Sunteți pe pagina 1din 2

PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR

- basm popular cules de Petre Ispirescu

Basmul popular este o specie a genului epic in proza sau in versuri, de intindere ampla,
in care se infrunta Binele si Raul, pentru ca in final Binele sa castige. In acest tip de text,
verosimilul si fantastical se imbina in mod armonios, iar pe parcurs intalnim anumite formule
si motive specifice basmului. Dintre acestea, amintim motivul cifrei trei, motivul lui Praslea
sau motivul imparatului care ramane fara mostenitori. Aceasta specie literara are anumite
formule care o caracterizeaza: formule de inceput ( A fost odata ca niciodata) care au rolul
de a ne introduce in lumea magina a basmului, formule mediane care asigura continuitatea
textului, si formule de incheiere care au rolul de a ne scoate din lumea magica a basmului
aducandu-ne cu picioarele pe pamant (Si-am incalecat pe-o sa, si v-am spus povestea asa..).
Basmul popular face parte din categoria textelor al caror autor nu se cunoaste si care au
fost transmise de-a lungul timpului prin viu grai sau prin scris.
Textul pe care vom lucra se numeste Praslea cel voinic si merele de aur; textul a fost
ingrijit si publicat apoi de catre Petre Ispirescu.
Acest text este, in primul rand, o creatie populara deoarece intruneste toate trasaturile
acestei specii, avand caracter oral (s-a transmis prin viu grai), anonim (nu se cunoaste
autorul ) si colectiv (mai multe persoane au contribuit la forma finala a textului).
In al doilea rand, acest text apartine genului epic, deoarece comunicarea autor lector
se realizeaza in mod indirect, prin intermediul naratorului, personajelor si actiunii.
Asadar, remarcam ca naratorul relateaza faptele si intamplarile la persoana a III-a, in
mod obiectiv. Personajele basmului sunt numeroase, unele reprezentand fortele Raului, altele
fortele Binelui: Praslea, imparatul, fetele imparatului, vrajitoarea, zmeii, balaurul etc.
In ceea ce priveste actiunea textului, aceasta se bazeaza pe confruntarea dintre Bine si Rau.
Era odat un mprat puternic care avea trei fii i o grdin dintre cele mai frumoase. n
grdin avea un mr care fcea mere de aur, dar din care el n-a reuit s guste niciodat. Au
ncercat muli oameni viteji s prind houl care an de an fura merele, dar nimeni nu a reuit.
Au ncercat chiar i fiii mai mari ai mpratului s prind hotul, insa fara izbanda. A venit si
randul
lui
Praslea
sa
isi
incerce
norocul
in
prinderea
hotului.
Noaptea, Prslea s-a dus la pnd, cnd ntr-un trziu a auzit un zgomot ciudat. A tras
trei sgei i cu una a reusit sa nimereasca hotul care era, de fapt, un zmeu. A luat cteva
mere, le-a dus mpratului, apoi el si cu fraii lui au plecat n cutarea hoului. S-au luat dup
dra de snge, lsat de zmeul rnit, i au ajuns pe trmul zmeilor unde a fost singurul care a
avut curajul sa coboare. Acolo, a gasit trei castele. S-a luptat cu zmeul din castelul de argint,

apoi cu cel din castelul de aram i i-a nvins pe amndoi. Cnd a ajuns la zmeul din castelul
de aur, a vzut trei fete de mprat, una mai frumoas ca cealalt. Cnd a venit zmeul acas, l-a
provocat la lupt pe Prslea, dar acesta l-a nvins i pe zmeul din castelul de aur. Le-a dus pe
fetele de mprat acolo unde erau fraii lui si cu ajutorul unei franghii le-au scos de pe taramul
zmeilor, oprindu-si insa, marul de aur pe care il avea fata de imparat cea mai mica. Cnd s fie
urcat i el, Prslea a legat un bolovan de sfoar i a pus cciula lui pe el, deoarece nu avea
incredere in fratii sai si presimtea ca ceva nu are sa fie bine. Cum fraii lui nu voiau ca Prslea
s ajung sus, pe trmul oamenilor, au lsat bolovanul s cad, creznd c este Prslea,
motivnd
c
l-au
scpat.
Ajunsi acasa, amndoi fraii s-au cununat au fetele cele mai mari de mprat, dar fata
cea mic nu a vrut s se cunune cu nimeni, dect cu prslea, dac se va mai ntoarce vreodata
de
acolo.
Pe trmul zmeilor, Prslea a scpat de la moarte nite pui de zgripturoaic, iar mama acestora,
drept rsplat, l-a ajutat s ajung din nou, pe trmul oamenilor.
Cnd Prslea a aflat c fata cea mic este necstorit i se va cstori doar cu acela care i va
aduce o furc cu caierul i cu fusul din aur. Dup ce a ndeplinit aceast condiie, fata a cerut o
cloc cu puii cu totul i cu totul de aur. A ndeplinit i a doua dorin i a cerut mrul de aur,
pe care Prslea l avea la el. Cnd l-a dus i pe acesta, fata l-a recunoscut i si-a exprimat
dorinta de a se casatori cu el. Prslea a povestit tot ce s-a ntmplat tatlui su, dar a spus c i
iart pe fratii sai, chiar dac au ncercat s-l omoare i a spus c pedeapsa va veni de la
Dumnezeu, nu de la el. Atunci, cei trei frai au ieit pe scrile palatului, au tras cu arcurile n
sus i celor doi fraii le-au czut sgeata n cap, iar lui Prslea i-a czut la picioare.
Asadar, dupa cum se observa si in rezumatul textului, o a treia trasatura care dovedeste
ca acest text este un basm, o reprezinta confruntarea Binelui si a Raului, invingand in final
Binele, adica Praslea.
Prezenta supranaturalului este al patrulea argument care arata ca acest text este un
basm. Aciunea se petrece pe dou trmuri: al oamenilor i cellalt, al fpturilor
neobinuite: zmei, balauri, zgripuroaice. Exist obiecte magice, de exemplu biciul cu care
Prslea transform palatele zmeilor n mere. Totul se petrece sub semnul cifrei magice trei:
trei fii de mprat, trei zmei, trei fete de mprat, trei dorine ale fetei celei mici.
Ultimul argument c textul este basm, const n mesajul pe care l transmite. Acela de a
fi de partea binelui, pentru c acesta nvinge ntotdeauna.
Praslea este personajul principal al basmului: participand la toate momentele
subiectului si intruchipand idealul etic, de cinste, dreptate si adevar. Este mezinul imparatului
dar si cel mai viteaz. Praslea este o fire inteligenta si bun cunoscator de oameni, deoarece
intuieste intentiile ostile ale fratilor sai, pe care ii pune la incercare. Pe langa trasaturile reale,
Praslea este dotat si cu insusiri supranaturale: intelege graiul fapturilor de pe alt pamant si
poate comunica in chip natural cu ele; se poate metamorfoza in foc.
Realizat de Lidia Alexandra Popa