanu G.)

Vrandalici (dr.)

Y
Ygrec Dr
74.
Young Artur --. 47.

91

118

Vrancearm Spiridon
Vremea Noug (ziar)

290.

358, 400.

Zaharia Pascal

290
409.
Zamftrolu Eugen
445.
304.
Zamara Achim

Zaharescu T.

w
Wecsler Max
162, 219, 293, 335.
Wilson W.
291, 297.
Wiktorczyk
$07.
Winter Leo
422, 423.

307_
Zeplichal
90.
Z'etkin Klara
Zevae.s Alexandre
Zissu Petra (ay.)

With

Zorile kziar)

169.

Zosin P. (dr.)

--

486

www.dacoromanica.ro

89.
409,

91,'150, 161
445.

CU PR IN

Pag.
5
Prefata
7
Introducere
11
Socialismul Stiintific
17
Prima Internationala
23
Internationala II-a
25-48
CAPITOLUL I
27
Pre-istoria: Socialismul Utopic
49-152
CAPITOLUL II . .
Introducerea Socialismului Stiintific in Romania, pag 51;

Moartea lui N. Zubcu Codreanu, pag. 54: Ziarul Besarabia", pag, 55; Iasi 27/9 Septemvrie, pag. 56; Societatea
Carutagilor i lemnarilor", pag. 63; Prima brogura sodalista, pag. 63; Represiunea miscarii socialiste, pag. 64;
Meritele precursorilor socialismului, pag. 67; Comitetele
revolutionare bulgare", pag. 69; Contimporanul" pag. 71;
Polemicile cu Junimea, pag. 73; Problema religioasa, pag.

75; Ziarul Muncitorul" Si activitatea politics, pag. 76:

Cercul de Studii Sociale din Bucuregti, pag. 84; Ziarul
Drepturile Omului ", pag, 85; Cercul Socialist dela Paris,
pag. 86; Constituirea Partidului Social-Dimocrat al Muncitorilor din Romania, pag. 93: I. Nadejde, Seful Partidului, pag. 105; Al doilea congres, 1894, pag. 111; Al
treilea congres, 1895, pag. 115; C. Mille, director al Adevarului, pag. 117; Miscarea Socialists in provincie, pag.
118; Cluburile Socialiste taranegti, pag.(126; Sfargitul perioadei generogilor, pag 138; Transformarea Partidului
Social-Democrat in National-Democrat, pag. 144.
CAPITOLUL III .
- 153-163
Poetul D. Th. Neculita, pag. 159; Cercurile Romania Muncitoare, pag. 150; Stefan Petica, pag. 163.

CAPITOLUL IV .
165-465
Reinvierea Miscarii Socialiste, pag. 167; Intrunirea din
Sala Eforiei, pag. 171; Reaparitia Ziarului Romania Muncitoare", pag. 172; Renagterea Socialismului, pag. 172;

Cercurile Socialiste" si Sindicatele Protesionale", pag.

174; Traian Demetrescu, poet socialist, pag. 179; Socialismul $i religia, pag. 181; Prima Conferinta SOcialista,
pag. 184; Patruzeci de ani de saracie, de robie si rugine",
peg. 186; Apelul catre invatatori si instautori, pag. 186;
Rascoalele taranegti din 1907, pag. 194; Represiunea mig-

487

www.dacoromanica.ro

carii socialiste, pag. 198; Procesul celor 9, pag. 201; Expulzarea d-rului Racovski, pag. 202; A doua conferinta a
cercurilor socialiste, pag. 209: Tactica miscarii politice,
pag. 212; Internationala, pag. 215; Atentatul contra lui
Ion I. C. Bratianu, pag. 226; Francesco Ferrer, pag. 231;
Congresul de constituire al partidului Social Democrat
(1920), pag. 532; Neoiobagia, pag. 241; Desvelirea statuii
Domnitorului Alex. I. Cuza, pag. 246; Congresul din 1912,
pag. 248; Conflictul Balcanic, pag. 249: Campania in Bulgaria, pag. 256; Vizita tarului Nicolae II, pag. 259; Corigresul extraordinar din 1914, pag. 262: Actiunea pentru
federal ea statelor balcanice, pag. 264; A doua conferintS
socialists interbalcanica, pag. 299; Miscarea Socialists qi
razboiul mondial, pag. 274; Actiunea pentru pace, pat.
270; Moartea regelui Carol I, pag. 281; Sindicalismul, pag.
285; Sarbatorirea lui C. Dobrogeanu-Gherea, pag. 289;
Activitatea socialists pe timpul razboiului. pag. 200; Revolutia rusk', pag. 291; Unir,e_a teritoriilor romanesti, pag.
296; Miscarea socialists; din Bucovina, pag. 305; Partidul
Muncii, pag. 312; Dupa armistitiu, pag. 313; Hotarirea

congresului extraordinar, pag, 327; Greva generals s'a

hotarit, pag. 329; Reactionarismul partidului liberal, pag.
333; Greva generals din 1920, pag. 349; Sciziunea miscarii
socialiste, pag. 358 Reconstituirea Internationalei Socialiste, pag. 364; Reforma agrara si votul universal, pag.
369; Atentatul dela Senat pag. 372; Fascismul in Romania, pag. 374; Socialismul si Liga Drepturilor Omului,
pag. 382; Reprimarea libertatii de opinii, pag. 886; Uniunea fortelor democratice, 389: Vandervelde in Romania,
pag. 394; Miscarea Socials" pag. 397; Congresul de uni-

ficare, pag. 398; Biruinta democratiei unite, pag. 404;

Congresul partidului Social-Democrat (1930), 408; 0 noun
desbinare, pag. 408; 6 Iunie 1930: Restauratia, pag. 412;
Dupa Restauratie, pag. 415; Conferinta interparlamentara
socialists (1931), pag. 421; Congresul din Mai 1933, pag,
423; Alegerile legislative din Decembrie 1933, pag. 431;
Compromis si lupta de class, pag. 433; Tineretul Socialist;

pag. 434; Reluarea raporturilor cu Rusia Sovietica, pag.

940; Pact de neagresiune cu comunistii, pag. 441; Lupta
pentru pace, pag. 443; Al XVI-lea congres din Aprilie
1936, pag. 447; Campania pentru Spania republicans si
socialists, pag. 452; Social Democratii Cehoslovaci in Romania, pag. 453; Frontul Renasterii Nationale, pag. 455;
Razboiul se apropie, pag. 460;
Apel catre intelectuali si tineretul muncitor
Post scriptum
Bibliografie

Index de nume proprii.

www.dacoromanica.ro

467
470
473
475

www.dacoromanica.ro