Limbajul uman a aparut in Africa acum

60.000 ani
Publicat

Afirmatia ii apartine lui Quentin Atkinson, cercetator la Universitatea din Auckland (Noua
Zeelanda) si concluzioneaza studiul facut pe 504 limbi mai vechi si mai noi de pe tot cuprinsul
globului, studiu publicat de curand in revista Science. Si daca joaca cu numerele si istoria a fost
intotdeauna privita cu suspiciune de catre membrii comunitatii stiintifice, de data aceasta ceilalti
biologi si istorici ai lingvisticii par sa fie de acord cu teoria neo-zeelandezului. Atkinson, expert
in aplicarea unor modele matematice lingvisticii, a analizat fonemele limbilor studiate (vocale,
consoane, sunete, tonuri) si a descoperit ca limbile pamantului contin cu atat mai putine foneme
cu cat distanta fata de zona sud-vestica africana este mai mare. Exemplele sunt graitoare, limbile
vechi din Namibia si Botswana au cate 141 de foneme, engleza are 45, limba romana 31 de
foneme, limba vechilor locuitori ai insulelor Hawaii doar 13 foneme iar cea a populatiei Pirah
din Brazilia doar 10 foneme.
Aceasta concluzie se potriveste foarte bine cu teza recunoscuta de comunitatea stiintifica
internationala care indica sudul Africii ca fiind originea omului modern. Aceasta spune ca Homo
Sapiens arhaic a evoluat catre omul modern din punct de vedere anatomic numai in Africa,
undeva intre 200.000 si 100.000 de ani in urma, o parte dintre ei migrand din Africa acum 60.000
ani. Migrarea oamenilor moderni timpurii catre ale zone ale lumii a influentat in mod direct
limbajul uman in functie de modul in care s-a facut migrarea si conditiile de viata gasite in
arealul ales pentru stabilirea populatiei.
Astfel, de fiecare data cand un grup de oameni s-a departat de grupul principal, diversitatea
limbajului a scazut, similar fenomenului de scadere a diversitatii genetice in cadrul grupului
respectiv. Pe de alta parte, cand oamenii ajunsi intr-o zona a lumii si-au sporit numarul datorita
conditiilor de viata prielnice (clima, agricultura), si diversitatea limbajului a crescut. Acest fapt
duce la concluzia ca numarul de foneme dintr-o limba si implicit diversitatea limbajului sunt
influentate de numarul de vorbitori.
Migratia oamenilor moderni si limbajul uman au mai avut o consecinta importanta asupra
istoriei, expansiunea teritoriala si avantajul imens dat de existenta limbajului au dus la inlocuirea
populatiilor anterioare de hominide (Homo neanderthalensis si Homo erectus) din arealele
ocupate de oamenii moderni, extinctie reliefata de fosilele descoperite pe tot globul si care au
fost datate ca apartinand perioadei imediat urmatoare sosirii oamenilor moderni.