CONCEPTUL DE CASA PASIVA SI

CONCEPTUL DE CASA ZERO ENERGIE

1.

Consideratii introductive

Inainte de prezentarea pe larg a elementelor modulare din poliuretan PUR-ICF se impun

scurte consideratii privitoare la conceptul de Casa pasiva si conceptul de Casa zero energie,
consacrate pe plan international.
Cldirile din Uniunea European si din restul lumii sunt o adevarata gaura neagra a
energiei. Economiile de energie sunt o miz economic i ecologic major pentru acest sector.
Iata cateva date relevante:
- 40% din consumul european de energie serveste pentru incalzirea sau racirea cladirilor,
naintea transporturilor (30%) i a industriei (30%).
- cladirile consuma 50% din resurse
- cladirile produc 40% din emisiile de CO2
- cladirile produc 60% din deseuri
- 30% dintre locuinte, in Europa, sunt considerate nesanatoase din punct de vedere al climatului
interior. In Romania, situatia este, din pacate, mai slaba
Aceste date ingrijoratoare au impulsionat mediul stiintific si factorul politic sa intervina
in mod activ si hotarat, la nivel european si national, in conceperea, proiectarea si implementerea
de concepte, criterii si solutii tehnice noi si performante, respectiv transpunerea acestora in
reglementari riguroase si unitare, in contextul unei strategii de dezvoltare durabila, cu planuri de
executie ferme si clare.
Preocupariile mediului stiintific in acest domeniu s-au accentuat incepand cu anii
80, cand diverse concepte de case durabile sau eficiente energetic au fost dezvoltate in Europa si
in lume. Mai intai au aparut casele solare (numite astfel pentru ca erau dotate cu panouri solare
termice / fotovoltaice), urmate de casele cu consum redus de energie, apoi de casele de 3
litri, sau de casele cu energie zero, sau cu emisii zero. Prima casa pasiva a fost construit
sub coordonarea fizicianului german Wolfgang Feist n Darmstadt-Kranichstein, Germania, unde
a luat fiinta Institutul Passivhaus. Dezvoltarea argumentarii stiintifice a impulsionat mediul
politic in a lua masuri adecvate si imediate. Astfel au aparut reglementarile europene: DE
91/2002/EC privind performana energetic a cldirilor , DE 32/2006 EC, DE 28/2009EC privind promovarea utilizrii
energiei din surse regenerabile, , DE 30/2010 EC, DE 31/2010/EC privind performanta energetica a cladirilor , DE
27/2012EC privind eficiena energetic, DE 94/2014/EC , etc. Aceste reglementari au fost transpuse in
legislatia romaneasca prin: Legea 372/2005 performanta energetica a cladirilor, Legea 121/2014 privind eficienta
energetica, Ord MDRL 157/2005, OUG 18/2009, Ord MDRL 163/2009, HG 432/2010 etc. Unele tari
dezvoltate din UE, cum este cazul Germaniei, au implementat de mult timp in legislatiile
nationale obligativitatea construirii cladirilor respectand conceptul de casa pasiva, iar incepand
cu anul 2018 se va trece la pragul superior de eficienta energetica, respectiv obligativitatea
construirii respectand normele conceptului de Casa energie zero sau chiar Casa activa
(pozitiva).
2.

Casa Pasiva (Passivhaus)

Casa pasiva inseamna inainte de toate o casa cu consum energetic redus.

Standardul de casa pasiva reprezint cldiri cu o eficient energetic sporit, care
asigur un mediu plcut si un confort ridicat. n acelai timp este un standard de eficient
energetic care asigur o sustenabilitate adevrata. Standardele din domeniu impun urmatorii
parametri tehnici ai Caselor pasive, cu limite stricte de variatie:

Consumul mediu anual de energie pentru nclzire

Sarcina termic anual
Consumul mediu anual de energie primara
Valoarea punilor termice (practic lipsite de puni termice)
Schimbul de aer la o presiune de 50 Pa (etaneitatea cldirii)
Valoarea coeficientului de transfer termic (U)
Valoarea coeficientului de transfer termic (U) al uilor si ferestrelor
Eficienta sistemului de ventilare cu recuperarea cldurii
Frecventa supranclzirilor (temperaturi de peste 25C) din perioada de vara

< 15 kWh/mp
< 10W/mp
< 120 kWh/mp
< =0.01 W/m
< 0.6/h
< 0,15 W/(mpK)
< 0,8 W/(mpK)
> 75%
< 10%

Aceste standarde au generat urmatoarele principii:

1. Consum
de energieCaldura
1. Consum
de energieEnergie
totala
1. Consum
de energieEnergie
primara
2. Energie
solara
Energia
solara
2. Energie
solara
Geamuri
performante

2. Energie
solara
Ferestre
performante
3. Izolatie
Anvelopa
(parti opace)

3. Izolatie
Racorduri
3. Izolatie
Etanseitate
la aer

Principiu
Norma
Principiu
Recomand
are
Principiu
Recomand
are
Principiu

Reducerea consumului de energie utilizata pentru

incalzire
Nevoia de energie pentru incalzire 15 kWh/m/an
Reducerea consumului total de energie utilizata in
casa (incalzire, ventilatie, apa calda, electrocasnice
etc.)
Nevoia de energie totala 42 kWh/m/an
Reducerea consumului de energie primara utilizata in
casa (alegerea eficienta a tipului de energie utilizata)
Nevoia de energie primara 120 kWh/m/an

Recomand
are

Orientare optima spre sud (daca este posibil) pentru

captarea maxima a energiei solare gratuite
Aproximativ 40% din caldura necesara pentru
compensarea pierderilor de energie din cladire

Principiu

Geam triplu Low-e sau echivalent

Norma

Coeficient U geam 0,8 W/mK

Factor de transmitanta (g) > 50% pentru ca aportul
solar prin fereastra sa fie superior pierderilor
Sasiu perfect izolat (evitarea puntilor termice)
Coeficient U sasiu 0,8 W/mK

Principiu
Norma
Principiu

Norma
Recomand
are
Principiu
Norma
Principiu
Norma

Izolatie extrem de eficienta pentru a putea renunta la

un sistem conventional de incalzire (grosimea
izolatiei: 20-30cm la sol, 30-40cm in perete, 40-50cm
in acoperis)
Coeficient U 0,15 W/mK
Coeficient U 0,11 W/mK
Fara punti termice
Coeficient de transmisie liniara y 0,01 W/mK
Anvelopa etansa
Utilizarea usilor ermetice si/sau sasusi
Reimprospatarea aerului pentru n 50 < 0.6 h-1
conform NBN EN 13829
2

4.
Recuperare
de caldura
Ventilatie
4.
Recuperare
de caldura
Recuperare
de caldura
4.
Recuperare
de caldura

5.
Electricitate
6. Energie
suplimentara

Principiu
Norma
Recomand
are
Principiu
Norma
Principiu
Norma
Recomand
are
Principiu

Principiu

Ventilatie mecanica controlata. Insuflare de aer in

zona intens locuita (camera de zi, dormitoare etc.),
extractie din spatii umede (baie, bucatarie etc.)
30 m/h/persoana
Reglaj in functie de poluarea aerului
Schimbator aer-aer: recuperarea caldurii din aerul
viciat (fara contact intre cele doua fluxuri)
Randament efectiv de peste 80%
Preincalzirea aerului proaspat in zilele foarte reci si
racirea pasiva a aerului proaspat in zilele foarte calde
cu ajutorul unui put canadian
Temepratura aerului nou > 0C
Castig de temperatura (T) > 8C
Utilizarea aparatelor electrocasnice eficiente (clasa
A), becuri economice etc. Este posibila reducerea cu
50% a consumului de electricitate fara penalizarea
confortului
Datorita necesarului redus de energie, aceasta poate
fi produsa si sustinuta din surse regenerabile

O cas pasiv consum cu 90% mai puin energie termic dect o construcie
existent i cu 50 % mai puin dect o cas construit respectnd reglementarea tehnic
actual (RT 2012). O cas pasiv, cu tot confortul actual, nu are nevoie de mai mult de 15 kWh
pe m pe an (1,5 litri pe m pe an, echivalent n petrol) pentru nclzire. Realizrile pasive
actuale arat c aceast definiie este valabil pentru regiunile cu climat aspru sau cu climat
meridional, cum este toat zona cuprins ntre Stockholm i Madrid. O cas pasiv genereaz
costuri de nclzire de doar 10 pan la 25 euro pe lun, semnificativ mai reduse dect o cas cu
consum sczut de energie (ntre 40 i 65 kWh/m/an, n funcie de zona climatic), iar confortul
oferit de aceasta este net superior. Pentru nclzire, casa pasiv folosete toate sursele de
cldur disponibile (soarele, locuitorii, sursele electrocasnice, etc.). Izolaia mpins la extrem a
pereilor exteriori, a acoperiului i a solului ct i ferestrele cu triplu vitraj permit pstrarea
cldurii la interior. Aerul nou este furnizat de o ventilaie controlat mecanic (VMC), flux
dublu i silenios (25db), care recupereaz cldura aerului evacuat pentru a-l renclzi pe cel
care intr.
Pentru a asigura confortul att vara ct i iarna, o cas pasiv trebuie sa fie conceput
astfel nct s evite pierderile necontrolate ( numite parazite), n special ale aerului cald. n
acest scop, etaneitatea sa la aer este primordial. Casa pasiv nu admite nici punile termice
-acele zone are construciei pe unde cldura se pierde mai rapid i n mod inutil. Aceste puni
termice sunt cauzate de un asamblaj neetan a elementelor portante ale edificiului. Casa pasiv
le reduce drastic. Din punct de vedere tehnic, o Cldire Pasiv este: o izolaie ntrit, ferestre
calde, o ventilaie cu recuperare a cldurii, etaneitate, suprimare a punilor termice,
optimizarea aporturilor solare gratuite, ct i utilizarea aparatelor care consum puin energie.
Din punct de vedere financiar, Cldirea Pasiv reprezint cel mai bun compromis de
construcie ntre costul global de exploatare i investiie.
Conceptul de Cladire Pasiva impune urmatoarele cerinte constructive:
1. Un climat interior agreabil nu este posibil fr un sistem de nclzire sau de climatizare.
Pentru aceasta, necesarul de nclzire nu trebuie s depeasc valoarea de 15 kWh/man.
2. Criteriile de confort trebuie sa fie ndeplinite n toate ncperile locuinei, pe timp de vara i
de iarn, ceea ce implic urmatoarele condiii:
3

Valoarea U (coeficientul pierderilor termice) s fie mai mic de 0,15W/(mK) pentru celulele
opace;
Valoarea U a ferestrelor i a altor perei translucizi sa fie mai mic de 0,8 W/(mK);
Pereii translucizi (ferestre, etc.) cu o orientare spre vest sau est (50), asemenea celor care
au o inclinaie inferioar valorii de 75 (raportat la orizontal) nu trebuie s reprezinte mai
mult de 15 % din suprafaa locuibil. Altfel, ei trebuie s fie echipai cu o protecie solar
temporar (oblon, draperie) avnd un factor de protecie de 75 %. Pentru ferestrele orientate
spre sud, limita este fixat la 25 % din suprafaa util;
Temperaura aerului la intrarea n camere nu trebuie s coboare sub 17C;
S fie observat o circulaie uniform a aerului n toate camerele (eficacitate a aerrii);
Ventilaia trebuie s respecte, nainte de toate, igiena aerului (DIN 1946);
Zgomotul cauzat de ventilaie trebuie sa fie redus (sub 25 db);
Casele trebuie s aib n fiecare ncpere cel puin o gur de aerisire spre exterior; ventilarea
locuinei prin intermediul aerului exterior trebuie s fie posibil n nopile de var (rcorire
de var).
3. Energia primar necesar pentru toate activitile din gospodrie (nclzire, ECS, alimentare
cu electricitate) nu trebuie s depeasc 120 kWh/(ma)
Principii de respectat n cursul construirii caselor pasive:
-Izolatie termica foarte bun i caracter compact: anvelopa exterioar U strict inferioar valorii
de 0,15 W/(mK) ;
-Orientare spre sud, fr puni termice i absena umbrei: utilizarea unui solar pasiv;
-Vitraj i asiu de fereastr ultraperformante UW strict inferior valorii de 0,8 W/(mK), factor g
n jur de 50 %;
-Etaneitate la aer: n50 strict inferior valorii de 0,6 h-1 ;
-Recuperarea cldurii din aerul evacuat: rat de recuperare strict peste 75 %;
-Aparate menajere econome n energie: aparatura cu eficien nalt (clas energetic tip A);
-Renclzire pasiv a aerului: optional - geotermie, temperatura aerului iarna peste 5C.
Avantajele caselor pasive:
Casele pasive sunt confortabile si sanatoase
Unul dintre cele mai importante avantaje al caselor pasive este Confortul. Acesta este
tradus prin : Confort termic ridicat, o calitate a aerului interior superioara dar si suficienta lumina
naturala, acesti factori avand o influenta foarte mare in starea de bine si de sanatate a locuitorilor
acestui tip de cladiri.
Confortul termic dintr-o casa pasiva este caracterizat de temperaturi constante in intreaga
locuinta, fara scaderi sau cresteri bruste de temperatura in sezonul rece, respectiv cel cald. Nu
exista riscul de aparitie a condensului, de dezvoltare a mucegaiului sau a igrasiei.
Calitatea superioara a aerului interior este data de introducerea permanenta de aer
proaspat in interior, aer filtrat de praf, de noxe, de polen. Locuinta fiind permanent ventilata,
concentratia de dioxid de carbon ramane intotdeauna sub cotele maxim admisibile, astfel
randamentul intelectual al celor care studiaza, in cladirile pasive, este ridicat. Mai mult decat
atat, persoanele cu probleme respiratorii, au observat ameliorarea starii lor, doar locuind in acest
tip de cladiri.
Casa pasiva dispune de lumina naturala din plin, pentru ca ea beneficiaza de suprafete
mari vitrate, de acestea depinzand aportul solar pasiv de caldura, in zilele reci.
Casele pasive sunt economice
Casele Pasive economisesc bani! Datorita consumului mic de energie de care are nevoie o
Casa Pasiva, costurile anuale pentru energie sunt mult reduse in comparatie cu costurile pentru o
casa conventionala. Odata implementate si sisteme de producere de energie regenerabila,
autonomia energetica va fi si mai ridicata si automat costurile pentru intretinere vor scadea
proportional.
4

Casele pasive sunt accesibile

Investitia initiala intr-o casa pasiva este cu 10 15 % mai mare decat investitia intr-o casa
conventionala - o casa care respecta cerintele minime privind performanta energetica, asa cum
sunt impuse in prezent de legislatia romana. Aceasta extra investitie consta in achizitia de
anumite materiale si echipamente de o calitate superioara, cu o performanta energetica ridicata
dar si mult mai durabile.
Aceasta extra investitie va fi recuperata in primii 5-10 ani de utilizare a casei, tocmai prin
facturile mici pentru intretinere. Dupa acesti 5-10 ani, perioada in care este amortizata investitia,
urmeaza profit!
Casele pasive sunt sustenabile
Casele Pasive utilizand atat de putina energie, din start, ajuta la prezervarea resurselor
limitate de energie, ca gazul, petrolul, carbunele. In acest caz, implementarea de solutii de
producere de energie din surse regenerabile (soare, vant) este o solutie fezabila, pentru ca, chiar
daca dispunem de suprafete minime pentru montarea unor astfel de sisteme, acestea vor fi
suficiente pentru a acoperi necesarul de energie de care mai are nevoie o astfel de casa.
Deasemenea, datorita eficientei energetice ridicate a acestui tip de cladiri, emisiile de
dioxid de carbon in atmosfera sunt radical reduse, astfel ele contribuind la protejarea climei.
Cladirile Pasive sunt alternativa sustenabila cladirilor conventionale !
Casele pasive sunt versatile
Cladirile Pasive pot avea orice forma, atat timp cat se acorda o atentie cuvenita fazei de
proiectare, respectandu-se criteriile de performanta energetica specifice Caselor Pasive. Mai mult
decat atat, casele pasive nu se refera doar la locuinte, pensiuni ci la orice alt tip de program, de
la scoli, gradinite, cladiri de birouri, pana la spatii de retail, sali de sport, iar exemplele de pe
intreg mapamondul confirma acest lucru.
Cladirile Pasive pot fi adaptate oricarui tip de climat iar solutiile arhitecturale vor diferi in
functie de specificul fiecarei zone, pentru ca acestea sa beneficieze din plin de toate atuurile
zonei in care va fi construita.
Casele pasive sunt rentabile
Calitatea unei constructii de calitate, cu eficienta energetica ridicata, o face mult mai
durabila decat alte constructii si implicit cheltuielile de mentenanta sunt mult reduse. Valoarea
imobiliara a unei astfel de cladiri este cu pana la 50 % mai mare! Este important de remarcat ca
in scurt timp vom fi obligati sa construim cladiri cu un consum de energie aproape zero, asa cum
prevede Directiva Europena 31/2010/UE, mai precis incepand cu 31 decembrie 2018, astfel toate
tarile europene se vor alinia unui obiectiv comun, eficienta energetica ridicata respectiv amprenta
minima de carbon.
3.

Casa zero energie

Urmtoarea reglementare tehnic europeana, RT 2020, impune casa cu energie zero. O

cas cu energie zero este aproape autonom pe durata anului, adic nu este nevoie aproape deloc
de nclzire, iar bilanul global de consum al energiei se apropie de zero.
Dac este bine amplasat, bine protejat i foarte bine izolat, o astfel construcie nu
necesit dect foarte puin energie. Dac profitai de perioadele nsorite (solar pasiv), casa dvs.
nu are nevoie deloc sau foarte puin de energie
Printr-o ventilaie cu recuperare de energie, n special dublu-flux, un echipament econom
n energie primar (de exemplu o pomp cu cldur) i o energie abundent cum este cea solar,
casa dvs. ar putea s fie aproape autonom. Este casa cu Energie Zero.
Noiunea de cas zero energie se situeaz ntre casa cu consum redus numit BBC sau
conform cu reglementarea pentru construciile noi (RT 2012) i casa BEPOS (Cldire cu energie
pozitiv), altfel spus o cas care produce mai mult energie dect consum.
5

Casa zero energie este standardul superior al casei pasive si va respecta in plus
obiectivele urmtoare.
-Casa zero energie = consum cu mult sub 15 kWh/m pe an, n energie primar. Bilanul
reglementat al casei zero energie se aplic n primul rnd celor 5 utilizri principale care sunt
nclzirea, climatizarea eventual, producia de ap cald sanitar, iluminatul i auxiliarele.
-Cas zero energie = toate utilizrile, inclusiv aparatele electrice) sub 100 kWh/m pe an n
energie primar. Dac inem cont de tot ce consum energie (aparate electrocasnice, modemuri,
PC-uri i corpuri de iluminat de toate tipurile), atunci avem un bilan de consum al casei zero
energie care trebuie s tind spre obiectivul 100. S distingem ntre cele 2 noiuni de energie
final i energie primar: energia primar este energia captat la surs i energia final este cea
pe care dvs., utilizatorul, o pltii. Coeficienii de conversie admii i reglementai sunt:
electricitate = 2,58; combustibil lichid i gaz = 1; lemn = 0,8. De exemplu, pentru electricitate i
pentru 1 kWh(ef) pltit, este nevoie de 2,58 kWh(ep) la origine.
4.

Casa pozitiva

Casa pozitiv sau BEPOS (cldire cu energie po zitiv) este o cas care produce mai
mult energie dect consum.
Conceptul de cas pozitiv se bazeaz pe urmtoarele principii:
-Anvelopa unei case pozitive este foarte bine izolat pentru a diminua consumul de energie de
nclzire.
-Casa pozitiv este bine orientat i bine conceput pentru a profita la maxim de aporturile solare
pe timp de iarn.
-Sistemele de nclzire, de ventilaie i de producie ECS trebuie s fie performante pentru a evita
la maxim consumul lor energetic
-Ea profit n cel mai nalt grad de energiile gratuite i regenerabile.
-Producia de ap cald sanitar se realizeaz printr-un sistem de nclzire solar.
-Instalarea unui recuperator de ap pluvial i a unui sistem de iluminat solar n exteriorul casei
pot permite diminuarea consumului de ap i de energie.
-Pentru a produce energie i a face cldirea s fie pozitiv, casa BEPOS este prevzut cu
panouri solare fotovoltaice i micro-eoliene. Electricitatea generat este aadar utilizat n
autoconsum sau poate s fie revndut.
Care sunt avantajele unei case pozitive? O cas pozitiv prezint aceleai beneficii ca o
cas pasiv, dar deine in plus urmtoarele avantaje:
-Casa BEPOS ofer independen n raport cu energiile fosile;
-O cas pozitiv permite ndeprtarea parial de problemele legate de creterea constant a
preului energiei, facilitnd autoconsumul.
Mize:
Cldirile sunt in Uniunea European (si nu numai) o prpastie a energiei primare
(40% din totalul de energie consumat), naintea transporturilor (30%) i a industriei (30%).
Ele sunt responsabile de mai mult de 40% din emisiile totale de CO2. Economiile de energie
sunt o miz economic i ecologic major pentru acest sector. Cldirea cu energie pozitiv va
fi obligatorie pentru toate locuinele noi ncepnd cu 2020 (norma europeana RT 2020).
Va prezentam mai jos cateva date statistice transpuse grafic in legatura cu problematica
caselor pasive.