Proiectul Rossija va fi situat in centrul Moscovei, pe actualul sit al
vechiului hotel Rossija, aflat in stare avansata de degradare si propus pentru a fi demolat. Din cauza suprafetei reduse disponibile a terenului, programul propus va fi dezvoltat in mare parte pe verticala.
In acest proiect, relatiile dintre diferitele tipuri de
functiuni (ex. Zona birouri, zona locuinte, etc.) se aseamana mai mult cu relatiile dintre functiunile prezente intr-un oras vertical, decat intr-un zgarie-nori conventional. Din analiza detaliata a centrului Moscovei si a identitatii culturale a acesteia, a rezultat o imagine contradictorie si ambivalenta a societatii rusesti. Incepand cu caderea comunismului in 1991, capitalul cultural al Rusiei a inceput sa fie intrun decin constant, in timp ce capitalul economic a captat un avant urias, fiind in creste si dominand de departe capitalul altor tari. Pornind de la aceasta baza istorica, culturala si economica a tarii, a aparut conceptul care a stat la baza acestui proiect. Ipoteza de la care s-a pornit a fost aceea ca trendul capitalurilor divergente continua sa reziste, ducand la inegalitatea tulburatoare dintre capitalul economic si cel cultural. Viziunea acestui proiect este de a crea un model al unei societati sustenabile, echilibrand astfel balanta dintre cele doua capitaluri.
Strategiile care a stat la baza acestui
proiect au fost conservarea capitalului existent si crearea unor noi capitaluri culturale si economice.
In sectiunea de mai sus se poate observa unul dintre nodurile cladirii si de
asemenea o parte din functiunile pe care acest zgarie-nori le va gazdui, precum apartamente de lux, birouri, bursa din Moscova, restaurante, cinema etc. Aceste noduri functioneaza ca niste spatii publice, putand fi comparate cu pietele si spatiile urbane din orasul traditional.
The intensity of programmatic interaction expresses itself in the different degrees of
spatial connectivity. The more a program depends on its opposite the closer it moves towards it. Consequently, the two towers rise separately and clash according to the climaxes of interaction. Horizontal infrastructure layers are inserted at every clash node to distribute the inhabitants. These infrastructure nodes function as public spaces comparable to squares and streets in the traditional city. The primary infrastructure system works on an urban scale to fulfil the needs of 40,000 people that circulate through the vertical city. Plugged into the Moscow Metro system the UP WAY opens a new district in the heart of Moscow. The UP WAY is able to run on the tracks of the Moscow subway system. They share the same gage of the track: 1520 mm (cabin diameter of connecting trains: 2,5 meters). For boarding and leaving, the cabins turn 90 degrees. UP WAY trains run with 3 cabins each, and transport 135 people, 45 passengers per cabin. Single cabins are connected by hinges. Several infrastructure layers function like node points from where the people are distributed through the programmatic clusters of the structure. The secondary infrastructure system compares to conventional high-rise circulation. The Macro-structure consists of a bundle of tubes within which the UP WAY is running. By connecting the two towers, horizontal forces can become more efficient. The tubes are arranged in a 25m x 25m grid, then bend in one direction by 25. They host different functions next to the UP WAY such as supply and emergency exits. Together with the substructure and the floor plates they form one Mega-tube.