Contabilitate Proceduri

CONTABILITATE(PROCEDURI)
CUPRINS
INTRODUCERE 5
Unitatea de nvare 1
DELIMITRI I CONTURI DE CAPITALURI
1.1. Introducere ....7
1.2. Obiectivele i competenele unitii de nvare.....7
1.3. Coninutul unitii de nvare....8
1.3.1. Delimitari si structuri privind capitalurile....8
1.3.2. Contabilitatea principalelor tranzactii privind constituirea capitalului...8
1.3.3. Contabilitatea principalelor tranzactii privind majorarea capitalului..13
1.3.4. Contabilitatea principalelor tranzactii privind diminuarea capitalului.15
1.3.5. Contabilitatea capitalului imprumutat...17
1.4. ndrumar pentru autoverificare.22
Unitatea de nvare 2
DELIMITRI I CONTURI DE IMOBILIZRI CORPORALE
2.1. Introducere..25
2.2. Obiectivele i competenele unitii de nvare.25
2.3. Coninutul unitii de nvare:
2.3.1. Delimitari privind imobilizarile corporale25
2.3.2 Evaluarea imobilizarilor corporale.26
2.3.3 Reevaluarea imobilizarilor ..................................................................................28
2.3.4 Contabilitatea tranzactiilor privind imobilizarile corporale...29
2.4. ndrumar pentru autoverificare35
Unitatea de nvare 3
DELIMITRI I CONTURI DE STOCURI
3.1. Introducere...37
3.2. Obiectivele i competenele unitii de nvare timp alocat..37
3.3.1. Delimitari privind stocurile si productia in curs de executie 38
3.3.2 Evaluarea stocurilor si a productiei in curs de executie..39
3.3.3 Documente primare utilizate referitoare la stocuri..43
3.3.4.Contabilitate principalelor tranzactii privind stocurile44
3.4. ndrumar pentru autoverificare....48
Unitatea de nvare 4
DELIMITRI I CONTURI DE CHELTUIELI
4.1. Introducere52
4.2. Obiectivele i competenele unitii de nvare timp alocat...52
4.3. Coninutul unitii de nvare
4.3.1.Delimitari privind cheltuieli .......53
4.3.2 Cheltuieli de exploatare privind consumul de stocuri , aprovizionarea de la terti, lucrari
si servicii prestate de terti....55
4.3.3 Cheltuieli de exploatare privind salariile personalului55
4.3.4 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor..61

4.4. ndrumar pentru autoverificare61
Unitatea de nvare 5
DELIMITRI I CONTURI PRIVIND VENITURILE
5.1. Introducere.63
5.2. Obiectivele i competenele unitii de nvare timp alocat63
5.3.1.Delimitari privind veniturile.63
5.3.2 Contabilitatea principalelor tranzactii privind veniturile...63
5.3.3 Conturi de venituri privind productia obtinuta si relizarea acesteia pe piata.65
5.3.4 Conturi de venituri privind vanzarea marfurilor , executarea lucrarilor si
prestarea serviciilor..............67
5.4. ndrumar pentru autoverificare..69
Unitatea de nvare 6
DELIMITRI I CONTURI PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADUGAT
6.1. Introducere....71
6.2. Obiectivele i competenele unitii de nvare timp alocat....71
6.3.1 Delimitari privind taxa pe valoarea adaugata..72
6.3.2 Sistemul conturilor privind taxa pe valoarea adaugata...72
6.4. ndrumtor pentru autoverificare...75
Unitatea de nvare 7
BALANA DE VERIFICARE
7.1 Introducere..77
7.2 Obiectivele i competenele unitii de nvare timp alocat..77
7.3 Coninutul unitii de nvare
7.3.1 Notiunea, importanta si functiile balantei de verificare.77
7.3.2 Clasificarea balantelor de verificare.78
7.3.3 Tipuri de erori relevate si nerelevate de balanta de verificare.81
7.4. ndrumar pentru autoverificare..82
INTRODUCERE
Cuprinderea n planul de nvmnt a cursului de Contabilitate proceduri pornete de la ideea

ca acesta se constituie printre primele elemente esentiale care contribuie la formarea unui viitor
economist. Aceasta lucrare se adreseaza tuturor celor care sunt interesati de studiul practicii contabile,
dar in primul rand studentilor economisti.
Lucrarea are un puternic caracter apilcativ, vizeaza punerea in practica a notiunilor teoretice,
prin inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitatea a principalelor operatii, evenimente,
tranzactii ce au loc in cadrul unei entitati.Tranzactiile supuse inregistrarii respecta circuitul firesc al
activitatilor economice din cadrul entitatii: constituirea capitalului social, principalele cai de majorare
si diminuare a capitalului social; procurarea de imobilizari corporale si alte tranzactii legate de
imobilizarile corporale; aprovizionarea cu stocuri si tranzacttile aferente acestora; efectuarea de
cheltuieli si realizarea de venituri; balanta de verificare ca instrument de verificare a corectitudinii
tranzactiilor inregistrate.
Obiectivele cursului
Cursul de Contabilitate proceduri i propune drept obiectiv principal s familiarizeze studenii cu
elementele de baz ale practicii de contabilitate, astfel nct acetia s-i ntregeasc cunotinele
economice i abilitile prin care s se adapteze cerinelor impuse de competiia pe pia muncii.
Competene conferite
Dup parcurgerea acestui curs, studentul va avea cunotine i abilitai privind:
constituirea capitalului social a unei entitati, inregistrarea in contabilitate a imprumuturilor
din emisiunea de obligatiuni si a imprumuturilor sub forma creditelor bancare pe termen lung si
mediu;
inregistrarea in contabilitate a principalelor tranzactii privind imobilizarile corporale;
contabilizarea stocurilor din cadrul unei entitati, documentele primare utilizate referitoare la
stocuri;
definirea si contabilizarea principalelor tipuri de cheltuieli si venituri;
definirea balantei de verificare, cunoasterea principalelor tipuri de balante de verificare si a
tipurilor de erori relevate si nerelevate cu ajutorul balantei de verificare.
Resurse i mijloace de lucru

Cursul dispune de un manual scris, supus studiului individual al studenilor, precum i de
material publicat pe Internet sub form de sinteze, teste de autoevaluare, studii de caz, aplicaii,
necesare ntregirii cunotinelor practice i teoretice n domeniul studiat. n timpul convocrilor, n
prezentarea cursului sunt folosite echipamente audio-vizuale, metode interactive i participative de
antrenare a studenilor pentru conceptualizarea i vizualizarea practic a noiunilor predate. Activiti
5
tutoriale se pot desfura dup urmtorul plan tematic, prin dialog la distan, pe Internet, dezbateri n
forum, rspunsuri online la ntrebrile studenilor n timpul e-consultatiilor.
Structura cursului
Cursul este compus din 7 uniti de nvare:
Unitatea de nvare 1.
DELIMITRI I CONTURI DE CAPITALURI

DELIMITRI I CONTURI DE STOCURI
DELIMITRI I CONTURI PRIVIND VENITURILE
DELIMITRI I CONTURI PRIVIND TAXA PE VALOAREA
ADUGAT
BALANA DE VERIFICARE
Teme de control (TC)

Desfurarea seminariilor va fi structurat astfel: n prima parte a seminarului vor fi prezentri i
dezbateri pe unitatea de nvare programat, iar n a doua parte, aplicaii practice, studii de caz,
simulri de teste, dup tematica de mai jos:
1.Contabilitatea principalelor tranzactii privind conturile de capitaluri
2. Contabilitatea tranzaciilor privind imobilizrile corporale
3. Metode de amortizare a imobilizarilor corporale
4. Metode de evaluare a stocurilor la iesirea din patrimoniu
5. Principalele tranzactii privind taxa pe valoarea adaugata
6. Tranzactii privind contabilitatea cheltuielilor si veniturilor
Bibliografie obligatorie:
1. Ionescu Cicilia, Contabilitate baze si proceduri, Editura Fundaiei Romnia de Mine,
Bucuresti, 2008
2. Ionescu Cicilia, Haiduc Lcrmioara, Odi Mihaela Zrnescu, Bazele Contabilitii - Abordri
practice, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, 2007
Metoda de evaluare:
Examenul final se susine sub form electronic, pe baz de grile, inndu-se cont de activitatea
i evaluarea pe parcurs la seminar/proiect a studentului.
Unitatea de nvare 1
DELIMITARI SI CONTURI DE CAPITALURI
Cuprins
1.1. Introducere
1.2. Obiectivele i competenele unitii de nvare
1.3.1 Delimitari si structuri privind capitalurile
1.3.2 Contabilitatea principalelor trnzactii privind constituirea capitalului
1.3.3 Contabilitatea principalelor trnzactii privind majorarea capitalului
1.3.4 Contabilitatea principalelor trnzactii privind diminuarea capitalului
1.3.5 Contabilitatea capitalului imprumutat
1.3.5.1 Contabilitatea imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni
1.3.5.2 Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung si mediu.
1.4. ndrumar pentru autoverificare
1.1. Introducere
In cadrul acestei teme studentii vor reusi sa contabilizeze
constituirea capitalului unei entitati . De asemenea vor cunoaste
principalele cai de majorarea a capitalui social, precum si
principalele cai de diminuare a capitalului social. In partea a doua
a unitatii de invatare studentul va reusi sa inregistreze in
contabilitate imprumuturile din emisiunea de obligatiuni si
imprumuturile sub forma creditelor bancare pe termen lung si
mediu.
Obiectivele unitii de nvare:
- definirea termenului de capital
- cunoasterea tipurilor de capital cu care contabilitatea opereaza
- cunoasterea etapelor necesare constituirii capitalului unei
entitati
- cunoasterea principlelor cai de majorarea si diminuare a
capitalui
- abilitatea de a utiliza conturile din clasa 1 de conturi
7
Competenele unitii de nvare:

- contabilizarea capitalului social al unei entitati
- familiarizarea studentilor cu inregistrarea in contabilitatea a
imprumutului din emisiunea de obligatiuni
- cunoasterea de catre studenti a inregistrarilor aferente
imprumuturilor sub forma creditelor bancare pe termen mediu
si lung
Timpul alocat unitii: 2 ore

1.3.1 Delimitri i structuri privind capitalurile
Contabilitatea opereaz cu dou noiuni n legtur cu capitalul
unei ntreprinderi: capitalul propriu i capitalul strin.
Capitalul propriu reprezint interesul rezidual al acionarilor
n activele unei ntreprinderi dup deducerea tuturor datoriilor acesteia.
Din definiia de mai sus se observ c mrimea capitalului, n
ansamblul su, este dependent de evaluarea activelor i a datoriilor.
Capitalul propriu este partea de capital pus la dispoziia
ntreprinderii de ctre proprietari (ntreprinztori individuali, asociai
sau acionari). Acesta aparine de drept proprietarilor, deci nu este
exigibil (rambursabil).
In structura capitalului propriu se includ :
- capital social ( nevarsat si varsat)
- prime de capital
- rezerve din reevaluare
rezerve (legale, pentru actiuni proprii, statuare sau
contaractuale, alte rezerve)
- rezultatul reportat
- rezultatul exercitiului
Capitalul strain este partea din capital care provine de la terte
persoane in raport cu intreprinderea si care este rambursabil la un
anumit termen, ce poate fi lung sau scurt.
In structura capitalului strain se cuprind urmatoarele elemente:
- imprumuturi din emisiunea de obligatiuni ,
- credite bancare pe termen lung,
- datorii legate de imobilizarile financiare,
- alte imprumuturi si datorii,
- dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate.
Capitalul propriu impreuna cu capitalul strain pe termen lung
formeaza capitalul permanent al intreprinderii.
1.3.2.
Contabilitatea
principalelor
tranzacii
8
privind
constituirea capitalului
Capitalul se formeaz din aporturi ale asociailor/acionarilor.
Aportul reprezint valoarea pe care acetia se angajeaz s o aduc n
ntreprindere i este de dou feluri: n bani i n natur, sub forma
diferitelor categorii de active imobilizate sau de active circulante.
Capitalul este divizat n pri egale numite aciuni, n cazul
societilor de capitaluri, i pri sociale, n cazul societilor de
persoane.
Aciunile sunt hrtii de valoare care dau dreptul persoanelor
fizice sau juridice de a participa la formarea capitalului unei societi.
Mrimea aciunilor/prilor sociale se stabilete la nfiinarea
societilor comerciale, prin statutul acestora, i poart denumirea de
valoare nominal. Aceasta reprezint o fraciune din capitalul unei
societi i servete la calcularea capitalului social, astfel:
C = Nr. A x VN sau C = Nr. PS x VN, unde:
C = capital
Nr. A = numrul de aciuni
Nr. PS = numrul de pri sociale
VN = valoarea nominal a aciunilor sau prilor sociale
Cumparatorul actiunilor, respectiv posesorul acestora, devine
copropietar al intreprinderii respective, actiunile pe cre le poseda
constituind titluri de proprietate. Proprietarii actiunilor ( denumiti
actionari) primesc anual o cota parte din profitul societatii sub forma
de dividend, nivelul acestuia fiind stabilit dupa inchiderea exercitiului
financiar, in functie de profitul net obtinut de societte si reprtizat in
acest scop. Incasarea dividendelor de catre posesorii de actiuni se face
pe baza cupoanelor de dividend atasate actiunilor.
Dupa emisiune, actiunile pot fi vandute cumparate fie prin
operatiuni de plasament , fie prin operatiuni speculative.
Operatiunile de plasament au loc atunci cand o anumita persoana
fizica sau juridica investeste o anumita suma de bani in actiuni, pe o
perioada mai lunga de timp , in scopul obtinerii, anual, a unui avantaj
material sub forma de dividend.
Operatiunile de speculatii au loc atunci cand actiunile sunt
cumparate pentru a fi revandute, cu scopul de a obtine un avantaj
imediat, din diferenta dintrepretul de vanzare ( mai mare) si cel de
cumparare ( mai mic).
Vanzarea cumpararea actiunilor se face prin intermediul unei
institutii specializate, numita Bursa de Valori. Aceasta stabileste
valoarea reala a actiunilor supuse tranzactiilor de vanzare-cumparare,
in functie de macanismele de functionare a economiei libere de piata,
adica in functie de jocul dintre cerea si oferta de astfel de valori.
Valoarea reala poate fi, deci, mai mare decat valoarea nominala,
diferenta dintre acestea purtand denumirea de prima de emisiune, sau
mai mica decat valoarea nominala, diferenta in minus purtand
denumirea de diferenta de emisiune.
Principalele operaiuni privind constituirea capitalului social
sunt:
a) emisiunea i subscrierea aciunilor;
9
b) vrsarea (depunerea, aportul) capitalului social.

a) Emisiunea aciunilor i lansarea acestora pentru subscriere
se fac pe baza prospectului de emisiune. Subscrierea aciunilor de ctre
acionari reprezint angajamentul n scris al acestora de a participa, n
calitate de acionari, la formarea capitalului. Altfel spus, subscrierea
capitalului este operaia prin care o persoan fizic sau juridic, numit
subscriptor, declar i semneaz, pentru o anumit sum n bani i / sau
valoarea bunurilor cu care se angajeaz s participe la constituirea
societii comerciale.
O societate comerciala se poate constitui numai dupa
subscrierea capitalului social. Aportul in natura trebuie subscris
integral la constituirea societatii comerciale , iar cel in bani poate fi
subscris partial, la constituire , si in mai multe transe ulterioare, fara a
depasi cinci ani.
Subscrierea (angajamentul acionarilor) se reflect n
contabilitate ca o crean fa de acionarii respectivi, de la care
urmeaz s se ncaseze, n bani i eventual n natur, contravaloarea
aciunilor subscrise.
b) Vrsarea capitalului subscris reprezint operaiunea prin
care subscriptorii depun la dispoziia societii aporturile subscrise n
natur i/sau n numerar. Deci, capitalul social al unei societi se
constituie din lichiditi i eventual bunuri (aport n natur), proporia
fiind, pentru societi comerciale, de maximum 60% i, respectiv, 40%.
Conturile utilizate de contabilitate pentru nregistrarea celor
dou tipuri de operaii legate de subscrierea i vrsarea capitalului
social sunt:
456 Decontri cu asociaii privind capitalul
101 Capital
Conturi de mijloace economice (211 Terenuri i amenajri de
terenuri, 213 Mijloace fixe, 301 Materii prime, 371 Mrfuri)
Conturi de trezorerie (5121 Conturi la bnci n lei, 5311 Casa n lei)
Contul 456 Decontri cu asociaii privind capitalul se
utilizeaz pentru a reflecta relaiile societii cu proprietarii. Dup
coninutul economic, este cont de creane, sub forma angajamentelor
de participare la capitalul social al societii comerciale. n cazul
constituirii sau al majorrii capitalului unei societi comerciale, acest
cont are funcia contabil de activ. Avnd n vedere c, n cazul
retragerilor de capital de ctre acionari sau asociai, n acest cont se va
nregistra iniial o datorie fa de acionar/asociai, am preferat s
prezentm contul 456 Decontri cu asociaii privind capitalul drept
cont bifuncional.
n debitul acestui cont sunt reflectate:
n cazul constituirii societii, aporturile n bani i n natur
subscrise (promise) de acionari sau asociai;
n cazul retragerii capitalului de ctre acionari/asociai sau al
ncetrii activitii, sumele achitate acionarilor/asociailor.
n creditul acestui cont sunt reflectate:
- n cazul constituirii societii, depunerea aportului subscris;
- n cazul retragerii capitalului sau al ncetrii activitii,
10
capitalul social retras.

Soldul contului poate fi:
- debitor, caz n care reflect aporturi n bani i n natur
subscrise, dar nedepuse nc n societate, sau
- creditor, caz n care reflect o datorie fat de acionari/asociai
neachitat nc.
Contul 101 Capital se utilizeaz pentru a reflecta valoarea
capitalului social subscris i vrsat n natur i / sau n numerar de ctre
acionarii sau asociaii societii, precum i valoarea mririi sau
reducerii capitalului social. Corespunztor celor dou ipostaze,
subscrierea, respectiv vrsarea capitalului social, contul 101 se
dezvolt pe dou subconturi:
subcont 1011 Capitalul subscris nevrsat;
subcont 1012 Capitalul subscris vrsat.
Dup coninutul economic, contul 101 este un cont de surse
proprii de finanare, iar dup funcia contabil, este un cont de pasiv.
Creditul acestui cont reflect: capitalul social subscris de
acionari sau asociai n bani i / sau n natur; rezervele destinate
creterii capitalului; profitul net realizat n exerciiile precedente,
destinat mririi capitalului ; primele de fuziune i de aport legate de
capital, ncorporate la capitalul social. Debitul acestui cont reflect:
capitalul retras de acionari sau asociai; pierderile realizate n
exerciiile precedente care reduc capitalul; valoarea aciunilor proprii
anulate.
Prezint sold creditor i reprezint capitalul existent.
Contul 5121 Conturi la bnci n lei este utilizat pentru a
nregistra disponibilitile existente la bnci n lei, la nceputul
exerciiului financiar, dar i operaiunile de ncasri i pli efectuate
prin acest cont, pe parcursul exerciiului financiar. Dup coninutul
economic, este un cont de mijloace circulante bneti (cont de
trezorerie), iar dup funcia contabil, este un cont bifuncional.
Se debiteaz cu disponibilitile existente n conturi la
nceputul exerciiului financiar i cu toate operaiunile de ncasri
efectuate prin conturile deschise n lei la bnci.
Se crediteaz cu toate operaiunile de pli n lei prin conturile
de la banc.
Prezint fie sold debitor, care reprezint disponibilitile n lei
existente n conturile deschise la bnci, fie sold creditor, reprezentnd
creditele primite din partea bncii.
Contul 5311 Casa n lei ine evidena numerarului (n lei)
existent n casieria ntreprinderii, precum i a micrii acestuia, ca
urmare a ncasrilor i plilor efectuate prin cas, pe parcursul
perioadei de gestiune. Dup coninutul economic, este un cont de
trezorerie (de lichiditi bneti), iar dup funcia contabil, este un
cont de activ. Funcionalitatea sa este identic cu cea a contului 5121.
Contul 211 Terenuri i amenajri de terenuri reflect valoarea
terenurilor existente n ntreprindere la nceputul exerciiului financiar,
dar i operaiile de cumprare (intrri) i vnzare (ieiri) de terenuri n
cursul exerciiului financiar.
Dup coninutul economic, este cont de active fixe (imobilizri
corporale), iar dup funcia contabil, este cont de activ.
Se debiteaz cu: valoarea terenurilor achiziionate; valoarea
11
terenurilor primite cu titlu gratuit; valoarea la cost de producie a

amenajrilor de terenuri realizate pe cont propriu; valoarea terenurilor
aduse de acionari / asociai ca aport la capital.
Se crediteaz cu: valoarea terenurilor ieite din patrimoniu sub
form de restituire de capital ctre acionari / asociai; valoarea
terenurilor vndute sau scoase din activ. Prezint sold debitor i
reprezint valoarea terenurilor existente n ntreprindere.
Contul 371 Mrfuri reflect valoarea stocurilor de mrfuri
existente n gestiune la nceputul exerciiului financiar, dar i toate
operaiile de intrare i de ieire, n i din ntreprindere, de mrfuri, pe
parcursul exerciiului financiar.
Dup coninutul economic, este un cont de active circulante
materiale, iar dup funcia contabil, este un cont de activ.
Se debiteaz cu: valoarea la pre de nregistrare a mrfurilor
intrate pe diverse ci n ntreprindere.
Se crediteaz cu valoarea mrfurilor ieite din gestiune
Prezint sold debitor i reprezint valoarea la pre de
nregistrare a mrfurilor existente.
Tranzacia 1
Se nfiineaz o ntreprindere care emite i subscrie 40.000 de
aciuni cu o valoare nominal de 8 lei / aciune. Capitalul n valoare de
320.000 lei este subscris de 100 de subscriitori.
Se nregistreaz capitalul subscris:
Analiza: operaia de subscriere a capitalului produce o cretere
a dreptului de crean al ntreprinderii asupra subscriptorilor, reflectat
cu ajutorul contului 456 Decontri cu asociaii privind capitalul, i,
concomitent, o cretere a capitalului subscris, dar nevrsat, reflectat cu
ajutorul contului 1011 Capital subscris nevrsat. Asistm, deci, att la
o cretere de activ, ct i la o cretere de pasiv, cu aceeai sum de
320.000 lei. innd cont de etapele analizei contabile a tranzaciei n
cauz, formula contabil va fi:
(+A)
(+P)
456 Decontri cu asociaii
=
1011 Capital subscris
privind capitalul nevrsat
320.000 lei
Se nregistreaz depunerea aporturilor subscrise:
Capitalul subscris de 320.000 lei este format din valoarea a
16.000 de aciuni (40%), ca aport n natur, i valoarea a 24.000 de
aciuni (60%), ca aport n bani, n contul de la banc.
Aportul n natur const n urmtoarele bunuri economice: un
autocamion, apreciat la valoarea de 64.000 lei, un teren evaluat la
40.000 lei, materii prime n valoare de 8.000 lei, mrfuri n valoare de
16.000 lei.
Pentru calcularea numrului de aciuni ce trebuie atribuite
pentru aporturile n natur, se mparte valoarea aporturilor la valoarea
nominal a unei aciuni, astfel:
1 autocamion 64.000 lei: 8 lei/aciune = 8.000 aciuni
terenul 40.000 lei: 8 lei/aciune = 5.000 aciuni
materiile prime 8.000 lei: 8 lei/aciune = 1.000 aciuni
mrfurile 16.000 lei: 8lei/aciune = 2.000 aciuni
TOTAL 128.000 lei: 8 lei/aciune = 16.000 aciuni
Depunerea aporturilor subscrise produce, pe de o parte,
creterea valorii elementelor de imobilizri corporale (mijloace de
transport, terenuri), materii prime, mrfuri i de disponibiliti bneti,
12
iar pe de alt parte, micorarea dreptului de crean asupra

subscriptorilor. Tranzacia duce, deci, la creterea a 5 elemente de activ
i la scderea unui element tot de activ. Creterile de activ se vor
nregistra n debitul conturilor 213 Mijloace fixe, 211 Terenuri, 301
Materii prime, 371 Mrfuri, 5121 Conturi la bnci n lei, iar scderea
de activ se va nregistra n creditul contului 456 Decontri cu asociaii
privind capitalul.
Formula contabil va fi urmtoarea:
%
=
(+A) 212 Mijloace fixe
privind capitalul(-A)
(+A)211Terenurii
amenajri de terenuri
(+A)301Materii prime
(+A)371Mrfuri
(+A)5121Conturi labnci n lei
320.000
64.000
40.000
8.000
16.000
192.000
Se nregistreaz transformarea capitalului din categoria

Capital subscris nevrsat n categoria Capital subscris vrsat.
Operaia produce o diminuare n pasiv la elementul capital subscris
nevrsat i, concomitent i cu aceeai sum, o majorare tot n pasiv, la
elementul capital subscris vrsat. Diminuarea de pasiv se va reflecta n
debitul contului 1011 Capital subscris nevrsat, iar majorarea de pasiv
se va reflecta n creditul contului 1012 Capital subscris vrsat.
Formula contabil:
(-P)1011 Capital subscris = (+P) 1012 Capital subscris 320.000
nevrsat
vrsat
1.3.3 Contabilitatea
majorarea capitalului social
principalelor
tranzacii
privind
Capitalul unei societi comerciale se poate majora, pe baza

hotrrii adunrii generale a acionarilor/asociailor, prin mai multe ci,
cele mai importante fiind:
a) emisiunea de noi aciuni;
b) capitalizarea unei pri din profitul exerciiilor financiare anterioare;
c) convertirea obligaiunilor n aciuni.
a. Majorarea capitalului social prin emisiunea de noi
aciuni
Decizia de majorare a capitalului social este luat de adunarea
general a acionarilor, putndu-se realiza fie prin emiterea i
subscrierea de noi aciuni, procesul de emisiune a aciunilor fiind
stabilit de aceasta, fie prin creterea valorii nominale a aciunilor
existente. n cazul n care majorarea de capital se realizeaz prin
emisiunea de noi aciuni, aciunile noi pot fi destinate fie exclusiv
vechilor acionari (numii acionari fondatori), fie, parial, i altor
acionari, noi. n cazul n care aciunile sunt destinate i altor acionari
dect celor fondatori, emisiunea aciunilor se face la valoarea de
emisiuni, care, de regul, este mai mare dect valoarea nominal a
aciunilor. Dar, ntruct capitalul social se modific numai cu valoarea
nominal a aciunilor, diferena pn la valoarea de emisiune a
13
aciunilor se reflect n contabilitate distinct, cu ajutorul contului 104

Prime de capital.
Contul 104 Prime de capital ine evidena primelor de
emisiune, de fuziune i de aport la capital. Dup coninutul economic,
este un cont de capitaluri proprii, iar dup funcia contabil, este un
cont de pasiv.
Se crediteaz cu valoarea primelor stabilite cu ocazia
emisiunii, fuziunii sau aportului la capital i se debiteaz cu valoarea
primelor de fuziune i de aport legate de capital, ncorporate la capital,
precum i cu valoarea primelor de emisiune transferat la rezerve.
Soldul creditor al contului reprezint primele de emisiune, de
fuziune sau de aport la capital, nencorporate la capitalul social sau la
rezerve.
Tranzacia 2
Dup 2 ani de la nfiinare, ntreprinderea decide emiterea i
sub-scrierea a 3000 de aciuni noi, valoarea de emisiune 9 lei / aciune,
valoarea nominal 8 lei / aciune.Analiza: tranzacia produce, pe de o
parte, creterea dreptului de crean fa de subscriptori, iar pe de alt
parte, creterea capitalului subscris nevrsat (cu valoarea nominal a
aciunilor) i creterea valorii primelor de emisiune (cu
diferena dintre valoarea de emisiune a aciunilor i valoarea nominal
a acestora). Tranzacia duce, deci, la creterea unui element de activ i,
concomitent, la creterea a dou elemente de pasiv.
Creterea de activ se va nregistra n debitul contului 456 Decontri cu
asociaii privind capitalul, iar creterile de pasiv se vor nregistra n
creditul conturilor 1011 Capital subscris nevrsat i 104 Prime de
capital.
Formula contabil:
(+A)
456 =
%
27.000
(3000 ac. x 9 lei/ac.)
(+P) 1011 Capital subscris nevrsat
24.000
(3000ac.x8lei/ac.)
(+P) 104 Prime de capital
3000
Tranzacia 3
Se aporteaz (se vars) capitalul social subscris, n contul de la
banc.Analiza: tranzacia determin, pe de o parte, creterea
disponibilului din cont, iar pe de alt parte, diminuarea creanei fa de
subscriptori (datorit faptului c acetia au vrsat capitalul social cu
care s-au angajat). Tranzacia duce, deci, la creterea unui element de
activ, urmrit cu contul 5121 Conturi la bnci n lei, i, concomitent, la
scderea altui element de activ, urmrit cu contul 456 Decontri cu
asociaii privind capitalul.
Formula contabil:
(+A)
5121 Conturi la bnci n lei = (-A) 456 Decontri cu asociaii privind
capitalul 27.000
Tranzacia 4
Concomitent cu vrsarea capitalului se nregistreaz i
transformarea capitalului subscris nevrsat n capital subscris vrsat
14
(vezi explicaiile de la exemplul privind constituirea capitalului social).

Formula contabil:
(-P)
1011 Capital subscris nevrsat = (+P) 1012 Capital subscris vrsat
24.000
b. Capitalizarea unei pri din profitul exerciiilor
anterioare
Profitul obinut n exerciiul / exerciiile financiare anterioare
reprezint un element de capitaluri proprii, urmrit cu contul 117
Rezultatul reportat, care, prin diminuarea lui, cu ocazia repartizrii la
capital, se debiteaz, creditndu-se, n acelai timp, contul 1012 Capital
social vrsat.
Formula contabil:
(-P) 117Rezultatul reportat = (+P) 101Capital subscris vrsat
c. Majorarea capitalului social prin conversia
obligaiunilor n aciuni
n cazul mprumuturilor pe termen lung din emisiuni de
obligaiuni convertibile, se poate prevedea, nc de la lansarea acestora,
posibilitatea preschimbrii lor n aciuni, la o anumit dat, ntr-un
anumit interval de timp i n anumite condiii bine determinate.
Conversia obligaiunilor n aciuni poate avea loc la aceeai valoare
nominal, sau la o valoare nominal mai mare, fapt care atrage dup
sine folosirea contului 104 Prime de capital.
Tranzacia 5
Pentru majorarea capitalului, o ntreprindere retrage de pe pia
1000 de obligaiuni la valoarea nominal de 10 lei/obligaiune i le
nlocuiete cu 1000 aciuni la valoarea nominal de 10 lei/aciune.
Formula contabil:
(-P)
161 mprumuturi din = (+P) 1012 Capital subscris vrsat 10.000
emisiunea de obligaiuni
1.3.4. Contabilitatea
diminuarea capitalului social
principalelor
tranzacii
privind
ntreprinderile pot proceda la reducerea capitalului n

urmtoarele moduri:
a) restituire de capital ctre acionari sau asociai;
b) anularea de aciuni proprii rscumprate;
c) acoperirea pierderilor nregistrate n exerciiile financiare anterioare.
a. Restituirea de capital ctre unul sau mai muli acionari /
asociai
Pe parcursul activitii, la solicitarea unor acionari i cu
aprobarea adunrii generale a acionarilor sau asociailor, se poate
restitui, acestora, integral sau parial (n bani i/sau n natur), capitalul
solicitat. n contabilitate, restituirea de capital se reflect mai nti cu
valoarea capitalului de restituit, ca o obligaie fa de acionar, obligaie
care se stinge n momentul restituirii propriu-zise a capitalului.
15
Tranzacia 7
Se restituie capitalul ctre un acionar, n valoare de 30.000 lei,
astfel: 20.000 lei reprezint valoarea unui teren, iar 10.000 lei
reprezint bani n numerar. Analiza: aa cum am vzut, se constituie
mai nti obligaia fa de acionar de a-i restitui capitalul cu care a
participat la constituirea societii, obligaie urmrit n contabilitate cu
contul 456 Decontri cu asociaii privind capitalul, prin creditarea
acestui cont, i, concomitent, prin debitarea contului 1012 Capital
subscris vrsat, care reprezint diminuarea capitalului cu valoarea
retragerii de capital de ctre respectivul acionar.
Formula contabil:
(+P) 1012 Capital subscris vrsat = (+P) 456
30.000 lei
Se stinge apoi obligaia ctre acionar, cu restituirea propriuzis a capitalului solicitat, n valoare de 30.000 lei. Tranzacia produce
o diminuare a obligaiei fa de acionar, urmrit n contabilitate cu
contul 456 Decontri cu asociaii privind capitalul, care se debiteaz,
i, concomitent, o diminuare a activelor ntreprinderii cu valoarea
terenului de 10.000 lei, urmrit cu contul 211 Terenuri i cu valoarea
numerarului, urmrit cu contul 5311 Casa n lei, care se crediteaz.
Formula contabil:
(-P)
456 = %
30.000 lei
(-A)
211
Terenuri
20.000 lei
(-A) 5311 Casa n lei
10.000 lei
b. Anularea de aciuni proprii rscumprate
ntreprinderile i pot diminua capitalul i prin rscumprarea
propriilor aciuni, pe care le anuleaz, ceea ce duce la diminuarea
capitalului subscris vrsat.
Tranzacia 8
Se rscumpr aciuni proprii la preul de rscumprare de
5.000 lei, din cas. Analiza: tranzacia determin modificarea a dou
elemente din activ, respectiv creterea valorii aciunilor proprii i,
concomitent, scderea, cu aceeai valoare, a numerarului din casieria
ntreprinderii. Aciunile proprii se urmresc n contabilitate cu contul
de activ 109 Aciuni proprii, care, prin majorare, se debiteaz.
Numerarul din casierie se urmrete n contabilitate cu contul 5311
Casa n lei, care, prin diminuare, se crediteaz.
Formula contabil:
(+A)
109 Aciuni proprii = (-A) 5311 Casa n lei 5.000lei
Tranzacia 9
Se anuleaz aciunile proprii rscumprate i cu contravaloarea
acestora se diminueaz capitalul. Tranzacia modific dou elemente:
unul de activ, aciuni proprii, urmrit n contabilitate cu contul 109
Aciuni proprii, care, prin anulare, se crediteaz, i altul de pasiv
16
capital subscris vrsat, urmrit n contabilitate cu contul 1012 Capital

subscris vrsat, care prin diminuare se debiteaz.
Formula contabil va fi:
(-P)
1012 Capital subscris vrsat = (-A) 109 Aciuni proprii 5.000 lei
c. Acoperirea pierderilor nregistrate n exerciiile
financiare anterioare
Pierderile nregistrate n exerciiile financiare anterioare se
nregistreaz n debitul Contului 117 Rezultatul reportat, prin
creditarea contului 121 Profit i pierdere, astfel:
(+A)
117 Rezultatul reportat = (+P) 121 Profit i pierdere
(cu
valoarea pierderii)
n anumite situaii, aceste pierderi pot diminua capitalul social.
Formula contabil va fi:
(-P)
1012 Capital subscris vrsat = (-A) 117 Rezultatul reportat
(cu
valoarea pierderii)
1.3.5 Contabilitatea capitalului imprumutat
In subcapitolul de fata ne vom referi la cele doua categorii de
imprumuturi pe termen lung :
- contabilitatea imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni;
- contabilitatea creditelor bancare pe termen lung.
1.3.5.1 Contabilitatea imprumuturilor din emisiunea de

obligatiuni
Imprumuturile din emisiune de obligatiuni sunt datorii pe
termen lung, de valori mari, divizate
in parti egale reprezentate prit titluri de valoare, denumite obligatiuni,
si care urmeaza a se rambursa la un anumit termen stabilit, platindu-se
si o dobanda aferenta detinatorilor de obligatiuni , numit cupon.
Emiterea de obligatiuni prezinta anumite avantaje fata de emiterea
de actiuni, atat pentru societatea comerciala emitenta, cat si pentru
cumparatorii de obligatiuni. Astfel , pentru emitent,emiterea de
obligatiuni pentru atragerea unor sume importante ce nu ar putea fi
acordate de catre o institutie financiara, iar impozitul pe profit obtinut
in urma acestei operatii se determina dupe ce se deduc din venituri
dobanzile datorate pentru obligatiunile emise si vandute. De asemrnea ,
emiterea de obligatiuni prezinta avantaje si pentru subscriptorii
obligatiunilor, intrucat ei pot incasa o dobanda mai mare decat suma
dividendelor incasate de pe urma detinerii de actiuni. Un alt avantaj
pe care il confera detinerea de obligatiuni il constituie faptul ca acestea
prezinta un grad de lichiditate ridicat si ofera posibilitatea
preschimbarii lor in actiuni, la o anumita data.
Obtinerea obligatiunilor se reflecta in contabilitate prin urmatoarele
operatii:
1 subscrierea obligatiunilor din partea persoanelor fizice sau
juridice care doresc sa cumpere obligatiuni. Aceasta se face pe
17
exemplarul prospectului de emisiune, iar valoarea lor trebuie sa fie

integral varsata anterior sau in momentul subscrierii.
2. incasarea propriu-zisa a valorii obligatiunilor subscrise, la
valoarea lor nomibala.
3. calcularea, de catre intreprinderea emitenta, a dobanzii
anuale pe care aceasta o datoreaza detinatorilor de obligatiuni.
Dobanzile se pot calcula la diferite perioade, de regula de 1 an de
zile, dar si la termene mai mici ( lunar, trimestrial, semestrial) prin
formula dobanzii simple sau compuse astfel:
Dobanda simpla = Valoarea imprumutului X Rata dobanzii X
Timpul/ 100 X 360
Dobanda compusa = If Ii , unde
I f imprumut final
Ii imprumut initial
Iar If = Ii X ( 1+ Rd/ 100 ) r unde
Rd rata dobanzii anuale,
r numarul de perioade de calcul al dobanzii
Dobanda astfel calculata reprezinta pentru intreprinderea
emitenta o datorie si, in acelasi timp o cheltuiala financiara.
4.plata efectiva a dobanzii catre detinatorii de obligatiuni
5. rambursarea , la anumita scadenta sau esalonat in mai multe
transe a imprumutului, detinatorilor de obligatiuni.
Pentru inregistrarea in contabilitate se folosesc urmatoarele conturi:
161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni
1681 Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiunea de
obligatiuni
461 Debitiri diversi
666 Cheltuieli financiare
5121 Conturi la banci in lei.
Contul 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni se
utilizeaza pentru a reflecta capitalul imprumutat de o societate
comerciala sub forma de imprumuturi din emisiune de obligatiuni.
Dupa continutul economic , este cont de datorii financiare pe
termen lung, iar dupa functia contabila , este cont de pasiv.
Se crediteaza cu valoarea imprumuturilor obtinute , la
valoarea de rambursare a obligatiunilor, si se debiteaza cu valoarea
imprumuturilor rambursate , precum si cu valoarea obligatiunilor
rascumparate si anulate si a celor convertite in actiuni proprii.
Soldul creditor al contului reprezinta valoarea imprumuturilor din
emisiunea de actiuni nerambursate inca.
Contul 1681 Dobanzi aferente impumuturilor din emisiunea
de obligatiuni tine evidenta dobnazilor calculate si datorate
detinatorilor de obligatiuni. Dupa continutul economic este un cont
de datorii financiare, iar dupa functia contabila este un cont de
pasiv.
Se crediteaza cu valoarea dobanzilor datorate detinatorilor de
obligatiuni si se debiteaza cu valoarea dobanzilor platite
detinatorilor de obligatiuni. Soldul sau este creditor reflecta
valoarea dobanzilor calculate si neachitate inca.
Contul 461 Debitori diversi se utilizeaza pentru inregistrarea
distincta in contabilitate a tranzactiei de subscriere a obligatiunilor,
18
precum si a celei de incasare a pretului de emisiune a obligatiunilor

de la subscriptori, denumiti obligatari. Dupa continutul economic,
este un cont de creante, iar dupa functia contabila, este un cont de
activ. Se debiteaza cu valoarea obligatiunilor subscrise si se
crediteaza cu sumele incasate de la subscriptori. Soldul sau debitor
reflecta valoarea obligatiunilor subscrise si neincasate inca.
Tranzactia 10
O societate pe actiuni emite un imprumut din emisiunea de
obligatiuni in valore de 50.000 lei, divizat in 5000 de titluri.
Valoarea nominala este de 10 lei / obligatiune, valoarea de
rambursare 10 lei / obligatiune, termen de rambursare 5 ani,
dobanda 20 % / an.
1.1 Emiterea si subscrierea obligatiunilor
Analiza: tranzactia produce o crestere dreptului de creanta
asupra subscriptorilor si, concomitent si cu aceeasi suma , o
crestere a valorii datoriilor sub forma imprumuturilor din emisiune
de obligatiuni.
Formula contabila :
(+) A 461 Debitori diversi
=
( +) P 161 Imprumuturi din
emisiunea de obligatiuni 50000
1.2 Incasarea propriu-zisa a valorii obligatiunilor de la
subscriptori, prin contul deschis la banca, in valoare de 50000 lei.
Tranzactia produce o scadere a dreptului de creanta asupra
subscriptorilor, urmarit in contabilitatea cu contul 461 Debitori
diversi, care se crediteaza si, concomitent si cu aceeasi suma, o
crestere a disponibilitatilor din cont, urmarite in contabilitate cu
contul 5121 Conturi la banci in lei, care se debiteaza.
Formula contabila:
(=) A 5121 Conturi la banci in lei
50.000
= (-) A 461 Debitori diversi
1.3 Se calculeaza si se inregistreaza , la sfarsitul primului an,

dobanda cuvenita subscriptorilor ( dupa formula dobanzii simple)
astfel:
Dobanda = 50.000X 20/ 100 = 10.000 lei
Formula contabila este:
(+) A 666 Chelt. privind dobanzile = (+) P 1681 Dobanzi aferente
impr. din emisiunea
de
obligatiuni
10.000
Formula contabila de mai sus se va repeta in urmatorii ani, pana in
anul al cincilea, inclusiv.
1.4 Se achita , la sfarsitul primului an , dobanda, subscriptorilor,
din contul deschis la banca.
Formula contabila :
(-) P 1681 Dobanzi aferente= (-A) 5121 Conturi la 10.000
impr. din emisiunea
banci in lei
de obligatiuni
19
Formula contabila de mai sus se va repeta si in urmatorii ani, pana

in anul al cincilea , inclusiv.
1.5 Se efectueaza rambursarea imprumutului, la sfarsitul celui de al
cincilea an, catre detinatorii de obligatiuni, la valoarea de
rambursare a creditului, din contul de la banca.
(-) P 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni = (-) A 5121
Conturi la banci in lei 50000
1.3.5.2 Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung si
mediu
Creditele bancare pe termen lung si mediu sunt datorii
financiare, contractate de pe piata interna sau externa, de la banci
sau de la alte institutii financiare, in anumite conditii prevazute in
contractul de credit incheiat cu partenerii. Pentru contabilitate ,
tranzactia de obtinere a unui credit bancar, pe termen lung sau
mediu, presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
1. contractarea si obtinerea creditului
2. calcularea si inregistrarea in contabilitate a dobanzilor aferente
creditului primit
3. plata anuala( sau dupa caz , lunara, trimestrial, semestrial) a
dobanzii cuvenite catre banca;
4. rambursarea , dupa expirarea perioadei de contractare
acreditului bancar.
Urmarirea in contabilitate a creditelor bancare pe termen lung
si mediu se realizeaza cu ajutorul
urmatoarelor conturi:
162 Credite bancare pe termen lung sau mediu
1682 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung sai mediu
666 Cheltuieli financiare
5121 Conturi la banci in lei.
Contul 162 Credite bancare pe termen lung si mediu se
utilizeaza pentru areflecta in contabilitate valoarea creditelor
contractate si obtinute de la banci si alte institutii financiare , din
tara si din strainatate , pe o perioada mai mare de un an. Dupa
continutul economic , este un cont de datorii financiare pe termen
lung. Dupa functia contabila , este un cont de pasiv. Se crediteaza
cu valoarea creditelor contractate si obtinute de la banci si alte
institutii finnaciare si se debiteaza cu valoarea creditelor
rambursate , la o anumita data sau esalonat, in mai multe transe.
Prezinta sold creditor, care reprezinta valoarea creditelor bancare,
pe termen lung si mediu, nerambursate inca.
Tranzactia 11
O intreprindere contracteaza si obtine de la o banca un credit
bancar, pe o perioada de 3 ani, in valoare de 60000 lei, cu o
dobanda anuala de 50 % pe an.
1.1 Se inregistreaza contractarea si obtinerea creditului , prin
urmatoarea formula contabila:
( +) A 5121 Conturi la banci in lei
= ( +) P 162 Credite bancare

pe termen lung si mediu
60000
20
1.2 Se calculeaza si se inregistreaza in contabilitate, la sfarsitul

primului an, dobanda datorata bancii.
Dobnada = 60000 X 50/ 100 = 30000 lei
Formula contabila :
(+) A 666 Cheltuieli privind dobnazile = (+) P 16821681 Dobanzi
aferente
creditelor
bancare pe termen lung si
mediu
30000
Formula contabila se repeta si in urmatorii 2 ani.
1.3 La sfarsitul primului an se vireaza bancii dobanda din contul
deschis la banca:
Formula contabila:
(-) P 1681 Dobanzi aferente impr. din
emisiunea de obligatiuni
= (-) A 5121 Conturi la
banci in lei
30000
Formula contabila se repeta si in urmatorii doi ani.
1.4 Rambursarea creditului , la sfarsitul celui de-al treilea an, din
contul deschis la banca
(-) P 161 Credite bancare pe termen lung si mediu = (-) A 5121
Conturi la banci in lei 60000
n concluzie:

In structura capitalului propriu se includ : capital social (
nevarsat si varsat),- prime de capital, rezerve din reevaluare, rezerve
(legale, pentru actiuni proprii, statuare sau contaractuale, alte rezerve),
rezultatul reportat, rezultatul exercitiului.
In structura capitalului strain se cuprind urmatoarele elemente:
imprumuturi din emisiunea de obligatiuni , credite bancare pe termen
lung, datorii legate de imobilizarile financiare, alte imprumuturi si
datorii, dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate.
Principalele operaiuni privind constituirea capitalului social
sunt: emisiunea i subscrierea aciunilor; vrsarea (depunerea, aportul)
capitalului social.
Capitalul unei societi comerciale se poate majora pe baza
hotrrii adunrii generale a acionarilor/asociailor, prin mai multe ci,
cele mai importante fiind: emisiunea de noi aciuni; capitalizarea unei
pri din profitul exerciiilor financiare anterioare; convertirea
obligaiunilor n aciuni.
ntreprinderile pot proceda la reducerea capitalului n
urmtoarele moduri: restituire de capital ctre acionari sau asociai;
anularea de aciuni proprii rscumprate; acoperirea pierderilor
nregistrate n exerciiile financiare anterioare.
Obtinerea obligatiunilor se reflecta in contabilitate prin
urmatoarele operatii: subscrierea obligatiunilor din partea persoanelor
21
fizice sau juridice care doresc sa cumpere obligatiuni; incasarea propriuzisa a valorii obligatiunilor subscrise, la valoarea lor nomibala;
calcularea , de catre intreprinderea emitenta , a dobanzii anuale pe care
aceasta o datoreaza detinatorilor de obligatiuni; .plata efectiva a dobanzii
catre detinatorii de obligatiuni ; rambursarea , la anumita scadenta sau
esalonat in mai multe transe a imprumutului, detinatorilor de obligatiuni.
Pentru contabilitate, operatia de obtinere a unui credit bancar
pe termen lung sau mediu presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
contractarea si obtinerea creditului; calcularea si inregistrarea in
contabilitate a dobanzilor aferente creditului primit; plata anuala( sau
dupa caz , lunara, trimestrial, semestrial) a dobanzii cuvenite catre banca;
rambursarea , dupa expirarea perioadei de contractare acreditului bancar.

Sinteza unitii de nvare 1
Contabilitatea opereaz cu dou noiuni n legtur cu capitalul unei ntreprinderi: capitalul
propriu i capitalul strin.
In structura capitalului propriu se includ : capital social ( nevarsat si varsat), prime de capital,
rezerve din reevaluare, rezerve (legale, pentru actiuni proprii, statuare sau contaractuale, alte rezerve),
rezultatul reportat, rezultatul exercitiului.
In structura capitalului strain se cuprind urmatoarele elemente: imprumuturi din emisiunea de
obligatiuni , credite bancare pe termen lung, datorii legate de imobilizarile financiare, alte imprumuturi
si datorii, dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate.
Principalele operaiuni privind constituirea capitalului social sunt: emisiunea i subscrierea
aciunilor; vrsarea (depunerea, aportul) capitalului social.
Capitalul unei societi comerciale se poate majora, pe baza hotrrii adunrii generale a
acionarilor/asociailor, prin mai multe ci, cele mai importante fiind: emisiunea de noi
aciuni;capitalizarea unei pri din profitul exerciiilor financiare anterioare; convertirea obligaiunilor n
aciuni.
ntreprinderile pot proceda la reducerea capitalului n urmtoarele moduri: restituire de capital
ctre acionari sau asociai; anularea de aciuni proprii rscumprate; acoperirea pierderilor nregistrate n
exerciiile financiare anterioare.
Obtinerea obligatiunilor se reflecta in contabilitate prin urmatoarele operatii: subscrierea
obligatiunilor din partea persoanelor fizice sau juridice care doresc sa cumpere obligatiuni; incasarea
propriu-zisa a valorii obligatiunilor subscrise, la valoarea lor nomibala; calcularea , de catre
intreprinderea emitenta , a dobanzii anuale pe care aceasta o datoreaza detinatorilor de obligatiuni; .plata
efectiva a dobanzii catre detinatorii de obligatiuni ; rambursarea , la anumita scadenta sau esalonat in
mai multe transe a imprumutului, detinatorilor de obligatiuni.
Pentru contabilitate, tranzactia de obtinere a unui credit bancar, pe termen lung sau mediu,
presupune parcurgerea urmatoarelor etape: contractarea si obtinerea creditului; calcularea si inregistrarea
in contabilitate a dobanzilor aferente creditului primit; plata anuala( sau dupa caz , lunara, trimestrial,
semestrial) a dobanzii cuvenite catre banca; rambursarea , dupa expirarea perioadei de contractare
acreditului bancar.
Concepte i termeni de reinut
-
capital social,
22
capital propriu,
capital strain,
imprumuturi din emisiunea de obligatiuni,
dobanda,
credite bancare pe termen lung
ntrebri de control i teme de dezbatere
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Definiti notiunea de capital;

Prezentai structura capitalului;
Care sunt caile de majorare a capitalului ?
Care sunt etapele constituirii capitalului social ?
Care sunt etapele obtinerii unui imprumut din emisiunea de obligatiuni?
Care sunt etapele obtinerii unui credit bancar pe termen lung?
Teste de evaluare/autoevaluare
Alegei varianta corect!

23
1. Capitalul propriu reprezinta:

a. interesesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor
datoriilor acesteia;
b. interesesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor
datoriilor acesteia;
c. interesesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte de deducerea
tuturor datoriilor acesteia;
2.Trecerea capitalului subscris nevarsat in categoria capitalului subscris varsat comporta

urmatoarerea formula contabila:
a. 456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevarsat
b. 456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 1012 Capital subscris varsat

c. 1011 Capital subscris nevarsat = 1012 Capital subscris varsat
d. 1012 Capital subscris varsat = 1011 Capital subscris nevarsat
3.Ce semnifica inregistrarea contabila:
212 Cladiri = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul
a. aportul la capital a unei cladiri;
b. restituirea catre asociati a unuei cladiri;
c. casarea unui mijloc fix.
4. Se infiinteaza o societate care emite si subscrie 40.000 de actiuni cu o valoare nominala de 8
RON / actiune. Formula contabila privind subscrierea capitalului va fi:
a. 456 Decontari cu asociatii = 1011 Capital subscris 320.000 RON
privind capitalul nevarsat
b. 1011 Capital subscris = 456 Decontari cu asociatii 320.000 RON
nevarsat privind capitalul
1012
Capital
subscris = 456 Decontari cu asociatii 320.000 RON
c.
varsat privind capitalul
d. 456 Decontari cu asociatii = 1012 Capital subscris 320.000 RON
privind capitalul varsat
Bibliografie obligatorie
.
24
Ionescu Cicilia, Contabilitate baze si proceduri, Editura Fundaiei Romnia de Mine,

Bucuresti, 2008
Ionescu Cicilia, Haiduc Lcrmioara, Odi Mihaela Zrnescu, Bazele Contabilitii -
Abordri practice, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, 2007
Unitatea de nvare 2
Cuprins
2.1. Introducere
2.3.1. Delimitari privind imobilizarile corporale
2.3.2 Evaluarea imobilizarilor corporale
2.3.3 Reevaluarea imobilizarilor
2.3.4 Contabilitatea tranzactiilor privind imobilizarile corporale
2.1 Introducere
In cadrul acestei unitati studentii se vor familiariza cu clasa 2
de conturi, Conturi de imobilizari, astfel incat vor cunoaste
tranzactiile cu privire la imobilizarile corporale.
- definirea si delimitatrea imobilizarilor corporale
- cunoasterea momentelor evaluarii imobilizarilor corporale in
contabilitate
- cunoaterea metodelor de amortizare a imobilizarilor corporale
-
inregistrarea in contabilitatea a tranzactiilor cu privire la

imobilizarile corporale
aplicarea si inregistrarea in contabilitate a amortizarii
imobilizarilor corporale
25

2.3.1. Delimitri privind imobilizrile corporale
Existenta, functionarea si dezvoltarea unei intreprinderi
presupun consumuri de mijloace banesti concretizate in bunuri sau
servicii achizitionate, denumite imobilizari corporale.ie in perioada
curenta, fie in perioada urmatoare. Beneficiile asteptate de pe urma
exploatarii acestora se obtin fie in perioada curenta , fie in perioada
urmatoare.Daca beneficiile se obtin in perioada curenta, contravaloarea
bunurilor si serviciilor consumate devin cheltuiala in aceeasi perioada.
Daca beneficiile se asteapta in perioade viitoare, atunci valorile
bunurilor si serviciilor vor fi considerate active imobilizate in perioada
curenta, iar platile efectuate pentru procurrea lor vor fi capitalizate.
Imobilizarile corprale apartin grupei de active imobilizate.
Activele imobilizate reprezint bunuri mobile, imobile i
importante valori economice de investiii, dobndite de la teri sau
create n ntreprindere, destinate s serveasc n activitatea economicofinanciar pe o durat mai mare de un an i care nu se consum la
prima utilizare.
Cu excepia terenurilor, activele imobilizate au o existen
limitat n timp. Ele se consum n procesul obinerii veniturilor
ntreprinderii. Amortizarea este, de altfel, o modalitate prin care costul
activelor imobilizate este desfurat pe parcursul perioadei de via
util a acestora.
n contabilitate, ca i n via, toate veniturile i cheltuielile
legate de o anumit perioad sunt recunoscute pentru determinarea
profitului sau pierderii acelei perioade. Cheltuiala cu amortizarea
reprezint, aadar, fraciunea din costul activelor imobilizate folosit n
cursul unei perioade contabile.
Totodat, amortizarea este un element de determinare a valorii
rmase a activelor imobilizate.
innd seama de coninutul, forma i destinaia lor, activele
imobilizate sunt grupate pe urmtoarele structuri:
imobilizri necorporale
imobilizri corporale
imobilizri financiare
De toate aceste structuri ne-am ocupat pe larg n capitolul
privind structurile patrimoniale de activ. Din punct de vedere contabil,
prezint interes, pentru anul I de studiu, structura de imobilizri
corporale.
Imobilizrile corporale, denumite i active tangibile, sunt active cu
form material concret, se regsesc n ntreprindere sub form de
terenuri i mijloace fixe (maini, instalaii i utilaje de lucru; aparate i
instalaii de msurare, control i reglare; mijloace de transport; animale
i plantaii).
n conformitate cu Standardul Internaional de Contabilitate
26
IAS 16 Imobilizrile corporale, imobilizrile corporale:

(1) sunt deinute de o ntreprindere pentru a fi utilizate n producia de
bunuri sau n prestarea de servicii, pentru a fi nchiriate terilor sau
pentru a fi folosite n scopuri administrative, i
(2) este posibil a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade.
Terenurile i mijloacele fixe sunt recunoscute n activ, atunci
cnd:
(1) este posibil generarea ctre ntreprindere de beneficii economice
viitoare aferente activului, i
(2) costul activului poate fi evaluat n mod credibil.
2.3.2 Evaluarea imobilizarilor corporale
Pentru recunoasterea in contabilitate, este necesara exprimarea in
unitati monetare a fiecarei structuri patrimoniale. Aceasta operatie se
numeste evaluarea si are loc in mod diferit , in functie de elementul la
care se refera si de momentul la care se efectueaza.
In functie de ultimul criteriu, distingem:
- evaluarea imobilizarilor corporale in momentul intrarii in
intreprindere;
- evaluarea imobilizarilor corporale in momentul inchiderii exercitiului
financiar;
- evaluarea imobilizarilor corporale la data inventarierii;
- evaluarea imobilizarilor corporale in momentul iesirii din
intreprindere.
Evaluarea imobilizarilor corporale in momentul intrarii in
intreprindere poate imbraca urmatoarele forme:
a) cost de achizitie pentru imobilizarile corporale intrate in patrimoniu
prin achizitie de la terti, format din urmatoarele elemente:
- pret de achizitie sau cumparare (+)
- cheltuieli de transport aprovizionare ( + )
- alte cheltuieli accesorii, directe, pentru punerea in functiune a
imobilizarilor ( +)
- taxele vamale si impozitele nedeductibile ( + )
- reducerile comerciale ( -) .
b) cost de productie pentru imobilizarile obtinute prin productie proprie
format din:
- costuri directe de productie;
- costuri indirecte de productie, imputate rational asupra costului de
productie, in functie de gradul de activitate a mijlocului fix;
- optional , costurile cu dobanzile, diferentele de curs valutar si alte
cheltuieli bacare aferente creditelor de finantare a imobilizarilor
obtinute prin productie proprie.
c) valoarea actuala pentru imobilizarile primite cu titlu gratuit estimata
in functie de pretul pietei, starea bunului si utilitatea sa.
d) valoarea de aport su utilitate pentru imobilizarile primite ca aport in
natura la capitalul social , estimata decatre evaluatori potrivit pretului
pietei..
Indiferent sub ce forma se prezinta, valoarea stabilitat in momentul
primei recunoasteri se numeste valoare de intrare ( valoare contabila
sau cost istoric).
Evaluarea imobilizarilor in momentul inchiderii exercitiului
financiar. Momentul inchiderii exrcitiuli fiananciar se concretizeaza,
27
din punct de vedere contabil, in intocnirea bilantului contabil, ca

document contabil de sinteza.
In bilant, elementele entittii sunt inscrise la valoarea bilantiera. In
vederea determinarii ei, se compara valoarea contabila neta cu valoarea
de inventar. Rezultatul acestei comparatii poate conduce la :
- un plus de valoare care, conform principiului prudentei, nu se
inregistreaza in contabilitate. In aceasta situatie valoarea bilantiera a
imobilizarii este egala cu valoarea neta contabila;
- un minus de valoare care, conform principiului prudentei, se
consemneaza intr-un supliment de amortizare in cazul deprecierii
ireversibile ( de exemplu mijloace fixe inutilizabile, propuse pentru
casare) sau provizioane in cazul deprecierii reversibile ( de exemplu
lipsa de utilitate a cestora pentru inteprindere in momentul
inventarierii).
Evaluarea imobilizarilor la data inventarierii. Momentul
inventarierii este, de fapt, momentul in care activele unei intreprinderi
sunt masurate si exprimate atat in unitati fizice, cat si in unitati
monetare. Pentru imobilizarile corporale supuse amortizarii, se
calculeaza valoarea neta contabila, scazand din valoarea contabila de
intrare amortizarea calculata si inregistrata pana la data inventarului. In
momentul inventarierii se determina si valoarea de inventar, adica o
valoare actuala sau de utilitate a imobilizarii.
Evaluarea imobilizarilor in momentul iesirii din patrimoniu.
Incetarea recunoasterii in contabilitate a imobilizarilor are drept
valoare de referinta valoarea de intrare a imobilizarilor. Este important
de precizat daca imobilizarea a fost sau nu integral amortizata. In cazul
unei imobilizari integral amortizate, amortizarea este egala cu valoarea
contabila. In cazul unei imobilizari incomplet amortizate, este necesara
suportatrea pe cheltuieli a valorii ramase neamortizata. In aceasta
situatie, amortizarea inregistata plus de cheltuiala, egaleaza valoarea
contabila de intrare, care reprezinta valoarea de iesire a respectivei
imobilizari.
2.3.3 Reevaluarea imobilizarilor
In conditiile evolutiei crescatoare a preturilor bunurilor, periodic au
loc reevaluari ale activelor imobilizate . Reevaluarea se aplica acestor
active intrucat durata lor de viata utila este mai indelungata si sunt
afectate in mai mare masura activele circulante.
Pana in prezent , reevaluarea a avut la baza prevederi legale exprese
si a vizat, in special imobilizarile corporale.Asadara reevaluarea nu
este aplicabila unui singur component al activelor imobilizate, ci uneia
sau mai multor categorii de active imobilizate sau tuturor activelor
imobilizate.
Din punct de vedere contabil, reevaluarea imobilizarilor are drept
rezultat constituire rezervei din reevaluare, element e pasivc inscris in
categoria capitalurilor proprii.
Concluzie: evaluarea imobilizarilor are loc cu ocazia primei
recunoasteri in contabilitate, la data inventarierii, in momentul
intocmirii bilantului si la incetarea recunoasterii in contabilitate.
28
2.3.3.1. Amortizarea: semnificaie, durat de via util

Pe parcursul funcionrii lor, imobilizrile corporale i pierd
treptat din valoare, datorit uzurii lor fizice i morale. Aa cum artam
pe parcursul acestui capitol, amortizarea este reflectarea monetar a
prii din costul imobilizrilor transferat asupra rezultatelor procesului
productiv (produselor obinute). Aceasta este semnificaia economic
a amortizrii.
Semnificaia contabil a amortizrii este legat de corectarea
valorii imobilizrilor ca urmare a utilizrii lor, a aciunii unor factori
externi (naturali, de progres tehnic). Trebuie precizat c din categoria
imobilizrilor corporale sunt excluse din sfera amortizrii bunurile a
cror folosin nu este limitat n timp, precum: terenuri, lacuri, pduri
etc.
Un element indispensabil determinrii amortizrii l constituie durata
de funcionare, durata de via a unei imobilizri. Ca regul, putem
spune c sunt supuse amortizrii imobilizrile cu durata de via
determinat n timp.
Durata de via util este perioada pe parcursul creia se
estimeaz c ntreprinderea va utiliza activul supus amortizrii.
Datorit faptului c n ara noastr exist, nc, o strns legtur ntre
contabilitate i fiscalitate, durata de via util a imobilizrilor este
reglementat prin lege. Baza de calcul al amortizrii o constituie costul
activului sau, dac acesta a fost reevaluat, valoarea rezultat n
urma ultimei reevaluri.
2.3.3.2 Metode de amortizare
Reglementrile contabile actuale recunosc trei metode de
amortizare, i anume: metoda amortizrii lineare, metoda amortizrii
degresive i metoda amortizrii accelerate.
Metoda amortizrii lineare const n calcularea i alocarea
uniform a valorii contabile de intrare a activelor imobilizate pe toat
durata normal de funcionare, exprimat n ani. Relaiile de calcul al
amortizrii proprii acestei metode sunt:
A = VCI x Ra,
unde: A = Anuitatea amortizrii (amortizarea anual)
VCI = Valoarea contabil de intrare
Ra = Rata anual a amortizrii
Ra = 100 / Durata (ani) utilizare de normal
Metoda amortizrii degresive const n multiplicarea ratei
anuale lineare cu unul din coeficienii:
1,5 pentru mijloacele fixe cu durata de utilizare de pn la 5
ani inclusiv;
2 pentru mijloacele fixe cu durat de utilizare cuprins ntre
5 i 10 ani;
2,5 pentru mijloacele fixe cu durat de utilizare de peste 10
ani.
Esalonarea valorii contabile a imobilizarilor corporale pe
parcursul duratei de functionare se sintetizeaza intr-un tablou al
amortizarii cu urmatoarea macheta:
29
Anul
2002
2003
2004
2005
Valoarea de Anuitate
intrare
100.000
100.000
100.000
100.000
25.000
25.000
25.000
25.000
Amortizare
cumulata
Valoarea
neta
contabila
75.000
50.000
25.000
-
25.000
50.000
75.000
100.000
Metoda conduce la anuiti mai mari n primii ani ai duratei de

via util i mai mici n ultimii ani, cnd oricum cresc cheltuielile de
ntreinere a activelor imobilizate. Este, deci, o modalitate mai
apropiat de condiiile reale, dar care necesit un sistem de calcul mai
complex.
Metoda amortizrii accelerate const n calcularea i
includerea n cheltuieli a unei cote de amortizare de pn la 50%, n
primul an de utilizare, din valoarea de intrare a respectivei imobilizri.
Amortizarea pentru anii rmai din durata normat de utilizare se va
calcula dup metoda linear de amortizare, n raport cu durata rmas
de utilizare a mijlocului fix.
2.3.4. Contabilitatea tranzaciilor privind imobilizrile
corporale
Principalele tranzacii ce au loc ntr-o ntreprindere n legtur
cu imobilizrile corporale vizeaz: intrarea n ntreprindere a acestora,
utilizarea imobilizrilor corporale n activitatea ntreprinderii i ieirea
din ntreprindere.
Intrarea n ntreprindere a imobilizrilor corporale poate
avea loc pe urmtoarele ci:
ca aport n natur la capital;
prin achiziionare (cumprare) de la teri;
prin producie (construcie) proprie;
prin donaii.
Ieirea din ntreprindere a imobilizrilor corporale se
poate face pe urmtoarele ci:
prin restituire n natur de capital ctre acionari / asociai;
prin casare sau scoatere din folosin, ca urmare a uzurii i
amortizrii lor integrale;
prin vnzare ctre teri;
prin donaii.
Principalele conturi utilizate pentru nregistrarea n
contabilitate a tranzaciilor privind imobilizrile corporale sunt:
211 Terenuri i amenajri de terenuri
212 Construcii
213 Mijloace fixe
281 Amortizri privind imobilizrile corporale
404 Furnizori de imobilizri
461 Debitori diveri
6583 Cheltuieli privind activele cedate i alte operaii de capital
681 Cheltuieli de exploatare privind amortizrile i provizioanele
722 Venituri din producia de imobilizri corporale
7583 Venituri din vnzarea activelor i alte operaii de capital
30
Contul 213 Mijloace fixe reflect valoarea mijloacelor fixe

existente n ntreprindere la nceputul perioadei de gestiune, operaiile
de intrare i ieire n i din ntreprindere a mijloacelor fixe n timpul
perioadei de gestiune (lun, trimestru, an), dar i existentul de mijloace
fixe rmas n ntreprindere la sfritul perioadei de gestiune. Dup
coninutul economic, este un cont de imobilizri corporale. Dup
funcia contabil, este un cont de activ. Se debiteaz cu existentul
iniial (soldul iniial) de mijloace fixe i cu operaiile de intrare n
ntreprindere de mijloace fixe pe parcursul perioadei de gestiune, pe
cile mai sus menionate. Se crediteaz cu operaiile de ieire din
ntreprindere de mijloace fixe, pe parcursul perioadei de gestiune.
Prezint sold debitor, care reprezint valoarea mijloacelor fixe
existente n ntreprindere, la sfritul perioadei de gestiune, la valoarea
contabil de intrare.
Contul 404 Furnizori de imobilizri reflect relaiile
ntreprinderii cu terii, n calitate de furnizori de imobilizri. Dup
coninutul economic, este un cont de datorii comerciale, iar dup
funcia contabil, este un cont de pasiv. Se crediteaz cu valoarea
mijloacelor fixe achiziionate (cumprate) de la furnizori, la preul de
achiziie nscris n factura furnizorului de imobilizri i cu
taxa pe valoarea adugat. Se debiteaz cu valoarea operaiilor de plat
a datoriilor, la termenul convenit cu furnizorii de imobilizri. Prezint
sold creditor, care reprezint valoarea datoriilor fa de furnizorii de
imobilizri, neachitat nc.
Contul 281 Amortizarea imobilizrilor corporale se utilizeaz
pentru rectificarea valorii iniiale a imobilizrilor corporale, ca urmare
a pierderii de valoare pe durata de utilizare, n scopul recuperrii
acesteia, n mod treptat, n cheltuielile de exploatare. Dup coninutul
economic, este un cont rectificativ al valorii imobilizrilor corporale,
iar dup funcia contabil, este un cont de pasiv. Se crediteaz cu
valoarea amortizrii calculate i incluse treptat n cheltuielile de
exploatare i se debiteaz, cu ocazia ieirii din ntre-prindere a
imobilizrilor corporale, cu valoarea amortizrii cumulate. Prezint
sold creditor, care reprezint valoarea amortizrii calculate i
nregistrate n contabilitate, aferent imobilizrilor corporale existente
n patrimoniu la un moment dat.
De remarcat: contul 281 Amortizri privind imobilizrile
corporale suplinete creditul contului 213 Mijloace fixe, cu valoarea
amortizrii calculat i nregistrat asupra cheltuielilor de exploatare
ale exerciiului. Normal ar fi fost ca amortizarea s se nregistreze n
creditul contului 213 Mijloace fixe. Dar mijloacele fixe trebuie s
rmn nscrise n contabilitate la valoarea lor de intrare, pe toat
durata normal de utilizare, pn n momentul ieirii din ntreprindere.
Pentru a respecta acest principiu, se utilizeaz contul 281 Amortizri
privind imobilizrile corporale, care suplinete, de fapt, creditul
contului 213 Mijloace fixe.
Tranzacia 1
ntreprinderea OLIMP SA achiziioneaz utilaje de la
furnizorul BETA SA. Preul de achiziie nscris n factura
furnizorului este de 5.000 lei, TVA 19% , astfel:
valoarea utilajelor 5.000 lei
taxa pe valoare adugat 950 lei (5.000 19%)
Analiza: tranzacia determin o cretere a valorii utilajelor
31
(+A) cu suma de 5000 lei care se evideniaz n debitul contului 213

Mijloace fixe, o cretere a taxei pe valoarea adugat deductibil (+A)
cu suma de 950 lei, care se evideniaz n debitul contului 4426 Taxa
pe valoarea adugat deductibil, i, concomitent, o cretere a datoriei
fa de furnizor (+P), care se evideniaz n creditul contului 404
Furnizori de imobilizri.
Formula contabil:
%
=
(+A)213Mijloace fixe
(+P)
404 Furnizori de imobilizri 5950 lei
5000 lei
(+A)4426TVA deductibil
950 lei
Tranzacia 2
Se aporteaz la capital un mijloc fix, valoarea de aport estimat
fiind de 5000 lei. Analiza: tranzacia determin o cretere a valorii
mijloacelor fixe (+A) cu suma de 5000 lei, evideniat n debitul
contului 213 Mijloace fixe, i, concomitent, o scdere a creanei fa de
acionar (-A) cu aceeai sum, nregistrat n creditul contului 456
Decontri cu asociaii privind capitalul.
Formula contabil:
(+A)
213 Mijloace fixe = (- A) 456 Decontri cu asociaii privind capitalul
5000 lei
Tranzacia 3
Se achit contravaloarea mijlocului fix achiziionat de la
furnizorul BETA S.A., n valoare de 5950 lei, prin banc. Analiza:
tranzacia produce o scdere a datoriei fa de furnizori (-P) cu suma
de 5950 lei, evideniat n debitul contului 404 Furnizori de
imobilizri, i,concomitent i cu aceeai sum, o scdere a
disponibilitilor din cont (-A),nregistrat n creditul contului 5121
Conturi la bnci lei.
Formula contabil:
(-P)
404 Furnizori de imobilizri = (- A) 5121 Conturi la bnci n lei 5950
Tranzacia 4
Se recepioneaz i se d n folosin o cldire obinut prin
producie proprie, cheltuielile de construcie fiind de 5000 lei. Analiza:
tranzacia produce o cretere a valorii cldirilor (+A) cu suma de
5000 lei, evideniat n debitul contului 212 Construcii, i,
concomitent i cu aceeai sum, o cretere a veniturilor (+P),
nregistrat n creditul contului 722 Venituri din producia de
imobilizri corporale.
Formula contabil:
(+A)
212 Construcii = (+ P) 722 Venituri din producia de imobilizri
corporale 5000 lei
32
Tranzacia 5
Se calculeaz i se nregistreaz, conform metodei lineare,
amortizarea, dup primul an de funciune, a unui mijloc fix, n
urmtoarele condiii:
valoarea contabil de intrare a mijlocului fix 100.000 lei
durata normal de utilizare 5 ani
Calculul amortizrii anuale (anuitatea amortizrii), conform
metodei lineare:
nlocuind n exemplul nostru, obinem:
Anuitatea amortizrii = 100.000 lei 20 % = 20.000 lei
Analiza: operaia determin o cretere a cheltuielilor cu amortizarea (+ A) cu suma de 20.000.000 lei, nregistrate n debitul contului
681 Cheltuieli de exploatare privind amortizrile i provizioanele, i,
concomitent i cu aceeai sum, o cretere a valorii amortizrii (+P),
nregistrat n creditul contului 281 Amortizri privind imobilizrile
corporale.
Rata anual a amortizrii = 100 /5 = 20%
Rata anual a amortizrii = 100
Durata normal de utilizare (n ani) este de 5 ani
Anuitatea amortizrii = Valoarea contabil de intrare X Rata anual a
amortizrii
Formula contabil:
(+A)
681 Cheltuieli de exploatare privind amortizrile i provizioanele
=(+P) 281 Amortizri privind imobilizrile corporale 20.000 lei
Tranzacia 6
Se scoate din gestiune un mijloc fix complet amortizat, a crui
valoare contabil de intrare este de 60.000 lei. Analiza: tranzacia
produce o diminuare a valorii amortizate a mijlocului fix cu suma de
60.000 lei, nregistrat n debitul contului 281 Amortizri privind
imobilizrile corporale, i, concomitent i cu aceeai sum, o diminuare
a valorii mijloacelor fixe (-A), nregistrat n creditul contului 213
Mijloace fixe.
Formula contabil:
(-P)
281 Amortizri privind= (-A) 213 Mijloace fixe 60.000 lei
imobilizrile corporale
n cazul n care scoaterea din funciune a mijlocului fix se
efectueaz nainte de recuperarea ntregii valori pe calea amortizrii,
diferena neamortizat se reflect n debitul contului 6583 Cheltuieli
privind activele cedate i alte operaii de capital.
n acest caz, formula contabil standard va fi:
%
= (+A) 213 Mijloace fixe
(cu valoarea contabil de intrare)
(-P) 281 Amortizri privind imobilizrile corporale
(cu valoarea amortizat a mijlocului fix)
(+A) 6583 Cheltuieli privind activele cedate i
alte operaii de capital (cu valoarea neamortizat a
mijlocului fix)
33
Exemplu: Presupunem c mijlocul fix a crui valoare contabil

de intrare este de 60.000 lei, n momentul scoaterii din funciune, avea
o amortizare calculat i nregistrat n contabilitate de numai 40.000
lei.
Formula contabil:
%
= (-A) 213 Mijloace fixe
60.000
(-P)281Amortizriprivind
imobilizrile corporale
40.000
(+A)6583Cheltuieli
20.000
privind activele cedate
i alte operaii de capital
Tranzacia 7
Se restituie, unui acionar, un mijloc fix, a crui valoare
contabil de intrare este de 8.000.lei.
Analiza: tranzacia determin o scdere a datoriei fa de acionar (-P)
n valoare de 8.000 lei, nregistrat n debitul contului 456 Decontri cu
asociaii privind capitalul, i, concomitent i cu aceeai sum, o
diminuare a valorii mijloacelor fixe (-A), nregistrat n creditul
contului 213 Mijloace fixe.
Formula contabil:
(-P)
privind capitalul
= (-A) 213 Mijloace fixe
8.000 lei
Tranzacia 8
ntreprinderea vinde un teren unui ter, n urmtoarele condiii:
preul negociat cu cumprtorul 100.000 lei
taxa pe valoarea adugat colectat 19.000 lei
valoarea contabil de intrare a terenului 70.000 lei
Analiza: tranzacia de mai sus prezint un dublu raionament, i anume:
a) se nregistreaz, mai nti, scoaterea din gestiune a terenului, la
valoarea contabil de intrare, adic 70.000 lei;
b) concomitent, se procedeaz la nregistrarea n contabilitate a
vnzrii propriu-zise a terenului ctre ter, la preul negociat cu acesta
de 100.000 lei, plus taxa pe valoarea adugat colectat n valoare de
19.000 lei.
a) Scoaterea din gestiune a terenului
Analiza: tranzacia produce o cretere a cheltuielilor cu
achiziionarea terenului (+A) cu valoarea de 70.000.000 lei, nregistrat
n debitul contului 6583 Cheltuieli privind activele cedate i alte
operaii de capital, i, concomitent i cu aceeai sum, scderea valorii
terenurilor (-A), nregistrat n creditul contului 211 Terenuri i
amenajri de terenuri.
Formula contabil:
(+A)
6583 Cheltuieli privind activele
cedate i alte operaii de capital = (-A) 211 Terenuri i amenajri de
terenuri 70.000
b) Vnzarea propriu-zis a terenului, la preul de 100.000
lei, plus taxa pe valoarea adugat colectat de 19.000 lei (100.000 lei
34
x 19%). Analiza: tranzacia determin o cretere a creanei fa de un

ter (+A) cu valoarea de 119.000 lei, nregistrat n contabilitate n
debitul contului 461 Debitori diveri, i, concomitent i cu aceeai
sum, o cretere a veniturilor din vnzarea terenurilor (+P), nregistrat
n creditul contului 7583 Venituri din vnzarea activelor i alte operaii
de capital.
Formula contabil:
(+A)
461 Debitori
Diveri
= %
119.000
(+P) 7583 Venituri din
100.000
vnzarea activelor i
alte operaii de capital
(+P) 4427 TVA
19.000
colectat
Tranzacia 9
Se ncaseaz contravaloarea terenului vndut, prin contul de la
banc. Analiza: tranzacia produce o cretere a disponibilitilor n lei
din contul deschis la banc (+A) n valoare de 119.000 lei, nregistrat
n debitul contului 5121 Conturi la bnci n lei, i, concomitent, o
scdere a creanei fa de ter (cumprtor) (-A) cu aceeai sum,
nregistrat n creditul contului 461 Debitori diveri.
Formula contabil:
(+A) 5121 Conturi la bnci n lei = (-A) 461 Debitori diveri
119.000 lei
De reinut: n legtur cu scoaterea din funciune a
mijloacelor fixe incomplet amortizate, fa de nregistrarea standard,
prezentat la tranzacia 6, legislaia romneasc n vigoare prevede c
valoarea neamortizat a mijloacelor fixe scoase din funciune se
nregistreaz, mai nti, n debitul contului 471 Cheltuieli nregistrate
n avans. Aceasta se recupereaz, apoi, pe o perioad de maximum 5
ani, dup cum hotrte Adunarea General a Acionarilor /asociailor.
n aceast situaie, nregistrarea contabila va fi:
a) ieirea din gestiune a mijlocului fix incomplet amortizat
%
cu valoarea contabil de
intrare
cu valoare amortizat
= 213 Mijloace fixe
281 Amortizri privind

imobilizri corporale
6583Cheltuieli
privind activele cedare
cu valoare neamortizat
n concluzie:

35

Activele imobilizate reprezint bunuri mobile, imobile i importante valori economice de
investiii, dobndite de la teri sau create n ntreprindere, destinate s serveasc n activitatea
economico-financiar pe o durat mai mare de un an i care nu se consum la prima utilizare.
- innd seama de coninutul, forma i destinaia lor, activele imobilizate sunt grupate pe
urmtoarele structuri: imobilizri necorporale ; imobilizri corporale ; imobilizri financiare
- In functie de ultimul criteriu, distingem: evaluarea imobilizarilor corporale in momentul
intrarii in intreprindere; evaluarea imobilizarilor corporale in momentul inchiderii exercitiului
financiar; evaluarea imobilizarilor corporale la data inventarierii; evaluarea imobilizarilor
corporale in momentul iesirii din intreprindere.
- Reglementrile contabile actuale recunosc trei metode de amortizare, i anume: metoda
amortizrii lineare, metoda amortizrii degresive i metoda amortizrii accelerate.
-

-
definirea imobilizarilor corporale ;

momentele evaluarii imobilizarilor corporale in contabilitate;
metoda de amortizare liniara
amortizarea degresiva;
amortizarea accelerata
1.Definiti imobilizarile corporale
2.Prezentai structura imobilizarilor
3.Definiti amortizarea
4.Care sunt principalele metode de amortizare
36
1. Imobilizarile corporale sunt:

a. cheltuieli de constituire, brevete, baracamente, terenuri
b. cladiri, utilaje, obiecte de inventar, terenuri
c. cladiri, terenuri, mijloace de transport, subventii pentru investitii
d. mijloace de transport, cladiri, terenuri, masini si utilaje, amenajari de terenuri
e. mijloace de transport, cladiri, terenuri, masini si utilaje, ambalaje
2.Momentele evaluarii sunt :
a. la intrare, inventariere, intocmirea bilantului, la iesire;
b. la cumparare, la vanzare
c. la intrare, inventariere, la iesire;
d. la intrare, inventariere, intocmirea bilantului;
e. la cumparare, inventariere, la iesire;
.
3. Ce semnificatie are nregistrarea contabila:

2812 = 2131
a. scoaterea din evidenta a mijlocului fix amortizat partial
b. scoaterea din evidenta a mijlocului fix neamortizat
c. scoaterea din evidenta a mijlocului fix casat amortizat integral
d. anularea amortizarii mijlocului fix casat

Bucuresti, 2008
37
Unitatea de nvare 3
DELIMITARI SI CONTURI DE STOCURI

Cuprins
3.1. Introducere
3.3.1 Delimitari privind stocurile si productia in curs de executie

3.3.2 Evaluarea stocurilor si a productiei in curs de executie
3.3.3 Documente primare utilizate referitoare la stocuri
3.3.4 Contabilitatea principalelor tranzactii privind stocurile
3.1 Introducere
Studentii in cadrul acestei unitati de invatare vor cunoaste

principalele aspecte teoretice si practice referitoare la stocuri. Se
vor familiariza cu instrumentarea contabila a stocurilor.
- delimitari privind stocurile
- inregistrarea in contabilitate a stocurilor
- metode de evaluare a stocurilor la iesirea din patrimoniu
- cunoasterea documentelor contabile referitoare la stocuri

-
cunoasterea de catre studenti a documentelor primare referitoare

la stocuri
familiarizarea studentilor cu instrumentarea contabila a
stocurilor
aplicarea diferitelor metode de evaluare a stocurilor la iesirea
din patrimoniu
38

3.3 1. Delimitari privind stocurile si productie in curs de
executie
Stocurile de valori materiale si comenzile in curs de executie
cuprind totalitatea
bunurilor si serviciilor din cadrul unei
inbtreprinderi, utilizate in scopul consumarii lor in procesul de
productie sau pentru a fi vandute in aceeasi stare, ori dupa ce au suferit
o prelucrare ulterioara. Stocurile prticipa la un singur ciclu de
productie si isi transmit dintr-o data , integral valoarea in costuri.
Ce le mai reprezentative stocuri sunt : materiile prime,
materialele consumabile, produsele finite, semifabricatele, produsele
reziduale, marfurile, ambalajele, materiale de natura obiectelor e
inventar si productia in curs de executie.
Materii prime sunt bunuri care particip direct la
fabricarea produselor, regsindu-se n componena lor integral sau
parial, n stare iniial sau transformat;
Materialele consumabile sau furniturile cuprind
materialele auxiliare, combustibili, piesele de schimb, seminele i
materialul de plantat, furajele i alte materiale consumabile care
particip indirect sau ajut activitatea de exploatare fr a se regsi,
de regul, n produsul rezultat;
Produsele sub forma semifabricatelor, produselor
finite si produselor reziduale;
Produsele finite sunt acele bunuri materiale care au
parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu ami au
nevoie de prelucrari ulterioare, putand fi depozitate in vederea
vanzarii.
Semifabricatele sunt acele produse al caror proces
tehnologic a fost terminat intr-o sectie si trec, in continuare, in
procesul tehnologic al altei sectii sau se livreaza ca atare altor
intreprinderi.
Produsele reziduale sunt bunuriu care se obtin ca
si produsele finite, fara a indeplini insa conditiile de calitate ale
produselor finite. Acestea pot fi utilizate sub forma rebuturilor, a
materialelor recuperabile sau a deseurilor.
Animale care nu au ndeplinit condiiile de a fi
trecute la animale adulte, animale de ngrat, pasrile i coloniile de
albine;
Producia n curs de executie reprezint materii
prime care nu au trecut prin toate stadiile de fabricaie, produse ne
supuse probelor i recepiei tehnice, precum i lucrrile i serviciile
n curs de execuie sau neterminate;
Mrfuri, respectiv bunuri pe care ntreprinderea le
cumpra n vederea revnzrii ;
39
Ambalajele, cuprind bunurile necesare pentru

protecia mrfurilor pe timpul transporturilor i depozitrii sau pentru
prezentarea lor comercial.
Materiale de natura obiectelor de inventar sunt
bunuri care nu indeplinesc cumulativ cele doua conditii pentru a fi
considerate mijloace fixe, adica fie au o valoare mai mica decat
limita prevazuta de lege, indiferent de durata lor de utilizare, fie au o
durata de utilizare mai mica de 1 an de zile, indiferent de valoarea
lor.
Stocurile sunt definite de ctre standardele internaionale de
contabilitate IAS 2 ca active :
- deinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a
activitatii ;
- in curs e productie in vederea vanzarii
- sub form de materii prime sau materiale si alte materiale
consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie
sau pentru prestarea de servicii.
3.3.2 Evaluarea stocurilor si a productiei in curs de
executie
Evaluarea stocurilor se bazeaza pe principiul costului istoric,
ceea ce implica recunoasterea stocurilor in contabilitate la costul de
achizitie sau la costul de productie.
La evaluarea stocurilor se disting patru momente principale,
corespunztoare strii lor patrimoniale:
A. Evaluarea la intrarea n patrimoniul ntreprinderi;
B.
Evaluarea la inventariere;
C.
Evaluarea la intocmirea bilantului ;
D. Evaluarea la ieirea din patrimoniu.
A. Evaluarea stocurilor la intrarea n patrimoniu
Regula general de evaluare i nregistrare a stocurilor , la
intrarea n patrimoniu, este evaluarea la cost istoric, care poate fi
identificat, prin:
1. Costul de achiziie, n cazul bunurilor achiziionate
de la teri, n structura cruia se cuprind urmtoarele elemente:
Preul de cumprare a bunurilor, din care sunt deduse taxele
recuperabile (TVA), precum i rabaturile, remizele, risturnuri etc.
Taxe vamale aferente bunurilor importate.
Cheltuieli accesorii de achiziionare acestea fiind
cheltuielile directe sau indirecte legate de aprovizionare pn la
intrarea bunurilor intrate n gestiune, ele pot fi:
Costuri externe: comisioane, transport extern,
asigurare;
Costuri interne: de transport intern, cheltuieli de
manipulare.
Nu se includ n costul de achiziie cheltuielile financiare
aferente finanrii necesare constituirii stocurilor i nici sconturile
financiare acordate pentru plata nainte de scaden.
2. Costul de producie, n cazul bunurilor i serviciilor
obinute din activitatea proprie de exploatare, format din:
Preul de achiziie a materialelor consumate;
40
Cheltuielile directe de fabricaie;

Cheltuieli indirecte de fabricaie.
3. Valoarea de utilitate, n cazul bunurilor aduse ca:
Aport la capital;
Obinute cu titlu gratuit;
Din donaii.
Costul de intrare n patrimoniu este denumit i valoare de
intrare sau valoare contabil.
B. Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii
Regula general de evaluare i nregistrare a stocurilor, la
inventar, este evaluarea la valoarea actual sau de utilitate denumit i
valoare de inventar. Aceste valori se stabilesc n funcie de utilitatea
bunului n ntreprindere sau preul pieei i se identific, n funcie de
destinaia lor, astfel:
Stocurile destinate vnzrii, li se stabilesc valoarea de
inventar sub forma valorii nete de realizare, care este dat de preul de
vnzare previzionat, din care se scad cheltuielile cu transport,
comisioane etc.
Semifabricatele i producia n curs de execuie se
evalueaz la valoarea componentelor materiale ncorporate la care se
adaug costurile stadiilor de prelucrare.
Materiile prime i materiale consumabile destinate
utilizrii n exploatare se evalueaz la costul lor de nlocuire.
La stabilirea valorii de inventar se va aplica principiul
prudenei, potrivit cruia nu este admis supraevaluarea elementelor de
activ i a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv i a
cheltuielilor. n acest sens:
n cazul n care se constat c valoarea de inventar, stabilit
n funcie de utilitatea bunului pentru unitate i preul pieei, este mai
mare dect valoarea cu care sunt acestea nregistrate n contabilitate, n
listele de inventariere vor fi nscrise valorile din contabilitate.
n cazul n care valoarea de inventar este mai mic dect
valoarea din contabilitate, n listele de inventariere se vor scrie valorile
de inventar.
Pentru asigurarea imaginii fidele a patrimoniului, n cazul
constatrii unor deprecieri relative(nedefinitive) trebuie constituit
provizion pentru deprecieri, care s reflecte situaia real existent,
chiar i n cazul n care aceste cheltuieli nu sunt recunoscute din punct
de vedere fiscal. Provizioanele constituite cu ocazia inventarierii,
pentru deprecierile constatate, nu sunt deductibile fiscal.
n cazul constatrii unor lipsuri n gestiune, imputabile,
administratorii vor lua msura imputrii acestora la valoarea lor de
nlocuire. Prin valoarea de nlocuire se nelege costul de achiziie, n
care sunt incluse costul de cumprare practicat pe pia, taxele
nedeductibile, inclusiv TVA, cheltuieli de transport aprovizionare.
C. Evaluarea stocurilor la nchiderea exerciiului
financiar
Se face la valoarea de intrare, respectiv la valoarea contabil
pus de acord cu rezultatele evalurilor la inventariere, astfel pot
fi posibile urmtoarele cazuri:
Pentru stocurile la care au rezultat diferene n plus
ntre valoarea de inventar i valoarea de intrare, n bilan acestea sunt
41
evaluate la valoarea lor de intrare, deci plusul de valoare nu se

nregistreaz n contabilitate.
Pentru stocurile la care s-au constatat diferene n
minus ntre valoarea de inventar i valoarea lor de intrare, acestea se
evalueaz n bilan la valoarea de inventar. n contabilitate aceste
stocuri vor continua s fie nregistrate la valoarea lor de intrare, iar
minusul de valoare datorat unor deprecieri se nregistreaz prin
intermediul conturilor de provizioane. Dac din valoarea de ntrare a
stocurilor se deduce valoarea deprecierilor pentru care au fost calculate
i nregistrate provizioane, se obine valoarea de inventar ca valoare
net ce se nscrie n bilan.
Pe baza celor artate mai sus se desprinde regula general de
evaluare i nregistrare a stocurilor, i anume: nregistrarea lor n
contabilitate la valoarea de intrare, stabilit la nivelul costului de
achiziie sau a costului de producie, dup caz, ca forme a costului
istoric. Prin aceasta se asigur aplicarea principiului realitii, costurile
efective de achiziie i de producie fiind parametrii reali ai valorii
stocurilor
D. Evaluarea stocurilor la ieirea din patrimoniu
La ieirea din patrimoniu sau la darea n consum, stocurile
sunt evaluate i se nregistreaz scoaterea lor din gestiune la
valoarea lor de intrare. Problema fundamental a nregistrrilor la
ieirea stocurilor cumprate sau fabricate este cea a preului
utilizat pentru evaluarea stocurilor ieite.
Evaluarea la ieire : se face n funcie de posibilitatea de
identificare a stocurilor n stocuri identificabile i stocuri fungibile
(confundabile). n funcie de cele dou categorii de stocuri sunt
delimitate urmtoarele dou metode:
Metoda identificrii specifice: se aplic elementelor care fac
obiectul unor comenzi distincte. Fiecare sortiment se individualizeaz
att la intrare, ct i la ieire dup anumite criterii specifice. Metoda nu
poate fi folosit atunci cnd stocurile cuprind un numr mare de
sortimente, deoarece exist riscul ca prin selectarea sortimentelor
rmase n stoc s se procedeze la aranjarea rezultatului financiar.
Metoda costului mediu ponderat
Metoda costului mediu ponderat (CMP) CMP se calculeaz
ca raport ntre valoarea stocului i cantitatea existent n stoc. Poate fi
determinat n 2 variante:
CMP dup fiecare intrare: CMP calculat ca raportul ntre
valoarea stocului rezultat din nsumarea stocului iniial cu valoarea
operaiei de intrare. CMP se nmulete cu cantitatea ieit pe destinaii
pn n momentul n care are loc o nou intrare. Atunci se calculeaz
un nou CMP. Avantaj: metoda conduce la o determinare a costului
stocurilor mai apropiat de realitate. Dezavantaj: implic un volum
mare de munc.
CMP calculat o singur dat (la finele lunii): n aceast
metod n contul de stocuri n cursul lunii se contabilizeaz numai
intrrile valoric i cantitativ. La finele lunii se calculeaz CMP
raportnd valoarea corespunztoare stocului (stocul iniial + valoare
intrrilor) i cantitatea din stoc (cantitatea iniial + cantitile intrate).
CMP se inmulete cu cantitile ieite pe destinaii i se afl valoarea
ieirilor. Avantaj: este mai simpl n aplicare. Dezavantaj: nu d
posibilitatea cunoaterii situaiei gestionare a stocurilor n cursul lunii.
42
Metoda epuizarii loturilor

FIFO (primul lot intrat primul lot ieit): metoda conduce la
evaluarea ieirilor n ordinea n care au intrat. n condiii de inflaie
metoda conduce la calcularea unor cheltuieli de exploatare mai mici,
profit mai mare i impozit pe profit mai mare.
LIFO (ultimul lot intrat primul lot ieit): potrivit acestei
metode evaluarea ieirilor se face n ordinea invers intrrii lor, cu
consecine inverse n condiii de inflaie
Not: FIFO i LIFO sunt metode de epuizare a stocurilor
Exemplu pentru metoda CMP: Presupunem urmatoarea situatie
patrimoniala.
Stoc initial : 10 Kg X 10 lei
Intrari: 15.03. 06 : 100 Kg X 11 lei
20 03 06 :
50 Kg X 12 lei
Iesiri : 17.03.06 :
25.03.06
80 Kg
60 Kg
a) Varianta CMP calculat dupa fiecare intrare:

CMP dupa prima intrare la 15.03.2006
CMP = ( 10 Kg X 10 lei + 100 Kg X 11 lei) / ( 10 Kg + 100
Kg)= 10,909 lei
Iesirea din 17.03.2006 = 80 Kg X 10,909 = 872,720
Stoc ramas = (110 Kg 80 Kg) X 10,909 = 327,270 lei
CMP dupa adoua intrare la data de 20.03.2006 este
CMP = ( 30 Kg X 10,909 + 50 Kg X 12 lei) / ( 30 + 50 ) =
11,59 lei
Iesirea din 25.03. 2006 = 6 Kg X 11,59= 695,4 lei
Stoc ramas = [ ( 30 Kg + 50 Kg ) -60 Kg] X 11,59 = 231,8 lei
b) Varianta CMP calculat la sfarsitul lunii:
CMP/ luna = ( 10 Kg X 10 lei + 100Kg X 11 lei + 50 Kg X 12
lei ) / ( 10 Kg + 100 Kg + 50 Kg) = 11,25 lei
Iesirea = ( 80 Kg + 60 Kg ) X 11,25 = 1575 lei
Pentru aceeasi problema , valoarea iesirilor de stocuri conform
metodei FIFO va fi:
Iesirea I 10 Kg X 10 lei = 100
70 Kg X 11 lei = 770
Total = 870
Stoc ramas = 100 Kg 70 = 30 Kg
30 Kg X 11 lei = 330 lei
Iesirea II 30 Kg X 11 lei = 330 lei
30 Kg X 12 lei = 360 lei
Total = 690 lei
Total iesiri = 870 + 690 = 1.560 lei
43
Aceeasi problema , dar aplicand metoda LIFO:

Iesirea I 17.03.06 80 Kg : 80 Kg X 11 lei = 880 lei
Stoc ramas : 10 Kg X 10 lei = 100 lei
20 Kg X 11 lei = 220 lei
Total
320 lei
Iesirea a II a 25. 03.2006 60 Kg: 50 Kg X 12 lei = 600 lei
10 Kg X 11 lei = 110 lei
Total = 710 lei
Total iesiri : 880 + 710 = 1590 lei.
3.3.3 Documente primare utilizate referitoare la stocuri
Tranzactiile referitoare la miscarea stocurilor sunt consemnate in
documente primare (justificative) , dintre care mentionam:
a) pentru intrarile de stocuri se pot folosi:
- avizul de insotirea marfii,care se emite la livrarea stocurilor si
serveste ca document pentru eliberarea si scaderea din depozit a
stocurilor, ca document de insotire a bunurilor pe timpul transportului,
ca document pentru intocmirea facturii si ca document de incarcare a
gestiunii intreprinderii.
- factura se intocmeste in momentul livrarii bunurilor, cu sau fara
existenta avizului de insotire a marfii. Factura indeplineste, pe langa
functiile avizului de insotire a marfii, si functia de act justificativ
pentru decontarea livrarilor. Ea atesta trecerea proprietatii marfii de la
vanzator la cumparator.
- nota de receptie si constatatre de diferente se intocmeste la primirea si
receptia bunurulor, in cazurile cand exista diferente la receptie, cand
bunurile sunt depozitate in mai multe locuri si cand sunt refuzate la
plata, fiind preluate doar in pastrare. In resul cazurilor , atunci cand la
receptie nu se constata diferente fata de documentele furnizorului,
semnaturile de receptie se consemneaza pe factura furnizorului.
- bon de predare transfer- restituire, folosit atat pentru depozitarea
unor bunuri provenite din productia proprie, cat si pentru transferul lor
intre magazii sau pentru restituirea lor la locurile de depozitare initiale.
b) pentru iesirile de stocuri se pot folosi:
- avizele de insotire a marfii si factura, pentru iesirile in afara
intreprinderii;
- bonul de consum, pentru materiile prime si mteriale date in consumul
poductiv care au o frecventa mai redusa la eliberarea din magazie.
Acesta poate fi colectiv sau individual.
- fisa limita de consum, utilizata la consumul materiilor prime cu o
frecventa mare la eliberarrea din magazii.
- bon de vanzare, utilizat pentru vanzarea de marfuri prin unitatile cu
amanuntul.
3.3.4 Contabilitatea principlelor tranzactii privind stocurile
Pentru eflectarea in contabilitate a tranzactiilor privind
stocurile se utilizeaza urmatoarele conturi:
- Conturi de stocuri:
301 materii prime
302 materiale consumabile
44
308 diferente de pret la materii prime si materiale

303 materiale de natura obiecte de inventar
371 marfuri
381 ambalaje
- Conturi de terti
401 furnizori
403 Efecte de platit
409 Furnizori debitori
- Conturi de trezorerie
5121 Conturi la banci in lei
5124 Conturi la banci in devize
5311 Casa in lei
541 Acreditive
542 Avansuri de trezorerie
Contul 301 Materii prime se utilizeaza pentru a reflecta stocurile
procurate de la furnizori, destinate consumului propriu pentru
fabricarea produselor finite, executarii de lucrari si prestari de servicii.
Dupa continutul economic, este un cont de active circulante materiale,
iar dupa functia contabila , este un cont de activ. Incepe , deci, sa
functioneze prin a se debita. Se debiteaza cu valoarea materiilor prime
aprovizionate de la furnizori, inregistrate la costul de achizitie inscris
in factura furnizorului sau la un pret fix ( standard sau prestabilit). Se
crediteaza cu valoarea materiilor prime iesite din gestiune, prin vanzare
sau dare in consum, la pretul de intrare in gestiune ( la cost efectiv sao
fix). Prezinta sold debitor, care reprezinta valoarea stocurilor de materii
prime existente in gestiune , la pretul de inregistare ( efectiv sau fix).
Contul 302 Materiale consumabile se utilizeaza pentru a reflecta
in contabilitate alte stocuri de materiale , care ajuta in procesul de
fabricatie. Dupa continutul economic, este un cont de active circulante
materiale, iar dupa functia contabila , este un cont de activ.
Functionalitatea sa este identica cu cea a contului 301 materii prime.
Contul 308 Diferente de pret la materii prime si materiale se
utilizeaza in cazul stocurilor de materii prime si materiale consumabile
aprovizionate care se inregistreza la intrare la u pret fix, prestabilit.
Practic, contul tine evidenta diferentelor, in plus sau in minus, intre
pretul de inregistrare si costul de achizitie, aferente materiilor prime si
materiale consumabile. Dupa continutul economic, este un cont
rectificativ al valorii de inregistrare a materiilor prime si al materialelor
consumabile, iar dupa functia contabila este un cont de activ. Se
debiteaza cu :
- diferentele de pret in plus ( costul de achizitie este mai mre
decat pretul prestabilit) , aferente
materiilor prime si materialelor consumabile intrate in gestiune, prin
achizitionarea de la furnizori;
- - diferentele de pret in minus , aferente materiilor prime si
materialelor consumabile iesite din gestiune.
Se crediteaza cu diferentele de pret in minus, aferente materiilor prime
si materialelor consumabile achizitionate de la furnizori, precum si
diferentele de pret in plus, aferente materiilor prime si materialelor
consumabile iesite din gestiune. Soldul contului reprezinta diferentele
de pret aferente materiilor prime si materialelor consumabile iesite din
gestiune.
Contul 303 Materiale de natura obiectelor de inventar tine
45
evidenta existentei si miscarii stocurilor de obiecte de inventar. Dupa

continutul economic, este un cont de active circulante materiale, iar
dupa functia contabila, este un cont de activ. Incepe , deci, sa
functioneze prin a se debita. Se debiteaza cu valoarea materialelor de
natura obiectelor de inventar
aprovizionate de la furnizori,
achizitioante din avansuri de trezorerie , aduse de la terti, primite cu
titlu gratuit, primite ca aport la capital sau constatate in plus la
inventar. Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a materialelor
de natura obiectelor de inventar scoase din folosinta, constatate lipsa la
inventar, vandute catre terti, donate sau retrase ca aport la capital.
Prezinta sold debitor, care reprezinta valoarea la pret e inregistrare a
obiectelor de inventar existente in stoc.
Contul 401 Furnizori reflecta relatiile cu tertii , in calitate de
furnizori, ocazionate de operatiile de aprovizionare cu stocuri, precum
si pentru lucrarile executate si serviciile prestate de acestia. Dupa
continutul economic, ste un cont de datorii comerciale, iar dupa functia
contabila , este un cont de pasiv. Se crediteaza cu valoarea datoriilor
fata de furnizori, reprezentand contravaloarea stocurilor aprovizionate,
a lucrarilor efectuate si a serviciilor prestate de furnizori si cu taxa pe
valoarea adaugata aferenta aprovizionarilor de bunuri, lucrari, servicii.
Se debiteaza cu operatiile de stingere a datoriilor fata de furnizori, prin
platile efectuate in numerar, din conturile de disponibilitati in lei sai in
devize ori din acreditivele deschise la dispozitia furnizorilor respectivi.
Soldul sau creditor reprezinta valoarea datoriilor fata de furnizori,
neachitata inca.
Contul 403 Efecte de platit reflecta datoriile fata de furnizorii de
bunuri, lucrari si servicii procurate de acestia , care prin acceptul
partilor, urmeaza sa se deconteze prin intermediul unor efecte de
comert ( tarta, cambie, bilet la ordin, etc) .Dupa continutul economic,
este un cont de datorii comerciale, iar dupa functia contabila , este un
cont de pasiv. Se crediteaza cu valoarea datoriilor fata de furnizori,
preluata din creditul contului 401 Furnizori, reprezentand valoarea
accepatat a efectelor de comert. Se debiteaza cu ocazia achitarii
datoriei la termen si in conditiile prevazute in efectul de comert
respectiv. Soldul sau creditor reprezinta valoarea datoriei fata de
furnizor al carei termen nu este scadent
Contul 409 Furnizori debitori serveste la inregistrarea sumelor
acordate drept avans , din casieria unitatii sau din disponibilitatile
existente in conturi la banci, in contul aprovizionarilor ulterioare cu
stocuri, lucrari sau servicii. Dupa continutul economic, este un cont de
creante, iar dupa functia contabila , este un cont de activ. Se debiteaza
cu sumele acordate drept avans furnizorilor, in contul unoe
aprovizioanri ulterioare cu bunuri , lucrari sau servicii. Se crediteaza in
momentul deconatrii cu sumelor acordate initial drept avans, cu ocazia
achitarii contravalorii facturilor catre furnizorii respectivi. Prezinta sold
debitor, care reprezita valoarea avansurilor acordate furnizorilor,
nedecontata inca.
Contul 541 Acreditive. Acreditivele ca instrumente de plata, se
utilizeaza in decontarile cu furnizorii externi sau interni de bunuri,
lucrari, servicii, prin crearea de depozite la dispozitia furnizorilo
respectivi si la bancile indicate de acstia. Un acreditiv se deschide la
dispozitia unui furnizor, pentru o operatie e aprovizionare cu bunuri,
lucrari, servicii. Aceasta presupune scaterea din contul de
46
disponibilitati a unei sume , in leisau in valuta, si crearea unui depozit

sub forma unui acreditiv, deschis la dispozitia furnizorului. Acreditivul
poate fi utilizat de catre furnizor numai dupa ce probeaza , ca a livrat
marfa.. In cazul neutilizarii integrale a creditivului, diferenta neutilizata
se reintegreaza in contul curent din care acreditivul a provenit. Dupa
continutul economic , este un cont de active circulante in decontare, iar
dupa functia contabila este un cont de activ.
Se debiteaza cu sumele deschise , sub forma de acreditiv, la
dispozitia unui furnizor. Se crediteaza cu sumele privind utilizarea
acreditivului, in momentul decontarii contravalorii bunurilor, lucrarilor
si serviciilor livrate de catre furnizor, precum si cu sumele privind
diminuarea acreditivului. Soldul final debitor, reprezinta valoarea
acreditivului deschis, neutilizat inca.
Contul 542 Avansuri de trezorerie tine evidenta avansurilor
acordate in numerar administratorulul intreprinderii sau altor persoane
imputernicite sa efectueze plati pentru cumpararea de materiale sau
marfuri, plata unor servicii executate de terti, plata unor datorii fiscale,
etc. Platile efectuate din avansul de trezorerie acordt se deconteaza
periodic, prin prezentarea documentelor justificative corespunzatoare.
In cazul in care exista diferente in plus sau in minus, intre valoarea
avansului acordat si valoarea platilor efectuate, acestea se regularizeaza
, prin restituirea catre casierie a avansului de trezorerie neutilizat,
respectiv, prin acordarea unui avns de trezorerie suplimentar. Dupa
continutul economic, este un cont de active circulante in decontare, iar
dupa functia contabila, este un cont de activ. Se debiteaza cu avnasul
acordat, in numerar, din casieria intreprinderii. Se crediteaza cu ocazia
decontarii avansului acordat , cu sumele reprezentand platile efectuate.
Soldul debitor, reprezinta valoarea avansurilor de trezorerie ,
nedecontate inca.
Tranzactia 1
Se primesc materii prime de la furnizori . Valoarea inscrisa in factura
furnizorului este de 5.000 lei, TVA 19 %.
Formula contabila va fi:
%
= ( + ) P 401 Furnizori
5.950
5.000
(+A)4426TVA deductibila
950
Tranzactia 2.
Se achita din contul de la banca , contravaloarea facturii furnizorului,
reprezentand aprovizionarea cu materii prime , in valoare de 5.950 lei.
(-P) 401 Furnizori = (-A) 5121 Conturi la banci in lei
5.950
Tranzactia 3.
Se acorda , din disponibilulu din cont, un avans unui furnizor, in
valoare de 500 lei, in contul unor aprovizionari ulterioare cu materiale
consumabile.
(+A) 409 Furnizori = (-A ) 5121 Conturi la banci in lei
500
Tranzactia 4.
Se receptioneaza materiale consumabile de la furnizorul caruia i s-a
acordat anterior avansul, pretul de cumparare din factura 2.000 lei,
47
TVA 19 %.
Formula contabila va fi :
%
(+A)302 Materiale consumabile
(+A)4426 TVA deductibila
2.380
2.000
380
Tranzactia 5.
Se achita contravaloarea facturii furnizorului privind materialele
consumabile aprovizionate de la acesta, in valoare de 2380 lei din
contul de la banca si se deconteaza avansul acordat anterior, in valoare
de 500 lei.
(-) P 401 Furnizori = %
2.380
(-A) 409 Furnizori debitori
500
( -A) 5121 Conturi la banci in lei
1.880
Tranzactia 6.
Se deschide un acreditiv, la dispozitia unui furnizor, in valoare de
5000 lei, in vederea aprovizionarii de la acesta cu marfuri.
Formula contabila va fi :
(+A)5411 Acreditive in lei = ( -A)5121 Conturi la banci in lei
5.000
Tranzactia 7.
Se primesc marfurile de la furnizorul in favoarea caruia s-a deschis
acreditivul. Pretul inscris i factura acestuia este de 4000 lei, TVA 19
%.
%
(+A)371Marfuri
4.760
4.000
760
Tranzactia 8.
Se achita cotravaloarea marfurilor primite de la furnizor , in valoare de
4.760, din acreditivul deschis la dispozitia acestuia.
(-P) 401 Furnizori
(-A) 541 Acrditive in lei
4.760
Tranzactia 9.
Diferenta de acreditiv neutilizata , in valoare de 240 de lei, se
reintegreaza in contul curent, din care a provenit.
(+A 5121 Conturi la banci in lei =(-A) 541 Acrditive in lei
240
Tranzactia 10.
Se acorda un avans in numerar, in valoare de 700 lei, unei persoane
imputernicite din intreprindere, pentru a cumpara materiale de
curatenie.
48
(+A) 542 Avansuri de trezorerie =
(-A) 5311 Casa in lei
700
Tranzactia 11.
Se deconteaza avansul primit, pe baza chitantelor fiscale cu care s-au
cumparat materialele de curatenie, in valore de 500 lei, TVA 19 %.
Diferenta de 105 lei se depune la casieria unitatii.
%
= ( -A) 542 Avansuri de trezorerie
(+A)302 Materiale consumabile
(+A)5311 Casa in lei
700
500
95
105

-Stocurile de valori materiale si comenzile in curs de executie cuprind totalitatea bunurilor si
serviciilor din cadrul unei inbtreprinderi, utilizate in scopul consumarii lor in procesul de productie sau
pentru a fi vandute in aceeasi stare, ori dupa ce au suferit o prelucrare ulterioara.
- Ce le mai reprezentative stocuri sunt: materiile prime, materialele consumabile, produsele finite,
semifabricatele, produsele reziduale, marfurile, ambalajele, materiale de natura obiectelor e inventar si
productia in curs de executie.
- La evaluarea stocurilor se disting patru momente principale, corespunztoare strii lor
patrimoniale: Evaluarea la intrarea n patrimoniul ntreprinderi; Evaluarea la inventariere;
Evaluarea la intocmirea bilantului ; Evaluarea la ieirea din patrimoniu.
- Evaluarea la ieire se face n funcie de posibilitatea de identificare a stocurilor n stocuri
identificabile i stocuri fungibile (confundabile). n funcie de cele dou categorii de stocuri
sunt delimitate urmtoarele dou metode: Metoda identificrii specifice: Metoda costului
mediu ponderat; Metoda epuizarii loturilor: FIFO (primul lot intrat primul lot ieit); LIFO
(ultimul lot intrat primul lot ieit):

-
definirea stocurilor
cunoasterea documentelor justificative referitoare la stocuri
cunoasterea metodelor de evaluare a stocurilor la iesirea din patrimoniu
2. Definiti notiunea de capital;

3. Prezentai structura capitalului;
4. Care sunt caile de majorare a capitalului ?
5. Care sunt etapele constituirii capitalului social ?
6. Care sunt etapele obtinerii unui imprumut din emisiunea de obligatiuni?
7. Care sunt etapele obtinerii unui credit bancar pe termen lung?
49
Adevarat sau fals:
1. Soldul creditor al contului 301 Materii prime reflecta valoarea materiilor prime existente in
patrimoniul societatii evaluate la pret de inregistrare.
2.Evaluarea la iesirea din intreprindere se face utilizand numai metoda costului mediu ponderat.
Alegeti varianta corecta:
1. O societate comerciala vinde marfuri pe baza de factura in valoare de 3.000 lei, TVA 24 % care
este inregistrarea corespunzatoare ecestei operatiuni
a. 411
b. 411
= 707 3000 lei

= %
3570 lei
707
3000 lei
4427
570 lei
c. 411 = %
3570 lei
707
3000 lei
4428
570 lei
d. 401 = %
3570 lei
707
3000 lei
4427
570 lei
2. Care este inregistrarea contabila privind consumul de combustibil in valoare de 1.200 lei.
50
a. 3022 = 401
b. 3022 = 6022
c. 5311 = 3022
d. 6022 = 3022
1.200 lei
1.200 lei
1.200 lei
1.200 lei
3. SC Ramo SA vinde marfuri la pret de vanzare cu amanuntul. Care este nregistrarea contabila
privind vinzarea de marfuri pe baza de factura in valoare de 2.000 lei, TVA 24 %.
a. 411
= %
371
4427
b. 411 = %
707
4427
c. 411 = %
701
4427
d. 5311 = %
707
4427
2.000,00 lei
1.680,67 lei
319,33 lei
2.380,00 lei
2.000,00 lei
380,00 lei
2.000,00 lei
1.680,67 lei
319,33 lei
2.380,00 lei
2.000,00 lei
380,00 lei
4. Dispuneti de urmatoarele informatii privind stocurile de materii prime: stoc initial 200 buc a 1.000
lei, intrari pe data de 5.05 500 buc a 1.250 lei; 15.05 1.000 buc a 1.500 lei; 25.05 300 buc a
1.300lei; iesiri pe 10.05 550 buc; 20.05 800 buc; 29.05 400 buc. Care este valoarea stocului final
de materii prime evaluate potrivit metodei FIFO.
a.
325.000 lei;
b.
425.000 lei;
c.
301.000 lei;
d.
344.500 lei;
e.
375.000 lei.
5. Dispuneti de urmatoarele informatii privind stocurile de materii prime: stoc initial 200 buc a 1.000
lei, intrari pe data de 5.05 500 buc a 1.250 lei; 15.05 1.000 buc a 1.500 lei; 25.05 300 buc a 1.300
lei; iesiri pe 10.05 550 buc; 20.05 800 buc; 29.05 400 buc. Care este valoarea stocului final de
materii prime evaluate potrivit metodei LIFO ?
a.
b.
c.
d.
e.
325.000 lei
425.000 lei;
300.000 lei;
344.500 lei;
375.000 lei.
51

Bucuresti, 2008
Unitatea de nvare 4

Cuprins
4.1. Introducere
4.3.1 Delimitari privind cheltuielile
4.3.2 Cheltuieli de exploatare privind consumul de stocuri , aprovizionarea de la terti,
lucrari si servicii prestate de terti
4.3.3 Cheltuieli de exploatare privind salariile personalului
4.3.4 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor
4.1 Introducere
Cheltuielile efectuate in cadrul unei entitati pot fi cheltuieli de
exploatare, cheltuieli financiare si cheltuieli extraordinare.
Deoarece cheltuielile de exploatare in cadrul unei entitati au o
pondere mai mare, la aceasta disciplina vor fi studiate aspectele
teoretice si practice legate de acestea.
Delimitari privind cheltuielile

Cunoasterea principalelor tipuri de cheltuieli
52
Inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor

- instrumentarea contabila a cheltuielilor unei entitati
4.3.1. Delimitri privind cheltuielile

ntr-o accepie general, cheltuielile desemneaz, n expresie
valoric, raporturi patrimoniale cu privire la angajarea i utilizarea resurselor economice n cadrul activitilor desfurate de o
ntreprindere. Cadrul privind ntocmirea i prezentarea situaiilor
financiare, elaborat de IASB, definete cheltuielile astfel:
Cheltuielile constituie diminuri de avantaje economice n
cursul perioadei contabile, sub form de ieiri sau diminuri ale
valorilor activelor sau de creare de datorii, care au ca efect diminuarea
capitalurilor proprii, sub alte forme dect distribuirile n beneficiul
proprietarilor capitalului. Conform aceluiai cadru conceptual,
cheltuielile sunt recunoscute n contul de rezultate (contul de profit i
pierdere) atunci cnd a avut loc o scdere a beneficiilor economice
viitoare, aferente diminurii unui activ sau creterii unei datorii,
modificare ce poate fi evaluat n mod credibil.
n raport cu natura lor, cheltuielile care se efectueaz n cadrul unei
ntreprinderi pot fi grupate pe feluri de activiti de exploatare,
financiare i extraordinare.
O pondere important n cadrul cheltuielilor o reprezint
cheltuielile din activitatea de exploatare (activitatea propriu-zis a unei
ntreprinderi), numite cheltuieli de exploatare, pe care le tratm n cele
ce urmeaz.
Cheltuielile de exploatare sunt urmrite n contabilitate cu
clasa a 6-a de conturi Conturi de cheltuieli. n activitatea de
exploatare a unei ntreprinderi sunt implicai mai muli factori.
Corespunztor acestor factori, cheltuielile de exploatare pot fi
reflectate n contabilitate pe trei grupe, i anume:
1. Cheltuieli de exploatare privind consumul de stocuri
aprovizionate de la teri, lucrri i servicii prestate la teri.
2. Cheltuieli de exploatare privind salariile personalului.
3. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor.
4.3.2. Cheltuieli de exploatare privind consumul de stocuri
aprovizionate de la teri, lucrri i servicii prestate de teri
53
Stocurile pe care ntreprinderea le procur de la furnizori

(stocuri de materii prime, materiale consumabile, mrfuri etc.) se
nregistreaz mai nti n gestiunea ntreprinderii. Pe msur ce se emit
documentele de eliberare spre consum, aceste stocuri sunt reflectate n
contabilitate sub form de cheltuieli cu consumul de stocuri. Pentru
buna desfurare a activitii de exploatare, ntre-prinderea apeleaz la
teri (furnizori) i pentru executarea unor lucrri sau prestarea unor
servicii (exemplu: prestarea unor activiti de transport, alimentarea cu
energie electric etc.). Aceste lucrri executate sau servicii prestate de
teri se reflect n contabilitate direct n cheltuielile de exploatare
privind lucrrile sau serviciile respective, deoarece nu au caracter
stocabil. Pentru nregistrarea n contabilitate a operaiilor privind
cheltuielile de exploatare viznd consumul de stocuri aprovizionate de
la teri, lucrri i servicii prestate de teri, se utilizeaz urmtoarele
conturi:
Conturi de cheltuieli de exploatare:
601 Cheltuieli cu materiile prime
602 Cheltuieli cu materialele consumabile
603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
605 Cheltuieli privind energia i apa
607 Cheltuieli privind mrfurile
608 Cheltuieli privind ambalajele
611 Cheltuieli de ntreinere i reparaii
Conturi de stocuri:
301 Materii prime
302 Materiale consumabile
308 Diferene de pre la materii prime i materiale
303 Materiale de natura obiectelor de inventar
371 Mrfuri
Conturi de teri:
401 Furnizori
403 Efecte de pltit
409 Furnizori-debitori
Conturile de cheltuieli de exploatare, dup coninutul
economic, sunt conturi de gestiune, iar dup funcia contabil, sunt
conturi de activ. Se debiteaz cu cheltuielile privind consumul de
stocuri, lucrri executate i servicii prestate de teri, n cursul perioadei
de gestiune. Se crediteaz, la sfritul perioadei de gestiune, prin
repartizarea acestor cheltuieli asupra rezultatului exerciiului. Dup
repartizare, conturile de cheltuieli de exploatare nu mai prezint sold.
Repartizarea cheltuielilor asupra rezultatului exerciiului se mai
numete i nchiderea conturilor de cheltuieli prin contul de profit i
pierdere.
Tranzacia 1
Se recepioneaz materii prime i materiale consumabile aprovizionate de la furnizori. Preul efectiv nscris n factura furnizorului
este de 10.000 lei (6.000 lei materii prime, 4.000 lei materiale
consumabile), TVA 24 %.
Formula contabil:
54
%
=
(+P) 401 Furnizori
(+A)302Materiale consumabile
(+A)4426 TVA deductibil
12.400
6.000
4.000
2.400
Tranzacia 2
Se elibereaz spre consum materiale consumabile, a cror
valoare la pre efectiv de aprovizionare este de 3.000 lei.
Formula contabil:
(+A)
602 Cheltuieli cu materialele= (-A) 302 Materiale consumabile 3.000
consumabile
Tranzacia 3
Se elibereaz spre consum materii prime, a cror valoare la
pre fix de nregistrare este de 1.000 lei, diferenele de pre aferente 100
lei.
Formula contabil:
(+A) 601 Chelt. cu mat. prime = %
1.100
(-A) 301 Materii prime
1.000
(-A) 308 Diferene de pre
100
la materii prime i materiale
Tranzacia 4
Se nregistreaz factura privind consumul de energie electric;
valoarea nscris n factura furnizorului 2.000 lei, TVA 24 %.
Formula contabil:
%
= (+P) 401 Furnizori
(+A) 605 Cheltuieli privind energia i apa
(+A) 4426 TVA deductibil
2.480
2.000
480
Tranzacia 5
Se recepioneaz lucrrile de reparaii efectuate de un ter.
Valoarea nscris n factura furnizorului 4.000 lei, TVA 24%.
Formula contabil:
%
(+A) 611 Cheltuieli de
ntreinere i reparaii
(+A) 4426 TVA
deductibil
= (+P) 401 Furnizori
4.960
4.000
960
Tranzacia 6
Se achit factura de energie electric furnizorului, n valoare de
2.480 lei, din contul curent deschis la banc.
Formula contabil:
(-P) 401 Furnizori = (-A) 5121 Conturi la bnci n lei
55
2.480 lei
Tranzacia 7
Se achit unui ter factura privind lucrrile de reparaii
executate, n valoare de 4.960 lei, n numerar.
Formula contabil:
(-P) 401 Furnizori = (-A) 5311 Casa n lei
4.960 lei
Tranzacia 8
La sfritul perioadei de gestiune, se procedeaz la nchiderea
conturilor de cheltuieli prin contul de profit i pierdere.
Formula contabil:
121Profit i pierdere
=
%
10.100
602 Chelt. cu mat. consum.
3.000
601 Chelt. cu mat. prime
1.100
605 Chelt.cu en. i apa
2.000
611 Chelt. de ntre. i rep. 4.000
4.3.3 Cheltuieli de exploatare privind salariile personalului
Consumul de munc vie n procesul de producie al
ntreprinderii, ca principal factor de producie, poart denumirea de
cheltuieli cu munca vie i constau din:
cheltuieli referitoare la drepturile de salarii cuvenite personalului
(salariailor);
cheltuieli privind contribuia ntreprinderii la asigurrile sociale i la
constituirea fondului de omaj.
a) Cheltuielile referitoare la drepturile de salarii cuvenite
personalului cuprind salariile calculate i cuvenite lunar personalului
pentru activitatea desfurat, precum i sporurile, indexrile,
indemnizaiile de conducere i indemnizaiile pentru concediul de
odihn, calculate anual. Salariile personalului se pltesc astfel:
sub forma unui avans chenzinal n cursul lunii, n contul drepturilor
salariale calculate i cuvenite salariailor la sfritul lunii;
chenzina a II-a se pltete, de regul, la sfritul lunii, pe baza statelor
de salarii.
Statul de plat al salariilor este documentul justificativ n
care se determin drepturile salariale cuvenite salariailor pentru munca
prestat, formate din salariile de ncadrare, sporurile de vechime,
sporurile de condiii deosebite n munc, sporurile de noapte etc.
Din salariile brute astfel calculate se efectueaz anumite reineri, sub
form de:
impozitul pe salarii;
contribuia salariailor la asigurrile sociale;
contribuia salariailor la fondul de omaj;
contribuia la fondul pentru asigurrile sociale de sntate;
avansul chenzinal (chenzina I);
alte reineri n favoarea terelor persoane: rate, chirii, amenzi, prime
de asigurare, debite, diverse imputaii etc.
Dup scderea reinerilor de mai sus din salariul brut, se obine
restul de plat sau salariul net.
Impozitul pe salarii este partea ce se cuvine bugetului de stat din
drepturile cuvenite salariailor. Acesta este inclus n valoarea salariului
brut. Mrimea impozitului pe salarii se determin pe baza unor cote
56
procentuale stabilite prin lege i se scade din salariile brute lunare,

cuvenite salariailor. Contribuia salariailor la asigurrile sociale
(CAS) se calculeaz prin aplicarea unui procent asupra salariului brut
lunar (9,5%) i se scade din salariul brut al fiecrui salariat. Contribuia
la constituirea fondului de ajutor de omaj se calculeaz prin aplicarea
unui procent asupra salariului brut lunar al fiecrui salariat (0.5 %) i
se scade din salariul brut. Contribuia la fondul pentru asigurrile
sociale de sntate (CASS) se calculeaz prin aplicarea unui procent
(5,5%) asupra salariului brut lunar i se scade din acesta.
b) Cheltuieli privind contribuia ntreprinderii la
asigurrile sociale i la constituirea fondului de omaj
Pentru drepturile de salarii cuvenite personalului, ntreprinderea este
obligat s constituie i s plteasc bugetului asigurrilor sociale de
Stat i altor instituii ale statului anumite datorii: Contribuia unitii la
asigurrile sociale (CAS). Aceasta se calculeaz prin aplicarea unui
procent asupra salariului brut lunar i se suport de ntreprindere.
Procentul variaz n funcie de grupa de munc n care este ncadrat
fiecare ntreprindere (exemplu: pentru grupa a III-a de munc,
procentul este de 19,75%) si contributia pentru risc de accidente, care
este in functie de conditiile de munca. ( 0,5 %) .
Contribuia unitii la constituirea fondului de ajutor de omaj se
determin prin aplicarea procentului de 2,5 % asupra salariului brut
lunar. Contribuia unitii la fondul de sntate se determin prin
aplicarea procentului de 5,2 % asupra salariului brut lunar i se suport
de ntreprindere. Contributia unitatii pentru concedii medicale de 0,85
% este o lata contributie pe care firma o plateste, precum si comision
carti de munca care este de 0,75 %.
Principalele conturi utilizate pentru nregistrarea n
contabilitate a operaiilor privind cheltuielile de exploatare viznd
personalul sunt:
Conturi de cheltuieli de exploatare:
641 Cheltuieli cu salariile personalului
645 Cheltuieli privind asigurrile i protecia social
Conturi privind relaiile cu personalul i ali teri:
421 Personal salarii datorate
425 Avansuri acordate personalului
427 Reineri din salarii datorate terilor
431 Asigurri sociale
444 Impozitul pe salarii
437 Ajutor de omaj
447 Fonduri speciale taxe si varsaminte asimilate
Conturi de trezorerie:
5311 Casa n lei
5121 Conturi la bnci n lei
Contul 641 Cheltuieli cu salariile personalului ine evidena
cheltuielilor cu salariile personalului. Dup coninutul economic, este
cont de procese, iar dup funcia contabil, este cont de activ. Se
debiteaz cu valoarea salariilor i a altor drepturi cuvenite personalului.
Se crediteaz, la sfritul lunii, n coresponden cu contul 121 Profit i
pierdere, cnd contul nu mai prezint sold.
Contul 645 Cheltuieli privind asigurrile i protecia social
ine evidena cheltuielilor privind asigurrile i protecia social.
Contul 645 se mparte n dou subconturi:
57
6451 Contribuia unitii la asigurrile sociale, care ine

evidena cheltuielilor privind contribuia ntreprinderii la asigurrile
sociale i a fondului de sntate
6452 Contribuia unitii pentru ajutorul de omaj ine
evidena cheltuielilor privind contribuia unitii la constituirea
fondului de ajutor de omaj
Dup coninutul economic, contul 645 este un cont de procese
economice, iar dup funcia contabil, un cont de activ. Se debiteaz cu
sumele privind contribuia unitii la asigurrile sociale (CAS) i cu
fondul de sntate. Se crediteaz, la sfritul lunii, n coresponden cu
contul 121 Profit i pierdere, cnd contul nu mai prezint sold.
Contul 421 Personal salarii datorate este utilizat pentru
evidenierea decontrilor cu personalul pentru salariile cuvenite,
inclusiv adaosurile i premiile. Dup coninutul economic, este cont de
datorii salariale, iar dup funcia contabil, este cont de pasiv. Se
crediteaz cu sumele reprezentnd salariile i alte drepturi cuvenite
salariailor. Se debiteaz cu reinerile din salarii, sub form de avansuri
acordate, sume datorate de salariai terilor, contribuia salariailor
pentru asigurrile sociale, impozitul pe salarii, contribuia salariailor
pentru fondul de ajutor de omaj, sumele neridicate de salariai n
termen legal i salariile nete pltite salariailor. Soldul contului este
creditor i reflect sumele datorate salariailor i neachitate nc.
Contul 425 Avansuri acordate personalului se utilizeaz
pentru a reflecta n contabilitate sumele acordate drept avans
salariailor n cursul lunii, n contul drepturilor salariale care se
calculeaz i care revin salariailor la sfritul lunii. Dup coninutul
economic, este cont de creane n relaiile cu personalul, iar dup
funcia contabil, este cont de activ. Se debiteaz cu avansul acordat
salariailor n cursul lunii, n numerar. Se crediteaz la sfritul lunii,
prin decontarea avansului acordat n timpul lunii. Soldul su debitor
reflect avansurile acordate personalului i nedecontate nc.
Contul 427 Reineri din salarii datorate terilor se utilizeaz
pentru evidenierea reinerilor i popririlor instituite asupra
personalului, datorate terilor. Dup coninutul economic este un cont
de datorii fa de teri, iar dup funcia contabil este un cont de pasiv.
Se crediteaz cu sumele reinute salariailor pe statele de salarii sau de
ajutoare materiale, datorate terilor, reprezentnd chirii, cumprri cu
plata n rate etc. Se debiteaz cu sumele pltite terilor, reprezentnd
reineri sau opriri din salarii. Soldul contului este creditor i reflect
sumele reinute din salarii n favoarea terilor, nevirate nc.
Contul 431 Asigurri sociale reflect relaiile ntreprinderii cu
bugetul asigurrilor sociale privind contribuiile calculate i datorate de
ctre aceasta, prin aplicarea procentului legal asupra fondului de salarii
efectiv lunar, precum i cu contribuia la asigurrile sociale i cu fondul
pentru asigurrile sociale de sntate din salariile brute cuvenite
salariailor. Dup coninutul economic, este un cont de datorii sociale,
iar dup funcia contabil, este un cont de pasiv. Se crediteaz, la
sfritul lunii, cu contribuiile calculate i suportate de ntreprindere
asupra cheltuielilor de exploatare i cu contribuiile reinute din
salariile personalului. Se debiteaz cu sumele privind plata acestor
contribuii ctre bugetul asigurrilor sociale de stat, cu ocazia plii
chenzinei a II-a. Prezint sold creditor, care reprezint contribuia la
asigurrile sociale
58
datorat bugetului asigurrilor sociale de stat, neachitat nc.

Contul 437 Ajutor de omaj reflect relaiile cu bugetul
asigurrilor sociale de stat privind contribuia ntreprinderii la fondul
de omaj i contribuia personalului n favoarea ajutorului de omaj .
Dup coninutul economic, este un cont de datorii sociale, iar dup
funcia contabil, este un cont de pasiv.
Se crediteaz cu contribuia calculat de unitate pentru ajutorul de
omaj i contribuia reinut din salariile personalului , n favoarea
ajutorului de omaj. Se debiteaz cu plata contribuiilor la ajutorul de
omaj. Prezint sold creditor, ce reprezint contribuia la ajutorul de
omaj datorat, neachitat nc.
Contul 444 Impozitul pe salarii reflect relaiile cu bugetul
statului privind impozitul calculat i reinut din salariile personalului.
Dup coninutul economic, este un cont de datorii fiscale, iar dup
funcia contabil este un cont de pasiv. Se crediteaz cu impozitul pe
salarii calculat i reinut din salariul brut lunar al salariailor i se
debiteaz n momentul plii impozitului pe salarii ctre bugetul
statului, cu ocazia plii chenzinei a II-a. Soldul su creditor reprezint
impozitul pe salarii datorat bugetului de stat, neachitat nc.
Tranzactia 1
Se achit, n numerar, avansul chenzinal salariailor n valoare
de 8.000 lei.
Formula contabil:
(+A)425 Avansuri acordate pers. = (-A)5311 Casa n lei 8.000lei
Tranzactia 2
La sfritul lunii, se calculeaz drepturile de salarii brute cuvenite
personalului care, conform statului de plat al salariilor, sunt de 20.000
lei.
Se nregistreaz, n contabilitate, statul de plat al
salariilor
Formula contabil:
(+A)
(+P)
641 Cheltuieli cu
salariile personalului = 421 Personal-salarii datorate
20.000
Se nregistreaz reinerile din salariile personalului
Impozit pe salarii 3.600 lei
Contribuia la asigurrile sociale (CAS) 1.900 lei (20.000 9,5%)
Ajutor de omaj 200 lei (20.000 1%)
Fond pentru asigurrile sociale de sntate (CASs) 1.300 lei (20.000
6,5%)
Avans acordat n timpul lunii 8.000 lei
Chirii 500 lei
Formula contabil:
59
(-P) 421 Personal-salarii datorate= %

(+P) 444 Impozitul pe salarii
(+P) 431 Asigurri sociale(CAS)
(+P) 4372 Contrib. pers.somaj
15.500
3.600
1.900
200
(+P) 431 Asigurri sociale (CASS)

1.300
(-A) 425 Avansuri acordate personalului 8.000
(+P) 427 Reineri din salarii datorate terilor 500
Tranzactia 3
Se achit salariile nete personalului, din casieria ntreprinderii,
n valoare de 4.500 lei (20.000 - lei 15.500 lei).
Formula contabil:
(-P)
(-A)
421 Personal-salarii datorate =
5311 Casa n lei
4.500
Tranzactia 4
Se calculeaz i se nregistreaz contribuia ntreprinderii la
asigurrile sociale i contribuia la fondul de omaj.
Calculul contribuiei ntreprinderii la asigurrile sociale (CAS):
20.000 lei 19,75% = 3.950 lei
Formula contabil:
(+A)6451 Chelt. priv. contr.=(+P)4311 Contr.unit.la a.s. 3.590
unit. la a.s
Calculul fondului pentru asigurrile sociale de sntate (CASs):
20.000 lei 7% = 1.400 lei
Formula contabil:
(+A)
(+P)
6451 Chelt. priv. contrib. = 4313 Contr. unit. la a.s.s 1.400
unitii la asigurrile sociale
de sanatate
Calculul contribuiei unitii la fondul de omaj: 20.000 lei 2,5 % =
500 lei
Formula contabil:
(+A)6452 Chelt. privind contrib. unitii pentru ajutorul omaj
(+P)4371 Contribuia unitii la fondul de omaj
500 lei
Calculul contributiei pentru concedii medicale 20.000 X 0,75

% = 150 lei
(+A)635 Chelt. cu alte impozite , taxe si varsam. asimilate =
(+P)4471 Contribuia unitii la concedii medicale
150 lei
Calculul contributiei la fondul de risc si accidente

20.000 X 0,5 % = 100 lei
(+A)635 Cheltuieli cu alte impozite , taxe si varsaminte asimilate =

(+P)4472 Contribuia unitii la fondul de risc si accidente 100 lei
60
Calculul contributiei pentru comision carti de munca

20.000 X 0,75 % = 150 lei
(+A)635 Cheltuieli cu alte impozite , taxe si varsaminte asimilate =

(+P)4473 Contribuia unitii pentru comision carti munca
150 lei
Tranzactia 5
Se nchid, la sfritul perioadei de gestiune, conturile de
cheltuieli prin contul 121 Profit i pierdere.
Formula contabil:
121 Profit i pierdere =
%
25.890
(-A) 641 Chelt. cu salariile personal
20.000
(-A) 6451 Chelt. privind contribuia unitii la
3.590
asigurrile sociale
(-A) 6452 Chelt. privind contrib. unit.
500
pentru ajutorul de omaj
(-A) 6452 Chelt. privind contrib. unitii
1.400
pentru ajutorul de omaj
(-A) 635 Chelt. cu taxe, impozite si varsaminte
400
asimilate
4.3.4. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobilizrilor
Contabilitatea cheltuielilor privind amortizarea imobilizrilor a
fost tratat la capitolul privind contabilitatea imobilizrilor corporale.
Teste de autoevaluare:
n concluzie:
Cheltuielile privind salariile personalului se urmaresc cu

conturi din clasa 6 de conturi si cu conturi de datorii, din clasa 4 de
conturi.

Cheltuielile constituie diminuri de avantaje economice n cursul perioadei contabile, sub
form de ieiri sau diminuri ale valorilor activelor sau de creare de datorii, care au ca efect
diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme dect distribuirile n beneficiul proprietarilor
capitalului.
- n raport cu natura lor, cheltuielile care se efectueaz n cadrul unei ntreprinderi pot fi grupate
pe feluri de activiti de exploatare, financiare i extraordinare.
- Cheltuielile de exploatare sunt urmrite n contabilitate cu clasa a 6-a de conturi Conturi de
cheltuieli.
-

61
definirea cheltuielilor
cunoasterea cheltuielilor de exploatare
cunoasterea cheltuielilor financiare
1. Definiti notiunea de cheltuieli;
2. Prezentai tipurile de cheltuieli;
Adevarat sau fals:
1. Conform Cadrului conceptual al IASB, cheltuielile sunt recunoscute in bilant atuci cand are loc o
scadere a beneficiilor economice viitoare, aferente majorarii unui activ sau cresterii unei datorii,
modificare ce poate fi evaluata in mod credibil.
2. Cheltuielile constituie diminuari de avantaje economice in cursul perioadei conabile, sub forma de
iesiri ale valorilor activelor sau de crestere a valorii datoriilor, care au ca efect diminuarea capitalurilor
proprii, sub alte forme decat distribuirile in beneficiul proprietarilor capitalului.
3. Conturile de cheluieli de exploatare se debiteaza cu cheltuielile privind consumul de stocuri, lucrari
executate si servicii prestate de terti, in cursul perioade de gestiune.
4. Conturile de cheltuieli de exploatare se crediteaza cu cheltuielile privind consumul de stocuri,
lucrari xecutate si servicii prestate de terti, in cursul perioade de gestiune.

Bucuresti, 2008

62
Unitatea de nvare 5
DELIMITARI SI CONTURI PRIVIND VENITURILE

Cuprins
5.1. Introducere
5.3.1 Delimitari privind veniturile
5.3.2 Contabilitatea principalelor tranzactii privind veniturile
5.3 2.1 Conturi de venituri privind productia obtinuta si relizarea acesteia pe piata
5.3.2.2 Conturi de venituri privind vanzarea marfurilor , executarea lucrarilor si prestarea
serviciilor
5.1 Introducere
Veniturile efectuate in cadrul unei entitati pot fi venituri de

exploatare, venituri financiare si venituri extraordinare. Deoarece
veniturile de exploatare in cadrul unei entitati au o pondere mai
mare, la aceasta disciplina vor fi studiate aspectele teoretice si
practice legate de acestea.
Delimitari privind veniturile

Cunoasterea principalelor tipuri de venituri;
inregistrarea in contabilitate a veniturilor

-
instrumentarea contabila a veniturilor unei entitati
63

5.3.1 Delimitri privind veniturile
n general, veniturile reprezint sume de bani sau bunuri
materiale ce revin unei persoane fizice sau juridice n procesul
repartiiei i care sunt generate de desfurarea unei activiti. Cadrul
privind ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare al IASB
definete veniturile astfel:
Veniturile constituie creteri de avantaje economice n cursul
perioadei contabile sub form de intrri sau creteri ale activelor sau
diminuri ale datoriilor, care se concretizeaz n creteri ale capitalului
propriu, altele dect cele rezultate din contribuii ale acionarilor. n
acelai cadru conceptual sunt prezentate i criteriile de recunoatere a
veniturilor, i anume:
Veniturile sunt recunoscute n contul de rezultate (contul de
profit i pierdere) atunci cnd are loc o cretere a beneficiilor
economice viitoare aferente creterii unui activ sau diminurii unei
datorii, modificare ce poate fi evaluat n mod credibil.
Contabilitatea veniturilor se ine pe feluri de venituri, dup
natura lor, i se grupeaz n:
venituri din activitatea de exploatare (venituri din exploatare);
venituri din activitatea financiar (venituri financiare);
venituri din activitatea extraordinar (venituri extraordinare).
Veniturile din exploatare sunt acele venituri strict legate de
activitatea normal, curent a ntreprinderii. Pentru nelegerea noiunii
de venituri de exploatare, se impune delimitarea noiunii de activitate
curent. Toate operaiile legate de activitatea principal sau de
exploatare, care se identific cu obiectul de activitate al unei
ntreprinderi, sunt considerate operaiuni curente (obinuite).
Operaiunile curente prezint n cadrul fiecrei ntreprinderi un caracter
specific, legat de activitatea acesteia. Aceste operaiuni au un caracter
ordinar, obinuit i repetitiv. Activitatea curent este activitatea
desfurat de o ntreprindere potrivit obiectului su de activitate,
inclusiv activitile derivate din realizarea acestuia. Prin urmare, ea
cuprinde, pe lng activitatea de exploatare, i alte activiti accesorii,
care se caracterizeaz printr-un anumit grad de permanen.
Repetitivitatea unei anumite operaii este esenial pentru a o clasifica
n categoria operaiilor curente sau extraordinare. n categoria
veniturilor din exploatare sunt incluse:
venituri din vnzarea produselor, mrfurilor, lucrrilor i serviciilor
prestate;
venituri din producia stocat;
venituri din producia imobilizat;
venituri din subvenii de exploatare;
alte venituri din exploatare.
Veniturile financiare sunt formate din urmtoarele categorii
de venituri:
64
venituri din imobilizri financiare;

venituri din investiii financiare pe termen scurt;
venituri din creane imobilizate;
venituri din investiii financiare cedate;
venituri din diferene de curs valutar;
venituri din dobnzi;
venituri din sconturi obinute.
O ntreprindere poate s desfoare operaiuni financiare care includ
att operaiuni obinuite, ct i operaiuni cu caracter extraordinar.
Datorit faptului c natura financiar a unei operaiuni primeaz asupra
caracterului ei extraordinar, operaiunile extraordinare care au caracter
financiar vor fi considerate operaiuni financiare.
Veniturile extraordinare sunt acele venituri care nu sunt
legate de activitatea normal, curent a ntreprinderii, ci rezult n urma
activitii extraordinare a acesteia. Activitatea extraordinar se refer la
evenimente sau tranzacii diferite de activitatea curent a ntreprinderii.
Operaiunile extraordinare au un caracter nerepetitiv, accidental. Ele nu
apar n mod frecvent sau cu regularitate. n procesul de separare a
veniturilor, n funcie de caracterul lor curent sau extraordinar, este
necesar analizarea atent a naturii i activitii ntreprinderii.
Operaiuni i evenimente care pentru unele ntreprinderi fac parte din
activitatea curent pot reprezenta n cazul altor ntreprinderi activiti
extraordinare. Veniturile extraordinare includ veniturile din subvenii
pentru evenimente extraordinare i altele similare.
5.3.2 Contabilitatea principalelor tranzacii privind
veniturile
Contabilitatea veniturilor se realizeaz cu ajutorul conturilor
din clasa a 7-a de conturi, Conturi de venituri. Prin compararea ntre
cheltuieli i venituri, prin efectuarea diferenelor dintre soldul debitor i
soldul creditor al contului de rezultate, se stabilesc rezultatele
financiare (profit sau pierdere).
Rezultatele financiare, la rndul lor, pot fi:
rezultate din activitatea de exploatare;
rezultate din activitatea financiar;
rezultate din activitatea extraordinar.
Rezultatul exerciiului financiar se reflect n contabilitate cu
ajutorul contului 121 Profit i pierdere i cu ajutorul contului 129
Repartizarea profitului.
Contul 121 Profit i pierdere ine evidena profitului sau
pierderii realizate n cursul exerciiului financiar. Este un cont
bifuncional. Se crediteaz la sfritul perioadei de gestiune (lunar, cu
sumele reprezentnd veniturile nregistrate n timpul perioadei de
gestiune, cu pierderile realizate n exerciiile financiare precedente,
care reduc capitalul, i cu pierderile realizate n exerciiile precedente,
care nu au fost repartizate nc). Se debiteaz la sfritul lunii, cu
cheltuielile nregistrate i colectate n timpul lunii, cu profitul net
realizat n exerciiile precedente, nerepartizat, precum i cu pierderea
reportat din exerciiul financiar anterior, acoperit din profitul realizat
n perioada curent. Soldul creditor reprezint profitul realizat, dac
veniturile depesc cheltuielile, iar soldul debitor, pierderea realizat,
dac cheltuielile depesc veniturile.
65
Contul 129 Repartizarea profitului ine evidena repartizrii

profitului pe destinaiile prevzute de lege. Se debiteaz cu repartizrile
din profitul net, obinute pe destinaiile prevzute de lege (pentru
rezerve, dividende datorate acionarilor sau asociailor etc.). Se
crediteaz cu profitul net realizat n exerciiul precedent, destinat
repartizrii. Soldul debitor al contului reprezint repartizrile din profit
efectuate n cursul anului.
5.3.3 Conturi de venituri privind producia obinut i
realizarea acesteia pe pia
ntreprinderea poate obine, n conformitate cu obiectul ei de
activitate prevzut n statut, din activitatea de exploatare, o producie
destinat vnzrii pe pia, sub form de bunuri, lucrri i servicii. n
contabilitate, producia rezultat din activitatea de exploatare se
reflect ca venituri. n funcie de caracterul produciei, veniturile pot fi:
venituri provenite din producie cu caracter stocabil (venituri sub
form de produse finite, semifabricate, produse reziduale, ambalaje
etc.);
venituri provenite din producia cu caracter nestocabil (venituri din
lucrri executate i servicii prestate).
a) Veniturile provenite din producia cu caracter stocabil se
reflect n contabilitate, pe msura obinerii i depozitrii lor, ca
venituri din producia stocat. Aceste venituri se nregistreaz n
contabilitate la costul de producie standard (fix, prestabilit) sau la
costul efectiv. Pe msura livrrii i facturrii produselor cu caracter
stocabil ctre clieni, o dat cu diminuarea stocurilor de produse se
diminueaz i veniturile din producia stocat (la pre de producie
standard sau la costul efectiv) i se reflect, n contabilitate ca venituri
realizate, reprezentnd preul de vnzare.
b) Producia cu caracter nestocabil, concretizat n lucrri
executate i servicii prestate, se reflect n contabilitate, pe msura
terminrii, recepionrii i facturrii ctre clieni, direct ca venituri
realizate din lucrri executate i servicii prestate. Principalele conturi
folosite pentru nregistrarea n contabilitate a operaiilor referitoare la
venituri din producia obinut i vndut sunt urmtoarele:
Conturi de venituri:
701 Venituri din vnzarea produselor finite
702 Venituri din vnzarea semifabricatelor
703 Venituri din vnzarea produselor reziduale
704 Venituri din lucrri executate i servicii prestate
707 Venituri din vnzarea mrfurilor
711 Variaia stocurilor
Conturi de stocuri:
341 Semifabricate
345 Produse finite
346 Produse reziduale
348 Diferene de pre la produse
371 Mrfuri
227
Conturi de teri:
411 Clieni
413 Efecte de primit
66
419 Clieni-creditori
Conturi de trezorerie:
531 Casa
5121 Conturi la bnci n lei
5124 Conturi la bnci n devize
511 Valori de ncasat
Conturile de venituri Dup coninutul economic, conturile de
venituri sunt conturi de procese
economice, iar dup funcia contabil, sunt conturi de pasiv. Se
crediteaz cu veniturile nregistrate n cursul perioadei de gestiune la
preul de vnzare al bunurilor, lucrrilor i serviciilor. Se debiteaz la
sfritul perioadei de gestiune cu operaia de repartizare (nchidere a
veniturilor) prin contul 121 Profit i pierdere, cnd conturile de venituri
nu mai prezint sold.
Tranzacia 1
n cursul lunii se obin, din producie proprie, produse finite a
cror valoare la pre de producie standard este de 5.000 lei. Formula
contabil:
(+A) 345
Produse finite
=
(+P) 711
Variaia stocurilor
5.000 lei
Tranzacia 2
La sfritul lunii, costul efectiv al produciei obinute este de
5.300 lei.
Formula contabil:
(+A)
(+P)
348
=
711
Diferene depre la produse
Variaia stocurilor 300
Tranzacia 3
Se livreaz i se factureaz produse finite unui client. Preul de
vnzare 2.000 lei, TVA 19%.
Formula contabil:
(+A)411
Clieni
=
%
2.380
(+P) 701 Venit. din vnz. prod. finite 2.000
(+P) 4427 TVA colectata
380
Tranzacia 4
Se descarc gestiunea cu produsele finite vndute. Costul de
nregistrare standard 2.000 lei, diferenele de pre aferente 100 lei.
Formula contabil:
(-P)711 Variaia stocurilor =
%
2.100
(-A) 345 Produse finite
2.000
(+P) 348 Diferene de pre la produse 100
Tranzacia 5
Se ncaseaz contravaloarea facturii privind produsele finite
livrate prin contul deschis la banc.
Formula contabil:
67
(+A) 5121 Conturi la bnci n lei = (-A) 411 Clieni
2.380
Tranzacia 6
La sfritul perioadei de gestiune, se procedeaz la nchiderea
conturilor de venituri prin Contul 121 Profit i pierdere.
Formula contabil:
%
=
(-P) 121 Profit i pierdere 5.200
(-P)711Variaia stocurilor
3.200
(-P)701Venit.dinvnz.prod.finite
2.000
5.3.4 Conturi de venituri privind vnzarea mrfurilor,
executarea lucrrilor i prestarea serviciilor
O atenie deosebit, n contabilitate, trebuie acordat
mecanismului de creare a veniturilor. Crearea veniturilor are la baz
principiul independenei exerciiilor, care, n esen, precizeaz c
venitul trebuie creat n momentul vnzrii bunurilor, lucrrilor,
serviciilor ctre teri (adic n momentul emiterii facturii ctre client),
indiferent de momentul ncasrii contravalorii facturii. n general,
vnzarea de bunuri, lucrri i servicii, comport efectuarea a dou
nregistrri contabile, i anume:
a) nregistrarea vnzrii propriu-zise, la preul de vnzare negociat cu
cumprtorul, plus taxa pe valoarea adugat colectat, n momentul
emiterii facturii ctre client (cnd se creeaz venitul din vnzare), i,
concomitent,
b) descrcarea gestiunii de bunurile vndute, la costul efectiv de
aprovizionare (altfel spus, ct au costat bunurile vndute n momentul
aprovizionrii), etap n care se constituie cheltuiala cu bunurile
vndute.
Pentru nelegerea mecanismului nregistrrii n contabilitate a
operaiilor privind vnzarea mrfurilor, lucrrilor, serviciilor, redm
urmtoarele exemple:
Tranzacia 7
ntreprinderea se aprovizioneaz cu mrfuri de la furnizori;
preul nscris n factura furnizorului este de 5.000 lei, TVA 19%.
Formula contabil:
%
= (+P) 401 Furnizori 5.950lei
(+A) 371 Mrfuri
5.000lei
(+A) 4426 TVA deductibil
950 lei
Tranzacia 8
ntreprinderea vinde mrfurile unui client. Preul negociat cu
acesta este de 7.000lei, TVA 19%.
a) Vnzarea propriu-zis, la preul negociat cu cumprtorul plus TVA
colectat.
Formula contabil:
(+A) 411 Clieni =
%
(+P)707 Venit. din vz. F.r
(+P) 4427 TVA c
8.330. lei
7.000 lei
1.330 lei
68
b) Descrcarea gestiunii de mrfurile vndute, la preul efectiv de

aprovizionare este de 5.000 lei.
Formula contabil:
(+A) 607 Chelt. privind mrf. = (-A) 371 Mrfuri
5.000
Tranzacia 9
ncasarea contravalorii mrfurilor vndute, n valoare de 8.330
lei, n numerar.
Formula contabil:
(+A) 5311 Casa n lei = (-A) Clieni 8.330 lei
Tranzacia 10
ntreprinderea presteaz servicii de transport unui client. Preul
negociat cu acesta i nscris n factura emis este de 2.000 lei, TVA
19%.
Formula contabil:
(+A) 411 Clieni
=
%
2.380
(+P)704 Venituri din lucrri
2.000
executate i servicii prestate
(+P) 4427 TVA colectat
380
Tranzacia 11
Se ncaseaz factura privind serviciile de transport efectuate
prin contul deschis la banc.
Formula contabil:
(+A) 5121 Conturi la bnci n lei = (-A) 411 Clieni
2.380
Tranzacia 12
La sfritul perioadei de gestiune se procedeaz la nchiderea
conturilor de cheltuieli i venituri prin contul de profit i pierdere.
a) nchiderea conturilor de cheltuieli
(-P) 121 Profit i pierdere = (-A) 607 Chelt. privind mf.
5.000
b) nchiderea conturilor de venituri
%
= (+P) 121 Profit i pierdere
(-P)704Venit.din lucrri
9.000
2.000
(-P) 707 Venit. din vz. mf.
7.000
n concluzie:
- Veniturile constituie creteri de avantaje economice n cursul
perioadei contabile sub form de intrri sau creteri ale activelor sau
diminuri ale datoriilor, care se concretizeaz n creteri ale capitalului
propriu, altele dect cele rezultate din contribuii ale acionarilor. n
acelai cadru conceptual sunt prezentate i criteriile de recunoatere a
veniturilor,
Contabilitatea veniturilor se ine pe feluri de venituri, dup natura
lor, i se grupeaz n: venituri din activitatea de exploatare (venituri
din exploatare); venituri din activitatea financiar (venituri financiare);
venituri din activitatea extraordinar enituri extraordinare.
69

Veniturile constituie creteri de avantaje economice n cursul perioadei contabile sub form
de intrri sau creteri ale activelor sau diminuri ale datoriilor, care se concretizeaz n creteri
ale capitalului propriu, altele dect cele rezultate din contribuii ale acionarilor. n acelai
cadru conceptual sunt prezentate i criteriile de recunoatere a veniturilor,
- Contabilitatea veniturilor se ine pe feluri de venituri, dup natura lor, i se grupeaz n:
venituri din activitatea de exploatare (venituri din exploatare); venituri din activitatea
financiar (venituri financiare); venituri din activitatea extraordinar enituri extraordinare).
-

-
definirea veniturilor;
cunoasterea veniturilor de exploatare;
cunoasterea veniturilor financiare

1.Definiti notiunea de venit
2.Prezentai tipurile de venituri;
Adevarat sau fals :

1. La sfarsitul perioade de gestiune conturile de venituri se inchid prin contul 121 Profit si pierdere.
7xx Conturi de venituri = 121 Profit si pierdere
2. Veniturile sunt recunoscute in contul de rezultate atuci cand are loc o scadere a beneficiilor
economice viitoare aferente scaderii unui activ sau cresterii unei datorii, modificare ce poate fi
evaluata in mod credibil.
3. Veniturile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere atunci cand are loc o crestere a
beneficiilor economice viitoare aferente cresterii unui activ sau diminuarii unei datorii, modificare ce
poate fi evaluata in mod credibil.
70

Bucuresti, 2008

Unitatea de nvare 6
DELIMITARI SI CONTURI PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADAUGATA

Cuprins
6.1. Introducere
6.1 Delimitari privind taxa pe valoarea adaugata

6.2 Sistemul conturilor privind taxa pe valoarea adaugata
6.1 Introducere
In cadrul acestei unitati de invatare studentii vor cunoaste

aspectele teoretice si practice legate de taxa pe valoarea adaugata.
Nu intamplator s-a dorit tratarea acestui subiect dupa abordarea
problemelor legate de cheltuielile si veniturile si aceasta pentru o
intelegere mai buna a mecanismului calcularii, inregistrarii si
decontarii taxei pe valoarea adaugata.
Delimitari privind taxa pe valoarea adaugata

inregistrarea in contabilitate a TVA-ului

- instrumentarea contabila a TVA
71

6.3.1 Delimitari privind taxa pe valoarea adaugata
In structura conturilor de datorii si creante, un loc aparte il ocupa
contul 442 Taxa pe valoarea adaugata .
Taxa pe valoarea adaugata ( TVA) este un impozit indirect atasat
consumului . Ea este aferenta transferului de proprietate asupra
bunurilor , prestarilor de servicii si executarii de lucrari. Trebuie retinut
ca TVA nu afecteaza cheltuielile sau veniturilen intreprinderii.
Intreprinderea face doar oficiul de a plati sau de a primi TVA de la stat.
Consumatorul final este persoana care suporta acest impozit.
In Romania se practica doua cote de TVA, 24 % si 9 %, cu exceptia
unor operatii scutite de TVA. Platitorii de TVA sunt persoanele fizice
si juridice , inregistrate ca agenti economici sau autorizate sa
desfasoare activitati economice independente, avand o cifra de afaceri
declarata de peste 50 mil. Lei.
Baza de calcul a TVA o constituie contravaloarea serviciilor
prestate, fiind de urmatoarele elemente: preturile negociate intre
vanzator si cumparator; tarifele negociate pentru serviciile prestate;
suma rezultata prin aplicarea cotei de comision, i cazul operatiilor de
intermediere; preturile de piata sau costurile bunurilor executate de
agentii economici pentru ei insisi; valoarea in vama, determinata
potrivit legii, la care se adauga taxa vamala in vama si alte taxe si
accize datorate pentru bunurile importate.
Termenul de plata este de pana la data de 25 ale lunii urmatoare
pentru luna in curs, iar pentru bunurile importate momentul platii
coincide cu momentul vamuirii bunurilor si platii taxelor vamale.
TVA calculata la facturile de vanzare catre clienti se adauga la
valoarea bunurilor , lucrarilor si serviciilor facturate si se incaseaza de
la acestia o data cu valoarea facturii, fapt pentru care se numeste TVA
colectata ( TVAc).
Taxa pe valoarea adaugata calculata la facturile de cumparare
primite de la furnizori se adauga la valoarea facturii si se plateste o
data cu contravaloarea
facturii, urmand a fi recuperata de
intreprinderea platitoare, deci trebuie scazuta din TVA colectata, fapt
pentru care se numeste TVA deductibil (TVAd).
Diferenta dinte TVA colectata ( cuvenita statului) si TVA
deductibila ( recuperta de intreprindere ) se cuvine statului, fapt pentru
care se numeste TVA de plata. Diferenta dintre TVA deductibila ( mai
72
mare) si TVA colectata ( mai mica) trebuie recuperata de la stat, fapt

pentru care se numeste TVA de recuperat.
6.3.2 Sistemul conturilor privind taxa pe valoarea adaugata
Pentru inregistrarea in contabiltate a operatiilor privind TVA, se
utilizeaza contul sintetic 442 Taaxa pe valoarea adaugata , divizat in
urmatoarele subconturi:
4423 TVA de plata
4424 TVA de recuperat
4426 TVA deductibila
4427 TVA colectata
4428 TVA neexigibila
Contul 4423 TVA de plata se utilizeaza evidentierea obligatiilor de
plata fata de stat privind taxa pe valoarea adaugata.Dupa continutul
economic , este un cont de datorii fata de stat, iar dupa functia
contabila , este un cont de pasiv.
Se crediteaza cu diferentele rezultate la sfarsitul lunii dintre TVA
colectata ( mai mare) si TVA deductibila ( mai mica).
Se debiteaza cu platile efectuate catre bugetul de stat privind
taxa pe valoarea adaugata.
Prezinta sold creditor, care reflecta TVA exigibila la plata.
Contul 4424 TVA de recuperat reflecta creantele fata de stat privind
taxa pe valoarea adaugata. Dupa continutul economic , este un cont de
creanta fata de bugetul de stat, iar dupa functia contabila este un cont
de activ. Se debiteaza cu diferentele rezulatate la sfarsitul lunii intre
TVA colectata ( mai mica) si TVA deductibila ( mai mare). Se
crediteaza cu valoarea incasarilor de taxa pe valoarea adaugata de la
bugetul statului, pe baza cererii de rambursare, compensata in
perioadele urmatoare cu TVA e plata. Prezinta sold debitor, care
reflecta Tva de recuperat de la bugetul statului.
Contul 4426 TVA deductibila se utilizeaza pentru evidentierea
taxei pe valoarea adaugata , inscrisa in facturile primite de la furnizori,
pentru bunurilen , lucrarile, serviciile achizitionate de la acestia , platita
acestora si deductibila din punct de vedere fiscal. Dupa continutul
economic, este un cont de creante , iar dupa functia contabila este un
cont de activ. Se debiteaza cu sumele reprezentand TVA deductibila.
Se crediteaza cu sumele deduse din TVA colectata si sumele
reprezentand TVA deductibila ce depaseste TVA colectata, ce
urmeaza a se recupera de la bugetul statului. Contul nu prezinta sold la
sfarsitul lunii.
Contul 4427 TVA colectata este utilizat pentru evidentierea sumelor
datorate de intreprindere bugetului de stat, reprezentand taxa pe
valoarea adaugata aferenta vanzarilor de bunuri, lucrari, servicii. Dupa
continutul economic, este un cont de datorii, iar dupa functia contabila
, este un cont de pasiv. Se crediteaza cu taxa pe valoarea adaugata
inscrisa in facturile emise catre clienti si cu taxa pe valoarea adaugata
neexigibila, devenita exigibila in timpul lunii. Se debiteaza cu sumele
reprezentand TVA deductibila si TVA de plata. Contul nu prezinta
sold la sfarsitul lunii.
Contul 4428 TVA neexigibila este utilizat pentru evidentierea taxei
pe valoarea adaugata neexigibila, rezultata din vanzarile si cumpararile
de bunuri, lucrari si servicii executate cu plata in rate, precum si a celei
73
aferente facturilor nesosite sau pentru livrarile pentru care nu s- au

intocmit facturi. Dupa functia contabila , este un cont bifunctional. Se
crediteaza cu TVA aferenta livrarilor de bunuri, lucrari, servicii cu
plata in rate; cu Tva aferenta facturilor de intocmit, cu TVA aferenta
cumpararilor cu plata in rate, devenita deductibila si TVA deductibila
aferenta facturilor sosite de la furnizori, evidentiate anterior ca facturi
nesosite. Se debiteaza cu TVA aferenta cumpararilor efectuate cu plata
in rate ; cu TVA deductibila aferenta facturilor nesosite de la furnizori;
cu TVA colectata aferenta facturilor intocmite evidentiate anterior ca
facturi e intocmit; cu TVA aferenta livrarilor de bunuri cu plata in rate,
ce urmeaza a se evidentia ca TVA colectata. Soldul contului , reflecta
TVA neexigibila la plata.
Tranzactia 1
Se inregistreaza factura furnizorului privind aprovizionarea cu materii
prime in valoare de 10.000 lei, TVA 19 %.
Formula contabila:
%
=
( + ) P 401 Furnizori
(+A) 301 Materii prime
(+A) 4426 TVA deductibila
11.900
10.000
1.900
Tranzactia 2
Se inregistreaza cheltuielil cu transportul materiilor prime in valoare de
2.500, TVA 19 %.
%
=
( + ) P 401 Furnizori
(+)A 624 Chelt. cu transp. bunuri
(+) A 4426 TVA deductibila
2.975
2.500
475
Tranzactia 3
Se vand produse finite catre clienti. Pretul negociat cu acestia este de
5.000 lei, TVA 19 %.
(+A) 411 Clienti
= %
(+P) 701 Venit. vanz. produse finite
(+P) 4427 TVA colectata
5.950
5.000
950
Tranzactia 4
Regularizarea TVA la sfarsitul lunii . Aceasta presupune inchiderea
conturilor 4426 TVA deductibila si 4427 TVA colectata.
TVA d = 2.375
TVA c = 950
Ne aflam in situatia :
TVA d> TVA de unde rezulta TVA r
TVA d- TVAc = 2375 950 = 1425
Rezulta deci TVA de recuperat in valoare de 1425 lei.
74
%
= ( -A) 4426 TVA deductibila
(-P) 4427 TVA colectata
(+A)4424 TVA de recuperat
2.375
950
1.425
Se pote observa faptul ca, dupa operatia de regularizare a taxei pe

valoarea adaugata la sfarsitul lunii, conturile 4426 TVA deductibila si
4427 TVA colectata se inchid, adica nu mai prezinta sold, rezultand fie
TVA de plata fie TVA de recuperat.
n concluzie:
Taxa pe valoarea adaugata reprezinta un impozit indirect aplicat asupra
intregului lant de comercializare a bunurilor si/sau serviciilor. Se
urmareste in contabiliotate cu conturi din clasa 4 de conturi.
Taxa pe valoarea adaugata ( TVA) este un impozit indirect atasat consumului . Ea este
aferenta transferului de proprietate asupra bunurilor , prestarilor de servicii si executarii de
lucrari. Trebuie retinut ca TVA nu afecteaza cheltuielile sau veniturilen intreprinderii.
Intreprinderea face doar oficiul de a plati sau de a primi TVA de la stat. Consumatorul final
este persoana care suporta acest impozit.
- In Romania se practica doua cote de TVA, 24 % si 9 %, cu exceptia unor operatii scutite de
TVA.
- Pentru inregistrarea in contabiltate a operatiilor privind TVA, se utilizeaza contul sintetic 442
Taaxa pe valoarea adaugata , divizat in urmatoarele subconturi: 4423 TVA de plata; 4424
TVA de recuperat; 4426 TVA deductibila; 4427 TVA colectata; 4428 TVA neexigibila
- Diferenta dinte TVA colectata ( cuvenita statului) si TVA deductibila ( recuperta de
intreprindere ) se cuvine statului, fapt pentru care se numeste TVA de plata. Diferenta dintre
TVA deductibila ( mai mare) si TVA colectata ( mai mica) trebuie recuperata de la stat, fapt
pentru care se numeste TVA de recuperat.
-

-
definirea taxei pe valoarea adaugata;

cunoasterea sistemului de conturi utilizat pentru contbilizarea TVA-ului ;
1.Definiti notiunea de TVA;
2.Prezentai sistemului de conturi pentru TVA;
75
Adevarat sau fals:
1. Taxa pe valoare adugat aferent cumprrilor se numete tax pe valoare adugat deductibil i
se nregistreaz n contul 4426.
Alegeti varianta corecta :
2. La sfritul lunii dispunem de urmtoarele date:
4426 TVA deductibil : 7.850 lei;
4427 TVA colectat : 13.290 lei;
Se cere s se determine TVA.
1 TVA de plat = 5.440 lei;
2 TVA de ncasat = 5.440 lei;
3 TVA neexigibil = 5.440lei;
3. Formula contabil de mai jos exprim:
% = 401 Furnizori
371
Mrfuri
4426
TVA deductibil
1 nregistrarea TVA a mrfurilor vndute;
2 regularizarea TVA cu ocazia exigibilitii;
3 nregistrarea mrfurilor intrate de la furnizor i TVA aferent;
4 nregistrarea de regularizare;
5 nregistrarea reducerii oferite de furnizor.

Bucuresti, 2008

Unitatea de nvare 7
BALANTA DE VERIFICARE
Cuprins
76
7.1. Introducere

7.3.1 Notiunea , importanta si functiile balantei de verificare
7.3.2 Clasificarea balantelor de verificare
7.3.3 Tipuri de erori relevate si nerelevate de balanta de verificare
7.1 Introducere
Pentru a putea finaliza cunostintele acumulate de studentii in
cadrul acestui curs este necesar ca studentul sa cunoasca
aspectele teoretice si practice legate de balanta de verificare
Definirea balantei de verificare

Functiile balantei de verificare
Clasificarea balantelor de verificare
Erori relevate de balanta de verificare

-
cunoasterea de catre studenti a tipurilor de balante de

verificare
intocmirea balantei de verificare pentru o entitate

7.3.1
Notiunea , importanta si functiile balantei

de verificare
Pentru a reliefa importanta balantei de verificare, ca procedeu

specific prin care contabilitatea isi indeplineste menirea in cadrul
unei intreprinderi, sa ne imaginam ce s-ar intampla daca, la sfarsitul
perioadei de gestiune, ar trebui sa intocmim o lista a tuturor
conturilor soldate sau nesoldate utilizate, cu informatii privind
soldurile, rulajele, total sume.
77
Fiecarei sume debitoare din Cartea mare trebuie sa-i corespunda o

suma creditoare identica. Astfel, totalul sumelor debitoare si totalul
sumelor creditoare din Cartea mare trebuie sa fie egale. Pentru a
verifica aceasta egalitate, contabilul intocmeste periodic o balanta de
verificare.
Balanta de verificare se intocmeste la sfarsitul perioadei de
gestiune: luna, trimestru, semestru,an..
Balanta de verificare indeplineste urmatoarele functii:
- functia de control a exactitatii inregistrarilor efectuate in
conturi;
- mijloc de legatura intre conturile analitice si conturile
sintetice ce le apartin permitand controlul exactitatii inregistrarilor
efectuate in conturile analitice si sintetice;
- mijloc de legatura intre conturile sintetice si bilant,
asigurand intocmirea unor bilanturi exacte deoarece balanta sintetica
sta la baza verificarii exactitatii inregistrarilor efectuate in conturile
sintetice;
- instrument de centralizare a intregii actiovitati desfasurate
de societate intr-o anumita perioada de gestiune ;
- instrument de analiza a activitatii economico financiare.
7.3.2 Clasificarea balantelor de verificare
Balantele de verificare se clasifica dupa mai multe criterii si
anume:
1. dupa felul costurilor pentru care se intocmesc avem:
- balanta de verificare ale conturilor sintetice sau generale care se
intocmesc pe baza datelor
preluate din conturile
sintetice;
- balanta de verificare ale conturilor analitice, care se intocmesc pe
baza datelor preluate din conturile analitice. Acestea au scopul de a
verifica exactitatea inregistrarilor din conturile sintetice si cele
analitice prin concordantele care trebuie sa existe cu privire la
soldurile initiale, rulaje, sume totale si solduri finale.
2. dupa numarul egalitatilor pe care le cuprind , balantele
de verificare se impart in balante cu o serie , cu doua serii, cu trei
serii si cu patru serii de egalitati.
Pentru intocmirea unei balante de verificare se procedeaza astfel:
- se trec operatiile din jurnale in cartea mare pana la data
cand urmeaza sa se intocmeasca balanta de verificare;
- se totalizeaza sumele din debitul si creditul fiecarui cont
deschis in cartea marte si se stabileste soldul acestora;
- se trec datele din conturile deschise in cartea mare ( solduri
initiale, rulaje, sume totale, solduri finale);
- se aduna coloanele balantelor de verificare, iar totalurile
stabilite in cadrul fiecarei perechi de
coloane ( debitoare creditoare) trebuie sa fie egale intre ele. De
asemenea totalul rulajelor stabilite in cadrul balantei de verificare
trebuie sa fie egale cu totalul rulajelor din registrul jurnal.
1. Balanta de verificare cu o serie de egalitati se prezinta
sub doua forme: - balanta de verificare a sumelor si balanta de
verificare a soldurilor, cuprinde pe cele doua coloane pereche totalul
78
sumelor debitoare si creditoare ale conturilor din cartea mare la data

intocmirii ei, intre care trebuie sa existe egalitatea:
Total sume debitoare (Sd ) = Total sume creditoare (Sc)
Totalul sumelor debitoare se compune din soldurile initiale
debitoare de la inceputul anului, plus rulajele deditoare ale conturilor
de la inceputul anului si pana la data intocmirii balantei de verificare.
Totalul sumelor creditoare se compune din soldurile initiale
creditoare de la inceputul anului plus rulajele creditoare ale
conturilor de la inceputul anului si pana la data intocmirii balantei
de verificare. Inscrierea elementelor respective se face separat pentru
fiecare cont.
Cu ajutorul acestei balante de verificare se poate stabili si a doua
corelatie potrivit careia , totalurile sumelor din debitul si respectiv
creditul tuturor conturilor din cartea mare, adica totalurile din
coloanele balantei de verificare a sumelor trebuie sa fie egale cu
totalurile din coloanele de sume debitoare si creditoare ale jurnalului
la care s-au adaugat soldurile initiale luate din bilant.
Modelul balantei de verificare se prezinta astfel:
Balanta de verificare intocmita la data de ..
Nr. Pag. Cartea
mare
Denumire cont
Sume
Debitoare
totale
Creditoare
TOTALUL
Balanta de verificare a soldurilor este asemanatoare cu balanta de

verificare a sumelor cu deosebirea ca in locul celor doua coloane
pereche de sume, cuprinde doua colane pereche de solduri, una
pentru soldurile finale debitoare si cealalta pentru suldurile finale
creditoare, intre care trebuie sa existe relatia:
Total solduri finale debitoare ( Sfd ) = Totalul soldurilor
finale creditoare ( Sfc )
Aceasta balanta sta la baza intocmirii bilantului contabil si
permite conducerii societatii sa cunoasca rezultatele activitatii sale la
perioade scurte de timp, respectiv la intervalul dintre doua bilanturi.
2. Balanta de verificare cu doua serii de egalitati
Aceasta balanta de verificare este rezultatul combinarii balantei de
sume cu balanta de solduri, motiv pentru care se mai numeste si
balanta de verificare a sumelor si soldurilor. Are la baza relatiile:
Total sume debitoare ( Sd ) = Total sume creditoare ( Sc )
Total solduri finale debitoare ( Sfd ) = Total solduri finale
creditoare( Sfc )
3. Balanta de verificare cu trei serii de egalitati

In vederea sporirii informatice ale balantelor de verificare si
pentru a satisface cerintele minime de analiza si conducere la un
nivel superior s-a creat balanta de verificare cu trei serii de egalitati.
79
Aceasta balanta cuprnzand pe coloane distincte

soldurile initiale, rulajele perioadei curente si soldurile
finale ale conturilor, exprima cu ajutorul rulajelor,
bunurile economice si sursele de finantare in dinamica
lor, adica volumul valoric al activitatii desfasurate pe o
anumita perioada, iar cu ajutorul soldurilor existente de
bunuri economice si surse de finantare la un moment
dat.
Acest tip de balanta presupune indeplinirea a trei serii de
egaliatati:
Totalul soldurilor initiale debitoare (Sid ) = Totalul
soldurilor initiale creditoare (Sic )
Totalul rulajelor debitoare (Rd ) = totalul rulajelor
creditoare (Rc )
Totalul soldurilor finale debitoare (Sfd ) = Totalul soldurilor
finale creditoare (Sfc )
Pe baza acestei balante se pot stabili, de asemenea, urmatoarele
corelatii:
egalitatea dintre totalul rulajului din balanta si totalul din registrul
jurnal
- identitattea soldurilor finale din balanta de verificare intocmite la
finele perioadei precedente cu soldurile initiale din balanta perioadei
curente;
- identitatea soldurilor finale din balanta perioadei curente cu
soldurile initiale din balanta de verificare a perioadei viitoare.
4. Balanta de verificare cu patru serii de egalitati

Aceasta balanta este rezultatul combinarii balantei de suma si
solduri cu balanta de rulaje
cu solduri initiale. A fost impusa de necesitatea compararii rulajelor
de la sfarsitul lunii curente cu sumele de la sfarsitul lunii precedente,
in vederea urmaririi in dinamica a activitatii si astabilirii
schimbarilor care s-au produs in stabilirea si structura bunurilor si
procesele ei economice. Corelatiile care trebuie indeplinite sunt
urmatoarele:
Totalul sumelor debitoare din perioada precedenta = totalul
sumelor creditoare din perioada precedenta
Totalul rulajelor debitoare din perioada curenta = totalul
rulajelor creditoare din perioada curenta
Total sume debitoare = total sume creditoare
Totalul soldurilor finale debitoare = totalul soldurilor finale
creditoare
Aceasta balanta da posibilitatea stabilirii urmatoarelor corelatii:
- egalitatea dintre sumele totale din balanta de verificare intocmite la
sfarsitul perioadei precedente si sumele totale la inceputul perioadei
precedente din balanta de verificare a perioadei curente ;
- identitatea dintre sumele totale din balanta perioadei curente si
sumele totale la sfarsitul perioadei precedente din balanta de
verificare a perioadei viitoare.
80
7.3.3Tipuri de erori relevate si nerelevate de

balanta de verificare
Cu ajutorul balantei de verificare se pot identifica :
A. Erori de intocmire a balantei de verificare, determinate de :
1. preluarea gresita ainformatiilor din conturi si
2. calcule eronate ale coloanelor din balanta.
Identificarea erorilor de calcul se face prin repetarea calculelor ,
iar a celor de transcriere, prin punctare, adica prin confruntarea
tuturor sumelor transcrise din registrul Cartea mare in formularul de
balanta de verificare.
B. Erori de intocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor
finale, determinate de clcule gresite efectuate cu ocazia adunarii
sumelor debitoare sau creditoare din conturi, ori cu ocazia stabilirii
soldurilor finale ale acestora. Identificarea lor se face prin repetarea
calculelor din cadrul fiecarui cont in parte.
C. Erori de inregistrare in cartea mare, datorate reportarii gresite a
sumelor din Registru Jurnal in Cartea mare sau de la o pagina la alta
a Registrului Cartea mare.
Identificarea acestor erori se face prin punctare , adica prin
confruntarea sumelor transcrise din Registrul jurnal in Cartea mare
sau a reportarilor de la o pagina la alta a registrului Cartea mare.
D. Erori in stabilirea sumelor din formulele contabile compuse,
datorate adunarii gresite a sumelor i aceste formule contabile.
Identificarea unor astfel de erori se asigura prin refacerea calculelor
la formulele contabile compuse si prin punctarea unor astfel de
inregistrari cu documenteke acre au stat la baza lor.
Din categoria erorilor care nu se pot descoperi cu ajutorul
balantelor de verificare sintetice fac parte urmatoarele : omisiunile de
inregistrare a operatiilor, erorilor e compensatie, erorilor de
imputatie si erorilor de inregistrare in Registrul Jurnal.
Omisiunile de inregistrare constau in faptul ca tranzactia nu a fost
inregistrata deloc, nici in contul debitor si nici in cel
creditor.Identificarea unor astfel de erori este posibila fie in urma
varificarii documentelor prin punctare, pentru a vedea daca acestea
au fost inregistrate in totalitate, fie in urma descoperirii unor
documente care nu poarta pe ele mentiunea de inregistrare , fie ca
urmare a reclamatiilor primite de la corespondenti in legatura cu
operatiile respective.
Erorile de compensatie se datoreaza reportarii gresite a sumelor
din documentele justificative in Registrul Jurnal sau din Registrul
Jurnal in cartea mare, in sensul ca s-a trecut o suma in plus intr-o
parte a unui cont sau a mai multor conturi si alta suma in minus ,
egala cu aceea trecuta in plus, in aceeasi parte a unuia sau mai
multor conturi, astfel incat cele doua categorii de erori se
compenseaza. Identificarea acestor erori este posibila datorita
aparitiei de solduri finale la unele conturi, cu ajutorul balantelor de
verificare analitice sau in urma reclamatiilor primite de la terti.
Erorile de imputatie se datoresc reportarii unei sume exacte ca
marime din Registrul jurnal in Cartea mare, atat la debit , cat si la
credit, insa nu in conturile la care trebuia sa fie trecuta, ci in alte
conturi, care nu corespund continutului economic al tranzactiei
respective. Identificarea acestor erori se face ca in cazul precedent.
81
Erorile de inregistrare in Registru Jurnal se pot datora stabilirii

gresite a conturilor coespondente, inregistrarii unor operatii dedoua
ori , atat in debit cat si in credit, inversarii formulei contabile sau
intocmirii unei formule contabile corecte, dar cu alta suma, mai mare
sau mai mica, atat la debit cat si la credit. Identificarea acestor erori
se face ca in cazul erorilor de compensatie.

-
Pentru a reliefa importanta balantei de verificare, ca procedeu specific prin care contabilitatea
isi indeplineste menirea in cadrul uneibintreprinderi, sa ne imaginam ce s-ar intampla daca, la
sfarsitul perioadei de gestiune, ar trebui sa intocmim o lista a tuturor conturilor soldate sau
nesoldate utilizate, cu informatii privind soldurile, rulajele, total sume.
Balantele de verificare se clasifica dupa mai multe criterii si anume: dupa felul costurilor
pentru care se intocmesc avem: balanta de verificare ale conturilor sintetice sau generale
care se intocmesc pe baza datelor preluate din conturile sintetice si balanta de verificare ale
conturilor analitice, care se intocmesc pe baza datelor preluate din conturile analitice; dupa
numarul egalitatilor pe care le cuprind , balantele de verificare se impart in balante cu o
serie , cu doua serii, cu trei serii si cu patru serii de egalitati.
Cu ajutorul balantei de verificare se pot identifica : Erori de intocmire a balantei de verificare,
determinate de : preluarea gresita ainformatiilor din conturi si calcule eronate ale coloanelor
din balanta; Erori de intocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale; . Erori de
inregistrare in cartea mare ; Erori in stabilirea sumelor din formulele contabile compuse.
Din categoria erorilor care nu se pot descoperi cu ajutorul balantelor de verificare sintetice fac
parte urmatoarele : omisiunile de inregistrare a operatiilor, erorilor e compensatie, erorilor de
imputatie si erorilor de inregistrare in Registrul Jurnal.
Balanta de verificare
Erori relevate de balanta de verificare
Erori nerelevate de balanta de verificare
82

Bucuresti, 2008
BIBLIOGRAFIE
1. Bojian, Octavian, Bazele Contabilitii 2003, Editura Economic, Bucureti, 2003.

2. Caraiani, Chiraa, Lavinia Olimid, Bazele Contabilitii, Editura A.S.E., Bucureti, 2002
3. Demetrescu, C.G., L. Possler, V. Puchi, V. Voica, Contabilitatea tiin Fundamental i
Aplicativ, Editura Scrisul Romnesc, Craiova, 1979.
4. Dobrin, Marinic, Contabilitate baze-proceduri o abordare integrata moderna editia a II-a
revizuita, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007.
5. Feleag, Niculae, Liliana Malciu, tefan Bunea, Bazele Contabilitii O Abordare European i
Internaional, Editura Economic, Bucureti, 2002.
6. Feleag, Niculae, Liliana Malciu, Politici i Opiuni Contabile Fair Accounting versus Bad
Accounting, Editura Economic, Bucureti, 2002.
7. Feleag, Niculae, Sisteme Contabile Comparate, Vol. II, Norme Contabile Internaionale, Editura
Economic, Bucureti, 2000.
8.
Feleag, Niculae, Feleag (Malciu) Liliana, Contabilitate financiar o abordare european i

internaional, vol. I i II, Editura Infomega, Bucureti, 2005.
9.
Ionescu, Cicilia, Bazele teoriei i practicii contabile, Editura Fundaiei Romnia de Mine,
Bucureti, 2005.
83
10. Ionescu, Cicilia, Informarea Financiar n Contextul Internaionalizrii Contabilitii, Editura

Economic, Bucureti, 2003.
11. Ionescu, Cicilia, Sisteme Contabile Moderne, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti,
2005.
12. IASB, Standardele Internaionale de Raportare Financiar, traducere din limba englez, Editura
CECCAR, Bucureti, 2007.
13. Needles, B.E., J.R. Anderson, J.C. Caldwell, Principiile de Baz ale Contabilitii, ediia a
cincea, Editura Arc, 2000.
14. Ristea Mihai (coordonator), Contabilitatea financiar a ntreprinderii, Editura Universitar,
Bucureti, 2005.
15. Standarde Internaionale de Raportare Financiar, Editura CECCAR, 2007
16. *** Ordinul Ministrului Finanelor nr. 3055/2009 privind aprobarea Reglementrilor contabile
conforme cu directivele europene, M.O. nr. 766 si 766 bis/2009.
17. Legea contabilitii nr. 82/1991 (r4), republicat, M.O. nr. 454 din 18 iunie 2008.
*** Colecia literaturii de specialitate:

Contabilitatea, expertiza i auditul afacerilor
Gestiunea i contabilitatea firmei
Economistul
Adevrul economic
Monitorul Oficial al Romniei
84

Contabilitate Proceduri

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitate Proceduri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONTABILITATE(PROCEDURI)

4.3.4 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor..61

Cuprinderea n planul de nvmnt a cursului de Contabilitate proceduri pornete de la ideea

Resurse i mijloace de lucru

DELIMITRI I CONTURI DE CAPITALURI

Teme de control (TC)

Competenele unitii de nvare:

Timpul alocat unitii: 2 ore

1.3. Coninutul unitii de nvare

b) vrsarea (depunerea, aportul) capitalului social.

capitalul social retras.

terenurilor primite cu titlu gratuit; valoarea la cost de producie a

iar pe de alt parte, micorarea dreptului de crean asupra

Se nregistreaz transformarea capitalului din categoria

Capitalul unei societi comerciale se poate majora, pe baza

aciunilor se reflect n contabilitate distinct, cu ajutorul contului 104

(vezi explicaiile de la exemplul privind constituirea capitalului social).

ntreprinderile pot proceda la reducerea capitalului n

capital subscris vrsat, urmrit n contabilitate cu contul 1012 Capital

1.3.5.1 Contabilitatea imprumuturilor din emisiunea de

exemplarul prospectului de emisiune, iar valoarea lor trebuie sa fie

precum si a celei de incasare a pretului de emisiune a obligatiunilor

= (-) A 461 Debitori diversi

1.3 Se calculeaza si se inregistreaza , la sfarsitul primului an,

Formula contabila de mai sus se va repeta si in urmatorii ani, pana

= ( +) P 162 Credite bancare

1.2 Se calculeaza si se inregistreaza in contabilitate, la sfarsitul

Contabilitatea opereaz cu dou noiuni n legtur cu capitalul

1.4. ndrumar pentru autoverificare

Definiti notiunea de capital;

Alegei varianta corect!

1. Capitalul propriu reprezinta:

2.Trecerea capitalului subscris nevarsat in categoria capitalului subscris varsat comporta

b. 456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 1012 Capital subscris varsat

Ionescu Cicilia, Contabilitate baze si proceduri, Editura Fundaiei Romnia de Mine,

Abordri practice, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, 2007

inregistrarea in contabilitatea a tranzactiilor cu privire la

Timpul alocat unitii: 2 ore

2.3. Coninutul unitii de nvare

IAS 16 Imobilizrile corporale, imobilizrile corporale:

din punct de vedere contabil, in intocnirea bilantului contabil, ca

2.3.3.1. Amortizarea: semnificaie, durat de via util

Metoda conduce la anuiti mai mari n primii ani ai duratei de

Contul 213 Mijloace fixe reflect valoarea mijloacelor fixe

(+A) cu suma de 5000 lei care se evideniaz n debitul contului 213

Exemplu: Presupunem c mijlocul fix a crui valoare contabil

x 19%). Analiza: tranzacia determin o cretere a creanei fa de un

= 213 Mijloace fixe

281 Amortizri privind

Contabilitatea opereaz cu dou noiuni n legtur cu capitalul

2.4. ndrumar pentru autoverificare

Concepte i termeni de reinut

definirea imobilizarilor corporale ;

Alegei varianta corect!

1. Imobilizarile corporale sunt:

3. Ce semnificatie are nregistrarea contabila:

Ionescu Cicilia, Contabilitate baze si proceduri, Editura Fundaiei Romnia de Mine,

Abordri practice, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, 2007

DELIMITARI SI CONTURI DE STOCURI

3.3.1 Delimitari privind stocurile si productia in curs de executie

Studentii in cadrul acestei unitati de invatare vor cunoaste

Competenele unitii de nvare:

cunoasterea de catre studenti a documentelor primare referitoare