STUDIU DE INSORIRE

Denumire: Extindere i etajare construcie existent tip duplex, construire locuin i

mprejmuire teren proprietate
Amplasament: Iai, str. Frnt, nr. 1, NC 147588, CF 147588, P CC931, jud Iai
Beneficiar : Scrlatache Gabriel
Proiectant general : S.C. Arhinova S.R.L. Iai
Proiectant studiu nsorire: SC Asimptotic SRL
Numr proiect : 20/2016
Faza de proiectare: D.T.A.C.

1. AMPLASAMENT; PLAN GENERAL

Pe terenul propus pentru realizarea construciei prezentate se afla in prezent o cldire cu regimul de
nlime parter. Coordonatele geografice ale acestei construcii sunt urmtoarele : - latitudine 4710 Nord
longitudine 2736 Est. Pentru calculul studiului de nsorire s-au folosit aceste valori de pornire a
poziiei geografice.
Caracteristicile micrii soarelui pe amplasamentul studiat sunt urmtoarele:
La solstiiul de var (n data de 21 iunie) soarele rsare la ora 4:24 (ora local astrologic nemodificat conform sistemului timpului de var), la 5458 azimut, la amiaz (exact la ora
12:17) atinge nlimea maxim de 6721 (aceasta fiind cea mai mare nlime deasupra
orizontului, pe care atinge soarele pe parcursul anului), i apune la ora 20:10, la 30605
(aproximativ ctre NV).
Pe data de 21 decembrie (la solstiiul de iarn) soarele rsare la ora 7:54, la 12330 azimut, i
apune la ora 16:32 la 23603 azimut. La ora 12:13 atinge nlimea de 2028 deasupra
orizontului, (asta fiind cea mai mic nlime a maximelor zilnice).
Vecintile sunt reprezentate de proprieti particulare si circulaii auto, astfel:
17,52m fa de limita proprietii spre Nord; strada Frnt;
0,91m existent, 4.00 propus, fa de limita proprietii la Vest; strada Frnt ;
0,10m (rost la calcan existent) fa de limita proprietii la Sud, fam Oarz
0,58m existent, 5m propus fa de fa de limita proprietii la Est, NC 144495;
2. DESCRIEREA LUCRARII
a) Situaia existenta:
Pe teren exista o construcie cu regimul de nlime parter. Suprafaa aflata in proprietatea
beneficiarului a fost marcata cu o culoare mai nchisa pe axonometriile de prezentare. Funciunea
existenta este cea de locuin.
b) Lucrrile propuse presupun construirea unui corp de cldire nou, cu regimul de nlime P+2,
cuplat cu corpul de cldire existent pe teren. Funciunea propus este cea de locuin.
3. DATELE GENERALE ALE STUDIULUI DE INSORIRE
Baza legala: Art. 3 din OMS 119/2014.
(1) Amplasarea cldirilor destinate locuinelor trebuie sa asigure nsorirea acestora pe o durata de
minimum 1 1/2 ore la solstiiul de iarna, a ncperilor de locuit din cldire si din locuinele
nvecinate.
(2) In cazul in care proiectul de amplasare a cldirilor evideniaz ca distant dintre cldirile
nvecinate este mai mica sau cel puin egala cu nlimea cldirii celei mai nalte, se va ntocmi
studiu de nsorire, care sa confirme respectarea prevederii de la alin. (1).

Prezentul studiu de nsorire are scopul de prezentare a variaiei umbrelor lsate de cldirea ce urmeaz
a se construi pe toate cldirile afectate, astfel:
- Cldirile cu regim de nlime parter din partea de nord a amplasamentului.
- Cldirea P+2 amplasata la estul cldirii propuse.
- Cldirile de la sud-sud-vestul cldirii propuse nu au fost studiate deoarece faada respectiva este
oarba (nu are ferestre).

Studiul a fost fcut pentru cele dou date caracteristice a micrii aparente a soarelui: 21 iunie si 22
decembrie (solstiiile de vara si de iarna).
Pe 21 iunie (n data solstiiului de var), discul solar parcurge drumul cel mai lung pe bolta cereasc,
rezultnd cea mai lung zi din an. Asta nseamn, c punctul de rsrit pe orizont este deplasat la limit
ctre N (fa de Estul geografic - la 90 azimut), cel de apus este aproximativ ctre NV, cel mai apropiat
de direcia nordului (pe parcursul anului). n urma aceste situaii unele pri a faadelor pot primi soare
ntr-un mod mai favorabil n aceast perioad (la nceputul verii), dect n general pe parcursul anului. De
exemplu soarele de diminea i de apus atinge - sub un unghi mic - chiar i faadele orientate ctre N.
nlimea aparent a soarelui pe aceast dat (pe 21 iunie) este cel mai mare pe parcursul unui an (atins
la ora prnzului), rezultnd astfel cele mai scurte umbre.
Cealalt dat caracteristic a micrii aparente a soarelui este 22 decembrie, ziua solstiiului de iarn.
n aceast zi soarele se afl cel mai scurt timp pe bolta cereasc (deasupra unui anume loc), deci ziua
(lumina zilei) este cea mai scurt din an. O bun parte din suprafeele faadelor pot fi defavorizate din
aceast cauz, n ceea ce privete accesul lor la radiaia solar. Pe aceast dat (22 decembrie) nlimea
maxim atins de soare deasupra orizontului este cea mai mic pe parcursul anului. Asta rezult umbre
lungi, i poate cauza obturarea luminii directe solare de ctre obstacole, care n alte perioade a anului nu
deranjeaz.
Astfel, analiza umbrelor capt cea mai mare importan pe data de 22 decembrie, fiind vorba de
situaia cea mai nefavorabil din punct de vedere al nsoririi. Din aceast cauz este firesc, c faadele
(respectiv ferestrele), care pe aceast dat primesc lumin, vor beneficia n mod sigur de razele solare i
n alte zile a anului (situaia putnd fi deranjat eventual de arbore foioase).

Din motivele nirate mai sus, studiul de nsorire a fost fcut pentru datele calendaristice de 21 iunie,
i 22 decembrie, celelalte zile din an reprezentnd o situaie mediocr uor apreciabil (ntre aceste dou
extreme a situaiei nsoririi). O analiz mai exact i mai detaliat (cu procentaje calculate, unghi de
cdere a razelor solare, cu includerea datelor meteorologice referitoare la procentul de nnorare - eventual
pentru perioadele de tranziie - primvara i toamna) s-ar putea face pentru o analiz precis a folosirii
radiaiei solare directe n mod activ (sau pasiv), respectiv indirecte, stnd la baza proiectrii unor
instalaii, sau pentru calcule energetice.
Studiul de umbrire a faadei s-a fcut fr a include exact modelul peisajului nconjurtor. Includerea
corpurilor de cldiri nvecinate (a spaiului central) a fost necesar pentru a depista orele n care acestea
cauzeaz umbrirea zonei studiate. Alte obstacole mai ndeprtate deranjeaz foarte puin nsorirea
spaiilor studiate - putnd fi aduse n discuie numai n prima or dup rsrit i respectiv nainte de
apusul soarelui.
Planul de situaie, nlimile spaiilor i modelul 3D, care stau la baza studiului de nsorire, au fost
preluate din proiect.
Meniune: Poziiile de referin exacte ale soarelui (de rsrit, apus, miazzi) depind de poziia
geografic a amplasamentului studiat, i au fost stabilite cu exactitate pe baza coordonatelor acestui loc.
Astfel rezultatele studiului de nsorire pot fi valabile strict numai pentru locul geografic studiat, i pentru
cldirea (spaiul interior) cu orientrile i mrimile definite.
4. ANALIZA SITUAIEI NSORIRII PE DATA DE 21 IUNIE
Din irul imaginilor secveniale (fcute n ore fixe de la rsrit la apus) a vederilor axonometrice a zonei
studiate se pot observa urmtoarele:

Ora 6.00:
Umbra cladirii
propuse nu atinge
fatada de la nord
si nu are nici o
influenta asupra
cladirii din est.

Ora 7.00:
Umbra cladirii
propuse nu atinge
fatada de la nord
si nu are nici o
influenta asupra
cladirii din est.
Cladirea de la est
lasa o umbra
partiala pe fatada
cladirii propuse.

Ora 8.00: Umbra

lasata de cladirea
situata la est
continua, dar

cladirea propusa nu are nici o influenta asupra acesteia. Nu exista nici o influenta pe cladirile de la nord.
Umbra cladirii propuse cade partial pe calcanul cladirii situate la sud-sud-vest.

Ora 9.00: Umbra

lasata de cladirea
situata la est
continua, dar
cladirea propusa
nu are nici o
influenta asupra
acesteia. Nu exista
nici o influenta pe
cladirile de la
nord. Umbra
cladirii propuse
cade partial pe
calcanul cladirii
situate la sud-sud
vest.

Ora 10.00 :
Cladirea propusa
nu mai este
umbrita de
cladirea de la est
si nu mai arunca
umbra pe calcanul
vecin. In
continuare nu are
nici o influenta
asupra cladirilor
de la nord.

Ora 11.00 :
Cladirea propusa
nu mai este
umbrita de
cladirea de la est
si nu mai arunca
umbra pe calcanul
vecin. In
continuare nu are
nici o influenta
asupra cladirilor
de la nord.

Ora 12.00 :
Cladirea propusa
nu mai este
umbrita de
cladirea de la est
si nu mai arunca
umbra pe calcanul
vecin. In
continuare nu are
nici o influenta
asupra cladirilor
de la nord.

\
Ora 13.00 :
Cladirea propusa
nu mai este
umbrita de
cladirea de la est
si nu mai arunca
umbra pe calcanul
vecin. In
continuare nu are
nici o influenta
asupra cladirilor
de la nord.

Ora 14.00 :
Cladirea propusa
nu mai este
umbrita de
cladirea de la est
si nu mai arunca
umbra pe calcanul
vecin. In
continuare nu are
nici o influenta
asupra cladirilor
de la nord.

Ora 15.00 :
Cladirea propusa
nu mai este
umbrita de
cladirea de la est
si nu mai arunca
umbra pe calcanul
vecin. Incepe sa
lase umbra catre
cladirea din est,
dar nu ajunge la
ea.

Ora 16.00 :
Cladirea propusa
nu mai este
umbrita de
cladirea de la est
si nu mai arunca
umbra pe calcanul
vecin. Incepe sa
lase umbra catre
cladirea din est,
dar nu ajunge la
ea.

Ora 17 : Cladirea
propusa nu mai
este umbrita de
cladirea de la est
si nu mai arunca
umbra pe calcanul
vecin. Incepe sa
lase umbra catre
cladirea din est,
dar nu ajunge la
ea.

Ora 18 : Cladirea
propusa nu mai
este umbrita de
cladirea de la est
si nu mai arunca
umbra pe calcanul
vecin. Incepe sa
lase umbra pe
cladirea din est,
aproximativ pe
parter.

Ora 19 : Cladirea
propusa nu mai
este umbrita de
cladirea de la est
si nu mai arunca
umbra pe calcanul
vecin. Incepe sa
lase umbra pe
cladirea din est,
aproximativ pe
parter si etajul 1.

Ora 20 : Cladirea
propusa lasa
umbra pe cladirea
din est,
aproximativ pe
parter, etajul 1 si
2.

Ora 21 : Cladirea
propusa lasa
umbra pe cladirea
din est,
aproximativ pe
parter, etajul 1 si
2.

Ora 22: soarele a

apus

Din analiza situaiei pe 21 iunie, se poate decide ca cldirea propusa nu afecteaz cldirile de la nord,
las umbra pe calcanul de la sud-est si pe cldirea de la est doar dup ora 18.
5. ANALIZA SITUAIEI NSORIRII PE DATA DE 22 DECEMBRIE
Ora 7,30
(rsrit): numai
faadele de est a
cldirilor mai
nalte de P+1
primete lumina la
aceasta ora.

Ora 8.30: Doua

din cele 5 cldiri
de la nord sunt
umbrite de
cldirea propusa.

Ora 9.30: Una din cldirile umbrite capt este parial iluminata si o alta cldire din cele 5 ncepe sa fie
umbrita.

Ora 10.30: Doar una din cele 5 cldiri de la nord sunt parial umbrite.

Ora 11.30:Doar una din cele cinci cldiri este umbrita predominant la nivelul socului.

Ora 12:30: Una din faadele nsorite pana acum a unei din cele cinci cldiri de la nord este umbrita.

Ora 13.30: Toate

cele cinci cldiri
de la nord sunt
nsorite.

Ora 14:30: Toate cele cinci cldiri de la nord sunt nsorite.

Ora 15.30: Cldirea propusa nu influeneaz nsorirea nici unei cldiri.

Ora 16.30:
Soarele a apus.

Din irul imaginilor secveniale (fcute n ore fixe de la 7.30 pana la 16.30) a vederii axonometrice a
zonei studiate se pot observa urmtoarele:

Cldirea de la est nu este afectat de construcia propus niciodat. Aceast observaie corespunde
cu faptul ca in timpul verii, umbra cldirii proiectate cade pe cea de la est doar dup ora 18.00. In
timpul iernii, la aceasta ora, soarele a apus deja.
Cldirile de la nord sunt afectate pe parcursul zilei astfel considernd cldirile de la stnga la
dreapta:
1. Prima cldire este afectata parial de umbra (mai mult la nivelul soclului) la ora 8.30
dimineaa, si nu mai este afectata dup ora 9.
2. A doua si a treia cldire sunt au faadele afectate alternativ de la orele 8.30 pana la orele 12.30,
dup care primesc soare pentru tot restul zilei. Nu toate faadele sunt afectate in intervalul
menionat, respectiv oricare din faade nu este umbrita mai mult de doua ore.
3. Celelalte cldiri de la nord nu sunt afectate de cldirea propusa deloc.

6. CONCLUZII
n concluzie, dup cum rezult din studiul de nsorire prezent, soluia propus n proiectul prezent este
una cu succes, n ceea ce nseamn gradul de nsorire. Cldirea propus umbrete alternativ cate doua
faade a doua cldiri situate la nordul ncepnd cu ora 8.30 si terminnd cu ora 12.30, in rest nemaiavnd
nici o influenta pana la apusul soarelui in jurul ore 16.30. In plus, chiar si in intervalul menionat, nici o
faada nu este umbrita pentru mai mult de 2 ore.
In consecina, se poate concluziona ca amplasarea cldirii propuse ndeplinete condiia minima de
nsorire (o ora si jumtate de nsorire in cea mai defavorabila zi a anului).

ntocmit ,
arh Oana Rusu