02 02a Vol II Caiet Sarcini PT Canalizare PLATARESTI - Rev 1 PDF

S.C. ECO AQUA DESIGN S.R.L.
Sediul social : Bucuresti,os. Iancului nr. 37, Bl. 103-B, sc. A, et. 12, ap. 45, sect. 2, cod 021718
Punct de lucru : Bucuresti,Str. Corni or Nr. 17, sect. 2, cod 022626
Tel. +40 21 252 3435, Fax. +40 21 252 3436, email: office@ecoaquadesign.com
RO22857620, J40/22665/04.12.2007, Cont bancar RO52BTRL04401202H21200XX HVB Banca Transilvania, sucursala Obor
Lucrarea :
SISTEM CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE A APELOR
UZATE MENAJERE IN COMUNA PLATARESTI, JUDETUL
CALARASI.
Beneficiar :
COMUNA PLATARESTI (Consiliul Local Plataresti)
Comanda/contract :
24 / 10.06.2013
Contractor:
ASOCIAIA
S.C. ZALEX CONSTRUCTION S.R.L.
Proiectant de specialitate: S.C. ECO AQUA DESIGN S.R.L.
Faza de proiectare :
Proiect Tehnic, Detalii de execuie, Caiete de Sarcini
Titlul documentaiei :
SISTEM CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE A APELOR
UZATE MENAJERE IN COMUNA PLATARESTI, JUDETUL
CALARASI
VOLUM II CAIETE DE SARCINI
Cod documentaie :
24/06/PLC/PT/AC-S/AAC/E.14-2013
Actualizare 0
DIRECTOR,
Ing. Alda Marius
RESPONSABIL LUCRARE,
Ing. Podaru Daniel
Bucureti
Data: Septembrie 2013
Cod documentaie: 24/06/PLC/PT/AC-S/AAC/E.14-2013

Seria de actualizare : 0
pag.: 2
LISTA DE SEMNTURI
Funcia / Specialitatea
Nume i prenume
Responsabil Proiect
Ing. Podaru Daniel
Proiectant specialitate retele apa-canal
Ing. Alda Marius
Ing. Mangu Daniela
Ing. Condea Valeriu
Proiectant de specialitate construcii

Ing. Gheorghe Dragos
Proiectant de specialitate instalatii
Ing. Radu Pop
electrice
Proiect Tehnic - Sistem canalizare si statie de epurare a apelor uzate menajere in comuna Plataresti, judetul Calarasi.
Volum II Caiete de Sarcini
Semntura

pag.: 3
Cuprins
A. PARTEA SCRIS
CONDIII TEHNICE ..............................................................................................................16
1
1.1
Condiii generale ...................................................................................................................16
1.2
Specificaii tehnice pentru execuia lucrrilor....................................................................16
1.2.1 Generaliti ...................................................................................................................................................... 16

1.2.2 Msuri premergtoare execuiei lucrrilor ....................................................................................................... 16
1.2.3 Activitatea de control i verificri ................................................................................................................... 17
1.2.4 Recepia lucrrilor ........................................................................................................................................... 18
1.2.5 Instruciuni de exploatare ................................................................................................................................ 18
1.2.5.1
Generaliti ............................................................................................................................................. 18
1.2.5.2
Recepia lucrrilor................................................................................................................................... 19
1.2.5.3
Probe tehnologice ................................................................................................................................... 19
1.2.5.4
Exploatarea tehnic ................................................................................................................................. 19
1.2.5.5
Controlul periodic al retelelor de canalizare ........................................................................................... 19
1.2.5.6
Controlul periodic ................................................................................................................................... 21
1.2.5.7
Spalarea si curatirea canalelor ................................................................................................................ 21
1.2.5.8
Desfundarea canalelor. ............................................................................................................................ 22
1.2.6 Intretinerea reelei de canalizare ...................................................................................................................... 22
1.2.7 Principalele defecte care pot apare n funcionarea reelei de canalizare ......................................................... 22
1.2.8 Mijloace pentru exploatarea si intretinerea retelei de canalizare ..................................................................... 23
1.2.9 Remedierea defectiunilor si avariilor ............................................................................................................... 23
1.2.10
Urmrirea comportrii n timp a construciei .............................................................................................. 26
1.2.10.1 Instruciuni de urmrire curent. ............................................................................................................. 26
1.2.10.2 Acte normative ........................................................................................................................................ 26
1.2.10.3 Scopul urmaririi in timp .......................................................................................................................... 26
1.2.10.4 Modul de urmarire a comportarii in timp ................................................................................................ 26
1.2.10.5 Organizarea activitatii de urmarire a comportarii in timp ....................................................................... 26
1.2.11
Msuri pentru securitatea muncii ................................................................................................................ 27
1.3
Date privind clasa de importan a construciilor proiectate ...........................................27
1.4
Criterii de exigen privind calitatea n construcii la proiectare ....................................28
1.5
Criterii de exigen privind calitatea n construcii la execuie ........................................29
1.6
Standarde i normative .........................................................................................................29
CAIETE DE SARCINI GENERALE .....................................................................................30
2.1
2.1.1
2.1.2
2.1.3
2.1.4
2.1.5
2.1.6
2.1.7
Lucrari de terasamente .........................................................................................................30

Date generale ................................................................................................................................................... 30
Notificarea lucrrilor de terasamente ............................................................................................................... 30
Cota de teren .................................................................................................................................................... 30
Aria excavatiilor .............................................................................................................................................. 30
Excavarea materialului de teren instabil .......................................................................................................... 30
Siguranta excavatiilor si constructiilor anexe .................................................................................................. 31
Alunecari, caderi si excavatii excedentare. ...................................................................................................... 31

pag.: 4
2.1.8 Demolarea si demontarea ................................................................................................................................ 31

2.1.9 Golirea ............................................................................................................................................................. 31
2.1.10
Rambleu si umplutura ................................................................................................................................. 31
2.1.11
Materiale de umplutura sortat...................................................................................................................... 32
2.1.12
Compactarea umpluturii si rambleului ........................................................................................................ 32
2.1.13
Amplasarea gropilor de imprumut .............................................................................................................. 32
2.1.14
Indepartarea surplusului de material ........................................................................................................... 32
2.1.15
Roca si betonul masiv ................................................................................................................................. 32
2.1.16
Localizarea si ajutorul serviciilor si obstructionarile .................................................................................. 32
2.2
Betoane, cofraje si armaturi .................................................................................................34
2.2.1 Generalitati ...................................................................................................................................................... 34

2.2.2 Cimentul .......................................................................................................................................................... 34
2.2.3 Agregate .......................................................................................................................................................... 34
2.2.4 Apa .................................................................................................................................................................. 35
2.2.5 Aditivi .............................................................................................................................................................. 35
2.2.6 Amestecuri de betoane..................................................................................................................................... 36
2.2.7 Amestecuri de ncercare i testarea lucrrilor .................................................................................................. 36
2.2.8 Transport, turnare i compactare ..................................................................................................................... 37
2.2.8.1
Date generale .......................................................................................................................................... 37
2.2.8.2
Betoanele gata amestecate ...................................................................................................................... 38
2.2.9 Betonarea sub ap ............................................................................................................................................ 38
2.2.10
Betonarea n condiii nefavorabile .............................................................................................................. 38
2.2.10.1 Condii de vreme rece ............................................................................................................................. 38
2.2.10.2 Vreme cald ............................................................................................................................................ 38
2.2.11
Protecia/tratarea betonului ......................................................................................................................... 39
2.2.12
Beton prefabricat ......................................................................................................................................... 39
2.2.13
Construirea cofrajelor .................................................................................................................................. 40
2.2.13.1 Generalitati ............................................................................................................................................. 40
2.2.13.2 Materiale ................................................................................................................................................. 40
2.2.13.3 Construcia .............................................................................................................................................. 40
2.2.14
Decofrarea ................................................................................................................................................... 40
2.2.15
Armturi ...................................................................................................................................................... 41
2.2.15.1 Generalitati ............................................................................................................................................. 41
2.2.15.2 Taierea i ndoirea armturilor ................................................................................................................ 42
2.2.15.3 Fixarea armturilor ................................................................................................................................. 42
2.2.15.3.1 Date generale ................................................................................................................................... 42
2.2.15.3.2 Srm de oel pentru legare ............................................................................................................. 42
2.2.15.3.3 Acoperirea armturilor ..................................................................................................................... 42
2.2.15.3.4 ndirea armturilor ......................................................................................................................... 42
2.2.15.3.5 nlocuirea armturilor ...................................................................................................................... 43
2.2.16
Rosturi ......................................................................................................................................................... 43
2.2.16.1 Rosturi de lucru ....................................................................................................................................... 43
2.2.16.2 Rosturi de deplasare ................................................................................................................................ 43
2.2.16.3 Umplutura rostului de deplasare. ............................................................................................................ 43
2.2.16.4 Elemente de etanare pentru rosturi ........................................................................................................ 43
2.2.16.5 Tole de etanare ...................................................................................................................................... 44
2.2.16.6 Bare prevzute cu tifturi ........................................................................................................................ 44
2.2.17
Finisaje de suprafee .................................................................................................................................... 44
2.2.17.1 Suprafee realizate fr cofraje ............................................................................................................... 44
2.2.17.2 Suprafee realizate cu cofraje .................................................................................................................. 45
2.2.18
Tolerane ..................................................................................................................................................... 45
2.2.19
Verificari ..................................................................................................................................................... 45
2.2.20
Controlul calitatii lucrarilor ......................................................................................................................... 45
2.3
2.3.1
2.3.2
2.3.3
2.3.4
2.3.5
Constructii metalice ..............................................................................................................47

Date generale ................................................................................................................................................... 47
Standarde de materiale si calitatea executiei ................................................................................................... 47
Materiale .......................................................................................................................................................... 48
Otel .................................................................................................................................................................. 48
Profile .............................................................................................................................................................. 48
2.3.6
2.3.7
2.3.8
2.3.9
2.3.10
2.3.11
2.3.12
2.3.13
2.3.14
2.3.15
2.3.16
2.3.17
2.4
2.6.1
2.6.2
2.6.3
2.6.4
2.6.5
2.6.6
Piulie, boluri i electrozi de sudur ............................................................................................................... 48

Planuri le desenate si descrierea tehnologiei ................................................................................................... 48
Fabricarea ........................................................................................................................................................ 48
Sudura .............................................................................................................................................................. 48
Indoirea ....................................................................................................................................................... 49
Taierea......................................................................................................................................................... 49
Gurirea ....................................................................................................................................................... 49
mbinrile cu urub ..................................................................................................................................... 49
Protectia si vopsirea pieselor metalice ........................................................................................................ 49
Generalitati .................................................................................................................................................. 49
Pentru otelul in contact cu apa: ................................................................................................................... 50
Montajul lucrrilor ...................................................................................................................................... 50
Generaliti ...................................................................................................................................................... 51
Proprietile tuburilor i pieselor de legtur din PVC .................................................................................... 51
Caracteristicile tuburilor de canalizare i pieselor de legtur din PVC .......................................................... 51
Tuburi i piese de legtur, pentru canalizare, din PVC. Mod de prezentare i domenii de utilizare .............. 52
Prelucrarea tuburilor din PVC ......................................................................................................................... 52
Pilire pentru rectificare .................................................................................................................................... 52
Debitarea cu fierstrul .................................................................................................................................... 52
Deformarea la cald .......................................................................................................................................... 52
Lipirea ............................................................................................................................................................. 53
Transport i depozitare ................................................................................................................................ 53
Trasare i nivelment .................................................................................................................................... 54
Lucrari de conducte PEID ....................................................................................................55
2.5.1
2.5.2
2.5.3
2.5.4
2.5.5
2.5.6
2.5.7
2.5.8
2.5.9
2.5.10
2.5.11
2.5.12
2.5.13
2.5.14
2.5.15
2.5.16
2.5.17
2.5.18
2.5.19
2.5.20
2.5.21
2.5.22
2.5.23
2.5.24
2.5.25
2.5.26
2.6
pag.: 5
Lucrri de conducte din PVC ..............................................................................................51
2.4.1
2.4.2
2.4.3
2.4.4
2.4.5
2.4.6
2.4.7
2.4.8
2.4.9
2.4.10
2.4.11
2.5

Generaliti ...................................................................................................................................................... 55
Domeniul de aplicare ....................................................................................................................................... 55
Consideratii generale ....................................................................................................................................... 55
Materiale i produse......................................................................................................................................... 56
Prescripii privind transportul, manipularea i depozitarea componentelor de conduct ................................. 56
Transport ......................................................................................................................................................... 57
Manipulare ....................................................................................................................................................... 57
Depozitarea n vrac .......................................................................................................................................... 57
Depozitarea pe antier ..................................................................................................................................... 58
Execuia reelei de distribuie ...................................................................................................................... 58
Trasarea ....................................................................................................................................................... 58
Excavare n anuri ...................................................................................................................................... 58
Tehnologia de instalare fr sptur a conductelor ................................................................................ 59
mbinarea conductelor ................................................................................................................................. 59
Sudarea cap la cap ....................................................................................................................................... 60
mbinarea prin electrofuziune ..................................................................................................................... 62
mbinri i fitinguri mecanice ..................................................................................................................... 66
Pozarea tuburilor n tranee ......................................................................................................................... 66
Realizarea umpluturilor ............................................................................................................................... 67
Refacerea terenului i aducerea lui la forma iniial ................................................................................... 67
Traversarea cilor ferate .............................................................................................................................. 67
Testare ......................................................................................................................................................... 67
Procedura de testare .................................................................................................................................... 67
Splare i clorare ......................................................................................................................................... 69
ntreinere .................................................................................................................................................... 69
Recepia ....................................................................................................................................................... 69
Drumuri si pavaje (inlusiv reparatii) ..................................................................................70

Date generale ................................................................................................................................................... 70
Materiale .......................................................................................................................................................... 70
Sub-fundatii ..................................................................................................................................................... 70
Fundatia de drum si nivelarea .......................................................................................................................... 70
Drumuri asfaltate ............................................................................................................................................. 70
Strazi pietruite ................................................................................................................................................. 70
2.6.7
2.6.8
2.7
Hidroizolatii ...........................................................................................................................72
Date generale ................................................................................................................................................... 72
Standarde si normative de referinta ................................................................................................................. 72
Probe si teste .................................................................................................................................................... 72
Materiale si produse......................................................................................................................................... 72
Materiale asfaltice in folii: ............................................................................................................................... 72
Materiale asfaltice pentru grunduire, lipire si sigilare: .................................................................................... 72
Materiale auxiliare: .......................................................................................................................................... 73
Materiale ceramice: ......................................................................................................................................... 73
Executia ........................................................................................................................................................... 73
Hidroizolatii contra apelor fara presiune ..................................................................................................... 73
Verificarea calitatii lucrarilor de hidroizolatii ............................................................................................. 73
Hidroizolatii, invelitori ................................................................................................................................ 73
Generaliti .................................................................................................................................................. 73
Standarde de referin.................................................................................................................................. 73
Produse i materiale .................................................................................................................................... 74
Livrare, depozitare, manipulare ................................................................................................................... 74
Execuia lucrrilor ....................................................................................................................................... 74
Lucrri pregtitoare ..................................................................................................................................... 74
Execuia lucrrilor ....................................................................................................................................... 74
Protejarea lucrrilor ..................................................................................................................................... 75
Recepionarea lucrrilor .............................................................................................................................. 75
Protectii anticorozive ............................................................................................................76
2.8.1
2.8.2
2.8.3
2.8.4
2.8.5
2.8.6
2.8.7
2.8.8
2.8.9
2.8.10
2.8.11
2.8.12
2.9
pag.: 6
Borduri............................................................................................................................................................. 70
Tolerante .......................................................................................................................................................... 71
2.7.1
2.7.2
2.7.3
2.7.4
2.7.5
2.7.6
2.7.7
2.7.8
2.7.9
2.7.10
2.7.11
2.7.12
2.7.13
2.7.14
2.7.15
2.7.16
2.7.17
2.7.18
2.7.19
2.7.20
2.7.21
2.8

Generalitati ...................................................................................................................................................... 76
Standarde de referinta ...................................................................................................................................... 76
Produse ............................................................................................................................................................ 77
Materiale .......................................................................................................................................................... 77
Livrare, depozitare, manipulare ....................................................................................................................... 77
Executia lucrarilor ........................................................................................................................................... 78
Lucrari pregatitoare ......................................................................................................................................... 78
Executia izolatiei ............................................................................................................................................. 78
Protejarea lucrarilor ......................................................................................................................................... 79
Terminarea lucrarilor................................................................................................................................... 79
Abateri admise ............................................................................................................................................ 79
Verificari, receptia lucrarilor ....................................................................................................................... 79
Staii de pompare ..................................................................................................................80
2.9.1 Siguran .......................................................................................................................................................... 80

2.9.1.1
Generaliti ............................................................................................................................................. 80
2.9.1.2
Calificarea personalului .......................................................................................................................... 80
2.9.1.3
Reglementri privind sigurana, pentru beneficiar / operator.................................................................. 80
2.9.1.4
Modificri unilaterale i producerea pieselor de schimb ........................................................................ 80
2.9.2 Descrierea staiei de pompare .......................................................................................................................... 80
2.9.2.1
Introducere .............................................................................................................................................. 80
2.9.2.2
Aplicaie .................................................................................................................................................. 80
2.9.2.3
Materiale ................................................................................................................................................. 81
2.9.3 Transport i depozitare .................................................................................................................................... 81
2.9.4 Instalarea ......................................................................................................................................................... 81
Precauii de siguran ............................................................................................................................................... 81
2.9.4.1
Generaliti ............................................................................................................................................. 82
2.9.4.2
Procedura de instalare ............................................................................................................................. 83
2.9.4.3
Excavarea ................................................................................................................................................ 84
2.9.4.4
Prepararea plcii rezervorului ................................................................................................................ 84
2.9.4.5
Ancorarea ................................................................................................................................................ 84
2.9.4.6
Conexiunile conductelor ......................................................................................................................... 85
2.9.4.7
Conexiunile electrice .............................................................................................................................. 85
2.9.4.8
Legtur de echilibrare ........................................................................................................................... 85

pag.: 7
naintea umplerii gropii ............................................................................................................................................ 85

2.9.4.9
Umplerea................................................................................................................................................. 86
2.9.5 Punerea n funciune i modul de funcionare ................................................................................................. 87
2.9.5.1
nainte de instalare .................................................................................................................................. 87
2.9.5.2
Instalarea pompei .................................................................................................................................... 88
2.9.5.3
Instalarea regulatorilor de nivel .............................................................................................................. 88
2.9.5.4
Exploatare i ntreinere .......................................................................................................................... 88
2.10 Montaj conducte i echipamente n staii de epurare ........................................................90

2.10.1
Echipamente ................................................................................................................................................ 90
2.10.1.1 Scopul lucrrilor ..................................................................................................................................... 90
2.10.1.2 Lucrari executate de furnizor .................................................................................................................. 90
2.10.1.3 Lucrari executate de beneficiar ............................................................................................................... 90
2.10.1.4 Materiale ................................................................................................................................................. 90
2.10.1.5 Descrierea lucrrilor ............................................................................................................................... 91
2.10.1.6 Verificarea prii de construcie la montaj .............................................................................................. 91
2.10.1.7 Montajul echipamentelor ........................................................................................................................ 91
2.10.1.8 Montajul electropompelor ....................................................................................................................... 91
2.10.1.9 Montajul mixerelor ................................................................................................................................. 92
2.10.1.10
Montajul containerelor aferente Unitatilor de epurare si anexelor acesteia ........................................ 92
2.10.1.11
Montajului instalaiei de conducte ...................................................................................................... 93
2.10.1.12
Efectuarea lucrrilor de verificri i probe ......................................................................................... 94
2.10.1.13
Darea n exploatare a instalaiilor ....................................................................................................... 94
2.10.1.14
Condiii de execuie a lucrrilor ......................................................................................................... 94
2.10.1.15
Verificri i lucrri de probe............................................................................................................... 95
2.10.1.15.1.1 Verificri ................................................................................................................................ 95
2.10.1.15.1.2 Proba de presiune hidraulic .................................................................................................. 95
2.10.1.15.1.3 Condiii de recepie i probe tehnologice la terminarea montajului ....................................... 96
2.10.1.16
Urmrirea comportrii construciilor .................................................................................................. 97
2.10.1.17
Documentaie de referin .................................................................................................................. 97
2.10.1.17.1.1 Normative ............................................................................................................................... 97
2.10.1.17.1.2 Standarde ................................................................................................................................ 97
2.10.1.17.1.3 Cataloage de produse.............................................................................................................. 97
2.10.1.18
Msuri de protecia muncii i PSI....................................................................................................... 97
2.10.2
Reele n incint ........................................................................................................................................... 98
2.10.2.1 Scopul lucrrii ......................................................................................................................................... 98
2.10.2.2 Descrierea lucrrilor ............................................................................................................................... 98
2.10.2.3 Caracteristicile materialelor ce intr n oper ......................................................................................... 98
2.10.2.4 Etape de execuie a lucrrilor .................................................................................................................. 98
2.10.3
Faza premergtoare ..................................................................................................................................... 98
2.10.4
Faza de execuie .......................................................................................................................................... 99
2.10.5
Faza de probe i punere n funciune ........................................................................................................... 99
2.10.5.1 Trasarea i nivelmentul ........................................................................................................................... 99
2.10.5.2 Lansarea conductelor PEHD ................................................................................................................... 99
2.10.5.3 Asamblarea conductelor PVC pentru canalizare ................................................................................... 100
2.10.5.4 Asamblarea conductelor PEHD sub presiune ....................................................................................... 100
2.10.5.5 Execuia cminelor de vizitare .............................................................................................................. 101
2.10.5.6 Verificri i probe ................................................................................................................................. 101
2.10.5.6.1.1 Pentru conductele de canalizare ............................................................................................. 101
2.10.5.6.1.2 Pentru conductele de canalizare ............................................................................................. 102
2.10.5.7 Umplerea traneei cu pmnt ................................................................................................................ 102
2.10.5.8 Recepia i punerea n funciune ........................................................................................................... 102
2.10.5.9 Masuri de securitate la incendiu ........................................................................................................... 103
2.10.5.10
Msuri de protecia muncii ............................................................................................................... 103
2.10.5.11
Standarde, instruciuni i normative ................................................................................................. 104
2.10.5.11.1.1 Standarde .............................................................................................................................. 104
2.10.5.11.1.2 Instruciuni i normative ....................................................................................................... 105
CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE SPAU .................................................106

pag.: 8
3.1
Date generale .......................................................................................................................106
3.2
Amplasarea echipamentelor ...............................................................................................106
3.3
Componenta instalaiilor electrice .....................................................................................106
3.4
Standarde i normative de referin ..................................................................................106
3.5
Mostre i testri ...................................................................................................................106
3.6
Materiale i produse ............................................................................................................107
3.6.1
3.6.2
3.6.3
3.6.4
3.6.5
3.6.6
3.6.7
Execuia lucrrilor ..............................................................................................................109
3.7
3.7.1
3.7.2
3.7.3
3.7.4
Materiale ........................................................................................................................................................ 107

Conductori electrici ....................................................................................................................................... 107
Cabluri electrice ............................................................................................................................................. 107
Tuburi de protecie ........................................................................................................................................ 107
Materiale mrunte .......................................................................................................................................... 108
Produse .......................................................................................................................................................... 108
Livrare, depozitare, manipulare ..................................................................................................................... 108
Operaiuni pregtitoare .................................................................................................................................. 109

Tipuri de lucrri ............................................................................................................................................. 109
Execuia ......................................................................................................................................................... 109
Probe i verificri .......................................................................................................................................... 110
CAIET DE SARCINI TABLOU ELECTRIC DE JOASA TENSIUNE SPAU ...............113
4.1
Documente tehnice normative ............................................................................................113
4.2
Parametri electrici ...............................................................................................................113
4.3
Execuia tablourilor electrice de JT ..................................................................................113
4.4
Condiii de ncercare a tablourilor electrice .....................................................................114
CAIET DE SARCINI INSTALATII DE AUTOMATIZARE SPAU ................................115
5.1
Generaliti ..........................................................................................................................115
5.2
Condiii tehnice generale pentru execuie .........................................................................115
5.3
Condiii pentru mbuntirea calitii lucrrilor de montaj .........................................115
5.4
Condiii particulare pentru execuie .................................................................................115
5.5
Protecia muncii...................................................................................................................115
5.6
Punerea n funciune i asisten tehnic de specialitate .................................................116
5.7
Prefabricate electrice de joas tensiune ............................................................................116

Incercari individuale .......................................................................................................................................... 119
Metode de incercare ........................................................................................................................................... 119
Marcarea ............................................................................................................................................................ 120
Ambalarea .......................................................................................................................................................... 120
Transport ............................................................................................................................................................ 120
Depozitare .......................................................................................................................................................... 120

pag.: 9
CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE STATIE DE EPURARE ..................121
6.1
Date generale .......................................................................................................................121
6.2
Amplasarea echipamentelor ...............................................................................................121
6.3
Componenta instalaiilor electrice .....................................................................................121
6.4
Standarde i normative de referin ..................................................................................121
6.5
Mostre i testri ...................................................................................................................121
6.6
Materiale i produse ............................................................................................................122
6.6.1 Materiale ........................................................................................................................................................ 122

6.6.1.1
Generaliti ........................................................................................................................................... 122
6.6.1.2
Cabluri electrice .................................................................................................................................... 122
Tuburi de protectie ............................................................................................................................................. 122
Materiale marunte .............................................................................................................................................. 123
6.6.2 Conductori electrici ....................................................................................................................................... 123
6.6.3 Cabluri electrice ............................................................................................................................................. 123
6.6.4 Tuburi de protecie ........................................................................................................................................ 123
6.6.5 Materiale mrunte .......................................................................................................................................... 124
6.6.6 Produse .......................................................................................................................................................... 124
Aparate ............................................................................................................................................................... 124
Prefabricate-tabloul electric TG ........................................................................................................................ 124
6.6.7 Aparate .......................................................................................................................................................... 124
6.6.8 Livrare, depozitare, manipulare ..................................................................................................................... 125
Execuia lucrrilor ..............................................................................................................125
6.7
6.7.1
6.7.2
6.7.3
6.7.4
Operaiuni pregtitoare .................................................................................................................................. 125

Tipuri de lucrri ............................................................................................................................................. 125
Execuia ......................................................................................................................................................... 126
Probe i verificri .......................................................................................................................................... 127
7 CAIET DE SARCINI TABLOU ELECTRIC DE JOASA TENSIUNE STATIE DE

EPURARE.......................................................................................................................................129
7.1
Documente tehnice normative ............................................................................................129
7.2
Parametri electrici ...............................................................................................................129
7.3
Execuia tablourilor electrice de JT ..................................................................................129
7.4
Condiii de ncercare a tablourilor electrice .....................................................................130
CAIET DE SARCINI INSTALATII DE AUTOMATIZARE STATIE DE EPURARE .131
8.1
Generaliti ..........................................................................................................................131
8.2
Condiii tehnice generale pentru execuie .........................................................................131
8.3
Condiii pentru mbuntirea calitii lucrrilor de montaj .........................................131
8.4
Condiii particulare pentru execuie .................................................................................131
8.5
Protecia muncii...................................................................................................................131

pag.: 10
8.6
Punerea n funciune i asisten tehnic de specialitate .................................................132
8.7
Prefabricate electrice de joas tensiune ............................................................................132
8.7.1
8.7.2
8.7.3
8.7.4
8.7.5
8.7.6
8.7.7
8.7.8
Generalitati .................................................................................................................................................... 132

Parametri electrici .......................................................................................................................................... 132
Grade de protectie.......................................................................................................................................... 132
Documentatii de referinta .............................................................................................................................. 133
Conditii tehnice ............................................................................................................................................. 133
Conexiuni electrice ........................................................................................................................................ 134
Etichetari si inscriptionari .............................................................................................................................. 134
Conditii de incercare ...................................................................................................................................... 135
Incercari individuale .......................................................................................................................................... 135
Metode de incercare ........................................................................................................................................... 135
8.7.9 Marcare,ambalare,transport,depozitare.......................................................................................................... 136
Marcarea ............................................................................................................................................................ 136
Ambalarea .......................................................................................................................................................... 136
Transport ............................................................................................................................................................ 136
Depozitare .......................................................................................................................................................... 136
8.7.10
Garantii...................................................................................................................................................... 136
8.7.11
Documente insotitoare la livrare ............................................................................................................... 136
BREVIARE DE CALCULE ..................................................................................................137
9.1
Breviar de calcule hidraulice ..............................................................................................137
9.1.1 Generaliti .................................................................................................................................................... 137

9.1.2 Necesarul de apa si Debite de calcul ............................................................................................................. 137
9.1.3 Necesarul i cerin de ap ............................................................................................................................ 138
9.1.3.1
Necesarul de ap pentru nevoile gospodreti ...................................................................................... 139
9.1.3.2
Necesarul de ap pentru animalele din gospodrii ................................................................................ 139
9.1.3.3
Necesarul de ap pentru unitile economice existente ......................................................................... 140
9.1.3.4
Necesarul de ap pentru unitile socialculturale ................................................................................ 140
9.1.3.5
Necesarul de ap pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare .................................................. 140
9.1.3.6
Debite de dimensionare si debite specifice ........................................................................................... 141
9.1.4 Date de baza pentru comuna Plataresti, jud. Clrasi. ................................................................................... 144
9.1.5 Sistem de alimentare cu apa Comuna Plataresti ............................................................................................ 147
9.1.6 Debite caracteristice ale apelor uzate menajere ............................................................................................. 152
9.1.7 Dimensionarea reelei de canalizare .............................................................................................................. 153
9.1.8 Schema tehnologica ....................................................................................................................................... 153
9.1.9 Reea de canalizare menajer......................................................................................................................... 153
9.1.10
Date de calcul conducte de canalizare ....................................................................................................... 153
9.1.11
Calculul conductelor de canalizare............................................................................................................ 154
9.1.12
Rezultatul dimensionarii sistemului de canalizare .................................................................................... 154
9.1.13
Statii de pompare ape uzate (SPAU), dimensionare pompe submersibile SPAU si conducte de refulare 206
9.1.14
Calculul conductei de alimentare cu apa a statiei de epurare .................................................................... 217
9.1.15
Dimensionare Staie de epurare ................................................................................................................. 218
9.1.15.1 Debite caracteristice de ape uzate ......................................................................................................... 218
9.1.15.2 Criterii de proiectare si Conceptul statiei de epurare ............................................................................ 218
9.1.15.3 Statia de epurare comuna Plataresti ...................................................................................................... 218
9.1.15.4 Debite de dimensionare......................................................................................................................... 219
9.1.15.5 Debitele de calcul i de verificare ale obiectelor tehnologice din staia de epurare .............................. 220
9.1.15.6 Calitatea apelor uzate si gradul de epurare necesar............................................................................... 220
9.1.15.7 Dimensionare obiecte tehnologice ........................................................................................................ 224
9.1.15.8 Gratar intrare ......................................................................................................................................... 224
9.1.15.9 Desnisipatorul ....................................................................................................................................... 226
9.1.15.10
Separatorul de grsimi ...................................................................................................................... 230
9.1.15.11
EGALIZAREA DEBITELOR I NCRCRILOR CU POLUANI. Bazinul de omogenizare .. 231
9.1.15.12
Masurarea debitului de apa uzat tranzitat prin staia de epurare ..................................................... 233
9.1.15.13
11.3. INSTALAII DE EPURARE BIOLOGIC CU BIOMAS N SUSPENSIE ...................... 233
9.1.15.14
Bazin colectare, decantare, tratare si pompare namol in exces ......................................................... 235
10

pag.: 11
CANTITATI DE LUCRARI ..............................................................................................243
10.1 Reteaua de canalizare .........................................................................................................243

10.2 Conducte de refulare ...........................................................................................................244
10.3 Conducta de alimentare cu apa a statiei de epurare ........................................................245
11
ANEXA - FIE TEHNICE ECHIPAMENTE ..................................................................246

pag.: 12
B. PARTEA DESENAT
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
Denumire plansa
PLANURI GENERALE
Plan amplasare sistem de canalizare comuna Plataresti.
PLANURI DE SITUAIE
RETEA CANALIZARE COMUNA PLATARESTI. ALINIAMENT DJ
301-SAT PLATARESTI. PLAN DE SITUATIE PS1.
301-SAT PLATARESTI. PLAN DE SITUATIE PS 2.
301-SAT PODU PITARULUI. PLAN DE SITUATIE PS 3.
301-SAT CUCUIETI. PLAN DE SITUATIE PS 4.
RETEA CANALIZARE COMUNA PLATARESTI. SAT
PLATARESTI.PLAN DE SITUATIE PS5.
RETEA CANALIZARE COMUNA PLATARESTI. SAT PODU
PITARULUI.PLAN DE SITUATIE PS9.
PITARULUI.PLAN DE SITUATIE PS10.
CUCUIETI.PLAN DE SITUATIE PS11.
CUCUIETI.PLAN DE SITUATIE PS12.
PLAN DE SITUATIE STATIE DE EPURARE SI GURA DE
DESCARCARE IN EMISAR.
RETEA DE CANALIZARE COMUNA PLATARESTI. PLAN DE
SITUATIE STATII DE POMPARE APE UZATE SAT PLATARESTI.
SITUATIE STATII DE POMPARE APE UZATE SAT PODU
PITARULUI.
SITUATIE STATII DE POMPARE APE UZATE SAT CUCUIETI.
PLAN DE SITUATIE COMUNA PLATARESTI. SUBTRAVERSARE
DJ 301 NR.1 - KM 17+280
DJ 301 NR.2 - KM 18+355
DJ 301 NR.3 - KM 18+452
DJ 301 NR.4 - KM 19+601
DJ 301 NR.5 - KM 20+631
DJ 301 NR.6 - KM 21+523
DJ 301 NR.7 - KM 21+880
DJ 301 NR.8 - KM 22+788
CF NR.1 - KM 35+860
Desen nr.
Plan N
PL-CA-G-001-13
G/01
PL-CA-PS-001-13
PS/01
PL-CA-PS-002-13
PS/02
PL-CA-PS-003-13
PS/03
PL-CA-PS-004-13
PS/04
PL-CA-PS-005-13
PS/05
PL-CA-PS-006-13
PS/06
PL-CA-PS-007-13
PS/07
PL-CA-PS-008-13
PS/08
PL-CA-PS-009-13
PS/09
PL-CA-PS-010-13
PS/10
PL-CA-PS-011-13
PS/11
PL-CA-PS-012-13
PS/12
PL-CA-PS-013-13
PS/13
PL-CA-PS-014-13
PS/14
PL-CA-PS-015-13
PS/15
PL-CA-PS-016-13
PS/16
PL-CA-PS-017-13
PS/17
PL-CA-PS-018-13
PS/18
PL-CA-PS-019-13
PS/19
PL-CA-PS-020-13
PS/20
PL-CA-PS-021-13
PS/21
PL-CA-PS-022-13
PS/22
PL-CA-PS-023-13
PS/23
PL-CA-PS-024-13
PS/24
PL-CA-PS-025-13
PS/25
26
27
28
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Denumire plansa
CF NR.2 - KM 36+191
CF NR.3 - KM 36+573
CF NR.4 - KM 39+605
PROFILE LONGITUDINALE
301-SAT PLATARESTI. PROFILE LONGITUDINALE PL1.
301-SAT PLATARESTI. PROFILE LONGITUDINALE PL2.
301-SAT PODU PITARULUI. PROFILE LONGITUDINALE PL3.
301-SAT CUCUIETI. PROFILE LONGITUDINALE PL4.
LATARESTI. PROFILE LONGITUDINALE PL5.
PLATARESTI. PROFILE LONGITUDINALE PL6.
PITARULUI. PROFILE LONGITUDINALE PL7.
RETEA CANALIZARE COMUNA PLATARESTI. SAT CUCUIETI.
PROFILE LONGITUDINALE PL8.
PROFILE LONGITUDINALE PL9.
PLATARESTI. PROFILE LONGITUDINALE REFULARI SPAU-ri
PL10.
PITARULUI. PROFILE LONGITUDINALE REFULARI SPAU-ri
PL11.
PROFILE LONGITUDINALE REFULARI SPAU-ri PL12.
RETEA DE CANALIZARE COMUNA PLATARESTI. PROFIL
LONGITUDINAL CONDUCTA DE ALIMENTARE CU APA
STATIE DE EPURARE.
PROFILE TRANSVERSALE
PROFIL TRANSVERSAL COMUNA PLATARESTI.
SUBTRAVERSARE DJ 301 NR.1 - KM 17+280.
SUBTRAVERSARE CF NR.1 - KM 35+860.
pag.: 13
Desen nr.
Plan N
PL-CA-PS-026-13
PS/26
PL-CA-PS-027-13
PS/27
PL-CA-PS-028-13
PS/28
PL-CA-PL-001-13
PL/01
PL-CA-PL-002-13
PL/02
PL-CA-PL-003-13
PL/03
PL-CA-PL-004-13
PL/04
PL-CA-PL-005-13
PL/05
PL-CA-PL-006-13
PL/06
PL-CA-PL-007-13
PL/07
PL-CA-PL-008-13
PL/08
PL-CA-PL-009-13
PL/09
PL-CA-PL-010-13
PL/10
PL-CA-PL-011-13
PL/11
PL-CA-PL-012-13
PL/12
PL-CA-PL-013-13
PL/13
PL-RC-PT-001-13
PT/01
PL-RC-PT-002-13
PT/02
PL-RC-PT-003-13
PT/03
PL-RC-PT-004-13
PT/04
PL-RC-PT-005-13
PT/05
PL-RC-PT-006-13
PT/06
PL-RC-PT-007-13
PT/07
PL-RC-PT-008-13
PT/08
PL-RC-PT-009-13
PT/09
PL-RC-PT-010-13
PT/10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
1
2
3
4
5
6
7
9
10
1
2
3
4
5

Denumire plansa
PROFILE TRANSVERSALE 1. COMUNA PLATARESTI ALINIAMENT DJ 301
PROFILE TRANSVERSALE 2. COMUNA PLATARESTI ALINIAMENT DJ 301
PROFILE TRANSVERSALE 3. COMUNA PLATARESTI - SAT
PLATARESTI
PLATARESTI
PLATARESTI
PLATARESTI
PODU PITARULUI
CUCUIETI
STATII DE POMPARE APE UZATE
RETEA DE CANALIZARE COMUNA PLATARESTI. STATII
POMPARE APE UZATE. DISPOZITIE GENERALA.
RETEA DE CANALIZARE COMUNA PLATARESTI. STATIE
POMPARE SPAU SP_1P, SP_1PP SI SP_3PP. CONSTRUCTII.
POMPARE SPAU SP_1P, SP_1PP SI SP_3PP. PLAN COFRAJ SI
ARMARE PLACA.
POMPARE SPAU SP_1C, SP_2C SI SP_2P. CONSTRUCTII.
POMPARE SPAU SP_1C, SP_2C SI SP_2P. PLAN COFRAJ SI
ARMARE PLACA.
POMPARE SPAU SP_2PP SI SP_4PP. CONSTRUCTII.
POMPARE SPAU SP_2PP SI SP_4PP. PLAN COFRAJ SI ARMARE
PLACA.
POMPARE SPAU SP_1P, SP_1PP SI SP_3PP. INSTALATII
HIDRAULICE.
POMPARE SPAU SP_1C, SP_2C SI SP_2P. INSTALATII
HIDRAULICE.
POMPARE SPAU SP_2PP SI SP_4PP. INSTALATII HIDRAULICE.
STATIE DE EPURARE
STATIE DE EPURARE. PLAN DE SITUATIE OBIECTE SI RETELE
TEHNOLOGICE.
STATIE DE EPURARE. FLUX TEHNOLOGIC. LINIA APEI SI
LINIA NAMOLULUI
STATIE EPURARE. BAZIN OMOGENIZARE, CANAL GRATAR SI
DESNISIPATOR. DISPOZITIE GENERALA.
DESNISIPATOR. PLAN ARMARE.
STATIE DE EPURARE. PLAN POZITIONARE GOLURI.
CONDUCTE INGROPATE.
pag.: 14
Desen nr.
Plan N
PL-RC-PT-011-13
PT/11
PL-RC-PT-012-13
PT/12
PL-RC-PT-013-13
PT/13
PL-RC-PT-014-13
PT/14
PL-RC-PT-015-13
PT/15
PL-RC-PT-016-13
PT/16
PL-RC-PT-017-13
PT/17
PL-RC-PT-018-13
PT/18
PL-RC-PT-019-13
PT/19
PL-RC-PT-020-13
PT/20
PL-SPAU-C-001-13
C/01
PL-SPAU-C-002-13
C/02
PL-SPAU-C-003-13
C/03
PL-SPAU-C-004-13
C/04
PL-SPAU-C-005-13
C/05
PL-SPAU-C-006-13
C/06
PL-SPAU-C-007-13
C/07
PL-SPAU-IH-001-13
IH/01
PL-SPAU-IH-002-13
IH/02
PL-SPAU-IH-003-13
IH/03
PL-SE-PS-001-13
PS/01
PL-SE-ST-001-13
ST/01
PL-SE-C-001-13
C/01
PL-SE-C-002-13
C/02
PL-SE-C-003-13
C/03
6
7
8
9
10
1
2
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13

pag.: 15
Denumire plansa
Desen nr.
PL-SE-C-004-13
DESNISIPATOR. PLAN EXCAVATII.
STATIE DE EPURARE. BAZIN COLECTARE GRASIMI.
PL-SE-CG-C-001-11
DISPOZITIE GENERALA.
STATIE DE EPURARE.BAZIN COLECTARE GRASIMI. PLAN
PL-SE-CG-C-002-11
COFRAJ SI ARMARE.
STATIE DE EPURARE. BAZIN SPALARE SI SCURGERE NISIP.
PL-SE-BN-C-001-11
DISPOZITIE GENERALA.
STATIE DE EPURARE. BAZIN SPALARE SI SCURGERE NISIP.
PL-SE-BN-C-002-11
PLAN COFRAJ SI ARMARE.
GURA DE DESCARCARE CONSTRUCTII
STATIE DE EPURARE PLATARESTI. GURA DE DESCARCARE.
PL-GD-C-001-13
DISPOZITIE GENERALA
STATIE DE EPURARE PLATARESTI. GURA DE DESCARCARE.
PL-GD-C-002-13
PLAN COFRAJ SI ARMARE
DETALII TIP
Detaliu transee tip.
Camine de vizitare din beton. Dispozitie generala.
Camine de vizitare si racord din beton.
Placa prefabricata camine de vizitare. Plan cofraj/armare.
Detaliu camine din PE pe reteaua de canalizare. Solutii constructive.
Detaliu camin racord din PVC. Dispozitie generala.
Camine de refulare. Dispozitie generala.
Camin de spalare. Dispozitie generala.
Detaliu tip. Subtraversare cursuri de ap.
Detaliu tip imprejmuiri, drumuri si rigole.
Detalii intersectii cu retele edilitare existente
Camin din beton, vizitare si curatire.Comuna Plataresti.
Instalatii hidraulice.
Camin PE de golire CG. Instalatii hidraulice.
Camin PE de aerisire - CA. instalatii hidraulice.
Plan N
C/04
C/01
C/02
C/01
C/02
C/01
C/02
DTC-001-13
DTC-002-13
DTC/01
DTC/02
DTC-003-13
DTC/03
DTC-004-13
DTC-005-13
DTC-006-13
DTC-007-13
DTC-008-13
DTC-009-13
DTC-010-13
DTC/04
DTC/05
DTC/06
DTC/07
DTC/08
DTC/09
DTC/10
DTC-011-13
DTC/11
DTC-012-13
DTC-013-13
DTC/12
DTC/13
1
1.1

pag.: 16
CONDIII TEHNICE
Condiii generale
1) Executarea lucrarilor se va face cu respectarea prevederilor legale in vigoare privind
protectia mediului si a conditiilor impuse de toate avizele prealabile emise pentru
aprobarea investitiei.
2) Se va executa decaparea stratului de sol vegetal nainte de inceperea lucrarilor si se va
executa depozitarea acestuia in scopul reutilizarii.
3) Depozitarea materialelor necesare executarii lucrarilor, al solului fertil decapat,
precum si a materialelor rezultate in timpul executiei lucrarilor se va face fara
afectarea altor suprafete de teren, a circulatiei pietonale sau rutiere.
4) Colectarea selectiva a materialelor ramase in urma executiei lucrarilor si evacuarea in
functie de natura lor pentru depozitarea sau valorificarea conform O.U. nr. 195 din
22.12.2005 privind regimul deseurilor.
5) Se vor realiza lucrri de refacere ecologica a zonelor afectate prin executarea
lucrarilor.
1.2
Specificaii tehnice pentru execuia lucrrilor
1.2.1 Generaliti
Prin instruciunile tehnice cuprinse n Caietul de Sarcini se stabilesc condiiile tehnice minime ce
trebuiesc ndeplinite pentru realizarea n condiii de calitate corespunztoare a lucrrilor de
construcii din cadrul obiectului de investiii.
Prezentele instruciuni tehnice sunt specifice lucrrilor necesare pentru realizarea sistemului de
canalizare in comuna Plataresti, jud. Calarasi.
1.2.2 Msuri premergtoare execuiei lucrrilor
Beneficiarul, Proiectantul si Contractorul vor respecta prevederile legii 50/91, cu toate completrile
i modificrile ulterioare, privitoare la calitatea lucrarilor de constructii, precum si normele
metodologice n vigoare la ora actual pentru aplicarea legii 50/91.
Contractorul lucrrii numeste responsabilul tehnic, atestat conform legii, ce va rspunde de
realizarea nivelului de calitate corespunztor exigenei de performan a lucrrii.
Beneficiarul va asigura controlul calitatii lucrarilor prin dirigini de santier atesta pentru aceste
categorii de lucrari, conform legii.
Dup nsuirea documentaiei tehnice de execuie, Contractorul va asigura transmiterea tuturor
informaiilor ctre toi factorii participani la realizarea lucrrii.
n programul de stabilire a fazelor determinante, se vor considera obligatoriu cel puin urmtoarele
faze determinante:
a. verificare cote fundaii;
b. verificare teren de fundare;
c. prob de presiune
Contractorul va convoca n scris Proiectantul i Beneficiarul si reprezentantul ISC, pentru
verificarea i recepionarea fazelor determinante cu minim cinci zile nainte de termenul fazei
determinante respective.
Pe tot parcursul derulrii lucrrilor, Beneficiarul va asigura prin diriginii de specialitate, atestai,
verificarea executrii corecte a lucrrilor.

pag.: 17
Pentru fazele de lucrri ce devin ascunse, Beneficiarul i Contractorul vor lua msuri de ntocmire a
Registrului de procese-verbale pentru verificarea calitii lucrrilor ce devin ascunse, ntocmind
n acest sens procese-verbale pe fazele analizate.
Coninutul verificrii calitii lucrrilor de construcii ce devin ascunse, consemnate n proceseverbale, ct i fazele obligatorii la care acestea se ntocmesc, sunt prevzute n normativele C056/85
i C056/02..
eful punctului de lucru va deine obligatoriu urmtoarele acte:
1. registrul de procese-verbale cu lucrri ascunse;
2. registrul cu dispoziii de antier;
3. principalele norme ce reglementeaz tehnologia de execuie;
4. documentaia complet de execuie.
1.2.3 Activitatea de control i verificri
Procesele verbale pentru verificarea lucrrilor ce devin ascunse se ncheie ntre beneficiar i
antreprenor. Nu se admite trecerea la noua faz de execuie nainte de nchiderea procesului verbal
referitor la faza anterioar.
Verificarea calitii lucrrilor se va face pe parcursul urmtoarelor operaii:
executarea cofrajelor;
calitatea i montarea armturilor;
calitatea betonului livrat de staia de betoane;
condiiile de turnare i compactare a betonului;
decofrarea elementelor.
Eventualele remedieri ale elementelor se vor executa conform normativului C149/87 Instruciuni
tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton i beton armat.
Se vor urmri:
Abaterile de la geometrie s fie n limitele admise de normativele NE 012/99, NE 012/2007 i
C056/85.
Betonul la decofrare s nu prezinte segregri sau alte vicii de turnare.
Respectarea pe parcursul execuiei, a programului de control.
Executarea lucrrilor trebuie supus ateniei continuu a doi factori:
reprezentantul beneficiarului;
reprezentantul compartimentului de calitate al executantului.
Lucrrile se execut pe baza fielor tehnologice de execuie, corespunznd cerinelor din
normativele de execuie, NTSM, PSI, a instruciunilor tehnice ale proiectului i a furnizorilor de
materiale, fiind obligatoriu respectarea acestora de ctre executant i beneficiar.
La controale se vor verifica:
concordana dintre dimensiunile interioare ale cofrajelor cu dimensiunile elementelor din
proiect;
folosirea clasei de beton conform proiect;
poziionarea corect a armturilor i a pieselor ce urmeaz a fi nglobate n beton;
tratarea corespunztoare a rosturilor de turnare a betonului;
realizarea acoperirii cu beton a armturilor conform proiect;
poziionarea corect a mustilor de armtur pentru elementele ce se vor turna ulterior;

pag.: 18
tratarea corespunztoare a betonului dup turnare (compactare, meninerea n stare umed pe

perioada de ntrire);
aderena tencuielii hidrofuge pe suprafaa de beton;
calitatea lucrrilor de hidroizolare.
Activitatea de verificare i control se va face cu respectarea urmtoarelor principale normative:
NE 012/1-2007, NE 012-1/2007 Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton,
beton armat i beton precomprimat;
C169/88 Normativ privind executarea i recepionarea lucrrilor de terasamente pentru
fundarea construciilor;
C56/2003 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i
instalaii aferente;
C112/86 Normativ pentru proiectarea i executarea hidroizolaiilor din materiale
bituminoase la lucrrile de construcii;
1.2.4 Recepia lucrrilor
Recepia lucrrilor se va face conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea n construcii,
Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcie i instalaii aferente acestora (HGR nr.
273/94), Normativului pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii
aferente C56-2003 i prevederilor Normativului NE 012/1-2007.
Etapele de realizare a recepiei sunt:
recepia la terminarea lucrrilor prevzute n contract.
recepia final dup expirarea perioadei de garanie prevzute.
1.2.5 Instruciuni de exploatare
1.2.5.1 Generaliti
Prezentul manual cuprinde instruciunile de intretinere si exploatare pentru sistemul de canalizare
din zon.
Pentru lucrrile de exploatare este necesar ca:
a) s se lucreze numai cu personal calificat;
b) personalul s aib echipament de protecie i de munc adecvat;
c) s fie asigurate condiiile necesare de prevenire a accidentelor de munc;
d) n cazul interveniei la colectoare n funciune, durata de intervenie s fie ct mai mic,
utilizndu-se schimburi succesive pe perioade scurte de timp.
Personalul de interventie are obligatia de a purta in tot acest timp echipamentul de protectie
prevazut in normele de protectie a muncii, masca de gaze, cizme, manusi, centura de siguranta,
franghie.
Pe planseul construciilor aferente sistemului de canalizare se vor monta placute de avertizare
pentru prevenirea accidentelor prin intoxicarea cu gaze, pe care sa scrie:
Atentie, pericol de moarte prin asfixiere! Accesul in interior se va face numai dupa 30 minute
de la pornirea instalatiei de ventilatie mobile!
Se va folosi obligatoriu masca de gaze!
In exploatare, instalatiile de ventilatie mobile se vor mentine permanent in stare de functionare.
Prezentele instructiuni nu sunt limitative, ele trebuind completate de beneficiar, in functie de
condiiile existente si de modul de organizare al societatii.
n cursul exploatrii tehnice a obiectivului se pot distinge urmtoarele perioade care difer ntre
ele:
1.
2.
3.

pag.: 19
Recepia i darea n exploatare

Primii ani de funcionare
Exploatarea tehnic normal
1.2.5.2 Recepia lucrrilor

Recepia lucrrilor pentru reeaua de canalizare se va face n conformitate cu prevederile caietelor
de sarcini, precum i cu cele nscrise n Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii i
instalaii aprobat prin H.G. nr. 273/14.06.1994 i publicat n Monitorul Oficial nr. 193 partea
I/28.07.1994.
1.2.5.3 Probe tehnologice
Verificrile, ncercrile i probele se execut respectand cerintele de calitate cuprinse in legea
10/1995, privind calitatea construciilor, Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii i
instalaii aferente acestora (HG nr. 273/94), precum i cu prevederile normativului C56/85
Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente i SR
6819/97;
Proba de etanseitate pentru canale se va efectua ntre camine consecutive, nainte de efectuarea
umpluturilor, dupa ce imbinarea a ajuns la rezistenta proiectata.
Se va executa inchiderea etansa a tuturor orificiilor, blocarea capetelor canalelor si a tuturor
punctelor susceptibile de deplasare n timpul probelor.
Umplerea canalului cu apa se face din capatul aval, aerul evacuandu-se prin capatul amonte.
Probele de etanseitate nu se vor executa la temperaturi sub 0 C.
Presiunea de proba masurata n capatul aval al tronsonului se va considera 0,5 bari. Durata probei
va fi de minim 20 minute. n timpul probei se va msura apa pierdut msurndu-se cantittile
adugate.
Daca pierderile de apa depasesc limita admisibil pentru tronsonul respectiv, se va face revizia
conductei, urmata de reparatie sau inlocuire, dupa caz, si se va relua proba.
Inlaturarea pierderilor de apa punctiforme sau la punctele de mbinare se va realiza prin repararea
corespunztoare a acestor zone. In cazul unor defectiuni mai grave, se va inlocui tubul sau se va
solicita proiectantul pentru modul de remediere al defectiunii.
1.2.5.4 Exploatarea tehnic
1.2.5.5 Controlul periodic al retelelor de canalizare
Controlul periodic interior si exterior al constructiilor si instalatiilor, precum si a calitatii apelor
uzate are ca scop asigurarea functionarii normale a colectoarelor si a constructiilor aferente de pe
reeaua de canalizare.
Controlul cantitativ al apelor uzate consta in determinarea debitelor din reeaua de conducte, in
scopul verificarii capacitatii de curgere, lucru care se face prin determinarea inaltimii apei in
canalele calibrate si a vitezei apei. Debitele stabilite astfel nu trebuie sa difere cu mai mult de 15%
fata de cele stabilite in proiect.
Controlul calitativ al apelor uzate se refera in primul rand la verificarea calitatii apelor uzate care
intra in reteaua de canalizare si daca la evacuare ele corespund cu prevederile normativelor in
vigoare privind stabilirea limitelor de descarcare a apelor uzate in reteaua publica de canalizare si a
limitelor de descarcare in receptorii naturali.

pag.: 20
Apele uzate evacuate n sistemele de canalizare trebuie s respecte condiiile precizate prin avizul
de racordare la canalizare, respectiv prin contractul de prestare a serviciului, precum i pe cele
impuse prin reglementrile tehnice n vigoare, astfel nct, prin natura, cantitatea ori calitatea lor, s
nu conduc la:
sa nu fie agresive pentru materialul din care este executata reteaua;
sa nu conduc la degradarea construciilor i instalaiilor componente ale sistemelor de
canalizare
sa nu conduc la diminuarea capacitii de transport a reelelor i a canalelor colectoare
sa nu fie nocive sau sa emita gaze toxice, vatamatoare pentru personalul de exploatare;
sa nu conduc la apariia unor pericole pentru igiena i sntatea populaiei sau a
personalului de exploatare a sistemului
sa nu prezinte pericol de incendiu si de explozie;
sa nu creeze dificultati in realizarea proceselor de preepurare si de epurare si sa nu contina
substante care sa precipite in contact cu apa uzata din reteaua de canalizare;
sa nu conduc la perturbarea funcionrii normale a staiei de epurare prin depirea
debitului i a ncrcrii sau prin inhibarea proceselor de epurare
sa nu contina materii in suspensie, care sa corodeze peretii canalului sau sa se depuna si sa
provoace infundari;
sa nu contina corpuri plutitoare, sa nu contina hidrocarburi, uleiuri si grasimi care sa adere la
peretii canalului, etc.
Astfel, in scopul protejarii retelelor de canalizare si instalatiilor de epurare, se va urmrii
respectarea cu strictete a limitelor maxim admisibile prevazute de NTPA 002 "Normativ privind
conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de
epurare".
Valorile normate servesc atat pentru aprecierea calitatii apelor existente si stabilirea prioritatii
lucrarilor de protectie a constructiilor sistemului de canalizare cat si la stabilirea de conditii
limitative pentru calitatea apelor uzate evacuate de la fiecare unitate industriala sau comerciala,
conditii care se precizeaza in avizele si autorizatiile de functionare prin care organele de
gospodarirea apelor reglementeaza evacuarea apelor uzate.
Controlul exterior se face trimestrial de catre o echipa formata din minim trei persoane (1 sef si 2
muncitori), care efectueaza parcurgerea traseului canalelor aferente reelei de canalizare, desfac
capacele caminelor de vizitare si a gurilor de scurgere verificand starea lor precum si daca sunt
infundate; se verifica eventualele denivelari ale traseului sau pavajul in jurul caminului, precum si
starea capacelor, a canalelor de racord, etc.
In cazul terenurilor macroporice se verifica in mod deosebit existenta si cauza unor eventuale tasari
produse sau a unor surse de exfiltratii a apei din canale in exteriorul acestora.
In cazul controlului exterior nu se coboara in camine, evitandu-se astfel posibilitatea producerii
unor accidente, echipa nefiind dotata cu echipamentul adecvat pentru a intra in canale.
Controlul interior se efectueaza o data pana la de patru ori pe an si are ca scop verificarea modului
de functionare a canalizarii i a camerei deversoare (a modului cum se face curgerea) in vederea
stabilirii necesitatii curatirii, spalarii sau de efectuare a altor reparatii.
n cazul canalelor nevizitabile, controlul interior se poate face cu ajutorul oglinzilor observandu-se
atat eventualele defectiuni sau depuneri, precum si cu ajutorul camerelor de televiziune sau prin
fotografiere cu ajutorul unor aparate de fotografiat sau camere de luat vederi amenajate special si
cuplate cu o sursa de lumina.
In cadrul controlului, la toate categoriile de canale, se urmareste influenta retelei de canalizare
asupra nivelului apelor freatice atat in ceea ce priveste drenarea, cat si eventualele exfiltratii
datorate unor neetanseitati.
La canalele situate in terenuri macroporice sensibile la inmuiere acestei operatii trebuie sa i se
acorde o atentie deosebita.

pag.: 21
In general operatiile de intretinere se realizeaza cu mentinerea in functiune a retelei de canalizare.

1.2.5.6 Controlul periodic
Controlul interior al construciilor se efectueaza o data pana la de patru ori pe an si are ca scop :
verificarea modului de functionare a construciilor (a modului cum se face curgerea) in
vederea stabilirii necesitatii curatirii, spalarii sau de efectuare a altor reparatii;
Verificarea depunerilor n canalele amonte i aval de constructie, precum i n interiorul
construciilor, n vederea stabilirii msurilor necesare pentru asigurarea funcionrii hidraulice n
condiii normale;
Verificarea strii pragurilor deversoare la camerele deversoare
Verificarea strii pereilor interiori i ai tencuielilor
Verificarea strii acceselor (capac, trepte, galerie, etc) ;
Verificarea funcionrii sistemului de ventilaie
1.2.5.7 Spalarea si curatirea canalelor
Spalarea si curatirea canalelor i a construciilor se efectueaza ori de cate ori rezulta ca necesar,
aceasta stabilindu-se in urma controlului. In general, o retea de canalizare, in special in procedeul
unitar, nu ar necesita spalare. Deoarece insa debitele sunt variabile, iar forma sectiunii si panta
canalului nu asigura intotdeauna realizarea vitezei de autocuratire, este necesar a se stabili
tronsoanele, necesitatea si frecventa de curatire si spalare, operatie care se face de obicei in primul
an de functionare. Spalarea se aplica in general la canalele nevizitabile si se poate face cu apa din
reteaua de alimentare cu apa potabila, industriala sau chiar cu apa uzata. Sistemul cel mai simplu
este de a inchide cu ajutorul unor clapete orificiile de intrare si de iesire din caminul de vizitare
amplasat in amontele tronsonului care trebuie spalat. In caminul astfel izolat se introduce apa cu
ajutorul unui furtun pe o inaltime cat mai mare (in general de cca 2,0 m) si dupa umplere, se
deschide brusc clapeta aval creandu-se o "fuga de apa" cu viteze mari care asigura o buna spalare.
Dupa spalare, furtunul trebuie retras din camin pentru a nu exista o legatura permanenta intre
reteaua de canalizare si reteaua de alimentare cu apa potabila.
Aceeasi operatiune se poate face prin acumularea de apa uzata la inchiderea clapetei aval, insa
dureaza un timp mai indelungat si se poate ca remuul provocat in amonte sa duca la inundarea unor
racorduri si subsoluri.
Un sistem eficient de spalare se realizeaza prin folosirea unor masini speciale cu autojet, care
realizeaza punerea sub presiune a apei dintr-o cisterna si evacuarea acesteia prin intermediul unui
furtun in tronsonul de canalizare care necesita spalare.
Curatirea canalelor este necesar a se face atunci cand prin spalare nu se pot indeparta depunerile
intarite, eventualele deseuri etc., sau radacinile patrunse prin fisurile sau imbinarile retelei de
canalizare.
Curatirea canalelor nevizitabile, se efectueaza manual din amonte spre aval, cu ajutorul unor piese
si unelte de curatit de diferite forme pentru a realiza desprinderea, taierea si transportul materialului
depus pana la caminul din aval. Introducerea si actionarea pieselor de curatire se face cu ajutorul
unor trolii fixate pe macaralele amplasate la cele doua camine de la extremitatea tronsonului ce se
curata.
Tot ca mijloace de curatire se foloseste bila de gheata care se introduce in canal si este impinsa de
apa. In cazul ca se blocheaza si nu poate disloca depunerile, se topeste; in mod asemanator se
foloseste un balon de cauciuc care, de asemenea, se poate dezumfla prin intepare, daca se
blocheaza.

pag.: 22
1.2.5.8 Desfundarea canalelor.

Cand se produce o infundare, aceasta actioneaza ca un dop care poate impiedica partial sau total
curgerea provocand ridicarea nivelului apei din canal in amonte, uneori chiar pana la nivelul
terenului, fapt ce poate produce inundarea racordurilor si instalatiilor de canalizare situate la cote
mai joase. Din cauza acestor inconveniente este necesar ca desfundarea canalelor sa se faca cat mai
operativ. O metoda mult utilizata consta din introducerea unei sarme groase sau a unor tuburi
flexibile sau prajini ori bastoane articulate, la capatul carora se fixeaza diferite piese metalice de tip
sfredel, lance etc., care, prin invartire patrund si disloca depozitul format. Operatia se incearca a se
efectua atat din amonte cat si din aval.
Tot ca metoda de desfundare se pot folosi dispozitive hidraulice de mare presiune care sunt
prevazute cu un furtun cu cap autopropulsat care asigura inaintarea lui si spalarea depozitului.
In cazul extrem in care nici una dintre aceste metode nu da rezultate, se determina, cu ajutorul
bastoanelor articulate, cat mai exact pozitia portiunii infundate si se executa o sapatura deschisa,
pentru desfundare fiind necesara deci spargerea si inlocuirea tuburilor respective.
Curatirea lucrarilor anexe este necesar a se efectua periodic pentru a se asigura buna lor functionare.
Astfel, gurile de scurgere (cu depozit) se curata in mod obisnuit de doua ori pe luna cu
autovidanjoarele. De asemenea, caminele de vizitare cu depozit este necesar a fi curatite cand se
constata umplerea lor, cu ocazia controlului.
1.2.6 Intretinerea reelei de canalizare
Lucrrile principale de ntreinere sunt reprezentate de lucrrile de ntreinere la construciile i
instalaiile aferente reelei de canalizare, cnd este necesar.
Intretinerea retelei de canalizare se realizeaza prin urmatoarele operatii principale:
1) Inspectii preventive, efectuate trimestrial, prin parcurgerea a 4-6 km/zi de catre o echipa
compusa de obicei din 3 oameni, verificandu-se toate partile componente de constructii si
instalatii vizibile ale retelelor de pe traseu. Se efectueaza parcurgerea traseelor canalelor
aferente nodului hidrotehnic, se desfac capacele caminelor de vizitare i de acces si a gurilor
de scurgere verificand starea lor precum si daca sunt infundate; se verifica eventualele
denivelari ale traseului sau pavajul in jurul construciilor, precum si starea capacelor, a
canalelor de racord, etc.
2) Revizii preventive efectuate de 2 ori pe an la constructiile si instalatiile retelei, verificanduse pe langa starea acestora si modul de functionare.
3) Reparatii curente planificate la intervale la 4-5 ani. In cazul reparatiilor curente, daca dupa
efectuarea curatirii conductelor de canalizare se constata o marire a rugozitatii datorita
depunerilor care nu au putut fi ndeprtate complet, sau este necesara consolidarea
conductei, se recurge la captusirea ei interioara.
4) Reparatii curente pentru inlaturarea unor defectiuni constante. Aceste reparatii trebuie
efectuate imediat ce au fost semnalate. Deplasarea echipei de interventii se va face in cel
mai scurt timp cu o autoutilitara dotata cu toate aparatele, utilaje si materiale necesare
efectuarii reparatiei.
5) Masuri speciale pentru pregatirea exploatarii pe timpul iernii.
1.2.7 Principalele defecte care pot apare n funcionarea reelei de canalizare
n primii ani de funcionare a reelei se consatat adeseori numeroase defeciuni. n funcie
de modul n care se intervine pentru repararea lor, perioada se poate limita la 1-2 ani, sau, n cazul
unei exploatri defectuaoase ea se extinde pe o durat mult mai mare.

pag.: 23
Principalele defecte care pot aparea in aceasta perioada depinde de materialele folosite la
execuia reelei de canalizare, de calitatea executiei, de modul de exploatare si se pot grupa astfel:
La conductele de PVC poate fi azvrlit din muf garnitura de etanare, din cauz c
montarea tuburilor nu au fost bine executat, din cauza diferenei de compactae a umpluturii
i fundaiilor, etc;
unele tuburi se pot rupe din cauza unor sprijiniri defectuoase pe fundaie sau din lipsa unor
ancoraje
circulaia apei se face defecuos din cauza unor corpuri strine (buci de lemn, pmnt su
agregate rmase pe conduct)
defeciuni provocate din lipsa sau greita amplasare sau calitatea necorespunztoare a unor
lucrri accesorii.
umplutura prea afnat sau compactarea insuficient ce provoac spargerea tuburilor prin
aciunea sarcinilor mobile
de asemenea pot apare defectiuni la partea carosabil sau trotuare a caror reparatie revine
beneficarului retelei
In aceasta perioada, sarcina care revine intreprinderii de exploatare este de a urmari prin controale
intense depistarea defectiunilor care duc la functionarea defectuas a reelei de canalizare si
repararea lor in timpul cel mai scurt posibil si in bune conditii.
Exploatarea tehnica normala trebuie sa corespunda organizatoric si tehnic modului de alcatuire si
functionarea retelei; sa asigure intretinerea si repararea preventiva a construciilor i a
colectoarelor, depistarea defectelor si repararea lor in cel mai scurt timp, in conditii tehnice, sanitare
si economice avantajoase.
1.2.8 Mijloace pentru exploatarea si intretinerea retelei de canalizare
Mijloacele pentru exploatarea si intretinerea funcionrii colectoarelor reelei de canalizare,
trebuie sa corespunda marimii, naturii si starii retelei si trebuie sa cuprinda:
1) Cadre calificate.
2) Aparate si utilaje de reparatii.
3) Materiale corespunzatoare.
Asigurarea cadrelor de ingineri, tehnicieni si muncitori calificati constituie preocuparea principala
si o conditie pentru intretinerea retelelor si asigurarea unei distributii economice.
Actualmente, functionarea unei retele de canalizare fara utilaje si aparate de vizualizare, control i
curare nu este de conceput din punct de vedere tehnic si economic. Din punct de vedere tehnic ele
asigura functionarea retelei prin posibilitatea determinarii sectorului in care se produc colmatrile i
avariile, permitind astfel scurtarea timpului necesar depistarii lor.
Inspectarea aparatelor de control trebuie facuta cel putin odata pe luna.
Utilajele necesare reparatiilor se pot grupa in trei categorii: de transport, de constructie i de
curare. Utilajele de transport trebuie sa cuprinda unitati rapide, usoare si mobile. Utilaje de
constructie sunt de tip usor, unelte terasiere manuale, unelte pentru repararea conductelor de tip
mijlociu. Utilajele de curare constau din hidrocuritoare, de diverse capaciti.
Materialele pentru reparatii trebuie sa se gaseasca in cantitati stabilite conform normativelor ofiale
si corespunzatoare celor din care este construita reteaua de canalizare.
1.2.9 Remedierea defectiunilor si avariilor
Retelele de canalizare sunt supuse unor solicitari care variaza in limite foarte largi, insasi natura
solicitarilor la care sunt supuse conductele i construciile din care sunt alcatuite retele de canalizare
fiind de mare diversitate.

pag.: 24
Ca urmare a acestor multiple conditii in care sunt obligate sa lucreze conductele i construciile, ele
sufera numeroase defectiuni, care atunci cand se amplifica pot deveni adevarate avarii. Experienta
arata ca nu exista retea de canalizare in functiune la care sa nu se constate defectiuni.
Masurile care trebuie luate privesc intreaga perioada de existenta a retelelor de canalizare, de la o
faza de proiectare trecand prin faza de executie si apoi o deosebita atentie in timpul exploatarii
retelelor care constituie perioada lor cea mai lunga de existenta.
Clasificarea cauzelor este importanta deoarece ea trebuie sa permita justa incadrare a defectiunii si
prin aceasta adoptarea masurilor celor mai corespunzatoare de remediere, dnd totodata
posibilitatea unei analize mai complexe pentru cazururile cind defectiunea ar fi rezultatul
suprapunerii mai multor cauze.
Urmarea acestor conditii, se alege o clasificare care sa tina seama de:
1) Materialele din care sunt construite conductele i construciile.
2) Etapele de existenta ale conductelor (proiectare, constructie exploatare)
3) Fenomenele de durata indepedente de exploatare care intervin in mod deosebit la
defectarea conductelor de canalizare (depuneri, nfundri, etc).
4) Fenomene accidentale(cutremure, inundaii, etc).
Se analizeaza cauzele de care produc defectiunile si avariile din conducta sau construcie
dupa urmatoarea schema:
1) Defecte cauzate de greseli de proiectare.
2) Executia necorespunzatore, cauza celor mai numeroase defectiuni ale conductelor de
canalizare, incrcari asupra conductelor
3) Reducerea capacitatii de transport a conductelor.
4) Alte cauze de defectiuni si avarii ale canalelor
5) Depistarea pierderilor de ap sau infiltraiilor pe retelele de canalizare
6) Exploatarea tehnica defectuoasa si intretinerea insuficienta, cauza a agravarii defectelor
initiale ale conductelor de canalizare.
Cunoasterea cauzelor este hotaritoare pentru luarea masurilor de corectare a defectiunilor si
avariilor. Uneori aceste cauze sunt evidente, astfel incit masurile se pot lua imediat; aceasta situatie
este caracteristica in general defectiunilor. Astfel insa, si mai ales in cazul defectiunilor mai mari si
avarilor, cauzele care au produs nefuncionarea sau nefuncionarea corect nu pot fi depistate cu
usurinta fie din cauza complexitatii efectelor acestora, fie din lipsa de experienta a tehnicienilor
respectivi sau chiar din cauza duratei cercetarilor care trebuie intreprinse pentru stabilirea lor
corecta.
In cercetarea cauzelor defectiunilor intervine cu mare influenta:
1) Existenta unui plan de situatie corect a retelelor de canalizare si a amplasamentelor in
profilul transversal al strazilor.
2) Utilajul pentru depistarea defectelor si utilajul pentru desfacerea pavajelor si a altor
zidarii, pentru sapaturi si epuismente de tipurile cele mai corespunzatoare constructiei
retelelor de canalizare si conditiilor in care acestea trebuie sa lucreze, cu productivitate
cit mai mare, astfel cit mai scurta, in scopul reducerii timpul de remediere si a
interdictiei de circulatie cauzata de lucrarile de reparatii.
3) Personalul tehnic de exploatare(muncitori, tehnicieni, ingineri) care sa cunoasca bine
reteua de canalizare, punctele ei mai slabe, consumatorii mai importanti a caror

pag.: 25
functionare dau debite mai importante in retea, mijloacele de depistare rapida a

defectiunilor etc.
4) O buna evidenta a defectiunilor constante in demersul exploatarii tehnice retelei, cu
precizarea locurilor, a cauzelor care le-a produs si a masurilor de remediere.
Degradarea sau avarierea retelei de canalizare poate avea cauze multiple, de la o exploatare sau
intretinere defectuoasa pana la calamitati naturale cum ar fi cutremure, ploi torentiale, inundatii,
surpari de terenuri etc. Ca urmare a unei exploatari necorespunzatoare se pot mentiona degradarile
produse asupra tuburilor de canalizare de catre agresivitatea apelor evacuate de unele industrii care
nu respecta conditiile de calitate, necontrolarea la timp a etanseitatii canalelor, necuratirea
corespunzatoare etc.
Reparatiile curente constau din schimbarea gratarelor la gurile de scurgere si a capacelor defecte la
caminele de vizitare, fixarea treptelor dislocate, repararea pieselor uzate ale utilajelor, repararea
tencuielilor, zidariilor si a altor elemente de constructie.
Reparatiile capitale constau in general din lucrari de refacere sau consolidare a unor portiuni sau
tronsoane de canal care, fie ca au fost deteriorate datorita actiunii agresive a apelor uzate, a tasarilor
de teren datorita exfiltratiilor, fie este necesara consolidarea lor ca urmare a schimbarii conditiilor
de trafic, de sistematizare, etc. Uneori este necesara repararea unor tronsoane distruse sau
prezentand fisuri care pot evolua in timp si pot duce la prabusiri in caz ca nu se intervine.
Repararea avariilor trebuie facuta in cel mai scurt timp posibil (necesitand lucru continuu in trei
schimburi) deoarece prin obturarea sectiunii de curgere, ca si in cazul infundarilor, tronsoanele din
amonte intra sub presiune si pot provoca inundarea subsolurilor, a retelelor si galeriilor subterane
invecinate.
De asemenea, in cazul unor exfiltratii mari in terenul inconjurator, se poate produce infectarea
panzei freatice sau pot fi periclitate ca stabilitate, cladirile invecinate. Repararea avariilor se face de
regula, cu materiale avand aceleasi caracteristici tehnice si dimensiuni cu cele din care este
executata canalizarea. In nici un caz nu este admis a se diminua capacitatea de transport a
canalizarii pe portiunea respectiva prin montarea unor tuburi cu sectiunea mai mica.
Devierea apelor uzate pe perioada interventiilor este una din problemele cele mai dificile ce trebuie
rezolvata la executarea reparatiei retelelor de canalizare in cazul avariilor sau a unor degradari
importante, deoarece in majoritatea situatiilor intalnite in practica nu se poate opri functionarea
tronsoanelor din amonte. Uneori nu este posibil - la canalele prevazute cu deversor - sa se devieze
partial debitele ce vin din amonte. De asemenea, la retelele de canalizare in procedeu unitar este
posibil ca pe unele tronsoane sa se astupe temporar gurile de scurgere, pentru a impiedica
patrunderea apelor meteorice in canal. In orice caz se vor analiza toate posibilitatile pentru a reduce
la minim debitul de apa ce urmeaza a fi deviat. Daca portiunea pe care se face devierea cuprinde
racorduri, trebuie avuta in vedere colectarea temporara a apelor uzate respective pe perioada in care
se face interventia.
La canalele nevizitabile (circulare sau ovoidale) devierea apelor se face de obicei intre doua camine
prin izolarea totala a tronsonului unde urmeaza a se face reparatia.
Unul dintre cele mai eficiente sisteme consta in folosirea unui obturator expandabil (elastic) din
cauciuc care asigura atat etansarea sectiunii in care acesta se monteaza, cat si aspiratia printr-un
furtun legat la o pompa. Pompa asigura refularea debitului de apa uzata din tronsonul unde se va
interveni intr-o retea invecinata sau in tronsonul din aval, prin caminul respectiv.
Dupa efectuarea reparatiei, spre exemplu pentru inlocuirea unor tuburi distruse - operatie ce se
executa prin sapatura deschisa numai in portiunea aferenta - obturatorul este dezumflat si scos prin
plutire, iar apoi este ridicat prin tragere la nivelul strazii.
In cazul ca este necesar a se face reparatia prin inlocuirea sau repararea etansarii (imbinarilor) unui
numar mai mare de tuburi, se va face o sapatura deschisa de obicei intre cele doua camine iar,
devierea se va face printr-un jgheab paralel cu canalul existent care va conduce apa uzata dintr-un
camin in celalalt. In unele situatii, devierea se face pe portiuni mai scurte prin montarea in sant a

pag.: 26
unor tuburi cu ramificatie. In aceste solutii jgheabul poate fi executat din lemn captusit cu tabla sau
carton bitumat, sau din tuburi metalice ori din beton. Si la acest sistem de deviere este necesara
realizarea legaturii racordurilor de canalizare existente pe portiunea respectiva.
1.2.10 Urmrirea comportrii n timp a construciei
1.2.10.1 Instruciuni de urmrire curent.
Activitatea de urmarire curenta se va desfasura in conformitate cu prevederile Regulamentului
privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor,
cuprins in HGR 766/1997 (anexa 4) si cu Normele metodologice privind urmarirea comportarii
constructiilor, inclusiv supravegherea curenta a starii tehnice a acestora, indicativ P130-97.
Operatiunile de urmarire curenta a comportarii se realizeaza pe parcursul exploatarii constructiei
prin observarea directa si cu ajutorul unor mijloace de urmarire de uz curent in urmatoarele situatii:
Verificari periodice obligatorii care se vor efectua trimestrial in primul an de la punerea in functiune
a constructiilor;
Verificari operative care se vor efectua obligatoriu dupa producerea unor fenomene naturale sau
evenimente, care pot afecta constructia: seism, explozii, inundatii, etc.
Verificarile operative reiau verificarile periodice imediat dupa producerea unor fenomene speciale,
de tipul celor descrise mai sus.
In cazul constatarii unor defectiuni, se va anunta proiectantul, care va decide asupra masurilor de
investigare si de remediere necesare.
1.2.10.2 Acte normative
Actele normative care reglementeaza urmarirea comportarii in timp a constructiilor sunt:
STAS 2745/90 Urmarirea tasarii constructiilor prin metode topografice
STAS 10493/76 Marcarea si sistematizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si deplasarii
constructiilor si terenurilor
1.2.10.3 Scopul urmaririi in timp
Urmarirea in timp a comportarii constructiei este necesara pentru cunoasterea continua a
aptitudinilor pentru exploatare cat si pentru cunoasterea raspunsului constructiei la solicitarile din
exploatare.
Aceste date sunt folositoare si pentru perfectionarea metodelor de calcul si proiectare. De asemenea,
se pot lua masuri pentru eliminarea sau oprirea eventualelor fenomene care ar putea duce la
avarierea sau distrugerea constructiei.
1.2.10.4 Modul de urmarire a comportarii in timp
Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face periodic si obligatoriu de catre
beneficiar.
Responsabilii cu urmarirea comportarii in exploatare a constructiei pot sa aiba o pregatire tehnica
cel putin de nivel mediu. Trebuie sa cunoasca cartea tehnica a constructiei si sa tina la zi jurnalul
evenimentelor.
1.2.10.5 Organizarea activitatii de urmarire a comportarii in timp
Pe reteaua de canalizare i pe construciile din staia de epurare se vor instala 3 puncte de msur,
dotate cu reperi de tasare.

pag.: 27
n staia de epurare va fi montat un debitmetru pe fluxul tehnologic, deasemeni pentru urmrirea

comportrii n timp a debitului de ap epurat.
Pe aspiraiile i refulrile de la pompe se vor monta manometre pentru urmrirea comportrii n
timp a parametrilor de funcionare a pompelor.
Parametrii reprezentativi pentru caracterizarea starii si comportarea in timp a constructiei sunt:
cota acoperiului modulelor de epurare;
deplasarile pe orizontala sau vertical a marcilor de pe capacele construciilor;
cotele capacelor cminelor de vane i cminelor de vizitare;
Citirile marcilor enuntate mai sus se vor face in comparatie cu citirile a doi reperi amplasati in afara
zonei de influenta a lucrarii. Reperii vor fi inglobati in borne de beton conform STAS 4294/73.
Prima serie de masuratori se va executa la terminarea lucrarilor (receptie), iar urmatoarele se vor
efectua trimestrial in primul an, semestrial in al doilea an de exploatare.
La orice degradare importanta se vor face propuneri pentru controlul de detaliu de catre personalul
de specialitate.
1.2.11 Msuri pentru securitatea muncii
Msurile de protecia muncii se refer att la operaiunile de execuie a lucrrilor ct i pentru
activitatea de exploatare.
n toate operaiile de execuie se vor respecta cerinele eseniale referitoare la protecia, sigurana i
igiena muncii.
Principalele msuri i aciuni pentru asigurarea proteciei, siguranei i igienei muncii sunt:
Luarea msurilor tehnice i organizatorice pentru asigurarea condiiilor de securitate a
muncii.
Realizarea instructajelor de protecie a muncii a ntregului personal de exploatare i
ntreinere i consemnarea acestora n fiele individuale sau formulare specifice, semnate individual.
Controlul aplicrii i respectrii normelor specifice de ctre ntregul personal.
Verificarea periodic a personalului privind cunoaterea normelor i a msurilor de protecie
a muncii.
Pe toat durata execuiei, n zona lucrrilor trebuie asigurat o zon de lucru i de protecie.
Limea acestor zone se stabilete funcie de tipul lucrrilor i de condiiile locale.n
interiorul zonei de lucru i de protecie nu este permis accesul persoanelor i al utilajelor
strine de antier.
Ridic probleme de protecia muncii folosirea de substane toxice cum sunt unii acceleratori de
priz, adezivi etc.
Executarea spturilor se realizeaz cu respectarea normelor de protecie a muncii pentru lucru de
terasamente, iar incintele spate se vor mprejmui, fiind adoptate msuri de protecie difereniate n
funcie de natura i morfologia terenului.
Lucrrile, fiind n zone accesibile publicului, semnalizarea privind interdicia accesului n zon
trebuie s fie foarte vizibil att ziua ct i noaptea.
1.3
Date privind clasa de importan a construciilor proiectate
n conformitate cu HGR 766/1997 modificata si completata prin H.G. nr. 675/2002, categoria de
importan global a lucrrilor ce constituie obiectul documentaiei, stabilita conform Ordin
MLPAT nr. 31/N-1995, este ,, C (importan normal).

pag.: 28
n conformitate cu P66-2001, lucrrile de alimentare cu ap i canalizare n localiti rurale se

ncadreaz n clasa IV de importan specific.
n conformitate cu STAS 4273/1983, lucrrile de alimentare cu ap i canalizare n localiti rurale
se ncadreaz n clasa IV de importan specific (construcii definitive de importan principal).
Din punct de vedere al criteriilor:
Social economice, categoria de importan este 4 (alimentare cu ap)
Durata de exploatare, construcia este definitiv (permanent)
Rolul funcional, construcia este de importan principal
1.4
Criterii de exigen privind calitatea n construcii la proiectare
Exigenele eseniale, conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea in construcii, corespunzatoare
directivei C.E.E. nr. 89/106 privind calitatea produselor pentru construcii, ce trebuie realizate i
meninute pe intreaga durat de existen a construciilor sunt:
-
A Rezistena i stabilitatea la solicitri statice, dinamice, inclusiv cele seismice ;

B Sigurana in exploatare;
C Sigurana la foc;
D Igiena i sntatea oamenilor, refacerea i protecia mediului;
E Protecia termic, hidrofug i economia de energie;
F Protecia impotriva zgomotului.
Conform clasificarii cuprinse in Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate a

proiectelor, a executiei lucrarilor si contructiilor, aprobat cu H.G. 925/20.11.1995, constructiile i
instalaiile se incadreaza in categoria de verificare A1, B9, Is i Ie.
Verificarea se face de catre verificatori atestati MLPTL pentru domeniile:
Pentru constructii si arhitectura
A1 - Rezistenta si stabilitate pentru constructii civile, industriale, agrozootehnice; energetice;
telecomunicatii; miniere; edilitare si de gospodarie comunala cu structura din beton, beton armat,
zidarie, lemn;
B9 - Siguranta in exploatare la constructii edilitare si de gospodarie comunala;
D - Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului pentru toate domeniile;
Pentru instalatii
o
pentru specialitatile:
Is - Instalatii sanitare, care cuprind:
instalatii sanitare interioare;
instalatii exterioare de alimentare cu apa;
instalatii exterioare de canalizare;
instalatii de stingere a incendiilor;
Ie - Instalatii electrice, care cuprind:
instalatii electrice, inclusiv pentru curenti slabi;
instalatii de protectie la descarcari atmosferice;
instalatii de automatizare si semnalizare pentru instalatii sanitare, termice si
de gaze;
instalatii de avertizare si de prevenire a incendiilor;
instalatii de telecomunicatii si de transmitere a informatiilor.

pag.: 29
conform Ordinului 777/2003 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 397 din 09.06.2003 pentru
aprobarea Reglementarii tehnice " Indrumator pentru atestarea tehnico-profesionala a specialistilor
cu activitate in constructii".
1.5
Criterii de exigen privind calitatea n construcii la execuie
Calitatea lucrrilor executate va fi asigurat prin respectarea prevederilor din:

Legea 10/1995 a calitii lucrrilor cu toate reglementrile ce decurg din aceasta;
HG 925/1995 privind responsabilul tehnic cu asigurarea calitii lucrrilor;
Buletinul construciilor 4/1996-prescripii tehnice pentru verificarea calitii lucrrilor,
inclusiv controlul pe faze determinante.
Astfel, se vor satisface cerinele de rezisten i stabilitate, sigurana n exploatare i protecia
mediului.
1.6
Standarde i normative
Proiectarea s-a facut conform urmtoarelor standarde i normative:

- privind evaluarea ncrcrilor:
NP-082-04 - Cod de proiectare. Bazele proiectrii i aciuni asupra construciilor. Aciunea
vntului.
CR 0-2005 - "Cod de proiectare. Bazele proiectrii structurilor n construcii"
CR 1-1-3-2005 - "Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor",
STAS 10101/1-78. Greuti tehnice i permanente.
- privind evaluarea solicitarilor din seism:
Normativul P100-1/2006 pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social
culturale, agrozootehnice si industriale.
- privind lucrarile de fundatii si terenul de fundatie:
Normativul NP 112-04. Normativ privind proiectarea structurilor de fundatii directe;
STAS 3300/1,2-85. Terenul de fundare. Principii generale de calcul; calculul terenului in cazul
fundarii directe.
- privind dimensionarea constructiilor din beton:
STAS 10107/0-90.
Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si
beton precomprimat
STAS 4165-88. Rezervoare de beton armat si beton precomprimat
- privind legislatia in vigoare:

Legea 10/95. Legea calitatii in constructii.
HG 767/97 privind incadrarea in categorii de importanta.
HGR nr.925 / 11 - 95
Regulament de verificare i expertizare tehnic de calitate a
proiectelor, execuia lucrrilor i a construciilor
cu completrile i
modificrile ulterioare.
HGR.nr.273 / 06 - 94
Regulament de recepie a lucrrilor de construcii i
instalaii aferente acestora.
HG nr.940/19.07.2006
pentru modificarea i completarea Regulamentului de recepie a
lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora, aprobat prin
Hotrrea Guvernului nr. 273/1994
2
2.1

pag.: 30
CAIETE DE SARCINI GENERALE

Lucrari de terasamente
2.1.1 Date generale

Contractantul va raspunde de toate excavatiile si umpluturile si de imprastierea materialului excavat
dupa cum este necesar pentru construirea lucrarilor, si mentionate aici ca terasamente.
Nu vor fi incepute nici un fel de lucrari pna ce Contractantul nu a luat toate masurile de siguranta,
inclusiv prevederea de bariere si masuri de control ale traficului, unde este cazul.
Standardele romanesti care vor fi respectate:
P10-86
- proiectarea si executia lucrarilor pentru fundatiile de cladiri;
C169-88
- executarea terasamentelor pentru realizarea fundatiilor la
cladirile civile si industriale;
C16-84
- realizarea in anotimpul rece, de lucrari de constructie si instalatii.
2.1.2 Notificarea lucrrilor de terasamente
Inaintea inceperii oricaror lucrari de terasamente de pe santier, Contractantul i va trimite efului de
Proiect, cu cel putin 7 zile inainte, o notificare cu data propusa pentru inceperea lucrarilor. In
aceasta perioada, Contractantul va face o inregistrare a cotelor de teren si a topografiei trimise spre
stiinta efului de Proiect pentru masurarea Lucrarilor.
2.1.3 Cota de teren
Pentru utilizarea Specificatiilor, termenul de "cota de teren" se va folosi pentru a desemna suprafata
de teren de dinaintea inceperii lucrarilor de terasamente, si dupa orice curatire generala a
santierului.
2.1.4 Aria excavatiilor
Aria excavatiilor va fi aceea care, dupa parerea efului de Proiect, reprezinta un minim practicabil
pentru construirea Lucrarilor.
Exacavarea santurilor pentru conducte se va limita in orice moment la lungimea conductelor
aprobate anterior in scris de catre Seful de proiect. Cu exceptia acordului scris anterior al efului de
Proiect, lucrarile de conducte de orice lungime aprobata, se vor incheia cu acordul efului de
Proiect, inaintea inceperii lucrarilor la orice alta lungime de conducte.
2.1.5 Excavarea materialului de teren instabil
Daca materialul terenului intalnit de Contractant la baza oricarei sapaturi este, dupa parerea
acestuia, instabil, acesta il va informa imediat pe Seful de proiect. Seful de proiect, imediat ce este
practic posibil, va timite instructiuni scrise pentru a confirma daca materialul terenului urmeaza sa
fie considerat instabil.
Daca se confirma ca materialul terenului este instabil, atunci Contractantul, avand acordul efului
de Proiect, va indeparta materialul si va umple golurile astfel create cu material granular
corespunzator, cu acordul efului de Proiect.
Misiunea efului de Proiect de a da instructiuni nu il va scuti pe Contractant de nici o
responsabilitate privind defectele lucrarii, daca, anterior construirii, Contractantul nu va fi solicitat
in scris acordul efului de Proiect pentru efectuarea inspectiei fundatiei expuse.

pag.: 31
2.1.6 Siguranta excavatiilor si constructiilor anexe

Contractantul va asigura sprijinul necesar pentru asigurarea stabilitatii excavatiilor si drumurilor si
constructiilor anexe.
2.1.7 Alunecari, caderi si excavatii excedentare.
Contractantul va lua toate precautiunile necesare pentru prevenirea alunecarilor si caderilor de
materiale de pe pantele excavatiilor si umpluturilor.
In cazul alunecarilor sau caderilor care se produc la excavatii, si acolo unde excavatiile efectuate
depasesc dimensiunile specificate, atunci orice material necorespunzator care a intrat in excavatii va
fi indepartat din sapatura, si se va executa umplutura suplimentara care poate fi necesara folosind
materialul excavat selectat sau importat, si compactat cu acordul efului de Proiect. Aceasta
umplutura suplimentara se va executa pe cheltuiala Contractantului.
Acolo unde au loc alunecari si caderi, sau daca excavatiile sunt excedentare fata de dimensiunile
specificate, care, dupa opinia efului de Proiect pot afecta stabilitatea solului ce sustine Lucrarile, si
constructiile si anexele, Contractantul va umple golul cu beton. Aceasta lucrare auxiliara se va
efectua pe cheltuiala Contractantului.
2.1.8 Demolarea si demontarea
Contractantul va demola, demonta si/sau indeparta orice diverse constructii existente, cladiri sau
parti ale acestora care ocupa sau obstructioneaza lucrarile permanente, totul asa cum se arata in
planuri, descrise in memorii, sau la indicatia efului de Proiect. Materialele necorespunzatoare din
demolari si demontari vor fi indepartate de o maniera si intr-un amplasament aprobat de Seful de
proiect.
Acolo unde este necesara demolarea partiala a constructiilor, Contractantul va manifesta cea mai
mare atentie sa nu avarieze nici o parte a constructiei care urmeaza sa ramana pe loc. Daca se
produce o astfel de avariere, Contractantul va repara si remedia partea avariata pe cheltuiala sa.
Daca nu exista alte specificatii ale efului de Proiect, golurile sau deschizaturile vor fi umplute sau
compactate comform clauzei "Umpluturi pentru constructii".
2.1.9 Golirea
In lipsa unui acord, si acest acord se va da numai in cazuri exceptionale, Contractantul va scoate apa
din orice sapatura de constructie si conducte indiferent de sursa apei, astfel incat efectuarea
lucrarilor sa se faca in conditii uscate.
Metoda de a mentine uscate excavatiile, golirea si indepartarea apei se va efectua cu acordul efului
de Proiect. Contractorul se va asigura ca pe santier exista o statie de rezerva pentru a se evita in
orice imprejurare orice intrerupere a continuitatii golirii. Pentru golire nu se va face o plata separata,
iar costurile aferente acestei activitati se vor considera ca fiind incluse in cotele pentru excavatiile
de constructii sau cotele pentru conducte sau pentru toate cotele in general.
2.1.10 Rambleu si umplutura
Materialul de rambleu amplasat fata de lucrarile permanente va fi selectionat si fara bolovani,
cabluri, fragmente de roca si altele asemanatoare mai mari de 50 mm marimea nominala. Materialul
folosit pentru rambleu si umplutura va fi un material excavat selectionat, dimensiunea particulelor
nedepasind 75 mm.
Dupa ce Seful de proiect isi va da acordul pentru inceperea rambleului sau umpluturii, operatia va
incepe cu un minim de intarziere pana la terminarea lucrarii la partea de Lucrari pentru care s-a
obtinut acordul. Nu se va efectua nici un rambleu pana nu se obtine acordul efului de Proiect.

pag.: 32
2.1.11 Materiale de umplutura sortat

Materiale sortate de umplutura vor cuprinde urmatoarele:
a) Pietris
- 7-15 mm pietris conform STAS 1667-76.
b) Nisip
- 0-7 mm nisip conform STAS 1667-76.
c) Bolovani de rau - 8-15 mm bolovani de rau conform STAS 1667-76.
2.1.12 Compactarea umpluturii si rambleului
Daca nu exista alte indicatii, Contractantul va depozita umplutura rambleului in straturi cu o
adancime uniforma care nu depaseste 200 mm grosime, si o va compacta prin astfel de metode i
prin folosirea unor utilaje adecvate dupa cum este necesar pentru realizarea gradului de compactare
specificat. Daca nu exista alte specificatii, necesitatile standard de compactare vor fi de 95%
densitatea uscata maxima comform STAS 1913/13-83.
Contractantul va uda, daca e necesar, materialul de umplutura inainte si in timpul compactarii
pentru a ajuta la realizarea gradului de compactare specificat.
2.1.13 Amplasarea gropilor de imprumut
Contractantul va determina amplasarea gropilor de imprumut de la santier sau alte zone, cu acordul
scris al efului de Proiect.
2.1.14 Indepartarea surplusului de material
Contractantul va transporta si indeparta tot materialul excavat care nu este necesar pentru lucrari.
Amplasamentele propuse de Contractant pentru indepartarea sau depozitarea materialelor excavate,
fie temporar sau permanent, vor fi supuse acordului efului de Proiect.
2.1.15 Roca si betonul masiv
Inaintea inceperii excavatiei in roca, sau betonul masiv, Contractantul va demonstra efului de
Proiect imposibilitatea sa de a excava fara scule cu percutie grea echipate cu sape percutante, pene
hidraulice sau puscare.
Materialele, inclusiv betonul masiv, nu vor fi clasificate ca roca decat daca Seful de Proiect este de
acord cu aceasta clasificare inaintea excavatiei. Acordul efului de Proiect este supus rezervarilor in
functie de suprafata rocii astfel clasificate, iar suprafata excavatiei de roca se va determina dupa
examinarea mastilor excavate. Excavatiile unde s-a gasit roca si au fost clasificate ca atare, nu vor fi
umplute inaintea examinarii zonelor excavate de catre Seful de Proiect pentru a ajuta la
determinarea suprafetei excavatiei de roca.
Exacavatia rocii se va face utilizand concasorul pneumatic/hidraulic greu si/sau echipamentul de
taiere sau orice alt echipament aprobat de Seful de proiect. Nu va fi permisa excavarea rocii prin
folosirea explozivilor.
2.1.16 Localizarea si ajutorul serviciilor si obstructionarile
Inaintea excavarii, Contractantul va obtine permisiunea si acordul total al tuturor companiilor
utilitare trimitnd notificari de intentie pentru inceperea lucrarilor dupa cum poate fi necesar,
conform cu intreaga legislatie si regulamente.
Suplimentar, Contractantul va obtine toate informatiile disponibile de la aceste companii utilitare si
altele dupa cum este necesar, facnd referire la pozitia tuturor serviciilor cunoscute pe traseele
tuturor conductelor care se vor amplasa.
Contractantul va raspunde de localizarea exacta a serviciilor pe durata lucrarilor si va lua toate
precautiunile necesare pentru a evita avarierea serviciilor. Unde este necesar serviciile vor fi

pag.: 33
sustinute provizoriu pe durata excavatiei. Comform instructiunilor efului de Proiect se va asigura

sustinerea permanenta a serviciilor care traverseaza conductele.
Daca serviciile sunt avariate pe parcursul Lucrarilor, atunci Contractantul va raspunde de
contactarea autoritatilor responsabile si aranjarea reparatiilor serviciului respectiv. Contractantul va
suporta toate cheltuielile de reparatii ale serviciului, fie prin asigurare, fie prin finantare proprie.
Daca pe traseul unei conducte se intalneste un serviciu sau obstructionare, Contractantul il va
informa imediat pe Seful de Proiect despre prezenta acestuia, si va prezenta detaliile, inclusiv tipul
de serviciu, sau obstructiune, dimensiunile, adancimea de sub cota terenului. Seful de Proiect il va
consilia asupra masurilor care trebuie luate.
2.2

pag.: 34
Betoane, cofraje si armaturi
2.2.1 Generalitati
Betoanele vor fi produse, transportate i evaluate conform normativelor i standardelor romneti
corespunztoare din punct de vedere al calitii materialelor i execuiei.
La execuia lucrrilor se vor aplica prevederile normativului NE012/1-2007 i NE012/2-2009
2.2.2 Cimentul
Cimentul destinat betoanelor s-au ales innd cont de clasele de expunere raportat la condiiile de
mediu ale betoanelor. Cimentul care se va folosi la lucrri va fi de clas conform normativelor i
standardelor romneti corespunztoare ( NE 012/1-2007).
Contractantul va efectua ncercri pe ciment conform prevederilor normativului NE 012/1-2007 i
va asigura certificatul de ncercare pentru fiecare doz de ciment primit de la betonier.
Controlul calitii cimentului se va face:
- la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garanie emis de
productor sau de baza de livrare
- nainte de utilizare, de ctre un laborator autorizat
Normativele i standardele romneti sunt urmtoarele:
- NE 012-1: 2007 Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i
beton precomprimat. Partea 1: producerea betonului;
- NE 012 2:2009 - Normativ pentru producerea betonului i executarea lucrrilor de
construcii din beton, beton armat i beton precomprimat. Partea 2: executarea lucrrilor.
- C56/85 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i
instalaii aferente;
- C56/02 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de instalaii aferente
construciilor;
- SR EN 206-1:2002 Beton. Partea 1: Specificaie, performan, producie i
conformitate cu amendamentele SR EN 206-1:2005/A1 i SR EN 206-1:2006/A2 i
erata SR EN 206-1/C91:2008
- SR 3011: 1996 Cimenturi cu cldur de hidratare limitat i cu rezisten la agresivitatea
apelor cu coninut de sulfai
- SR 7055:1996 Ciment Portland alb
- STAS 10092-78 Ciment pentru drumuri i piste de aeroporturi
2.2.3 Agregate
Agregatele vor fi obinute dintr-o surs autorizat i vor respecta cerinele normativului NE 012-1:
2007 si NE 012 2:2009
Pentru prepararea betoanelor cu densitate aparent normal (2001-2500 kg/mc) se vor utiliza
agregate naturale cu densitate normal (1201-2000 kg/mc) provenite din sfrmarea natural i/sau
concasarea rocilor, care s satisfac cerinele prevzute n reglementrile tehnice specifice, cu
urmtoarele cerine suplimentare:
- agregatele s provin din roci stabile, nealterabile la aer sau ap i negelive; nu se
admite utilizarea de agregate provenite din roci feldspatice sau istoase;
- nisipul va fi de natur silicoas i va proveni din balastiere; nu se admite utilizarea
nisipului de concasaj;
- coninutul n pri levigabile a nisipului va fi de maxim 2% i a pietriului se limiteaz la
maxim 0,5 %;
- n amestecul total de agregate se vor utiliza trei sorturi de granulare (0 3; 3 7; 7 31
mm);

pag.: 35
se interzice folosirea pietriului cu granule mai mari dect cele indicate la pe mrci de betoane.
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, avnd pante i rigole de evacuare a apelor.
Pentru depozitarea separat a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu nlimi
corespunztoare evitrii amestecrii cu alte sorturi.
Nu este admis depozitarea direct pe pmnt sau pe platforme balastate.
Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care s evite antrenarea de noroi i impurificarea
agregatelor.
Pentru controlul calitii agregatelor se vor respecta prevederile normativului NE 012-1: 2007 si NE
012 2:2009, iar metodele de verificare sunt reglementate de SR EN 1097.
Pe timpul derulrii Contractului, la cererea efului de Proiect, Antreprenorul va furniza monstre de
agregate i va executa teste n conformitate cu standardele i normativele relevante.
Normativele i standardele romneti n vigoare sunt urmtoarele:
- Normativ C 56 85
- Normativ pentru verificarea calitii i recepiei lucrrilor de
construcii i instalaii
- STAS 1667-76
- Agregate naturale grele pentru betoane i mortar cu aditivi
minerali.
- STAS 4606-80
- Agregate naturale grele pentru mortar i betoane cu aditivi
minerali. Metode de ncercare.
- STAS 662-89
- Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier.
- SR EN 1097-1: 1998 ncercri pentru determinarea caracteristicilor mecanice i fizice
ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenei la uzur (micro-Deval)
ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenei la sfrmare
ale agregatelor. Partea 3: Metode pentru determinare masei volumice n vrac i a
porozitii intergranulare
ale agregatelor. Partea 6: Determinarea masei reale i a coeficientului de absorbie a apei
- SR EN 1992: 2006 Proiectarea structurilor de beton
- SR EN 933-1 :2002 ncercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 1: Determinarea granulozitii. Analiza granulometric prin cernere
2.2.4 Apa
Apa folosit pentru fabricarea i tratarea betonului poate fi o surs de ap potabil ( din reeaua
public de alimentare cu ap) sau din alt surs admis. Dac se va utiliza alt surs admis,
Contractantul va demonstra efului de Proiect c aceste surse corespund prevederilor STAS 790
84.
Se interzice utilizarea apei minerale la prepararea betoanelor.
- SR EN 1008: 2003 Apa de preparare pentru beton Specificaii pentru prelevare,
ncercare i evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din
procese ale industriei de beton, ca ap de preparare pentru beton
2.2.5 Aditivi
Aditivii utilizai vor respecta cerinele normativului NE 012-1: 2007 si NE 012 2:2009

pag.: 36
Se vor utiliza obligatoriu urmtoarele tipuri de aditivi :

- aditivi ntrzietori pentru betoane turnate pe timp clduros
- aditivi antinghe+accelerator de priz pentru betoane turnate pe timp friguros
Este interzis folosirea clorurii de calciu ca aditiv.
Betoanele vor fi alctuite conform cerinelor din Proiectul Tehnic. Nu se vor amesteca nici un fel de
alte ingrediente impreun cu betoanele fr acordul scris preliminar al efului de proiect. Stabilirea
compoziiei betoanelor i verificarea nivelelor de performan n cazul utilizrii combinaiilor de
aditivi se va face pe baza studiului realizat de un laborator autorizat.
- STAS 8573-78
- Aditiv impermeabilizator pentru mortare de ciment.
- STAS 8625-90
- Aditiv plastifiant mixt pentru betoane.
- SR EN 934-2:2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru beton.
Definiii, condiii, conformitate, marcare i etichetare
2.2.6
Amestecuri de betoane
Pentru producerea, transportul, punerea n oper i verificarea calitii betonului, se vor respecta n
totalitate prevederile normativului NE 012-1: 2007 SI NE 012 2:2009.
Betoanele care se vor folosi la lucrri sunt de clase diferite dup cum se arat n Planuri sau se
indic n Lista de Cantiti. Condiiile de amestec pentru fiecare clas de betoane care poate fi
folosit sunt n conformitate cu prevederile normativului NE 012-1: 2007 SI NE 012 2:2009
Cu excepia altor specificaii, amestecul, ingrediente de beton, fabricarea, testarea i calitatea
execuiei vor corespunde procedurilor normativelor i standardelor romneti corespunztoare.
Modificri ale proporiilor la betoane se vor face pe durata contractului dac, dup prerea efului
de Proiect, aceste modificri sunt necesare. Contractantul nu va modifica nici proporile
amestecului, nici sursa de furnizare a ingredientelor fr s fie obinut n prealabil acordul efului
de Proiect.
Reelele se vor stabili, corecta i definitiva n funcie de rezultatele ncercrilor preliminare de
laborator privind:
- umiditatea agregatelor;
- granulozitatea sorturilor;
- densitatea aparent a betonului proaspt;
- lucrabilitatea betonului.
Compoziia de beton adoptat va fi permanent corectat n privina cantitii de ap, n funcie de
umiditatea agregatelor, astfel nct s se respecte raportul A/C specificat n planele de armare.
Lucrabilitatea betonului proaspt va fi verificat att la staia de betoane, ct i la locul de punere n
oper.
2.2.7 Amestecuri de ncercare i testarea lucrrilor
n vederea asigurrii calitii lucrrilor de beton i beton armat este obligatorie efectuarea unui
control operativ i adoptarea unor msuri conforme cu Normativul NE 012/1-2007.
Contractantul va realiza amestecuri preliminare de ncercare pentru fiecare clas de beton n 3 zile
diferite, folosind echipamentul, care clase vor fi folosite n cadrul lucrrilor. Pentru fiecare clas de
betoane , se va pregti minim 3 cilindri/cuburi de ncercare din fiecare amestec de ncercare care se
vor testa la o vrst de 7 zile, i 3 cilindri/cuburi la o vrst de 28 zile.
Contractantul nu va ncepe betonarea Lucrrilor pn ce rezultatele testelor pe amestecurile
preliminare de ncercare pentru fiecare clas de betoane nu vor fi prezentate spre aprobare efului
de Proiect.
Contractantul, pe durata contractului, va furniza, ntreine i opera aparatura necesar, pentru
pregtirea mostrelor i testarea betoanelor dup cum se arat mai jos i pentru realizarea de mostre,
pregtirea i testarea cimentului, agregatelor i apei conform normativelor sau standardelor

pag.: 37
romneti respective. Similar acesta va furniza termometrele necesare pentru msurarea

temperaturilor betoanelor, materialelor de betonare i atmosferei.
Contractantul va ine evidena ncercrilor pe betoane n formulare tip, conform NE 012-1: 2007 SI
NE 012 2:2009 i le va prezenta apoi efului de Proiect n 3 exemplare ct de curnd e practic
posibil dup realizarea fiecrei ncercri .
Testele de sfrmare a cilindrilor/cuburilor de beton se vor efectua ntr-un laborator de ncercri
admis de Seful de proiect. Contractantul va face toate aranjamentele necesare i va asigura
transportul i fora de munc pentru transportarea cuburilor de beton la laboratorul desemnat. Se va
asigura pe antier un arc de protecie a betonului n care se vor depozita cuburile care ateapt s
fie transportate la laborator.
Dac ncercrile pe monstre arat c rezistena necesar i lucrabilitatea mostrelor sunt sub cerinele
Caietului de sarcini, atunci Contractantul l va informa pe Seful de proiect, va investiga cauza
eecului i va lua toate msurile necesare pentru redresarea situaiei pentru satisfacerea efului de
Proiect.
Standarde i normativele romneti n vigoare:
- Normativ C 56 85
- Normativ pentru verificarea calitii i recepiei lucrrilor de
construcii i instalaii
- STAS 1667-76
- Agregate naturale grele pentru betoane i mortar cu aditivi
minerali.
- STAS 4606-80
- Agregate naturale grele pentru mortar i betoane cu aditivi
minerali. Metode de ncercare.
- STAS 662-89
- Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier.
ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenei la uzur (micro-Deval)
ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenei la sfrmare
ale agregatelor. Partea 3: Metode pentru determinare masei volumice n vrac i a
porozitii intergranulare
ale agregatelor. Partea 6: Determinarea masei reale i a coeficientului de absorbie a apei
- SR EN 1992: 2006 Proiectarea structurilor de beton
- SR EN 933-1 :2002 ncercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 1: Determinarea granulozitii. Analiza granulometric prin cernere
- Normativ C 26- 85
- Normativ pentru ncercarea betonului prin metode
nedistructive.
2.2.8 Transport, turnare i compactare
2.2.8.1 Date generale
Transportul i punerea n oper a betoanelor vor respecta prevederile normativului NE 012-1: 2007
SI NE 012 2:2009.
Toate betoanele vor fi transportate de la betonier i turnate n cadrul lucrrilor ct de repede este
practic posibil prin metode care vor preveni segregarea sau pierderea oricror ingrediente, i vor

pag.: 38
menine lucrabilitatea necesar. Acestea vor fi depozitate ct de aproape este practic posibil de
amplasamentul final i se vor menine curate toate echipamentele folosite la transportul betoanelor.
Contractantul va trimite efului de Proiect o notificare preliminar asupra inteniei sale de ncepere
a betonrii.
Betoanele vor fi compactate n totalitate n amplasamentul final prin metode mecanice sau manuale,
conform NE 012-1: 2007 SI NE 012 2:2009.
2.2.8.2 Betoanele gata amestecate
Se va permite folosirea betoanelor gata amestecate dac sunt fabricate n staii de betoane admise i
transportate pe antier cu autocamioane aprobate. Timpul i distana maxim de livrare de la staia
de betoane la antier va fi respectat cu strictee dup cum se specific n Normativul NE 012-1:
2007 SI NE 012 2:2009 . Betoanele care nu respect aceste condiii nu vor fi admise.
2.2.9 Betonarea sub ap
Dac apa nu poate fi evacuat complet i pe fundul gropii rmne un strat de ap de cca. 10 15 cm
grosime, se admite, n mod excepional, turnarea betonului n ap.
n acest caz betonarea se va ncepe de la un col al fundaiei turnndu-se un prim strat de beton care
iese deasupra nivelului apei i care se extinde treptat pe ntreaga suprafa.
Betonarea straturilor urmtore se va face n uscat.
2.2.10 Betonarea n condiii nefavorabile
2.2.10.1 Condii de vreme rece
Betonarea n condiii de vreme rece sub 20 C poate fi realizat numai dac exist urmtoarele
condiii:
(i)
agregatele i apa folosite la amestec nu vor conine zpad, ghea i nghe ;
(ii)
naintea turnrii betonului,cofrajele, armturile i oricare suprafee cu care va intra n contact
betonul proaspt, nu vor conine zpad, ghea i nghe i vor fi la o temperatur mai mare
de 20 C;
(iii) temperatura iniial a betonului n momentul turnrii va fi de cel puin 50 C
(iv)
temperatura de la suprafaa betonului se va msura acolo unde se ateapt temperatura cea
mai joas.
Contractantul i va lua msuri de a preveni ca temperatura oricrui tip de beton s nu scad la 00 C
n timpul primelor 5 zile dup turnare.
2.2.10.2 Vreme cald
Temperatura rezultant a materialelor combinate din orice dozaj de beton n punctul i la momentul
livrrii n cadrul Lucrrilor nu va depi 6 0 C peste temperatura la umbr cnd aceasta din urm
este peste 21 0C.
Contractantul nu va permite nici unui tip de beton s vin n contact cu apa la o temperatur mai
mare de 600 C.
Acolo unde temperatura betonului proaspt poate depi 320C, nu va fi permis betonarea, dect
dac se iau msuri pentru a menine temperatura sub nivel.
Standarde i normative romneti n vigoare:
Normativul C 16 84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i a
instalaiilor aferente.

pag.: 39
2.2.11 Protecia/tratarea betonului

Contractantul va proteja betonul pentru nu mai puin de 7 zile.
Protecia se va realiza conform specificaiilor din NE 012-1: 2007 SI NE 012 2:2009.
Acoperirea suprafeelor expuse ale betonului se va face cu materiale aprobate de Seful de proiect,
materiale care vor fi n contact continuu cu betonul i se vor menine umed spre satisfacerea Sefului
de Proiect.
Pe timp ploios, betonul va fi protejat cu prelate sau folii de polietilen.
n cazul temperaturilor mai mici de +5o , betonul nu va mai fi stropit, i se vor aplica materiale sau
pelicole de protecie, avizate de eful de Proiect.
2.2.12
Beton prefabricat
Toate materialele i lucrabilitatea betonului prefabricat vor corespunde celorlalte condiii aplicate
din Caietul de Sarcini, dect dac nu exist alte specificaii ale efului de Proiect. Toate lucrrile
preturnate vor fi turnate avnd lungimi adecvate pentru manipularea cu urechi sau cabluri de
ridicare corespunztoare, dect dac nu exist alte specificaii.
NE 012/1-2007
STAS 1799-88
STAS 3622- 86
STAS 6657 / 1-89
STAS 6657 / 2- 89
- Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton,

- Construcii de beton, beton armat i beton
precomprimat.Tipul i frecvena verificrii calitii
materialelor i betoanelor destinate executrii
lucrrilor de construcii din beton, beton armat i
beton precomprimat.
- Betoane de ciment clasificare.
- Elemente de beton, beton armat i beton pretensionat.
Condiii tehnice generale de calitate
- Elemente de beton, beton armat i beton pretensionat.
Reguli i metode de verificare a calitii.
STAS 6657/ 3- 89
- Elemente de beton, beton armat, beton pretensionat.

Procedurile i dispozitivele pentru verificarea
caracteristicilor geometrice
STAS 7009-79
- Construcii civile i industriale. Tolerane i asamblarea n

construcii
- Tolerane geometrice. Terminologie
STAS 7384- 85
STAS 7721 76
STAS 10107 /0 90
- Cofraj metalic pentru elemente de beton, beton armat i

beton pretensionat. Condiii tehnice de calitate
- Construcii civile i industriale. Calculul i alctuirea elementelor din
beton, beton armat i beton precomprimat.
Dac nu exist pn acum alte specificaii, durata i metodele de ridicare, depozitare i transportare
a unitilor sau seciunilor prefabricate vor fi responsabilitatea contractantului i vor fi aprobate de
Seful de proiect, i vor fi astfel nct unitile i seciunile preturnate s fie protejate de ocuri
puternice, nu vor fi avariate i supuse la eforturi inadecvate.
Se va ine o eviden exact a fiecrui element de beton prefabricat care se va marca clar la
specificaia efului de Proiect.
Sunt necesare certificate de ncercare pentru elementele de beton prefabricat conform normativului
sau standardului respectiv.

pag.: 40
2.2.13 Construirea cofrajelor

2.2.13.1 Generalitati
Cofrajele i susinerile vor respecta prevederile normativului NE 012-1: 2007 SI NE 012 2:2009,
pct.11.
Manipularea, transportul i depozitarea cofrajelor se va face astfel nct s se evite deformarea i
degradarea lor.
Este interzis depozitarea cofrajelor direct pe pmnt sau depozitarea altor materiale pe stivele de
panouri de cofraje. Se vor respecta deasemeni prevederile normativului C11-74 Instruciuni
tehnice privind alctuirea i folosirea n construcii a panourilor din placaj pentru cofraje.
2.2.13.2 Materiale
Se vor folosi cofraje din panouri refolosibile.Cofrajele se vor construi din lemn, metal sau plastic
conform normativelor i standardelor romneti corespunztoare.
Cofrajele de lemn vor fi de cherestea conform STAS 1949 86, Calitatea C sau placaj la lucrrile
exterioare conform STAS 7004 89, Tip A, Calitatea 1 din B sau 15 mm grosime, sau placaj
pentru vagoane bune CF STAS 8841- 90.
Suruburile cu cap ngopat pentru lemn vor corespunde STAS 1452 80 sau cuiele cu filet STAS
21 11- 90 , Tip B sau cuie din srm de oel Tip D.
Cofrajele metalice se vor realiza din oel de construcii, conform STAS 500 /1 89 i
500 / 3
80.
Dup curire se va folosi urmtoarea emulsie SIN :
- parafin
20 - 25%
- spun
1,5 2%
- ap
78,5 73%
2.2.13.3 Construcia
Cofrajele vor fi astfel alctuite nct s asigure realizarea formelor, dimensiunilor i a suprafeei
perfect plane a elementelor conform prii desenate din proiect.
Se va urmri etaneitatea i rezistena panourilor de cofraj, astfel nct s nu permit pierderea
laptelui de ciment i s asigure preluarea ncrcrilor ce apar n proiectul de execuie i meninerea
poziiei corecte, formei i dimensiunilor lucrrii terminate. Alctuirea cofrajelor trebuie s in
seama i de posibilitatea unei decofrri simple i s permit preluarea treptat a ncrcrii de ctre
elementele care se decofreaz..
Cofrajele vor fi capabile de a realiza o calitate corespunztoare a suprafeei finisate dup cum se
specific ( calitate la mbtrnire).
Acolo unde sunt necesare orificii n cofraje pentru acomodarea armturilor de protecie, se vor fixa
dispozitive sau atele i se vor lua msuri de prevedere pentru a preveni pierderea matricei de mortar.
Cofrajele vor permite accesul pentru pregtirea suprafeelor de mbinare naintea ntririi betonului.
Metoda de construire a cofrajelor va permite folosirea de suprafee pentru cofrajele noi care s
rmn pe loc pn se realizeze condiiile pentru spargerea cofrajelor.
2.2.14
Decofrarea
Decofrarea betoanelor va respecta prevederile normativului NE 012-1: 2007 SI NE 012 2:2009,

pct.14.
Cofrajele se vor scoate fr ocuri sau deranjarea betonului.
Cofrajele la suprafeele verticale nu vor fi scoase pn cnd betonul nu a atins o rezisten de 2,5 N
/ mm2 dup cum este confirmat de testele pe cuburi tratate n condiii reprezentative.

pag.: 41
Cofrajele de la intradosurile de grinzi i plci i suporii grinzilor i plcile se vor scoate conform
Normativului NE 012/99 i STAS 1275 88.
Contractantul va umple toate orificiile lsate dup scoaterea cofrajelor cu mortar de ciment.
Contractantul va repara pe cheltuiala sa orice suprafae avariate sup scoaterea cofrajelor,
spre satisfacerea efului de proiect.
Standarde i Normative romneti n vigoare:
NE 012/1-2007
- Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton,
Normativ C 162 73
- Normativ pentru alctuirea, executarea i folosirea
frajelor metalice plane pentru pereii din beton
nolit la cldiri.
Normativ C 11 74
- Instruciuni tehnice privind alctuirea i folosirea n
construcii a panourilor din placaj pentru cofraje.
Normativul C 16 84
- Normativ pentru realizarea pe timp friguros a
crrilor de construcii i a instalaiilor aferente.
STAS 1949 86
- Clasele de calitate la cherestea
STAS 7004 89
- Placaje pentru lucrri exterioare
STAS 500 / 1- 89
- Oel general pentru construcii
STAS 500/ 2- 80
- Oel general pentru construcii. Marcaje
STAS 500 / 3-80
- Oel general pentru construcii rezistent la coroziune.
Marcaje
STAS 2111- 90
- Cuie din srm de oel
STAS 1452- 80
- Suruburi pentru lemn. Suruburi cu cap ngropat. Dimensiuni
2.2.15
Armturi
2.2.15.1 Generalitati
Armarea betonului va respecta prevederile normativului NE 012-1: 2007 SI NE 012 2:2009,
pct.10.
Pentru armarea elementelor din beton se utilizeaz bare laminate la cald din oel beton rotund neted
OB37 i din beton cu profil periodic PC52, ce trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice din STAS
438.
Livrarea, depozitarea i controlul calitii armturilor se vor realiza cu respectarea prevederilor
normativului NE 012/99.
Standarde i Normative romneti n vigoare:
STAS 438/ 1-89
Oel beton laminat la cald.
STAS 438/ 2- 91
Srm rotund profilat.
STAS 438 / 3- 98
Plase sudate.
STAS 438 / 4- 98
Normativ C 28 - 83
Srm cu profil periodic obinut prin deformare plastic la rece.

Instruciuni tehnice pentru sudarea armturilor de oel beton.
Normativ NE 012/99
Normativ pentru execuia lucrrilor de beton i beton armat
Contractantul va furniza efului de Proiect certificate de la fabricant care s demonstreze

respectarea normativelor sau standardelor respective.

pag.: 42
Armturile n momentul ncorporrii n lucrri vor fi curate i fr defecte, ulei sau unsoare i
neruginite. Armturile de oel vor fi depozitate la distan de sol i sprijinite pentru a preveni
deformarea.
2.2.15.2 Taierea i ndoirea armturilor
Armturile vor respecta strict Planurile i Caietul de sarcini, sau indicaiile efului de Proiect.
Fasonarea barelor, confecionarea i montarea carcaselor de armtur se va face n strict
conformitate cu prevederile proiectului.Contractantul va calcula armturile necesare, va pregti
planurile de lucru i graficele de fasonare necesare pentru execuia corect a lucrrilor.
Graficele de fasonare a armturilor vor fi ntocmite de Contractant i vor arta dimensiunile ,
mrimile , numerele i greutile tuturor armturilor folosi la Lucrrile Permanente. Acestea vor fi
supuse acordului efului de Proiect .
Nu vor fi inclui supori de oel, etc.
Armturile care se fasoneaz trebuie s fie curate i drepte.
Eventualele impuriti de pe suprafaa barelor se vor ndeprta.
Pentru a se evita erodarea oelului se recomand montarea i betonarea armturilor n maxim 15
zile de la fasonare.
Barele de armare se vor tia i ndoi conform normativelor i standardelor romneti
corespunztoare, i la dimensiunile specifice n standardele de ndoire.
Se interzice fasonarea armturilor la temperaturi sub 100 C. barele cu profil periodic cu diametru
mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
2.2.15.3 Fixarea armturilor
2.2.15.3.1 Date generale
Contractantul va amplasa i fixa armturile de oel cu precizie pe poziiile indicate n Planuri, i se
va asigura c acestea rmn rigide n aceste poziii pe durata turnrii betonului. La montarea
armturilor se vor lua msuri pentru asigurarea meninerii poziiei prevzute n proiect:
- crearea spaiilor necesare care s permit ptrunderea liber a betonului sau a furtunelor
prin care se descarc betonul;
- crearea spaiilor necesare ptrunderii vibratorului pentru compactare;
- asigurarea acoperirii cu beton armturii, prin folosirea distanierilor.
Contractantul nu va turna betonul pn cnd armturile nu vor fi inspectate i aprobate de Seful de
proiect.
2.2.15.3.2 Srm de oel pentru legare
Srma de oel pentru legarea armturilor va corespunde normativelor i standardelor romneti
corespunztoare, i va avea diametrul de 3 4 mm.
2.2.15.3.3 Acoperirea armturilor
Acoperirile de beton sunt prevzute cele din Plane. Se vor respecta acoperirile de beton prevzute
n STAS 10107/90 i NE 012/99.
2.2.15.3.4 ndirea armturilor
Sistemului de ndire va respecta prevederile proiectului, i n cazul cnd nu este specificat se vor
respecta prevederile STAS 10107/90. Se vor respecta specificaiile prevzute n Normativul NE
012/99.

pag.: 43
Utilizarea sistemelor de ndire prin dispozitive mecanice (manoane metalo-termice, prin presare
sau alte procedee) este admis numai pe baza reglementrilor tehnice specifice sau agrementelor
tehnice.
2.2.15.3.5 nlocuirea armturilor
n cazul cnd nu se dispune de sortimentele i diametrele prevzute n proiect, se poate proceda la
nlocuirea acestora numai cu avizul efului de proiect.
2.2.16 Rosturi
2.2.16.1 Rosturi de lucru
Rosturile de lucru ale betoanelor vor respecta prevederile normativului NE 012/99, pct.13.
Cu excepia celor specificate n proiect, Contractantul va obine acordul efului de Proiect pentru
poziiile i detaliile tuturor rosturilor de lucru naintea nceperii oricrei lucrri, dac nu sunt
specificate n planuri.
Rndurile de rosturi se vor dispune pentru a coincide oriunde este posibil cu caracteristicile
lucrrilor terminate.
Betonarea se va realiza continuu pn la rosturile de lucru.
Armturile vor fi continue prin rosturile de lucru.
Betonarea nu va fi permis sub o grosime mai mic de 50 mm. Rosturile verticale se vor cofra fa
de o plac de oprire care este fixat corespunztor pentru a acomoda armturile. Suprafaa
superioar a fiecrui strat de beton va fi dreapt i la nivel, cu excepia altor suprafee menionate n
proiect.
Acolo unde se folosete mortar , acesta va fi de cel puin 70 mm nlime i va fi ncorporat n
betonul anterior.
Rosturile de lucru ale betoanelor se vor trata conform prevederilor normativului NE 012-1: 2007 SI
NE 012 2:2009, pct.15.
Suprafaa oricrui tip de beton peste care se va turna un nou beton se va cura de laptele de ciment,
i suprafaa va fi buciardat astfel nct agregatele mai mari s fie expuse fr a fi deranjate.
Suprafaa rostului de lucru se va trata cu jet de ap i aer nainte de betonare.
Rosturile vor fi tratate nainte de ntrirea betonului, dup sfritul prizei betonului.
2.2.16.2 Rosturi de deplasare
Rosturile de deplasare se vor realiza aa cum se arat n Planuri, conform indicaiilor efului de
Proiect, i propunerii Contractantului cu aprobarea efului de Proiect.
Detaliile i poziia rosturilor de deplasare vor fi prezentate efului de Proiect spre aprobare naintea
efecturii oricrei turnri.
2.2.16.3 Umplutura rostului de deplasare.
Umpluturile rosturilor de deplasare vor avea mrimea i poziiile reprezentate n Planuri. Ele vor
consta dintr-o plac de fibr impregnat cu bitum sau polistiren conform BS 3837 sau un material
similar aprobat de eful de proiect.
2.2.16.4 Elemente de etanare pentru rosturi
Elementele de etanare pentru rosturi vor fi reprezentate n Planuri sau un alt tip care are aprobarea
efului de Proiect. Elementele de etanare se vor aplica conform instruciunilor i normativelor
fabricantului. Nu se va permite utilizarea bitumului ca element de etanare cu excepia rosturilor
care sunt permanent sub ap.

pag.: 44
2.2.16.5 Tole de etanare

Tolele de etanare vor avea dimensiunile i profilele respective n Planuri sau dup cum indic
Seful de Proiect, i se verific n poziie dup cum se arat n Planuri.
Metodele de construire i mbinare a tolelor de etanare vor fi aprobate de eful de Proiect. Toate
rosturilor de lucru i de micare care trebuie s exclud apa sub presiune dintr-o parte, vor fi
prevzute cu tole de etanare tip aprobate.
Tolele de etanare se vor obine de la fabricani cu aprobarea efului de Proiect, i se vor depozita ,
fixa i mbina conform instruciunilor de fabricaie. Acestea vor fi fabricate ca uniti, practic cele
mai lungi, complete cu unghiuri i rosturi n fabrica fabricantului i vor fi continue n toat
construcia sub nivelul cel mai ridicat al apei, i dup cum se arat n Planuri. Propunerile
Contractantului pentru mbinarea tolelor de etanare vor fi aprobate de eful de Proiect. Rosturile
de cauciuc vor fi vulcanizate.
Tolele de etanare vor fi meninute cu atenie n poziia indicat n Planuri i vor fi protejate
corespunztor mpotriva avarierii i efectele negative ale luminii i cldurii pe durata tuturor
etapelor de construcie. Betonul va fi compactat cu atenie sub i n jurul tolelor de etanare astfel
nct s nu rmn caviti.
2.2.16.6 Bare prevzute cu tifturi
Vor fi prevzute bare cu tifturi prin rosturile de deplasare i vor fi bare rotunde de oel moale cu
capete tiate din cherestea conform STAS 438 / 1-89. La rosturile de dilataii, partea barei care va fi
liber s se mite, va fi ncastrat ntr-un manon metalic rigid i echipat cu o camer compresibil
cu unsoare sau alt materiale aprobat de Seful de proiect. Captul liber al barei cu tifturi se va
cptui cu un compus de rupere cu mbinare de bitum care este admis. Diametrul manonului va fi
minim necesar pentru a permite o micare liber de alunecare a barei dup betonare.
2.2.17
Finisaje de suprafee
2.2.17.1 Suprafee realizate fr cofraje

Se intenioneaz aplicarea a trei tipuri de finisaje de suprafa pentru suprafee realizate fr cofraje
( suprafee superioare la dale etc.)
Finisaj grosier
Este necesar acolo unde, suprafeele urmeaz s primeasc un tratament suplimentar sau, nu au
importan vizual. Betonul se va nivela pentru a se realiza o suprafa uniform simpl sau
aplatizat dup cum este necesar. Suprafeele nu vor mai fi prelucrate numai dac alte tipuri de
finisaje de suprafa sunt n stadiul primar.
Finisaj de lemn
Este necesar acolo unde se solicit un finisaj obinuit, iar aspectul nu are o importan primordial.
Finisajul grosier va fi de lemn, la presiune mic pentru a elimina neregularitile.
Finisaj cu mistrie metalic
Este necesar acolo unde aspectul are importan. Unde a disprut stratul de umezeal i betonul s-a
ntrit suficient pentru a se preveni ca suprafaa sa s lucreze, suprafaa finisajului de lemn va fi
executat folosind o mistrie metalic sub o presiune ferm pentru a se realiza o suprafa neted
uniform, fr urme de mistrie. Acolo unde nu este dat tipul finisajului de suprafa, acesta va fi
finisat din lemn plutitor.

pag.: 45
2.2.17.2 Suprafee realizate cu cofraje

Se intenioneaz aplicarea a trei tipuri de finisaje de suprafa pentru suprafeele realizate cu cofraje
( grinzi, perei, coloane, etc).
Finisaj brut
Este necesar pentru suprafee aproape de sol sau al cror aspect nu are importan. Acest finisaj se
va obine prin folosirea mulajelor sau cofraje special proiectate, cu scnduri bine mbinate.
Suprafaa nu va avea goluri importante, structur de fagure sau alte defecte majore.
Finisajul ngrijit
Este necesar pentru utilitatea i stabilitatea structural i fr importan vizual, se va obine din
cofraje proiectate pentru a realiza o suprafa dur, neted. Vor fi permise numai defecte foarte
minore ale suprafeei, dar nu ptarea i decolorarea lor. Orice protuberane vor fi ndeprtate i
suprafaa va fi ndreptat.
Finisajul bine lucrat
Este necesar pentru suprafeele care vor reine lichidele apoase i alte suprafee de beton de bun
calitate. Este necesar pentru utilitatea suprafeelor, stabilitatea structural i aspectul vizual. Acest
finisaj se va realiza efectundu-se mai nti un finisaj ngrijit i apoi umplerea tuturor suprafeelor
cu defecte cu ciment proaspt special pregtit i past de agregate fine, n timp ce betonul este nc
umed, dac e posibil.
Dup ce betonul a fost tratat corespunztor, feele se vor freca, dac e necesar, pentru a se obine o
suprafa neted i regulat. Dac suprafaa va fi expus n cadrul lucrrilor finale, se vor depune
toate eforturile pentru ca betonul s aib o culoare corespunztoare.
Acolo unde nu se d tipul de finisaj de suprafa , acesta va fi finisaj bine lucrat.
2.2.18 Tolerane
Abaterile de la geometrie sunt cele prevzute n normativele NE 012-1: 2007 SI NE 012 2:2009
anexa III.1 i C56/2000. Nu se admit abateri de la calitatea betonului i a tipului de oel beton.
Suprafeele de beton din cadrul lucrrilor finale nu vor avea nici un fel de neregularitate care s fie
observate cu ochiul liber. In scopul acoperirii necesare cu beton a armturilor, celelalte abateri fa
de suprafeele descrise n contract nu vor fi mai mari dect urmtoarele mrimi permise:
Tipul de finisaj
Finisaje grosiere sau brute
Toate celelalte finisaje
Abaterea de la dimensiunea
liniar de nivel, vertical,
transversal sau lungime
( mm)
10
5
2.2.19 Verificari
Se vor face verificrile prevzute n normativele NE 012/99 anexa VI.2, pe parcursul excuiei,
consemnndu-se n documentele: Proces verbal al lucrrilor ascunse (PVLA) i Proces verbal
recepie calitativ (PVRC), ct i la recepia final a stadiului fizic.
Verificarea etaneitii se va face conform prevederilor STAS 4165/81 Cap.3.
2.2.20 Controlul calitatii lucrarilor
Controlul calitii lucrrilor va respecta prevederile normativului NE 012-1: 2007 SI NE 012
2:2009, pct.17.

pag.: 46
Fazele procesului de execuie a lucrrilor de beton i beton armat constituie, n majoritate, lucrri
care devin ascunse. Procesele verbale pentru verificarea lucrrilor ce devin ascunse se ncheie ntre
Beneficiar i Contractor.
Nu se admite trecerea la noua faz de execuie nainte de nchiderea procesului verbal referitor la
faza anterioar.
Verificarea calitii lucrrilor se va face pe parcursul urmtoarelor operaii:
1. executarea cofrajelor;
2. calitatea i montarea armturilor;
3. calitatea betonului livrat de staia de betoane;
4. condiiile de turnare i compactare a betonului;
5. decofrarea elementelor.
Eventualele remedieri ale elementelor se vor executa conform normativului C149/87 Instruciuni
tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton i beton armat.
2.3

pag.: 47
Constructii metalice
2.3.1 Date generale

Aceste prevederi se vor aplica daca sunt necesare proiecte de detaliu pentru lucrri din oel, n ceea
ce privete confecionarea, verificarea i ncercarea, transportul pe antier, descrcarea, depozitarea,
montarea, ncercarea dup montaj i punerea n funciune, toate aceste etape urmnd a fi efectuate
cu acordul efului de Proiect.
2.3.2 Standarde de materiale si calitatea executiei
Dac nu exist alt specificaie, construciile din otel si alte metale vor corespunde urmatoarelor
standarde:
C150-84
Oel laminat la cald. Oel rotund.

Oel laminat la cald. Oel patrat.
Oel laminat la cald. Oel lat.
Oel laminat la cald. Oel cornier cu aripi egale.
Oel laminat la cald. Oel cornier cu aripi neegale.
Oeluri de uz general pentru construcii.
Condiii tehnice generale de calitate.
Oeluri de uz general pentru construcii.
Mrci.
Oeluri de uz general pentru construcii,
rezistent la corodarea atmosferic.
Mrci.
Oel laminat la cald. Oel U.
Construcii civile, industriale i agro-zootehnice.
Construcii metalice.
Construcii civile, industriale i agricole.
Imbinri nituite i mbinri cu uruburi la construcii din oel.
Prescripii de execuie.
Sudura metalelor.
Electrozi nvelii pentru sudura cu arc electric.
Defecte ale rosturilor sudate sub presiune.
Clasificare.
Defecte ale rosturilor sudate.
Fisuri.
Clasificare.
Sudabilitatea oelurilor
Elemente de baz.
Protecia contra coroziunii a construciilor din oel supraterane. Acoperiri
protectoare.
Condiii tehnice generale.
Organe de ansamblare de nalta rezisten folosite cu pretensionare la
mbinarea structurilor din oel.
uruburi IP.
Dimensiuni.
Protecia anticoroziv a construciilor din oel supraterane.
Acoperiri protectoare pt c-ii situate n medii neagresive, slab agresive i cu
agresivitate medie.
Codul practicii calitatii rosturilor de otel sudate ale constructiilor.
STAS 437-87
STAS 565-80
Tabla de otel
Otel laminat la cald. Otel profil I
STAS 333-87
STAS 334-88
STAS 395-88
STAS 424-91
STAS 425-80
STAS 500/1-89
STAS 500/2-80
STAS 500/3-80
STAS 564-86
STAS 767/0-88
STAS 767/2-88
STAS 1125/1-91
STAS 7084/2-82
SR EN ISO
6520-1:1999
STAS 7194-79
STAS 10702/1-83
STAS 8796/1-80
STAS E
10702/2-80

pag.: 48
STAS 6220
STAS 1338
Confecionarea i montajul pe antier vor fi fcute conform cu aceleai standarde ca i n condiii
uzinale.
2.3.3 Materiale
2.3.4 Otel
Daca nu se specific n alt mod, pentru toate piesele din otel-beton, se va utiliza oel marca OL37,
protejat prin zincare. Se pot folosi cu acordul prealabil al efului de Proiect, oeluri echivalente.
Efortul limit de rupere la ntindere nu va fi mai mic de 370 N/mm 2 ,iar efortul de curgere nu va fi
mai mic de 210 N/mm2.
2.3.5 Profile
Profilele metalice pot fi formate la rece sau laminate la cald.
2.3.6 Piulie, boluri i electrozi de sudur
Dac nu se specific altfel, uruburile i piuliele vor avea capete hexagonale, cu filet ISO metric
conform STAS 6220 i vor avea gradul 4.6 sau din OL 37 zincat.
uruburile cu frecare de nalt rezisten vor fi de gradul 8.8 sau 10.9 i vor corespunde STAS
8796/1.
Lungimea uruburilor trebuie s fie suficient pentru a permite ca piulia s fie complet nurubat
cnd este strns n poziia final.
Acolo unde prinderea n uruburi este incompatibil cu materialul care se fixeaz, se vor folosi
aibe de izolare i manoane potrivite. aibele metalice vor corespunde STAS 1388.
Toate uruburile de ancoraj care se vor turna n beton nu vor fi mai mici de M16. uruburile pentru
construciile din oel nu vor fi mai mici de M12.
Electrozii de sudur a oelului-beton vor satisface prevederile STAS 7194-79. Vor fi de tipul cu
hidrogen redus si vor corespunde cu prevederile STAS 1125/1-91.
2.3.7 Planuri le desenate si descrierea tehnologiei
nainte s nceap fabricarea, Contractantul va prezenta efului de Proiect spre aprobare calculele
de proiectare, planele desenate i prile scrise pentru lucrrile din oel sau din alte metale, ce
urmeaz a fi furnizate n conformitate cu contractul.
El va prezenta efului de Proiect spre aprobare i descrierea detaliat a tehnologiei de fabricaie pe
care o va folosi.
Contractantul va rspunde pentru corectitudinea detaliilor, pentru potrivirea pieselor la fabricare i
la montaj pe antier.
2.3.8 Fabricarea
2.3.9 Sudura
Sudura va fi electric conform cu C151-84. Toate sudurile vor fi continue, dac nu exista alte
specificaii. Caracteristicile cordonului de sudura vor fi corelate cu grosimea piesei celei mai subiri
din pachet. Toate muchiile vor fi sanfrenate corespunztor pentru sudur.
Sudura se va efectua numai sub conducerea unui maistru experimentat si cu competena legal n
domeniu. Vor fi folosii numai sudori autorizai pentru clasa de lucru corespunztoare.Procedeele

pag.: 49
de sudare vor fi astfel alese nct eforturile reziduale s fie minime i s se evite distorsionarea
pieselor sudate.
Toate sudurile se vor testa cu ultrasunete, pentru detectarea fisurilor, sau cu alte mijloace de control
permise. Pentru toate confeciile metalice, Contractantul va suporta costul verificrii radiografice a
sudurilor. Cordoanele ce se verific i poziiile care se vor examina vor fi indicate de ctre eful de
Proiect.
2.3.10 Indoirea
Nu este permis ndreptarea sau aplatizarea pieselor prin ndoire sau prin utilizarea cldurii fr
acordul efului de Proiect i, dac exist acest acord, ndreptarea sau aplatizarea se va face conform
specificaiilor efului de Proiect.
2.3.11 Taierea
Forfecarea sau decuparea sunt permise numai pentru tierea fiilor i plcilor cu grosimea mai
mic de 12 mm.
Nu este permis taierea manual cu flacara.
Neregularitile rezultate din tiere se vor ndeprta prin sudur sau polizare.
2.3.12 Gurirea
Gurirea se va executa cu maina de gurit (bormaina), dac nu exist alte indicaii ale efului de
Proiect.
Toate gurile pentru uruburi vor fi mai mari cu 2 mm dect diametrul urubului. Numai cu
aprobarea efului de Proiect se pot folosi tolerane mai mari. Toate gurile trebuie s nu aib
bavuri.
2.3.13 mbinrile cu urub
Daca nu exist alte specificaii, suruburile vor fi din oel moale, cu filet ISO metric. Piuliele si
uruburile vor fi strnse sigur, pentru a preveni slbirea din cauza vibraiilor, mbinrile fiind
prevazute cu aibe elastice, contrapiulie de sigurana, pene de siguran sau orice alte mijloace
aprobate.
ntre piulite si piesele metalice trebuie s se foloseasc o aib normal. Dac eful de Proiect
consider necesar, aibele se pun att sub piuli ct i sub capul urubului.
uruburile, piuliele i aibele din oel inoxidabil se vor folosi pentru mbinarea tuturor pieselor
nlocuite sau din oel inoxidabil.
Contractantul va avea n folosina o cheie dinamometrica pe antier pentru verificarea strngerii
uruburilor.
2.3.14 Protectia si vopsirea pieselor metalice
2.3.15 Generalitati
Toate confeciile metalice vor fi protejate conform STAS 10702/1-83 si STAS 10702/2-80, cu
excepia pieselor nglobate n beton.
Contractantul va prezenta certificatele de calitate obinute la achiziionarea vopselei de la fabricanii
autorizai, care trebuie s confirme c vopseaua corespunde standardelor relevante, specificaiilor
tehnice din proiect, corespunztoare climatului local i compatibile suprafeei de aplicare.
Fabricantul i tipurile de vopsea se pot schimba numai cu acordul prelabil al efului de Proiect.
Inaintea vopsirii, suprafaa se va cura de rugin, praful, grsime i alte materiale.
Dac nu exist alte specificaii, se vor aplica urmatoarele sisteme de acoperire de protectie:

pag.: 50
2.3.16 Pentru otelul in contact cu apa:

Un strat de grund epoxi, dublu mbogit cu zinc, cu o pelicul uscat de 25 microni grosime.
Doua rnduri a cte dou straturi de vopsea epoxi, gudronata puternic, fiecare strat avnd o grosime
minim a peliculei uscate de 200 microni.Pentru toate celelalte cazuri se va folosi urmtorul sistem:
- Un strat de grund epoxi dublu mbogit cu zinc cu o pelicula uscat de 25 microni
grosime.
- Unul sau dou straturi de acoperire epoxi pigmentat cu oxid de fier cu mic, iar fiecare
strat va avea o grosime minim uscat de 150 microni.
- Doua straturi de email epoxi de o culoare care se va specifica, pelicula minim uscat
avnd grosimea n stare uscat de 50 microni
2.3.17 Montajul lucrrilor
La cererea efului de Proiect, piesele din oel i alte confecii metalice se vor ansambla provizoriu
la locul de fabricaie pentru a da posibilitatea de verificare efului de Proiect i, dac este cazul
pentru ncercare nainte de trimiterea pe antier (livrare).

pag.: 51
Lucrri de conducte din PVC
2.4
2.4.1 Generaliti
Tuburile de PVC sunt fabricate utiliznd tehnologia de turnare sub presiune, care este n continu
dezvoltare i reprezint o tehnologie de vrf n fabricaia conductelor din materiale noi,
neconveionale.
La fabricarea produselor PVC se prepar un amestec corespunztor, care, pe lng pulberea PVC,
conine diferii adezivi i materiale auxiliare necesare unei prelucrri optime (cunoscut fiind faptul
c felul i cantitatea aditivilor influeneaz proprietile produsului).
2.4.2 Proprietile tuburilor i pieselor de legtur din PVC
1. Densitatea1,38 1,53 g/cm;
2. Rezistena la nconvoiere.90 100 N/mm;
3. Coeficientul de dilatare linear..0,08 mm/mC;
4. Coeficientul de transmitere a cldurii...0,15 W/mK;
5. Modulul de elasticitate~ 3000 N/mm;
6. Alungirea la rupere..10 60 %;
7. Rezistena la rupere ....45 55N/mm;
8. Duritatea de suprafa (metoda Brinell)120 N/mm;
Proprietile mecanice depind de viteza de deformare i de temperatur. La vitez mic de deformare,
(ncrcare treptat), PVC-ul se comport plastic, iar la vitez mare de deformare (ncrcare cu ocuri) ca un
material cu comportare elastic. n privina termodependenei PVC-ului, se poate afirma ca acesta are o
comportare plastic la temperaturi nalte i elastic la temperaturi joase.
Limita inferioar a temperaturii de utilizare este +1C (sub aceast temperatur, PVC-ul dur este casant,
devenind sensibil la solicitri mecanice, sub form de lovituri).
Limita superioar a temperaturii de utilizare este de 60 C. ntre 40C i 60C caracteristicile mecanice scad.
Peste 60C poate fi solicitat 2 3 minute, iar peste 80C, PVC-ul dur devine moale.
Rezistena la intemperii: cteva luni produsele de PVC dur pot fi depozitate n aer liber, dar ferite de razele
soarelui.
Tuburile de PVC nu sunt atacate de bacterii sau de alte microorganisme i nici de roztoare. Acestea sunt
rezistente fa de sruri, acizi i substane alcaline diluate, uleiuri, (vegetale, animale sau minerale) rezistena
la agenii chimici depinznd de temperatur.
2.4.3 Caracteristicile tuburilor de canalizare i pieselor de legtur din PVC

1.
Durata de via:
n cazul unei utilizri optime, durata de via proiectat, este de 50 ani.

2.
Greutatea:
Fiind de 20 de ori mai uor dect betonul, se poate transporta i manevra mai uor.
3.
Montare rapid:
Datorit greutii mici i simplitii mbinrii, se pot executa n timp scurt reele de canalizare,
fr a fi necesar o calificare superioar.
4.

pag.: 52
Lungimi mari de montare:
Datorit greutii mici i lungimii de 5-6 m, se pot finaliza foarte rapid tronsoane lungi de
canalizare.
Conductele de canalizare din tuburi PVC, realizeaz mbinri perfect etane la infiltraii din stratul freatic i
rezistente la ptrunderea rdcinilor copacilor din zona respectiv.
Tuburile de PVC au o foarte bun rezisten chimic la substanele aflate n componena apelor
uzate i freatice.
Datorit valorii foarte mici a rugozitii pereilor tuburilor de PVC, capacitatea de transport a
acestor colectoare este mult mai mare i depunerile de pe pereii acestora sunt mult mai mici,
comparativ cu tuburile de beton sau azbociment.
2.4.4 Tuburi i piese de legtur, pentru canalizare, din PVC. Mod de prezentare i domenii de
utilizare
Tuburile de canalizare executate din PVC au rolul de a colecta i evacua apele uzate menajere i/sau
pluviale.
Gama de diametre pentru realizarea reelei de canalizare, cu scurgere gravitaionala sau sub
presiune, (pres. max. 4 bar) este foarte mare, ntre Dn 100 mm 500 mm.
Tuburile din PVC, pentru canalizare, se fabric cu urmtoarele lungimi: 1, 2, 3, 5 sau 6 m pentru
diametre pn la 500 mm. Sunt realizate cu muf de turnare la un capt, iar etanarea lor se execut
cu garnituri de cauciuc elastomeric (inele de etanare profilate pentru Dn < 200 mm i inele de
etanare i fixare pentru Dn > 200 mm).
Colectoarele de canalizare executate din tuburi de PVC, mpreun cu garniturile de etanare, au o
rezisten foarte bun la aciunea electrochimic a substanelor aflate n apele uzate i a celor din
stratul freatic respectiv.
2.4.5 Prelucrarea tuburilor din PVC
2.4.6 Pilire pentru rectificare
Tuburile din PVC se pot prelucra bine cu scule att manual ct i mecanic. La prelucrarea manual
se poate folosi, cu bune rezultate, pila, n timpul operaiei de pilire, impunndu-se curarea
suprafeei conductei, de bavur. Operaiile de pilire i rectificare se pot executa cu maina de
rectificat, cu diametrul pietrei de 250 mm, cu turaie de circa 300-400 rot/min, n condiii
asemntoare prelucrrii metalelor uoare. Trebuie evitat apsarea puternic a evii pe piatr.
2.4.7 Debitarea cu fierstrul
Tuburile din PVC se pot debita, att manual - cnd se poate folosi fierstrul cu pnz pentru
metale (bomfaierul) pentru diametre mici - ct i mecanic.
2.4.8 Deformarea la cald
Deformarea la cald este o tehnologie special i se bazeaz pe proprietatea PVC-ului, care, n urma
solicitrilor mecanice la o temperatur mai mare dect cea de vitrificare, se deformeaz plastic,
ireversibil. Cu aceast metod se realizeaz lrgirea capetelor evilor si curbarea evilor drepte.
Temperatura optim pentru deformare la cald este ntre 130C i 140C. Dac temperatura de
deformare este sub aceast valoare, sau neomogen, iau natere tensiuni n seciunea evii, care o

pag.: 53
deterioreaz n aceste zone. Se recomand ca aceste operaii s fie executate de firma productoare
sau s se preia tehnologia de execuie cu prescripiile corespunztoare.
2.4.9 Lipirea
Cea mai bun metod de mbinare nedemontabil a evilor PVC dur este lipirea. La montare evile
PVC se asambleaz mpreun cu piesele de legtur fr lipire i se marcheaz ntre ele, iar pe o ax
paralel cu axa conductei se vor marca lungimile de intrare. n acest fel se controleaz lungimea de
intrare a captului evii i zona de ungere cu soluia de lipit. nainte de asamblare, captul evii se va
tia n unghi drept, se va cura de bavuri, iar muchiile se vor tei la 45. Se vor ndeprta
impuritile de pe suprafaa exterioar a captului evii i se va degresa cu vat mbibat n solveni
organici uscai (dicloretan, toluen, etc). Dup evaporarea soluiei de degresat, se va unge cu adeziv
att interiorul piesei de legtur ct i captul evii, ungerea fcndu-se, cu pensula n direcia
axului, eliminndu-se astfel pericolul formrii de noduri (Se va folosi doar pensul din pr natural i
coad de lemn, pentru evitarea deteriorrii acesteia n contact cu solventul organic din adeziv).
Suprafeele unse cu adeziv trebuie asamblate repede, naintea evaporrii solventului din soluie.
Dup ungere, cele dou piese unse cu adeziv, se vor monta dup semnele fcute nainte, prin
introducere direct, fr rotire, pn cnd se atinge umrul mufei i se ine n poziie fix, nemicat
cteva secunde. Apoi soluia n exces, rmas n exterior, se va terge cu vat. Se va proceda cu
atenie sporit ca pe parcursul acestor operaii, cele dou suprafee care se asambleaz s fie perfect
uscate, deoarece umiditatea poate periclita perfeciunea mbinrii. n funcie de tipul adezivului
folosit, indicat de furnizorul pieselor din PVC, mbinarea, ajuns la maturitate, poate fi supus
verificrilor vizuale, mecanice i hidraulice. Dup terminarea operaiilor de lipire la mai multe
ansambluri, pensula folosit se va cura de adeziv cu vat i solvent organic uscat.
Condiii de executare a lipiturilor:
1. Lipirea conductelor din PVC la temperaturi sub 5C este interzis;
2. Operaiile de lipire trebuiesc executate n atmosfer cu umiditate normal;
3. n adeziv nu trebuie s ajung ap, deoarece, n aceste condiii acesta se depreciaz;
4. Este interzis reducerea timpului de lipire prin nclzirea ansamblului;
5. Este interzis ungerea cu un strat prea gros de adeziv, deoarece dup mbinare i uscare,
surplusul de adeziv rmas n interiorul evii, va micora seciunea evii i va conduce la depunerea
de sedimente n zona respectiv;
6. Cutiile cu adeziv se vor ine deschise atta timp ct se va lucra cu ele (ct mai scurt cu putin)
pentru evitarea evaporrii solventului, ngroarea acestuia i chiar deteriorarea calitilor sale.
2.4.10 Transport i depozitare
n timpul transportului tuburile trebuie s se sprijine pe toat lungimea lor. Se interzice ncrcarea
lor folosind piese cu muchii ascuite.
n cazul depozitrii tuburilor i fitingurilor n aer liber, pe o perioad mai mare de 2-3 luni, acestea
se vor proteja contra razelor solare, prin acoperire. La depozitarea n vrac, nlimea de aezare n
stiv nu va depi 1,5 m. La depozitarea tuburilor, trebuie asigurat aezarea acestora pe toat
lungimea lor.
evile din PVC sunt uor inflamabile, (clasa C4) ard ncet, dar se autosting. Se recomand ca
produsele s nu fie depozitate n apropierea substanelor inflamabile sau care iau foc repede.

pag.: 54
Garniturile de etanare, din cauciuc elastomeric, se vor depozita n locuri uscate i ferite de lumina
soarelui i se vor proteja mpotriva contactului cu substane chimice, precum uleiurile sau
combustibilii.
Produsele din PVC sunt livrate n ambalaj special de protecie, recomandndu-se depozitarea lor pe
suprafee plane i rigide.
Manipularea conductelor din GRP se face cu multa atentie deoarece acest gen de material este
foarte sensibil la socuri.
2.4.11 Trasare i nivelment
Stabilirea traseului reelei de canalizare i fixarea reperelor de nivelment a cminelor de trecere,
camerelor de intersecie, cminelor de rupere de pant, cminelor de racord, cminelor de splare i
cminelor de control a apelor, se va efectua mpreun cu inspectorul de antier, din partea
beneficiarului i cu responsabilul cu calitatea, din partea executantului.
Operaia de trasare se va executa n urmtoarea ordine:
1) Se picheteaz axul canalului;
2) Se execut nivelmentul de precizie n raport cu reperele topografice permanente (capace
cmine, construcii, etc.)
3) Se monteaz o rigl de nivelment (scndur), deasupra fiecrui cmin fixat prin doi
stlpi btui n pmnt, verificndu-se din cnd n cnd respectarea cotelor de nivel
fixare.
Dup montarea riglelor, se fixeaz pe acestea axul canalului, printr-un cui btut n ele.
n cazul n care sptura traneelor se face cu utilaje, fixarea riglelor se face dup terminarea
lucrrilor mecanizate, dar naintea nceperii finisajului spturii, care se va executa manual.
Tot n cadrul operaiunii de trasare se va materializa - prin rui - i poziia interseciilor canalului
care se execut, cu alte reele existente sau noi, din zon. Pentru identificarea traseelor exacte ale
reelelor existente, se vor executa sondaje n prezena deintorilor de reele, conform avizelor.
n timpul executrii cptuirii canalului se vor respecta ntocmai - de ctre antreprenor - condiiile
prevzute n avizele deintorilor de reele, din zona lucrrilor, pentru a se evita deteriorarea
acestora sau producerea de accidente.
2.5
2.5.1

pag.: 55
Lucrari de conducte PEID

Generaliti
Prezentul caiet de sarcini este ntocmit pe baza standardelor, prescripiilor, prevederilor i

normativelor n vigoare i conine proceduri minime pentru execuia, montarea, repararea i
verificarea conductelor de distribuie. n sensul prezentelor prevederi, prin termenul de conduct
(linie) se nelege ansamblul format din elemente componente: evi, fitinguri (coturi, teuri, reducii,
capace), flane, armturi ( inclusiv cimele, hidranti), aparate de msur i control (montate pe
conduct). Conducta servete la transportul apei ntre dou echipamente, ntre un echipament i o
conduct, ntre dou conducte. Astfel, aceasta poate avea dou extremiti i este limitat la capete
de ctre o alt conducta sau un echipament.
2.5.2 Domeniul de aplicare
Prezentele proceduri se aplic tuturor conductelor de transport al apei netratate de la sursa de
captare pn la gospodria de ap, precum i reelei de distribuie a apei potabile.
Nu fac obiectul prezentelor prevederi:
conductele aferente instalaiilor de la captarea sursei de ap, staiilor de pompare sau clorare;
conductele care intr n componena echipamentelor;
conductele aferente aparaturii de msur i control, care servesc la transmiterea
impulsurilor.
conductele aferente instalaiilor sanitare i de canalizare
2.5.3 Consideratii generale
Cerina de baz pe care trebuie s o satisfac proiectarea, execuia, montarea, exploatarea,
repararea i verificarea conductelor sub presiune este asigurarea funcionrii acestora n condiii
de siguran.
Execuia lucrrilor va fi facut numai cu mijloace tehnice corespunztoare de execuie, montaj i
verificare, cu procedee tehnologice i cu o calitate a produselor n conformitate cu prevederile
proiectului de execuie i a prevederilor legale n vigoare.
Deintorul instalaiei rspunde de exploatarea, ntreinerea i repararea conductelor n conformitate
cu cerinele SR 4163-3 i ale prezentului proiect de execuie.
n cazul unor abateri de la prevederile prezentelor instruciuni, firma de proiectare, sau firma de
execuie sau reparatoare, cu avizul prealabil al proiectantului, vor putea stabili soluii
compensatoare, motivate corespunztor din punct de vedere tehnic, care s nu afecteze sigurana n
funcionare aconductelor sub presiune. Prile care au stabilit aceste soluii le vor supune avizrii
principalilor factori interesai (proiectant, executant, montor sau reparator, deintorul instalaiei ).
Problemele nereglementate prin prezentele instruciuni se vor rezolva prin proiectare, conform
legislatiei si normativelor in vigoare.
Prezentele instruciuni reprezint condiii minimale i completeaz SR 4163-1,3, precum i
Normativul pentru proiectarea i executarea conductelor de aduciune i a reelelor de alimentare
cu ap i canalizare ale localitilor I 22 99.

pag.: 56
La aplicarea prezentelor instruciuni se vor avea n vedere prevederile normativelor republicane i

profesionale (departamentale) de securitate i igien a muncii.
2.5.4 Materiale i produse
Materialele i produsele folosite pentru execuia sau repararea conductelor i elementelor de
conduct trebuie s fie alese conform normelor tehnice n vigoare, s corespund condiiilor tehnice
de recepie i marcare prevzute n standardele romne, n normele de fabricaie, precum i
proiectului de execuie .
Materialele i produsele trebuie s fie nsoite de certificate de calitate conform standardelor romne
i/sau de firm, precum i prevederilor proiectelor de execuie. n cazul n care certificatele de
calitate existente nu conin toate datele prevzute n standardul sau norma de produs, sau aceste
certificate lipsesc, deintorul instalaiei poate proceda la completarea lor, pe baza verificrilor i
ncercrilor efectuate de unitI autorizate.
Este interzis utilizarea materialelor pentru care nu exist certificate de calitate.
Utilizarea altor materiale, n afara celor specificate n proiect, se va face numai cu avizul
proiectantului, care va stabili i condiiile de acceptare .
Dac n proiect nu se specific altfel, certificatele de calitate sunt emise i semnate de ctre
productor.
Conductele de polietilen vor fi n general pentru Pn 6, clasa PE 80, putnd fi utilizate pentru apa
netratat i tratat, respectiv ap potabil. Conductele Pn 10 se vor utiliza n cazurile necesare.
Vanele, hidranii, cimelele i fitingurile din alte materiale (font, oel, etc), vor fi utilizate n
concordan cu conductele i fitingurile de polietilen. Toate aceste vane i fitinguri vor fi
compatibile ntre ele ca mrime i ca metode de mbinare cu conductele i fitingurile de
polipropilen.
Cumprtorul poate asista la verificrile i ncercrile la care sunt supuse materialele i produsele
conform documentaiei de fabricaie. Atunci cnd se constat c materialele i produsele livrate nu
corespund specificaiilor de comand, acestea nu vor fi utilizate i se vor nlocui n conformitate cu
legislaia de contractare n vigoare.
Componentele de conducte (evi, fitinguri, armaturi, etc) vor fi n conformitate cu cerinele
proiectului. Procurarea lor se va face corespunztor specificaiilor tehnice.
Materialele procurate din import vor fi n conformitate cu standardele strine respective i vor
satisface cel puin cerinele enunate mai sus. Procurarea acestora se va face pe baza unui
agrement tehnic.
2.5.5 Prescripii privind transportul, manipularea i depozitarea componentelor de conduct

Elementele componente ale conductelor se protejeaz mpotriva deteriorrilor ce pot aprea n
timpul transportului, depozitrii i manipulrii.
Se va avea n vedere c polietilena este expus deteriorrilor prin zgriere fiind foarte sensibila la
contactul cu obiecte ascuite. n acest sens se vor lua msuri corespunztoare, avnd n vedere c se
accept adncimi de zgrieturi pna la 10% din grosimea peretelui de eav.

pag.: 57
La ncrcarea sau descrcarea din mijloacele de transport se vor folosi numai dispozitive de
manevr adecvate.
Transportul, manipularea i depozitarea vor fi n conformitate i cu recomandrile furnizorilor de
materiale.
2.5.6 Transport
Materialele neambalate se vor transporta n vehicule amenajate, cu platformele de aezare plate,
curate, fr obiecte tioase sau ascuite care pot produce deteriorri.
Se are n vedere ca n timpul transportului evile s fie ferite de orice surs de cldur sau emanaii
de gaze.
Tuburile din polietilen de dimensiuni mai mari de 110mm, livrate n bare drepte, se transport n
poziie orizontal, asigurate n pachete nrmate n cherestea. evile de dimensiuni mici sunt livrate
n colaci sau pe tambur i se transport att n poziie orizontal, ct i vertical, asigurate mpotriva
oricror pericole de deteriorare, inclusiv de rsturnri, loviri, etc.
Fitingurile, armturile, precum i alte materiale mrunte se vor transporta n ambalajele originale,
cu respectarea tuturor msurilor de protecie anterior enunate.
n cazul transporturilor locale ntre depozitele de pe antier sau ctre locul de munc, conductele
trebuie s fie transportate i mnuite cu grij i atenie, folosind mijloace de transport adecvate.
2.5.7 Manipulare
La manipularea evilor i pieselor din polietilen se vor utiliza mijloace i echipamente
corespunztoare, fr lanuri sau crlige metalice. Se recomand folosirea benzilor late, nemetalice,
sau a frnghiilor.
Pachetele de evi de dimensiuni mari se vor manipula cu motostivuitoare, corespunztor dotate.
Se interzice trrea sau rostogolirea tuburilor din polietilen.
2.5.8 Depozitarea n vrac
Depozitarea materialelor din polietilen n depozitele principale sau zonale se va face n
conformitate cu recomandrile productorilor.
Materialele care prezint defecte sau deteriorri trebuie depozitate separat de celelalte materiale.
Defectele de acest gen trebuie raportate furnizorului.
Depozitarea se va face corespunztor, inndu-se seama de pericolul deteriorrii (deformri ale
seciunii transversale, ovalizri), precum i de influena variaiilor de temperatur sau a aciunii
directe a radiaiilor solare.
Depozitarea se face inndu-se seam de dimensiuni i tip de material, precum i de durata
depozitrii, Se va asigura accesul la materiale n ordinea achiziionrii acestora, pentru a evita
perioade mari de staionare i degradare n timp prin fenomenul de mbtrnire.
Tuburile trebuie depozitate n zone stabile i plate, lasndu-se ci de acces pentru scoaterea
materialului.
evile livrate n colaci se depoziteaz corespunztor evitrii oricror deformri, iar pentru a se evita
contactul cu solul, se vor utiliza brne din lemn pentru a crea un pat de aezare.
Polietilena de culoare albastr se va depozita acoperit, protejat de radiaiile solare. Tuburile
albastre de polietilen au o perioad de expunere la mediul extern, de pn la 12 luni, dar trebuie
totui acoperite cu folii opace. Tuburile negre de polietilen pot fi depozitate n aer liber.
Fitingurile se vor depozita n spaii acoperite, n ambalajele cu care au fost livrate.
Materialele din polietilena se depoziteaz n spaii ferite de aciunea surselor de cldur, solvenilor,
produselor petroliere sau a oricror ageni chimici.
Stivele de legturi nu trebuie s depeasc o nlime de 3m.

pag.: 58
Colacii de conducte pot fi depozitai pe orizotal, i nclinai dac sunt bine sprijinii.
Conductele libere pot fi depozitate i sub forma de piramide cu nlimi de pn la 1m.
Rafturi cu puncte adecvate de sprijin, pot fi utilizate pentru depozitarea conductelor.
Conductele i fitingurile trebuie s fie depozitate departe de:
surse de cldur
uleiuri hidraulice sau lubrefiani
benzin
solveni
alte chimicale cu reacie agresiv
2.5.9 Depozitarea pe antier
Pe antierele locale, conductele i fitingurile trebuie s fie depozitate ntr-o manier care s asigure
pstrarea acestora fr a le deteriora i s fie accesibile livrri lesnicioase la locul de munc.
2.5.10 Execuia reelei de distribuie
Reeaua trebuie realizat n conformitate cu prevederilor proiectului, a normelor de protecie i
igien a muncii, precum i a condiiilor de teren.
Deoarece tuburile de polietilen au mare flexibilitate, pozarea conductelor prezint o deosebit
importan, n sensul ca aceasta s fie efectuat corespunztor pentru asigurarea repartiiei uniforme
a eforturilor, stabilitii conductelor i reducerii la minim a riscurilor de deteriorare. Calitatea
materialului i a operaiunilor angajate n pregtirea anurilor, executarea patului i compactarea
trebuie s fie corespunztoare, astfel nct deformarea conductelor s fie limitat.
Se vor avea n vedere condiiile locale (stabilitatea terenului, caracteristicile solului i cele ale
apelor subterane, eventuale reele subterane amplasate n zon, etc.); natura i destinaia terenului;
eventuale traversri de ape; etc.
Conductele pot fi instalate n anuri excavate sau n sistem fr sptur, cum ar fi cazul forrii
orizontale i al tragerii conductelor.
n cazul anurilor excavate, conductele se monteaz n linie, prin mbinarea colacilor, a barelor i
fitingurilor n afara anurilor,urmat de coborrea acestora n an.
Toate operaiile trebuie controlate i executate ntr-o manier care s confere sigurana i care s
previn riscul rnirii persoanelor sau afectrii proprietii.
Majoritatea operaiilor de instalare a conductei se desfaoar n imediata vecintate a drumurilor
publice, drept pentru care trebuie luate toate msurile necesare de dirijare a traficului i de protecie
a sanurilor.
2.5.11 Trasarea
Trasarea pe teren a reelei subterane de distribuie a apei se va face n conformitate cu STAS
9821/5.
Pentru trasarea configuraiei reelei se vor respecta planurile de conducte cu coordonatele punctelor
caracteristice.
Pentru pozarea conductelor n anuri nguste, trasarea este deosebit de important i este
prevzut n cadrul lucrrilor ce fac parte din programul controlului calitii.
2.5.12 Excavare n anuri
anurile vor fi executate cu ajutorul mainilor de excavat, excavatoarelor mecanice sau manuale n
funcie de locaie i de resursele disponibile ale firmei executante.

pag.: 59
n principal se va adopta metoda anurilor nguste. Pentru pozarea n anuri nguste, limea
anului va fi egal cu diametrul exterior al evii la care se adaug 100 mm, dar nu mai puin de 300
mm. n acest caz, toate operaiile pregtitoare se vor desfura la sol.
anurile trebuie spate pn la nivelul cerut prin proiect, astfel nct s se respecte acoperirea
minim a conductei la nghe.
Materialul excavat trebuie s fie depozitat de-a lungul traseului conductelor i s se foloseasc,
unde este posibil, pentru lucrri de umplutur.
Este esenial pozarea conductelor pe suport neted i continuu. n terenuri adecvate, acest lucru se
obine prin finisarea manual a fundului de an, ndeprtarea oricror puncte proeminente i
nlocuirea lor cu material de umplutur de granulaie fin.
Cnd aceast egalizare nu poate fi executat cu uurin, denivelrile mici pot fi depasite prin
amplasare i compactare cu material de pe antier selectat sau cu material cu granulaie fin, ntr-un
strat cu o grosime de cel puin 50mm.
Materialul care nconjoar conducta formeaz de fapt elementul de fundare n cazul lucrrilor de
refacere, drept pentru care trebuie s ofere un suport adecvat n cazul restaurrii i s fie capabil s
transmit ncrcarea impus ctre stratul de sub conduct sau celelalte dispozitive.
Materialele adecvate pentru realizarea patului i pentru umplutur includ nisip de drenaj, pietri i
sol de natur friabil. Granulaia nu trebuie s depaeasc 10mm la patul conductei. Prezenta
ocazionala a unor particole cuprinse ntre 20 si 40mm este acceptata n procente foarte mici pentru
zona de umplutur. n cazul n care exista si particole peste 40mm, materialul trebuie refuzat.
Nu se vor folosi drept suport temporar pentru conducte buci de crmida sau alt material dur.
2.5.13 Tehnologia de instalare fr sptur a conductelor
Tehnologia de pozare fr sptur a conductelor se utilizeaz n situaiile n care metodele
tradiionale de excavare nu sunt adecvate, n primul rnd pentru subtraversri de ruri, ci ferate i
drumuri principale, precum i n alte locuri unde prezena unor galerii subterane sau a altor
obstacole face imposibil instalarea conductelor prin metoda tradiional, cu execuia de sanuri.
Operaia de pozare fr sptur a conductelor va fi executat de firme specializate, dotate cu
utilaje adecvate.
Toate lucrrile de acest fel vor fi executate n conformitate cu standardele i normele romneti n
vigoare.
n general, se vor utiliza utilaje de forare pentru execuia de galerii, lrgirea lor i montarea apoi a
segmentului de conduct. Conducta va fi apoi mbinat cu restul conductei pozate n tranee
deschise.
2.5.14 mbinarea conductelor
Conductele se mbin prin urmtoarele procedee:
sudur cap la cap,
electrofuziune
mbinare mecanic
Cel mai economic mod de a valorifica avantajele tehnice pe care le prezint un sistem integrat din
PE, capabil s preia sarcini de capt, const n electrofuziunea conductelor. Sudura cap-la-cap este
probabil cea mai frecvent utilizat metod, dei electrofuziunea ar putea fi preferat n cazurile n
care sudarea cap la cap nu poate fi aplicat, de pild din cauza lipsei de spaiu.
mbinarea conductelor prin fuziune se execut de personal calificat, cu echipamente adecvate i prin
metoda corespunztoare materialelor de asamblat. Procedurile corecte de asamblare a elementelor
realizate din materiale diferite i avnd grosimi diferite ale pereilor sunt indicate n Figura 1 de mai
jos.

CORECT
pag.: 60
CORECT
Elemente din materiale diferite i avnd

grosimi diferite ale pereilor pot fi asamblate
prin intermediul armturilor fixate prin
electrofuziune
Numai elemente din materiale similare i cu

perei de aceeai grosime pot fi asamblate prin
sudarea cap la cap
GRESIT
GRESIT
Nu este permis asamblarea elementelor

cu grosimi diferite ale pereilor prin
sudur cap la cap
Nu este permis asamblarea elementelor

din materiale diferite prin sudur cap la cap
Fig. 1. Asamblarea prin sudur
2.5.15 Sudarea cap la cap

Sudarea cap la cap se va aplica doar pentru asamblarea elementelor din materiale similare i avnd
grosimi ale pereilor asemnatoare.
Conductele i armturile pot fi asamblate prin sudarea cap la cap, utilizndu-se o plac nclzit
electric.
La aceasta tehnologie este esenial capacitatea de verificare independent a temperaturii la
suprafa. Sudarea cap la cap este adecvat pentru asamblarea tuburilor i armturilor cu diametre
mai mari de 63 mm. Totui, numai conductele i armturile avnd acelai diametru, SDR i
realizate din acelasi tip de polietilen pot fi asamblate prin aceast metod.
Tuburile cu grosimea peretelui mai mic de 20 mm pot fi asamblate prin sudare cap la cap, utiliznd
echipamente manuale cu funcionare ntr-un singur ciclu, sau complet automatizate, cu ciclu
dublu de funcionare.
Tuburile cu grosimea peretelui de 20 mm sau mai mare TREBUIE asamblate numai cu ajutorul
tehnologiei de sudare cap la cap, prin intermediul echipamentelor cu ciclu dublu de funcionare.
Procedeul de mbinare cap la cap prin presiune
Pentru asamblarea cap la cap a elementelor din PE100 si PE 80 se vor respecta instruciunile
productorului echipamentelor de sudur.
Mai jos sunt enunate etapele procedurii general-valabile de sudare cap la cap prin presare
(manual); aceste prescripii nu au dect caracter orientativ.
Etapa
1. Se verific dac echipamentul este complet, curat, fr defeciuni i n stare de funcionare.
2. Prima sudur va fi una de ncercare. Pentru diametre mai mari de 180 mm se execut dou
suduri de ncercare. Astfel se asigur faptul ca placa de nclzire este curat.

pag.: 61
3. Se verific dac tuburile (sau tubul i armtura) ce urmeaz s fie asamblate au acelai diametru
interior, presiune de calcul i sunt realizate din
acelai material.
Colier de
Dispozitiv de
Colier de
fixare
taiere
fixare
4. Se cur tuburile (sau tubul i armtura care

urmez s fie asamblate)
5. Se separ complet colierele de fixare i se
pozitionez echipamentul de tiere.
6. Se poziioneaz tuburile (sau tubul i armtura)
chiar n dreptul lamei echipamentului de tiere i
se strng colierele de fixare.
7. Se pune n funciune echipamentul de tiere i se
preseaz capetele tuburilor (sau ale tubului i
armturii) contra lamei dispozitivului, pn ce
extruziunea ncepe s se detaeze continuu din
ambele componente de asamblat.
Conducta
Lama de taiere
Conducta
Etapa 7: Taierea capetelor conductelor
Conducta
Colier de
fixare
Colier de
fixare
8. Se continu tierea, pe msur ce tuburile (sau

tubul i armtura) se separ. Se opreste
echipamentul de tiere i se ndeprteaz, dup ce
lamele de tiere s-au oprit.
9. Se ndeprteaz bavurile. Nu se ating capetele
tuburilor (sau ale tuburii i armturii). Se verific
dac diferentele sunt n limite acceptabile.
Capetele sunt in contact

strans (fara joc)
Conducta
Etapa 10: Taierea capetelor conductelor
10. Se aduc n contact capetele tuburilor (sau ale tuburii i armturii) i se verific dac ntre ele nu
este un interstitiu vizibil. Piesele se reajusteaz, dac este necesar. Se verific dac diferentele
sunt n limite acceptabile.
11. Se verific nivelul combustibilului n generatorul electric.
12. Se pune n functiune generatorul i se asteapt ca placa de nclzire s ajung la temperatura de
operare.
13. Se selecteaz regimul adecvat de cretere a presiunii
de sudare. Se preseaz tuburile sau tubul i armtura
contra plcii de nclzire, utilizand acest nivel de
presiune.
Colier de
fixare
Placa de
incalzire
Colier de
fixare
14. Se verific dimensiunea initial a bordurii de sudat.

15. Dup bordurarea initial, presiunea din sistem
trebuie adus la nivelul corespunztor termofuziunii.
Capetele tuburilor (sau ale tuburii i armturii)
trebuie s rmn n contact cu placa de nclzire pe
o durat corespunztoare timpului de termofuziune.
Conducta
Conducta
Etapa 14: Pozitia de lucru a placiii de

incalzire

pag.: 62
16. Se deschid colierele, se ndeprteaz placa de nclzire i se verific dac pe ea a rmas material
topit. Dac se constat existenta acestuia, nu se efectueaz mbinarea.
17. Dac placa de nclzire este curat, cele doua
capete se aduc imediat n contact, timp de 10
secunde, printr-o miscare lin. Materialul topit
trebuie s se ruleze n mod uniform napoi, fat de
linia de contact.
Colier de
fixare
Colier de
fixare
18. Se las mbinarea s se rceasc pe durata

specificat, mentinand-o n tot acest timp la
presiunea de rcire.
19. Dup rcire (temperatura sudurii trebuie s fie
mai mic de 40C), se desfac colierele.
Conducta
temosudata
Imbinarea
Conducta
Etapa 17: Generarea termosudurii
20. Se scot din coliere tuburile asamblate.

21. Se verific mbinarea.
22. Dac este necesar, dup rcire se ndeprteaz materialul n exces.
23. Se ndeprteaz orice impuritate de pe fetele de nclzire.
2.5.16 mbinarea prin electrofuziune
Fitingurile pentru electrofuziune sunt prevzute cu manoane ce conin fire electrice, care atunci
cnd sunt conectate la o surs de curent corespunztoare, topesc manonul n tub fr a fi nevoie de
echipamente suplimentare de nclzire.
Este foarte important ca cei care efectueaz asamblarea s acorde o mare atenie procedurilor de
asamblare astfel nct acestea s fie riguros repectate i, ca:
Suprafaa oxidat a tubului peste adncimea manonului s fie nlturat cu ajutorul unei
raclete.
Toate prile mbinrii trebuie meninute curate i uscate nainte ca acestea s fie asamblate,
pentru c orice impuritate poate conduce la o asamblare defectuas. Tubul se poate terge cu
Hycare, iar sudura cu Voltfluxastfel nct orice particole care ar putea contamina zona
raclat a tubului sau de fuziune a fitting-urilor s fie nlturate. Dac se foloseste procedeul
de stergere, este foarte important s se asigure ca suprafata care urmeaz s fie asamblat
este uscat.
Clemele trebuie s fie folosite corect pentru a nu exista deplasri n timpul procesului de
mbinare i a ciclului de nclzire i rcire.
Protectiile pentru sudur sunt utilizate pentru a se asigura c praful i ploaia nu vor
contamina mbinarea, ferind-o de umezeal.
Este posibil s se asambleze tuburi de polietilen realizate din materiale i la grosimi de perete
diferite. De exemplu, un tub de polietilen PE 80 poate fi asamblat cu o conduct de polietilen
PE100 cu aceeasi plaj de valori ale presiunii, folosindu-se elemente de cuplare prin electrofuziune
cu presiuni adecvate. Elementele de cuplare prin electrofuziune pot ajunge la dimensiuni de pan la
400mm, dimensiuni mai mari fiind n curs de realizare.

pag.: 63
NOT: Uneori evile livrate n colaci (n special cele de 160 i 180 mm SDR 11 i SDR 17.6) pot
avea o ovalitate prea mare pentru a se potrivi n elementele de cuplare, sau coturile tuburilor pot
face ca alinierea capetelor s fie imposibil. Solutiile de abordare n acest caz pot fi:
(i) Utilizare sculelor mecanice de ndreptare sau rotunjire de capete de tuburi sau fitinguri;
(ii) mbinarea prin fuziune a unei drepte de tub n captul colacului nainte de mbinare.
1. Fitinguri pentru electrofuziune proceduri de
mbinare.
Dispozitiv manual de aschiere
mbinarea prin electrofuziune este un process continuu.

1a. Se ndreapt prin tiere capetele de conduct n
vederea mbinrii.
1b. Se cur capetele tuburii pe o portiune de aprox. 500
mm folosind o crp curat.
1c. Se marcheaz zona de pe care stratul oxidat de
Conducta
Adancime de insertie
suprafa trebuie nlturat, adic deasupra adncimii Etapa 2: Pregatirea capetelor conductelor
de insertie de pe fiecare tub unde va avea loc (se repeta la ambele capete)
mbinarea, prin plasarea manonului necesar fixrii,
de-a lungul captului de tub unde vaavea loc
mbinarea. Se traseaz o linie n jurul circumferinei la o distan adecvat de captul tubului,
folosind un marker potrivit.
N ACEST STADIU, NU SE SCOATE NC FITTINGUL DIN AMBALAJUL SU
2.
2a
2b
2c
2d
3.
3a
3b
3c
4.
4a
4b
4c
Cu ajutorul unui dispozitiv de achiere mecanic se ndeprteaz n mod uniform materialul

de pe ntreaga suprafa a tubului, pan la o adancme de 0,2 0, 4 mm, preferabil n forma
unui strat repartizat continuu pe suprafaa identificat, adic materialul aflat n exces fa de
adncimea de inserie.
Se asigur faptul c tot materialul de PE n exces a fost ndeprtat.
Nu se ating suprafeele achiate.
Cu ajutorul unei oglinzi se verific dac i suprafeele inferioare de la extremitatea tubului
fix au fost achiate complet.
Se scoate dispozitivul de cuplare din ambalaj i se verific eticheta, ca asigurare a faptului
c a fost aleas dmensiunea corect.
Se potrivete dispozitivul de cuplare pe extremitatea tubului mobil. Se marchez pe tub
adancmea de penetrare, cu captul tubului aliniat la semnul de mijloc.
Se ndeprteaz dispozitivul de cuplare i se
poziioneaz din nou pe extremitatea tubului fix. Cleme de
fixare Cleme de fixare
Se marchez pe tub adancmea de penetrare, cu
captul tubului aliniat la semnul de mijloc.
Se pozitioneaz, fra a o strange, clema
prindere, pe tubul fix.
Se poziioneaz tubul mobil n dispozitivul
cuplare.
Dup ce se verific faptul c dispozitivul
cuplare este centrat cu clema de fixare i
de
de
de
c
Conducta
Manson de electrofuziune
Etapa 4: Verificarea alinierii
4d
5.
5a
5b
5c
5d
5e

pag.: 64
tuburile sunt introduse n dispozitiv pn la adancmea de penetrare, se strnge clema

complet.
Se rotete uor dispozitivul de cuplare, pentru a verifica dac tuburile sunt corect aliniate.
Cleme de
Se verific dac exist suficient combustibil n Cablul generatorului

fixare
generator, pentru ntreaga perioad de fuziune.
Se verific dispozitivul de control i cablurile
pentru a nu prezenta defeciuni.
Se ndeprteaz, dac este necesar, capacele
terminalelor electrice de pe dispozitivul de
Dispozitiv de
cuplare.
Timp introdus
comanda
Se
conecteaz
cablurile
la
bornele Etapa 5: Se introduce timpul de fuziune in
dispozitivului de cuplare.
dispozitivul de conmanda
Se verific timpul de fuziune indicat pe
etichet i se introduce n timer-ul
dispozitivului de control.
Se apas butonul de pornire al dispozitivului de control i se asigur faptul c ciclul de
fuziune este parcurs n ntregime.
6.
6a
La sfritul ciclului de nclzire,
indicatorii de topire trebuie s aib o valoare
crescut. Dac nu se constat nici o modificare
vizibil a acestora, mbinarea trebuie tiat i se
va executa o nou mbinare.
6b
Se ateapt ca ansamblul s se rceasc,
respectndu-se timpul de rcire indicat pe
etichet.
6c
Se ndeprteaz cablurile i clemele de
fixare.
Spre dispozitivul de comanda
Clema de
fixare
Indicatori ai starii de topire
Manson de
electrofuziune
Clema
de fixare
Etapa 6: Realizarea ciclului de incalzire
Fitinguri de branament pentru electrofuziune

Fitingurile de branament pentru electrofuziune sunt disponibile pentru majoritatea dimensiunilor
principale pn la 400 mm. Aceste fitinguri sunt estimate ca rezistnd pn la 16 bar. Ele sunt
indicate pentru conducte la presiuni de 10 i 16 bar (PE100) i tuburi de 6/7.5 bar,10/12 bar (PE80).
1.
1a
1b
2.
2a
2b
2c
Se cur impuritile, etc. de pe tub cu o crp curat.

Fr a scoate fitingul din ambalaj, se pune n poziia recomandat pe tubul principal. Se
traseaz conturul n mod clar i continuu n jurul suportului, cu un marker rezistent.
Se folosete o raclet pentru a ndeprta un strat de suprafa de pe tubul de 0,2 0,4 mm,
pe ntreaga suprafa marcat.
Se asigur c toate resturile de PE au fost ndeprtate.
A nu se atinge suprafaa curat.
3.
3a
3b
3c
3d
3e
3f
3g
4.
4a
4b
4c
4d
4e

pag.: 65
Se ndeprteaz fitingul din ambalaj, nu se atinge suportul de contact.

Se verific eticheta dac mrimea corect a fost aleas.
Se ndeprteaz capacul i se asigur c lama tietoare e dreapt.
Se rzuiete zona de contact pe ntreaga suprafa de conexiune.
Se asigur c toate proeminenele sunt ndeprtate.
Nu atingei suprafaa rzuit.
Nu rzuii sau contaminai suportul de contact.
Se asigur c urubul de prindere de pe clama cu suport este complet desurubat.
Se prinde fitingul n clam.
Capacele terminalelor electrice se ndeprteaz dup fixarea acestora.
Se ndeprteaz protecia suportului dup fixare.
Nu se atinge nici o zon de fuziune.
5.
5a
5b
5c
5d
6.
6a
6b
6c
6d
6e
6f
6g
7.
7a
7b
7c
Se verific dac pe suprafaa curtat

nu apar impuriti.
Se fixeaz fitingul pe suprafaa
pregtit a tubului.
Se
fixeaz
clema
conform
instruciunilor productorului.
Se nvrte urubul de strngere al
clemei pn cnd e indicat presiunea
corect.
Dispozitiv de fixare
Suport EF
Suprafata
pregatita
Conducta
Se taie drept tubul de branament, la Etapa
5: Fixarea fitingului pe conducta pregatita
lungimea corect.
si aplicarea presiunii restabilite
Se cur lng captul tubului o
poriune de cel putin 50 mm pentru a
asigura ndeprtarea oricror resturi de PE. A nu se atinge zona rzuit.
Fitingul de branament se scoate din ambalaj; dup fixare se scot capacele terminalelor
electrice.
Fitingul de branament se poziioneaz pe conduct, marcndu-se poziia corect.
Fitingul de branament se fixeaz pe ramificaie, se marcheaz poziia corect, dup care se
poziioneaz tubul n fitingul de branament .
Se regleaz lejer dimensiunea clemei folosite.
Cutie de
Se verific poziionarea corect a tubului i
control
ramificaiei n elementul de cuplare (atenie la
marcaje), apoi se strnge clema complet.
Suport EF
Se verific dac exist combustibil suficient n

generator pentru ntreaga perioad de fuziune. Se
verific de asemenea i cutia de control i
Etapa 7: Legarea la cutia de control si
cablurile pentru eventuale defecte.
fixarea timpului de fuziune
Cablurile se conecteaz la terminale pe suport.
Se verific timpul de fuziune indicat pe etichet i
se introduce acest timp n timer-ul cutiei de control.
7d
7e
7f

Se apas butonul de pornire al cutiei de control,

asigurndu-se c ciclul de fuziune este complet.
Se ndeprteaz cu grij cablurile fr a se
deranja fitingul.
Se conecteaz cablurile la terminale i se repet
de la (7c) la (7e).
pag.: 66
Suport EF
Indicator
de topire
8.
8a
8b
8c
8d
Etapa 8: Se verifica daca indicatorii

Se respect timpul de rcire indicat pe etichete
de fusiune au crescut
Se ndeprteaz sculele
Se inspecteaz vizual mbinrile, asigurndu-se c indicatorii de fuziune nu sunt n relief
Se reaseaz capacul pe teu i se termin nstalarea tuburii de bransament.
2.5.17 mbinri i fitinguri mecanice

Exist o gam larg de mbinri i fitinguri mecanice de metal i plastic omologate. Toate aceste
fitinguri trebuie asamblate n conformitate cu instructiunile productorului, iar fitingurile metalice
trebuie livrate asigurndu-se o protecie anticoroziv corespunztoare.
Cele mai uzuale tipuri de fitinguri metalice asociate cu polietilen sunt:
adaptoarele cu flans i alte tipuri de adaptoare;
dispozitive de cuplare mecanice;
fittinguri de bransament cu mufe
inele de metal
Pentru trecerea de la tevile de polietilen la fitingurile de metal cu flan se vor folosi, fie evi de
mbinare cu inele metalice, fie adaptoare mecanice cu flan. Garnitura de etanare i lungimea
uruburilor
folosite,
trebuie
s
fie
potrivite
tipului
de
adaptor.
Nu se va folosi nici un fel de substan de etanare.
La etansarea flanselor de polietilen trebuie avut n vedere generarea unui efort de torsiune
uniform, n limitele specificate de productor. Se recomand imperativ folosirea unei chei de
torsiune.
2.5.18 Pozarea tuburilor n tranee
nainte de pozarea conductelor, transeea se va verifica din punctul de vedere al siguranei. Tubul va
fi verificat pentru descoperirea eventualelor defecte, iar, n cazul mbinrii prin electrofuziune, se
va
verifica
dac
gradul
de
rcire
al
tuburii
este
satisfctor.
Nu se vor poza n santuri nici un fel de elemente nesatisfctoare.
Conducta (eav, fitinguri etc) se va verifica prin confruntarea cu proiectul nainte de instalare, din
punct de vedere al dimensiunilor, material, etc.
Conductele vor fi coborte n mijlocul antului, avnd grij s nu fie deteriorate. Schimbri ale
direciei tronsonului de conduct de PE pot fi permise de capacitatea de ndoire a tuburilor, dar
trebuie fcute eforturi pentru a menine tubul pozitionat central n ant prin compactarea corect a
materialului de umplutur de pe margine.
Tuburile pot fi ndoite la rece n conformitate cu recomandrile productorului, n funcie de
diametre. n nici un caz nu trebuie s se ncerce ndoirea la cald a tuburilor pe amplasament.
Dac este necesar realizarea mbinrilor n interiorul antului, trebuie asigurat un mediu de lucru
propice n ceea ce privete spaiul, temperatura i protecia mpotriva intemperiilor, conform
cerinelor.

pag.: 67
Este necesar inerea unei evidene complete i clare a instalrii nainte de acoperirea conductelor.
2.5.19 Realizarea umpluturilor
Materialul excavat adecvat va fi repus n ant pentru a acoperi conducta.
n cazul n care este necesar, se va folosi material suplimentar cum ar fi nisip sau pietri cu particule
pn la 20 mm pentru a acoperi conducta pn la 100 mm deasupra crestei conductei.
Materialul excavat va fi returnat n ant n straturi i compactat folosindu-se echipamente de
compactare adecvate (manuale sau mecanice).
2.5.20 Refacerea terenului i aducerea lui la forma iniial
n locurile n care este permis acest lucru, cum ar fi cmpurile, traneele vor fi umplute n surplus,
pentru a se permite reaezarea natural n timp a materialului.
n cazul drumurilor i al zonelor circulate, se va folosi echipament de compactare adecvat pentru a
asigura compactarea satisfctoare a traneelor. Suprafaa drumurilor va fi refcut provizoriu cu un
strat de piatr spart (0-20 mm).
n alte locuri sau n cazul drumurilor nepavate, materialul de suprafa existent, va fi nlocuit sau se
va putea folosi un material similar.
Pe drumurile publice sau cile de acces asfaltate sau betonate, suprafaa se va reface provizoriu cu
un strat de piatr spart (0-20 mm).
Cota materialului de umplutura poate fi mai mare dect cea general pentru a se permite reaezarea
materialului.
Refacerea permanent a drumurilor va fi n sarcina autorittilor competente.
2.5.21 Traversarea cilor ferate
Traversarea cilor ferate se va face n conformitate cu normele romneti n domeniu i poate fi
realizat folosind tehnologia de forare direcional.
Pentru fiecare caz n parte sunt prevzute detalii de execuie, i vor fi obinute avizele necesare de la
autoritile competente naintea obinerii autorizaiei de construcie.
2.5.22 Testare
Dup instalare, conducta va fi testat prin prob de presiune hidraulic pe seciuni, n funcie de
amplasament. n general se verific sectiuni ntre 500 i 2000 m.
Seciunile vor fi izolate i fixate pentru a preveni micarea datorit reacoperirii.
mbinrile vor fi lsate la vedere pentru a uura verificarea existenei eventualelor scurgeri.
Blocurile de reazem necesare pentru seciunile cu mbinri mecanice, vor fi de asemenea instalate.
Modalitatea standard de testare a conductelor pentru ap, fabricate din alte materiale, nu e valabil
i n cazul conductelor de PE din cauza relaxrii tensiunii, caracteristic acestui tip de material.
Conductele vor fi testate la 1,5 x presiunea de lucru; prin urmare conductele PN6 vor fi testate la 9
bar.
Procedura de testare ncepe prin ridicarea i meninerea presiunii de testare timp de 30 de minute,
prin pompare aditionala, pentru a susine destinderea conductei PE. Prin deschiderea supapei de
control se reduce presiunea la valoarea nominal, nainte de renchiderea supapei. Revenirea
presiunii din conduct este semnul unei conducte corespunztoare.
2.5.23 Procedura de testare
ndeprtarea aerului din conduct este vital pentru acurateea rezultatelor testului i, prin urmare,
umplerea conductei trebuie s se fac de o maniera controlat, cu ndeprtarea aerului n timpul
procesului de umplere i presurizare.

pag.: 68
Se aplic presiunea de testare aleas i se menine aceast presiune prin pompare suplimentar
conform cerinelor, timp de 30 de minute. n acest timp se realizeaz inspectarea conductei pentru
identificarea unor eventuale scurgeri, la aceast presiune, din tronsonul testat.
Presiunea trebuie redus apoi prin eliberarea rapid a unei cantiti de ap din conduct, pn la
obinerea unei presiuni nominale de 2 bar - de exemplu, la manometrul de control. Se nchide
supapa de control pentru a izola tronsonul.
Valorile indicate de manometru vor fi citite i notate la urmtoarele intervale:
0 -10 min citire la intervale de 2 minute
10- 30 min citire la intervale de 5 minute
30- 90 min citire la intervale de 10 minute
Presiunea trebuie s creasc datorit rspunsului elasto-plastic al materialului conductei.
Graficul rezultat pentru un tronson bine etanat ar trebui s aib un profil caracteristic asemntor
cu cel din graficul de mai jos.
Presiunea selectat este meninut prin
pompare suplimentar timp de 30 min
Gradul n care fluajul materialului afecteaz graficul de presiune i timpul de rspuns la reducerea
presiunii sunt influenate de:
lungimea seciunii testate
diametrul conductei
prezena aerului
calitatea stratului de pozare i a compactrii
n decursul a 90 de minute ar trebui s fie posibil o indicare corespunztoare. Dac n cursul
acestei perioade exist o cdere de presiune, aceasta indic o scurgere pe acea seciune. Este de
preferat ca fitingurile mecanice s fie verificate nainte de inspecia vizual a mbinrilor sudate.
Orice defect al instalaiei pus n evident de ctre test va trebui, evident, remediat, iar testul va fi
repetat dup ce se va acorda un timp pentru stabilizarea conductei.
Dup un test satisfctor, seciunea de conduct nu va mai fi supus unor operaiuni de sudare,
deformare la rece sau la cald.

pag.: 69
2.5.24 Splare i clorare

nainte de recepia sistemului de conducte, conducta va fi curat n conformitate cu prevederile
I22, pentru o calitate a apei n conformitate cu STAS 1342.
Conducta este splat cu jet de ap pentru a ndeprta orice impuriti sau corpuri strine din sistem.
Nu se are n vedere necesitatea curirii mecanice interioare pentru a ndeprta corpurile strine sau
impuriti.
Conducta se umple cu ap clorat avnd o concentraie de minimum 25-30 mg de clor activ per litru
de ap. Apa clorat va fi mentinut n sistem timp de 24 de ore, dup care sistemul va fi splat cu
ap potabil pn ce coninutul rezidual de clor este n limitele admisibile pentru furnizarea de ap
potabil, adic 200mg/m3.
2.5.25 ntreinere
treinerea, repararea i modificarea sistemului de conducte se va face de ctre Client sau de ctre
autoritatea competent.
Toate modificrile, reparaiile i operaiunile de ntreinere vor fi executate n conformitate cu
prevederile proiectului i ale prezentului caiet de sarcini.
2.5.26 Recepia
Recepia reprezint aciunea prin care Investitorul accept i preia lucrrile executate, n scopul de a
ncepe exploatarea lor, certificnd faptul c Antreprenorul i-a indeplinit obligaiile n conformitate
cu contractul i cu documentaia de execuie.
Recepia se realizeaz n conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea n construcii
Regulamentul de recepie al lucrrilor de construcii i a instalaiilor aferente (HG 273/1994) i cu
alte norme aferente acestui domeniu.
Stadiile recepiei sunt:
Recepia la terminarea lucrrilor contractate.
Receptia final la sfiritul perioadei de garanie, stipulat n contract.
2.6

pag.: 70
Drumuri si pavaje (inlusiv reparatii)
2.6.1 Date generale

Acest capitol cuprinde necesitatile pentru drumurile noi de acces.
Pentru umplutura generala a santurilor de conducte vezi Cap. 7. Acest capitol cuprinde cerintele
suplimentare necesare pentru repararea suprafetelor de drum sau pavaj de deasupra santurilor de
conducte.
In zona exista 3 tipuri de suprafete de drum sau pavaj care acopera drumurile asfaltate, drumurile
balastate si strazile neamenajate (pamant).
2.6.2 Materiale
Materialele care se folosesc la reparatiile de drumuri si pavaje vor include:
- Sub-fundatii - cuprind balast si straturi de pietris
- Fundatii de drum - cuprind straturi de macadam
- Nivelarea suprafetelor - carosabile de beton, placi de pavaj si diferite straturi de asfalt
- Materialele furnizate vor corespunde cu STAS 10473/1-87 si SR 179: 1995.
2.6.3 Sub-fundatii
Toate drumurile si pavajele vor fi prevazute cu o sub-fundatie care cuprinde urmatoarele:
- strat initial de balast. Acest strat se va dispune in straturi uniforme care nu depasesc 150
mm grosime care se vor compacta conform STAS 294-84.
- un strat intermediar de 63-90 mm piatra sparta. Acest strat se va aseza pe stratul de balast
si va fi rulat conform STAS 6400-84.
- un strat final de 16-25 mm piatra sparta. Acest strat se va aseza pe stratul intermediar si va
fi netezit conform STAS 6400-84.
- un strat de nisip. Un strat de nisip se va aseza si netezi peste stratul final de piatra sparta.
2.6.4 Fundatia de drum si nivelarea
2.6.5 Drumuri asfaltate
Se va asigura o fundatie de drum macadam conform SR 179-1995.
Nivelarea drumurilor inclusiv straturile de asfalt si bitum va fi asigurata conform STAS 1338-84.
Contractantul se va asigura ca stratul de macadam este curatit complet inaintea realizarii nivelarii
finale.
Contractantul va asigura protectia corespunzatoare a strazilor asfaltate in eventualitatea de vreme
rea.
2.6.6 Strazi pietruite
Drumurile pietruite se vor construi conform SR 179-1995.
Contractantul va asigura ca straturile de macadam, pietris, balast sunt foarte bine compactate.
2.6.7 Borduri
Bordurile vor fi executate din pietre dure sau beton prefabricat, conform STAS 1139-87.
Bordurile se vor aseza pe o fundatie de beton si vor fi imbinate cu mortar de ciment.

2.6.8 Tolerante
Deviatii permise:
- pentru lungime +/- 4 mm
- pentru latime +/- 3 mm
- pentru suprafetele suport, lungimea sau latimea pentru elementele placii si
acoperisului: 10 mm pentru 1 = 6 m and 15 mm pentru 1 > 6 m.
pag.: 71
2.7

pag.: 72
Hidroizolatii
2.7.1 Date generale

Acest capitol se refera la lucrarile de hidroizolatii impotriva umiditatii pamntului si a apelor din
precipitatii pe elemente de beton si metal amplasate sub pamant. Proiectarea si executarea lucrarilor
de hidroizolatie se vor efectua conform prevederilor standardelor si normativelor romanesti.
Elementele de beton cum ar fi conductele, gurile de vizitare, blocurile de ancoraj sau constructiile
speciale vor fi izolate cu doua straturi de vopsea bituminoasa.
Peretii subsolurilor folosibile in contact cu pamntul au fost hidroizolati fata de umiditatea naturala
a terenului sau din precipitatii, cu hidroizolatii bituminoase in straturi multiple.
2.7.2 Standarde si normative de referinta
- STAS 2355/1 - 85
- STAS 2355/2 - 87
- STAS 10265 - 75
- C 112 - 86
Constructii civile, industriale si agrozootehnice.

Lucrari de hidroizolatii in constructii. Clasificare
si terminologie.
Constructii civile, industriale si agrozootehnice.
Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de constructii.
Prescriptii generale de proiectare si executie.
Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor
finisate. Termeni si notiuni de baza.
Normativ pentru proiectarea si executarea
hidroizolatiilor din materiale bituminoase la
lucrarile de constructii.
2.7.3 Probe si teste

Inainte de a comanda si furniza materialele pentru santierul de constructie, Contractantul trebuie sa
prezinte spre aprobarea efului de Proiect, probe de:
- pasla armata cu sticla
- asfalt
- panza asfaltica tip PI50, PI40, PA55, PA45
- carton asfalt CA333, CA400
Materialele se vor folosi daca sunt aprobate probele.
2.7.4
Materiale si produse
2.7.5 Materiale asfaltice in folii:

- carton asfalt tip CA 333, CA 400 ca in STAS 138-80
- pasla asfaltica cu fibra de sticla tip IA 1100, IB 200 si IBP 2200 ca in STAS 7916-80
- pasla asfaltica cu fibra de sticla tip IA 1100 R, IBP 110 R conform NTR 8067-85
- panza asfaltica tip U50, PI40, PA55, PA 45 conform STAS 1046-78
- plasa asfaltica cu fibra de sticla tip TSA 200 ca in STAS 10126-80.
2.7.6 Materiale asfaltice pentru grunduire, lipire si sigilare:
- bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip H68/75 si H80/90 conform STAS 7064-78
- asfalt cu adaos de cauciuc, tip SAC95/105 conform STAS 1546-70
- suspensie asfaltica granulara (SUBIF) ca in STAS 558-85

pag.: 73
- chit facut din suspensie asfaltica granulara (CELOCHIT) ca in STAS 661-71.

2.7.7 Materiale auxiliare:
- material de umplutura din calcar ca in STAS 639-79
- spirt alb ca in STAS 44-84
2.7.8 Materiale ceramice:
Pentru protectia exterioara a hidroizolatiei peretilor se va executa o zidarie de caramida plina C 100
cu mortar M 50 Z.
Materialele vor fi protejate pentru a se evita efectele climatice negative atat la depozitare cat si la
incarcare. Materialele se vor folosi cat de repede posibil pentru a se evita depozitarea intermediara.
Pentru alte materiale auxiliare se va consulta normativul C 112 - 86.
2.7.9 Executia
Se vor folosi numai subcontractantii specializati si echipele calificate. Lucrarile care se vor efectua
in conditii de vreme rece se vor conforma strict prevederilor din C16-79. Temperatura masticului
asfaltic din boiler nu va depasi 220 C si va fi intre 150-200 C, cand se foloseste la lipirea
straturilor unele de altele.
2.7.10 Hidroizolatii contra apelor fara presiune
Aceste hidroizolatii se prevad impotriva umiditatii pamntului si a apelor din precipitatii care se pot
acumula si stagna in zona de umplutura, la peretii construciilor din beton i metal amplasate sub
pmnt.
Hidroizolatia peretilor exteriori ai construciilor se va realiza cu structura prevazuta in detaliile de
executie ale proiectului.
Hidroizolatia bituminoasa a peretilor se va executa pe structura de rezistenta din beton, executia
efectundu-se dinspre exteriorul constructiei in spatiul rezultat din sapatura.
Se vor respecta indicatiile cuprinse in normativul C 112 - 86, capitolul 4 Hidroizolatii la
constructii subterane.
2.7.11 Verificarea calitatii lucrarilor de hidroizolatii
Se vor respecta indicatiile cuprinse in capitolul 5 din normativul C 112 - 86.
2.7.12 Hidroizolatii, invelitori
2.7.13 Generaliti
Prezentul capitol cuprinde specificaiile pentru proiectarea i executarea hidroizolaiilor la nvelitori
din materiale bituminoase, mpotriva umiditii la terase.
2.7.14 Standarde de referin
C 37-88 Normativ pentru alctuirea i execuia nvelitorilor la construcii;
C 112-86 Normativ pentru proiectarea i executarea hidroizolaiilor din materiale bituminoase.
STAS 138-80 Carton bitumat.
STAS 7916-80 mpslitur din fibre de sticl bitumat.
STAS 1046-78 Pnz bitumat.

pag.: 74
2.7.15 Produse i materiale

-
carton bitumat tip CA-333; CA 400 STAS 138-8.

mpslitur din fibre de sticl bitumat tip IA 1100; IB 1200; STAS 7916-80.
mpletitur bitumat cu bitum aditivat tip IAA 1200; STI 17-86.
pnz bitumat tip PI 50; PA 55; PA 45 conform STAS 1046-78.
bitum pentru lucrri de hidroizolaie tip A 68/75 i A 60/90 STAS 7064-78.
2.7.16 Livrare, depozitare, manipulare

Cartoane bitumate, mpsliturile bitumate i pnz bitumat se livreaz n suluri care se depoziteaz
n spaii acoperite ferite de razele directe ale soarelui i ferite de murdrirea cu noroi sau substane
grase.
Bitumul se livreaz n cilindri de carton presat. se depoziteaz pe rastele n poziie vertical.
Se va controla pentru toate materialele existena buletinelor de calitate.
2.7.17 Execuia lucrrilor
2.7.18 Lucrri pregtitoare
Se monteaz toate elementele strpung hidroizolaia (ventilaii, couri, conducte, ancore) ca i
elementele confecionate din tabl zincat ca oruri, pazii;
rectificarea suprafeelor elem.prefabr. cu mortar M 100 T, cu panta racordurilor de minim 1:5;
se vor rectifica pantele i se va controla dac suprafaa este curat, fr asperiti mai mari de 2
mm i denivelri peste 5 mm, verificat cu un dreptar de 3 m lungime, iar scafele executate cu raze
de min.5 cm i muchiile de min.3 cm;
se va verifica dac suportul de mortar sau beton este uscat i ntrit, prin lipirea pe numai 20 cm a
unei fii de carton bitumat de 30 x 20 cm, dup o prealabil amorsare i care la ncercarea de
dezlipire dup 1 or trebuie s se rup.
Dezlipirea de pe suprafa a fiei, sau cu mortar arat c apa este ori umed ori necorespunztoare
pentru aplicarea hidroizolaiei.
2.7.19 Execuia lucrrilor
Hidroizolaia la elem. verticale ale nvelitorilor se va aplica pn la nlimea de max. 30 cm;
Hidroizolaia pe suprafete nclinate react. (3-5%) cuprinde urmatoarele straturi :
- amorse cu soluie sau emulsie de bitum (300 g/mp);
- mastic de bitum cu IB 80/90 (1,5 kg/mp);
- pnz bitumat PA 55 sau PA 45;
- mastic de bitum cu IB 80/90;
- pnz bitumat cu PA 55 sau PA 45 (stratul de amors cu soluie de bitum se execut n
perioada de timp cu temperaturi de +8 C);
- strat de difuzie din mpslitur bitumat perforat IBP 1200;
- barier contra vaporilor din mpslitur bitumat IA 1100 lipit n puncte;
- caerare a termoizolaiei cu carton bitumat CA 400 sau estur bitumat TSA 2000;
- carton bitumat CA 400, lipit pe toat suptafaa cu mastic de bitum;
- protecie a hidroizolaiei
- cu vopsea reflectorizant
- cu dale prefabricate, n pant de 1-2% pentru terasele circulabile aaezate n pat de nisip de
3 cm grosime.

pag.: 75
Pentru executarea hidroizolaiei n cmpul acoperiului, sulurile de foi bitumate se vor derula pe
suprafaa suport i se vor cura prin periere energic dup care se vor lsa un timp suficient pentru
relaxare i ndreptare a foilor;
Se va mtura suprafaa suport, se vor poza i croi foile bitumate la lungimea necesar pe locul de
aplicare, dup care se vor rula i se vor lipi prin derulare succesiv i presare a sulului peste stratul
de mastic turnat cu canciocul n fa i pe toat limea sulului;
Suprapunerile dintre foile de hidroizolaie vor fi de 7-10 cm;
straturile 2 i 3 se vor aplica asemntor, cu decalri ntre suprapunerile foilor. Fiecare strat se va
aplica ncepnd de la streain sau gurile de scurgere, astfel nct suprapunerile s fie fcute n
sensul de curgere a apelor;
Montarea gurilor de scurgere interioare la terase circulabile se va face conf.STAS 2742-86.
,,Receptoare pentru colectarea apelor de pe terase i acoperiuri. Forme i dimensiuni.
pentru scurgeri exterioare se va ine seama de prevederile din STAS 2389-77. Jgheaburi i burlane.
Prescriptii. de proiectare i alctuire.
2.7.20 Protejarea lucrrilor
Se face cu stratul de protecie a hidroizolaiei descris la pct.2 Execuii lucrrilor.
Se face protecia hidroizolaiei la socluri, atice, reborduri cu ape de mortare de ciment M 100 T
armate cu reea de oel 4-6 sau cu TBAL.
2.7.21 Recepionarea lucrrilor
Hhidroizolaiile finite vor fi recepionate n conformitate cu instruciunile din C56-2000 cap. XIV.
,,Instruciuni tehnice pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii-montaj la cldiri civile i
industriale.
La recepie se vor verifica urmtoarele:
- calitatea stratului suport
- executarea corect a pantelor
- nivelul i amplasamentul gurilor de scurgere
- montarea corect a diblurilor pentru tinichigerie
Executarea corect a racordurilor (scafe, reborduri, parapete etc.) care asigur continuitatea str.
hidroizolant.
Respectarea reelelor i procedeelor de preparare a materialelor pe antiere (masticuri, soluii)
conf.normativ C 112-36.
Realizarea comunicrii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub anuri, copertine sau tuburi.
Pentru lucrrile ascunse se vor ncheia procese verbale.
2.8
2.8.1

pag.: 76
Protectii anticorozive
Generalitati
Prezentul capitol cuprinde specificatii pentru executia diverselor retete de protectii anticorozive,
alegerea lor facindu-se in functie de tipul de agresivitate a produselor rezultate in urma proceselor
tehnologice.
Prezentul capitol prezinta urmatoarele retete:
a). Pardoseli de caramizi de gresie antiacida tipA sau D:
-caramida de gresie antiacida pozata in chit tip ORAMIN M sau C si rostuite cu chit
tip ORAMIN M sau C, sau chit ALOREX MS-81 pe orizontala, sau plinte pe
verticala.
-folie de Butarom DS( 3 mm. Grosime) lipita cu Prenadez 300, cu rosturile de
imbinare etansate cu straifuri din folia Butarom DS, atit pe orizontala cat si pe
verticala.
-beton de panta din B200 in grosimi de 3~20 mm. Pe orizontala si mortar M100-T
pe verticala, in grosime de 2 cm. pe o inaltime de 30cm.
b). Protectie cuva( batal din beton armat) la actiune sulfatica folosindu-se in compozitia betoanelor
si mortarelor de protectie cimentul tip SRA 35 si ca strat hidroizolator folii de PVC plastifiat si folii
de polietilena expandata.
Straturi pe orizontala
- beton B300 de 7 cm. grosime,turnat in placi de 2,00x2,00 m.,rostuite cu chit ALOREX
MS-81 ;
- sapa de mortar M100-T de 2 cm. grosime pentru protectia hidroizolatiei orizontale ;
- folie PVC plastifiat de 0.8 mm lipita cu mastic de bitum H80-90 conf.STAS 7064-78 ;
- sapa mortar M100 de 2 cm. ca strat de egalizare al radierului.
Straturi pe peretele vertical al cuvei
- beton B300 slab armat,cu rosturile chituite cu chit tip ALOREX MS-81 ;
- strat de polietilena expandata de 4 mm. grosime lipita cu mastic de bitum tip H80-90 ;
- strat folie PVC plastifiat de 0.8 mm.lipita cu mastic de bitum H80-90 ;
- strat mortar M100-T pe verticala,de 2 cm.grosime ca egalizare a stratului suport.
2.8.2 Standarde de referinta
- STAS 8080/76 - gresie ceramica antiacida
- NII 6736/76 - Folie Butarom DS
- NII 6887/77 chit ALOREX MS.81
- NII 6613/76 chit ALOREX AL-111
- NII 2985/63 - chit ALOREX C
- NII 4185/75 - chit ORAMIN R
- NII 5250//73 - Alorex VSA
- GP 013- 96 - Ghid privind proiectarea , executia si asigurarea calitatii pardoselilor la
constructii in care se desfasoara activitati de productie
- STAS 1667/76 - Agregate naturale
- NE 012- 99 - Cod de practica pentru executia lucrarilor de beton , beton armat si beton
precomprimat
- GP 036- 98
- Ghid de proiectare ,constructie si exploatare a bazinelor de beton
armat destinata neutralizarii si epurarii apelor industriale

pag.: 77
- STAS 7064-78 - Mastic de bitum H80-90

- SII 49-86
- Folii stratificate din PVC plastifiat
2.8.3 Produse
Caramizile din gresie ceramica antiacida
- se fabrica dintr-unamestec de argila refractara si caolinoasa, fondanti si degresanti, ars
pana la vitrifiere si glazurare la cerere ;
- se fabrica la dimensiuni A250x123x65 mm. D25x123x30 mm ;
- caramizile trebuie sa aiba fata de lucru plana, si neteda,cu exceptia celor prevazute prin
proiect.fetele glazurate trebuie sa aiba stratul de uzura uniform si continuu
- caramizile normale trebuie sa fie bine arse,lovite cu un ciocan de otel trebuie sa dea un
sunet clar, metalic ;
- caramizile normale trebuie sa aiba pe toata suprafata de rupere o structura fin granulata,
omogena si compacta.Granulele nu trebuie sa se desprinda usor sau sa se farimiteze la
incercare cu mana.
Folia Butarom SPE, se prezinta sub forma de folie calandrata avind urmatoarele dimensiuni: 3mm.x
900 mm.Culoarea foliei fiind mata.
ALOREX MS81 , este un produs pe baza de rasini epoxidice avind 3 componente:
- componenta epoxidica CE
- componenta intaritor CI
- componenta solida
CS
PRENADEZ 300 - adeziv monocomponent pe baza de cauciuc sintetic in solventi organici cu
aderenta la temperatura mediului ambiant. Se prezinta ca o dispersie omogena de culoare galbenverzuie.
ALOREX AL 111 - chit anticoroziv pe baza de rasini de culoare gri-alba.
ORAMIN GR - chit anticoroziv compus din monomer FA, o solutie alcoolica de acid benzen
sulfuric si electrografit.
2.8.4 Materiale
- Ciment portland -STAS 388-80
- Nisip cu granulatie 0-1 mm.
- Sapa de mortar de ciment
- Apa STAS 790-73
Se va asigura protectia placilor de gresie ferindu-se de contaminarea cu materialele care pot pata la
depozitare,cat si la manipulare .
Folia de Butarom se livreaza in rulouri infasurate simultan cu o folie de polietilena .
Transportul se face cu mijloace auto acoperite, iar depozitarea se face in pozitie orizontala. In
timpul depozitarii ,foliile se vor feri de actiunea razelor de soare,iar temperatura nu va depasi +50 o
C . Componentele epoxidice de Alorex se livreaza in bidoane de tabla
inchise etans.
Componenta solida se livreaza in saci de polietilena introdusi in saci
de hartie.Ele se depoziteaza in spatii inchise, uscate, ferite de actiunea directa a razelor de soare,la
temperatura de +50o +30o C. Durata de conservare este de 60 de zile de la data fabricatiei.

pag.: 78
Prenadezul 300 este ambalat in bidoane metalice, inchise etans depozitate in spatii lipsite de
umiditate, surse de foc si prevazut cu iluminat antiex.Temperatura de depozitare a adezivului este
cuprinsa intre +5o+25oC.
Manipularea se face fara socuri ,numai in pozitie verticala.
Cimentul se va depozita conform specificatiei Betoane.
Foliile PVC plastifiat se livreaza in suluri.
2.8.6 Executia lucrarilor
2.8.7 Lucrari pregatitoare
Suprafata betonului de rezistenta peste care se va executa betonul de panta se va pregati prin sablare
si desprafuire.
Pentru structurile de pardoseli la care stratul de egalizare si de panta este din beton, inainte cu
aplicarea acestuia, suprafata betonului de rezistenta se va uda bine cu apa si se va amorsa cu mortar
fluid cu nisip 0-3 mm.,dozaj 1:1.
Betonul de panta va avea marca B200 si gradul de impermeabilitate minim P410.
Suprafata betonului de panta se va realiza perfect plana,va fi driscuita si va avea pantele din
proiectul de executie.
Verificarea etanseitatii bazinelor se realizeaza prin proba de umplere cu apa conform STAS
4165/87. In cazul in care betonul prezinta unele defectiuni de executie se va remedia conform
P73/78.
Concomitent cu executarea betonului simplu sau betonului armat de rezistenta,se vor executa toate
fundatiile de utilaje ,rebordurile ,golurile de scurgere, strapungerile si celelalte profile indicate prin
proiect.Rugozitatea stratului de beton va fi de +/-5 mm.in cazul betonului driscuit. Pentru evitarea
aparitiei fisurilor din contractie betonul de panta se va pastra umed timp de 7 zile.
2.8.8 Executia izolatiei
Consta dintr-o hidroizolatie anticoroziva ce se realizeaza din folie de Butarom. Foliile sint
controlate sa nu aiba defecte(fisuri, strapungeri incluziuni de corpuri straine), apoi sint croite si
degresate cu toluen pe suprafata de lipire.
Dupa trei ore se aplica un prim strat de adeziv, atit pe beton, cat si pe folie si se lasa 24 de ore
pentru evaporarea solventului.Dupa 24 de ore se aplica cel de-al doilea strat de adeziv, atit pe beton
cat si pe folie.Dupa cca.1 ora se trece la lipirea foliilor pe suport. Lipirea se face muchie linga
muchie ,si dupa 4 zile se aplica straifuri de 10 cm. pe rost.
Peste folia Butarom, se aplica chit de pozare ORAMIN cu compozitia conform C219/85, si se va
prepara astfel:se amesteca rasina cu intaritorul si se omogenizeaza timp de 5 minute, utilizandu-se
malaxorul.
Chiturile de pozare se vor prezenta in cantitati care pot fi consumate in interval optim.
Prepararea chiturilor se va face la o temperatura intre +15o +20oC. Materialele componente vor fi
tinute la aceasta temperatura timp de 24 de ore, inainte de prepararea chiturilor.
Executarea pardoselilor din placaje incepe prin montarea placilor sau caramizilor la coame,dolie,si
bordurile din lungul peretilor.Se vor monta apoi scafele sau plintele la pereti,dupa care va incepe
montarea placilor in campurile dintre coame si dolii, sau dintre perete si dolii.
Pozarea caramizilor sau placilor se face cu chitul de pozare, si se acopera cu un strat egal de chit,
precum si fetele laterale cu spaclul, prin intinderea pentru indepartarea aerului prins intre masa de
chit si suprafata placii sau a caramizii. Caramida se aseaza pe suprafata de protejat si se preseaza cu
mana prin impingeri in caramizile sau placile invecinate, pozate anterior, eventual prin batere cu un
ciocan de lemn, pana ce excesul de chit iese din rost.
In 24 de ore de la pozare, se va verifica prinderea fiecarei placi prin ciocanire, si se va proceda la
inlocuirea placilor care nu prezinta aderenta corespunzatoare.

pag.: 79
Umplerea rosturilor dintre placi va incepe la minim 7 zile de la terminarea operatiei de pozare.
Consistenta chiturilor de rostuire trebuie sa fie slab plastica, pentru a permite umplerea completa a
rosturilor, si fuguirea acestora. Chiturile se introduc in rost prin indesare laterala cu spaclul pe
marginile rosturilor si se compacteaza bine pe fundul rostului cu fugul. Dupa ce rostul a fost bine
umplut si compactat, se finiseaza cu atentie fata rostului,acordandu-se o atentie deosebita perfectei
etanseitati la marginea placii.
2.8.9 Protejarea lucrarilor
Suprafetele placate si rosturile vor fi protejate timp de 7-10 zile de la terminarea rostuirii,
mentinandu-se o temperatura a mediului ambiant de minimum +20o C.
2.8.10 Terminarea lucrarilor
Darea in exploatare a acestor suprafete se poate face dupa 14 zile de la
terminarea operatiei de rostuire.
2.8.11 Abateri admise
- devierea de la suprafetele orizontale la dreptarul de 2 m. sa nu fie mai mari de 5-10 mm.
- pentru supraf.verticale, verificarea sa se faca la firul cu plumb, tolerantele admise fiind de
5-10 mm.
2.8.12 Verificari, receptia lucrarilor
Pentru o corecta executie, verificarea fiecarui strat este obligatorie.
Nu se vor pun in opera materiale fara certificate de calitate.
Verificarea calitatii fiecarui strat de protectie peliculara se face vizual, urmarindu-se obtinerea unor
straturi uniforme, continue si aderente .
Folia Butarom este corect lipita daca pe suprafata nu apar dupa aplicare nule sau umflaturi.
Verificarea intaririi stratului de chit se face prin zgarierea cu un cui de otel.
Controlul zidariei prin ciocanire, caramizile neaderente se indeparteaza si se procedeaza la o noua
fixare. Se verifica dimensiunea rosturilor si umplerea corespunzatoare a acestora cu chit.
2.9

pag.: 80
Staii de pompare
2.9.1 Siguran
2.9.1.1 Generaliti
Acest capitol conine informaii de baz privind instalarea, funcionarea i ntreinerea i trebuie
urmrit cu atenie. Este esenial ca aceste instruciuni s fie citite cu mult atenie nainte de
instalare sau darea n exploatare, de ctre ambele echipe, att cea responsabil cu asigurarea
funcionrii echipamentului, ct i de ctre cea care rspunde de exploatare si ntreinerea acestuia.
Instruciunile de funcionare trebuie, de asemenea, s fie afiate ct mai vizibil, la locul n care este
amplasat echipamentul pentru a putea fi citite n orice moment.
2.9.1.2 Calificarea personalului
ntreaga lucrare va fi desfurat de un electrician i un mecanic, ambii autorizai.
2.9.1.3 Reglementri privind sigurana, pentru beneficiar / operator
Toate reglementrile guvernamentale, codurile de siguran i privind sntatea din zona n care
este montat echipamentul trebuie respectate.
Toate pericolele datorate electricitii trebuie evitate (pentru detalii, consultai regulamentele
companiei locale de electricitate, de la care v alimentai cu energie electric).
2.9.1.4 Modificri unilaterale i producerea pieselor de schimb
Modificrile sau schimbrile aduse echipamentului trebuie efectuate numai dup ce v-ai consultat
cu firma productoare.
Piesele de schimb originale i accesoriile autorizate de productor sunt eseniale pentru gradul de
conformitate. Folosirea altor tipuri de piese de schimb poate anula prevederile garaniei sau
compensrii.
2.9.2 Descrierea staiei de pompare
2.9.2.1 Introducere
n acest capitol de instalare, exploatare i ntreinere se gsesesc informaiile necesare pentru
instalrea i ntreinerea staiei de pompare, astfel nct s se asigure pentru acest produs o durat
lung de via i o funcionare eficient.
Pompa este instalat cu ajutorul barelor de ghidare, cu conectare automat la cotul de refulare
instalat permanent, n partea inferioar a colectorului de ap.
2.9.2.2 Aplicaie
Aceast statie este fabricat n urmtoarele scopuri :
- pomparea pierderilor de ap;
- pomparea apei neepurate sau a apei curate.
Pentru mai multe informaii despre aplicaii, contactai cel mai apropiat reprezentant al
furnizorului..

pag.: 81
2.9.2.3 Materiale
Staia de pompare este fabricat din polimer armat cu fibre de sticl (GRP) sau din polietilen.
Staia de pompare va fi proiectat lundu-se n calcul un nivel al pnzei freatice pn la nivelul
solului.
Staia de pompare va fi instalat n aa fel nct ncrcrile datorate traficului s nu fie mai aproape
de 1 metru fa de marginea staiei de pompare.
Material conducte
Staia de pompare este disponibil cu conducte din oel inox.
Barele de ghidare sunt din oel galvanizat.
1. Tablou de control
2. Capac
3. Intrare cablu
4. Preaplin
5. Indicatori nivel
6. Refulare
7. Intrare ( aspiraie )
8. Pomp ( pompe )
2.9.3 Transport i depozitare

Staia de pompare este livrat n poziie orizontal sau vertical, n funcie de tip i lungime.
Asigurai-v c aceasta nu se poate rostogoli sau cdea.
Dac staia de pompare va fi depozitat pentru o perioad mai lung naintea instalrii, pstrai-o n
poziie orizontal sau asigurai-o n mod adecvat, n poziie vertical.
Asigurai-v c staia este descrcat din camion cu o macara adecvat sau cu un echipament de
ridicare.
ntotdeauna descrcai staia folosindu-v de ochiurile de ridicare i frnghii de ridicare adecvate.
Descrcai-o i aezai-o cu grij.
2.9.4 Instalarea
Instalarea se face in conformitate cu proiectul de instalare referitor la fiecare aplicatie
Se vor respecta prevederile in vigoare privind transportul ridicarea manipularea sarcinilor.
Precauii de siguran
n vederea minimizrii riscului de accidente legate de transportul i lucrrile de instalare, trebuie
respectate urmtoarele reguli:
- ntotdeaua acordai o atenie deosebit aspectelor privind sigurana cnd lucrai cu
echipamente de ridicat;

pag.: 82
- nu lucrai niciodat singur;

- folosii casc i nclminte de protecie;
- asigurai-v c echipamentul de ridicat este aprobat i n bune condiii;
- asigurai-v c ochirile de ridcare / mnerele, i frnghiile sunt n bune condiii;
- ntotdeauna ridici echipamentul de ochiurile / mnerele de ridicare;
- nu staionai sub obiectele aflate n suspensie;
- citii manualul de instalare, ngrijire i ntreinere al pompelor i al celorlalte echipamente;
- respectai toate celelalte regulamente privind sigurana i sntatea, ordonane i coduri
locale;
2.9.4.1 Generaliti
Responsabilitatea pentru instalarea staiei de pompare este ntotdeauna purtat de contractor.
ndrumri generale conform EN 976-2 : 1997
nlturai ambalajul din jurul rezervorului, asigurai-v c acesta nu se poate rostogoli.
Fixai frnghii corespunztoare pentru ridicare n ochiurile de ridicat.
La ridicare de la orizontal staia de pompare, nu se va zdruncina i nici balansa.
Pentru a evita accidentele, se va pstra o distan de siguran, pe toata

durata de
manevrare a statiei.
Amplasai staia de pompare pe o suprafa orizontal rigid i asigurai-v c aceasta nu va
cdea.

pag.: 83
2.9.4.2 Procedura de instalare

Condiiile dificile de sol cer ntotdeauna investigarea de ctre un inginer geotehnic.
Regulile generale de siguran pentru personal trebuie respectate.
Clasificarea condiiilor de sol i instalare

conform ISO EN 976-2
CATEGORII DE
INSTALARE
I
II
SOLUL NATURAL
Descriere sol
Foarte bun Bun
III
IV
Bunicel
Slab
36
168
18
45
12
24
6
12
Foarte
slab
<6
<6
2,8
1,7
1,4
0,7
< 0,7
18
12
<2
Foarte
stabili
Distan minim ntre 450
dou rezervoare (mm)
Distan minim pn 450
la perete (mm)
Necesit geotextile
Nu
Necesit permanent foi Nu
(lemn/oel) pentru
Susinerea pereilor
EXCAVARE
REZERVOR CLASA 2
Stabili
Instabili
instabili
Instabili
450
450
450
450
450
0,5 D
0,5 D
450
Nu
Nu
Nu
Nu
nu
nu
Da
Da
Pereii excavrii
Stabili
Instabili
instabili
Instabili
450
450
450
450
0,5 D
0,5 D
0,5 D
450
Nu
Nu
Nu
Nu
Da
Nu
Da
Da
Coeziune minim (kPa)

For portant minim,
(kPa)
Modul min. al solului,
Mpa
Min. lovituri conform
SPT
EXCAVARE
REZERVOR CLASA 1
Pereii excavrii
Foarte
stabili
Distan minim ntre 450
dou rezervoare (mm)
Distan minim pn 450
la perete (mm)
Necesit geotextile
Nu
Necesit permanent foi Nu
(lemn/oel) pentru
Susinerea pereilor

pag.: 84
* Detalii privind descrierea solului:

FOARTE BUN
: argil foarte compact, nisip dens, stnc
BUN
: argil compact, nisip, soluri granulare cu densitate medie spre mare
BUNICEL
: argile moi spre mediu, soluri granulare fluide (lejere, curgtoare)
SLAB
: argile foarte uoare pn la uoare i nisipuri foarte fluide pn la fluide
FOARTE SLAB: mai slabe dect IV, de obicei foarte fluide
** SPT : Test standard de penetrare.
NB Peretii sapaturii se vor asigura contra sapaturii
2.9.4.3 Excavarea
Modurile de excavare pentru rezervor (se vor lua n considerare stabilitatea nmolului, posibile
scurgeri de ap etc.) vor fi adaptate condiiilor de sol existente.
2.9.4.4 Prepararea plcii rezervorului
Asigurai-v c placa este plan. Turnai nisip ca umplutur i compactai-l. Asigurai-v c
suprafaa este orizontal i plan.
Pentru staii de pompare mai mari folosii o platform de beton prefabricat pentru ancorarea staiei
de pompare sau turnai o plac de beton pe antier (vezi figura de mai jos) .
2.9.4.5 Ancorarea
Cobori staia de pompare, temporar securizat, i aliniai-o. Barele orizontale, fixate de fundul
acesteia sunt folosite n vederea susinerii staiei n timpul transportului i instalrii. Staiile tip sunt
echipate cu o flan orizontal pe fundul acesteia. Greutatea materialului de umplutur de pe flan
va preveni plutirea staiei.
Staiile tip sunt ancorate cu ajutorul barelor de ancorare, fixate staiei.
Fie barele de ancorare sunt ncastrate n platforma de beton de pe fundul gurii, fie se va turna beton
ud ntre cilindru i un amestec de beton, cu un diametru minim conform tabelului de mai jos. Pentru
a se asigura o ancorare eficient, betonul trebuie s fie turnat pn la nivelul de minim al h Min,
conform tabelului.
Dac nlimea ( h ) betonului este cuprins ntre nivelele de Min i Max, o contragreutate suficient
va fi obinut prin umplerea staiei de pompare cu ap, pn la nivelul de minim 1500 mm, n
timpul betonrii.
Calitatea minim de beton cerut este de ENV 206, C30 / 37.
1. Umplutur compactat
2. Flan
3. Umplutur
4. Plac beton turnat pe antier
5. Platform de beton prefabricat

pag.: 85
2.9.4.6 Conexiunile conductelor

Staia de pompare este livrat complet cu conexiunile de intrare i de refulare, ca de altfel i cu
conducta de preaplin ( dac este comandat ).
A se lua la cunotin regulile locale cu privire la adncimea de nghe.
2.9.4.7 Conexiunile electrice
Toate lucrrile electrice vor fi efectuate sub supravegherea unui electrician autorizat.
Toate reglementrile i codurile locale se vor respecta.
naintea nceperii lucrrii, cablul de alimentare trebuie verificat s fie scos de sub
tensiune.
Amplasai tabloul de control al staiei de pompare n aa fel nct s fie uor de operat n timpul
operaiunilor de verificare i service.
Verificai plcua de date a pompei pentru a determina alimentarea cu voltaj corespunztor.
Verificai dac voltajul i frecvena circuitului principal sunt n conformitate cu specificaiile de pe
plcua de date a pompei.
Citii cu atenie manualul de instalare, ngrijire i ntreinere, livrat mpreun cu pompa, precum i
manualul pentru pornire i pentru tabloul electric.
Trecei cablurile prin intrarea de cabluri, pn la tabloul de control.
Folosii supori de cabluri adecvate pentru interiorul staiei de pompare.
Conectai cablurile de la motor i cablurile de la regulatorii de nivel, precum este artat n diagrama
de conexiuni a tabloului de control.
- Avei n vedere existena riscului de electrocutare i a riscului de explozie, n cazul n
care conexiunile electrice nu sunt correct efectuate!
- Respectai regulile i recomandrile din IEC 61140, Protecia mpotriva electrocutrii
aspecte generale pentru instalare i echipament.
-
2.9.4.8 Legtur de echilibrare

Staia de pompare este pregtit pentru o legtur de echilibrare a proteciei, ceea ce nseamn c,
bara de ghidare superioar i grtarul de protecie, dac sunt montate, sunt conectate cu un fir de
mpmntare separat. Cablul de mpmntare va fi conectat la brida de ghidaj superioar. Doar
personalului autorizat i este permis efectuarea conexiunilor la tabloul electric.
naintea umplerii gropii

Verificai c lucrrile la conducte i la conexiunile electrice sunt bine protejate i sprijinite n

pag.: 86
timpul umplerii n jurul staiei, n aa fel nct nici o ncrcare s nu fie aplicat acestora n timpul
operaiunii de compactare.
2.9.4.9 Umplerea
Umplerea n jurul staiei de pompare va fi executat cu sol mineral de nisip sau pietri, avnd
proprietile conform tabelului de mai jos :
Proprietile fizice ale materialului de umplere
Proprieti fizice
CERINTA
Dimensiunea granulei, diametru
0,06 20 mm
Coninut organic
< 2 % din greutate
Coninutul de granule, dimensiunea < 0,06 mm
< 15 % din greutate
Coeficient de uniformitate, Cu = d60 / d10
5 10
Coninutul de ap, w
38%
Materialul de umplere nu trebuie s conin contaminri, ca de exemplu, zpad sau ghea n
cantiti semnificative.
ncrcrile contraactive vor fi obinute prin greutatea proprie a platformei de beton i a presiunii
verticale a pmntului asupra platformei de beton.
Dac staia de pompare este instalat ntr-un material nmolos sau ntr-un sol organic, cleios, un
strat separat de material geotextil va fi ataat la pereii excavarii naintea umplerii i compactrii.
Materialul geotextil va preveni transportarea materialului din solul natural n materialul de umplere,
ceea ce ar putea deteriora calitatea materialului de umplere.
Dac staia de pompare este instalat ntr-un material de umplere din roci sparte sau orice altfel de
material stncos, un strat separator de material geotextil va fi pozat pe perei excavarii nainte ca
umplerea i compactarea s se fac. Materialul geotextil va preveni transportarea materialului din
solul natural n materialul de umplere, ceea ce ar putea deteriora calitatea materialului de umplere.
( Din ISO EN 976-2)
Geotextile
n cazul solului instabil definit conform paragrafului Clasificarea condiiilor de sol i instalare,
sau acolo unde condiiile pnzei freatice pot determina migrarea materialului de umplutur ,
trebuie instalat un material geotextil pe post de filtru. Materialul geotextil trebuie ntins n
conformitate cu recomandrile productorului.
Compactarea materialului de umplere trebuie realizat complet, pentru a se asigura un sprijin ferm
fa de materialul aflat n structura staiei de pompare. Dei lucrrile de compactare nu trebuie
executate exagerat, pentru c, n funcie de gradul de compactare al materialului de umplere,
forele orizontale care vor aciona asupra peretelui staiei de pompare vor fi mai mari.
Umplerea i compactarea trebuie executate strat cu strat, n jurul staiei de pompare, de la peretele
inferior al staiei, ca de altfel, pn la partea superioar a peretelui staiei.
ncepei compactarea cu ajutorul unui utilaj vibrant, n jurul staiei de pompare, acoperind toat
suprafaa.
Doar cnd primul pas a fost completat se poate ncepe al doilea pas cnd toi paii prescrii
pentru fiecare strat n parte au fost parcuri se poate ncepe trecerea la urmtorul strat.
Grosimea stratului i numrul de pai trebuie s fie conform tabelului de mai jos .
Compactarea materialului de umplere
Echipament
Greutate ( kg )
Grosime strat ( mm )
Ciocan pneumatic
Compactor cu plac
70
50
300
200
Numrul de pai pe
strat
4
3

pag.: 87
vibratoare
Instalarea n zone de trafic rutier
n zonele de trafic rutier, partea superioar, fabricat din GRP este schimbat cu o plac de beton.
Design-ul plcii de beton depinde de tipul de greutate la care va fi expus.
Exemple de ncrcri ( pot varia, n funcie de reglementrile locale sau de standarde ) :
- pietoni, bicicliti : 5 kN
- autoturisme : 15 kN
- trafic uor : 80 kN
- trafic greu : 400 kN
Accesul la staia de pompare este asigurat de un cadru de acces i acoperit pentru desfurarea
traficului.
Proiectarea plcii de beton este responsabilitatea consultantului local sau a contractorului, ca de
altfel i achiziionarea capacului cu ram.
Concrete slab = plac de beton

Concrete ring stiffener = corniere beton
Ground level = nivelul solului
Flexible sealing = etansare flexibil
Back fill = material de umplutur
Slab from above = placa de beton, vedere de sus
2.9.5 Punerea n funciune i modul de funcionare
2.9.5.1 nainte de instalare
Staia de pompare este livrat complet pre-fabricat, cu cot de refulare, evi, valve, bare de ghidaj i
alte echipamente mecanice i electrice.
- Cnd deschidei staia verificai capacul din partea superioar i grilajul de protecie (dac
le-ai comandat) dac sunt bine fixate. Luai n considerare riscul producerii unor accidente
sau pagube datorate strivirii.
- Verificai dac ntregul echipament din interiorul staiei de pompare este foarte bine fixat i
se afl n poziie corect, dup ce a fost transportat i instalat n pmnt.

pag.: 88
Verificai toate conexiunile electrice.

nlturai reziduurile de pe fundul colectorului de ap.
Verificai dac barele de ghidaj se afl n poziie vertical, folosind o nivela sau un fir cu
plumb.
Verificai toate cablurile i asigurai-v c acestea nu prezint ndoiri majore sau c nu sunt
tiate sau perforate.
Citii cu atenie att manualul de instalare, exploatare i ntreinere al pompei, ct i cel
referitor la tabloul de control.
2.9.5.2 Instalarea pompei

Cobori pompa de-a lungul barelor de ghidare.
Cnd a ajuns n poziia cea mai de jos, sprijinindu-se pe partea sa inferioar, pompa este automat
conectat la cotul de refulare pre-asamblat.
Pompa poate fi ridicat de-a lungul barelor de ghidare, pentru verificri, fr a fi nevoie de
desfacerea oricrui tip de conectare.
Fixai n crligul cadrului de acces lanul de ridicare i cablul motorului la suportul acestuia.
Folosii clemele suport adecvate acestor operaii.
2.9.5.3 Instalarea regulatorilor de nivel
Folosii cleme-suport pentru cablurile regulatorului de nivel tip i prindei-le n suportul cablului.
Reglai nlimea regulatorilor n concordan cu schema instalrii.
Dac este utilizat alt tip al nivelului de msurare v rugm s citii manualul de instalare.
2.9.5.4 Exploatare i ntreinere
Intervalele verificrilor i a lucrrilor de ntreinere pot varia n funcie de aplicaie i sunt adecvate
fiecrei instalri n parte.
Citii cu atenie recomandrile pentru programele de ntreinere preventiv i / sau intervalele dintre
lucrrile de service pentru pompa existent, senzorii de nivel i tabloul de control.
Avei grij ca atat interiorul staiei de pompare, cat si armaturile i evile s fie pstrate curate (pe
ct posibil).
Grasimea din apa uzata depunerile si plutitorii, pot afecta funcionarea senzorilor de nivel i pot
cauza, de asemenea, mirosuri neplcute. Aceasta poate provoca att neplceri n ceea ce privete
staia de pompare, ct i riscuri n activitatea echipei de lucrtori. Depunerile pot determina o
activitate destul de costisitoare cu evacuarea lor.
Urmtoarele puncte sunt importante referindu-se la lucrrile executate la staia de pompare i la
echipamentul auxiliar:
- Nu folosii grilajul ca platform de lucru. Grilajul de protecie are scopul de a evita producerea de
accidente.
- Atenie la riscul de rniri cauzate prin strivire.
- Dac intrai n staia de pompare, fii ateni la riscul emanaiei de gaze periculoase i
folosii ntotdeauna mti de protecie.
- Verificai cu regularitate c echipamentul de ridicare se afl n bune condiii.
- Asigurai grilajul de protecie n poziia deschis, n conformitate cu figura de mai jos.
- Asigurai-v c echipamentul electric este izolat fa de alimentarea cu current i c nu

poate fi sub tensiune.
- Asigurai-v c echipamentul a fost complet curat.

pag.: 89
- Ferii-v de riscul de infecie.

- Respectai reglmentrile locale privind sigurana.
- ntotdeauna purtai mnui i nclminte de cauciuc.
- ntotdeauna nchidei i blocai capacul naintea plecrii de la staia de pompare.
Pentru orice lucrri de reparaii citii cu atenie recomandrile din manualul de instalare, ngrijire
i ntreinere, pentru pompele i tabloul de control existente.

pag.: 90
2.10 Montaj conducte i echipamente n staii de epurare

2.10.1 Echipamente
2.10.1.1 Scopul lucrrilor
Prezentul capitol, are scopul de a pune la dispoziia beneficiarului i a executantului informaiile
tehnice necesare efecturii lucrrilor de montaj echipamente i conducte aparente, sub presiune,
aferente Unitatilor de epurare compacte, containerizate tip, Bazinului de egalizare, omogenizare si
pompare ape menajere, Gratarului manual si celelalte obiecte aferente statiei de epurare.
Caietul de sarcini conine:
- condiii tehnice necesare realizrii lucrrilor de montaj
- etape de execuie a lucrrilor de montaj
- condiii de execuie a lucrrilor de verificari i probe
- program pentru controlul calitii lucrrilor executate
Prezentul caiet de sarcini nu conine prevederi pe parte de construcii, instalaii, electric i
automatizare, acestea fcnd obiectul unor caiete de sarcini distincte.
2.10.1.2 Lucrari executate de furnizor
Aprovizionarea, producerea si instalarea unitatilor electro-mecanice mentionate mai sus

Supravegherea tuturor fazelor de construire a statie de epurare
Pregatirea proiectelor pentru lucrarile civile, mecanice si electrice
Pregatirea manualului de utilizare pentru operatori si instructia echipei de operare
Transportul statiei de epurare si al echipamentului
2.10.1.3 Lucrari executate de beneficiar
Legaturile de conducte ce nu apartine statiei si conductele din cadrul statiei de epurare ce

vin ingropate
Toate lucrarile civile
Dimensiunile bazinelor sunt date conform calculului pentru volumul net necesar de apa.
Constructorul trebuia sa ia in calcul nivelul real al apei astfel incat volumul net al bazinului
sa includa volumul necesar de apa.
2.10.1.4 Materiale
Materialele utilizate la execuia lucrrilor de montaj vor fi noi i vor respecta specificaiile de
materiale indicate n proiect. Toate materialele folosite vor fi nsoite de certificatele de calitate
eliberate de furnizorul acestora. Certificatele vor fi completate cu rezultatele ncercrilor, conform
standardelor n vigoare.
Avand in vedere caracteristicle fluidului de lucru si parametrii de lucru, materialul utilizat pentru
conducte (tuburi, fitinguri) este PEHD (polietilena de inalta densitate) pentru conducte sub
presiune si PVC pentru conducte cu curgere gravitationala.

pag.: 91
2.10.1.5 Descrierea lucrrilor

Realizarea lucrrilor de montaj ale echipamentelor i conductelor implic parcurgerea urmtoarelor
etape de execuie:
- verificarea prii de construcii la montaj;
- execuia montajului echipamentelor;
- execuia montajului instalaiilor de conducte;
- efectuarea lucrrilor de verificri i probe;
- darea n exploatare a instalaiei;
2.10.1.6 Verificarea prii de construcie la montaj
Operaiunea de verificare a lucrrilor de construcie n vederea efecturii montajului se va face dup
o atent analiz a proiectului de montaj, urmata de verificarea msurtorilor executate de montor n
amplasament.
Montorul va face msurtori n amplasament, acestea se vor consemna ntr-un proces verbal semnat
de ctre montor i beneficiarul de investiie.
Se va acorda o atenie deosebit urmtoarele aspecte:
- verificarea poziionrii, a cotelor i dimensiunilor penetraiilor i pieselor nglobate n
beton;
- verificarea cotelor de gabarit ale staiei;
- verificarea poziionrii i dimensiunilor fundaiilor echipamentelor;
Datele obinute prin msurtori, n teren, trebuie s corespund celor prevzute n proiectele de
construcii i montaj. n cazul n care se constat abateri, este obligatorie consultarea proiectantului
n vederea analizrii situaiei aprute i stabilirii unei soluii.
2.10.1.7 Montajul echipamentelor
Se recomanda procurarea fitingurilor de racord la echipamente dupa achizitionarea echipamentelor
si adaptarea racordurilor din proiect cu furnitura.
2.10.1.8 Montajul electropompelor
Se monteaza trei electropompe in Bazinul de egalizare, omogenizare si pompare ape menajere.
Montajul echipamentului se va executa cu respectarea prevederilor C 204-80, a prescripiilor
fabricantului (consemnate n crile tehnice) i a cotelor din desenele de montaj. Racordurile dintre
echipamente i instalaia de conducte se realizeaz prin flanare. Datorit acestui aspect, trebuiesc
respectate cotele de montaj fa de partea de construcie pentru a se putea monta cu uurin
garniturile i uruburile i pentru evitarea apariiei solicitrilor mecanice (tensiunilor) n corpul
pompelor.
Montarea electropompelor implic parcurgerea urmtoarelor etape:
a) - organizarea lucrrilor de montaj, care cuprinde:
- amenajarea platformei de depozitare (destinat depozitrii i verificrii prilor
componente ale echipamentelor, precum i deconservarea lor naintea nceperii montajului);

pag.: 92
- accesul (care trebuie s asigure posibilitatea transportului echipamentelor de pe platforma

de depozitare pn la locul de montaj precum i condiiile necesare pentru ajungerea
personalului la locul de montaj).
- locul de montaj (care trebuie s asigure condiiile necesare realizrii montajului n mod
corespunztor din punctul de vedere al calitii lucrrilor executate, al normelor de protecie
a muncii i al condiiilor de lucru).
b)- identificarea echipamentului (cot suport, unitate pompa-motor, ghidaj) n conformitate
cu documentaia de montaj si crtea tehnic a echipamentului, verificarea strii de conservare
(conform crii tehnice), verificarea i preluarea certificatelor de calitate i ntocmirea formelor de
preluare la montaj
c) - pregtirea radierului/fundaiei, curirea prilor filetate a uruburilor de fundaie, a
gurilor filetate i nefiletate din plca de baz;
d) - trasarea axelor fundaiei, a golurilor suruburilor de fundatie si a ghidajului i verificarea
cotelor de nivel si de montaj ale suportului pompei si ghidajului (corelarea intre suportul popei si
ghidajul fixat la partea superioara de rama golului de montaj din planseul bazinelor)
e) - naintea instalrii, se va spla echipamentul pentru a nltura inhibitorul de coroziune
sau alte materiale strine ce s-ar fi putut acumula n timpul transportului, depozitrii i manipulrii.
Se va utiliza o soluie slab alcalin la 800 C sau un solvent petrolier eficace
f) - curirea suprafeelor plcii de baz ce vin n contact direct cu betonul. Nu se vor folosi
solveni deoarece reziduul poate mpiedica aderena.
g) - premontarea plcii de baz (cotului suport) si ghidajului, efectundu-se totodat
controlul planeitii placii de baza (cu ajutorul nivelei) si verticalitatii ghidajului cu ajutorul firului
cu plumb. Orizontalitatea se va realiza prin strngerea piulielor uruburilor de fundaie. Se verific
n permanen orizontalitatea reajustnd ct este necesar cu ajutorul unor by-lagare, pn cnd
piuliele sunt complet strnse i placa de baz este orizontal.
h) - montarea unitatii pompa-motor pe cotul suport i verificarea corectitudinii pozitiei de
montaj a cotului suport si ghidajului prin manevre de scoatere si introducere a pompei.
i) - intocmirea formelor de verificare a centrajului cot suport-ghidaj (cu beneficiarul i
asistena tehnic).
j) - pregtirea pentru injectie/betonare, dupa cum placa suport a cotului pompei se fixeaza
direct de radierul chesonului sau pe o fundatie din beton armat ancorata de armaturile di radierul
chesonului, injectarea/betonarea, verificarea prizei betonului marca C 20/25 (dup perioada
prescris) conform NE- 012 2007. Alinierea precis a cotului suport al pompei si ghidajului este
indispensabil pentru corecta funcionare si exploatare a pompei.
k) - conservarea echipamentelor, ncepnd cu perioada de asamblare n instalaie i pn la
terminarea montajului
2.10.1.9 Montajul mixerelor
Se monteaza un mixer in Bazinul de egalizare, omogenizare si pompare apa menajera.
Conditiile si etapele de montaj ale mixerului sunt similare cu cele de la pompele submersibile mai
putin cele legate de montajul cotului suport care lipseste in cazul mixerului.
2.10.1.10
Montajul containerelor aferente Unitatilor de epurare si anexelor acesteia
Containerele aferente Unitatilor biologice si anexelor acesteia se monteaza pe platforme de beton


pag.: 93
armat aferente.
Montajul echipamentelor se va executa cu respectarea prevederilor C 204-80, a prescripiilor
fabricantului (consemnate n crile tehnice) i a cotelor din desenele de montaj. Racordurile dintre
echipamente i instalaiile de conducte se realizeaz prin flanare sau filetare. Datorit acestui
aspect, trebuiesc respectate cotele de montaj fa de partea de construcie pentru a se putea monta cu
uurin garniturile i uruburile i pentru evitarea apariiei solicitrilor mecanice (tensiuni) n
zonele de racord.
Montarea containerelor implic parcurgerea urmtoarelor etape:
a) - organizarea lucrrilor de montaj, care cuprinde:
- amenajarea platformei de depozitare (destinat depozitrii i verificrii prilor componente ale
echipamentelor precum i deconservarea lor naintea nceperii montajului);
- accesul (care trebuie s asigure posibilitatea transportului echipamentelor de pe platforma de
depozitare pn la locul de montaj precum i condiiile necesare pentru ajungerea personalului la
locul de montaj).
- locul de montaj (care trebuie s asigure condiiile necesare realizrii montajului n mod
corespunztor din punctul de vedere al calitii lucrrilor executate, al normelor de protecie a
muncii i al condiiilor de lucru).
b)- identificarea echipamentelor n conformitate cu documentaia de montaj si crtea tehnic
a echipamentului, verificarea strii de conservare (conform crii tehnice), verificarea i preluarea
certificatelor de calitate i ntocmirea formelor de preluare la montaj
c) - pregtirea fundaiei
d) - trasarea axelor fundaiei si a golurilor suruburilor de fundatie
e) - naintea instalrii, se va spla echipamentul pentru a nltura inhibitorul de coroziune
sau alte materiale strine ce s-ar fi putut acumula n timpul transportului, depozitrii i manipulrii.
Se va utiliza o soluie slab alcalin la 800 C sau un solvent petrolier eficace
f) - curirea suprafeelor plcii de baz ce vin n contact direct cu betonul. Nu se vor folosi
solveni deoarece reziduul poate mpiedica aderena.
g) - premontarea containerelor, efectundu-se totodat controlul planeitii placii de baza (cu
ajutorul nivelei). Orizontalitatea se va realiza prin strngerea piulielor uruburilor de fundaie. Se
verific n permanen orizontalitatea reajustnd ct este necesar cu ajutorul unor by-lagare, pn
cnd piuliele sunt complet strnse i placa de baz este orizontal.
h) - Intocmirea formelor de verificare a montajului containerelor pe fundatiile/platformele
de beton armat (cu beneficiarul i asistena tehnic).
i) - injectia suruburilor de ancorare/conexpandurilor.
j) - conservarea echipamentelor, ncepnd cu perioada de asamblare n instalaie i pn la
terminarea montajului
2.10.1.11
Montajului instalaiei de conducte
Conductele aparente, sub presiune, care fac obiectul prezentului Caiet de sarcini, se executa din
tuburi si fitinguri din PEHD si PVC, care se asambleaza prin infiletare si flansare.
n principiu, montarea instalaiilor tehnologice cu conducte implic parcurgerea urmtoarelor etape:
- studierea documentaiei de montaj i organizarea execuiei montajului;
- verificarea strii fizice a conductelor (tuburi, fitinguri) si armaturilor (robineti) i

pag.: 94
identificarea acestora n conformitate cu desenele de montaj, implicit verificarea

materialelor dup certificatele de calitate emise de furnizori;
- trasarea, debitarea, filetarea tronsoanelor de tuburi, alinierea i centrarea traseelor de
conducte, ntocmirea fielor de msurtori,
- premontarea elementelor de conducta si armaturilor conform desenelor de montaj
- verificarea fielor de msurtori i montarea definitiv urmat de montarea suporturilor
provizorii, apoi verificarea realizrii pantelor tehnologice;
- blocarea suporturilor i pregtirea circuitelor n vederea efecturii probei hidraulice;
- efectuarea probei hudraulice de etaneitate, n scopul depistrii i remedierii eventualelor
defecte constatate;
- conservarea materialelor de baz i auxiliare ncepnd cu perioada de asamblare n
instalaie i pn la terminarea montajului;
Amintim c toate lucrrile de montaj se vor executa cu materiale noi, omlogate, ce corespund
standardelor n vigoare, nsoite de certificate de calitate, recepionare i depozitare conform
prevederilor n vigoare.
Asamblrile demontabile cu organe de asamblare (suruburi, piulite, saibe, garnituri) si prin
infiletare, vor fi executate cu personal calificat pentru asemenea operaiuni.
2.10.1.12
Efectuarea lucrrilor de verificri i probe
Aceast etap cuprinde:

- verificarea vizual a realizrii montajului echipamentelor si conductelor n conformitate cu
proiectul de montaj
- efectuarea probei de presiune cu ap
- efectuarea remedierilor eventualelor defeciuni evideniate n timpul lucrrilor de probe.
Lucrrile de probe se vor executa conform prevederilor cuprinse n prezentul caiet de sarcini.
2.10.1.13
Darea n exploatare a instalaiilor
Aceast etap cuprinde:

- verificarea tuturor documentelor care atest parcurgerea tuturor etapelor prezentate mai sus
(procese verbale de preluare a construciei pentru efectuarea montajului, certificate privind
calitatea materialelor folosite, procese verbale de efectuare a probelor - inclusiv defectele
aprute i remedierile executate)
- verificarea execuiei montajului n teren n conformitate cu prevederile proiectului;
- efectuarea probei de funcionare a instalaiei timp de 72 ore (conform PE 003), pe
parcursul acesteia urmrindu-se ncadrarea funcionrii instalaiei n parametrii (realizarea
obiectivelor cheie).
2.10.1.14
Condiii de execuie a lucrrilor
La execuia instalaiei se vor respecta indicaiile i condiiile tehnice cuprinse n desenele de montaj
i NORMATIVELE C204-80 i C150-84;

pag.: 95
Tehnologia de execuie va fi stabilit de ctre executan, cu respectarea obligatorie a condiiilor

prescrise n desenele de execuie (cote, dimensiuni, materiale, abateri, etc.) si a cerintelor din
prezentul Caiet de sarcini.
2.10.1.15
Verificri i lucrri de probe
2.10.1.15.1.1 Verificri
nainte de efectuarea lucrrilor de probe, se vor face o serie de verificri la terminarea montajului,
n conformitate cu prescripiile n vigoare (PE003 i C204-80).
Se va verifica existena certificatelor de calitate pentru materialele noi.
Se va verifica vizual aspectul materialelor intrate n oper. Tuburile, fitingurile, armturile care
prezint defeciuni nu vor fi folosite.
Se verific dac montajul s-a executat n conformitate cu desenele de montaj.
Se verific ncadrarea lucrrilor de montaj n cotele prevzute n desenele de montaj.
Pentru echipamente, se verific respectarea condiiilor impuse prin instruciunile si normele tehnice
de montaj ntocmite de proiectantul de specialitate (Carti tehnice care insotesc echipamentul).
Se verific existena procesului verbal de admitere a instalaiei la probe, dup terminarea lucrrilor
de montaj.
2.10.1.15.1.2 Proba de presiune hidraulic
La terminarea montajului instalaiilor de conducte acestea se vor proba din punct de vedere al
rezistenei i etaneitii. Proba de presiune va certifica capacitatea sistemelor de a funciona n
limitele parametrilor de exploatare i fiabilitate proiectai.
Proba de presiune hidraulic se va executa pe circuitul de presiune cuprins ntre echipamente si
intre punctul de racord la reeaua exterioar i echipamente, verificnd circuitul la valorile de
presiune indicate, cu blindarea legturilor cu echipamentele (nu se verific echipamentele ci doar
conductele) i a punctului de racord cu reeaua exterioar.
Este interzisa izolarea circuitelor care se probeaza cu ajutorul robinetilor.
La executarea lucrrilor de probe se va respecta Legea 10/1995 privind calitatea n construcii i
precum i prevederile Normativului I 12-78.
Valoarea presiunii de prob:
- pentru instalaia de conducte de refulare:
P = 1,5 x Plucru=2x1,5=3 bar
nainte i pe parcursul lucrrilor de probe, se vor respecta urmtoarele condiii:
- tronsoanele de conducte supuse probei vor fi suflate la interior i curate cu aer sub
presiune;
- se va asigura accesul pentru vizitare a ntregului tronson probat. n acest scop, se vor
ndeprta toate materialele ce ar putea mpiedica controlul i se va asigura posibilitatea de
acces pentru personal;
- proba de presiune se va efectua pe vreme uscat, astfel nct s poat fi observate
eventualele scpri de ap;
- umplerea cu ap a tronsoanelor se va face astfel nct s se asigure completa evacuare a
aerului din interior;
- fluidul de lucru va fi apa curat, fr particule n suspensie, la o temperatur cuprins ntre

pag.: 96
+50C i +300C;
- manometrele utilizate vor fi astfel alese nct valoarea presiunii maxime de ncercare s se
poat citi pe ultima treime a scrii gradate, iar diametrul exterior va fi de minim 160 mm pentru
a putea fi citite de la o distan de 5 m;
- ridicarea presiunii se va face cu pompa manual de presiune, treptat, fr ocuri. La fiecare
treapt se va menine presiunea atta timp ct este necesar verificrii ntregului tronson
probat, dar nu mai puin de 10 minute.
ncercarea de presiune se consider reuit dac, dup trecerea intervalului de 10 minute de la
realizarea presiunii de prob, valoarea presiunii pe manometrul de prob nu a sczut cu mai mult de
5% din valoarea presiunii de prob i nu au aprut scpri vizibile de ap.
Dac pe parcursul efecturii probelor se ivesc defeciuni, se ntrerup lucrrile de probe i se
remediaz defeciunile. Dup efectuarea remedierilor, se reiau de la nceput lucrrile de probe.
Rezultatele lucrrilor de probe vor fi consemnate n procese verbale ncheiate ntre executani i
beneficiari. Pe lng alte date, acestea vor conine obligatoriu i urmtoarele:
- data ncercrii;
- parametrii fluidului de ncercare;
- valoarea presiunii de ncercare i timpul de meninere la presiunea de prob;
- rezultatele obinute (inclusiv defeciunile constatate i remedierile efectuate);
- concluzii (inclusiv diagrama de nregistrare a presiunii, dac este posibil);
- semnturile comisiei de probe.
Un exemplar din nregistrrile probei hidraulice se va transmite de executant proiectantului, pentru
a fi inclus n documentaia "cartea documentaiei".
Dup efectuarea cu succes a probei hidraulice, se vor realiza racordurile finale la echipamente, fiind
interzis orice intervenie (modificare) a respectivului circuit pn la punerea n funciune.
Organizaia de montaj va lua msuri de protecia muncii pe toat durata probelor.
Personalul care efectueaz probele va fi calificat i special instruit. Perimetrul de execuie a
lucrrilor de probe va fi ngrdit i va fi prevzut cu plcue de avertizare. Se interzice accesul n
perimetrul de lucru al persoanelor neautorizate. Personalul care efectueaz probele va avea
instructajul de NTSM fcut i va fi instruit asupra modului de funcionare a instalaiei.
La execuia lucrrilor de probe se vor respecta prevederile cuprinse n Normativul de verificri,
ncercri i probe privind montajul, punerea n funciune i darea n exploatare a instalaiilor
energetice ind. 30-2-1970.
2.10.1.15.1.3 Condiii de recepie i probe tehnologice la terminarea montajului
Pentru recepia lucrrilor de montaj, executantul va prezenta beneficiarului urmtoarele documente:
- proces verbal de preluare a construciei pentru efectuarea montajului;
- proces verbal de calitate a materialelor puse n oper;
- procese verbale de efectuare a probelor;
Beneficiarul va verifica execuia lucrrilor pe teren n conformitate cu proiectul de montaj.
Ultima etap, nainte de darea n exploatare a instalaiei, este efectuarea probei de funcionare de 72
ore (conform PE 003), n care se poate urmri ncadrarea instalaiei n parametrii indicai n proiect.
2.10.1.16

pag.: 97
Urmrirea comportrii construciilor
Pentru echipamentele i instalaiile de conducte aparente aferente staiei de epurare, nu sunt necesare
instalaii speciale de urmrire a comportrii n exploatare a construciei.
2.10.1.17
Documentaie de referin
2.10.1.17.1.1 Normative
- C204-80 Normativ cadru privind verificarea calitii lucrrilor de montaj a utilajelor i
instalaiilor tehnologice pentru obiective de investiii.
- I12-78 - Normativ pentru efectuarea ncercrilor de presiune la conducte tehnologice din oel.
- OG 95/99 Privind calitatea lucrrilor de montaj
2.10.1.17.1.2 Standarde
- STAS 10110-76 - Alimentarea cu ap. Staii de pompare. Prescripii generale de proiectare.
- Colecia de STAS-uri "Organe de maini", vol. III-a i III-b, Institutul Romn de Standardizare,
E.T. 1985.
2.10.1.17.1.3 Cataloage de produse
- Catalog de produse i specificatii oferte pentru echipamente si materiale
2.10.1.18
Msuri de protecia muncii i PSI
Lucrrile cuprinse n prezenta documentaie corespund cerinelor din normativele de mai jos, fiind
obligatorie respectarea acestora de ctre executani i beneficiar:
- Regulamentul privind protecia muncii i igiena muncii n construcii, aprobat de MLPAT
prin ordinul 9/1993;
- Legea nr. 90/1997 cu privire la protecia muncii;
- Ordinul 35/208/1993 al Ministerului Muncii i Ministerului Sntii pentru aprobarea
concentraiilor maxime admisibile n scopul prevenirii mbolnvirilor profesionale i a
accidentelor de munc provocate de gaze, vapori, pulberi.
- Norme republicane de protecia muncii modificate i completate prin ordinul comun al
Ministerului Muncii i Ministerul Sntii nr. 110/77 i 39/77;
- PE 009/93 Norme de prevenire, stingere i dotare mpotriva incendiilor pentru ramura
energiei electrice i termice, cu modificri n ordinul MEE nr. 1450/83;
- PE 022/87 Prescripii generale de proiectare a centralelor termoelectrice i a reelelor de
termoficare;
- I 9/82 Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor sanitare, aprobate cu decizia
ICCPDC nr. 107/82;
- P 118/99 Norme tehnice de proiectare i realizare a construciilor privind protecia la
aciunea focului;
- Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor, aprobate cu ordinul MI nr. 381/93 i
ord. MLPAT nr. 7/N/93;
- C 300/94 Normativ de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de
construcii i instalaii aferente;
- HG nr. 51/92 privind unele msuri pentru mbuntirea activitii de prevenire i stingere a
incendiilor cu modificrile i completrile din HG nr. 71/96, HG nr. 571/98 i HG nr.
775/98;
- Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor aprobate cu ord. MI nr. 775/98;
- Ordonana Guvernului nr. 60/97 privind aprarea mpotriva incendiilor, aprobat prin Legea
nr. 212/97 i prin decretul nr. 636/97.

pag.: 98
2.10.2 Reele n incint

2.10.2.1 Scopul lucrrii
Prezentul capitol cuprinde condiiile tehnice necesare efecturii lucrrilor de terasamente i
construcii montaj aferente realizrii reelei de canalizare menajer si retelei de conducte sub
presiune.
Caietul de sarcini cuprinde:
- descrierea lucrrilor
- caracteristicile materialelor ce intr n oper
- etape de execuie a lucrrilor de canalizare si conducte sub presiune din incint
- verificri i probe
- recepia i punerea n funciune
- msuri de securitate la incendiu
- norme de protecia muncii
- standarde, normative, instruciuni
2.10.2.2 Descrierea lucrrilor
Proiectul cuprinde:
-detaliile necesare pentru realizarea lucrrilor de canalizare menajer de pe platforma Statiei
de epurare intre colectorul general de canalizare apa menajera, obiectele Statiei de epurare si
colectorul de evacuare apa epurata si dezinfectata
-detaliile necesare pentru realizarea lucrrilor de conducte sub presiune intre Bazinul de
egalizare, omogenizare si pompare si Unitatile de epurare, intre Unitatea de epurare si
Cladirea tehnologica care contine Bazinul de colectare si pompare namol si Unitatea de
deshidratare si conductele de apa potabila de pe platforma.
Conductele de canalizare (gravitationale) se vor realiza din tuburi, fitinguri cu mufa din PVC, iar
conductele sub presiune din tuburi, fitinguri din PEHD asamblate prin sudura.
2.10.2.3 Caracteristicile materialelor ce intr n oper
Materialele utilizate la execuia reelelor de canalizare si sub presiune din tuburi, fitinguri PVC si
PEHD vor fi noi, omologate i vor respecta standardele i specificaiile de material indicate n
prezentul caiet de sarcini.
Toate materialele folosite vor fi noi i nsoite de certificatele de calitate eliberate de furnizorul
materialelor, completate cu rezultatele ncercrilor, conform standardelor n vigoare.
2.10.2.4 Etape de execuie a lucrrilor
Tehnologia executrii reelelor de canalizare si sub presiune din tuburi PVC si PEHD ngropate n
pmnt comport urmtoarele faze i operaiuni:
2.10.3 Faza premergtoare
- Pregtirea traseului conductei (eliberare teren)
- Marcarea traseului i fixarea reperilor n vederea execuiei lucrrilor la cotele din proiect.
- Recepia, sortarea i transportul conductelor dup diametre i a materialelor pentru
execuie.
- Stabilirea amplasamentelor cminelor de vizitare,
- Verificarea cotelor n cminele de vizitare

pag.: 99
2.10.4 Faza de execuie

- Sparea traneelor
- Lansarea i mbinarea conductelor
- Execuia cminelor de vizitare cf. STAS 2448/82
2.10.5 Faza de probe i punere n funciune
- Proba de etaneitate a conductelor
- nlturarea defeciunilor
- Execuia umpluturilor
- Recepia general a reelei.
Din prezentul caiet de sarcini/sectiunea B, fac parte integrant standardele normativele i
instruciunile privind execuia terasamentelor, probele de presiune, protecia muncii n vigoare la
data executrii lucrrii.
2.10.5.1 Trasarea i nivelmentul
nainte de nceperea lucrrilor, constructorul va materializa pe teren traseul reelelor i racordurilor
i a cminelor de vizitare conform proiect, marcnd punctele caracteristice (amplasament cmine,
separator, schimbri de direcie, etc.) prin rui.
n cazul n care elementele de trasare sunt insuficiente sau apar neconcordane ntre situaia din
teren i proiect, se vor solicita clarificri din partea proiectantului.
Determinarea exact a adncimii de sptur se va face cu rigle de nivel i cruci de vizare, pentru
asigurarea cotelor din proiect i panta continu.
Se va corela obligatoriu cota terenului amenajat cu adncimea de pozare a conductei conform
profilelor longitudinale.
Sptura i sprijinirea traneei
La efectuarea spturilor se vor respecta prevederile din normativ C 169/88 pentru execuia
lucrrilor de terasamente i din I 22 - 99.
Sptura se va ncepe numai dup completa organizare a antierului i aprovizionarea conductelor i
a celorlalte materiale necesare, astfel ca anurile s rmn deschise un timp ct mai scurt.
Sptura anurilor se va face conform unui grafic detaliat al execuiei conductelor i cminelor,
ntocmit de constructor pe baza posibilitilor de lucru ale antierului.
Spturile se vor executa manual n tranee cu taluz vertical cu limea de 1,20 m, cu sprijiniri
orizontale la tranee i sprijiniri cu dulapi metalice verticali la cmine.
Pentru cmine, seciunea spturii va fi cu 1 m mai mare pe fiecare latur, dect dimensiunile
exterioare ale construciei.
Amenajarea patului pentru conducte se va face prin aternerea manual a unui strat de nisip de 10
cm grosime sub tuburile de PEHD.
2.10.5.2 Lansarea conductelor PEHD
La primirea evilor pe antier se va examina certificatul de calitate i se vor verifica dimensiunile i
caracteristicile tuburilor din PEHD, att la primirea acestora pe antier ct i la depozitarea acestora
pe marginea anului.

pag.: 100
Verificarea va avea ca obiect att dimensiunile conductelor i vor trebui s se ncadreze condiiilor
tehnice din catalogul de produse (PEHD) al furnizorului.
nainte de coborrea tuburilor n tranee , se recomand s se asigure o adncitur de mbinare sau
clopot pe fundul traneei (n dreptul mbinrii cu mufa sau prin sudura) pentru a permite
asamblarea corect.
2.10.5.3 Asamblarea conductelor PVC pentru canalizare
Inelul de etanare din cauciuc al racordului i captul drept pereche trebuie s fie curite i unse cu
past de mbinare chiar nainte de realizarea mbinrii
La executarea canalizrilor din PVC se vor respecta obligatoriu toate prevederile din Ghid
privind proiectarea, execuia i exploatarea sistemelor de alimentare cu ap i canalizare
utiliznd conducte din PVC.
2.10.5.4 Asamblarea conductelor PEHD sub presiune
La primirea evilor pe antier se va examina certificatul de calitate i se vor verifica dimensiunile i
caracteristicile evilor.
n procedeul de sudare cap la cap cu termoelement (disc sau oglinda), piesele de asamblat (tub/tub,
tub/fiting sau fiting/fiting) sunt nclzite n zona de sudat la temperatura de sudur, apoi sudate
mpreun prin aplicarea presiunii fr aport suplimentar de material. Rezult o mbinare omogen.
Realizarea sudurilor cap la cap cu termoelement nu trebuie s se fc dect prin utilizarea aparatelor
de sudur care permit controlul valorii presiunii aplicate i de regul, al temperaturii.
Indicele de fluiditate a racordurilor cu capete drepte pentru sudura n PE se situeaz n gama 0,7 si
1,3g/10min. Ele pot fi sudate cu tuburi din PE al cror indice de fluiditate MFI este cuprins ntre 0,4
si 1,3g/10min.
n zona mbinrii, grosimea peretelui tubului de racordat trebuie s corespund celei a racordului de
sudat cap la cap.
Sudurile cap la cap cu termoelement nu trebuie s fie executate dect de sudori calificai, atestati de
productor sau o instituie autorizat.
Suplimentar fa de uneltele folosite n mod curent pentru instalarea evilor din materiale plastice,
cum ar fi tietor de tuburi sau foarfec, este necesar un aparat de sudat special pentru sudura cap la
cap. Acest aparat trebuie s rspund urmtoarelor cerine minimale:
-Dispozitivele de strngere trebuie s permit strngerea corespunztoare a pieselor fr s
deterioreze suprafeele i nici s afecteze forma rotund a lor. Dealtfel, piesele trebuie s
poat fi strnse ntr-o aliniere perfect.
-Este necesar s fie posibil o pregtire prin ndeprtarea achiilor cu fee plan-paralele de pe
suprafeele de sudat strnse de aparatul de sudur.
-Aparatul de sudur trebuie sa aiba o construcie suficient de rigid pentru ca n timpul
procesului de sudur presiunile ce trebuie aplicate s nu provoace deformri ale acestuia.
Suprafeele de nclzire ale termoelementului trebuie s fie plane si paralele. Repartiia temperaturii
pe suprafaa util nu trebuie s prezinte depiri superioare la 10 0C.
Pentru instalarea i utilizarea aparatului de sudur, trebuie s se urmeze modul de ntrebuinare
indicat de productor
Locul de munc trebuie s fie protejat mpotriva efectelor defavorabile ale intemperiilor, cum sunt
ploaia, zapad sau vntul. In caz de temperaturi mai mici de +5gr.C i mai mari de 40gr.C, este
necesar s se ia msuri corespunztoare pentru protejarea locului de munc ,n scopul obinerii unei

pag.: 101
temperaturi care s permit asigurarea unei execuii impecabile a sudurilor i a unor condiii
normale de munc. In caz de expunere la razele solare, protecia locului unde se efectueaz sudura
se va realiza printr-o prelat care permite s se obin o temperatura uniform pe tot conturul
tubului. In msura n care este posibil, extremitile opuse ale tuburilor de sudat trebuie s fie
obturate pentru a reduce ct mai mult posibil rcirea suprafeelor sudurii prin efectul vntului.
Temperatura de sudur trebuie s fie cuprins ntre 200 si 220 0C. Trebuie s se controleze, de
asemenea, din cnd n cnd, temperatura de sudare, n timpul execuiei lucrrilor de sudur. In
special efectul vntului poate provoca modificari uoare ale temperaturii termoelementului.
Suprafaa termoelementului trebuie s fie protejat mpotriva murdriei.nainte de a ncepe fiecare
sudur, se cur cele doua pri ale termoelementului cu ajutorul unei hrtii uscate i nefibroase. n
timpul ntreruperilor sudurii, termoelementul se pstreaz astfel nct s fie protejat mpotriva
efectelor vntului, murdririi i deteriorrilor.
Piesele strnse n dispozitivul de sudur sunt pregtite simultan prin ndedrtarea achiilor cu
ajutorul rabotezei destinate acestui scop. Grosimea achiilor trebuie s fie < 0,2mm. Aceast
pregtire este suficient atunci cnd cele dou piese de sudat nu mai prezint pri nerzuite. Acesta
este, n mod normal, cazul atunci cnd nu se mai desprind achii de pe suprafeele pregtite. In
orice caz se evita atingerea cu minile a suprafeelor de sudat. In caz contrar, se procedeaza la o
curire cu hrtie absorbant mbibat cu solvent. Dup pregtire, cele dou piese se apropie pn
cnd ajung n contact. Spaiul dintre piese nu trebuie s depeasca n nici un punct 0,5mm.
Se controleaz n acelai timp alinierea celor dou piese. Un eventual decalaj al suprafeelor
exterioare nu trebuie s depeasc 10% din grosimea peretelui. In caz contrar, trebuie gsit o
poziie mai bun de strngere, de exemplu prin rotirea tubului.
Important: Pregtirea suprafeelor de sudur trebuie s fie efectuat chiar naintea sudurii.
Nu se admite n nici un caz folosirea agenilor de rcire in timpul rcirii. Piesele de sudat trebuie s
fie meninute n dispozitivul de sudare sub presiunea de mbinare pn la ncheierea timpului de
rcire indicat n tabel.
2.10.5.5 Execuia cminelor de vizitare
Cminele de vizitare se vor executa conform STAS 2448/82 i sunt compuse din:
- fundaia cminului, din beton
- camera de lucru realizat din tuburi de beton cu muf, Dn 1000, nglobat la un capt n
fundaia cminului
- placa ntre camera de lucru i coul de acces
- aducerea la cot a coului de acces ( la nivelul terenului) cu beton monolit
La partea superioar este prevzut o plac prefabricat pe care se va rezema capacul.
Acoperirea cminelor de vizitare se va face cu capace cu ram din font STAS 2308/81 cu pies
suport tip IIIB carosabil.
2.10.5.6 Verificri i probe
2.10.5.6.1.1 Pentru conductele de canalizare
Reelele de canalizare se vor proba preliminar la fiecare tronson, pe marginea anului.
Proba final se poate realiza pe mai multe tronsoane, dar numai n an.
naintea probei de etaneitate, traneea se umple parial pn la 20-30 cm peste partea superioar a
tubului lsndu-se mbinrile libere.

pag.: 102
Proba de etaneitate se va efectua ntre cmine consecutive, umplerea canalului fcndu-se de la

captul aval.
Pentru realizarea probei de etaneitate se nchid etan toate orificiile i se blocheaz extremitile
canalelor i a tuturor punctelor susceptibile de a se deplasa n timpul probei.
P proba=0,5 bar
Durata de ncercare este de minim 15 minute.
Pierderile de ap admise n canal sunt conform STAS 3051/91
Probele de etaneitate nu se vor executa la temperaturi exterioare mai mici de + 50C .
Se vor respecta cu strictee prevederile din ghidul indicativ GP 043/99
Pentru canalizarea din tuburi PEHD conducta trebuie s fie umplut cu ap timp de 1 or. Proba nu
trebuie s prezinte pierderi de ap cel puin 15 minute la o presiune de 0.5 bari. Apa adugat nu
trebuie s depeasc 0.02 litri / mp de suprafa udat n interiorul tubului (cf. DIN 4033).
2.10.5.6.1.2 Pentru conductele de canalizare
Proba de presiune se efectueaza o data cu tronsoanele de conducte aparente de la capete conform
cap.7.2 din prezentul Caiet de sarcini/sectiuna A.
2.10.5.7 Umplerea traneei cu pmnt
La execuia umpluturilor se vor respecta prevederile Ghidul indicativ GP 043/99.Materialul de
umplutur trebuie s fie curat de pietre i blocuri ( granule de 20 mm cel mult) i de materiale
susceptibile s deterioreze conductele (cenui agresive), precum i goluri care pot avea tasri
ulterioare.
Se interzice execuia lucrrilor de umplutur pe timp friguros cu temperaturi avnd valori sub 0oC.
Umplerea traneei se va executa dup efectuarea probei de presiune .
Umplerea traneei se va face n straturi succesive de pmnt de 15 cm grosime, compactat cu maiul
de mn la umiditatea optim, funcie de natura terenului de umplutur, simultan pe ambele pri
pentru evitarea deplasrii laterale a tubului.
In zona tubului, pn la 0.30m deasupra generatoarei superioare, materialele de umplutur trebuie
s fie puse n straturi succesive de grosime maxim de 0.15m. Aceste materiale vor fi compactate
manual sau cu echipament uor. Compactarea nu trebuie s fie excesiv pentru a nu periclita
stabilitatea tubului, n special tuburile deformabile. Trebuie s se compacteze n jurul tubului att
ct este necesar pentru asigurarea stabilitii tubului
Dup efectuarea probei de etaneitate pe tronsoane, traneea se va umple cu pmnt, lsndu-se
libere mbinrile ntre tronsoane, care se vor umple dup proba general.
La umplerea complet a traneei se va avea grij ca suprafaa terenului s fie refcut conform
amenajrii iniiale (drumuri, trotuare, etc.).
2.10.5.8 Recepia i punerea n funciune
Dup efectuarea probelor pe tronsoane, remedierea defeciunilor i realizarea racordurilor, se trece
la proba general i recepia lucrrilor conform prevederilor normativului I 22-99.
Recepia lucrrilor este precedat de controlul riguros al acestora, care cuprinde n mod obligatoriu
urmtoarele elemente:
- verificarea aspectului general al instalaiei
- respectarea dimensiunilor i a celorlalte cote prevzute n proiectele de execuie,

pag.: 103
- asigurarea capacitii de transport,

- respectarea msurilor de protecie i securitate a muncii,
Punerea n funciune a lucrrilor necesit luarea n prealabil a urmtoarelor msuri obligatorii:
- instruirea personalului de exploatare i verificarea nsuirii de ctre acetia a prevederilor
regulamentului,
- organizarea evidenelor de exploatare,
- asigurarea unui sistem corespunztor de informare i de transmitere a datelor.
2.10.5.9 Masuri de securitate la incendiu
La executarea i exploatarea lucrrilor din documentaie se va avea n vedere respectarea
precizrilor firmei productoare i a urmtoarelor normative:
- PE 022/87 Prescripii generale de proiectare a centralelor termoelectrice i a reelelor de
termoficare;
- PE 009/93 Norme de prevenire, stingere i dotare mpotriva incendiilor pentru
producerea, transportul i distribuia energiei electrice i termice.
- I-9/94 Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor sanitare aprobate cu Ord.
MLPAT nr.17/NI/16.05.1995;
- I9/1-96 Normativ pentru exploatarea instalaiilor sanitare
- P-118/99 Norme tehnice de proiectare i realizare a construciilor privind protecia la
aciunea focului cu modificrile din ordinul MLPAT nr 29/N-96
- C-300/94 Normativ de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor
de construcii i instalaii aferente.
- HG nr.51/92 privind unele msuri pentru mbuntirea activitii de prevenire i
stingere a incendiilor cu modificrile i completrile HG nr.71/96, HG 571/98 i HG
nr.676/98.
- Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor aprobate cu Ord. MI nr. 775/98
- Ordonana guvernului nr. 60/97 privind aprarea mpotriva incendiilor aprobat prin
decretul nr. 636/97 i cu modificrile din Legea nr. 212/97
- prevederile din GP 043/99
2.10.5.10
Msuri de protecia muncii
Pentru executarea lucrrilor prevzute n cadrul prezentului proiect este absolut necesar respectarea
de ctre executant i beneficiar a prevederilor din "Regulamentul privind protecia i igiena muncii
n construcii" aprobat cu ord. 9/15.03.1993 al MLPAT publicat n
BC 5-6-7-8.
Att executantul ct i beneficiarul vor respecta din ordinul de mai sus cu precdere urmtoarele
articole:
- reguli generale 1583-1680
- pentru executarea spturilor 537-566, 574-590, 568, 1611-1661
- pentru prepararea i transportul betoanelor i mortarelor 691-761
- pentru turnarea i compactarea betoanelor 762-770
- pentru fasonare i montare armturi, articolele 794-806
- pentru lucrrile executate pe timp friguros 283-292
Se vor respecta de asemeni:
- Norme generale de protecia muncii 2002
- Norme specifice de protecia muncii pentru lucrri de zidrie, montaj prefabricate i
finisaje n construcii ind. IM 006/96 aprobat cu ord. nr. 73/N/15.01.1996
- Norme specifice de securitate pentru lucrri de instalaii tehnico-sanitare i de nclzire
aprobate cu ord. 117/96 de MM i PS.

pag.: 104
- Legea proteciei muncii 90/96 i normele metodologice de aplicare

- PE 006/81 Instruciuni generale de protecia muncii pentru unitile MEE
- Norme specifice de securitate a muncii pentru preparare, transport, turnarea betoanelor i
executarea lucrrilor de beton armat, precomprimat aprobat cu ord. 136/95 de MM i PS.
- Norme specifice de protecia muncii pentru lucrri de cofraje- schele, cintre eafodaje, Ind.
Im 006-96, cap. 24, 29
- DCS nr. 400/81 pentru instituirea unor reguli privind exploatarea i ntreinerea instalaiilor
utilajelor i mainilor, ntrirea ordinii i disciplinei n munc n unitile cu foc
continuu.
Intrarea n cmine se va face numai n mod organizat, n prezena efului de echip.
Echipa care efectueaz lucrrile de reparaii la cmine va fi format din cel puin trei lucrtori.
Aerisirea cminelor se va face prin ventilare artificial cu ajutorul unui ventilator electric.
Este interzis fumatul, aprinsul chibritelor sau iluminatul cu flacr n cmine (canale). Iluminatul se
va face numai cu lmpi etane de tip minier, (tip Davis) sau cu lmpi electrice avnd tensiunea de
alimentare maxim 12 V.
Muncitorii trebuie s poarte echipament de protecie: masc de gaze, combinezon, casc, cizme i
mnui de cauciuc.
La coborrea i scoaterea utilajelor din cmine muncitorii trebuie s stea n afara cminului evitnd
astfel s fie vtmai de cderea vreunei scule sau a unui utilaj.
Cminele vor fi prevzute n mod obligatoriu cu capace, coborrea n cmin urmnd a se face
numai n condiiile prevzute n normativele de protecie a muncii.
Extras de msuri de protecia muncii
Nr.
Crt
1
2
3
4
5
6
6
7
2.10.5.11
Denumire lucrare
Trepte de acces
Capace la cmine
Podee i parapete la spturi
Sprijiniri verticale i orizontale
din dulapi metalici
Dispozitive
de
ventilaie
(proprii)
Echipamente de protecie
Fondul necesar pentru protecia muncii

Cuprins implicit
valoarea lucrrii
Da
-
Prin organizare
antier, din dotaii
Prin organizare
antier, din dotaii
Propaganda de protecie (plci Prin organizare
avertizoare)
antier, din dotaii
Bariere de trecere la limita Prin organizare
zonelor cu pericol de accidente
antier, din dotaii
n Separat
Da
Da
Da
de de de de -
Standarde, instruciuni i normative
2.10.5.11.1.1 Standarde
- 9824/5-75 Trasarea reelelor pe teren
- SR ISO - 5996/2000 Armturi industriale din font
- 8804/3,5,6,8/92 Fitinguri sudate din oel
- DIN 8074-SDR11 evi din polietilen PE 80 Pn 10

pag.: 105
- 438/1-89 Produse din oel pentru armarea betonului. Oel beton

- SR ISO 7005-1-99 Flane din oel. Flane rotunde plate.
- DIN 16963 Flane ansamblu adaptor, Pn 10 (cf catalog de produse furnizor)
- 2308/81 Capace i rame din font pentru cmine.
- 695/80 Hidrani subterani de incendiu
- 3779/80 Hidrani supraterani de incendiu
- 701/74 Racorduri fixe pentru incendiu tip A,B
- 705/74 Racorduri nfundate pentru incendiu tip A, B
- SR 6819/97 Alimentri cu ap. Aduciuni. Studii, prescripii de proiectare i de execuie.
- 9312/90 Subtraversri de drumuri
2.10.5.11.1.2 Instruciuni i normative
- P 66/2000 Instruciuni privind alimentarea cu ap i canalizare elaborat de ISLGC
- Regulamentul nr. 10830/1970 de efectuare a recepiei obiectivelor de investiii
- I 22/99 Normativ pentru executarea conductelor de aduciune i a reelelor de ap i canalizare a
localitilor aprobat de MLPAT cu ord. 23/N/07.04.99
- I9/94 i I9/96 Normativ pentru proiectarea, executarea i exploatarea instalaiilor sanitare
- C 169/1988 Normativ pentru executarea lucrrilor de terasamente
- C 56/86 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii
aferente
- C 11/74 Instrucini tehnice privind alctuirea i folosirea n construcii a panourilor din placaj
pentru cofraje.
- NE 012/99 Cod de practic pentru execuia lucrrilor de beton armat i beton precomprimat,
aprobat de MLPAT cu ord. 59/N/24,08/99
- P 130/97 Normativ pentru urmrirea comportrii construciilor
- GP 043/99 Ghid pentru proiectarea, execuia i exploatarea sistemelor de alimentare cu ap i
canalizare utiliznd conducte din PVC, polietilen i polipropilen.
- Ghid pentru programarea controlului calitii executrii lucrrilor pe antier

pag.: 106
CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE SPAU
3.1 Date generale

Prezenta documentaie conine datele necesare realizrii lucrrilor n antier i predrii acestora
ctre beneficiar, referitoare la instalaiile electrice i de automatizare aferente obiectivului statii de
pompare ape uzate (SPAU).
3.2 Amplasarea echipamentelor
Echipamentele, obiectele de construcie i traseele de cabluri sunt prezentate n planele anexate i
n manualul tehnic al staiei de pompare prefabricate.
3.3
Componenta instalaiilor electrice

4.1.1. Tablou electric general, simbolizat TGD, care conine blocul de msur i protecie
trifazic (BMPT), circuit de alimentare tablou electric de automatizare TA, circuite
electrice de iluminat i prize.
4.1.2. Tabloul electric de automatizare a statiei de pompare, denumit n proiect TA, care este
prefabricat de ctre productor.
4.1.3. Aparataj de msur i control pentru:
Msurarea nivelului minim al apei n corpul staiei de pompare prefabricate;
Msurarea nivelului intermediar al apei n corpul staiei de pompare prefabricate;
Msurarea nivelului maxim al apei n corpul staiei de pompare prefabricate;
4.1.4. Cablajele pentru realizarea legturilor funcionale ntre consumatorii electrici i tablorile
electrice.
3.4 Standarde i normative de referin

- STAS 12604-87-"Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale".
- STAS 12604/4-89-"Protectia impotriva e1ectrocutarii. Instalatii electrice fixe. Prescriptii".
- ST AS 12604/5-90.- "Protectia impotriva. electrocutarii. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de
proiectare, executie si verificare.
- STAS R 9321-79.-"Prefabricate electrice de joasa tensiune. - Recomandare".
- NP-I7-08 -"Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la
1000 V c.a. si 1500 V c.c.
- C 56-2002 -"Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si insta1atii aferente"
- C 16-84 -"Nomativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente"
- C167-77-"Norme privind cuprinsul si modul de intocmire, completare si pastrare a cartii
tehnice a constructiei . ,
- PE 107/81 editia 1988 -"Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice "
- GP 052-2000- Ghid pentru Instalatii electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a. si 1500 Vc.c.
3.5 Mostre i testri
Toate materialele si aparatele care se vor monta trebuie sa corespunda caracteristicilor tehnice
impuse prin proiectul tehnic.
La cererea consultantului (dirigintelui de santier), antreprenorul va prezenta mostre sau file de
catalog pentru materialele sau aparatele solicitate de acesta.
Mostrele vor fi insotite de certificate de calitate emise de producator, care vor contine informatii
despre normele de fabricatie, specificand standardele (normele interne) de fabricatie, testarile
efectuate si rezultatele acestora.

pag.: 107
In cazul utiliziirii de materiale si/sau aparataje din import, acestea trebuie sa fie insotite de
agrementul tehnic pentru Romania.
Toate materialele si aparatele vor fi admise la santier pe baza certificatului de calitate emis de
producator. Acesta trebuie sa contina rezultatele testarilor efectuate pe lotul respectiv si garantiile
acordate de producator.Testarile si rezultatele acestora trebuie sa corespunda cerintelor cuprinse in
standardele romanesti de fabricatie ale materialelor si/sau aparatelor respective.
Materiale i produse
3.6
3.6.1 Materiale
Materialele produse de antreprenor trebuie sa corespunda cerintelor din specificatiile tehnice din
proiectul tehnic.
Materialele ce fac obiectul prezntei documentatii sunt cele continute in : jurnalul de cabluri
electrice, jurnalul de cabluri AMC, specificatia de aparataje montate in tabloul electric AMC:
a) Conductori si.cabluri electrice ;
b) Tuburi de protectie;
c) Materiale marunte.
3.6.2 Conductori electrici
Conductorii recomandati sunt de tipul FY - executati conform STAS 6865-80, cu materialul
conducator din cupru, cu izolatie din policlorura de vinil (PVC) pentru o tensiune de 500 V. In
instalatie se vor folosi conductori electrici doar le echiparea tabloului TG, circuitele intre tabloul
electric si consumatori realizandu-se numai in cablu de energie (tipul CYAbY) .
Culoarea izolatei conductoarelor va fi conforma normelor in vigoare, respectiv:
- verde/ galben pentru nulul de protectie;
- albastru deschis pentru nulul de lucru;
- alb sau cenusiu deschis pentru mediane sau neutre;
- alte culori decat cele de mai sus (de exemplu: rosu, albastru, negru) pentru conducte de faza sau
pol.
Curentii maximi admisibili pentru diferite situatii de montare ale conductoarelor electrice sunt cei
din normativuI NP I7-02,anexa 8.
3.6.3 Cabluri electrice
Conform STAS 11388/7-80
- fara intarziere la propagarea flacarii
Curentii maximi admisibili pentru caburi electrice functie de modul si locuI de montare sunt
prezentati in normativuI PE 107.
3.6.4 Tuburi de protecie
Ca elemente de protectie mecanica pentru conductele si cablurile electrice se folosese tuburi si/sau
tevi de PVC.
Tuburile folosite in distributia electrica interioara sunt tuburi din material plastic.
Cele mai uzuale tuburi de protectie care se folosesc sunt :
-
tuburi izolante pentru Instalatii electrice cu tensiunea pana la 1000 V din policlorura de
viniI neplastificata executate conformSTAS 6990-84 si anume:

pag.: 108
tuburile de tipul IPEY, etanse (cu pereti grosi), care se folosese inglobate in
elementele de constructie adiacente incaperilor umede,dar se pot folosi si in montaje
aprente acolo unde pericolul de deteriorari mecanice este redus.
tuburi de tipul IPFY - care sunt tuburi flexibile si care se folosesc pe trasee scurte, la
legaturile catre receptori cu vibratii, sau la trasee dificile.
tevi din PVC - tip 1 (U), care se folosesc la protectia cablurilor la montaje subterane
sau la treceri prin elemente de fundatie. Acestea sunt executate in conformitate cu
STAS 6675/2-80.
3.6.5 Materiale mrunte

Aceasta categorie cuprinde :
- cleme de legatura ;
- dibluri ;
- carlige ;
- suruburi ; etc.
Dozele vor fi din PVC. Pe traseele cu circuite putine (maxim 2 tuburi in paralel) se pot folosi doze
etanse de tipul NED, confectionate din material plastic.
Coturile si mansoanele sunt prefabricate sau confectionate pe santier. Diblurile pot fi din lemn,
material plastic sau metalice. Se folosesc conform indicatiilor fiecarui proiect in parte.
3.6.6 Produse
Produsele ce se folosesc in instalatiile electrice ce fac obiectul acestei lucrari sunt aparate" si
"prefabricate de atelier", respectiv Tabloul electric si de automatizare - TA.
Aparate
Prin aparate (CONTINUTE IN PROIECT) se inteleg urmatoarele:
- dispozitive de conectare - deconectare si/sau comutare;
- aparatele AMC.
Clasa de izolatie a aparate1or de joasa tensiune (conform STAS 8275) utilizate trebuie sa
corespunda prevederllor cuprinse in STAS 11 054 - 78.
Livrarea materialelor, aparatelor si echipamentelor la santier se va desfasura in mod ritmic,
organizat, tinand cont de etapa de executie efectiva.
Depozitarea si manipularea materialelor, aparate1or si a echipamentelor se va face astfel incat sa se
evite deteriorarea sau distrugerea acestora.
Antreprenorul isi va amenaja in cadrul santierului sau in imediata apropiere a acestuia spatii
adecvate pentru depozitarea materialelor si aparaturii.
O atentie deosebitia trebuie acordata depozitarii si manipularii materialelor pe timp friguros. In
Romania perioada 15 noiembrie-15 martie este considerata "perioada conventionala de timp
friguros"
Regimul tehnic critic pe toata durata de depozitare si manipulare a principalelor materiale prezinta
urmatoarele temperaturi minime:
- Tuburi izolante tip IPY si IPEY, din PVC - 5 C;
- Conducte din Cu si AI cu izolatie din PVC -5 C;
3.7

pag.: 109
Execuia lucrrilor
3.7.1 Operaiuni pregtitoare

La aducerea materialelor pe santier acestea vor fi supuse unui control visual pentru a depista
eventualele deteriorari aparute in timpul transportului, depozitarii sau manipularii. De asemenea, se
verifica si corespondenta cu proiectul si/sau prospectele sau fise1e telmnice, in mod special din
punct de vedere al respectarii aracteristicilor tehnice ale materialelor si aparatelor.
La inceperea lucrarilor de executie propriu-zise se vor pune la dispozitia consultantului fisele
tehnologice de executie pentru categoriile de lucrari ce fac obiectul proiectului. Acestea trebuie sa
respecte legislatia tehnica in vigoare, precum si celelalte norme adiacente cum sunt normele de
protectie a muncii si nome1e de protectie a mediului.
In timpul executiei vor fi urmarite urmatoarele aspecte:
- pozitionarea golurilor de trecere prin plansee si pereti;
- inglobarea tuburilor de protectie a conductelor electrice in placi turnate pe santier si/sau in
suprabetonare (la lucrari de tnrnare pe santier);
- montarea corecta (confonn planurilor) a elementelor de structnra prefabricate care contin tuburi
de protectie sau alte parti ale instalatiei electrice (la lucrarile cu elemente prefabricate)
Zona de lucru se va prelua pe baza de proces-verbal in care se va specifica in mod expres fidelitatea
executiei lucrarilor de constructii in raport cu prevederile documentatiei. de executie. In cazul
depistarii unor deficiente, antreprenorul va efectua, pe cheltuiala sa, corecturile necesare astfel incat
montajul instalatiilor sa se desfasoare fara incidente.
Inainte de inceperea lucrauilor de montaj a instalatiilor electrice, zona de lucru se va asigura din
punct de vedere al accesului numai a personalului autorizat si instruit in mod corespunzator.
3.7.2 Tipuri de lucrri
-
marcarea traseelor si a pozitiilor de instalare a circuitelor si aparatelor;

montarea tuburilor de protectie a conductelor si cablurilor
montarea elementelor de sustinere si fixare a tubrilor de protectie si a cablurilor electrice;
montarea conductelor si cabluilor electrice,
montarea aparatelor;
montarea prefabricatelor (tablourilor electrice)
executarea legaturilor acestora la conductorii electrici,
verificari in vederea punerii sub tensiune,
verificari in vederea receptiei finale;
predarea instalatiilor catre beneficiar.
3.7.3 Execuia
Marcarea traseelor si a pozitiilor de instalare a aparatelor se face pe baza documentatiei ,
spectandu-se prescriptiile de montaj speciale referitoare la corelarea traseelor electrice cu traseele
celoralte instalatii precum si a distantelor minime fata de acestea (conform cu normativele 17 si PE
107).
Distantele minime ce trebuie respectate, sunt indicate in normativul I7-2008, tabelul 4.1.
Conditiile pentru:montarea tuburilor si tevilor de protectie sunt indicate in nomiativul I7-2008:
- Nu se vor monta tuburi si tevi in care sunt introduse conducte electrice cu izolatie obisnuita pe
suprafata cosurilor, in spatele sobelor sau al corpurilor de incaIzire;
- Tuburile din PVC se pot instala aparent numai la inaltimi de peste 2 m de la pardoseala;
- Tuburile si tevile se instaleaza numai pe trasee verticale sau orizontale. Se admit trasee oblice
in cazul tuburilor peste plansee sau ingropate in beton ,precum si ale golurilor formate in
panouri din beton,

pag.: 110
In incaperi de locuit si similare, traseelor orizontale se distanteaza la cca 0,3 m de la plafon;

In incaperi in care in tuburi si tevi poate patrunde sau se poate colecta apa de
condensare, acestea se vor monta pe trasee orizontale eu panta de 0,5 -0. 1 % intre doze;
- Tuburile din PVC montate peste plansee sub pardoseala se protejeaza prin acoperire cu un strat
de mortar de ciment cu grosimea minima de 1. cm.
- Se va evita montarea tuburilor si a tevilor de protectie pe sau in structura de rezistenta a
constructiilor, in caz contrar aceasta montare este permisa in conditiile prevazute in normativul
P1OO;
- Tuburile si tevile montate ingropat intr-un slit in elemental de constructie sau sub tencuiala se
acopera cu un strat de tencuiala de minim 1.cm grosime
- Tuburile si tevile se fixeaza pe elementele de constructie cu accesorii de montare prin care sa se
realizeze o prindere sigura in timp. Distantele intre punctele de fixare pe portiuni drepte sunt
indicate in tabelul 4.5. din normativul I7-2008. Se prevad elemente de fixare si la 10 cm de la
capetele tuburilor si curbelor.
- Tuburile si tevile din PVC se manevreaza in limitele de temperatura a mediului ambiant
prevazute in standardele de produs. In cazul unor temperaturi sub regimul termic critic admis,
se va face preincalzirea la o temperatura de +5 C timp de 24 ore (conform normativ C 16-84).
Conditiile pentru montarea accesoriilor pentru tuburi trebuie sa respecte urmatoarele:
- Se vor evita imbinarile la tuburile montate inlgropat;
- Se interzice imbinarea tuburilor montate inglobat in elementele de beton la turnarea acestora;
- Se interzice imbinarea tuburilor la trecerile prin elementele de constructie;
- Curbarea tuburilor se executa cu raza interiora egala cu min. de 5...6 ori diametrul exterior al
tubului la montaj aparent si egala cu min. de 10 ori diametrul tubului la montaj ingropat;
- Dozele si cutiile de derivatie se monteaza cu prioritate pe suprafetele verticale ale elementelor
de constructie;
- Dozele de tragere a conductelor electrice prin tuburi se prevad pe trasee drepte, la distanta de
maxim 25 m si pe trasee cu cel mult 3 curbe, la distanta de maxim 15 m.
Conditille pentru montarea aparatelor electrice sunt specificate in normativul NP. I 7-2008,capitolul
5. Dintre acestea se exemplifica urmatoarele:
- Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele se monteaza numai pe conductoarele de faza;
- Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele se monteaza la inaltimea de 0,6...1,5 m, masurata
de la axuI aparatuIui pana la nivelul pardoselii finite;
- Prizele se monteaza pe pereti la urmatoarele inaltimi masurate de la axul aparatului pana la
nivelul pardoselii finite: peste 1,5 m;
- Elementele conductoare de curent ale aparatelor de comutatie pentru montaj ingropat in
elementele de constructie se instaleaza in doze ce trebuie sa asigure protectia impotriva
electrocutarilor.
Conditiile specifice pentru montarea tablourilor electrice sunt descrise mnormativul NP I 7-2008:
- Tablourile de distributie se monteaza vertical si se fixeaza sigur pentru a se evita vibratiile;
- Tablourile de distributie se instaleaza astfel incat inaltimea laturii de sus a tablourilor fata de
pardoseala finita sa nu depaseasca 2 m. Fac exceptie tablourile cu contoare din locuinte pentru
care se admite o lnaltime de cel mult 2,6 m.;
- Aparatele de masura sau cu citire directa ale tablourilor se amplaseaza la inaltimea de 1 m pana
la 2 m, masurata intre axul aparatelor si pardoseala finita.
3.7.4 Probe i verificri
Verificarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a. ale constructiilor, in timpul
executiei si inainte de punerea in functiune, se executa conform prevederilor din normativul C 56 2002 .
Punerea sub tensiune a unei Instalatii electrice la consumator se face numai dupa verificarea ei de
catre furnizorul de energie electrica conform prevederilor din regulamentul PE 932,

pag.: 111
Verificari pe parcursul executarii lucrarilor.

- Pentru instalatiile care se ingroapa sau se ascund, verificarea calitatii se efectueaza pe faze de
lucrari;
- Verificarile care constau din probe electrice sau mecanice vor fi efectuate de catre persoane
autorizate;
- Toate aparatele, echipamentele si utilajele vor fi controlate separat pentru a corespunde
caracteristicilor prevazute in proiect si calitatii functionale garantate de furnizor.
Verificarile de calitate se efectueaza de catre conducatorul tehnic al lucrarii si de controlorii tehnici
din societatea de executie.
Verificarile de efectuat pe faze de lucrari sunt:
- La incheierea unei faze de lucrari, respectiv la terminarea unor portiuni din instalatie, care pot
functiona sau se pot proba independent, verificarile si probele se fac cu participarea delegatului
beneficianuui (consultantului), iar rezultatele se inscriu in registrul de procese verbale.
- Calitatea circuitelor electrice se va verifica dupa ce conductele electrice au fost trase in tuburi
sau montate pe pereti, inainte de acoperirea lor (cu mortar, rabit etc.); La circuitele cu cabluri,
verificarea calitiitii se va face inainte de inchiderea canalelor, santurilor ,etc.
- Instalatiile electrice etanse executate in tuburi vor fi verificate cu aer la o presiune de 2,5 atm.
Incercarea se va face pe tronsoane de instalatie, astfel incat sa fie usoara localizarea rapida a
eventualelor scapari. Daca se constata scapari, se vor face remedierile si se va repeta proba.
- La circuitele electrice se va masura rezistenta de izolatie intre conducte si intre conducte si
pamant. Se recomanda ca rezistenta de izolatie sa se masoare pe portiuni de instalatie cu
lungimi limitate de cca. 100 m. Pentru masurare se va folosi un inductor si o tensiune de cel
putin 500 V c.c. In timpul probei, circuitul va fi deconectat de la sursa de alimentare.
Rezistenta de izolatie se considera admisibila daca are o valoare de cel putin 500.000 .
La verificarea instalarii tablourilor electrice se vor controla vizual si prin masuratori, dupa caz, :
- modul si calitatea fixarii lor pe suporti
- inaltimile de montaj admise,
- distantele admise pana la elementele de pe traseu si elementele constructiei, conform
specificatiilor telmice si a prescriptiilor tehnice in vigoare;
- existenta tuturor aparatelor de pornire, reglaj, protectie etc., previazute in proiect;
- modul si calitatea executarii legaturilor;
- existenja etichetelor si inscriptiilor de identificare, marcare etc., prevazute in proiect.
In cazul in care se constata ca nu sunt indeplinite conditjiile impuse, se vor lua masuri pentru
remediere, apoi, dupa efectuarea remedierilor, se vor face din nou verificarile.
Aceste verificari se vor efectua (in prezenta) comisiei de receptie care va fi desemnata de beneficiar
si antreprenor.
Antreprenorul (executantul) solicita fumizorului de energie electrica, pe baza dosarului de acord,
efectuarea controlului tehnic al instalatiilor electrice ale consumatorului. Personalul fumizorului de
energie verifica documentele cuprinse in dosar_i poate face verificari in teren, prin sondaj.
Dupa obtinerea aprobarii de racord, inainte de punerea sub tensiune, instalatiei electrice i se va face
inca o verificare minutioasa, acordandu-se in special atentie acelor elemente sau parti de instalatie
la care nu au fost respectate toate conditiile tehnice si organizatorice prevazute in proiect. Se vor lua
toate masurile prin care sa fie exclusa posibilitatea accidentarii personalului la punerea in funtiune a
masinilor, utilajelor etc.
Comisia de receptie va verifica pe teren urmatoarele:
- Existenta dispozitivelor de protectie contra supracurentilor si echiparea-respectiv reglarea
corecta a acestora.
- Functionarea corecta armaturilor electrice. Se verifica existenta echipamentului de protectie si
de pornire, precum si legatura la pamant a carcasei metalice .

pag.: 112
Functionarea corecta a instalatiei de iluminat. Prin sondaj, la 2...3% din corpurile de iluminat
fluorescente se va verifica existenta condensatoarelor pentru imbunatatirea factorului de
putere.
- Functionarea eficienta ainstalatiilor de protectie prin legare la pamant
Antreprenorul va preda beneficiarului toate actele de atestare si verificare a calitatii lucrarilor de
instalatii (de exemplu: procese verbale pentru lucrari ascunse, certificate de calitate,buletine de
incercari, etc.). Acesteacte vor fi folosite la intocmirea "Cartii tehnice a constructiei" .
TERMENI UTILIZATI
Investitorul, beneficiarul sau Autoritatea Contractanta - persoana juridica care finanteaza si
realizeaza investitia in sensul legii.
Antreprenorul executantul sau constructorul (dupa caz) - persoana juridica ce a incheiat contractul
de executie de lucrari, in urma achizitiei publice.
Proiectantul persoana juridica care intocmeste documentatia tehnica pe baza careia se finanteaza
si executa lucrarile de constructii.
Procedura - mod specific de a efectua o activitate.
Verificare - confirmare prin examinare si prezentarea de probe obiective a faptului ca cerintele
specifice au fost satisfacute.

pag.: 113
CAIET DE SARCINI TABLOU ELECTRIC DE JOASA TENSIUNE SPAU
4.1
Documente tehnice normative

- SR EN 60439.1-2002: Ansambluri de joas tensiune. Partea 1: Ansamblu prefabricat de
aparataj de joas tensiune i ansamblu derivate dintr-un ansamblu prefabricat de aparataj de
joas tensiune;
- I7-2002: Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice cu tensiune pn la
1000 Vca i 1500 Vcc.
4.2 Parametri electrici

- Tablourile de joasa tensiune vor fi montate cu neutrul in regim TN-C-S
- Tablourile de joasa tensiune vor putea suporta un curent maxim de scurtcircuit de scurta durata
de 15 kA efectiv f timp de 1s sau cel impus de productorul tabloului electric;
- Tablourile de joasa tensiune vor putea avea un curent nominal impus de ctre productorul
tabloului electric.
- Tablourile de joasa tensiune vor fi concepute pentru a realiza distributia de 0,4kV, frecventa de
50 Hz.
- Grad de protecie: IP55
Tensiunea de serviciu: Us = 10 % Un
4.3 Execuia tablourilor electrice de JT
Anvelopele si plastroanele de protectie ale tablourilor de joasa tensiune vor fi constituite din table
de otel electrozincate. Ele vor avea o imbracaminte anticoroziva de pudra epoxi-poliester
polimerizata la cald.
Tablourile joasa tensiune vor permite realizarea unui montaj simplu si sigur al sistemului de bare, al
aparatajului si al racordurilor lor, gratie suporturilor si ecranelor de protectie specifice fiecarei
functiuni
Anvelopele tablourilor vor fi demontabile pentru a usura eventualele interventii.
Sistemul de constructie va propune un ansamblu functional complet alcatuit din elemente
prefabricate modulare, pentru montajul aparatelor de protectie, masura si de control.
Tablourile vor fi structurate in zone dedicate pentru :
- racordarea aparatelor de sosire
- distributia de putere
- aparataj si repartitie
- racordarea aparatelor de plecare.
Pentru a asigura protectia personalului de exploatare si intretinere la deschiderea usilor, dulapurile
vor fi totdeauna prevazute cu plastroane de protectie decupate care lasa libere numai manerele
de manevra ale aparatelor.
Elemente interioare de protectie vor interzice contactele directe, accidentale, cu partile aflate sub
tensiune pana la bornele amonte ale aparatelor de plecare.
Un set de bare (protejat contra atingerilor) va putea fi instalat pentru a usura racordul aparatelor si a
permite eventuale modificari.
Pentru alimentarea unui rand de aparate modulare , omogene sau nu, vor fi folositi repartitori de
curent, izolati, asigurandu-se echilibru pe faze.

pag.: 114
Va fi prevazut un spatiu de rezerva (5%) echipat cu toate elementele necesare pentru amplasarea si
racordarea de noi aparate modulare.
Dulapurile electrice de joasa tensiune se executa conform detaliilor din documentatia tehnicoeconomica (eventual corectata de catre atelierul de executie in acord cu tehnologia acestuia, dar cu
acordul proiectantului si beneficiarului).
Confectia metalica si amenajarile interioare si exterioare aferente tablourilor electrice vor
corespunde tipului, gradului de protectie si dimensiunilor indicate in documentatia tehnicoeconomica.
Tabloul electric va fi de tip metalic, prevazut cu dispozitive auxiliare:
- de inchidere a usilor (zavoare cu cheie triunghiulara).
- de manipulare si transport (inele de ridicare - dimensionate corespunzator greutatii dulapurilor
electrice de joasa tensiune).
Aparatele, reperele si subansamblele aprovizionate de la terti trebuie sa corespunda prevederilor
documentatiei tehnico-economice, atestarea calitatii acestora facandu-se pe baza certificatelor de
calitate emise de firmele fabricante.
Montajul aparatelor, reperelor si subansamblurilor electrice, dispunerea sirurilor de conectori si
realizarea cablajului trebuie sa respecte documentatia tehnico-economica asigurand un nivel optim
de utilizare a dulapurilor electrice de joasa tensiune (d.p.d.v. al montajului la locul de exploatare,
conectarii exterioare, intretinerii).
4.4 Condiii de ncercare a tablourilor electrice
Toate tablourile electrice executate conform prezentului caiet de sarcini sunt, in mod obligatoriu,
testate prin incercari individuale .
Incercarile individuale , conform SR EN 60439.1 cuprind :
- verificarea tabloului, inclusiv al cablajului, eventual incercarea functionarii electrice
- incercarea dielectrica
- verificarea masurilor de protectie si a continuitatii circuitului de protectie.
Efectuarea incercarilor individuale are ca scop depistarea eventualelor defecte de materiale si
individuale de fabricatie. Aceste incercari se executa pe fiecare tablou electric de joasa tensiune inainte
de livrare.
Constructorul va controla tablourile electrice de joasa tensiune si dupa operatiunile de transport si
instalare, in vederea inlaturarii eventualelor deteriorari.
5
5.1

pag.: 115
CAIET DE SARCINI INSTALATII DE AUTOMATIZARE SPAU

Generaliti
Prezentul caiet de sarcini se refera la modul de executie si de asigurare a calitatii pentru instalatia de
automatizare.
5.2 Condiii tehnice generale pentru execuie
Pregatirea executarii instalatiei AMC se va face de catre Constructor si Beneficiar, conform
reglementarilor in vigoare.
Inaintea lansarii in executie a instalatiei AMC, Constructorul va verifica proiectul din punct de
vedere al :
- caracteristicilor si codurilor aparatelor;
- tipurilor, sectiunilor si cantitatilor de cabluri;
- gabaritelor confectiilor metalice;
- cotelor de amplasare si al traseelor in interior si exterior;
- conditiilor de mediu ambiant in locurile de montaj.
Confectiile metalice se protejeaza anticoroziv prin vopsire cu email epoxidic.
Orice modificare de schema, de material sau aparate se va efectua doar cu avizul proiectantului.
5.3 Condiii pentru mbuntirea calitii lucrrilor de montaj
La montaj, Constructorul nu va admite :
- tablouri cu abateri de la proiect, fara avizul proiectantului;
- modificari fata de proiect, fara acordul proiectantului;
- greseli flagrante de proiectare sau de executie, care pun in pericol parti mari din instalatia
tehnologica sau viata oamenilor; concilierea acestora se va face cu acordul proiectantului.
5.4 Condiii particulare pentru execuie
La aparatele de masura, valorile limite admise de lunga durata vor fi marcate pe scala.
Capetele conductoarelor de conexiune se marcheaza cu numele destinatiei.
In acelasi panou, conexiunile de diferite tensiuni vor avea obligatoriu culori diferite.
De preferinta, se vor folosi urmatoarele culori pentru conductoarele de conexiune:
- bleu pentru circuitul de comanda c.c.
- verde galben- pentru legarea la pamant sau neutru de protectie
- alb pentru neutru de lucru
- rosu pentru circuit de comanda c.a.
- negru pentru alimentare c.c.
- galben pentru alimentare c.a.
- maron pentru circuit de masura
- verde pentru circuit de semnalizare
Pentru executia pupitrului de comanda PC vor fi indeplinite sarcinile impuse prin cap. Prefabricate
electrice de joasa tensiune (P.E.J.T.).
5.5 Protecia muncii
Punerea in functiune a instalatiei de automatizare se va face numai de catre personal instruit special
in acest scop, pe baza dispozitiei tehnologului instalatiei, dupa ce, in prealabil, au fost executate
toate verificarile si probele de functionare.
La punerea in functiune si in timpul exploatarii vor fi asigurate conditiile normale de lucru
specificate in instructiunile de exploatare si de punere in functiune.

pag.: 116
Orice interventie la partea electrica a instalatiei se va realiza numai cu avizul sefului de instalatie de
catre personal calificat si numai dupa intreruperea circuitului respectiv de la retea.
Se vor conecta in mod obligatoriu la instalatia de legare la pamant partile metalice ale instalatiei si
ale echipamentului electric care in mod normal nu sunt sub tensiune.
Nu este permisa conectarea in serie la priza de pamant sau la conductoarele principale de legare la
pamant a mai multor elemente care necesita legarea la pamant.
Toate echipamentele si aparatele electrice si de automatizare vor fi verificate inainte de darea in
funtiune conform regulamentelor in vigoare.
Instalatia se va executa cu respectarea urmatoarelor norme :
- STAS 6119 si 6616 referitoare la instalatiile de legare la pamant si respectiv nul de
protectie
- STAS 2612/1987 ;12604/4,5/1990 ; 12.277/1988
- STAS 297/2 referitor la indicatoare de securitate;
Norme de protectie a muncii pentru lucrul in instalatii electrice.
5.6 Punerea n funciune i asisten tehnic de specialitate
Inaintea punerii in functiune se verifica :
- procesele verbale de incheiere a lucrarilor;
- corespondenta dintre specificatia tehnica si tipul aparaturii AMC montate;
- integritatea si corectitudinea circuitelor electrice;
- buna legare la potentialul de protectie.
Inaintea punerii in functiune, se vor simula situatiile functionale care pot aparea in camp.
5.7 Prefabricate electrice de joas tensiune
Generalitati
In cele ce urmeaza se stabilesc condiile tehnice generale ale P.E.J.T. uzinate si incercarile ce trebuie
efectuate pentru atestarea acestorea.
Domeniul de aplicare se aplica tuturor P.E.J.T. cu functii de distributie, actionare, automatizare,
reglare, protectie, semnalizare, masura,etc.
Conditii de mediu, functionare si transport
Altitudinea maxima : 2.000m
Zona climatica si categoria de exploatare sunt cele prevazute in documentatia tehnico-economica,
daca aceste date lipsesc, in contractul economic se inscrie o clauza care sa prevada zona climatica
N, conform STAS 6535/1983 si categoria de exploatare 3 conform STAS 6692/1983.
Vibratii cu acceleratia 1g si frecventa 10...55Hz
Socuri (apar de obieci numai in timpul transportului si manipularilor cu acceleratia 3g si frecventa
80 scurtaturi/minut).
Atmosfera lipsita de substante poluante sub forma de pulberi sau aerosoli, fara radiatii si fara
substante explozive sau active chimic.
Parametri electrici
- Tensiuni nominale Un 1000V , c.a. si c.c.
- Tensiunea de serviciu : Un 90% ...110% Un
- Frecventa nominala Fn 50 (60) Hz
Grade de protectie
Gradele normale de protectie ale P.E.J.T. trebuie alese in conformitate cu STAS 5325/1979 si
CEI/IEC 529/1989.
Gradul de protectie al P.E.J.T. este determinat de gradul de protectie al carcasei, combinat cu
gradele de protectie ale aparatelor si dispozitivelor monate separat.

pag.: 117
Daca documentatia tehnico-economica nu indica gradul de protectie, se considera ca aceasta este

IPxx conform CEI/IMJ 529/1989,punctul 4.1(nu se cere specificarea acestor cifre caracteristice).
Documentatii de referinta
- CEI439/1-1992 - Ansambles dappareillage a base tension
- STAS 8138/1983 Echipament electric pentru masini industriale.Conditii tehnice
generale.
- STAS B9321/1972 rev.4/1979 Prefabricate electrice de joasa tensiune
- STAS 12604/5/1990 Protectia impotriva electrocutarilor Instalatii electrice fixe.
Prescriptii de proiectare, executie si verificare
17-1991, Ed 1994 Normativ pentru proiectare si executare a instalatiiloe electrice cu tensiuni pana
la 1000V c.a. si 1500V c.c.
CEI/IEC 529/1289 Degres de protection procures par les enveloppes (Code IP)
STAS 6692/1983 Protectia climatica .Tipuri de protectie climatica.
STAS 5325/1979 , rev 9/1982 Grade normale de protectie asigurate prin carcase.Clasificare si
metode de verificare.
STAS 6535/1983 Protectia climatica . Impartirea climatica a pamantului in scopuri tehnice
STAS 9638/1974 Marcarea conductelor izolate pentru identificarea circuitelor instalatiilor
electrice.
STAS 3661/1988 Lacuri si vopsele. Determinarea aderentei peliculei la suport.
STAS 6854/1990 Acoperiri metalice. Determinarea grosimii stratului prin metoda cu picaturi.
NT 10-2 Automatica Masuri de protectie impotriva stingerii indirecte care folosesc conductori de
protectie.
Conditii tehnice
Executia P.E.J.T.
- Formele si gabaritele, amenajarile interioare, acoperirile de protectie(prin vopsire si
electrochimice), diversele dispozitive auxiliare (de inchidere, manipulare, transport, etc)
precum si gradele de protectie (IP) aferente P.E.J.T trebuie sa corespunda documentatiei
tehnico-economice.
- Aparatele, piesele si subansamblele aprovizionate de la terti trebuie sa corespunda
prevederilor documentatiilor tehnice, atestarea calitatii acestora facandu-se pe baza
etichetelor ACCEPTAT de CTC de receptie sau a duplicatelor acestora emise de magazii.
- Montajul aparatelor, pieselor si subansamblelor electrice, dispunerea sirurilor de cleme si
realizarea cablajului trebuie sa respecte documentatia tehnica asigurand un nivel optim de
utilizare al P.E.J.T.(din punct de vedere montaj) la locul de exploatare, conectare exterioara,
PIF, mentenanta,etc).
- Distantele de izolatie in aer si distantele de conturnare fata de masa trebuie sa nu fie
inferioare valorilor minime prevazute in STAS R9321/1973, pentru Un 500V si conditii de
mediu de exploatare N3, distantele de izolare in aer trebie sa fie minim 6mm , iar distantele
de conturnare minim de 10m.
- Modul de realizare al masurilor de protectie impotriva electrocutarilor (atingeri accidentale
directe sau indirecte) trebuie sa corespunda documentatiei tehnice si prevederilor
normativelor specifice.
- Caile de curent
- Barele conducatoare de curent, neizolate sunt din aluminiu sau cupru electrotehnic,
neacoperite prin vopsire sau electrochimic, marcate la locuri vizibile astfel :
- faza L1 sau (+) c.c. : rosu ;
- faza L2
: galben;
- faza L3 sau (-) c.c. : albastru;

pag.: 118
- nul de lucru N
: alb;
- nul de protectie PE sau PEN : verde-galben cu benzi alternative transversale
avand latimea de 20mm.
Conexiuni electrice
Se realizeaza cu conductoare din cupru izolat in PVC , cu sectiunile si culorile in concordanta cu
consumatorii indicati (natura, putere, regim de lucru , cerinte de fiabilitate,etc) avand urmatoarele
culori recomandate :
- circuite principale c.a. sau c.c. negru;
- circuitele secundare c.a.
rosu
- circuite secundare c.c.
albastru
- nul de lucru N
alb (sau bleu)
- nul de protectie PE sau PEN verde-galben
NOTA: Se recomanda ca circuitele secundare ( in special cele de c.c.) din cadrul aceleiasi P.E.J.T.
sa aiba culori diferentiate pe tensiuni si / sau functiuni altele decat cele folosite pentru celelalte
circuite, ca de exemplu: maro, gri, mov, etc.
Pentru conectare, capetele conductoarelor se vor prelucra in functie de tipul bornei si/sau indicatiile
fabricantilor de aparate, capetele deziozlate conectandu-se direct , sau prevazute cu elemente
auxiliare de conectare(papuci si mansoane) montate prin sertizare.
Este interzisa cositorirea capetelor conductelor ce urmeaza a fi conectate la borne care realizeaza
fixarea prin strangere mecanica.
Conductoarele se vor inscriptiona la capete cu simbolul aparatului si bornei la care se conecteaza
capatul respectiv conform pct. 2.4.1.1 din STAS 9638/1974.
Se admit conductoare neiscriptionate numai in interiorul subansamblelor cu functii relativ
independente (sertare, module, dispozitive prefabricate,etc).
Etichetari si inscriptionari
Cele mai multe P.E.J.T din proiectele elaborate sunt prevazute cu etichete care definesc unitatea (
tablou,dulap,pupitru,cutie,etc) si functiunile unor aparate ( de regula cele montate aparent si avand
functiuni de masura, reglare, protectie, comanda, etc) .Aceste etichete pot fi confectionate din
materiale plastice (PVC, plexiglas, etc) sau metalice (aluminiu,alama,etc), inscriptionarile
realizandu-se prin diverse procedee ca de exemplu : pantografiere, metalografiere, eloxare,etc. Daca
in documentatia de executie lipsesc partial sau total- detalii privind executia si montarea acestor
etichete , intreprinderea (prin tehnologul de produs) este abilitata sa decida in consecinta :daca si ce
etichete sunt necesare , cum si unde se monteaza.
Pe elementele de monatj ( placi,traverse,usi,etc) in interorul P.E.J.T. langa fiecare aparat se
inscriptioneaza vizibil si durabil simbolul respectiv in conformitate cu schemele electrice.
Pe carcasele aparatelor ce se demonteaza in vederea transportului se inscriptioneaza simbolul
aparatului , respectiv simbolul P.E.J.T. care il inglobeaza.
P.E.J.T asamblate din mai multe unitati (dulapuri, panouri, pupitre, etc) se tronsoneaza in vederea
transportului asa cum prevede documentatia tehnica : daca aceste prevederi lipsesc, intreprinderea
(prin tehnologul de produs care eventual consulta si atelierul executant) decide modul de
tronsonare, asfel incat desfacerea si refacerea ansamblului(in special caile de curent), ambalarea si
transportul sa poata fi realizate in conditii optime.
Rezistenta de izolatie masurata intre caile de curent (principale si secundare) si masa, precum si
intre caile de curent principale(circuite de forta) trebuie sa nu fie mai mica de 1MOhm.
Calitatea dielectrica a unui P.E.J.T. este considerata acceptabila daca rezista la o incercare de
rigiditate aplicata intre partile active si masa la o tensiune conform tabel 2.

pag.: 119
P.E.J.T trebuie sa asigure corecta functionare a instalatiei electrice care il inglobeaza in

conformitate cu schemele electrice continute in documentatia de executie.
Conditii de incercare
Incercarile destinate sa verifice caracteristicile unui P.E.J.T sunt :
- incercari de tip;
- incercari individuale;
Incercarile de tip au scop sa verifice ca toate P.E.J.T. de un anumit tip sau model prezinta
caracteristici constructive si functionale care respecta normativcvul tehnic specific.
Urmand linia scopului propus, prezentul P.T. nu va trata incercarile de tip: in toate cazurile in care
se impune efectuarea acestor incercari, existenta normativului tehnic specific este obligatorie.
Incercari individuale
Efectuarea incercarilor individuale are ca scop depistarea eventualelor defecte de materiale si de
fabricatie. Aceste incercari se executa pe fiecare exemplar de P.E.J.T. dupa asamblare si echipare
inainte de livrare.
Executarea incercarilor individuale nu absolva societatea care executa instalarea de a controla
P.E.J.T. dupa transport in vederea inlaturarii eventualelor deteriorari aparute in timpul acestuia si
apoi efectuarea tuturor verificarilor si reglajelor indicate de fabricant.
Metode de incercare
Verificarea conditiilor tehnice se face vizual din punct de vedere aspectual (calitatea executiei,
aspectul acoperirilor, executia ambalajelor, prelucrarea barelor,etc) cat si al confruntarii P.E.J.T
executat cu documentele tehnico-conomice : contract, proiect de executie, documentatie de
semifabricatie, cataloage,etc.
Masurile impuse de aceste verificari (gabarite, rezistentele circuitelor de protectie, continuitatea
cablajului, cote diverse legate de montajul aparatelor, distantele de izolatie si de conturnare, etc) se
realizeaza cu aparate de masura uzuale cum ar fi: subler,lampa de control, punte pentru rezistente,
etc. Nu sunt necesare aparate si dispozitive speciale.
Verificarea condititei tehnice speciale se face cu MOhmetrul , masurandu-se rezistentele de izolatie
intre caile de curent si masa, iar la circuitele principale (de forta) si intre fazele acestora. Rezultatele
se considera satisfacatoare daca toate valorile masurate sunt mai mari de 1MOhm.
Pentru anumiti parametri verificarea conditiei tehnice se face prin aplicarea intre caile de curent si
masa a unei tensiuni alternative a carei valoare specifica este data in tabelul nr.2. Tensiunea trebuie
sa aiba in mod practic o forma sinusoidala cu frecventa cuprinsa intre 45 65Hz si se aplica prin
cresterea progresiva timp de cateva secunde pana la valoarea prescrisa, mentinandu-se timp de 1
minut.
Pentru incercare, toate aparatele electrice ale P.E.J.T vor fi racordate cu exceptia acelora care sunt
prevazute a fi supuse unei tensiuni inferioare de incercare si a altor aparate care s-ar putea gasi
parcurse de curent la aplicarea tensiunii (de exemplu diferite infasurari, aparate de masura,
termocuple,aceste aparate vor fi deconectate).
Incercarea se considera satisfacatoare daca nu se produc conturnari sau strapungeri iar
caracteristicile materialelor izolante nu au suferit modificari sensibile.
Tensiunea
nominala
de izolatie
[c.a.] , V
Tensiune de
incercare in c.a.
[val.eficace],V
0 60
61 125
126 350
1000
1500
2000
251 500
501 750
751 1000
2500
3000
3500

pag.: 120
NOTA : Pentru c.c. aceste valori se majoreaza cu 20%.

O alta modalitate de verificare pentru anumiti parametri este aceea prin efectuarea unei simulari de
functionare pe baza schemelor electrice alimentand P.E.J.T. cu tensiunea nominala ; in prealabil se
executa o serie de conexiuni provizorii care sa suplineasca legaturile exterioare, aparatura locala,
consumatorii etc. Daca se constata existenta unor circuite ce functioneaza anormal, se trece (partial
sau total) la reverificarea conexiunuilor cu lampa de control si refacerea circuitelor
necorespunzatoare. Rezultatul se considera satisfacator daca toate circuitele P.E.J.T functioneza
corect conform schemelor electrice.
Marcare,ambalare,transport,depozitare
Marcarea
- Fiecare P.E.J.T contine o eticheta pe care sunt marcate rezistent cel putin urmatoarele date
emblema intreprinderii executante;
- seria si anul fabricatiei;
- tensiunea nominala (x);
- curent nominal (x);
- denumire sau simbol (daca exista in proiect).
NOTA : Tensiunea si curentul nominal (notate cu x) sunt obligatorii numai pentru P.E.J.T de
distributie.
Ambalarea
In vederea transportului fiecare P.E.J.T. se ambaleaza in husa PVC. Aparatele sensibile (in
majoritate cele de panou) se demonteaza din P.E.J.T. , se ambaleaza in ambalajul original si se
transporta separat.
Transport
Transportul se realizeaza cu mijloace auto sau CFR de catre Beneficiar sau fabricant. Inainte de
transport se verifica ambalajul si se iau toate masurile ca unitatile P.E.J.T. sa fie asezate in pozitii
convenabile si asigurate impotriva socurilor si vibratiilor.
Depozitare
Depozitarea se realizeaza intotdeauna prin grija Beneficiarului in incaperi inchise, ferite de
intemperii si radiatii directe, cu atmosfera neutra, lipsita de umezeala excesiva, gaze si aerosoli
corozivi, cu temperaturi cuprinse intre +10 C +30 C.
Garantii
Termenul de garantie este cel prevazut in contractul economic.
In lipsa unor intelegeri contractuale (piese de rezeva pentru montaj) ,PIF, perioada de garantie
si/sau postgarantie NU SE LIVREAZA.
Documente insotitoare la livrare
La livrare P.E.J.T sunt insotite de :
- certificat de calitate;
- inventar de livrare (inclusiv pentru aparatele demontate);
- buletin de incercari;
- proces verbal de receptie sau autoreceptie dupa caz.

pag.: 121
CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE STATIE DE EPURARE
6.1 Date generale

Prezenta documentaie conine datele necesare realizrii lucrrilor n antier i predrii acestora
ctre beneficiar, referitoare la instalaiile electrice i de automatizare aferente obiectivului Statie de
epurare
6.2 Amplasarea echipamentelor
Echipamentele, obiectele de construcie i traseele de cabluri sunt prezentate n planele anexate.
6.3
Componenta instalaiilor electrice
Proiectul trateaza urmatoarele componente ale instalatiei electrice :
1. Tabloul general al instalatiei electrice, simbolizat in proiect TG care se va executa conform

schemei monofilare si specificatiei de aparataje.
2. Priza de pamant ingropata impreuna cu ansamblul legaturilor de legare la pamant a
echipamentelor si aparatajelor instalatiei electrice.
3. Instalatia de iluminat exterior a statiei de epurare.
4. Cablajele electrice 0,4 kV pentru realizarea legaturilor functionale intre consumatorii
electrici si TG.
6.4 Standarde i normative de referin
- STAS 12604-87-"Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale".
- STAS 12604/4-89-"Protectia impotriva e1ectrocutarii. Instalatii electrice fixe. Prescriptii".
- ST AS 12604/5-90.- "Protectia impotriva. electrocutarii. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de
proiectare, executie si verificare.
- STAS R 9321-79.-"Prefabricate electrice de joasa tensiune. - Recomandare".
- NP-I7-08 -"Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la
1000 V c.a. si 1500 V c.c.
- C 56-2002 -"Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si insta1atii aferente"
- C 16-84 -"Nomativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente"
- C167-77-"Norme privind cuprinsul si modul de intocmire, completare si pastrare a cartii
tehnice a constructiei . ,
- PE 107/81 editia 1988 -"Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice "
- GP 052-2000- Ghid pentru Instalatii electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a. si 1500 Vc.c.
6.5 Mostre i testri
Toate materialele si aparatele care se vor monta trebuie sa corespunda caracteristicilor tehnice
impuse prin proiectul tehnic.
La cererea consultantului (dirigintelui de santier), antreprenorul va prezenta mostre sau file de
catalog pentru materialele sau aparatele solicitate de acesta.
Mostrele vor fi insotite de certificate de calitate emise de producator, care vor contine informatii
despre normele de fabricatie, specificand standardele (normele interne) de fabricatie, testarile
efectuate si rezultatele acestora.
In cazul utiliziirii de materiale si/sau aparataje din import, acestea trebuie sa fie insotite de
agrementul tehnic pentru Romania.

pag.: 122
Toate materialele si aparatele vor fi admise la santier pe baza certificatului de calitate emis de
producator. Acesta trebuie sa contina rezultatele testarilor efectuate pe lotul respectiv si garantiile
acordate de producator.Testarile si rezultatele acestora trebuie sa corespunda cerintelor cuprinse in
standardele romanesti de fabricatie ale materialelor si/sau aparatelor respective.
6.6
Materiale i produse
6.6.1 Materiale
6.6.1.1 Generaliti
Materialele produse de antreprenor trebuie sa corespunda cerintelor din specificatiile tehnice din
proiectul tehnic.
Materialele ce fac obiectul prezntei documentatii sunt cele continute in : jurnalul de cabluri
electrice, jurnalul de cabluri AMC, specificatia de aparataje montate in tabloul electric AMC:
a) Conductori si.cabluri electrice ;
b) Tuburi de protectie;
c) Materiale marunte.
Conduclori electrici
- alte cuIori decat cele de mai sus (de exemplu: rosu, albastru, negru) pentru conducte de
faza sau pol.
din normativuI NP I 7-02,anexa 8.
6.6.1.2 Cabluri electrice
a) fara intarziere la propagarea flacarii
Tuburi de protectie
tevi de PVC.
- tuburi izolante pentru Instalatii electrice cu tensiunea pana la 1000 V din policlorura de
- tuburile de tipul IPEY, etanse (cu pereti grosi), care se folosese inglobate in
- tuburi de tipul IPFY - care sunt tuburi flexibile si care se folosesc pe trasee scurte, la

pag.: 123
tevi din PVC - tip 1 (U), care se folosesc la protectia cablurilor la montaje subterane
STAS 6675/2-80.
Materiale marunte
Aceasta categorie cuprinde:
- doze de toate tipurile; ipsos, mortar, coturi, mansoane, scoabe de fixare, etrieri, cleme de
legatura, dibluri, carlige, suruburi, etc.
6.6.2 Conductori electrici
- alte culori decat cele de mai sus (de exemplu: rosu, albastru, negru) pentru conducte de faza sau
pol.
din normativuI NP I7-02,anexa 8.
6.6.3 Cabluri electrice
- fara intarziere la propagarea flacarii
6.6.4 Tuburi de protecie
tevi de PVC.
- tuburi izolante pentru Instalatii electrice cu tensiunea pana la 1000 V din policlorura de
- tuburile de tipul IPEY, etanse (cu pereti grosi), care se folosese inglobate in
- tuburi de tipul IPFY - care sunt tuburi flexibile si care se folosesc pe trasee scurte, la
- tevi din PVC - tip 1 (U), care se folosesc la protectia cablurilor la montaje subterane
STAS 6675/2-80.

pag.: 124
6.6.5 Materiale mrunte

Aceasta categorie cuprinde :
- cleme de legatura ;
- dibluri ;
- carlige ;
- suruburi ; etc.
6.6.6 Produse
Produsele ce se folosesc in instalatiile electrice ce fac obiectul acestei lucrari se sunt "aparate", si
"prefabricate de atelier", respectiv Tabloul electric general TG.
Aparate
- a) dispozitive de conectare - deconectare si/sau comutare;
Clasa de izolatie a aparatelor de joasa tensiune (conform STAS 8275) utilizate trebuie sa
corespunda prevederilor cuprinse in STAS 11 054 - 78.
Prefabricate-tabloul electric TG
Tabloul electric general (definit in conformitate cu STAS 5325) va fi executat conform indicatiilor
prevazute in CAIETUL DE SARCINI PENTRU Tabloul electricTG, va avea componenta
(echiparea) conform specificatiei de aparataje si va fi realizat (configurat) conform desenelor
anexate.
Tabloul electric va fi prevazut cu borna pentru legarea de protectie la pamant. Usile tabloului se vor
lega la borna de protectie cu ajutorul unui conductor flexibil din cupru cu sectiunea minima de 16
mmp.
Echiparea tabloului electric se va face respectand planurile si normativele in vigoare, precum si
toate solicitarile impuse prin proiect. Aranjamentul echipamentelor in tablou va fi astfel incat sa nu
permita accesul la corpul acestora.
Tabloul electric va fi dotat cu o lista a destinatiilor prevazute pentru fiecare intrerupator sau
siguranta fuzibila (circuit fie monofazat, fie trifazat).
6.6.7 Aparate
- dispozitive de conectare - deconectare si/sau comutare;
- aparatele AMC.
Clasa de izolatie a aparate1or de joasa tensiune (conform STAS 8275) utilizate trebuie sa
corespunda prevederllor cuprinse in STAS 11 054 - 78.

pag.: 125

Livrarea materialelor, aparatelor si echipamentelor la santier se va desfasura in mod ritmic,
organizat, tinand cont de etapa de executie efectiva.
Depozitarea si manipularea materialelor, aparatelor si a echipamentelor se va face astfel incat sa se
evite deteriorarea sau distrugerea acestora.
Antreprenorul isi va amenaja in cadrul santierului sau in imediata apropiere a acestuia spatii
adecvate pentru depozitarea materialelor si aparaturii.
O atentie deosebitia trebuie acordata depozitarii si manipularii materialelor pe timp friguros. In
Romania Regimul tehnic critic pe toata durata de depozitare si manipulare a principalelor materiale
prezinta urmatoarele temperaturi minime:
- a) Tuburi izolante tip IPY si IPEY,
din PVC - 5 C;
-b) Conducte din Cu si AI cu izolatie
din PVC -5 C;
6.7
Execuia lucrrilor
6.7.1 Operaiuni pregtitoare

La aducerea materialelor pe santier acestea vor fi supuse unui control visual pentru a depista
eventualele deteriorari aparute in timpul transportului, depozitarii sau manipularii. De asemenea, se
verifica si corespondenta cu proiectul si/sau prospectele sau fise1e telmnice, in mod special din
punct de vedere al respectarii aracteristicilor tehnice ale materialelor si aparatelor.
La inceperea lucrarilor de executie propriu-zise se vor pune la dispozitia consultantului fisele
tehnologice de executie pentru categoriile de lucrari ce fac obiectul proiectului. Acestea trebuie sa
respecte legislatia tehnica in vigoare, precum si celelalte norme adiacente cum sunt normele de
protectie a muncii si nome1e de protectie a mediului.
In timpul executiei vor fi urmarite urmatoarele aspecte:
- pozitionarea golurilor de trecere prin plansee si pereti;
- inglobarea tuburilor de protectie a conductelor electrice in placi turnate pe santier si/sau in
suprabetonare (la lucrari de tnrnare pe santier);
- montarea corecta (confonn planurilor) a elementelor de structnra prefabricate care contin tuburi
de protectie sau alte parti ale instalatiei electrice (la lucrarile cu elemente prefabricate)
Zona de lucru se va prelua pe baza de proces-verbal in care se va specifica in mod expres fidelitatea
executiei lucrarilor de constructii in raport cu prevederile documentatiei. de executie. In cazul
depistarii unor deficiente, antreprenorul va efectua, pe cheltuiala sa, corecturile necesare astfel incat
montajul instalatiilor sa se desfasoare fara incidente.
Inainte de inceperea lucrauilor de montaj a instalatiilor electrice, zona de lucru se va asigura din
punct de vedere al accesului numai a personalului autorizat si instruit in mod corespunzator.
6.7.2 Tipuri de lucrri
-
marcarea traseelor si a pozitiilor de instalare a circuitelor si aparatelor;

montarea tuburilor de protectie a conductelor si cablurilor
montarea elementelor de sustinere si fixare a tubrilor de protectie si a cablurilor electrice;
montarea conductelor si cabluilor electrice,
montarea aparatelor;
montarea prefabricatelor (tablourilor electrice)

pag.: 126
executarea legaturilor acestora la conductorii electrici,

verificari in vederea punerii sub tensiune,
verificari in vederea receptiei finale;
predarea instalatiilor catre beneficiar.
6.7.3 Execuia
Marcarea traseelor si a pozitiilor de instalare a aparatelor se face pe baza documentatiei ,
spectandu-se prescriptiile de montaj speciale referitoare la corelarea traseelor electrice cu traseele
celoralte instalatii precum si a distantelor minime fata de acestea (conform cu normativele 17 si PE
107).
Distantele minime ce trebuie respectate, sunt indicate in normativul I7-2008, tabelul 4.1.
Conditiile pentru:montarea tuburilor si tevilor de protectie sunt indicate in nomiativul I7-2008:
- Nu se vor monta tuburi si tevi in care sunt introduse conducte electrice cu izolatie obisnuita pe
suprafata cosurilor, in spatele sobelor sau al corpurilor de incaIzire;
- Tuburile din PVC se pot instala aparent numai la inaltimi de peste 2 m de la pardoseala;
- Tuburile si tevile se instaleaza numai pe trasee verticale sau orizontale. Se admit trasee oblice
in cazul tuburilor peste plansee sau ingropate in beton ,precum si ale golurilor formate in
panouri din beton,
- In incaperi de locuit si similare, traseelor orizontale se distanteaza la cca 0,3 m de la plafon;
- In incaperi in care in tuburi si tevi poate patrunde sau se poate colecta apa de
condensare, acestea se vor monta pe trasee orizontale eu panta de 0,5 -0. 1 % intre doze;
- Tuburile din PVC montate peste plansee sub pardoseala se protejeaza prin acoperire cu un strat
de mortar de ciment cu grosimea minima de 1. cm.
- Se va evita montarea tuburilor si a tevilor de protectie pe sau in structura de rezistenta a
constructiilor, in caz contrar aceasta montare este permisa in conditiile prevazute in normativul
P1OO;
- Tuburile si tevile montate ingropat intr-un slit in elemental de constructie sau sub tencuiala se
acopera cu un strat de tencuiala de minim 1.cm grosime
- Tuburile si tevile se fixeaza pe elementele de constructie cu accesorii de montare prin care sa se
realizeze o prindere sigura in timp. Distantele intre punctele de fixare pe portiuni drepte sunt
indicate in tabelul 4.5. din normativul I7-2008. Se prevad elemente de fixare si la 10 cm de la
capetele tuburilor si curbelor.
- Tuburile si tevile din PVC se manevreaza in limitele de temperatura a mediului ambiant
prevazute in standardele de produs. In cazul unor temperaturi sub regimul termic critic admis,
se va face preincalzirea la o temperatura de +5 C timp de 24 ore (conform normativ C 16-84).
Conditiile pentru montarea accesoriilor pentru tuburi trebuie sa respecte urmatoarele:
- Se vor evita imbinarile la tuburile montate inlgropat;
- Se interzice imbinarea tuburilor montate inglobat in elementele de beton la turnarea acestora;
- Se interzice imbinarea tuburilor la trecerile prin elementele de constructie;
- Curbarea tuburilor se executa cu raza interiora egala cu min. de 5...6 ori diametrul exterior al
tubului la montaj aparent si egala cu min. de 10 ori diametrul tubului la montaj ingropat;
- Dozele si cutiile de derivatie se monteaza cu prioritate pe suprafetele verticale ale elementelor
de constructie;
- Dozele de tragere a conductelor electrice prin tuburi se prevad pe trasee drepte, la distanta de
maxim 25 m si pe trasee cu cel mult 3 curbe, la distanta de maxim 15 m.
Conditille pentru montarea aparatelor electrice sunt specificate in normativul NP. I 7-2008,capitolul
5. Dintre acestea se exemplifica urmatoarele:
- Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele se monteaza numai pe conductoarele de faza;
- Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele se monteaza la inaltimea de 0,6...1,5 m, masurata
de la axuI aparatuIui pana la nivelul pardoselii finite;

pag.: 127
Prizele se monteaza pe pereti la urmatoarele inaltimi masurate de la axul aparatului pana la

nivelul pardoselii finite: peste 1,5 m;
- Elementele conductoare de curent ale aparatelor de comutatie pentru montaj ingropat in
elementele de constructie se instaleaza in doze ce trebuie sa asigure protectia impotriva
electrocutarilor.
Conditiile specifice pentru montarea tablourilor electrice sunt descrise mnormativul NP I 7-2008:
- Tablourile de distributie se monteaza vertical si se fixeaza sigur pentru a se evita vibratiile;
- Tablourile de distributie se instaleaza astfel incat inaltimea laturii de sus a tablourilor fata de
pardoseala finita sa nu depaseasca 2 m. Fac exceptie tablourile cu contoare din locuinte pentru
care se admite o lnaltime de cel mult 2,6 m.;
- Aparatele de masura sau cu citire directa ale tablourilor se amplaseaza la inaltimea de 1 m pana
la 2 m, masurata intre axul aparatelor si pardoseala finita.
6.7.4 Probe i verificri
Verificarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a. ale constructiilor, in timpul
executiei si inainte de punerea in functiune, se executa conform prevederilor din normativul C 56 2002 .
Punerea sub tensiune a unei Instalatii electrice la consumator se face numai dupa verificarea ei de
catre furnizorul de energie electrica conform prevederilor din regulamentul PE 932,
Verificari pe parcursul executarii lucrarilor.
- Pentru instalatiile care se ingroapa sau se ascund, verificarea calitatii se efectueaza pe faze de
lucrari;
- Verificarile care constau din probe electrice sau mecanice vor fi efectuate de catre persoane
autorizate;
- Toate aparatele, echipamentele si utilajele vor fi controlate separat pentru a corespunde
caracteristicilor prevazute in proiect si calitatii functionale garantate de furnizor.
Verificarile de calitate se efectueaza de catre conducatorul tehnic al lucrarii si de controlorii tehnici
din societatea de executie.
Verificarile de efectuat pe faze de lucrari sunt:
- La incheierea unei faze de lucrari, respectiv la terminarea unor portiuni din instalatie, care pot
functiona sau se pot proba independent, verificarile si probele se fac cu participarea delegatului
beneficianuui (consultantului), iar rezultatele se inscriu in registrul de procese verbale.
- Calitatea circuitelor electrice se va verifica dupa ce conductele electrice au fost trase in tuburi
sau montate pe pereti, inainte de acoperirea lor (cu mortar, rabit etc.); La circuitele cu cabluri,
verificarea calitiitii se va face inainte de inchiderea canalelor, santurilor ,etc.
- Instalatiile electrice etanse executate in tuburi vor fi verificate cu aer la o presiune de 2,5 atm.
Incercarea se va face pe tronsoane de instalatie, astfel incat sa fie usoara localizarea rapida a
eventualelor scapari. Daca se constata scapari, se vor face remedierile si se va repeta proba.
- La circuitele electrice se va masura rezistenta de izolatie intre conducte si intre conducte si
pamant. Se recomanda ca rezistenta de izolatie sa se masoare pe portiuni de instalatie cu
lungimi limitate de cca. 100 m. Pentru masurare se va folosi un inductor si o tensiune de cel
putin 500 V c.c. In timpul probei, circuitul va fi deconectat de la sursa de alimentare.
Rezistenta de izolatie se considera admisibila daca are o valoare de cel putin 500.000 .
La verificarea instalarii tablourilor electrice se vor controla vizual si prin masuratori, dupa caz, :
- modul si calitatea fixarii lor pe suporti
- inaltimile de montaj admise,
- distantele admise pana la elementele de pe traseu si elementele constructiei, conform
specificatiilor telmice si a prescriptiilor tehnice in vigoare;
- existenta tuturor aparatelor de pornire, reglaj, protectie etc., previazute in proiect;
- modul si calitatea executarii legaturilor;
- existenja etichetelor si inscriptiilor de identificare, marcare etc., prevazute in proiect.

pag.: 128
In cazul in care se constata ca nu sunt indeplinite conditjiile impuse, se vor lua masuri pentru
remediere, apoi, dupa efectuarea remedierilor, se vor face din nou verificarile.
Aceste verificari se vor efectua (in prezenta) comisiei de receptie care va fi desemnata de beneficiar
si antreprenor.
Antreprenorul (executantul) solicita fumizorului de energie electrica, pe baza dosarului de acord,
efectuarea controlului tehnic al instalatiilor electrice ale consumatorului. Personalul fumizorului de
energie verifica documentele cuprinse in dosar_i poate face verificari in teren, prin sondaj.
Dupa obtinerea aprobarii de racord, inainte de punerea sub tensiune, instalatiei electrice i se va face
inca o verificare minutioasa, acordandu-se in special atentie acelor elemente sau parti de instalatie
la care nu au fost respectate toate conditiile tehnice si organizatorice prevazute in proiect. Se vor lua
toate masurile prin care sa fie exclusa posibilitatea accidentarii personalului la punerea in funtiune a
masinilor, utilajelor etc.
Comisia de receptie va verifica pe teren urmatoarele:
- Existenta dispozitivelor de protectie contra supracurentilor si echiparea-respectiv reglarea
corecta a acestora.
- Functionarea corecta armaturilor electrice. Se verifica existenta echipamentului de protectie si
de pornire, precum si legatura la pamant a carcasei metalice .
- Functionarea corecta a instalatiei de iluminat. Prin sondaj, la 2...3% din corpurile de iluminat
fluorescente se va verifica existenta condensatoarelor pentru imbunatatirea factorului de
putere.
- Functionarea eficienta ainstalatiilor de protectie prin legare la pamant
Antreprenorul va preda beneficiarului toate actele de atestare si verificare a calitatii lucrarilor de
instalatii (de exemplu: procese verbale pentru lucrari ascunse, certificate de calitate,buletine de
incercari, etc.). Acesteacte vor fi folosite la intocmirea "Cartii tehnice a constructiei" .
TERMENI UTILIZATI
Investitorul, beneficiarul sau Autoritatea Contractanta - persoana juridica care finanteaza si
realizeaza investitia in sensul legii.
Antreprenorul executantul sau constructorul (dupa caz) - persoana juridica ce a incheiat contractul
de executie de lucrari, in urma achizitiei publice.
Proiectantul persoana juridica care intocmeste documentatia tehnica pe baza careia se finanteaza
si executa lucrarile de constructii.
Procedura - mod specific de a efectua o activitate.
Verificare - confirmare prin examinare si prezentarea de probe obiective a faptului ca cerintele
specifice au fost satisfacute.

CAIET DE SARCINI TABLOU ELECTRIC DE JOASA
pag.: 129
TENSIUNE STATIE DE
EPURARE
7.1
Documente tehnice normative

- SR EN 60439.1-2002: Ansambluri de joas tensiune. Partea 1: Ansamblu prefabricat de
aparataj de joas tensiune i ansamblu derivate dintr-un ansamblu prefabricat de aparataj de
joas tensiune;
- I7-2002: Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice cu tensiune pn la
1000 Vca i 1500 Vcc.
7.2 Parametri electrici

- Tablourile de joasa tensiune vor fi montate cu neutrul in regim TN-C-S
- Tablourile de joasa tensiune vor putea suporta un curent maxim de scurtcircuit de scurta durata
de 15 kA efectiv f timp de 1s sau cel impus de productorul tabloului electric;
- Tablourile de joasa tensiune vor putea avea un curent nominal impus de ctre productorul
tabloului electric.
- Tablourile de joasa tensiune vor fi concepute pentru a realiza distributia de 0,4kV, frecventa de
50 Hz.
- Grad de protecie: IP55
Tensiunea de serviciu: Us = 10 % Un
7.3 Execuia tablourilor electrice de JT
Anvelopele si plastroanele de protectie ale tablourilor de joasa tensiune vor fi constituite din table
de otel electrozincate. Ele vor avea o imbracaminte anticoroziva de pudra epoxi-poliester
polimerizata la cald.
Tablourile joasa tensiune vor permite realizarea unui montaj simplu si sigur al sistemului de bare, al
aparatajului si al racordurilor lor, gratie suporturilor si ecranelor de protectie specifice fiecarei
functiuni
Anvelopele tablourilor vor fi demontabile pentru a usura eventualele interventii.
Sistemul de constructie va propune un ansamblu functional complet alcatuit din elemente
prefabricate modulare, pentru montajul aparatelor de protectie, masura si de control.
Tablourile vor fi structurate in zone dedicate pentru :
- racordarea aparatelor de sosire
- distributia de putere
- aparataj si repartitie
- racordarea aparatelor de plecare.
Pentru a asigura protectia personalului de exploatare si intretinere la deschiderea usilor, dulapurile
vor fi totdeauna prevazute cu plastroane de protectie decupate care lasa libere numai manerele
de manevra ale aparatelor.
Elemente interioare de protectie vor interzice contactele directe, accidentale, cu partile aflate sub
tensiune pana la bornele amonte ale aparatelor de plecare.
Un set de bare (protejat contra atingerilor) va putea fi instalat pentru a usura racordul aparatelor si a
permite eventuale modificari.
Pentru alimentarea unui rand de aparate modulare , omogene sau nu, vor fi folositi repartitori de
curent, izolati, asigurandu-se echilibru pe faze.

pag.: 130
Va fi prevazut un spatiu de rezerva (5%) echipat cu toate elementele necesare pentru amplasarea si
racordarea de noi aparate modulare.
Dulapurile electrice de joasa tensiune se executa conform detaliilor din documentatia tehnicoeconomica (eventual corectata de catre atelierul de executie in acord cu tehnologia acestuia, dar cu
acordul proiectantului si beneficiarului).
Confectia metalica si amenajarile interioare si exterioare aferente tablourilor electrice vor
corespunde tipului, gradului de protectie si dimensiunilor indicate in documentatia tehnicoeconomica.
Tabloul electric va fi de tip metalic, prevazut cu dispozitive auxiliare:
- de inchidere a usilor (zavoare cu cheie triunghiulara).
- de manipulare si transport (inele de ridicare - dimensionate corespunzator greutatii dulapurilor
electrice de joasa tensiune).
Aparatele, reperele si subansamblele aprovizionate de la terti trebuie sa corespunda prevederilor
documentatiei tehnico-economice, atestarea calitatii acestora facandu-se pe baza certificatelor de
calitate emise de firmele fabricante.
Montajul aparatelor, reperelor si subansamblurilor electrice, dispunerea sirurilor de conectori si
realizarea cablajului trebuie sa respecte documentatia tehnico-economica asigurand un nivel optim
de utilizare a dulapurilor electrice de joasa tensiune (d.p.d.v. al montajului la locul de exploatare,
conectarii exterioare, intretinerii).
7.4 Condiii de ncercare a tablourilor electrice
Toate tablourile electrice executate conform prezentului caiet de sarcini sunt, in mod obligatoriu,
testate prin incercari individuale .
Incercarile individuale , conform SR EN 60439.1 cuprind :
- verificarea tabloului, inclusiv al cablajului, eventual incercarea functionarii electrice
- incercarea dielectrica
- verificarea masurilor de protectie si a continuitatii circuitului de protectie.
Efectuarea incercarilor individuale are ca scop depistarea eventualelor defecte de materiale si
individuale de fabricatie. Aceste incercari se executa pe fiecare tablou electric de joasa tensiune inainte
de livrare.
Constructorul va controla tablourile electrice de joasa tensiune si dupa operatiunile de transport si
instalare, in vederea inlaturarii eventualelor deteriorari.

pag.: 131
CAIET DE SARCINI INSTALATII DE AUTOMATIZARE STATIE DE EPURARE
8.1 Generaliti
Prezentul caiet de sarcini se refera la modul de executie si de asigurare a calitatii pentru instalatia de
automatizare.
8.2 Condiii tehnice generale pentru execuie
Pregatirea executarii instalatiei AMC se va face de catre Constructor si Beneficiar, conform
reglementarilor in vigoare.
Inaintea lansarii in executie a instalatiei AMC, Constructorul va verifica proiectul din punct de
vedere al :
- caracteristicilor si codurilor aparatelor;
- tipurilor, sectiunilor si cantitatilor de cabluri;
- gabaritelor confectiilor metalice;
- cotelor de amplasare si al traseelor in interior si exterior;
- conditiilor de mediu ambiant in locurile de montaj.
Confectiile metalice se protejeaza anticoroziv prin vopsire cu email epoxidic.
Orice modificare de schema, de material sau aparate se va efectua doar cu avizul proiectantului.
8.3 Condiii pentru mbuntirea calitii lucrrilor de montaj
La montaj, Constructorul nu va admite :
- tablouri cu abateri de la proiect, fara avizul proiectantului;
- modificari fata de proiect, fara acordul proiectantului;
- greseli flagrante de proiectare sau de executie, care pun in pericol parti mari din instalatia
tehnologica sau viata oamenilor; concilierea acestora se va face cu acordul proiectantului.
8.4 Condiii particulare pentru execuie
La aparatele de masura, valorile limite admise de lunga durata vor fi marcate pe scala.
Capetele conductoarelor de conexiune se marcheaza cu numele destinatiei.
In acelasi panou, conexiunile de diferite tensiuni vor avea obligatoriu culori diferite.
De preferinta, se vor folosi urmatoarele culori pentru conductoarele de conexiune:
- bleu pentru circuitul de comanda c.c.
- verde galben- pentru legarea la pamant sau neutru de protectie
- alb pentru neutru de lucru
- rosu pentru circuit de comanda c.a.
- negru pentru alimentare c.c.
- galben pentru alimentare c.a.
- maron pentru circuit de masura
- verde pentru circuit de semnalizare
Pentru executia pupitrului de comanda PC vor fi indeplinite sarcinile impuse prin cap. Prefabricate
electrice de joasa tensiune (P.E.J.T.).
8.5 Protecia muncii
Punerea in functiune a instalatiei de automatizare se va face numai de catre personal instruit special
in acest scop, pe baza dispozitiei tehnologului instalatiei, dupa ce, in prealabil, au fost executate
toate verificarile si probele de functionare.
La punerea in functiune si in timpul exploatarii vor fi asigurate conditiile normale de lucru
specificate in instructiunile de exploatare si de punere in functiune.
Orice interventie la partea electrica a instalatiei se va realiza numai cu avizul sefului de instalatie de
catre personal calificat si numai dupa intreruperea circuitului respectiv de la retea.

pag.: 132
Se vor conecta in mod obligatoriu la instalatia de legare la pamant partile metalice ale instalatiei si
ale echipamentului electric care in mod normal nu sunt sub tensiune.
Nu este permisa conectarea in serie la priza de pamant sau la conductoarele principale de legare la
pamant a mai multor elemente care necesita legarea la pamant.
Toate echipamentele si aparatele electrice si de automatizare vor fi verificate inainte de darea in
funtiune conform regulamentelor in vigoare.
Instalatia se va executa cu respectarea urmatoarelor norme :
- STAS 6119 si 6616 referitoare la instalatiile de legare la pamant si respectiv nul de
protectie
- STAS 2612/1987 ;12604/4,5/1990 ; 12.277/1988
- STAS 297/2 referitor la indicatoare de securitate;
Norme de protectie a muncii pentru lucrul in instalatii electrice.
8.6 Punerea n funciune i asisten tehnic de specialitate
Inaintea punerii in functiune se verifica :
- procesele verbale de incheiere a lucrarilor;
- corespondenta dintre specificatia tehnica si tipul aparaturii AMC montate;
- integritatea si corectitudinea circuitelor electrice;
- buna legare la potentialul de protectie.
Inaintea punerii in functiune, se vor simula situatiile functionale care pot aparea in camp.
8.7
Prefabricate electrice de joas tensiune
8.7.1 Generalitati
In cele ce urmeaza se stabilesc condiile tehnice generale ale P.E.J.T. uzinate si incercarile ce trebuie
efectuate pentru atestarea acestorea.
Domeniul de aplicare se aplica tuturor P.E.J.T. cu functii de distributie, actionare, automatizare,
reglare, protectie, semnalizare, masura,etc.
Conditii de mediu, functionare si transport
Altitudinea maxima : 2.000m
Zona climatica si categoria de exploatare sunt cele prevazute in documentatia tehnico-economica,
daca aceste date lipsesc, in contractul economic se inscrie o clauza care sa prevada zona climatica
N, conform STAS 6535/1983 si categoria de exploatare 3 conform STAS 6692/1983.
Vibratii cu acceleratia 1g si frecventa 10...55Hz
Socuri (apar de obieci numai in timpul transportului si manipularilor cu acceleratia 3g si frecventa
80 scurtaturi/minut).
Atmosfera lipsita de substante poluante sub forma de pulberi sau aerosoli, fara radiatii si fara
substante explozive sau active chimic.
8.7.2 Parametri electrici
- Tensiuni nominale Un 1000V , c.a. si c.c.
- Tensiunea de serviciu : Un 90% ...110% Un
- Frecventa nominala Fn 50 (60) Hz
8.7.3 Grade de protectie
Gradele normale de protectie ale P.E.J.T. trebuie alese in conformitate cu STAS 5325/1979 si
CEI/IEC 529/1989.
Gradul de protectie al P.E.J.T. este determinat de gradul de protectie al carcasei, combinat cu
gradele de protectie ale aparatelor si dispozitivelor monate separat.

pag.: 133
Daca documentatia tehnico-economica nu indica gradul de protectie, se considera ca aceasta este

IPxx conform CEI/IMJ 529/1989,punctul 4.1(nu se cere specificarea acestor cifre caracteristice).
8.7.4 Documentatii de referinta
- CEI439/1-1992 - Ansambles dappareillage a base tension
- STAS 8138/1983 Echipament electric pentru masini industriale.Conditii tehnice
generale.
- STAS B9321/1972 rev.4/1979 Prefabricate electrice de joasa tensiune
- STAS 12604/5/1990 Protectia impotriva electrocutarilor Instalatii electrice fixe.
Prescriptii de proiectare, executie si verificare
17-1991, Ed 1994 Normativ pentru proiectare si executare a instalatiiloe electrice cu tensiuni pana
la 1000V c.a. si 1500V c.c.
CEI/IEC 529/1289 Degres de protection procures par les enveloppes (Code IP)
STAS 6692/1983 Protectia climatica .Tipuri de protectie climatica.
STAS 5325/1979 , rev 9/1982 Grade normale de protectie asigurate prin carcase.Clasificare si
metode de verificare.
STAS 6535/1983 Protectia climatica . Impartirea climatica a pamantului in scopuri tehnice
STAS 9638/1974 Marcarea conductelor izolate pentru identificarea circuitelor instalatiilor
electrice.
STAS 3661/1988 Lacuri si vopsele. Determinarea aderentei peliculei la suport.
STAS 6854/1990 Acoperiri metalice. Determinarea grosimii stratului prin metoda cu picaturi.
NT 10-2 Automatica Masuri de protectie impotriva stingerii indirecte care folosesc conductori de
protectie.
8.7.5 Conditii tehnice
Executia P.E.J.T.
- Formele si gabaritele, amenajarile interioare, acoperirile de protectie(prin vopsire si
electrochimice), diversele dispozitive auxiliare (de inchidere, manipulare, transport, etc)
precum si gradele de protectie (IP) aferente P.E.J.T trebuie sa corespunda documentatiei
tehnico-economice.
- Aparatele, piesele si subansamblele aprovizionate de la terti trebuie sa corespunda
prevederilor documentatiilor tehnice, atestarea calitatii acestora facandu-se pe baza
etichetelor ACCEPTAT de CTC de receptie sau a duplicatelor acestora emise de magazii.
- Montajul aparatelor, pieselor si subansamblelor electrice, dispunerea sirurilor de cleme si
realizarea cablajului trebuie sa respecte documentatia tehnica asigurand un nivel optim de
utilizare al P.E.J.T.(din punct de vedere montaj) la locul de exploatare, conectare exterioara,
PIF, mentenanta,etc).
- Distantele de izolatie in aer si distantele de conturnare fata de masa trebuie sa nu fie
inferioare valorilor minime prevazute in STAS R9321/1973, pentru Un 500V si conditii de
mediu de exploatare N3, distantele de izolare in aer trebie sa fie minim 6mm , iar distantele
de conturnare minim de 10m.
- Modul de realizare al masurilor de protectie impotriva electrocutarilor (atingeri accidentale
directe sau indirecte) trebuie sa corespunda documentatiei tehnice si prevederilor
normativelor specifice.
- Caile de curent
- Barele conducatoare de curent, neizolate sunt din aluminiu sau cupru electrotehnic,
neacoperite prin vopsire sau electrochimic, marcate la locuri vizibile astfel :
- faza L1 sau (+) c.c. : rosu ;
- faza L2
: galben;

pag.: 134
- faza L3 sau (-) c.c. : albastru;

- nul de lucru N
: alb;
- nul de protectie PE sau PEN : verde-galben cu benzi alternative transversale
avand latimea de 20mm.
8.7.6 Conexiuni electrice
Se realizeaza cu conductoare din cupru izolat in PVC , cu sectiunile si culorile in concordanta cu
consumatorii indicati (natura, putere, regim de lucru , cerinte de fiabilitate,etc) avand urmatoarele
culori recomandate :
- circuite principale c.a. sau c.c. negru;
- circuitele secundare c.a.
rosu
- circuite secundare c.c.
albastru
- nul de lucru N
alb (sau bleu)
- nul de protectie PE sau PEN verde-galben
NOTA: Se recomanda ca circuitele secundare ( in special cele de c.c.) din cadrul aceleiasi P.E.J.T.
sa aiba culori diferentiate pe tensiuni si / sau functiuni altele decat cele folosite pentru celelalte
circuite, ca de exemplu: maro, gri, mov, etc.
Pentru conectare, capetele conductoarelor se vor prelucra in functie de tipul bornei si/sau indicatiile
fabricantilor de aparate, capetele deziozlate conectandu-se direct , sau prevazute cu elemente
auxiliare de conectare(papuci si mansoane) montate prin sertizare.
Este interzisa cositorirea capetelor conductelor ce urmeaza a fi conectate la borne care realizeaza
fixarea prin strangere mecanica.
Conductoarele se vor inscriptiona la capete cu simbolul aparatului si bornei la care se conecteaza
capatul respectiv conform pct. 2.4.1.1 din STAS 9638/1974.
Se admit conductoare neiscriptionate numai in interiorul subansamblelor cu functii relativ
independente (sertare, module, dispozitive prefabricate,etc).
8.7.7 Etichetari si inscriptionari
Cele mai multe P.E.J.T din proiectele elaborate sunt prevazute cu etichete care definesc unitatea (
tablou,dulap,pupitru,cutie,etc) si functiunile unor aparate ( de regula cele montate aparent si avand
functiuni de masura, reglare, protectie, comanda, etc) .Aceste etichete pot fi confectionate din
materiale plastice (PVC, plexiglas, etc) sau metalice (aluminiu,alama,etc), inscriptionarile
realizandu-se prin diverse procedee ca de exemplu : pantografiere, metalografiere, eloxare,etc. Daca
in documentatia de executie lipsesc partial sau total- detalii privind executia si montarea acestor
etichete , intreprinderea (prin tehnologul de produs) este abilitata sa decida in consecinta :daca si ce
etichete sunt necesare , cum si unde se monteaza.
Pe elementele de monatj ( placi,traverse,usi,etc) in interorul P.E.J.T. langa fiecare aparat se
inscriptioneaza vizibil si durabil simbolul respectiv in conformitate cu schemele electrice.
Pe carcasele aparatelor ce se demonteaza in vederea transportului se inscriptioneaza simbolul
aparatului , respectiv simbolul P.E.J.T. care il inglobeaza.
P.E.J.T asamblate din mai multe unitati (dulapuri, panouri, pupitre, etc) se tronsoneaza in vederea
transportului asa cum prevede documentatia tehnica : daca aceste prevederi lipsesc, intreprinderea
(prin tehnologul de produs care eventual consulta si atelierul executant) decide modul de
tronsonare, asfel incat desfacerea si refacerea ansamblului(in special caile de curent), ambalarea si
transportul sa poata fi realizate in conditii optime.
Rezistenta de izolatie masurata intre caile de curent (principale si secundare) si masa, precum si
intre caile de curent principale(circuite de forta) trebuie sa nu fie mai mica de 1MOhm.

pag.: 135
Calitatea dielectrica a unui P.E.J.T. este considerata acceptabila daca rezista la o incercare de
rigiditate aplicata intre partile active si masa la o tensiune conform tabel 2.
P.E.J.T trebuie sa asigure corecta functionare a instalatiei electrice care il inglobeaza in
conformitate cu schemele electrice continute in documentatia de executie.
8.7.8 Conditii de incercare
Incercarile destinate sa verifice caracteristicile unui P.E.J.T sunt :
- incercari de tip;
- incercari individuale;
Incercarile de tip au scop sa verifice ca toate P.E.J.T. de un anumit tip sau model prezinta
caracteristici constructive si functionale care respecta normativcvul tehnic specific.
Urmand linia scopului propus, prezentul P.T. nu va trata incercarile de tip: in toate cazurile in care
se impune efectuarea acestor incercari, existenta normativului tehnic specific este obligatorie.
Incercari individuale
Efectuarea incercarilor individuale are ca scop depistarea eventualelor defecte de materiale si de
fabricatie. Aceste incercari se executa pe fiecare exemplar de P.E.J.T. dupa asamblare si echipare
inainte de livrare.
Executarea incercarilor individuale nu absolva societatea care executa instalarea de a controla
P.E.J.T. dupa transport in vederea inlaturarii eventualelor deteriorari aparute in timpul acestuia si
apoi efectuarea tuturor verificarilor si reglajelor indicate de fabricant.
Metode de incercare
Verificarea conditiilor tehnice se face vizual din punct de vedere aspectual (calitatea executiei,
aspectul acoperirilor, executia ambalajelor, prelucrarea barelor,etc) cat si al confruntarii P.E.J.T
executat cu documentele tehnico-conomice : contract, proiect de executie, documentatie de
semifabricatie, cataloage,etc.
Masurile impuse de aceste verificari (gabarite, rezistentele circuitelor de protectie, continuitatea
cablajului, cote diverse legate de montajul aparatelor, distantele de izolatie si de conturnare, etc) se
realizeaza cu aparate de masura uzuale cum ar fi: subler,lampa de control, punte pentru rezistente,
etc. Nu sunt necesare aparate si dispozitive speciale.
Verificarea condititei tehnice speciale se face cu MOhmetrul , masurandu-se rezistentele de izolatie
intre caile de curent si masa, iar la circuitele principale (de forta) si intre fazele acestora. Rezultatele
se considera satisfacatoare daca toate valorile masurate sunt mai mari de 1MOhm.
Pentru anumiti parametri verificarea conditiei tehnice se face prin aplicarea intre caile de curent si
masa a unei tensiuni alternative a carei valoare specifica este data in tabelul nr.2. Tensiunea trebuie
sa aiba in mod practic o forma sinusoidala cu frecventa cuprinsa intre 45 65Hz si se aplica prin
cresterea progresiva timp de cateva secunde pana la valoarea prescrisa, mentinandu-se timp de 1
minut.
Pentru incercare, toate aparatele electrice ale P.E.J.T vor fi racordate cu exceptia acelora care sunt
prevazute a fi supuse unei tensiuni inferioare de incercare si a altor aparate care s-ar putea gasi
parcurse de curent la aplicarea tensiunii (de exemplu diferite infasurari, aparate de masura,
termocuple,aceste aparate vor fi deconectate).
Incercarea se considera satisfacatoare daca nu se produc conturnari sau strapungeri iar
caracteristicile materialelor izolante nu au suferit modificari sensibile.
Tensiunea
nominala
de izolatie
[c.a.] , V
0 60
61 125
126 350
251 500
501 750
751 1000

Tensiune de
incercare in c.a.
1000
1500
2000
[val.eficace],V
NOTA : Pentru c.c. aceste valori se majoreaza cu 20%.
2500
pag.: 136
3000
3500
O alta modalitate de verificare pentru anumiti parametri este aceea prin efectuarea unei simulari de
functionare pe baza schemelor electrice alimentand P.E.J.T. cu tensiunea nominala ; in prealabil se
executa o serie de conexiuni provizorii care sa suplineasca legaturile exterioare, aparatura locala,
consumatorii etc. Daca se constata existenta unor circuite ce functioneaza anormal, se trece (partial
sau total) la reverificarea conexiunuilor cu lampa de control si refacerea circuitelor
necorespunzatoare. Rezultatul se considera satisfacator daca toate circuitele P.E.J.T functioneza
corect conform schemelor electrice.
8.7.9 Marcare,ambalare,transport,depozitare
Marcarea
- Fiecare P.E.J.T contine o eticheta pe care sunt marcate rezistent cel putin urmatoarele date
emblema intreprinderii executante;
- seria si anul fabricatiei;
- tensiunea nominala (x);
- curent nominal (x);
- denumire sau simbol (daca exista in proiect).
NOTA : Tensiunea si curentul nominal (notate cu x) sunt obligatorii numai pentru P.E.J.T de
distributie.
Ambalarea
In vederea transportului fiecare P.E.J.T. se ambaleaza in husa PVC. Aparatele sensibile (in
majoritate cele de panou) se demonteaza din P.E.J.T. , se ambaleaza in ambalajul original si se
transporta separat.
Transport
Transportul se realizeaza cu mijloace auto sau CFR de catre Beneficiar sau fabricant. Inainte de
transport se verifica ambalajul si se iau toate masurile ca unitatile P.E.J.T. sa fie asezate in pozitii
convenabile si asigurate impotriva socurilor si vibratiilor.
Depozitare
Depozitarea se realizeaza intotdeauna prin grija Beneficiarului in incaperi inchise, ferite de
intemperii si radiatii directe, cu atmosfera neutra, lipsita de umezeala excesiva, gaze si aerosoli
corozivi, cu temperaturi cuprinse intre +10 C +30 C.
8.7.10 Garantii
Termenul de garantie este cel prevazut in contractul economic.
In lipsa unor intelegeri contractuale (piese de rezeva pentru montaj) ,PIF, perioada de garantie
si/sau postgarantie NU SE LIVREAZA.
8.7.11 Documente insotitoare la livrare
La livrare P.E.J.T sunt insotite de :
- certificat de calitate;
- inventar de livrare (inclusiv pentru aparatele demontate);
- buletin de incercari;
- proces verbal de receptie sau autoreceptie dupa caz.
9
9.1

pag.: 137
BREVIARE DE CALCULE
Breviar de calcule hidraulice
9.1.1 Generaliti
Datele de baz sunt cele din Studiul de Fezabilitate, cele furnizate de ctre Primria comunei
Plataresti si date din surse publice.
9.1.2 Necesarul de apa si Debite de calcul
La dimensionarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare pentru localitati rurale sunt in
vigoare urmatoarele principale standarde si normative, aparute in ani diferiti:
P66-2001 - Normativ pentru proiectarea i executarea lucrrilor de alimentare cu ap i
canalizare a localitilor din mediul rural
GP 106-04 - Reglementare tehnic "Ghid de proiectare, execuie i exploatare a lucrrilor de
alimentare cu ap i canalizare n mediul rural"
SR 1343/1-2006 - Alimentri cu ap. Determinarea cantitilor de ap potabil pentru
localiti urbane i rurale.
SR 1846/1-2006 - Canalizri exterioare. Prescripii de proiectare. Partea 1: Determinarea
debitelor de ape uzate de canalizare
SR 1846/2-2007 - Canalizri exterioare. Prescripii de proiectare. Partea 2: Determinarea
debitelor de ape meteorice
STAS 4165-88 - Alimentri cu ap. Rezervoare de beton armat si beton precomprimat.
Prescriptii generale.
GE 052-04 - Reglementare tehnica Ghid pentru executia si exploatarea rezervoarelor
metalice pentru nmagazinarea apei potabile
Pentru dimensionarea unui sistem de alimentare cu apa si canalizare in mediu rural este necesar
aplicarea prevederilor standardelor si normativelor n vigoare, inclusiv cele conexe, care implic
urmtoarele modificri fata de prevederile P66-2001 si GP 106-04:
SR 1343/1-2006 modific modul de calcul al necesarului de apa, fata de P66-2001, in sensul
c introduce detaliat consumuri, norme de consum si coeficienti, prevederi cu aplicabilitate
atat pentru mediul urban cat si pentru mediul rural. Functie de caracteristicile fiecarei
localitati din mediul rural, consumurile prevzute in P66-2001 si GP 106-04 sunt completate
cu consumurile, normele de consum si coeficienti din SR 1343/1-2006.
SR 1343/1-2006 modific modul de calcul al rezervoarelor, fata de P66-2001 si STAS 416588, in sensul c introduce obligativitatea celor 3 volume de stocare: volum de compensare,
volum de avarie si volum de incendiu. GP 106-04 are prevzute aceste volume, dar fara
caracter de obligativitate.
SR 1343/1-2006 modific modul de calcul al debitelor de dimensionare pentru obiectele
dup rezervor, fata de P66-2001, in sensul c introduce obligativitatea considerarii debitelor
pentru hidrantii interiori. GP 106-04 are prevzute aceste debite de dimensionare, cu
observatia ca este gresit prevederea lui Ks si nu este prevzut Kp la debitul hidrantilori
interiori.
GP 106-04 are prevzut debitul de verificare al retelei de distributie pentru localitati rurale.
Pentru dimensionarea unui sistem de canalizare in mediul rural este necesar aplicarea prevederilor
standardelor si normativelor n vigoare, respectiv:

pag.: 138
NTPA-011 - Norma tehnica din 28/02/2002 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 187
din 20/03/2002 privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti,
NTPA-002/2002- Normativul din 28 februarie 2002 (Normativul din 2002) privind
conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in
statiile de epurare,
NTPA-001/2002 - Normativ din 28 februarie 2002 privind stabilirea limitelor de incarcare
cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali,
HG nr. 352/2005 privind modificarea i completarea HG 188/2002 pentru aprobarea unor
norme privind condiiile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate - M.Of. nr.
398/11.05.2005
NP-089-03 - Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor
uzate oreneti Partea a III-a : Staii de epurare de capacitate mic (5<Q50 l/s) i foarte
mic (Q5 l/s)
NP 032-99 Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor
uzate oreneti Partea I : Treapta mecanic
NP 088-03- Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor
uzate oreneti Partea a II-a : Treapta biologic
NP 107-04 - Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor uzate
oreneti - Partea a IV-a: treapta de epurare avansat a apelor uzate.
9.1.3 Necesarul i cerin de ap
Conform SR1343/1-2006, necesarul de ap reprezint suma cantitilor de ap livrate loco
branament tuturor beneficiarilor/utilizatorilor.
Cerina de ap este cantitatea de ap care trebuie prelevat dintr-o surs pentru satisfacerea
necesarului (nevoilor) raional de ap ale unui beneficiar/utilizator.
C = Kp*Ks * (Ng + Np +Nag.ec- + NRi)
n care:
C este cerina de ap;
Ng este necesarul de ap pentru consumul gospodresc;
Np este necesarul de ap pentru consumul public;
Nag.ec. este necesarul de ap pentru ageni economici;
NRi este necesarul de ap pentru refacerea rezervei de incendiu;
Kp este coeficientul care reprezint suplimentarea cantitilor de ap pentru acoperirea pierderilor de
ap n obiectele sistemului de alimentare cu ap pn la branamentele utilizatorilor;
Ks este coeficientul de servitute pentru acoperirea necesitilor proprii ale sistemului de alimentare
cu ap :n uzina de ap, splare rezervoare, splare reea distribuie, .a.
Calculele de dimensionare a sistemului de alimentare cu apa s-au efectuat conform prevederilor
tehnice in vigoare in martie 2013.
S-au avut in vedere cerintele din GP 106-04, P662001, SR 1343/1-2006 precum si celelalte
stndarde si normative n vigoare privind calculul necesarului de ap.
Conform P66-2001 cantitile de ap necesare cuprind urmtoarele categorii de consumuri de ap
pentru:
a) Nevoi gospodreti;
b) Animale din gospodrii;
c)
d)
e)
f)

pag.: 139
Unitile economice si social-culturale existente;

Combaterea incendiului;
Nevoile proprii sistemului de alimentare cu ap;
Acoperirea pierderilor tehnic admisibile din sistem.
Conform GP 106-04, pentru localiti rurale este bine de luat n considerare:

- debitul de ap necesar consumului gospodresc al locuitorilor;
- debitul de ap necesar animalelor din gospodrie;
- debitul de ap pentru dotrile publice: coal, primrie, dispensar;
- debitul de ap pentru consumuri de producie: brutrii, etc.;
- debitul de ap pentru mici uniti de tip industrial (ateliere de maini agricole, uniti de prelucrat
fructe, etc.).
n anexa IV.1 din GP 106-04 sunt date unele prevederi normative privind consumul specific pentru
nevoi casnice i pentru creterea animalelor, precum i unele rezultate din investigaii directe.
n mod obinuit se poate adopta o valoare de 100 ... 150 l/omzi ca un necesar ce acoper consumul
gospodresc (om i animale).
n localitile n care se prevd numai cimele pe strad, valoarea necesarului specific de ap poate
fi de 40-50 l/om, zi, numai pentru consum personal.
n ceea ce privete valorile debitului pentru combaterea incendiului, acestea sunt adoptate dup
datele coninute n anexa IV.2. din GP 106-04.
9.1.3.1 Necesarul de ap pentru nevoile gospodreti
Conform Anexei IV.1 din GP 106-04:
Concluzii:
a) Este relativ greu de ales o valoare pentru consumul specific de ap. Se poate aprecia c funcie de
zona i resursa de ap, o valoare de 80-150 l/omzi este raional.
b) n Europa, alimentarea cu ap la sate fost ncheiat. Sunt ri bogate unde costul apei nu este o
problem pentru populaie. Totodat localitile sunt mult mai "adunate" i costul investiiei i de
exploatare este mai mic. Consumul specific de ap, valori recomandate, chiar pentru perspectiva,
este de 80-150 l/omzi.
9.1.3.2 Necesarul de ap pentru animalele din gospodrii
Avand ca referin STAS 1343-3, necesarul de ap pentru animalele din gospodrii se stabilete,
conform P66-2001, numai pentru:
Categorie animale
Norma
de
Kzi
Kor
consum zilnic
l/cap*zi
vaci
60
1.25
2 .2,5
cai
50
1.30
2 .2,5
porci
30
1.20
2 .2,5
Qo med anim = Ncapete x q a specific /24x1000 (m3/h)
Qc anim = Kzi x Qorar med anim x Ko anim (m3/h)
Kzi se stabileste conform P66-2001 iar Kor conform STAS 1343-3.

pag.: 140
9.1.3.3 Necesarul de ap pentru unitile economice existente

Necesarul de ap pentru societile comerciale existente din mediul rural, care urmeaz a fi
alimentate cu ap dintr-un sistem comun cu localitatea respectiv, asigur nevoile igienico-sanilare
ale personalului i consumul de ap pentru nevoi tehnologice ce necesit ap potabil, cnd aceasta
nu poate fi asigurat din surse proprii,:
Qc = Qnevoi igienico-sanitare + Qtehnologic (m3/h)
Debitele de apa potabila utilizata se stabilesc pe baza consumurilor existente declarate de
consumatori si acceptate ca fezabile de catre proiectant.
9.1.3.4 Necesarul de ap pentru unitile socialculturale
Conform SR 1434/1-2006, Necesarul de ap pentru consumatori publici din localiti sau zone ale
acestora se calculeaz analitic prin nsumarea cantitilor de ap necesare fiecrui utilizator.
9.1.3.5 Necesarul de ap pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare
Necesarul de ap pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare, n conformitate cu P66-2001,
este dat de :
a) Necesarul de ap pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare cu ap se consider 3%
(pentru surse de ap subterane) Ks= 1,015 - 1,03
b) Necesarul de ap pentru acoperirea pierderilor tehnic admisibile din sistemul de alimentare cu
ap se consider maxim 7%. Kp=1,07
Conform SR 1434/1-2006:
c) Necesarul de ap pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare cu ap se consider 3%
(pentru surse de ap subterane) Ks= 1,015 - 1,03
d) Necesarul de ap pentru acoperirea pierderilor tehnic admisibile din sistemul de alimentare cu
ap se consider maxim 7%. Kp=1,07
e) Kp este coeficientul care reprezint suplimentarea cantitilor de ap pentru acoperirea
pierderilor de ap n obiectele sistemului de alimentare cu ap pn la branamentele
utilizatorilor;
4.4.1 Pierderile de ap tehnic admisibile n reeaua de distribuie trebuie tratate ca un necesar de
ap.
La reelele de distribuie noi (sub 5 ani) se apreciaz c pierderile nu vor fi mai mari de 15% din
volumul de ap distribuit (Kp = 1,15); acestea pot apare din execuie necorespunztoare, variaii
zilnice de presiune, materiale cu defeciuni.
La reelele de distribuie existente, la care se efectueaz retehnologizri i/sau extinderi, pierderile
pot fi pn la 35% (Kp = 1,35). Procente mai mari de 35% ale pierderilor de ap sunt considerate
anormale i impun adoptarea unor msuri corespunztoare.
f) Ks este coeficientul de servitute pentru acoperirea necesitilor proprii ale sistemului de
alimentare cu ap :n uzina de ap, splare rezervoare, splare reea distribuie, .a.
Se calculeaz analitic pe baza urmtoarelor elemente:
a) tehnologia i componentele staiei de tratare; pierderile tehnologice admisibile n staia de tratare
nu trebuie s depeasc 6% din cantitatea de ap produs. In situaiile n care se asigur
recircularea supernatantului din apele de la curarea decantoarelor i splarea filtrelor, pierderile
tehnologice pot fi reduse pn la 3%; pentru apa subteran sporul trebuie prevzut de la caz la caz;

pag.: 141
b) necesarul de ap pentru curirea periodic a reelei de distribuie se stabilete pe baza unui plan
operativ de curire a tronsoanelor reelei; aceasta depinde de materialul conductelor, calitatea apei
i afinitatea materialelor de a forma biofilm; cantitile de ap utilizate nu depesc 12 din
volumul de ap distribuit;
c) necesar de ap pentru splarea i curirea rezervoarelor sistemului; odat, de dou ori pe an,
fiecare cuv din rezervoarele sistemului va fi golit, splat i dezinfectat; cantitile de ap
necesare pentru splarea rezervoarelor nu depesc 0,40,5% din volumele de ap consumate
anual.
Ca urmare, valorile considerate sunt :
Coeficient pierdere Kp
Coef.consum propriu statie Ks
1.15
1.03
9.1.3.6 Debite de dimensionare si debite specifice

Debitele caracteristice pentru sistemul de alimentare cu ap s-au considerat conform SR 1343 1/
2006.
a) Debitul zilnic mediu Qzi med:
m
1 n
Qzi,med =
N (i) q s (i)
1000 k 1
i 1
b) Debitul zilnic maxim Qzi max:

m
1 n
Qzi,max =
N (i) q s (i) k zi (i)
1000 k 1
i 1
c) Debitul orar maxim Qorar max:

m
1 1 n
Qor,max =
N (i) q s (i) k zi (i) k or (i)
1000 24 k 1
i 1
[m3/zi]
[m3/zi]
[m3/h]
Debitele de dimensionare ale obiectelor sistemului de alimentare cu ap s-au considerat conform

P66-2001, GP 106-04 i SR 1343/1-2006:
Conform SR 1343/1-2006, pentru toate obiectele sistemului amplasate ntre captare i rezervor
(inclusiv) debitul de dimensionare va fi :
QIC= KpKsQs zi max + KpKsQri
-
Kp este coeficient de majorare a necesarului de ap pentru a ine seama de pierderile tehnic

n obiectele sistemului de alimentare cu ap;
Ks este coeficient de servitute pentru acoperirea necesitilor proprii ale sistemului de
alimentare cu ap: n uzina de ap, splare rezervoare, splare reea distribuie etc;
Qzi max este suma cantitilor de ap maxim zilnice, n m3/zi, pentru acoperirea integral a
necesarului de ap;
QRI debitul de refacere a rezervei intangibile de incendiu.

pag.: 142
V RI
unde Qri = TRI (m3 /h ) - debitul de refacere a rezervei de incendiu
V ri = conform P66-2001
T ri = 24 ore conform Tabel 5 din SR 1343/1-2006
-
Conform SR 1343/1-2006 si GP 106-04, debitul de dimensionare pentru elementele schemei de

alimentare cu ap aval de rezervor :
QIIC= KpQor max + KpnjQii
unde:
QIIC este debit de calcul pentru elementele schemei sistemului de alimentare cu ap aval de
rezervoare;
njQii este numrul de jeturi i debitele hidranilor interiori (Qii) pentru incendiile simultane care
se combat din exterior (n);
Reeaua de distribuie va fi dimensionat astfel ca la toi hidranii in stare de lucru, in ipoteza de
stingere a focului luat in calcul, s se asigure cel puin 7 metri presiune (0,7 bar). Cand reeaua este
alimentat gravitaional se pot accepta i valori mai mari sau chiar reea de inalt presiune.
Presiunea din reea nu va crea neajunsuri populaiei.
- pierderea de ap din reea, la prob, va respecta condiiile SR EN 850 (max. 1%);
- presiunea in conduct va fi cel puin egal cu presiunea la branament; in caz contrar vor fi
prevzute staii de pompare cu hidrofor, sau pompe cu turaie variabil;
- presiunea la branament va fi de min. 3-4 m la cimele, 7 m la hidranii in funciune, 8 m pentru
cldiri cu parter, 12 m pentru cldiri cu un nivel, 16 m pentru cldiri cu 2 etaje;
- conductele vor fi probate la presiune (de regul 1,5 presiunea de regim) i la vacuum - 0,8 bari;
- hidranii de incendiu vor fi amplasai la 100 m in spaiile continuu construite i la max. 500 m in
celelalte zone; nu vor fi amplasai pe conducte moarte (fr circulaie de ap); dup hidrant exist
cel puin o cimea/branament;
Debitul pentru combaterea incendiului cu ajutorul hidranilor interiori Qii (numrul jeturilor i
tipurile de construcii care sunt echipate cu hidrani interiori) precum i debitul pentru instalaiile
speciale (Qis) se adopt conform NP 086-05
Conform Normativ pentru proiectarea, executarea i exploatarea instalaiilor de stingere a
incendiilor - NP 086-05
Cazurile cele mai defavorabile:
V cldire = cu un volum sub 50.000m3- conf. ANEXA 3
Nj = 2 buc.
qhi = 2,5 l/s - conf. ANEXA 5
Qhi = 2x2,5 =5,0 l/s
Ti =10 min
funcionarea hidranilor de incendiu interiori timp de 10 min, iar a celor exteriori n urmtoarele 3h.
Debitul pentru combaterea incendiului cu ajutorul hidranilor exteriori
Pentru localitati sub 5000 locuitori, conform SR 1343-1/2006 Tabel 4 i cldiri cu 1..4
niveluri rezult n=1 incendii simultane, cu un debit de interventie, de 5 l/s
Conform SR 1343-1/2006, durata teoretic de funcionare a hidranilor exteriori este Te = 3 h.
Conform GP 106-04, debitul de verificare pentru elementele schemei de alimentare cu ap aval de
rezervor :
Debitul de verificare :
QIIV = Kp x Qorar max + 3,6 x n x Kp x Qie (m3/h).

pag.: 143
Se face amplasarea hidrantilor de incendiu exterior conform conditiilor din P66/2001 si se verifica
presiunile cosiderand ipoteza functionarii hidrantilor situati in pozitiile cele mai dezavantajoase.
Pentru staia de pompare in retea, conform P66/2001 si SR 1343/1-2006:
- n localiti cu N 500 locuitori Qp = KpQor max + KpnjQii
( l/s )
- n localiti cu N 5000 locuitori Qp = KpQor max + KpnjQii +Kp x Qie ( l/s )
In P66-2001 era prevzut :
- n localiti cu N 10000 locuitori Qp1 = KpQor max + KpnjQii Qp2 = Kp x 10 ( l/s )
- Se prevede o pomp separata cu Q = 10 l/s (pentru asigurarea debitului de incendiu de 2x5 l/s)
In GP 106-04 era prevzut :
Cand reeaua este alimentat prin pompare, staiile de pompare pentru alimentarea reelei, deci i a
hidranilor, se prevd cu un singur agregat de rezerv; staiile de pompare se dimensioneaz astfel:
- la Q0.max, pentru localitile cu max 500 locuitori;
- la Q0.max plus 5 l/s, pentru localitile cu 501-5000 locuitori;
- la Q0.max plus 10 l/s, pentru localiti cu mai mult de 5000 loc.; pentru asigurarea debitului de
incendiu se prevede o pomp suplimentar, pompa care funcionand in paralel cu pompa obinuit
va asigura i debitul de 10 l/s pentru combaterea focului; se va verifica presiunea in reea;
Aceasta ultima prevedere nu se mai aplica, numarul de incendii exterioare fiind stabilit de SR
1343/1-2006.

9.1.4
pag.: 144
Date de baza pentru comuna Plataresti, jud. Clrasi.
Datele considerate sunt date furnizate de Primria comunei Plataresti, date din Studiul de Fezabilitate si date din surse publice:
Localitate
Dorobantu
Plataresti
Podu
Pitarului
Cucuieti
Gospodarii
Locuinte
TOTAL
Dorobantu
Plataresti
Podu
Pitarului
Cucuieti
Locuit
1310
1781
Nr
2
1
530
557
1
1
1212
1464
4178
SCOLI
Elevi Person
110
16
137
12
50
73
GRADINITE
Nr Copii Person
2
40
6
1
43
3
17
102
205
Disp Veter
Nr Angaj Pacie
1
1
1
370
36
128
15
17
104
209
110
137
50
16
12
2
1
40
43
25
6
3
0
3
0
17
0
2
0
102
0
205
0
1
4
4
1
1
3
3
0
0
0
0
1
1
2
2
4
4
0
0
25
3
3
Spital/Disp Uman
Nr Angaj Paturi
4
4
50
25
20
Inst. Publice
Nr Person
Soc. Com.
Nr
Angaj
89
89
85
85
Soc.
Agricole
Nr Angaj
2
6
0
0
4
2
8
4
0
0
0
0
180
186
0
2
0
5
89
85
89
85
2
0
6
0
0
0
0
0
4
4
8
8
0
0
0
0
n comuna exista urmatoarele institutii publice :

Gradinite :
5 unitati (estimat 15 angajati si cca. 128 precolari)
Scoli :
5 unitati (estimat 36 angajati si cca. 370 colari, din care 180 invatamant primar)
Dispensar uman :
1 unitate (2 angajati)
Spital :
1 unitate (Centrul de Recuperare si Reabilitare Neuropsihiatrica din localitatea Plataresti, cca. 100 angajati si 200 paturi)
Dispensar veterinar : 1 unitate (2 angajati)
Primarie :
1 unitate (cca. 12 angajati)
Camin cultural :
1 unitate (cca. 1 angajat)
Post politie :
1 unitate (cca. 4 angajati)
n institutiile publice exista un numar de cca. 168 angajati si cca. 498 de colari i precolari.

pag.: 145
Ritmul de dezvoltare avut in vedere la dimensionarea obiectelor sistemului de apa pentru etapa a II-a (de perspectiva) este de 1,2% pe an pentru urmatorii 20
ani.
Avand in vedere amplasarea celor patru sate componente ale comunei Plataresti si existenta unui sistem de alimentare cu apa care alimenteaza satele
Dorobantu si Cucuieti, la faza de Studiu de Fezabilitate s-a stabilit pentru investitia curenta sa se execute un sistem de alimentare cu apa nou pentru satele
Plataresti si Podu Pitarului, care sa poata functiona atat independent de sistemul existent cat si mpreuna cu acesta. Captarea si gospodaria de apa noua au
fost amplasate in satul Plataresti. Pentru satele Dorobantu si Cucuieti s-a prevazut extinderea retelei de alimentare cu apa existente.
Pentru realizarea unui sistem de alimentare cu apa pentru toata comuna, este rational sa se considere ca cele doua gospodarii de apa functioneaza impreuna,
fiecare cu capacitatea de care dispune.
Avand in vedere aceasta schema tehnologica prevazuta, calculele de dimensionare a sistemului nou de alimentare cu apa s-au realizat pentru intreaga comuna
si separat s-au estimat consumurile de apa pentru fiecare sat si pentru satele aferente fiecarei Gospodarii de apa:
Sat Dorobantu
Sat Plataresti
Sat Podu Pitarului
Sat Cucuieti
Pentru dimensionarea sistemelor de alimentare cu apa s-au luat in considerare consumatorii aferenti pentru fiecare din aceste sate:
Com
Plataresti
Dorobantu
Plataresti
Podu
Pitarului
Cucuieti
Nevoi publice,
angajati, asimilati
birouri (SR 1343/12006)
Nevoi publice,
asimilati consumator
magazin (SR 1343/12006)
30 ... 60
30
123
19
5 ... 10
10
214
Nevoi publice,
angajati, asimilati
coal fr internat
(SR 1343/1-2006)
20 ... 30
30
51
22
322
Nevoi publice, elevi,

asimilati coal fr
internat (SR 1343/12006)
20 ... 30
20
498
150
180
75
75
22.59
886
172
526
88
88
TOTAL (MEDIE
PONDERATA)

3.1
3.2
2
2.1
2.2
2.3
Activitate
economica
locala
Asociatii
agricole,
angajati
Agenti
economici,
angajati
Animale
Bovine
Cabaline
Porcine
pag.: 146
Com
Plataresti
Dorobantu
Plataresti
Podu
Pitarului
Cucuieti
pers.
pers.
186
89
85
capete
capete
capete
Com
Plataresti
396
345
856
Dorobantu
124
108
268
Plataresti
169
147
365
Podu
Pitarului
50
44
109
Cucuieti
53
46
114
Calculele de dimensionare a sistemului de alimentare cu apa sunt prezentate tabelar in capitolele urmatoare.
9.1.5

pag.: 147
Sistem de alimentare cu apa Comuna Plataresti
POPULATIA Etapa I (loc)

ZONA
Zone n care apa se distribuie prin cimele amplasate pe strzi fr

canalizare (conform SR 1343/1-2006 + P66-2001)
Zone n care apa se distribuie prin cimele amplasate n curi fr
canalizare ( conf. SR 1343/1-2006, 80 l/om*zi P66-2001)
Zone cu gospodrii avnd instalaii interioare de ap rece, cald i
canalizare, cu preparare individual a apei calde (SR 1343/1-2006)
Zone cu apartamente n blocuri cu instalaii de ap rece, cald i
canalizare, cu preparare centralizat a apei calde - Echivalat (SR
1343/1-2006)
TOTAL (MEDIE PONDERATA)
CONSUM Public Etapa I
4178
qgosp
l/om*zi
(SR sau
P66)
Considerat
l/om*zi
Nr de
consumatori
estimati
Total
Necesar
Qzi mediu
[mc/zi]
50
50
20.00%
41.78
50-60
(80)
100-120
80
30.00%
100.27
120
45.00%
225.61
150-180
180
5.00%
37.60
qpublic
Kzi
Total Necesar
Qzi max [mc/zi]
Tabel SR
1343/1-2006
Tabel SR
1343/1-2006
1.50
62.67
1.40
140.38
Tabel SR
1343/1-2006
Tabel SR
1343/1-2006
1.30
293.30
1.20
45.12
97.00
100%
405.27
1.365
Considerat
l/om*zi
Nr de
consumatori
estimati
Total
Necesar
Qzi mediu
[mc/zi]
30
123
3.69
Conf P66
1.25
4.61
Kzi
Total Necesar
Qzi max [mc/zi]
Nevoi publice, angajati, asimilati birouri (SR 1343/1-2006)

Nevoi publice, asimilati consumator magazin (SR 1343/1-2006)
5 ... 10
10
214
2.14
Conf P66
1.25
2.68
Nevoi publice, angajati, asimilati coal fr internat (SR 1343/12006)

Nevoi publice, elevi, asimilati coal fr internat (SR 1343/12006)
20 ... 30
30
51
1.53
Conf P66
1.25
1.91
20 ... 30
20
498
9.96
Conf P66
1.25
12.45
19.55
886
17.32
Conf Tabel 1
P66
Conf Tabel 1
P66
Tabel 3 SR
1343/1-2006
Tabel 3 SR
1343/1-2007
541.47
l/om*zi
(SR sau
P66)
30 ... 60
1.25
Korar
21.65
Total Necesar
Qor max [mc/h]
4.75
12.40
3.45
20.18
3.00
36.66
3.00
5.64
3.49
Korar
Conf Tabel 1
P66
Conf Tabel 1
P66
Conf Tabel 1
P66
Conf Tabel 1
P66
74.89
Total Necesar
Qor max [mc/h]
8.00
1.54
8.00
0.89
8.00
0.64
8.00
4.15
8.00
7.22

POPULATIA Etapa II (loc)
5304
qgosp
l/om*zi
(SR sau
P66)
ZONA
Zone n care apa se distribuie prin cimele amplasate pe strzi fr

canalizare (conform SR 1343/1-2006 + P66-2001)
Zone n care apa se distribuie prin cimele amplasate n curi fr
canalizare ( conf. SR 1343/1-2006, 80 l/om*zi P66-2001)
Zone cu gospodrii avnd instalaii interioare de ap rece, cald i
canalizare, cu preparare individual a apei calde (SR 1343/1-2006)
Zone cu apartamente n blocuri cu instalaii de ap rece, cald i
canalizare, cu preparare centralizat a apei calde - Echivalat (SR
1343/1-2006)
Considerat
l/om*zi
pag.: 148
Nr de
consumatori
estimati
Total
Necesar
Qzi mediu
[mc/zi]
50
50
1.00%
2.09
50-60
(80)
100-120
80
4.00%
13.37
120
49.00%
245.67
150-180
180
46.00%
345.94
qpublic
Kzi
Total Necesar
Qzi max [mc/zi]
Tabel SR
1343/1-2006
Tabel SR
1343/1-2006
1.50
3.13
1.40
18.72
Tabel SR
1343/1-2006
Tabel SR
1343/1-2006
1.30
319.37
1.20
415.13
145.30
100%
607.06
1.260
Considerat
l/om*zi
Nr de
consumatori
estimati
Total
Necesar
Qzi mediu
[mc/zi]
30
157
4.71
Conf P66
1.25
5.89
Kzi
Total Necesar
Qzi max [mc/zi]
Nevoi publice, asimilati consumator magazin (SR 1343/1-2006)
5 ... 10
10
272
2.72
Conf P66
1.25
3.40
Nevoi publice, angajati, asimilati coal fr internat (SR 1343/12006)

Nevoi publice, elevi, asimilati coal fr internat (SR 1343/12006)
20 ... 30
30
65
1.95
Conf P66
1.25
2.44
20 ... 30
20
633
12.66
Conf P66
1.25
15.83
19.56
1,127
22.04
Nevoi Asociatii agricole, angajati, asimilati Centru

comercial (SR 1343/1-2006)
Nevoi agenti economici, asimilati magazine mici (SR
1343/1-2006)
l/om*zi
(SR sau
P66)
25 ... 50
30 ... 45
Considerat
l/om*zi
Nr de consumatori
estimati
Total Necesar
Qzi mediu
[mc/zi]
30
0.18
30
186
5.58
30.00
192
5.76
1.25
Kzi
Conf
P66
Conf
P66
1.25
0.23
1.25
6.98
7.20
8.00
1.04
7.80
6.08
3.00
39.92
3.00
51.89
Korar
Conf Tabel 1
P66
Conf Tabel 1
P66
Conf Tabel 1
P66
Conf Tabel 1
P66
27.55
Total Necesar Qzi

max [mc/zi]
1.25
Tabel 3 SR
1343/1-2006
Tabel 3 SR
1343/1-2007
Total Necesar
Qor max [mc/h]
3.24
Nevoi publice, angajati, asimilati birouri (SR 1343/1-2006)
qpublic
Conf Tabel 1
P66
Conf Tabel 1
P66
756.34
l/om*zi
(SR sau
P66)
30 ... 60
Korar
Total Necesar
Qor max [mc/h]
8.00
1.96
8.00
1.13
8.00
0.81
8.00
5.28
8.00
Korar
Conf Tabel 1
P66
Conf Tabel 1
P66
98.94
9.18
Total Necesar Qor

max [mc/h]
8.00
0.08
8.00
2.33
8.00
2.40
pag.: 149
Calculul necesarului de apa
Denumirea
consumatorului
UM
Cantitate actuala
Norma de consum
medie ponderata
(l/UM/zi)
Coeficient de variatie
zilnica, medie
ponderata Kzi
Coeficient de variatie
orara, medie
ponderata Ko
Qzi mediu [mc/zi]
Qzi max [mc/zi]
Qorar max [mc/h]
Comuna PLATARESTI
A. Date de intrare
Nr. Crt
Comuna:

10
11
Populatie
1.1
1.2
Nevoi gospodaresti
Nevoi publice
Nr.locuitori
actuali
4178
Etapa I
4178
97.00
1.365
3.4850
405.3
541.5
74.89
Etapa II
5304
145.30
1.260
3.2420
607.1
756.3
98.94
Nr. cons.
actuali
886
Etapa I
886
19.55
1.25
8.00
17.3
21.7
7.22
1,127
19.56
1.25
8.00
22.0
27.6
9.18
Etapa I
422.6
563.1
82.10
Etapa II
629.1
783.9
108.12
Etapa II
Total 1
2
Animale
2.1
Bovine
capete
396
60
1.25
2.50
23.76
29.70
3.094
2.2
Cabaline
capete
345
50
1.3
2.50
17.25
22.43
2.336
2.3
Porcine
capete
856
30
1.2
2.00
25.68
30.82
2.568
66.7
82.9
8.0
Total 2 Etapa I (II)

3
3.1
3.2
3.3
3.4
3.5
3.6
3.7
3.8
3.9
3.10

Activitate economica locala

Asociatii agricole,
pers.
angajati
Agenti economici,
pers.
angajati
Brutarie, consum unit.
Ind.alimentara, consum
unit.
Moara
Centru colectare si
vinificare, consum unit.
Complex atel.
Mestesugaresti, consum
unit.
Centru colectare legumefructe, consum unit.
Atelier tabacarie
vegetala, consum unit.
Imbuteliere sucuri,
consum unit.
pag.: 150
30
1.25
8.00
0.18
0.225
0.08
186
30
1.25
8.00
5.58
6.975
2.33
l/zi
1500
1.25
1.00
0.00
l/zi
1000
1.25
1.00
0.0
0.0
0.00
l/zi
1000
1.25
1.00
0.0
0.0
0.00
l/zi
2000
1.25
1.00
0.0
0.0
0.00
t/zi
6000
1.25
1.00
0.0
0.0
0.00
t/zi
1000
1.25
1.00
0.0
0.0
0.00
l/zi
35000
1.25
1.00
0.0
0.0
0.00
l/zi
24000
1.25
1.00
0.0
0.0
0.00
3.11
Distilerie, consum unit.
l/zi
3000
1.25
1.00
0.0
0.0
0.00
3.12
Abator, consum unit.

Presa de ulei, consum
unit.
t/zi
4000
1.25
1.00
0.0
0.0
0.00
1000 l/zi
6000
1.25
1.00
0.0
0.0
0.00
5.8
7.2
2.4
495.04
701.6
653.26
874.03
92.50
118.52
3.13
Total 3 Etapa I (II)
TOTAL GENERAL
Etapa I
Etapa II

pag.: 151
B. Rezultate Necesar de apa

Qzimax I
653.26 mc/zi
7.56 l/s
Qzimax II
874.03 mc/zi
10.12 l/s
Qorarmax I
92.50 mc/ora
25.69 l/s
Qorarmax II
118.52 mc/ora
32.92 l/s
Coeficient pierdere Kp
1.15
max 1.15 ret noi, max 1.35 ret exist, conf SR 1343/1-2006
Coef.consum propriu statie Ks
1.03
1.03-1.06 conf SR 1343/1-2006
Numar simultan de incendii n
1 incendiu
conf tab 4 din SR 1343/1-2006
< 50,000
Volum cladire considerata
conf. ANEXA 3 din NP 086-05
Numar de jeturi interioare Nj
2
Debit jeturi de apa qhi
2.50 l/s
Durata incendiu interior Ti
10 minute
Durata incendiu exterior Tie
3 ore
conform SR 1343-1/2006
Numar de incendii exterioare Nie
1
conform Tabel 4 SR 1343-1/2006
Debit incendii exterior qie
5 l/s
Timp refacere rezerva incendiu Tri
24 ore
DEBITE DE CALCUL (etapa II)
Debit captare (etapa II)
1143.3 mc/zi
13.23 l/s
QIC=Kp*Ks*QzimaxI+Kp*Ks*Qri
Debit aductiune (etapa II)
1143.3 mc/zi
13.23 l/s
QIC=Kp*Ks*QzimaxII+Kp*Ks*Qri
Debit functionare hidranti interiori
5.00 l/s
Qii=Nj*qhi
18.0 mc/ora
Debit dimensionare retea (etapa II)
157.0 mc/ora
43.61 l/s
Q=Kp*Qorarmax+Kp*Qii
Debit functionare pompare (faza II)
157.0 mc/ora
43.61 l/s
Qp=Kp*Qor maxI+Kp*Qii
5.00 l/s
Debit incendiu exterior
Nie x qie
18.0 mc/ora
Debit verificare retea (etapa II)
130.6 mc/ora
36.28 l/s
Q=0.7*Kp*Qorarmax+Kp*Qie
CALCUL REZERVOR (etapa II)
Coeficient a
Conf Tab 1 STAS 4165-88
0.50
a=0.5 pt N<5000 loc
Volum compensare Vc (etapa II)
518 mc
Vc=a*Kp*Ks*QzimaxI
Timp de avarie Tav
(8-16, ore pt ad, max 10 pt alte av)
10 ore
Conf STAS 4165-88
Debit min pe durata avarie Qav
(60%-80%)*Qor med zi max
60%
Conf STAS 4165-88
Volum de avarie Vav
219 mc
Vav=Qav*Tav=p*(Qzi max/24)*Tav
Volum rezerva incendiu Vri
108 mc
10, 54, 108 mc
conf P66/2001
Debit refacere incendiu Qri
4.50 mc/ora
1.25 l/s
Qri=Vri / Tri
Volum rezervor necesar, P66
Vrez=max(Vc+Vri,Vc+Vav)
736 mc
Conf. P66-2001
Volum rezervor necesar, SR 1343/1 Vrez=Vc+Vri+Vav
844 mc
Conf SR 1343/1-2006
Rezervor total
1 x
800
Conf
SR 1343/1-2006
mc
Rezervor existent 400 mc + rezervor nou propus 600 mc
1000
mc

pag.: 152
9.1.6 Debite caracteristice ale apelor uzate menajere

Pentru ntreaga comuna rezulta urmatoarele debite caracteristice de apa potabila, pentru etapa de
perspectiva, conform breviare de calcule pentru apa potabila:
APA Necesar
Qzi med =
701.55 mc/zi =8.12 l/s
Qzi max =
874.03 mc/zi =10.12 l/s
Qorar max = 118.52 mc/h = 32.92 l/s
Conform Anexei IV.18 din GP 106-04:
Restituia specific de ap uzat q reprezint cantitatea de ap uzat evacuat zilnic la canalizare de
ctre un locuitor. Se msoar n l/loc., zi.
Restituia specific provine din impurificarea apei potabile utilizat n scopuri gospodreti pentru
gtit, igiena oral, splatul rufelor, mbiat, curenie, pentru splatul WC-urilor, etc. Ea este funcie
de mai muli factori i anume: clim, gradul de dotare a locuinelor cu ap rece i cald, de anotimp,
de orele n care se face restituia, de ziua din sptmn, .a. Ea se va considera egal cu necesarul
specific de ap q(n), parametru care reprezint cantitatea de ap potabil necesar unui locuitor ntro zi (l/loc., zi) pentru nevoile proprii (but, prepararea hranei, igiena corporal, curenie n
gospodrie, etc.).
Pentru micile colectiviti (cu debitul zilnic maxim al apelor uzate sub 50 l/s ceea ce corespunde la
cca. 22.000 locuitori) se recomand valori ale restituiei specifice ntre 50 i 100 l/locuitor, zi.
Conform SR 1846/1-2006, se admite principiul: cantitatile de apa uzata sunt identice cu cele
preluate din sistemul centralizat de alimentare cu apa. Pentru calculul debitelor de ape uzate s-a
considerat coeficientul de restitutie egal cu 1.
Debitele de dimensionare ale obiectelor sistemului de canalizare menajer s-au considerat conform
SR 1343-1:2006 i STAS 1846-1/06.:
Q u zi med = 1x Q zi med
Q u zi max = 1x Q zi max
Q u orar max = 1x Q or max
Pentru calculul debitului orar minim de ape uzate s-a ales coeficientul p = 0,1, corespunztor unui
numr de locuitori cuprins ntre 1001 i 10000.
Pentru ntreaga comuna rezulta urmatoarele debite caracteristice de ape uzate, conform breviare de
calcule pentru apa potabila:
Qu zi med = 701.55 mc/zi =8.12 l/s
Qu zi max = 874.03 mc/zi =10.12 l/s
Qu orar max = 118.52 mc/h = 32.92 l/s
Qu orar min = 11.85 mc/h = 3.29 l/s
n tabelul urmtor se prezint n mod centralizat debitele care au rezultat:
Tabelul 1
Coef
rest
P
1.00
0.10
Comuna
Plataresti
CANAL
Qu zi med
3
m /zi
l/s
701.55
8.12
Qu zi max
3
m /zi
l/s
874.03
10.12
Qu or max
3
m /h
l/s
118.52
32.92
Qu or min
3
m /h
l/s
11.85
3.29

pag.: 153
9.1.7 Dimensionarea reelei de canalizare

9.1.8 Schema tehnologica
Lucrrile prevzute in prezentul proiect au ca scop colectarea integrala a apelor uzate menajere din
comuna Plataresti, jud. Calarasi si tratarea acestora in statia de epurare.
Sistemul de canalizare este prevzut n sistem divizor. Canalizarea proiectat este de tip
menajer, apele metorice fiind preluate in continuare prin anuri si rigole stradale si conduse
spre vile de pe teritoriul comunei, respectiv in emisarii naturali din zona.
Reeaua de canalizare are o funcionare n sistem gravitaional i prin pompare n zonele de
teren unde condiiile sau cotele de teren nu permit funcionare gravitaional spre statia de
epurare.
Apele uzate menajere colectate din comuna sunt transmise gravitational si prin pompare la
statia de epurare
Statia de epurare este prevazuta cu module de epurare biologica si cu deshidratarea
namolului.
Dupa epurare, apele tratate, conventional curate, sunt evacuate in emisar, respectiv raul
dambovita, prin intermediul unui canal existent. Evacuarea in emisar se realizeaza
gravitational, prin intermediul unei conducte PVC Dn 400 mm.
Evacuarea apelor in emisar (canal) se face printr-o gura de descarcare.
9.1.9 Reea de canalizare menajer
Pentru reeaua de canalizare s-a prevzut utilizarea conductelor din tuburi de canalizare din PVC
Multistrat SN4 SDR41 De 200x4.9 mm, SN4 SDR41 De 250x6.2 mm, SN4 SDR41 De 315x7.7
mm , SN4 SDR41 De 400x9.8 mm.
9.1.10 Date de calcul conducte de canalizare
Dimensionarea si proiectarea retelei de canalizare s-a realizat cu un program specializat de calcul
retele de canalizare, Canalis, vers. 8.
S-au considerat diametrele interioare dup urmtoarea coresponden:
Tip conducta
Diametru interior
[mm]
PVC-SN4, Dn 200 mm
190,2
PVC-SN4, Dn 250 mm
237,6
PVC-SN4, Dn 315 mm
299,6
Pentru transport apa uzata, rugozitatea de calcul care s-a luat in considerare este 0,4 mm valoare
absolut corespunzatoare unor conducte din PVC. Conform recomandrilor productorilor, la
canale normale (tronsoane complete cu conducte, camine, racorduri, etc): kb = 0,40 mm, la canale
drepte (conducte): kb = 0,25 mm. Canale normale sunt reteaua de canalizare. Canale drepte sunt
conductele simple sau refulari de canalizare.
Calculul hidraulic n program se bazeaz pe formula Prandtl-Colebrook pentru curgere n conducte
circulare. Pentru conductele necirculare, calculul se bazeaz, de asemenea, pe formula PrandtlColebrook, dar n loc de diametrul evii, este introdus n formula de patru ori raza hidraulica.
Calculul hidraulic se bazeaz pe ecuatia Darcy-Weisbach i ecuaia Colebrook-White pentru debit
de ap n conducte pline.

pag.: 154
9.1.11 Calculul conductelor de canalizare

In paginile urmatoare sunt redate rezultatele calculului de dimensionare ale conductelor de
canalizare. Rezultatele calculelor sunt prezentate pentru fiecare tronson de conducta (sectiuni) si
pentru fiecare nod de calcul (cmin de vizitare).
n calculul reelelor de canalizare s-a luat n calcul viteza minim care trebuie asigurat, de 0,7 m/s,
pentru autocurirea reelei de canalizare i viteza maxim, de 3 m/s pentru conductele de PVC,
vitez maxim conform productori de conducte.
Pentru viteze de sub 0,7 m/s trebuiesc prevzute cmine de splare.
Pentru a nu se depii viteza maxim, este necesar sa se limiteze panta conductelor i sa se prevada
cmine de rupere de panta. n general se folosesc cmine de rupere de panta cu o diferen de nivel
de maxim 0,8 m, pentru a nu se complica constructia caminelor. In cazul de fata, panta terenului nu
a impus prevederea de camine de rupere de panta, acestea au fost prevazute datorita configuratiei
terenului, fiind de fapt camine de racord ale unor colectoare secundare cu radierele canalelor la alte
cote.
Reeaua a fost proiectata avndu-se n vedere Planul Urbanistic General i ridicrile topometrice
ntocmite. mprirea pe tronsoane a fost dictat de configuraia natural a terenului, tronsoanele
fiind reprezentate de colectoare de canalizare care au o curgere gravitaional.
9.1.12 Rezultatul dimensionarii sistemului de canalizare
Dimensionarea unui sistem de canalizare la o comuna trebuie realizata, pe cat posibil, pentru
intreaga comuna, pentru a tine cont de toate retelele de canalizare care vor fi executate si pentru a
nu fi ulterior nevoie de sta ii de pompare deoarece nu s-au luat in considerare unele strazi. De
asemeni, este preferabil prevederea de tronsoane de canalizare pozate mai adanc sau mai la
suprafata (eventual cu conducte de protectie sau conducte din materiale mai rezistente) care sa
permita executarea unei retele de canalizare cu cat mai putine statii de pompare. La acest criteriu
trebuie tinut cont si de marimea zonei analizate. In general, costurile de exploatare la statiile de
pompare ape uzate dintr-o comuna nu sunt mari, dar un factor important in aceste localitati este
pericolul intreruperilor de curent, care afecteaza functionarea acestor statii de pompare si respectiv
functionarea retelei de canalizare din amonte de statia de pompare.
Concluzii privind dimensionarea sistemului de canalizare din Comuna Plataresti:
Avand in vedere existenta drumului national DJ 301 care strabate comuna, a fost necesar
amplasarea conductelor de canalizare pe fiecare parte a drumului judetean, pentru a elimina
subtraversarile necesare pentru racordul consumatorilor.
Ca urmare a topografiei terenului, reteaua de canalizare a fost prevazuta cu zone de canale
cu curgere gravitationala care descarca in statii de pompare ape uzate locale si care
pompeaza apele colectate in reteaua de canalizare adiacenta cu curgere gravitationala spre
punctul final care transmite apele uzate colectate spre statia de epurare (prin pompare sau
gravitational). Din punct de vedere al debitelor colectate pe aceste zone, au fost prevazute
urmatoarele statii de pompare ape uzate:
TABEL CENTRALIZATOR STATII DE POMPARE APA UZATA INVESTITIA CURENTA COMUNA
PLATARESTI
SPAU
AMPLASAMENT
SP_1C
SP_2C
Sat Cucuieti, str. Calea Bucuresti (DJ301)

Sat Cucuieti, intersectie str. Dambovitei cu str. Calea Bucuresti (DJ301)
SP_1PP
SP_2PP
SP_3PP
SP_4PP
SP_5PP
Sat Podul Pitarului, str. Calea Bucuresti (DJ301)

Sat Podul Pitarului, intersectie str. I. Creanga cu Aleea Teiului
Sat Podul Pitarului, str. Nuferilor
Sat Podul Pitarului, str. Calea Bucuresti (DJ301)
Sat Podul Pitarului, str. I. Creanga (ETAPA VIITOARE)
Debit intrare in SPAU (grav)

[l/s]
6.37
11.77
0.46
21.53
0.25
25.40
0.03

pag.: 155
TABEL CENTRALIZATOR STATII DE POMPARE APA UZATA INVESTITIA CURENTA COMUNA

PLATARESTI
SPAU
AMPLASAMENT
SP_1P
SP_2P
CSP
Sat Plataresti, str. Podul Pitarului

Sat Plataresti, str. Calea Bucuresti (DJ301)
Sat Plataresti, str. Mihai Viteazu (conducta sub presiune)
Debit intrare in SPAU (grav)

[l/s]
2.41
13.29
21.81
Din punct de vedere al dimensionarii hidraulice, reteaua de canalizare a fost prevazuta cu

conducte DN 200 mm, DN 250 mm si cu conducte Dn 315 mm. Pe aliniamentul DJ 301 au
fost prevazute in general conducte DN 250 mm din considerente de dezvoltare ulterioara a
localitatii sau debite instantanee mai mari de la diverse tipuri de societati comerciale, care
nu apar uzual in calcule, din lipsa de date.
La aceste diametre au rezultat viteze in conducte in general sub 0,70 m/s. Ca urmare, este
necesar ca la capetele de retele stradale (uzual la al doilea sau al treilea camin din amonte)
sa se prevada posibilitatea retentiei de apa si golirea instantanee (camine de spalare)
In urma dimensionarii hidraulice a retelei de canalizare menajera pentru comuna Plataresti s-au
prevazut urmatoarele diametre:
Outer diameter [mm]

200.00
250.00
315.00
Velocity in partially fulfilled pipe [m/s]

0.00 < <= 0.50
0.50 < <= 0.70
0.70 < <= 3.00

pag.: 156
obtinut urmatoarele viteze:
obtinut urmatoarele grade de umplere:

pag.: 157
In urma dimensionarii hidraulice a retelei de canalizare s-au obtinut urmatoarele rezultate pe sectiuni:
Colectoare pe aliniamentul DJ301 in satul Plataresti contin urmatoarele tipuri de conducte:
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
46.72
0.6
0.1
26.41
4.26
0.15
0.6
237.6
39.88
0.6
0.18
26.41
5.72
0.18
0.6
250
237.6
60.05
0.6
0.31
26.41
7.35
0.21
0.6
PVC, Multistrat
250
237.6
59.94
0.6
0.43
26.41
8.67
0.23
0.6
C399
PVC, Multistrat
250
237.6
60.03
10
0.6
1.26
59.89
9.76
0.57
1.35
C399
C397
PVC, Multistrat
250
237.6
59.96
0.6
1.38
18.49
18.21
0.25
0.42
S945
C397
C396
PVC, Multistrat
250
237.6
60.01
0.6
1.51
18.49
19.02
0.26
0.42
P_DJ_C1
S944
C396
C394
PVC, Multistrat
250
237.6
59.99
0.6
1.64
18.49
19.8
0.26
0.42
P_DJ_C1
S942
C394
C393
PVC, Multistrat
250
237.6
59.99
0.6
1.76
18.49
20.55
0.27
0.42
P_DJ_C1
S941
C393
C392
PVC, Multistrat
250
237.6
60.02
0.6
1.89
18.49
21.28
0.27
0.42
P_DJ_C1
S940
C392
C391
PVC, Multistrat
250
237.6
60.01
0.6
2.39
18.49
23.97
0.29
0.42
P_DJ_C1
S939
C391
C389
PVC, Multistrat
250
237.6
59.92
0.6
2.51
18.49
24.61
0.3
0.42
P_DJ_C1
S937
C389
C387
PVC, Multistrat
250
237.6
60.04
0.6
2.64
18.49
25.24
0.3
0.42
P_DJ_C1
S935
C387
C384
PVC, Multistrat
250
237.6
59.99
0.6
2.76
18.49
25.85
0.3
0.42
P_DJ_C1
S932
C384
C382
PVC, Multistrat
250
237.6
119.87
0.6
3.02
18.49
27.05
0.31
0.42
P_DJ_C1
S930
C382
C381
PVC, Multistrat
250
237.6
60.29
0.6
3.14
18.49
27.63
0.32
0.42
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
C404
PVC, Multistrat
250
237.6
C404
C403
PVC, Multistrat
250
S951
C403
C402
PVC, Multistrat
P_DJ_C1
S950
C402
C401
P_DJ_C1
S949
C401
P_DJ_C1
S947
P_DJ_C1
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
P_DJ_C1
S953
C405
P_DJ_C1
S952
P_DJ_C1
Array
986.71
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
C456
PVC, Multistrat
250
237.6
29.98
30
0.6
0.06
104.26
1.79
0.35
2.35
C454
PVC, Multistrat
250
237.6
60.02
15
0.6
0.19
73.51
3.57
0.38
1.66
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
P_DJ_C2
S1007
C457
P_DJ_C2
S1006
C456
Array

pag.: 158
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
60.04
0.6
0.32
18.49
8.82
0.16
0.42
237.6
60.01
0.6
0.44
18.49
10.38
0.18
0.42
250
237.6
60.01
0.6
0.57
18.49
11.73
0.19
0.42
PVC, Multistrat
250
237.6
59.97
0.6
0.69
18.49
12.93
0.21
0.42
C447
PVC, Multistrat
250
237.6
59.96
0.6
0.82
18.49
14.04
0.22
0.42
C447
C446
PVC, Multistrat
250
237.6
60.02
0.6
0.94
18.49
15.07
0.23
0.42
S996
C446
C445
PVC, Multistrat
250
237.6
60.02
0.6
1.07
18.49
16.03
0.23
0.42
S995
C445
C443
PVC, Multistrat
250
237.6
59.97
0.6
1.2
18.49
16.94
0.24
0.42
P_DJ_C2
S993
C443
C442
PVC, Multistrat
250
237.6
60.04
0.6
1.32
18.49
17.8
0.25
0.42
P_DJ_C2
S992
C442
C440
PVC, Multistrat
250
237.6
60.04
0.6
1.45
18.49
18.63
0.25
0.42
P_DJ_C2
S990
C440
C438
PVC, Multistrat
250
237.6
59.94
0.6
1.57
18.49
19.42
0.26
0.42
P_DJ_C2
S988
C438
C437
PVC, Multistrat
250
237.6
59.99
0.6
1.7
18.49
20.19
0.27
0.42
P_DJ_C2
S1363
C437
C381
PVC, Multistrat
250
237.6
7.1
0.6
2.09
18.49
22.41
0.28
0.42
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
C452
PVC, Multistrat
250
237.6
C452
C451
PVC, Multistrat
250
S1001
C451
C449
PVC, Multistrat
P_DJ_C2
S999
C449
C448
P_DJ_C2
S998
C448
P_DJ_C2
S997
P_DJ_C2
P_DJ_C2
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
P_DJ_C2
S1004
C454
P_DJ_C2
S1002
P_DJ_C2
Array
817.11
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
C374
PVC, Multistrat
250
237.6
19.23
12.69
0.6
0.04
67.55
1.78
0.23
1.52
C374
C375
PVC, Multistrat
250
237.6
23.75
12.69
0.6
0.09
67.55
2.61
0.29
1.52
S924
C375
C377
PVC, Multistrat
250
237.6
46.41
12.69
0.6
0.19
67.55
3.7
0.35
1.52
P_DJ_C3
S926
C377
C379
PVC, Multistrat
250
237.6
52.84
12.69
0.6
0.3
67.55
4.62
0.41
1.52
P_DJ_C3
S928
C379
C381
PVC, Multistrat
250
237.6
59.87
0.6
0.42
18.5
10.18
0.18
0.42
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
P_DJ_C3
S922
C373
P_DJ_C3
S923
P_DJ_C3
Array
202.1

Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
19.51
12.16
0.6
0.04
66.1
1.82
0.22
1.49
237.6
47.45
12.16
0.6
0.14
66.1
3.26
0.32
1.49
250
237.6
52.76
12.16
0.6
0.25
66.1
4.29
0.38
1.49
250
237.6
59.81
0.6
0.38
18.49
9.62
0.17
0.42
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
C431
PVC, Multistrat
250
237.6
C431
C433
PVC, Multistrat
250
S984
C433
C435
PVC, Multistrat
S986
C435
C437
PVC, Multistrat
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
P_DJ_C4
S1368
C290
P_DJ_C4
S982
P_DJ_C4
P_DJ_C4
Array
pag.: 159
179.53
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
C370
PVC, Multistrat
250
237.6
59.94
14.39
0.6
0.13
78.29
2.86
0.35
1.77
C370
C369
PVC, Multistrat
250
237.6
49.25
2.07
0.6
0.45
26.86
8.7
0.24
0.61
S917
C369
C368
PVC, Multistrat
250
237.6
55.67
2.07
0.6
0.56
26.86
9.74
0.25
0.61
P_DJ_C5
S916
C368
C367
PVC, Multistrat
250
237.6
19.57
2.07
0.6
0.6
26.86
10.08
0.26
0.61
P_DJ_C5
S915
C367
C366
PVC, Multistrat
250
237.6
8.75
2.07
0.6
0.62
26.86
10.23
0.26
0.61
P_DJ_C5
S914
C366
C365
PVC, Multistrat
250
237.6
9.65
2.07
0.6
0.64
26.86
10.39
0.26
0.61
P_DJ_C5
S913
C365
C364
PVC, Multistrat
250
237.6
9.28
2.07
0.6
0.66
26.86
10.55
0.27
0.61
P_DJ_C5
S912
C364
C362
PVC, Multistrat
250
237.6
36.06
2.07
0.6
0.74
26.86
11.12
0.27
0.61
P_DJ_C5
S910
C362
C361
PVC, Multistrat
250
237.6
20.84
1.64
0.6
0.94
23.85
13.28
0.27
0.54
P_DJ_C5
S909
C361
C360
PVC, Multistrat
250
237.6
53.83
1.64
0.6
1.06
23.85
14.03
0.28
0.54
P_DJ_C5
S908
C360
C359
PVC, Multistrat
250
237.6
59.94
1.64
0.6
1.18
23.85
14.84
0.29
0.54
P_DJ_C5
S907
C359
C358
PVC, Multistrat
250
237.6
59.94
1.64
0.6
1.31
23.85
15.6
0.3
0.54
P_DJ_C5
S906
C358
C357
PVC, Multistrat
250
237.6
56.8
1.64
0.6
1.43
23.85
16.29
0.3
0.54
P_DJ_C5
S905
C357
C356
PVC, Multistrat
250
237.6
56.16
1.64
0.6
1.54
23.85
16.94
0.31
0.54
P_DJ_C5
S904
C356
C355
PVC, Multistrat
250
237.6
45.33
1.64
0.6
2.08
23.85
19.66
0.34
0.54
P_DJ_C5
S903
C355
C354
PVC, Multistrat
250
237.6
52.6
1.64
0.6
2.19
23.85
20.18
0.34
0.54
P_DJ_C5
S902
C354
C353
PVC, Multistrat
250
237.6
60.04
6.21
0.6
2.32
47.04
14.79
0.57
1.06
P_DJ_C5
S901
C353
C352
PVC, Multistrat
250
237.6
49.06
6.21
0.6
2.42
47.04
15.12
0.57
1.06
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
P_DJ_C5
S920
C372
P_DJ_C5
S918
P_DJ_C5
Array

Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
38.74
8.59
0.6
2.5
55.44
14.17
0.65
1.25
237.6
32.08
0.6
4.32
18.5
32.65
0.34
0.42
237.6
8.39
0.6
4.34
18.5
32.72
0.34
0.42
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
C351
PVC, Multistrat
250
237.6
C351
C267
PVC, Multistrat
250
C267
C406
PVC, Multistrat
250
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
P_DJ_C5
S900
C352
P_DJ_C5
S1350
P_DJ_C5
S1354
Array
pag.: 160
841.92
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
P_DJ_C6
S980
C430
C427
PVC, Multistrat
250
237.6
36.16
12.53
0.6
0.08
67.12
2.42
0.27
1.51
P_DJ_C6
S977
C427
C425
PVC, Multistrat
250
237.6
60.08
12.53
0.6
0.2
67.12
3.84
0.36
1.51
P_DJ_C6
S975
C425
C423
PVC, Multistrat
250
237.6
59.97
0.6
0.33
18.49
8.99
0.17
0.42
P_DJ_C6
S973
C423
C421
PVC, Multistrat
250
237.6
59.92
0.6
0.45
18.49
10.53
0.18
0.42
P_DJ_C6
S971
C421
C420
PVC, Multistrat
250
237.6
22.1
0.6
0.48
18.49
10.78
0.19
0.42
P_DJ_C6
S970
C420
C418
PVC, Multistrat
250
237.6
20.82
0.6
0.64
18.49
12.47
0.2
0.42
P_DJ_C6
S968
C418
C415
PVC, Multistrat
250
237.6
55.95
0.6
0.76
32.49
10.29
0.32
0.73
P_DJ_C6
S965
C415
C414
PVC, Multistrat
250
237.6
60.1
0.6
0.89
32.49
11.08
0.33
0.73
P_DJ_C6
S964
C414
C413
PVC, Multistrat
250
237.6
61.13
0.6
1.02
32.49
11.84
0.34
0.73
P_DJ_C6
S1193
C413
C638
PVC, Multistrat
250
237.6
47.9
0.6
1.38
18.49
18.18
0.25
0.42
P_DJ_C6
S1191
C638
C637
PVC, Multistrat
250
237.6
60.06
0.6
1.51
18.49
18.99
0.26
0.42
P_DJ_C6
S1190
C637
C412
PVC, Multistrat
250
237.6
59.97
0.6
1.63
18.49
19.77
0.26
0.42
Array
604.16
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
P_DJ_C7
S958
C411
C410
PVC, Multistrat
250
237.6
60.02
6.74
0.6
0.13
49.04
3.56
0.25
1.11
P_DJ_C7
S404
C410
C409
PVC, Multistrat
250
237.6
60
6.74
0.6
0.25
49.04
4.96
0.31
1.11
Array

Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
59.9
6.74
0.6
0.38
49.04
6.02
0.35
1.11
237.6
34.12
6.74
0.6
0.45
49.04
6.54
0.36
1.11
237.6
39.34
0.6
0.53
26.4
9.56
0.25
0.6
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
C408
PVC, Multistrat
250
237.6
C408
C407
PVC, Multistrat
250
C407
C406
PVC, Multistrat
250
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
P_DJ_C7
S956
C409
P_DJ_C7
S955
P_DJ_C7
S954
Array
pag.: 161
253.38
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
P_DJ_C8
S1196
C1
C2
PVC, Multistrat
250
237.6
40
9.51
0.6
0.08
58.38
2.71
0.25
1.32
P_DJ_C8
S1197
C2
C4
PVC, Multistrat
250
237.6
60
9.51
0.6
0.21
58.38
4.18
0.33
1.32
P_DJ_C8
S1199
C4
C5
PVC, Multistrat
250
237.6
60
8.25
0.6
0.34
54.34
5.42
0.36
1.23
P_DJ_C8
S1200
C5
C7
PVC, Multistrat
250
237.6
60
8.25
0.6
0.46
54.34
6.31
0.39
1.23
P_DJ_C8
S1202
C7
C9
PVC, Multistrat
250
237.6
60
8.25
0.6
0.59
54.34
7.08
0.42
1.23
P_DJ_C8
S1204
C9
C11
PVC, Multistrat
250
237.6
59.99
8.25
0.6
0.71
54.34
7.78
0.45
1.23
P_DJ_C8
S1206
C11
C12
PVC, Multistrat
250
237.6
17.34
0.6
0.75
18.5
13.44
0.21
0.42
P_DJ_C8
S1207
C12
C517
PVC, Multistrat
250
237.6
15.07
0.6
0.78
18.5
13.71
0.21
0.42
P_DJ_C8
S1209
C517
C14
PVC, Multistrat
250
237.6
17.86
57.32
0.6
1.4
144.41
6.72
1.09
3.26
Array
390.26
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
P_DJ_C9
S1212
C16
C17
PVC, Multistrat
250
237.6
40
7.02
0.6
0.08
50.08
2.91
0.23
1.13
P_DJ_C9
S1213
C17
C19
PVC, Multistrat
250
237.6
60.03
7.02
0.6
0.21
50.08
4.5
0.3
1.13
P_DJ_C9
S1215
C19
C20
PVC, Multistrat
250
237.6
60
7.02
0.6
0.34
50.08
5.63
0.34
1.13
P_DJ_C9
S1216
C20
C22
PVC, Multistrat
250
237.6
60
11.19
0.6
0.46
63.39
5.86
0.44
1.43
P_DJ_C9
S1218
C22
C24
PVC, Multistrat
250
237.6
60
11.19
0.6
0.59
63.39
6.58
0.47
1.43
Array

Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
60
11.19
0.6
0.71
63.39
7.22
0.5
1.43
34.56
11.19
0.6
0.79
63.39
7.57
0.51
1.43
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
C26
PVC, Multistrat
250
237.6
C28
PVC, Multistrat
250
237.6
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
P_DJ_C9
S1220
C24
P_DJ_C9
S1222
C26
Array
pag.: 162
374.59

pag.: 163
Colectoare pe aliniamentul DJ301 in satul Podu Pitarului contin urmatoarele tipuri de conducte:
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
28.21
0.6
0.07
18.52
4.21
0.11
0.42
237.6
59.84
0.6
0.34
18.49
9.1
0.17
0.42
250
237.6
60.16
0.6
0.48
18.49
10.82
0.19
0.42
PVC, Multistrat
250
237.6
59.9
0.6
0.62
18.49
12.29
0.2
0.42
C286
PVC, Multistrat
250
237.6
60.16
0.6
0.77
18.49
13.61
0.21
0.42
C288
PVC, Multistrat
250
237.6
59.88
0.6
0.91
18.49
14.81
0.22
0.42
C288
C289
PVC, Multistrat
250
237.6
60
0.6
1.06
18.49
15.92
0.23
0.42
S831
C289
C291
PVC, Multistrat
250
237.6
60.05
24.09
0.6
1.2
93.35
7.7
0.76
2.11
PP_DJ_C10
S833
C291
C292
PVC, Multistrat
250
237.6
59.97
12.36
0.6
1.34
62.48
9.87
0.59
1.41
PP_DJ_C10
S834
C292
C293
PVC, Multistrat
250
237.6
23.4
0.6
1.4
56.78
10.55
0.56
1.28
PP_DJ_C10
S116
C293
C259
PVC, Multistrat
250
237.6
6.64
0.6
1.41
56.78
10.6
0.56
1.28
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
C282
PVC, Multistrat
250
237.6
C282
C283
PVC, Multistrat
250
S825
C283
C31
PVC, Multistrat
PP_DJ_C10
S589
C31
C285
PP_DJ_C10
S827
C285
PP_DJ_C10
S828
C286
PP_DJ_C10
S830
PP_DJ_C10
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
PP_DJ_C10
S823
C281
PP_DJ_C10
S824
PP_DJ_C10
Array
538.21
Array
PP_DJ_C11
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
S789
C246
C247
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
PVC, Multistrat
250
237.6
28.67
0.6
0.07
18.49
4.29
0.11
0.42
28.67
PP_DJ_C11
S790
C247
C248
PVC, Multistrat
315
299.6
58.97
0.6
22.29
34.22
59.46
0.51
0.49
PP_DJ_C11
S791
C248
C249
PVC, Multistrat
315
299.6
59.96
0.6
22.43
34.22
59.73
0.51
0.49
PP_DJ_C11
S792
C249
C250
PVC, Multistrat
315
299.6
28.69
0.6
23.02
34.22
60.84
0.51
0.49
PP_DJ_C11
S793
C250
C252
PVC, Multistrat
315
299.6
60.05
0.6
23.16
34.22
61.11
0.51
0.49
PP_DJ_C11
S795
C252
C253
PVC, Multistrat
315
299.6
59.99
0.6
23.31
34.22
61.39
0.51
0.49
PP_DJ_C11
S796
C253
C254
PVC, Multistrat
315
299.6
60.1
0.6
23.45
34.22
61.66
0.51
0.49

pag.: 164
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
59.92
6.34
0.6
23.6
87.75
35.22
1.06
1.24
299.6
59.83
22.12
0.6
23.74
164.93
25.35
1.69
2.34
315
299.6
59.34
0.6
23.88
77.81
37.85
0.98
1.1
PVC, Multistrat
315
299.6
23.8
0.6
23.94
77.81
37.9
0.98
1.1
PVC, Multistrat
315
299.6
17.78
8.58
0.6
25.4
102.29
33.74
1.21
1.45
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
C256
PVC, Multistrat
315
299.6
C256
C257
PVC, Multistrat
315
S800
C257
C258
PVC, Multistrat
PP_DJ_C11
S801
C258
C259
PP_DJ_C11
S1098
C259
SP_4PP
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
PP_DJ_C11
S797
C254
PP_DJ_C11
S799
PP_DJ_C11
Array
548.43
577.1
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
C280
PVC, Multistrat
250
237.6
40.84
11.14
0.6
0.1
60.91
2.85
0.27
1.37
C280
C278
PVC, Multistrat
250
237.6
59.96
5.93
0.6
0.24
46.23
0.29
1.04
S819
C278
C277
PVC, Multistrat
250
237.6
32.14
1.61
0.6
1.32
23.6
15.74
0.29
0.53
PP_DJ_C12
S818
C277
C276
PVC, Multistrat
250
237.6
46.91
1.61
0.6
1.43
23.6
16.4
0.3
0.53
PP_DJ_C12
S817
C276
C275
PVC, Multistrat
250
237.6
22.18
1.61
0.6
1.48
23.6
16.7
0.3
0.53
PP_DJ_C12
S816
C275
C274
PVC, Multistrat
250
237.6
22.29
1.61
0.6
1.54
23.6
17
0.31
0.53
PP_DJ_C12
S815
C274
C272
PVC, Multistrat
250
237.6
60.34
30.45
0.6
1.68
105.06
8.56
0.92
2.37
PP_DJ_C12
S813
C272
C270
PVC, Multistrat
250
237.6
34.46
30.45
0.6
1.77
105.06
8.76
0.93
2.37
PP_DJ_C12
S811
C270
C268
PVC, Multistrat
250
237.6
16.43
30.45
0.6
1.8
105.06
8.85
0.94
2.37
PP_DJ_C12
S809
C268
C266
PVC, Multistrat
250
237.6
17.25
30.45
0.6
1.85
105.06
8.95
0.94
2.37
PP_DJ_C12
S807
C266
C264
PVC, Multistrat
250
237.6
52.5
25.41
0.6
1.97
95.9
9.66
0.9
2.16
PP_DJ_C12
S805
C264
C263
PVC, Multistrat
250
237.6
22.59
25.41
0.6
2.03
95.9
9.79
0.91
2.16
PP_DJ_C12
S804
C263
C262
PVC, Multistrat
250
237.6
31.4
20.49
0.6
2.1
86.03
10.5
0.85
1.94
PP_DJ_C12
S1301
C262
C227
PVC, Multistrat
250
237.6
20.76
20.49
0.6
2.15
86.03
10.62
0.85
1.94
PP_DJ_C12
S1302
C227
C225
PVC, Multistrat
250
237.6
6.92
1.45
0.6
14.33
22.35
58.8
0.53
0.5
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
PP_DJ_C12
S822
C182
PP_DJ_C12
S821
PP_DJ_C12
Array
486.97

pag.: 165
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
17.71
2.64
0.6
0.04
30.42
2.67
0.13
0.69
237.6
60.02
2.64
0.6
0.19
30.42
5.4
0.2
0.69
250
237.6
60.01
2.64
0.6
0.33
30.42
7.1
0.24
0.69
PVC, Multistrat
250
237.6
28.09
2.64
0.6
0.4
30.42
7.76
0.25
0.69
C240
PVC, Multistrat
250
237.6
17.4
2.64
0.6
0.44
30.42
8.15
0.26
0.69
C240
C238
PVC, Multistrat
250
237.6
51.14
24
0.6
0.56
93.18
5.36
0.61
2.1
S780
C238
C237
PVC, Multistrat
250
237.6
35.64
24
0.6
0.65
93.18
5.73
0.64
2.1
S779
C237
C234
PVC, Multistrat
250
237.6
36.7
24
0.6
0.72
93.18
6.02
0.66
2.1
PP_DJ_C13
S776
C234
C232
PVC, Multistrat
250
237.6
16.76
24
0.6
0.75
93.18
6.16
0.67
2.1
PP_DJ_C13
S774
C232
C231
PVC, Multistrat
250
237.6
22.51
46.05
0.6
0.81
129.36
5.44
0.86
2.92
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
C245
PVC, Multistrat
250
237.6
C245
C244
PVC, Multistrat
250
S786
C244
C242
PVC, Multistrat
PP_DJ_C13
S784
C242
C241
PP_DJ_C13
S783
C241
PP_DJ_C13
S782
PP_DJ_C13
PP_DJ_C13
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
PP_DJ_C13
S788
C179
PP_DJ_C13
S787
PP_DJ_C13
Array
345.98
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
PP_DJ_C14
S802
C260
C640
PVC, Multistrat
250
237.6
35.72
0.6
12.09
18.5
59.59
0.44
0.42
PP_DJ_C14
S1195
C640
C227
PVC, Multistrat
250
237.6
32.89
0.6
12.16
18.5
59.86
0.44
0.42
Array
68.61
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
PP_DJ_C15
S1339
C255
C229
PVC, Multistrat
250
237.6
48.23
32.39
0.6
0.12
108.64
2.35
0.43
2.45
PP_DJ_C15
S771
C229
C228
PVC, Multistrat
250
237.6
9.24
17
0.6
0.14
78.3
2.98
0.36
1.77
PP_DJ_C15
S770
C228
C226
PVC, Multistrat
250
237.6
30.52
17
0.6
0.21
78.3
3.65
0.41
1.77
PP_DJ_C15
S768
C226
C225
PVC, Multistrat
250
237.6
19.7
17
0.6
0.26
78.3
4.02
0.43
1.77
Array
107.69

Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
22.49
0.6
1.05
18.48
15.9
0.23
0.42
32.91
0.6
1.13
18.48
16.48
0.24
0.42
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
C224
PVC, Multistrat
250
237.6
C225
PVC, Multistrat
250
237.6
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
PP_DJ_C16
S1306
C230
PP_DJ_C16
S767
C224
Array
pag.: 166
55.4
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
S764
C222
C221
PVC, Multistrat
250
237.6
20.17
9.99
0.6
0.36
59.85
5.36
0.39
1.35
PP_DJ_C17
S763
C221
C251
PVC, Multistrat
250
237.6
31.17
9.99
0.6
0.44
59.85
5.86
0.42
1.35
PP_DJ_C17
S1309
C251
SP_1PP
PVC, Multistrat
250
237.6
10.19
9.99
0.6
0.46
59.85
6.02
0.42
1.35
Array
PP_DJ_C17
61.53

pag.: 167
Colectoare pe aliniamentul DJ301 in satul Cucuieti contin urmatoarele tipuri de conducte:

Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
30.95
46.86
0.6
0.06
120.69
1.58
0.37
2.72
237.6
12.72
46.86
0.6
0.08
120.69
1.87
0.42
2.72
250
237.6
10.22
46.86
0.6
0.1
120.69
2.05
0.44
2.72
PVC, Multistrat
250
237.6
33.15
102.57
0.6
0.16
182.85
2.12
0.68
4.12
PVC, Multistrat
250
237.6
52.67
28
0.6
0.25
100.71
3.51
0.51
2.27
C113
PVC, Multistrat
250
237.6
69.12
28
0.6
0.48
100.7
4.81
0.62
2.27
C113
C114
PVC, Multistrat
250
237.6
59.48
0.6
0.59
46.19
7.68
0.38
1.04
S1142
C114
C55
PVC, Multistrat
250
237.6
22.14
0.6
10.22
18.49
53.29
0.43
0.42
C_DJ_C18
S1194
C55
C56
PVC, Multistrat
250
237.6
25.53
0.6
10.27
18.49
53.44
0.43
0.42
C_DJ_C18
S1229
C56
C69
PVC, Multistrat
250
237.6
39.05
0.6
10.34
18.49
53.68
0.43
0.42
C_DJ_C18
S1233
C69
C10
PVC, Multistrat
250
237.6
35.31
0.6
10.4
18.49
53.89
0.43
0.42
C_DJ_C18
S117
C10
C13
PVC, Multistrat
250
237.6
39.21
0.6
10.47
18.49
54.13
0.43
0.42
C_DJ_C18
S403
C13
C15
PVC, Multistrat
250
237.6
9.78
0.6
10.49
18.49
54.19
0.43
0.42
C_DJ_C18
S588
C15
C72
PVC, Multistrat
250
237.6
6.79
0.6
10.5
18.49
54.23
0.43
0.42
C_DJ_C18
S1234
C72
C88
PVC, Multistrat
250
237.6
17.1
0.6
10.53
18.49
54.33
0.43
0.42
C_DJ_C18
S1235
C88
C106
PVC, Multistrat
250
237.6
8.85
0.6
10.55
18.49
54.39
0.43
0.42
C_DJ_C18
S1237
C106
C117
PVC, Multistrat
250
237.6
34.26
0.6
10.61
18.49
54.59
0.43
0.42
C_DJ_C18
S1239
C117
C119
PVC, Multistrat
250
237.6
31.34
0.6
10.67
18.49
54.78
0.43
0.42
C_DJ_C18
S1240
C119
C141
PVC, Multistrat
250
237.6
33.5
0.6
10.72
18.49
54.96
0.43
0.42
C_DJ_C18
S1241
C141
C158
PVC, Multistrat
250
237.6
57
0.6
10.83
18.49
55.32
0.43
0.42
C_DJ_C18
S1242
C158
C161
PVC, Multistrat
250
237.6
60
0.6
10.94
18.49
55.69
0.43
0.42
C_DJ_C18
S1243
C161
SP_2C
PVC, Multistrat
250
237.6
3.41
0.6
11.73
18.49
58.39
0.44
0.42
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
C108
PVC, Multistrat
250
237.6
C108
C109
PVC, Multistrat
250
S649
C109
C110
PVC, Multistrat
C_DJ_C18
S650
C110
C111
C_DJ_C18
S651
C111
C112
C_DJ_C18
S652
C112
C_DJ_C18
S653
C_DJ_C18
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
C_DJ_C18
S647
C107
C_DJ_C18
S648
C_DJ_C18
Array
691.58

Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
55.22
0.6
0.1
26.41
4.27
0.15
0.6
23.43
0.6
0.14
26.41
5.06
0.17
0.6
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
C166
PVC, Multistrat
250
237.6
C57
PVC, Multistrat
250
237.6
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
C_DJ_C19
S1266
C167
C_DJ_C19
S1265
C166
Array
pag.: 168
78.65
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
C_DJ_C20
S604
C64
C63
PVC, Multistrat
250
237.6
45.48
53.51
0.6
8.78
139.5
16.7
1.8
3.15
C_DJ_C20
S603
C63
C61
PVC, Multistrat
250
237.6
32.54
53.51
0.6
8.8
139.5
16.72
1.8
3.15
C_DJ_C20
S601
C61
C60
PVC, Multistrat
250
237.6
60.27
53.51
0.6
8.91
139.5
16.82
1.81
3.15
C_DJ_C20
S600
C60
C59
PVC, Multistrat
250
237.6
63.35
39.22
0.6
9.02
118.8
18.34
1.62
2.68
C_DJ_C20
S599
C59
C58
PVC, Multistrat
250
237.6
34.74
15.62
0.6
9.33
75.04
23.53
1.17
1.69
C_DJ_C20
S598
C58
C57
PVC, Multistrat
250
237.6
42.08
15.62
0.6
9.44
75.04
23.66
1.18
1.69
C_DJ_C20
S654
C57
C114
PVC, Multistrat
250
237.6
7.49
15.62
0.6
9.59
75.04
23.86
1.18
1.69
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Array
285.95
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
C104
PVC, Multistrat
250
237.6
44.98
0.6
0.08
18.49
4.6
0.11
0.42
C104
C103
PVC, Multistrat
250
237.6
55.9
0.6
0.18
18.49
6.76
0.14
0.42
S642
C103
C102
PVC, Multistrat
250
237.6
21.42
9.51
0.6
0.36
58.38
5.42
0.39
1.32
C_DJ_C21
S641
C102
C101
PVC, Multistrat
250
237.6
54.16
9.51
0.6
0.46
58.38
6.07
0.41
1.32
C_DJ_C21
S640
C101
C100
PVC, Multistrat
250
237.6
25.62
9.51
0.6
0.5
58.38
6.36
0.43
1.32
C_DJ_C21
S639
C100
C99
PVC, Multistrat
250
237.6
12.39
9.51
0.6
0.53
58.38
6.49
0.43
1.32
C_DJ_C21
S638
C99
C98
PVC, Multistrat
250
237.6
21.59
2.68
0.6
0.78
30.66
10.74
0.31
0.69
C_DJ_C21
S637
C98
C97
PVC, Multistrat
250
237.6
19.92
2.68
0.6
0.92
30.66
11.63
0.32
0.69
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
C_DJ_C21
S644
C105
C_DJ_C21
S643
C_DJ_C21
Array

pag.: 169
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
60.2
2.68
0.6
1.03
30.66
12.27
0.33
0.69
237.6
58.78
2.68
0.6
1.14
30.66
12.87
0.34
0.69
250
237.6
56.67
3.74
0.6
1.29
36.33
12.58
0.4
0.82
PVC, Multistrat
250
237.6
18.56
3.74
0.6
1.32
36.33
12.74
0.4
0.82
C92
PVC, Multistrat
250
237.6
10.81
3.74
0.6
1.34
36.33
12.83
0.4
0.82
C92
C91
PVC, Multistrat
250
237.6
11.6
3.74
0.6
1.36
36.33
12.92
0.4
0.82
S630
C91
C90
PVC, Multistrat
250
237.6
25.95
17.53
0.6
1.41
79.52
8.98
0.71
1.79
S629
C90
C89
PVC, Multistrat
250
237.6
59.96
17.53
0.6
1.51
79.52
9.3
0.73
1.79
C_DJ_C21
S628
C89
C53
PVC, Multistrat
250
237.6
59.83
17.53
0.6
1.62
79.52
9.62
0.74
1.79
C_DJ_C21
S1258
C53
C84
PVC, Multistrat
250
237.6
6.72
2.93
0.6
1.82
32.1
15.86
0.4
0.72
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
C96
PVC, Multistrat
250
237.6
C96
C95
PVC, Multistrat
250
S634
C95
C94
PVC, Multistrat
C_DJ_C21
S633
C94
C93
C_DJ_C21
S632
C93
C_DJ_C21
S631
C_DJ_C21
C_DJ_C21
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
C_DJ_C21
S636
C97
C_DJ_C21
S635
C_DJ_C21
Array
625.06
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
C_DJ_C22
S605
C52
C65
PVC, Multistrat
250
237.6
44.03
6.46
0.6
0.08
48.01
2.89
0.22
1.08
C_DJ_C22
S606
C65
C66
PVC, Multistrat
250
237.6
31.87
6.46
0.6
0.14
48.01
3.74
0.25
1.08
C_DJ_C22
S607
C66
C67
PVC, Multistrat
250
237.6
46.51
6.46
0.6
0.22
48.01
4.7
0.29
1.08
C_DJ_C22
S608
C67
C68
PVC, Multistrat
250
237.6
36.88
6.46
0.6
0.29
48.01
5.33
0.31
1.08
C_DJ_C22
S609
C68
C70
PVC, Multistrat
250
237.6
41.83
4.38
0.6
0.48
39.39
7.48
0.32
0.89
C_DJ_C22
S611
C70
C71
PVC, Multistrat
250
237.6
16.42
4.38
0.6
0.51
39.39
7.7
0.32
0.89
C_DJ_C22
S612
C71
C73
PVC, Multistrat
250
237.6
33.26
4.38
0.6
0.57
39.39
8.12
0.33
0.89
C_DJ_C22
S614
C73
C74
PVC, Multistrat
250
237.6
17.41
4.38
0.6
0.6
39.39
8.34
0.34
0.89
C_DJ_C22
S615
C74
C75
PVC, Multistrat
250
237.6
53.43
4.38
0.6
0.69
39.39
8.96
0.35
0.89
C_DJ_C22
S616
C75
C76
PVC, Multistrat
250
237.6
59.95
1.88
0.6
0.96
25.55
12.94
0.28
0.58
C_DJ_C22
S617
C76
C77
PVC, Multistrat
250
237.6
62.92
1.88
0.6
1.07
25.55
13.67
0.29
0.58
C_DJ_C22
S618
C77
C78
PVC, Multistrat
250
237.6
11.67
17.08
0.6
2.53
78.49
12.01
0.84
1.77
Array

pag.: 170
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
14.79
17.08
0.6
2.55
78.49
12.07
0.84
1.77
237.6
18.52
17.08
0.6
2.59
78.49
12.14
0.84
1.77
250
237.6
25.16
17.08
0.6
2.63
78.49
12.25
0.85
1.77
PVC, Multistrat
250
237.6
52.96
17.08
0.6
2.91
78.49
12.88
0.87
1.77
C83
PVC, Multistrat
250
237.6
36.88
17.08
0.6
2.98
78.49
13.02
0.88
1.77
C83
C84
PVC, Multistrat
250
237.6
13.63
35.47
0.6
4.35
113.44
13.08
1.27
2.56
C84
SP_1C
PVC, Multistrat
250
237.6
3.4
4.06
0.6
6.37
37.92
27.45
0.64
0.86
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
C79
PVC, Multistrat
250
237.6
C79
C80
PVC, Multistrat
250
S621
C80
C81
PVC, Multistrat
C_DJ_C22
S622
C81
C82
C_DJ_C22
S623
C82
C_DJ_C22
S624
C_DJ_C22
S1261
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
C_DJ_C22
S619
C78
C_DJ_C22
S620
C_DJ_C22
Array
621.52
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
C87
PVC, Multistrat
250
237.6
52.16
1.5
0.6
0.09
22.78
4.46
0.13
0.51
C53
PVC, Multistrat
250
237.6
51.44
1.5
0.6
0.19
22.78
6.21
0.16
0.51
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
C_DJ_C23
S626
C86
C_DJ_C23
S627
C87
Array
103.6
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
C85
PVC, Multistrat
250
237.6
59.77
0.6
0.11
26.41
4.44
0.15
0.6
C84
PVC, Multistrat
250
237.6
44.48
0.6
0.19
26.41
5.79
0.18
0.6
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
C_DJ_C24
S669
C129
C_DJ_C24
S625
C85
Array
104.25

pag.: 171
Colectoare in satul Plataresti contin urmatoarele tipuri de conducte:

Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Str. Agricultori
S1060
C509
C511
PVC, Multistrat
200
190.2
34.48
26.91
0.6
0.07
52.21
2.66
0.35
1.84
Str. Agricultori
S1062
C511
C512
PVC, Multistrat
200
190.2
59.29
69.41
0.6
0.2
86.33
3.37
0.67
3.04
Str. Agricultori
S1063
C512
C513
PVC, Multistrat
200
190.2
25.88
2.54
0.6
0.25
16.52
8.35
0.22
0.58
Str. Agricultori
S1064
C513
C514
PVC, Multistrat
200
190.2
45.17
2.54
0.6
0.35
16.52
9.74
0.24
0.58
Str. Agricultori
S1065
C514
C265
PVC, Multistrat
200
190.2
51.87
2.54
0.6
0.46
16.52
11.13
0.26
0.58
Str. Agricultori
S1364
C265
C517
PVC, Multistrat
200
190.2
60
2.54
0.6
0.58
16.52
12.54
0.28
0.58
Array
276.69
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Str. M. Viteazu tr.1
S1097
C406
C547
PVC, Multistrat
250
237.6
48.96
0.6
4.97
18.48
35.24
0.36
0.42
S1096
C547
C546
PVC, Multistrat
315
299.6
30.75
0.6
19.04
34.22
53.5
0.5
0.49
S1095
C546
C544
PVC, Multistrat
315
299.6
34.19
0.6
19.11
34.22
53.63
0.5
0.49
S1093
C544
C543
PVC, Multistrat
315
299.6
8.93
0.6
19.13
34.22
53.66
0.5
0.49
S1092
C543
C541
PVC, Multistrat
315
299.6
13.24
0.6
19.16
34.22
53.71
0.5
0.49
S1090
C541
C540
PVC, Multistrat
315
299.6
50.49
0.6
19.26
34.22
53.9
0.5
0.49
S1089
C540
C539
PVC, Multistrat
315
299.6
56.63
0.6
19.38
34.22
54.12
0.5
0.49
S1088
C539
C537
PVC, Multistrat
315
299.6
30.04
0.6
19.44
34.22
54.23
0.5
0.49
S1086
C537
C536
PVC, Multistrat
315
299.6
18.34
0.6
19.48
34.22
54.3
0.5
0.49
S1085
C536
C30
PVC, Multistrat
315
299.6
50.5
0.6
19.59
34.22
54.5
0.5
0.49
S73
C30
C535
PVC, Multistrat
315
299.6
50.5
0.6
19.69
34.22
54.69
0.5
0.49
S1314
C535
CSP
PVC, Multistrat
315
299.6
3.81
0.6
21.78
34.22
58.51
0.51
0.49
Array
48.96
347.42
396.38

pag.: 172
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
52.03
0.6
1.74
18.49
20.43
0.27
0.42
237.6
56.1
0.6
1.86
18.49
21.12
0.27
0.42
250
237.6
54.61
0.6
1.97
18.49
21.77
0.28
0.42
PVC, Multistrat
250
237.6
7.25
21
0.6
1.99
87.11
10.16
0.84
1.96
C533
PVC, Multistrat
250
237.6
11.37
21
0.6
2.01
87.11
10.22
0.85
1.96
C535
PVC, Multistrat
250
237.6
31.27
21
0.6
2.08
87.11
10.38
0.85
1.96
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
C529
PVC, Multistrat
250
237.6
C529
C530
PVC, Multistrat
250
S1080
C530
C531
PVC, Multistrat
S1081
C531
C532
S1082
C532
S1083
C533
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
S1078
C412
S1079
Array
212.63
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
C584
PVC, Multistrat
200
190.2
40.93
0.6
0.09
10.23
6.27
0.12
0.36
C584
C585
PVC, Multistrat
200
190.2
56.14
0.6
0.2
10.23
9.51
0.15
0.36
C585
C413
PVC, Multistrat
200
190.2
28.21
0.6
0.26
10.23
10.77
0.16
0.36
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Str. Drumul Tatarului tr.1
S1134
C284
S1136
S1137
Array
125.28
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
C581
PVC, Multistrat
200
190.2
49.45
6.04
0.6
0.1
25.72
4.42
0.23
0.91
C581
C580
PVC, Multistrat
200
190.2
24.13
6.04
0.6
0.15
25.72
5.34
0.26
0.91
S1131
C580
C579
PVC, Multistrat
200
190.2
36.13
17.15
0.6
0.23
43.65
5.03
0.43
1.54
S1130
C579
C578
PVC, Multistrat
200
190.2
53.98
26.96
0.6
0.66
54.85
7.48
0.69
1.93
S1129
C578
C577
PVC, Multistrat
200
190.2
45.93
14.39
0.6
0.76
39.95
9.3
0.57
1.41
S1128
C577
C576
PVC, Multistrat
200
190.2
34.7
6.78
0.6
0.83
27.29
11.7
0.45
0.96
S1127
C576
C575
PVC, Multistrat
200
190.2
48.72
6.78
0.6
0.94
27.29
12.38
0.46
0.96
S1126
C575
C574
PVC, Multistrat
200
190.2
26.59
6.78
0.6
0.99
27.29
12.74
0.47
0.96
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
S1133
C582
S1132
Array

Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
60
19.2
0.6
1.7
43.56
13.18
0.77
1.53
190.2
60
11.36
0.6
1.82
35.44
15.11
0.67
1.25
200
190.2
42.08
0.6
1.91
10.23
29.01
0.28
0.36
200
190.2
8.17
0.6
2.41
10.23
32.78
0.3
0.36
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin
[m/s]
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
C609
PVC, Multistrat
200
190.2
C609
C607
PVC, Multistrat
200
S1160
C607
C297
PVC, Multistrat
S1170
C297
SP_1P
PVC, Multistrat
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
S1163
C574
S1162

Array
pag.: 173
489.88
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
C591
PVC, Multistrat
200
190.2
42.82
0.6
0.09
23.36
4.32
0.21
0.82
C420
PVC, Multistrat
200
190.2
14.68
0.6
0.14
23.36
5.41
0.24
0.82
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Str. Manastirii Plataresti tr.1
S1145
C594
Str. Manastirii Plataresti tr.1
S1230
C591
Array
57.5
Array
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta
[]
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit
la
plin
[l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza
la plin
[m/s]
Str. Manastirii Plataresti tr.2-M. Basarab
S1055
C294
C587
PVC, Multistrat
200
190.2
51.51
47
0.6
0.11
72.58
2.75
0.5
2.55
S1148
C587
C596
PVC, Multistrat
200
190.2
60
0.6
0.23
10.23
10.17
0.15
0.36
S1149
C596
C597
PVC, Multistrat
200
190.2
60
12
0.6
0.36
36.44
6.78
0.43
1.28
S1150
C597
C598
PVC, Multistrat
200
190.2
17.6
12
0.6
0.4
36.44
7.11
0.44
1.28
S1151
C598
C599
PVC, Multistrat
200
190.2
68.62
11.11
0.6
0.54
35.05
8.41
0.47
1.23
S1152
C599
C574
PVC, Multistrat
200
190.2
17.57
11.11
0.6
0.58
35.05
8.68
0.48
1.23
275.3

Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
45.18
0.6
0.09
23.37
4.43
0.21
0.82
190.2
47.33
0.6
0.19
23.37
6.24
0.26
0.82
190.2
60
22.06
0.6
0.32
49.57
5.53
0.52
1.74
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
C588
PVC, Multistrat
200
190.2
C588
C589
PVC, Multistrat
200
C589
C579
PVC, Multistrat
200
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Str. Elena Doamna
S921
C279
Str. Elena Doamna
S1140
Str. Elena Doamna
S1141
Array
pag.: 174
152.51
Array
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta
[]
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit
la
plin
[l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza
la plin
[m/s]
Str. C. Brancoveanu-Drum exploatare paralel cu CF
S1103
C552
C553
PVC, Multistrat
200
190.2
41.08
6.08
0.6
0.09
25.8
4.04
0.22
0.91
S1104
C553
C554
PVC, Multistrat
200
190.2
59.28
6.08
0.6
0.21
25.8
6.19
0.29
0.91
S1105
C554
C556
PVC, Multistrat
200
190.2
48.13
6.08
0.6
0.31
25.8
7.47
0.32
0.91
S1107
C556
C557
PVC, Multistrat
200
190.2
37.67
6.08
0.6
0.39
25.8
8.33
0.35
0.91
S1108
C557
C558
PVC, Multistrat
200
190.2
37.98
6.08
0.6
0.47
25.8
9.11
0.36
0.91
S1109
C558
C560
PVC, Multistrat
200
190.2
44.57
3.44
0.6
0.77
19.3
13.37
0.34
0.68
S1111
C560
C548
PVC, Multistrat
200
190.2
56.54
3.44
0.6
0.89
19.3
14.34
0.36
0.68
S1112
C548
C561
PVC, Multistrat
200
190.2
40.53
3.44
0.6
0.98
19.3
15
0.37
0.68
S1113
C561
C562
PVC, Multistrat
200
190.2
27.45
3.44
0.6
1.04
19.3
15.43
0.37
0.68
S1114
C562
C563
PVC, Multistrat
200
190.2
58.78
6.04
0.6
1.16
25.72
14.16
0.47
0.91
S1115
C563
C564
PVC, Multistrat
200
190.2
43.74
6.04
0.6
1.25
25.72
14.7
0.48
0.91
S1116
C564
C497
PVC, Multistrat
200
190.2
60
6.04
0.6
1.38
25.72
15.42
0.5
0.91
S1047
C497
C499
PVC, Multistrat
200
190.2
57.53
6.04
0.6
1.5
25.72
16.07
0.51
0.91
S1049
C499
C500
PVC, Multistrat
200
190.2
52.7
1.88
0.6
1.61
14.15
22.47
0.34
0.5
S1050
C500
C502
PVC, Multistrat
200
190.2
17.23
0.6
1.64
10.23
26.84
0.27
0.36
S1052
C502
C504
PVC, Multistrat
200
190.2
33.28
0.6
1.71
10.23
27.43
0.27
0.36
S1054
C504
C351
PVC, Multistrat
200
190.2
17.03
0.6
1.75
10.23
27.73
0.27
0.36
733.52

Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
55.38
0.6
0.12
18
5.53
0.19
0.63
190.2
60
0.6
0.24
18
7.87
0.23
0.63
200
190.2
58.41
0.6
0.36
10.22
12.63
0.18
0.36
200
190.2
35.86
1.52
0.6
0.44
10.22
13.86
0.19
0.36
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
C549
PVC, Multistrat
200
190.2
C549
C550
PVC, Multistrat
200
S1100
C550
C551
PVC, Multistrat
S1101
C551
C356
PVC, Multistrat
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Str. C. Brancoveanu tr.2
S1370
C269
S1099

Array
pag.: 175
209.65
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Intr. P.Rares
S1118
C566
C567
PVC, Multistrat
200
190.2
17.04
0.6
0.04
18
3.16
0.13
0.63
Intr. P.Rares
S1119
C567
C568
PVC, Multistrat
200
190.2
22.89
0.6
0.08
18
4.74
0.17
0.63
Intr. P.Rares
S1120
C568
C558
PVC, Multistrat
200
190.2
60
0.6
0.21
18
7.34
0.22
0.63
Array
99.93
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Str. Stefan cel Mare
S1124
C572
C573
PVC, Multistrat
200
190.2
60
0.6
0.13
18
5.75
0.19
0.63
S1125
C573
C27
PVC, Multistrat
200
190.2
12.07
0.6
0.15
18
6.28
0.2
0.63
S593
C27
C362
PVC, Multistrat
200
190.2
4.29
0.6
0.16
18
6.45
0.21
0.63
Array
76.36
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Intr. M. Voda
S1121
C569
C570
PVC, Multistrat
200
190.2
52.03
0.6
0.11
14.62
5.93
0.16
0.51
Intr. M. Voda
S1122
C570
C370
PVC, Multistrat
200
190.2
50.3
2.07
0.6
0.22
14.62
8.22
0.19
0.51
Array
102.33

pag.: 176
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
48.7
0.6
0.1
14.62
5.75
0.16
0.51
190.2
50.42
0.6
0.21
14.62
8.08
0.19
0.51
200
190.2
60.01
0.6
0.33
10.22
12.1
0.17
0.36
PVC, Multistrat
200
190.2
49.85
0.6
0.44
10.22
13.82
0.18
0.36
C461
PVC, Multistrat
200
190.2
13.69
0.6
0.47
10.22
14.26
0.19
0.36
C459
PVC, Multistrat
200
190.2
26.35
0.6
0.52
10.22
15.07
0.19
0.36
C459
C458
PVC, Multistrat
200
190.2
69.8
0.6
0.67
10.22
17.03
0.21
0.36
C458
C401
PVC, Multistrat
200
190.2
12.92
0.6
0.7
10.24
17.37
0.21
0.36
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
C466
PVC, Multistrat
200
190.2
C466
C465
PVC, Multistrat
200
S1015
C465
C464
PVC, Multistrat
Intr. Bogdan Voda
S1014
C464
C462
Intr. Bogdan Voda
S1012
C462
Intr. Bogdan Voda
S1011
C461
Intr. Bogdan Voda
S1009
Intr. Bogdan Voda
S1008
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Intr. Bogdan Voda
S1017
C467
Intr. Bogdan Voda
S1016
Intr. Bogdan Voda
Array
331.74
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
C471
PVC, Multistrat
200
190.2
36.92
0.6
0.08
14.62
5.04
0.14
0.51
C470
PVC, Multistrat
200
190.2
36.69
0.6
0.15
14.62
7.01
0.18
0.51
C470
C469
PVC, Multistrat
200
190.2
44.3
0.6
0.25
14.62
8.79
0.2
0.51
S1019
C469
C468
PVC, Multistrat
200
190.2
37.05
0.6
0.33
14.62
10.03
0.22
0.51
S1018
C468
C392
PVC, Multistrat
200
190.2
21.77
20
0.6
0.37
47.18
6.09
0.52
1.66
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Intr. Duca Voda
S1022
C472
Intr. Duca Voda
S1021
C471
Intr. Duca Voda
S1020
Intr. Duca Voda

Intr. Duca Voda
Array
176.73
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
C631
PVC, Multistrat
250
237.6
57.26
0.6
5.78
18.49
38.23
0.37
0.42
C631
C622
PVC, Multistrat
250
237.6
62.03
0.6
5.91
18.49
38.71
0.37
0.42
S1176
C622
C621
PVC, Multistrat
250
237.6
6.39
0.6
6.15
18.49
39.56
0.38
0.42
S613
C621
C623
PVC, Multistrat
250
237.6
60
0.6
6.59
18.49
41.12
0.38
0.42
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Str. Unirii
S1186
C381
Str. Unirii
S1187
Str. Unirii
Str. Unirii
Array

pag.: 177
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
60
0.6
6.71
18.49
41.55
0.39
0.42
237.6
60
0.6
6.84
18.49
41.99
0.39
0.42
250
237.6
60
0.6
6.97
18.49
42.43
0.39
0.42
PVC, Multistrat
250
237.6
32.44
0.6
7.03
18.49
42.66
0.39
0.42
PVC, Multistrat
250
237.6
14.41
0.6
8.87
18.49
48.8
0.41
0.42
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
C624
PVC, Multistrat
250
237.6
C624
C625
PVC, Multistrat
250
S1179
C625
C626
PVC, Multistrat
Str. Unirii
S1180
C626
C488
Str. Unirii
S592
C488
C18
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Str. Unirii
S1177
C623
Str. Unirii
S1178
Str. Unirii
Array
412.53
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Str. P. Rares
S590
C18
C25
PVC, Multistrat
250
237.6
51.7
0.6
8.98
18.49
49.15
0.41
0.42
Str. P. Rares
S610
C25
C23
PVC, Multistrat
250
237.6
50
0.6
9.09
18.49
49.49
0.42
0.42
Str. P. Rares
S591
C23
C21
PVC, Multistrat
250
237.6
50
0.6
9.19
18.49
49.84
0.42
0.42
Str. P. Rares
S594
C21
C527
PVC, Multistrat
250
237.6
60
0.6
9.32
18.49
50.25
0.42
0.42
Str. P. Rares
S1076
C527
C526
PVC, Multistrat
250
237.6
60
0.6
9.45
18.49
50.68
0.42
0.42
Str. P. Rares
S1075
C526
C494
PVC, Multistrat
250
237.6
60
0.6
9.57
18.49
51.1
0.42
0.42
Str. P. Rares
S118
C494
C523
PVC, Multistrat
250
237.6
62.17
0.6
10.35
18.49
53.7
0.43
0.42
Str. P. Rares
S1072
C523
C522
PVC, Multistrat
250
237.6
60
0.6
10.47
18.49
54.12
0.43
0.42
Str. P. Rares
S1071
C522
C521
PVC, Multistrat
250
237.6
60
10.61
0.6
10.6
61.7
27.78
1.05
1.39
Str. P. Rares
S1070
C521
C520
PVC, Multistrat
250
237.6
60
28.29
0.6
10.72
101.23
21.68
1.51
2.28
Str. P. Rares
S1069
C520
C273
PVC, Multistrat
250
237.6
60
0.6
10.85
18.49
55.4
0.43
0.42
Str. P. Rares
S1367
C273
C519
PVC, Multistrat
250
237.6
19.75
0.6
10.89
18.49
55.54
0.43
0.42
Str. P. Rares
S1068
C519
C518
PVC, Multistrat
250
237.6
30.05
0.6
10.95
18.49
55.75
0.43
0.42
Str. P. Rares
S1211
C518
C14
PVC, Multistrat
250
237.6
49.3
0.6
11.06
18.49
56.1
0.43
0.42
Str. P. Rares
S1369
C14
C28
PVC, Multistrat
250
237.6
13.85
0.6
12.49
18.45
61.09
0.44
0.42
Str. P. Rares
S1224
C28
SP_2P
PVC, Multistrat
250
237.6
6.85
0.6
13.29
18.45
63.97
0.44
0.42
Array
753.67

Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
60
12
0.6
0.13
36.44
4.11
0.32
1.28
190.2
41.3
12
0.6
0.21
36.44
5.27
0.37
1.28
190.2
6.09
107.39
12
0.6
0.23
36.44
5.42
0.38
1.28
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
C629
PVC, Multistrat
200
190.2
C629
C630
PVC, Multistrat
200
C630
C622
PVC, Multistrat
200
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Str. Burebista tr.1
S1182
C627
Str. Burebista tr.1
S1184
Str. Burebista tr.1
S1185
Array
pag.: 178
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta
[]
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit
la
plin
[l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza
la plin
[m/s]
Array
Sectiune
Camin
amonte
Str. Traian tr.2-Burebista tr.2-Drum exploatare paralel cu CF
S1057
C271
C505
PVC, Multistrat
200
190.2
58.32
1.12
0.6
0.12
10.87
7.22
0.13
0.38
S957
C505
C484
PVC, Multistrat
200
190.2
5.89
1.12
0.6
0.13
10.87
7.57
0.14
0.38
S1033
C484
C482
PVC, Multistrat
200
190.2
60
1.12
0.6
0.26
10.87
10.41
0.17
0.38
S1031
C482
C480
PVC, Multistrat
200
190.2
44.62
1.12
0.6
0.35
10.87
12.09
0.18
0.38
S1029
C480
C478
PVC, Multistrat
200
190.2
10.62
1.12
0.6
0.38
10.87
12.45
0.18
0.38
S1027
C478
C477
PVC, Multistrat
200
190.2
60
1.12
0.6
0.5
10.87
14.35
0.2
0.38
S1026
C477
C475
PVC, Multistrat
200
190.2
60
1.12
0.6
0.63
10.87
16.02
0.21
0.38
S1024
C475
C474
PVC, Multistrat
200
190.2
24.65
1.12
0.6
0.68
10.87
16.66
0.22
0.38
S1023
C474
C473
PVC, Multistrat
200
190.2
5.37
1.12
0.6
0.69
10.87
16.8
0.22
0.38
S1034
C473
C485
PVC, Multistrat
200
190.2
33.82
1.12
0.6
0.76
10.87
17.64
0.23
0.38
S1035
C485
C486
PVC, Multistrat
200
190.2
45.21
1.12
0.6
0.86
10.87
18.7
0.23
0.38
S1036
C486
C487
PVC, Multistrat
200
190.2
54.2
1.12
0.6
1.22
10.87
22.37
0.26
0.38
S1037
C487
C488
PVC, Multistrat
200
190.2
59.58
522.28
1.12
0.6
1.35
10.87
23.5
0.27
0.38
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Str. Traian tr.1
S1058
C507
C508
PVC, Multistrat
200
190.2
60
0.6
0.13
18
5.75
0.19
0.63
Str. Traian tr.1
S1059
C508
C486
PVC, Multistrat
200
190.2
60
0.6
0.25
18
8.02
0.24
0.63
Array
120

Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta
[]
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin
[l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin
[m/s]
C491
C490
PVC, Multistrat
PVC, Multistrat
200
200
190.2
190.2
50
50
1
1
0.6
0.6
0.1
0.21
10.23
10.23
6.91
9.65
0.12
0.15
0.36
0.36
C489
C488
PVC, Multistrat
PVC, Multistrat
200
200
190.2
190.2
60
60
1
1
0.6
0.6
0.34
0.46
10.23
10.23
12.13
14.18
0.17
0.19
0.36
0.36
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Drum exploatare paralel cu CF

S1041
S1040
C492
C491

S1039
S1038
C490
C489
Array
pag.: 179
220
Panta []
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
56.79
0.6
0.12
18
5.6
0.19
0.63
190.2
27.29
0.6
0.18
18
6.76
0.21
0.63
200
190.2
60
0.6
0.3
18
8.76
0.25
0.63
200
190.2
5.17
0.6
0.31
18
8.91
0.25
0.63
Conducta
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
C618
PVC, Multistrat
200
190.2
C618
C619
PVC, Multistrat
200
S1173
C619
C620
PVC, Multistrat
S1174
C620
C621
PVC, Multistrat
Sectiune
Camin
aval
Str. Decebal tr.1
S1171
C617
Str. Decebal tr.1
S1172
Str. Decebal tr.1

Str. Decebal tr.1
Array
Rugozitate
[mm]
Diametru
exterior
[mm]
Camin
amonte
149.25
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Str. Decebal tr.2
S1169
C616
C614
PVC, Multistrat
200
190.2
48.99
2.34
0.6
0.1
15.85
5.55
0.17
0.56
Str. Decebal tr.2
S1167
C614
C612
PVC, Multistrat
200
190.2
23.71
2.34
0.6
0.15
15.85
6.7
0.19
0.56
Str. Decebal tr.2
S1165
C612
C610
PVC, Multistrat
200
190.2
60
2.34
0.6
0.28
15.85
8.95
0.22
0.56
Str. Decebal tr.2
S1189
C610
C636
PVC, Multistrat
200
190.2
25
0.6
0.33
10.23
12.04
0.17
0.36
Str. Decebal tr.2
S1188
C636
C634
PVC, Multistrat
200
190.2
60
0.6
0.46
10.23
14.1
0.19
0.36
Str. Decebal tr.2
S962
C634
C633
PVC, Multistrat
200
190.2
25.21
0.6
0.51
10.23
14.89
0.19
0.36
Str. Decebal tr.2
S961
C633
C632
PVC, Multistrat
200
190.2
32.57
13.89
0.6
0.58
39.24
8.22
0.52
1.38
Str. Decebal tr.2
S960
C632
C495
PVC, Multistrat
200
190.2
20
13.89
0.6
0.62
39.24
8.5
0.53
1.38
Str. Decebal tr.2
S1044
C495
C494
PVC, Multistrat
200
190.2
11.1
13.92
0.6
0.64
39.29
8.65
0.54
1.38
Array
306.58

pag.: 180
Colectoare in satul Podu Pitarului contin urmatoarele tipuri de conducte:

Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Str. I.L. Caragiale
S836
C295
C261
PVC, Multistrat
200
190.2
22.75
0.6
0.05
10.23
5.05
0.1
0.36
Str. I.L. Caragiale
S1344
C261
C296
PVC, Multistrat
200
190.2
16.75
0.6
0.09
10.23
6.57
0.12
0.36
Str. I.L. Caragiale
S837
C296
C282
PVC, Multistrat
200
190.2
11.71
0.6
0.12
10.23
7.5
0.13
0.36
Array
51.21
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
0.6
0.04
50.92
2.08
0.29
0.6
0.13
10.22
7.67
0.13
40.84
0.6
0.23
10.22
10.05
0.15
10.98
0.6
0.25
10.22
10.6
0.16
Array
Sectiune
Camin
amonte
Str. Nuferilor
S840
C3
C299
PVC, Multistrat
200
190.2
17.35
23.26
Str. Nuferilor
S839
C299
C32
PVC, Multistrat
200
190.2
36.94
Str. Nuferilor
S659
C32
C298
PVC, Multistrat
200
190.2
Str. Nuferilor
S838
C298
SP_3PP
PVC, Multistrat
200
190.2
106.11
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Str. I.L. Caragiale
S836
C295
C261
PVC, Multistrat
200
190.2
22.75
0.6
0.05
10.23
5.05
0.1
0.36
Str. I.L. Caragiale
S1344
C261
C296
PVC, Multistrat
200
190.2
16.75
0.6
0.09
10.23
6.57
0.12
0.36
Str. I.L. Caragiale
S837
C296
C282
PVC, Multistrat
200
190.2
11.71
0.6
0.12
10.23
7.5
0.13
0.36
Array
51.21
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Drum exploatare nr.3
S1308
C239
C236
PVC, Multistrat
200
190.2
15.84
0.6
0.04
18
3.25
0.14
0.63
S1307
C236
C233
PVC, Multistrat
200
190.2
60
0.6
0.18
18
6.86
0.21
0.63
Array
Array

Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
S1303
C233
C222
pag.: 181
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
PVC, Multistrat
200
190.2
54.53
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
0.6
0.31
18
8.9
0.25
0.63
130.37
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta
[]
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit
la plin
[l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza
la plin
[m/s]
C306
PVC, Multistrat
315
299.6
21.94
0.6
15.78
34.19
47.68
0.48
0.48
C306
C305
PVC, Multistrat
315
299.6
21.48
0.6
15.83
34.22
47.74
0.48
0.49
S898
C305
C216
PVC, Multistrat
315
299.6
40.17
0.6
15.92
34.22
47.91
0.48
0.49
Str. I. Minulescu tr.1-Aleea Teiului-SP
S845
C216
C304
PVC, Multistrat
315
299.6
50.91
0.6
16.05
34.22
48.13
0.48
0.49
S844
C304
C303
PVC, Multistrat
315
299.6
9.27
0.6
16.07
34.22
48.17
0.48
0.49
S843
C303
C302
PVC, Multistrat
315
299.6
12.26
0.6
16.1
34.22
48.22
0.48
0.49
S842
C302
C301
PVC, Multistrat
315
299.6
8.95
0.6
16.12
34.22
48.26
0.48
0.49
S853
C301
C309
PVC, Multistrat
315
299.6
37.13
0.6
16.34
34.22
48.66
0.48
0.49
S852
C309
C312
PVC, Multistrat
315
299.6
52.17
0.6
16.67
34.22
49.22
0.48
0.49
S871
C312
C6
PVC, Multistrat
315
299.6
40.5
0.6
16.99
34.22
49.79
0.48
0.49
S1225
C6
C243
PVC, Multistrat
315
299.6
40.5
0.6
17.09
34.22
49.96
0.49
0.49
S1310
C243
SP_2PP
PVC, Multistrat
315
299.6
5.25
0.6
21.41
34.22
57.83
0.51
0.49
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
S847
C225
S846
Array
340.53
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Str. I. Creanga tr.1
S1336
C231
C331
PVC, Multistrat
250
237.6
54.23
11.38
0.6
0.85
S874
C331
C332
PVC, Multistrat
250
237.6
49.42
0.6
0.97
S875
C332
C300
PVC, Multistrat
250
237.6
25.67
0.6
S876
C300
C333
PVC, Multistrat
250
237.6
60
S877
C333
C329
PVC, Multistrat
250
237.6
60.32
Array
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
63.93
7.81
0.53
1.44
42.14
10.18
0.41
0.95
1.46
42.14
12.43
0.46
0.95
0.6
1.6
42.14
13.02
0.47
0.95
0.6
1.74
42.14
13.58
0.48
0.95
Array

Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
S1312
C329
C243
pag.: 182
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
PVC, Multistrat
250
237.6
2.56
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
0.6
4.31
42.14
21.31
0.62
0.95
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
252.2
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
C308
PVC, Multistrat
200
190.2
49.42
0.6
0.12
14.62
6.17
0.16
0.51
C308
C33
PVC, Multistrat
200
190.2
27.32
0.6
0.18
14.62
7.62
0.19
0.51
C33
C309
PVC, Multistrat
200
190.2
4.64
0.6
0.2
14.62
7.84
0.19
0.51
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
0.14
33.23
4.46
0.3
1.17
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Intr. Fragilor
S848
C307
Intr. Fragilor
S849
Intr. Fragilor
S681
Array
81.38
Array
Str. Al. Vlahuta
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
S841
C213
C301
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
PVC, Multistrat
200
190.2
56.92
10
0.6
56.92
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Str. I. Miunulescu tr. 2
S850
C310
C311
PVC, Multistrat
200
190.2
26.28
0.6
0.06
14.62
4.56
0.14
0.51
Str. I. Miunulescu tr. 2
S851
C311
C312
PVC, Multistrat
200
190.2
68.57
0.6
0.23
14.62
8.44
0.2
0.51
Array
94.85
Array
Str. M. Preda
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
S1269
C220
C338
PVC, Multistrat
200
190.2
54.47
10.3
0.6
0.13
33.73
4.33
0.3
1.19

pag.: 183
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
22.59
21.73
0.6
0.18
49.2
4.27
0.44
1.73
190.2
38.48
21.73
0.6
0.28
49.2
5.18
0.5
1.73
200
190.2
16.23
21.73
0.6
0.32
49.2
5.52
0.51
1.73
PVC, Multistrat
200
190.2
21.06
5.7
0.6
0.37
24.99
8.2
0.33
0.88
PVC, Multistrat
200
190.2
25.43
5.7
0.6
0.43
24.99
8.84
0.35
0.88
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
C339
PVC, Multistrat
200
190.2
C339
C340
PVC, Multistrat
200
S885
C340
C341
PVC, Multistrat
Str. M. Preda
S886
C341
C342
Str. M. Preda
S887
C342
C332
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Str. M. Preda
S883
C338
Str. M. Preda
S884
Str. M. Preda
Array
178.26
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
C314
PVC, Multistrat
200
190.2
35.9
5.65
0.6
0.09
24.86
4.11
0.22
0.87
C314
C315
PVC, Multistrat
200
190.2
13
5.65
0.6
0.12
24.86
4.77
0.24
0.87
S857
C315
C316
PVC, Multistrat
200
190.2
10.87
5.65
0.6
0.14
24.86
5.24
0.25
0.87
Str. M Eminescu tr.1
S858
C316
C317
PVC, Multistrat
200
190.2
39.82
5.65
0.6
0.38
24.86
8.37
0.33
0.87
S859
C317
C318
PVC, Multistrat
200
190.2
13.44
20.63
0.6
0.41
47.92
6.35
0.55
1.69
S860
C318
C319
PVC, Multistrat
200
190.2
15.79
20.63
0.6
0.45
47.92
6.62
0.56
1.69
S861
C319
C320
PVC, Multistrat
200
190.2
60
20.63
0.6
0.59
47.92
7.57
0.61
1.69
S862
C320
C321
PVC, Multistrat
200
190.2
60
15.32
0.6
0.74
41.23
9.03
0.58
1.45
S863
C321
C322
PVC, Multistrat
200
190.2
31.64
15.32
0.6
0.81
41.23
9.47
0.6
1.45
S864
C322
C323
PVC, Multistrat
200
190.2
58.4
15.32
0.6
0.95
41.23
10.23
0.62
1.45
S865
C323
C324
PVC, Multistrat
200
190.2
33.02
15.32
0.6
1.03
41.23
10.63
0.64
1.45
S866
C324
C325
PVC, Multistrat
200
190.2
12.52
15.32
0.6
1.06
41.23
10.78
0.64
1.45
S867
C325
C326
PVC, Multistrat
200
190.2
17.89
15.32
0.6
1.11
41.23
10.99
0.65
1.45
S868
C326
C327
PVC, Multistrat
200
190.2
34.73
15.32
0.6
1.19
41.23
11.39
0.67
1.45
S869
C327
C328
PVC, Multistrat
200
190.2
56.01
6.05
0.6
1.32
25.75
15.12
0.49
0.91
S870
C328
C329
PVC, Multistrat
200
190.2
6.61
6.05
0.6
1.34
25.75
15.21
0.49
0.91
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
S855
C210
S856
Array
499.64
Array

Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
S646
C203
C247
pag.: 184
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
PVC, Multistrat
315
299.6
32.84
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
0.6
22.08
48.81
47.13
0.68
0.69
32.84
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Str. I. Slavici tr.1
S893
C186
C347
PVC, Multistrat
200
190.2
32.54
0.6
0.08
10.23
5.99
0.11
0.36
S892
C347
C346
PVC, Multistrat
200
190.2
25.47
0.6
0.14
10.23
7.91
0.13
0.36
S891
C346
C345
PVC, Multistrat
200
190.2
59.62
0.6
0.28
10.23
11.14
0.16
0.36
S890
C345
C344
PVC, Multistrat
200
190.2
52.57
0.6
0.41
10.23
13.35
0.18
0.36
S889
C344
C343
PVC, Multistrat
200
190.2
37.93
0.6
0.5
10.23
14.73
0.19
0.36
S888
C343
C249
PVC, Multistrat
200
190.2
6.89
0.6
0.52
10.23
14.98
0.19
0.36
Array
215.02
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
S596
C195
C349
PVC, Multistrat
200
190.2
35.46
0.6
0.09
23.36
4.21
0.21
0.82
S895
C349
C350
PVC, Multistrat
200
190.2
16.41
15.56
0.6
0.12
41.56
3.83
0.35
1.46
S896
C350
C316
PVC, Multistrat
200
190.2
7.15
15.56
0.6
0.14
41.56
4.08
0.36
1.46
Array
59.02

pag.: 185
Colectoare in satul Cucuieti contin urmatoarele tipuri de conducte:

Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Str. Dambovitei tr. 1
S585
C37
C45
PVC, Multistrat
200
190.2
60
0.6
0.62
14.62
13.72
0.26
0.51
S586
C45
C46
PVC, Multistrat
200
190.2
60
0.6
0.73
14.62
14.86
0.28
0.51
S587
C46
C161
PVC, Multistrat
200
190.2
34.31
0.6
0.79
14.62
15.47
0.28
0.51
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Array
154.31
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
C35
PVC, Multistrat
200
190.2
30.89
0.6
0.06
14.62
4.3
0.13
0.51
C36
C37
PVC, Multistrat
PVC, Multistrat
200
200
190.2
190.2
21.15
19.27
2
2
0.6
0.6
0.09
0.13
14.62
14.62
5.51
6.41
0.15
0.17
0.51
0.51
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
S575
C34

S576
S577
C35
C36
Array
71.31
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Str. Argesului tr.1

Str. Argesului tr.1
S578
S579
C38
C39
C39
C40
PVC, Multistrat
PVC, Multistrat
200
200
190.2
190.2
32.78
14.2
1.5
1.5
0.6
0.6
0.06
0.08
12.61
12.61
4.75
5.63
0.12
0.13
0.44
0.44
Str. Argesului tr.1
S580
C40
C41
PVC, Multistrat
200
190.2
13.39
1.5
0.6
0.11
12.61
6.35
0.14
0.44
Str. Argesului tr.1
S581
C41
C42
PVC, Multistrat
200
190.2
32.67
1.5
0.6
0.17
12.61
7.82
0.16
0.44
Str. Argesului tr.1
S582
C42
C37
PVC, Multistrat
200
190.2
23.8
1.5
0.6
0.38
12.61
11.66
0.21
0.44
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Array
116.84
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Str. Argesului tr.2
S584
C44
C43
PVC, Multistrat
200
190.2
60
0.6
0.11
10.23
0.12
0.36
Str. Argesului tr.2
S583
C43
C42
PVC, Multistrat
200
190.2
35.38
0.6
0.17
10.23
8.75
0.14
0.36
Array
95.38

Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
41.95
0.6
0.08
10.23
5.9
0.11
0.36
18.78
0.6
0.11
10.23
7.04
0.12
0.36
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
C116
PVC, Multistrat
200
190.2
C112
PVC, Multistrat
200
190.2
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Intr. Parului
S655
C115
Intr. Parului
S656
C116
Array
pag.: 186
60.73
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Intr. Caisilor
S660
C120
C121
PVC, Multistrat
200
190.2
7.88
0.6
0.01
14.62
2.25
0.09
0.51
Intr. Caisilor
S661
C121
C122
PVC, Multistrat
200
190.2
17.87
0.6
0.05
14.62
3.94
0.12
0.51
Intr. Caisilor
S662
C122
C118
PVC, Multistrat
200
190.2
5.49
0.6
0.06
14.62
4.32
0.13
0.51
Intr. Caisilor
S658
C118
C103
PVC, Multistrat
200
190.2
46.74
0.6
0.14
14.62
6.69
0.17
0.51
Array
77.98
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Intr. Salcamului
S663
C123
C124
PVC, Multistrat
200
190.2
39.13
0.6
0.07
10.22
5.71
0.11
0.36
Intr. Salcamului
S664
C124
C125
PVC, Multistrat
200
190.2
31.83
0.6
0.13
10.22
7.59
0.13
0.36
Intr. Salcamului
S665
C125
C126
PVC, Multistrat
200
190.2
32.64
0.6
0.19
10.22
9.11
0.14
0.36
Intr. Salcamului
S666
C126
C127
PVC, Multistrat
200
190.2
12.89
0.6
0.21
10.22
9.64
0.15
0.36
Intr. Salcamului
S667
C127
C99
PVC, Multistrat
200
190.2
5.66
0.6
0.22
10.22
9.87
0.15
0.36
Array
122.15
Array
Intr. Alunului

Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
S668
C128
C98
pag.: 187
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
PVC, Multistrat
200
190.2
56.37
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
0.6
0.1
14.62
5.77
0.16
0.51
56.37
Array
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
S1270
C168
C95
PVC, Multistrat
200
190.2
24.67
0.6
0.05
17.99
3.53
0.14
0.63
Drum exploatare nr. 1
24.67
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
46.67
0.6
0.08
10.22
6.21
0.11
0.36
190.2
33.48
0.6
0.14
10.22
8.05
0.13
0.36
200
190.2
38.13
0.6
0.21
10.22
9.72
0.15
0.36
PVC, Multistrat
200
190.2
66.99
0.6
0.33
23.37
8.09
0.31
0.82
C177
PVC, Multistrat
200
190.2
45.66
2.43
0.6
0.42
16.16
10.77
0.25
0.57
C177
C178
PVC, Multistrat
200
190.2
37.04
2.43
0.6
0.69
16.16
13.79
0.29
0.57
C178
C180
PVC, Multistrat
200
190.2
40.62
2.43
0.6
0.76
16.16
14.49
0.3
0.57
S722
C180
C181
PVC, Multistrat
200
190.2
21.15
2.43
0.6
0.8
16.16
14.84
0.3
0.57
Intr. Bisericii tr. 1
S723
C181
C183
PVC, Multistrat
200
190.2
17.92
2.43
0.6
0.83
16.16
15.13
0.31
0.57
S725
C183
C184
PVC, Multistrat
200
190.2
22.69
2.43
0.6
0.87
16.16
15.5
0.31
0.57
S726
C184
C185
PVC, Multistrat
200
190.2
6.9
2.43
0.6
0.89
16.16
15.6
0.31
0.57
S727
C185
C155
PVC, Multistrat
200
190.2
59.83
14.51
0.6
0.99
16.47
16.36
0.33
0.58
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
C169
PVC, Multistrat
200
190.2
C169
C50
PVC, Multistrat
200
S1238
C50
C51
PVC, Multistrat
S72
C51
C176
S718
C176
S719
S720
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
S710
C170
S1236
Array
437.08

pag.: 188
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
27.41
0.6
0.05
23.37
3.25
0.18
0.82
190.2
3.22
0.6
0.06
23.37
3.42
0.18
0.82
200
190.2
40.74
0.6
0.13
23.37
5.12
0.23
0.82
PVC, Multistrat
200
190.2
21.15
0.6
0.17
23.37
5.8
0.25
0.82
PVC, Multistrat
200
190.2
22.87
0.6
0.21
23.37
6.45
0.27
0.82
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
C172
PVC, Multistrat
200
190.2
C172
C173
PVC, Multistrat
200
S714
C173
C174
PVC, Multistrat
S715
C174
C175
S716
C175
C177
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
S712
C171
S713
Array
115.39
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
C198
PVC, Multistrat
200
190.2
49.27
0.6
0.09
14.62
5.37
0.15
0.51
C198
C197
PVC, Multistrat
200
190.2
15.23
0.6
0.12
14.62
6.11
0.16
0.51
S739
C197
C196
PVC, Multistrat
200
190.2
40.64
0.6
0.19
14.62
7.72
0.19
0.51
Intr. Marului
S738
C196
C194
PVC, Multistrat
200
190.2
12.19
0.6
0.21
14.62
8.14
0.19
0.51
Intr. Marului
S736
C194
C193
PVC, Multistrat
200
190.2
12.39
0.6
0.23
14.62
8.54
0.2
0.51
Intr. Marului
S735
C193
C192
PVC, Multistrat
200
190.2
5.66
0.6
0.24
14.62
8.72
0.2
0.51
Intr. Marului
S734
C192
C191
PVC, Multistrat
200
190.2
5.59
0.6
0.25
14.62
8.89
0.2
0.51
Intr. Marului
S733
C191
C190
PVC, Multistrat
200
190.2
17.4
0.6
0.29
14.62
9.41
0.21
0.51
Intr. Marului
S732
C190
C189
PVC, Multistrat
200
190.2
6.69
0.6
0.3
14.62
9.6
0.21
0.51
Intr. Marului
S731
C189
C188
PVC, Multistrat
200
190.2
8.44
0.6
0.31
14.62
9.83
0.22
0.51
Intr. Marului
S730
C188
C187
PVC, Multistrat
200
190.2
14.97
0.6
0.34
14.62
10.24
0.22
0.51
Intr. Marului
S729
C187
C156
PVC, Multistrat
200
190.2
30.97
0.6
0.39
14.62
11.02
0.23
0.51
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Intr. Marului
S741
C199
Intr. Marului
S740
Intr. Marului
Array
219.44

pag.: 189
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Str. Stejarului tr.1
S691
C151
C150
PVC, Multistrat
200
190.2
58.3
4.3
0.6
0.1
21.63
4.83
0.21
0.76
S690
C150
C149
PVC, Multistrat
200
190.2
37.19
4.3
0.6
0.17
21.63
6.11
0.24
0.76
S689
C149
C148
PVC, Multistrat
200
190.2
19.22
30.28
0.6
0.21
45.28
4.69
0.43
1.59
S688
C148
C147
PVC, Multistrat
200
190.2
36.05
18.54
0.6
0.47
45.41
6.95
0.55
1.6
S687
C147
C146
PVC, Multistrat
200
190.2
18.59
18.54
0.6
0.51
45.41
7.18
0.56
1.6
S686
C146
C145
PVC, Multistrat
200
190.2
25.52
18.54
0.6
0.79
45.41
8.9
0.63
1.6
S685
C145
C144
PVC, Multistrat
200
190.2
36.18
3.89
0.6
0.85
14.62
16.1
0.29
0.51
S684
C144
C143
PVC, Multistrat
200
190.2
73.38
2.1
0.6
1.09
15
17.91
0.31
0.53
S683
C143
C142
PVC, Multistrat
200
190.2
60
2.1
0.6
1.38
15
20.19
0.34
0.53
S682
C142
C77
PVC, Multistrat
200
190.2
28.97
2.1
0.6
1.43
15
20.58
0.34
0.53
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Array
393.4
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
C159
PVC, Multistrat
200
190.2
45
14.27
0.6
0.08
39.79
3.19
0.3
1.4
C159
C160
PVC, Multistrat
200
190.2
60
14.27
0.6
0.19
39.79
4.78
0.38
1.4
C160
C148
PVC, Multistrat
200
190.2
6.48
14.27
0.6
0.2
39.79
4.92
0.39
1.4
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
S698
C49
S700
S701
Array
111.48
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
C8
PVC, Multistrat
200
190.2
51.92
5.49
0.6
0.09
24.5
4.3
0.22
0.86
C8
C156
PVC, Multistrat
200
190.2
51.92
5.49
0.6
0.19
24.5
5.99
0.27
0.86
S696
C156
C155
PVC, Multistrat
200
190.2
52.23
24.98
0.6
0.68
52.79
7.68
0.67
1.86
S695
C155
C64
PVC, Multistrat
200
190.2
15.82
16
0.6
1.7
42.15
13.4
0.75
1.48
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
S697
C157
S74

Array
171.89
Array
Intr. Macesului

Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
S694
C154
C68
pag.: 190
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
PVC, Multistrat
200
190.2
63.1
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
0.6
0.11
10.23
7.21
0.13
0.36
63.1
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Intr. Piersicului
S693
C153
C152
PVC, Multistrat
200
190.2
48.95
4.61
0.6
0.09
22.43
4.36
0.2
0.79
Intr. Piersicului
S692
C152
C75
PVC, Multistrat
200
190.2
37.4
1.02
0.6
0.16
10.23
8.37
0.14
0.36
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Array
86.35
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
C201
PVC, Multistrat
200
190.2
72.31
0.6
0.13
23.37
5.16
0.23
0.82
C146
PVC, Multistrat
200
190.2
60
0.6
0.24
23.37
6.88
0.28
0.82
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Intr. Prunului
S742
C200
Intr. Prunului
S743
C201
Array
132.31
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
C205
PVC, Multistrat
200
190.2
37.44
0.6
0.07
10.23
5.59
0.11
0.36
C205
C206
PVC, Multistrat
200
190.2
13.16
0.6
0.09
10.23
6.45
0.12
0.36
C206
C143
PVC, Multistrat
200
190.2
52.37
0.6
0.19
10.23
9.08
0.14
0.36
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Intr. Fagului
S746
C204
Intr. Fagului
S747
Intr. Fagului
S748
Array
102.97

Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
62.53
0.6
0.11
23.37
4.81
0.22
0.82
41.87
0.6
0.19
23.37
6.16
0.26
0.82
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
C139
PVC, Multistrat
200
190.2
C81
PVC, Multistrat
200
190.2
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Intr. Teiului
S680
C140
Intr. Teiului
S679
C139
Array
pag.: 191
104.4
Sectiune
Camin
amonte
Camin
aval
Conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta []
Rugozitate
[mm]
Debit
curent
total
[l/s]
Debit la
plin [l/s]
Grad de
umplere
[%]
Viteza
curenta
[m/s]
Viteza la
plin [m/s]
Str. Ciresului tr. 1
S760
C217
C218
PVC, Multistrat
200
190.2
54.8
7.97
0.6
0.49
20.51
10.4
0.31
0.72
S761
C218
C219
PVC, Multistrat
200
190.2
51.48
3.87
0.6
0.58
20.51
11.31
0.33
0.72
S762
C219
C130
PVC, Multistrat
200
190.2
25.71
3.87
0.6
0.63
20.51
11.74
0.34
0.72
S670
C130
C131
PVC, Multistrat
200
190.2
28.6
3.87
0.6
0.68
20.51
12.2
0.34
0.72
S671
C131
C132
PVC, Multistrat
200
190.2
43.84
3.87
0.6
0.91
20.51
14.08
0.37
0.72
S672
C132
C133
PVC, Multistrat
200
190.2
27.69
3.87
0.6
0.96
20.51
14.45
0.38
0.72
S673
C133
C134
PVC, Multistrat
200
190.2
7.55
3.87
0.6
0.98
20.51
14.55
0.38
0.72
S674
C134
C135
PVC, Multistrat
200
190.2
13.53
3.87
0.6
20.51
14.73
0.38
0.72
S675
C135
C136
PVC, Multistrat
200
190.2
58.35
3.87
0.6
1.11
20.51
15.47
0.4
0.72
S676
C136
C137
PVC, Multistrat
200
190.2
59.89
8.25
0.6
1.21
30.15
13.4
0.54
1.06
S677
C137
C138
PVC, Multistrat
200
190.2
22.48
8.25
0.6
1.25
30.15
13.62
0.54
1.06
S678
C138
C54
PVC, Multistrat
200
190.2
40.56
34.53
0.6
1.33
62.15
9.84
0.92
2.19
S1264
C54
C83
PVC, Multistrat
200
190.2
9.69
34.53
0.6
1.35
62.15
9.9
0.92
2.19
Array
444.17

pag.: 192
In urma dimensionarii hidraulice a retelei de canalizare s-au obtinut urmatoarele rezultate pe noduri:
Camine pe raza localitatii Plataresti:
Camin
coor. X
coor. Y
Cota
teren
[mdM]
Cota
radier
[mdM]
Adancime
camin [m]
C30
609294
317991.3
47.6
45.48
2.12
C27
608849.2
318066.2
49.35
47.99
1.37
C25
608992.3
318656.4
49.59
46.74
2.86
C23
609028.5
318622
49.42
46.69
2.74
C21
609064.7
318587.5
48.63
46.64
C18
608954.9
318692.1
49.54
46.79
2.76
C284
608960
317976
48.56
47.62
0.95
C279
608730.1
317950.9
49.13
47.93
1.2
C273
609415.1
318256.4
45.54
43.94
1.6
C271
608753.9
318658.8
49.4
48.2
1.2
C269
609062.3
318347.1
49.15
47.85
1.3
C290
608723.7
318289.4
50.56
49.06
1.51
SP_1P
608575.6
317656.7
42.94
41.4
1.55
C297
608571.8
317663.9
42.92
41.41
1.52
C294
608736.5
317986.6
49.35
48.05
1.3
C267
609411.2
318226.5
47.91
45.93
1.99
C265
609552.8
318313.6
47.42
45.75
1.67
CSP
609243.9
317983
47.05
45.43
1.63
SP_2P
609505.3
318239.1
46.01
43.82
2.2
C28
609511.3
318242.4
46.03
43.83
2.21
C26
609545.7
318239.9
46.6
45.02
1.59
C24
609570.1
318185
47.24
45.69
1.56
C22
609593.9
318129.9
47.82
46.36
1.47
C20
609617.8
318074.9
48.48
47.03
1.45
C19
609642
318020
48.99
47.46
1.54
C17
609666.1
317965
49.39
47.88
1.52
C16
609682.6
317928.6
49.66
48.16
1.51
C14
609507.5
318255.7
46.03
43.84
2.2
C12
609539
318255.8
47.22
45.57
1.65
C11
609551.5
318243.8
47.35
45.59
1.77
C9
609576.2
318189.1
47.72
46.08
1.64
C7
609599.8
318133.9
48.25
46.58
1.68
C5
609623.7
318078.9
48.73
47.07
1.67
C4
609647.8
318024
49.16
47.57
1.6
C2
609672.6
317969.3
49.67
48.14
1.54
C1
609689
317932.8
50.02
48.52
1.51
C638
609027.7
318110.1
49.04
47.34
1.71
C637
609085
318128.1
49.35
47.28
2.08
C636
609053.1
318460
49.22
47.67
1.56

Camin
coor. X
coor. Y
Cota
teren
[mdM]
Cota
radier
[mdM]
Adancime
camin [m]
C634
609110.3
318441.9
49.27
47.61
1.66
C633
609134.4
318449.4
49.08
47.58
1.51
C632
609166.4
318455.1
48.56
47.13
1.43
C631
608682.9
318466.9
49.28
47.14
2.15
C630
608734.1
318498
49.28
47.74
1.54
C629
608718.5
318536.3
49.85
48.24
1.61
C627
608708.6
318595.5
50.26
48.96
1.3
C626
608920.5
318660.2
49.48
46.83
2.65
C625
608876.1
318619.9
49.57
46.89
2.68
C624
608832.1
318579.1
49.9
46.95
2.95
C623
608787.7
318538.7
49.18
47.01
2.17
C622
608738.6
318494
49.2
47.08
2.12
C621
608742.8
318498.9
49.33
47.07
2.26
C620
608746.4
318495.1
49.21
47.82
1.39
C619
608806.4
318493
49.65
48
1.65
C618
608833.7
318493.5
49.75
48.09
1.67
C617
608889.5
318503.6
49.56
48.26
1.3
C616
608901.9
318502.9
49.4
48
1.4
C614
608947.3
318484.7
49.29
47.89
1.41
C612
608970.2
318478.3
49.22
47.83
1.39
C610
609029
318466.8
49.14
47.69
1.45
C609
608661.8
317711.8
43.63
42.13
1.5
C607
608608.1
317685.2
42.81
41.45
1.36
C599
608709.2
317753.2
45.51
43.88
1.64
C598
608670.7
317810
46.03
44.64
1.4
C597
608672.4
317827.5
46.36
44.85
1.51
C596
608694.7
317883.2
47.38
45.57
1.81
C594
608747.5
318005.7
49.79
48.49
1.3
C591
608778.8
318034.9
49.67
48.28
1.4
C589
608810.8
317905.8
49.03
47.47
1.57
C588
608769.4
317928.7
49.16
47.7
1.46
C587
608717.1
317938.8
46.98
45.63
1.36
C585
608983.7
318067.5
48.95
47.52
1.43
C584
608980.4
318011.5
49.38
47.58
1.8
C582
608942.5
317950.1
48.71
47.21
1.5
C581
608901
317923.3
48.48
46.91
1.58
C580
608884.7
317905.5
48.26
46.76
1.5
C579
608863.2
317876.4
47.64
46.14
1.5
C578
608832.3
317832.2
46.19
44.69
1.5
C577
608806.3
317794.3
45.53
44.03
1.5
C576
608781.9
317769.6
45.42
43.79
1.63
C575
608742.6
317740.9
44.89
43.46
1.43
pag.: 193

Camin
coor. X
coor. Y
Cota
teren
[mdM]
Cota
radier
[mdM]
Adancime
camin [m]
C574
608716.3
317737.1
44.78
43.28
1.5
C573
608849.8
318078.3
49.42
48.03
1.4
C572
608872.2
318133.9
49.61
48.21
1.4
C570
608804.3
318210.1
49.42
48.37
1.06
C569
608851.7
318231.5
49.54
48.47
1.07
C568
608933.4
318295.4
49.71
48.26
1.45
C567
608924.4
318274.4
49.75
48.33
1.42
C566
608920.2
318257.9
49.71
48.38
1.34
C564
609221.3
318367
48.31
46.88
1.44
C563
609177.6
318365.8
48.73
47.15
1.59
C562
609119.5
318356.8
49
47.5
1.5
C561
609092.2
318353.7
49.11
47.59
1.52
C560
608995.1
318356.5
49.39
47.93
1.47
C558
608950.7
318352.9
49.72
48.08
1.65
C557
608913.1
318347.8
49.87
48.31
1.56
C556
608876
318341.4
49.95
48.54
1.42
C554
608830.1
318326.8
50.25
48.83
1.43
C553
608778.9
318297
50.6
49.19
1.41
C552
608744.7
318274.2
50.94
49.44
1.5
C551
609131.8
318187.9
49.06
47.45
1.61
C550
609110.7
318242.4
48.98
47.51
1.48
C549
609085.1
318296.6
48.98
47.69
1.3
C548
609051.7
318355
49.21
47.73
1.48
C547
609444.6
318179.9
47.09
45.78
1.33
C546
609458.2
318152.3
46.98
45.74
1.24
C544
609464.9
318118.8
47.06
45.71
1.36
C543
609464.5
318109.8
47.21
45.7
1.51
C541
609457.2
318098.8
47.39
45.69
1.71
C540
609418.4
318066.5
47.98
45.64
2.35
C539
609384.4
318021.2
48.11
45.58
2.54
C537
609361.8
318001.4
47.87
45.55
2.33
C536
609344.3
317995.9
47.75
45.53
2.22
C535
609243.7
317986.8
47.51
45.43
2.08
C533
609212.5
317984.8
47.85
46.66
1.19
C532
609201.4
317987.5
48.35
46.9
1.45
C531
609196.4
317992.7
48.7
47.05
1.65
C530
609177.6
318044
49.32
47.11
2.22
C529
609158.9
318096.9
48.94
47.17
1.79
C527
609107.2
318545
48.87
46.58
2.3
C526
609150.6
318503.6
48.5
46.52
1.99
C523
609240.3
318420.8
48.24
46.39
1.85
C522
609284.3
318379.9
47.96
46.33
1.63
pag.: 194

Camin
coor. X
coor. Y
Cota
teren
[mdM]
Cota
radier
[mdM]
Adancime
camin [m]
C521
609328.8
318339.6
47.17
45.7
1.48
C520
609373
318299.1
45
44
1.01
C519
609431.8
318245.8
45.77
43.92
1.86
C518
609461.1
318239.2
45.8
43.89
1.92
C517
609524.7
318260.6
47.1
45.55
1.55
C514
609578.5
318358.7
47.4
45.88
1.52
C513
609594.2
318401
47.38
46
1.38
C512
609608.1
318422.9
47.37
46.07
1.3
C511
609646.7
318467.9
51.48
50.18
1.3
C509
609671.5
318491.8
52.41
51.11
1.3
C508
608818.7
318719.2
49.66
48.12
1.55
C507
608774.4
318678.7
49.6
48.3
1.3
C505
608710.6
318619.7
49.49
48.13
1.36
C504
609375.5
318240
47.15
46.02
1.13
C502
609365.3
318271.7
46.92
46.06
0.87
C500
609357.1
318286.8
46.99
46.07
0.92
C499
609319.9
318324.2
47.37
46.17
1.2
C497
609281.3
318366.8
48.24
46.52
1.73
C495
609186.4
318455.7
48.75
46.85
1.9
C494
609194.8
318463
48.6
46.46
2.15
C492
609105.4
318532.3
49.03
47.83
1.2
C491
609068.7
318566.2
48.91
47.78
1.13
C490
609032.1
318600.3
48.79
47.73
1.06
C489
608988.5
318641.5
48.98
47.67
1.32
C488
608944.4
318682.2
49.42
46.8
2.62
C487
608901.4
318723.4
49.28
47.68
1.61
C486
608862.1
318760.7
49.67
47.74
1.94
C485
608829.3
318791.9
49.56
47.79
1.77
C484
608704.7
318619.5
49.54
48.13
1.42
C482
608690.9
318677.9
49.52
48.06
1.47
C480
608677.9
318720.5
49.73
48.01
1.73
C478
608682.7
318730
49.7
48
1.71
C477
608731.6
318764.8
49.65
47.93
1.73
C475
608778.3
318802.4
49.8
47.86
1.95
C474
608799.2
318815.6
49.65
47.83
1.82
C473
608804.5
318814.8
49.66
47.83
1.83
C472
608558.5
318880.3
50.05
48.75
1.3
C471
608525.9
318862.9
49.98
48.68
1.31
C470
608493.2
318846.3
49.93
48.6
1.33
C469
608454.4
318825
50.32
48.52
1.81
C468
608421.8
318807.3
50.06
48.44
1.62
C467
608210
319340.8
50.39
49.19
1.2
pag.: 195

Camin
coor. X
coor. Y
Cota
teren
[mdM]
Cota
radier
[mdM]
Adancime
camin [m]
C466
608232.6
319297.7
50.34
49.09
1.26
C465
608258.9
319254.6
50.37
48.99
1.39
C464
608290
319203.3
50.35
48.93
1.42
C462
608312
319158.6
50.36
48.88
1.49
C461
608311.2
319144.9
50.56
48.87
1.7
C459
608287.7
319133
50.69
48.84
1.85
C458
608223.1
319106.5
50.64
48.77
1.88
C457
608191.2
319122.9
51.18
49.73
1.46
C456
608205.9
319096.8
50.37
48.83
1.55
C454
608236.5
319045.2
49.22
47.93
1.3
C452
608268.2
318994.1
49.05
47.87
1.19
C451
608300.2
318943.4
49.07
47.81
1.27
C449
608332.7
318892.9
49.06
47.75
1.32
C448
608365
318842.4
49.73
47.69
2.05
C447
608397.5
318792
49.42
47.63
1.79
C446
608430
318741.5
48.92
47.57
1.36
C445
608462.6
318691.1
49.03
47.51
1.53
C443
608495.1
318640.8
48.95
47.45
1.51
C442
608527.4
318590.1
49.08
47.39
1.7
C440
608560
318539.7
49.48
47.33
2.16
C438
608592.8
318489.6
49.51
47.27
2.25
C437
608624.9
318438.9
49.6
47.21
2.4
C435
608655
318387.2
49.11
47.61
1.51
C433
608685.2
318343.9
49.83
48.25
1.59
C431
608714.3
318306.4
50.25
48.83
1.43
C430
608731.5
318271.8
50.79
49.29
1.51
C427
608740.7
318236.8
50.52
48.83
1.7
C425
608755.5
318178.6
49.58
48.08
1.51
C423
608769.9
318120.3
49.62
48.02
1.6
C421
608784.6
318062.3
49.8
47.96
1.84
C420
608792
318041.4
49.58
47.94
1.65
C418
608812.7
318043.7
49.72
47.92
1.81
C415
608866.4
318059.2
49.14
47.75
1.39
C414
608923.7
318077.3
48.99
47.57
1.42
C413
608982
318095.7
48.95
47.39
1.57
C412
609142.2
318146.2
49.38
47.22
2.17
C411
609171.8
318155.7
49.22
47.72
1.51
C410
609229
318174
48.85
47.32
1.54
C409
609286.1
318192.2
48.46
46.91
1.56
C408
609343.5
318209.4
47.96
46.51
1.46
C407
609377
318215.8
47.79
46.28
1.52
C406
609416.2
318219.7
47.78
45.92
1.87
pag.: 196

Camin
coor. X
coor. Y
Cota
teren
[mdM]
Cota
radier
[mdM]
Adancime
camin [m]
C405
608114.4
319281.7
50.26
48.93
1.33
C404
608135.3
319239.9
50.41
48.84
1.58
C403
608154.2
319204.8
50.66
48.76
1.9
C402
608183
319152.1
50.23
48.64
1.6
C401
608212.1
319099.7
50.42
48.52
1.9
C399
608242.8
319048.1
49.3
47.92
1.39
C397
608274.4
318997.1
49.11
47.86
1.26
C396
608306.6
318946.5
49.29
47.8
1.49
C394
608339.1
318896.1
49.15
47.74
1.42
C393
608371.4
318845.5
49.73
47.68
2.06
C392
608403.8
318795
49.51
47.62
1.89
C391
608436.4
318744.6
48.96
47.56
1.41
C389
608468.8
318694.2
49.13
47.5
1.64
C387
608501.4
318643.8
49.33
47.44
1.9
C384
608533.8
318593.3
49.16
47.38
1.79
C382
608598.7
318492.5
49.57
47.26
2.31
C381
608631.4
318441.8
49.55
47.2
2.36
C379
608661.1
318389.8
49.16
47.66
1.51
C377
608691.4
318346.6
49.82
48.33
1.5
C375
608719.8
318309.9
50.4
48.92
1.48
C374
608731.8
318289.4
50.77
49.22
1.55
C373
608738.4
318271.3
50.96
49.46
1.51
C372
608745.6
318244.5
50.58
49.08
1.51
C370
608760
318186.3
49.72
48.22
1.51
C369
608771.7
318138.5
49.58
48.11
1.47
C368
608785.4
318084.5
49.54
48
1.55
C367
608793.2
318066.6
49.5
47.96
1.55
C366
608798.2
318059.4
49.46
47.94
1.53
C365
608806.1
318053.9
49.45
47.92
1.54
C364
608815.4
318052.9
49.44
47.9
1.54
C362
608850.2
318062
49.33
47.83
1.51
C361
608870.4
318067.5
49.15
47.79
1.36
C360
608921.8
318083.3
48.97
47.7
1.28
C359
608978.7
318102.1
48.96
47.61
1.36
C358
609035.9
318120.1
49.06
47.51
1.56
C357
609090.1
318137.1
49.23
47.41
1.83
C356
609143.6
318154
49.3
47.32
1.98
C355
609186.8
318167.8
49.1
47.25
1.86
C354
609237
318183.5
48.76
47.16
1.61
C353
609294.3
318201.6
48.28
46.79
1.49
C352
609341.4
318215.1
47.99
46.48
1.52
C351
609379.3
318223.4
47.93
45.96
1.98
pag.: 197

Camine pe raza localitatii Podu Pitarului:

Camin
coor. X
coor. Y
Cota
teren
[mdM]
Cota
radier
[mdM]
Adancime
camin [m]
C33
609814.6
316200.1
41.44
39.37
2.08
C32
610022.5
316600.2
46.69
45.16
1.53
C31
609917.5
316851.4
48.81
46.68
2.14
C6
609742.9
316209.1
41.31
38.48
2.83
C3
609969.3
316589.5
47.1
45.6
1.5
SP_4PP
609841.7
317245.6
45.27
43.77
1.51
C261
609961.7
316742.4
47.96
46.86
1.11
C255
609959.2
316319.6
43.18
41.68
1.51
C251
610039.1
316107.9
39.52
37.96
1.57
SP_2PP
609714.6
316239.9
41.37
38.44
2.94
C243
609719.3
316242.1
41.42
38.44
2.98
C239
609919.2
316051.1
40.24
38.91
1.34
C236
609929.8
316062.9
40.26
38.86
1.4
C233
609970.1
316107.4
39.92
38.68
1.25
C230
610004.3
316166
40.22
38.89
1.34
C227
610004.4
316221.4
40.56
38.84
1.73
C220
609798.8
316458.8
44.82
43.26
1.56
C216
609914.9
316209.8
40.56
38.69
1.87
C213
609833.6
316275.4
41.81
40.31
1.5
C210
609905.1
316675.5
47.93
46.52
1.42
C203
609910.8
316681.4
48.07
46.84
1.23
C195
609823.8
316658.8
48.03
46.73
1.3
C186
609817.8
316664.6
47.98
46.98
1.01
C182
609943
316687.7
48.22
46.72
1.51
C179
609938.9
316669.5
47.92
46.42
1.51
C640
610006.6
316188.6
40.3
38.87
1.43
C350
609864.4
316627.2
47.71
46.29
1.43
C349
609849.6
316634.5
48.03
46.55
1.49
C347
609794.7
316687.6
48.04
46.95
1.1
C346
609809.3
316708.5
48.11
46.92
1.19
C345
609845.2
316756.1
48.21
46.86
1.35
C344
609880
316795.4
48.34
46.81
1.53
C343
609908.2
316820.8
48.59
46.77
1.83
C342
609848
316316.3
42.33
40.9
1.44
C341
609839.1
316335.4
42.52
41.02
1.5
C340
609835.9
316351.3
42.89
41.37
1.53
C339
609832.1
316389.6
43.65
42.21
1.45
C338
609824.9
316411
44.2
42.7
1.5
C333
609775.1
316264.3
41.59
40.24
1.36
C332
609856.1
316292.2
42.25
40.67
1.59
C331
609903
316307.8
42.32
40.91
1.41
pag.: 198

Camin
coor. X
coor. Y
Cota
teren
[mdM]
Cota
radier
[mdM]
Adancime
camin [m]
C329
609718.2
316244.3
41.44
39.72
1.73
C328
609713.5
316249
41.47
39.98
1.49
C327
609711.5
316305
41.81
40.31
1.5
C326
609712.1
316339.7
42.17
40.85
1.33
C325
609715.3
316357.3
42.65
41.12
1.53
C324
609719.6
316369
42.77
41.31
1.46
C323
609737.3
316397
43.25
41.82
1.44
C322
609774.3
316442.2
44.39
42.71
1.68
C321
609794.3
316466.6
44.86
43.2
1.67
C320
609831.9
316513.4
45.62
44.12
1.5
C319
609868.1
316561.2
46.93
45.35
1.58
C318
609875.9
316575
47.23
45.68
1.56
C317
609876.8
316588.4
47.46
45.96
1.5
C316
609871.5
316627.9
47.74
46.18
1.56
C315
609873.1
316638.6
47.87
46.24
1.63
C314
609880.5
316649.3
47.86
46.32
1.55
C312
609766.5
316176.2
41.55
38.52
3.03
C311
609710.1
316137.3
41.29
39.84
1.46
C310
609686.4
316125.9
41.08
39.89
1.2
C309
609811.2
316203.2
41.49
38.58
2.92
C308
609816.8
316172.8
41.27
39.42
1.85
C307
609827.5
316124.6
40.72
39.52
1.2
C306
609975.6
316220.4
40.34
38.76
1.59
C305
609954.2
316218
40.34
38.74
1.62
C304
609865.1
316199.3
41.05
38.64
2.41
C303
609856.2
316202.1
41.05
38.63
2.43
C302
609848.2
316211.4
41.17
38.62
2.56
C301
609844.6
316219.5
41.31
38.61
2.7
C300
609831.8
316283.7
41.95
40.54
1.42
C299
609986.5
316591.7
46.7
45.2
1.5
C298
610062.3
316609.4
46.68
45.12
1.56
SP_3C
610072.4
316613.5
46.69
45.11
1.58
C296
609947.7
316733.1
47.84
46.84
1.01
C295
609979
316757.2
47.6
46.88
0.73
C293
609855.1
317229.6
45.88
44.04
1.85
C292
609858.8
317206.5
45.8
44.25
1.56
C291
609870.5
317147.6
46.49
44.99
1.51
C289
609881.2
317088.6
48.07
46.44
1.64
C288
609890.9
317029.3
48.55
46.5
2.06
C286
609900
316970.2
48.81
46.56
2.26
C285
609909
316910.7
48.64
46.62
2.03
C283
609926.5
316791.9
48.68
46.74
1.94
pag.: 199

Camin
coor. X
coor. Y
Cota
teren
[mdM]
Cota
radier
[mdM]
Adancime
camin [m]
C282
609936
316732.8
48.12
46.8
1.33
C281
609940.3
316704.9
48.25
46.83
1.43
C280
609949.2
316647.4
47.77
46.27
1.51
C278
609956
316587.8
47.41
45.93
1.49
C277
609958.7
316555.8
47.48
45.88
1.61
C276
609961.9
316509
47.45
45.8
1.65
C275
609961.7
316486.8
47.4
45.77
1.64
C274
609959.6
316464.6
47.23
45.73
1.51
C272
609952.9
316404.6
45.52
43.89
1.63
C270
609950.3
316370.3
44.45
42.84
1.61
C268
609952.1
316353.9
44.1
42.34
1.76
C266
609957.1
316337.4
43.32
41.82
1.51
C264
609984.8
316292.8
42.01
40.48
1.53
C263
609994.8
316272.6
41.46
39.91
1.56
C262
610002.3
316242.1
40.88
39.27
1.62
C260
610017.6
316154.6
39.98
38.91
1.08
C259
609848.5
317229.2
45.82
43.92
1.91
C258
609851.8
317205.6
45.77
44.45
1.33
C257
609863.9
317147.5
46.24
44.75
1.5
C256
609874.2
317088.6
47.57
46.07
1.51
C254
609883.9
317029.5
48.39
46.45
1.95
C253
609893.3
316970.1
48.77
46.51
2.27
C252
609902.2
316910.8
48.66
46.57
2.1
C250
609910.3
316851.3
48.71
46.63
2.09
C249
609914.8
316822.9
48.73
46.66
2.08
C248
609924
316763.7
48.11
46.72
1.4
C247
609933.2
316705.5
48.29
46.78
1.52
C246
609937.5
316677.1
48.2
46.88
1.33
C245
609942.2
316652.1
47.74
46.37
1.38
C244
609948.3
316592.3
47.62
46.21
1.42
C242
609953.3
316532.5
47.46
46.05
1.42
C241
609954.9
316504.5
47.47
45.98
1.49
C240
609954.7
316487.1
47.43
45.93
1.51
C238
609949.1
316436.3
46.43
44.7
1.73
C237
609945.1
316400.8
45.31
43.85
1.47
C234
609943.5
316364.2
44.44
42.97
1.48
C232
609946.5
316347.7
44
42.57
1.44
C231
609953.9
316326.4
43.03
41.53
1.51
C229
609984.4
316278.5
41.62
40.12
1.51
C228
609988.3
316270.1
41.4
39.97
1.45
C226
609995.4
316240.4
41
39.45
1.56
C225
609997.5
316220.8
40.63
38.78
1.86
pag.: 200

Camin
coor. X
coor. Y
Cota
teren
[mdM]
Cota
radier
[mdM]
Adancime
camin [m]
C224
609999.9
316188
40.4
38.86
1.54
C222
610006.8
316147.7
39.97
38.47
1.51
C221
610020.4
316132.8
39.79
38.27
1.53
SP_1PP
610044.4
316099.2
39.35
37.85
1.51
Camine pe raza localitatii Cucuieti:

Camin
coor. X
coor. Y
Cota
teren
[mdM]
Cota
radier
[mdM]
Adancime
camin [m]
C47
610979.4
315663
38.87
37.87
C15
610790.1
315513.2
38.16
36.2
1.97
C13
610799.6
315510.8
38.23
36.21
2.03
C10
610821.6
315543.3
38.05
36.25
1.81
C8
611267
315571.8
51.1
49.62
1.49
C168
611514.7
315373.3
47.44
46.24
1.2
C167
610832.9
315601
38.04
36.64
1.4
C166
610887.6
315593.8
38.13
36.53
1.6
SP_2C
610561.4
315513.9
38.37
35.95
2.43
C161
610562.8
315510.8
38.04
35.95
2.1
C158
610619.7
315529.8
38.42
36.01
2.41
C141
610674.1
315547
38.54
36.07
2.48
C119
610698.5
315524.1
37.65
36.1
1.56
C117
610728.7
315515.9
37.8
36.13
1.67
C106
610760.2
315502.4
38.1
36.17
1.94
C88
610769
315503
38.15
36.18
1.98
C72
610783.4
315512.3
38.13
36.19
1.95
C69
610821.2
315578.6
37.86
36.28
1.58
C56
610859.5
315586.5
38.05
36.32
1.73
C55
610884.9
315584.3
37.93
36.35
1.59
C54
611724.7
315355.9
45.15
43.73
1.42
SP_1C
611731.9
315342.3
44.75
42.7
2.06
C53
611725.8
315334.3
44.52
42.72
1.81
C52
611180.8
315496.2
49.4
47.9
1.51
C51
611131.8
315809.4
51.21
49.69
1.52
C50
611095
315799.4
51
49.73
1.27
C49
611333.4
315616.5
50.84
49.54
1.3
C219
611740
315612.8
47.81
46.61
1.21
C218
611697.5
315642
48.08
46.81
1.27
C217
611652.3
315674.7
48.63
47.25
1.38
C206
611543.4
315529.5
47.44
46.22
1.22
C205
611552
315539.5
47.37
46.23
1.14
C204
611579.9
315564.4
47.38
46.27
1.12
C201
611383.7
315564.8
48.47
47.23
1.24
pag.: 201

Camin
coor. X
coor. Y
Cota
teren
[mdM]
Cota
radier
[mdM]
Adancime
camin [m]
C200
611319.4
315531.6
48.9
47.6
1.31
C199
611331.2
315697.6
50.61
49.77
0.85
C198
611286.7
315676.6
50.9
49.67
1.23
C197
611273.8
315668.3
50.9
49.64
1.26
C196
611242
315643
50.9
49.56
1.35
C194
611234.8
315633.3
50.9
49.53
1.37
C193
611237.4
315621.2
50.9
49.51
1.39
C192
611237.3
315615.5
50.9
49.5
1.41
C191
611234.4
315610.7
50.9
49.49
1.42
C190
611219.8
315601.2
50.89
49.45
1.45
C189
611216.1
315595.6
50.9
49.44
1.47
C188
611215.2
315587.3
50.9
49.42
1.48
C187
611216.9
315572.4
50.91
49.39
1.52
C185
611149.9
315564.8
50.78
48.89
1.89
C184
611152.4
315571.2
50.88
48.91
1.97
C183
611169.6
315586
51.18
48.97
2.22
C181
611170.1
315603.9
51.24
49.01
2.23
C180
611163
315623.8
51.28
49.06
2.22
C178
611145.4
315660.4
51.21
49.16
2.05
C177
611140.5
315697.1
50.97
49.25
1.72
C176
611137.7
315742.7
50.56
49.36
1.2
C175
611118.7
315690.3
50.9
49.36
1.55
C174
611099
315682.5
51.2
49.47
1.74
C173
611060.5
315669.3
51.1
49.67
1.43
C172
611059.8
315666.1
51.07
49.69
1.39
C171
611070.6
315641
51.13
49.83
1.31
C170
611030.6
315755
51
49.81
1.19
C169
611063.5
315788.2
51
49.77
1.24
C164
610973.4
315705.2
38.9
37.91
0.99
C163
610980.6
315556.4
39.02
37.76
1.26
C162
610985.5
315620.7
38.81
37.83
0.99
C160
611433.8
315647.2
49.42
48.04
1.38
C159
611376.2
315630.6
50.24
48.9
1.35
C157
611309.7
315601.3
51.2
49.9
1.3
C156
611224.3
315542.3
50.63
49.33
1.3
C155
611180.7
315513.5
49.33
48.03
1.3
C154
611354.9
315449.8
47.87
46.98
0.89
C153
611433.2
315474.7
47.77
46.47
1.3
C152
611448.1
315428
47.45
46.25
1.21
C151
611447.3
315760.8
50.34
48.94
1.4
C150
611443
315702.6
50.33
48.69
1.65
C149
611441.6
315665.5
50.03
48.53
1.5
C148
611440.3
315646.3
49.24
47.95
1.3
pag.: 202
Camin
coor. X
coor. Y

Cota
teren
[mdM]
Cota
radier
[mdM]
Adancime
camin [m]
C147
611436.7
315610.4
48.41
47.28
1.14
C146
611437.2
315591.8
48.1
46.93
1.17
C145
611446.1
315567.9
47.97
46.46
1.51
C144
611466
315537.7
47.67
46.32
1.35
C143
611516.6
315484.5
47.57
46.17
1.41
C142
611557.4
315440.5
47.38
46.04
1.34
C140
611639.4
315487.4
47.02
45.72
1.3
C139
611665.8
315430.7
46.67
45.4
1.27
C138
611755.4
315382.4
46.63
45.13
1.5
C137
611770.4
315399.2
46.86
45.32
1.54
C136
611799.2
315451.7
47.31
45.81
1.5
C135
611827.6
315502.6
47.6
46.04
1.57
C134
611830.4
315515.9
47.7
46.09
1.61
C133
611827.7
315522.9
47.84
46.12
1.72
C132
611808.8
315543.2
47.94
46.23
1.72
C131
611780.1
315576.4
47.86
46.4
1.47
C130
611759.8
315596.5
47.81
46.51
1.31
C129
611817.1
315283.2
44.75
43.25
1.51
C128
611386
315312.4
48.11
46.91
1.2
C127
611347.3
315360.2
47.82
46.56
1.26
C126
611337.3
315352.1
47.36
46.57
0.79
C125
611308
315337.8
47.36
46.61
0.76
C124
611277.3
315329.2
47.94
46.64
1.3
C123
611238.3
315325.5
47.98
46.68
1.31
C122
611221.4
315404.7
49.5
48
1.51
C121
611203.6
315405.8
49.5
48.04
1.47
C120
611196.5
315402.5
48.95
48.05
0.9
C118
611226.3
315407.2
49.5
47.99
1.52
C116
611035.5
315511.8
40.02
39.06
0.96
C115
611059
315477
40.26
39.1
1.16
C114
610906.1
315577.9
38.2
36.37
1.84
C113
610960.8
315554.5
38.62
37.06
1.57
C112
611024
315526.6
40.78
38.99
1.79
C111
611072
315504.8
42.28
40.98
1.31
C110
611102.4
315491.8
45.68
44.28
1.41
C109
611112.4
315489.5
46.3
44.69
1.61
C108
611125.1
315489.4
46.76
45.2
1.57
C107
611155.9
315492.3
47.94
46.44
1.51
C105
611175.7
315489.7
49.13
47.69
1.45
C104
611214.8
315467.5
49.19
47.64
1.55
C103
611261.9
315437.5
49.44
47.59
1.85
C102
611278.6
315424
48.79
47.39
1.41
C101
611318.8
315387.7
48.43
46.87
1.56
pag.: 203
Camin
coor. X
coor. Y

Cota
teren
[mdM]
Cota
radier
[mdM]
Adancime
camin [m]
C100
611338.6
315371.5
48.39
46.63
1.77
C99
611349.4
315365.5
48.08
46.51
1.58
C98
611371
315366.7
48.19
46.45
1.75
C97
611390.8
315369.1
48.13
46.4
1.74
C96
611449.4
315382.9
47.88
46.24
1.65
C95
611506.5
315396.6
47.58
46.08
1.51
C94
611561.6
315409.9
47.52
45.87
1.66
C93
611579.8
315413.7
47.42
45.8
1.63
C92
611590.6
315414
47.15
45.76
1.4
C91
611601.8
315410.8
47.21
45.71
1.51
C90
611624.6
315398.4
46.67
45.26
1.42
C89
611675.4
315366.7
45.7
44.21
1.5
C87
611768.8
315306.2
44.75
43.24
1.52
C86
611813
315278.4
44.75
43.32
1.44
C85
611766.9
315315.7
44.75
43.13
1.63
C84
611729.6
315339.9
44.75
42.7
2.06
C83
611718.8
315348.2
44.7
43.2
1.51
C82
611687.4
315367.5
45.6
43.83
1.78
C81
611642.6
315395.9
46.45
44.73
1.72
C80
611621.5
315409.5
46.91
45.16
1.75
C79
611604.8
315417.4
47.01
45.48
1.54
C78
611590.5
315421.4
47.24
45.73
1.51
C77
611578.9
315421.1
47.43
45.93
1.51
C76
611517.7
315406.2
47.56
46.05
1.52
C75
611459.4
315392.4
47.66
46.16
1.51
C74
611407.5
315379.7
48.12
46.39
1.74
C73
611390.5
315375.9
48.15
46.47
1.69
C71
611357.5
315371.8
48.27
46.62
1.66
C70
611341.9
315376.9
48.3
46.69
1.62
C68
611310.7
315404.8
48.37
46.87
1.51
C67
611283.2
315429.3
48.79
47.11
1.68
C66
611245.6
315456.7
48.99
47.41
1.59
C65
611218.3
315473.2
49.21
47.62
1.6
C64
611169.6
315502.2
49.07
47.57
1.51
C63
611124.4
315497.1
46.55
45.14
1.42
C61
611092.6
315503.9
44.81
43.4
1.42
C60
611037.2
315527.5
41.67
40.17
1.5
C59
610979.1
315552.8
39.19
37.69
1.51
C58
610947.3
315566.7
38.51
37.14
1.38
C57
610909.2
315584.7
38.32
36.49
1.84
C46
610534.2
315492
38.56
36.94
1.62
C45
610493.5
315447.9
38.63
37.06
1.57
C44
610552.7
315373
38.36
37.32
1.05
pag.: 204
Camin
coor. X
coor. Y

Cota
teren
[mdM]
Cota
radier
[mdM]
Adancime
camin [m]
C43
610493.4
315363.3
38.64
37.26
1.39
C42
610463.9
315382.7
38.69
37.22
1.47
C41
610454.6
315351.3
38.61
37.27
1.35
C40
610453.6
315338
38.56
37.29
1.28
C39
610456.9
315324.2
38.61
37.31
1.3
C38
610471.6
315294.9
38.36
37.36
C37
610452.8
315403.8
38.72
37.18
1.54
C36
610439.5
315389.8
38.83
37.22
1.61
C35
610421.5
315378.6
38.85
37.27
1.59
C34
610393.8
315365
38.96
37.33
1.64
pag.: 205

pag.: 206
9.1.13 Statii de pompare ape uzate (SPAU), dimensionare pompe submersibile SPAU si conducte de refulare
Apele uzate din localitate sunt colectate zonal prin intermediul colectoarelor de canalizare si transportate catre o statie de pompare ape uzate, SPAU. Din
aceste statii de pompare, apele uzate sunt pompate prin intermediul unei conducte de refulare care descarca apele uzate intr-un camin de vizitare de pe o alta
zona de retea de canalizare cu curgere gravitationala. Caminul de descarcare are rol si de disipare a energiei.
Numarul maxim de trepte de repompare este de 3.
Statiile de pompare ape uzate vor fi amplasate pe marginea drumului, pe zona dintre limita de proprietate si rigola existenta. Amplasamentul fiecarei statii de
pompare este prezentat in partea desenata.
O staie de pompare ape uzate, complet echipate (la cheie), este realizat ntr-un modul prefabricat avand urmatoarea componenta:
a) Statia de pompare, confectionata din fibra de sticla armata cu polymeri, avand dimensiunile din tabelul centralizator cu date SPAU.
b) Doua bucati electropompe de ape uzate, n configuraia 1A+1R (in caz de nevoie, intra si a doua pompa in functiune)
c) Accesoriile din statia de pompare: 2 buc coturi de refulare pentru pompe, conducte din otel inox, 2 buc vane sertar, doua buc. clapeti cu bila, bare de
ghidaj si lant de ridicare pentru pompe.
d) Tablou de control si automatizare pentru cele doua electropompe, care include 3 bucati electrozi de nivel.
Dimensionarea statiilor de pompare ape uzate si a conductelor de refulare s-a realizat pe baza debitelor de apa influente in SPAU-ri, debite de apa rezultate in
urma calcului retelei de canalizare.
n schema de calcul a sistemului de pompare au fost introduse:
Staia de pompare ape uzate, cu nlimea piezometrica de pompare necesara;
conducta de legtur de la staia de pompare la punctul de descarcare
punctul de descarcare a debitului, cu nlimea piezometrica necesara;
Pompele de la staia de pompare au fost echivalate cu o coloana de ap care reprezint nlimea de pompare necesar pentru a asigura o presiune de serviciu
n punctul de descarcare.
Debitul maxim necesar al pompei este debitul influent pentru fiecare SPAU
Inaltimea de pompare s-a calculat functie de:
Diferenta de inaltime geodezica dintre nivelul minim al apei in bazinul statiei de pompare si cota radierului din caminul de descarcare, notata cu Hg;
Daca pe traseul conductei exista o cota de teren mai mare decat cota radierului caminului de descarcare, s-a considerat acea cota.
Pierderile de sarcina de pe conductele de refulare, notat cu H; S-au calculat pierderile de sarcina liniare la care s-au adaugat pierderile de sarcina
locala ;
Presiunea de utilizare Hu = minim 2 mCA.la caminul de descarcare.
Pierderile de sarcina de la pompa pn la ieirea din SPAU. S-au calculat pierderile de sarcina liniare la care s-au adaugat pierderile de sarcina locala ;

pag.: 207
Rezulta astfel inaltimea de pompare necesara Hp = Hgeod + Hserv +H ref + Hu + HSPAU

Hgeod = Nmax.radier CV Napa SPAU
Hserv = Presiunea de serviciu la intrarea in CV = cca. 2.0 m
H ref = Hrefulare = Lref x i
h inst SPAU = Hcond + hlocale = cca. 3.0 m
Conform calculelor de dimensionare a statiilor de pompare, au rezultat urmatoarele:
Date SPAU
SPAU
AMPLASAMENT
Adancime
radier
conducta
intrare in
SPAU [m]
CR
intrare
(mdM)
Debit
intrare
in
SPAU
(grav)
[l/s]
Debit
iesire din
SPAU
(pompare)
[l/s]
Cota
teren
(CTA)
SPAU
Cota
piezometrica
plecare din
SPAU
[mdM]
Pierderi
de
sarcina in
instalatie
SPAU
(m)
Inaltime
de
pompare
necesara
(m)
Cota teren
punct
descarcare
Cota
piezometrica
descarcare
[mdM]
Presiune
disponibila
descarcare
(mCA)
Pierdere de
sarcina (m)
Nr
pompe
Q
pompa
(l/s)
H
pompa
(m)
SP_1C
Sat Cucuieti, str. Calea

Bucuresti (DJ301)
Sat Cucuieti, intersectie
str. Dambovitei cu str.
Calea Bucuresti
(DJ301)
2.01
42.47
6.37
7.00
44.48
55.65
2.00
15.18
49.31
53.16
3.85
2.49
1A+1R
6.36
15.90
2.42
35.95
11.77
12.00
38.37
49.23
2.00
15.28
39.98
44.13
4.15
5.10
1A+1R
12.70
18.60
Sat Podul Pitarului, str.

Calea Bucuresti
(DJ301)
Sat Podul Pitarului,
intersectie str. I.
Creanga cu Aleea
Teiului
Nuferilor
Calea Bucuresti
(DJ301)
1.50
37.85
0.46
1.00
39.35
45.15
2.00
9.30
40.22
44.27
4.05
0.88
1A+1R
0.98
9.65
3.06
38.31
21.53
22.00
41.37
55.17
2.00
18.86
48.07
52.36
4.29
2.81
1A+1R
21.70
19.30
1.69
45.11
0.25
1.00
46.80
52.50
2.00
9.39
47.41
51.20
3.79
1.30
1A+1R
0.98
9.65
1.20
44.14
25.40
28.00
45.34
54.07
2.00
11.93
41.25
50.83
9.58
3.24
1A+1R
27.93
13.80
Sat Plataresti, str.

Podul Pitarului
Calea Bucuresti
(DJ301)
1.54
41.40
2.41
3.00
42.94
48.74
2.00
9.34
41.25
45.52
4.27
3.22
1A+1R
2.59
11.60
1.99
43.32
13.29
14.00
45.31
49.91
2.00
8.59
47.08
49.48
2.40
0.43
1A+1R
13.30
9.03

Mihai Viteazu
(conducta sub
presiune)
1.48
45.44
21.81
22.00
46.92
45.53
2.00
2.09
41.25
45.41
4.16
0.12
SP_2C
SP_1PP
SP_2PP
SP_3PP
SP_4PP
SP_1P
SP_2P
CSP

pag.: 208
Date SPAU
SPAU
AMPLASAMENT
Nr
pompe
Q
pompa
(l/s)
H
pompa
(m)
Pmot
(kW)
P2
(kW)
P1
(kW)
Tip pompa
Adancime
CR
intrare
(m)
Adancime
CR iesire
(m)
Adancime
SP (m)
Diametru
bazin SP
(m)
Dn
intrare
(PVC,
mm)
SP_1C
Sat Cucuieti, str.

Calea Bucuresti
(DJ301)
Sat Cucuieti,
intersectie str.
Dambovitei cu str.
Calea Bucuresti
(DJ301)
1A+1R
6.36
15.90
2.40
2.27
1.80
CP 3068 HT 3~
251
2.01
1.5
3.51
1.40
1A+1R
12.70
18.60
4.50
4.30
3.85
NP 3102 SH 3~
258
2.42
1.5
3.92
SP_1PP
Sat Podul
Pitarului, str. Calea
Bucuresti (DJ301)
1A+1R
0.98
9.65
1.20
0.83
0.65
DP 3045 MT 3230
1.50
1.5
SP_2PP
Sat Podul
Pitarului,
intersectie str. I.
Creanga cu Aleea
Teiului
Sat Podul
Pitarului, str.
Nuferilor
Sat Podul
Pitarului, str. Calea
Bucuresti (DJ301)
1A+1R
21.70
19.30
7.50
6.88
6.02
NP 3153 HT 3~
454
3.06
1A+1R
0.98
9.65
1.20
0.83
0.65
DP 3045 MT 3230
1A+1R
27.93
13.80
5.90
6.12
5.12

Podul Pitarului
Calea Bucuresti
(DJ301)
1A+1R
2.59
11.60
1.20
1.00
0.79
1A+1R
13.30
9.03
3.10
2.26
1.91
SP_2C
SP_3PP
SP_4PP
SP_1P
SP_2P
CSP
Dn
iesire
SP
(OL,
mm)
De
cond.
refulare
SP
(mm)
L cond.
refulare
SP (m)
250
50
125
632.90
1.40
250
80
140
844.20
3.00
1.00
250
50
50
86.10
1.5
4.56
1.80
300
100
180
520.40
1.69
1.5
3.19
1.00
200
50
50
125.80
NP 3127 HT 3~
487
1.20
1.5
2.70
1.80
300
100
200
739.40
CP 3045 HT 3~
250
CP 3102 MT 3~
435
1.54
1.5
3.04
1.00
200
50
90
774.90
1.99
1.5
3.49
1.40
250
100
160
102.10
1.45
1.5
2.95
1.00
300
315
342.50

Mihai Viteazu
(conducta sub
presiune)
Dn
preaplin
(PVC,
mm)

pag.: 209
In urma dimensionarii hidraulice a conductelor de refulare s-au obtinut urmatoarele rezultate pe sectiuni:
Sat Plataresti:
Array
Sectiune
Nod
amonte
Nod aval
Tip conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta
[]
Rugozitate
Viteza
[m/s]
Pierdere
de
sarcina
Debit
[l/s]
Conducta de refulare SP_1P
S1352
Ref_SP_1P
R89
PEHD PE100 PN6
90
83.4
7.24
0.01
0.55
0.42
S1353
R89
R90
PEHD PE100 PN6
90
83.4
30.69
0.01
0.55
0.42
S1355
R90
R91
PEHD PE100 PN6
90
83.4
67.76
0.01
0.55
0.42
S1356
R91
P56
PEHD PE100 PN6
90
83.4
624.84
2.37
0.01
0.55
0.42
S1424
P56
R98
PEHD PE100 PN6
90
83.4
31.03
0.01
0.55
0.42
S1405
R98
Rac_SP_1P
PEHD PE100 PN6
90
83.4
13.37
0.01
0.55
0.42
774.93
Array
Sectiune
Nod
amonte
Nod aval
Tip conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta
[]
Rugozitate
Viteza
[m/s]
Pierdere
de
sarcina
Debit
[l/s]
S1366
Ref_SP_2P
R2
PEHD PE100 PN6
160
148.4
43.29
-4.55
0.01
0.81
0.42
14
S1371
R2
R3
PEHD PE100 PN6
160
148.4
15.82
-4.55
0.01
0.81
0.42
14
S1394
R3
R4
PEHD PE100 PN6
160
148.4
11.28
-4.55
0.01
0.81
0.42
14
S1395
R4
R5
PEHD PE100 PN6
160
148.4
7.33
-4.55
0.01
0.81
0.42
14
S1396
R5
R6
PEHD PE100 PN6
160
148.4
13.38
0.01
0.81
0.42
14
S1397
R6
Rac_SP_2P
PEHD PE100 PN6
160
148.4
11.02
-4.55
49.98
0.01
0.81
0.42
14
102.12
Array
Sectiune
Nod
amonte
Nod aval
Tip conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta
[]
Rugozitate
Viteza
[m/s]
Pierdere
de
sarcina
Debit
[l/s]
Conducta sub presiune
S1399
Ref_CSP
R28
PEHD PE100 PN6
315
292.2
15.92
70.28
0.01
0.33
0.04
22
S1420
R28
R29
PEHD PE100 PN6
315
292.2
18.11
230.64
0.01
0.33
0.04
22
S1422
R29
R10
PEHD PE100 PN6
315
292.2
67.31
0.01
0.33
0.04
22
S1401
R10
R12
PEHD PE100 PN6
315
292.2
98.47
0.01
0.33
0.04
22

pag.: 210
Array
Sectiune
Nod
amonte
Nod aval
Tip conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta
[]
Rugozitate
Viteza
[m/s]
Pierdere
de
sarcina
Debit
[l/s]
S1403
R12
R13
PEHD PE100 PN6
315
292.2
118.3
0.01
0.33
0.04
22
S1404
R13
Rac_CSP
PEHD PE100 PN6
315
292.2
24.4
0.01
0.33
0.04
22
342.51
Sat Podu Pitarului:

Array
Sectiune
Nod
amonte
Nod aval
Tip conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta
[]
Rugozitate
Viteza
[m/s]
Pierdere
de
sarcina
Debit
[l/s]
Conducta de refulare SP_1PP
S1304
Ref_SP_1PP
R77
PEHD PE100 PN6
50
46
2.57
-10.29
0.01
0.6
1.03
S1311
R77
R78
PEHD PE100 PN6
50
46
2.5
-10.29
0.01
0.6
1.03
S1313
R78
R79
PEHD PE100 PN6
50
46
13.35
-10.29
0.01
0.6
1.03
S1333
R79
R80
PEHD PE100 PN6
50
46
30.94
-10.29
0.01
0.6
1.03
S1334
R80
R81
PEHD PE100 PN6
50
46
34.5
-10.29
0.01
0.6
1.03
S1335
R81
Rac_SP_1PP
PEHD PE100 PN6
50
46
2.21
-10.29
0.01
0.6
1.03
86.07
Array
Sectiune
Nod
amonte
Nod aval
Tip conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta
[]
Rugozitate
Viteza
[m/s]
Pierdere
de
sarcina
Debit
[l/s]
S111
Ref_SP_2PP
R58
PEHD PE100 PN6
180
166.8
3.55
-2.06
0.01
1.01
0.54
22
S112
R58
R59
PEHD PE100 PN6
180
166.8
4.79
-2.06
0.01
1.01
0.54
22
S113
R59
R60
PEHD PE100 PN6
180
166.8
15.18
-2.06
0.01
1.01
0.54
22
S114
R60
R61
PEHD PE100 PN6
180
166.8
7.52
-2.06
0.01
1.01
0.54
22
S115
R61
R62
PEHD PE100 PN6
180
166.8
63.91
-7.25
0.01
1.01
0.54
22
S595
R62
R63
PEHD PE100 PN6
180
166.8
17.85
-17.06
0.01
1.01
0.54
22
S597
R63
R64
PEHD PE100 PN6
180
166.8
16.86
-17.06
0.01
1.01
0.54
22
S709
R64
R65
PEHD PE100 PN6
180
166.8
14.73
-17.06
0.01
1.01
0.54
22

pag.: 211
Array
Sectiune
Nod
amonte
Nod aval
Tip conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta
[]
Rugozitate
Viteza
[m/s]
Pierdere
de
sarcina
Debit
[l/s]
S752
R65
R66
PEHD PE100 PN6
180
166.8
35.91
-14.58
0.01
1.01
0.54
22
S765
R66
R67
PEHD PE100 PN6
180
166.8
72.11
-21.96
0.01
1.01
0.54
22
S835
R67
R68
PEHD PE100 PN6
180
166.8
118.3
-17.19
0.01
1.01
0.54
22
S872
R68
R69
PEHD PE100 PN6
180
166.8
27.16
-22.87
0.01
1.01
0.54
22
S880
R69
R70
PEHD PE100 PN6
180
166.8
17.48
-3.86
0.01
1.01
0.54
22
S881
R70
R71
PEHD PE100 PN6
180
166.8
29.47
-3.86
0.01
1.01
0.54
22
S897
R71
R72
PEHD PE100 PN6
180
166.8
18.26
-3.86
0.01
1.01
0.54
22
S1268
R72
R73
PEHD PE100 PN6
180
166.8
12.48
-3.86
0.01
1.01
0.54
22
S1271
R73
R74
PEHD PE100 PN6
180
166.8
40.93
-5.84
0.01
1.01
0.54
22
S1286
R74
Rac_SP_2PP
PEHD PE100 PN6
180
166.8
3.88
-5.84
0.01
1.01
0.54
22
520.37
Array
Sectiune
Nod
amonte
Nod aval
Tip conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta
[]
Rugozitate
Viteza
[m/s]
Pierdere
de
sarcina
Debit
[l/s]
S1425
Ref_SP_3PP
R1
PEHD PE100 PN6
50
46
1.51
-0.62
0.01
0.6
1.03
S1426
R1
R7
PEHD PE100 PN6
50
46
1.93
-0.62
0.01
0.6
1.03
S1427
R7
R8
PEHD PE100 PN6
50
46
13.05
-0.62
0.01
0.6
1.03
S1428
R8
R9
PEHD PE100 PN6
50
46
8.25
-0.62
0.01
0.6
1.03
S1429
R9
R11
PEHD PE100 PN6
50
46
71.89
0.01
0.6
1.03
S1430
R11
Rac_SP_3PP
PEHD PE100 PN6
50
46
29.18
-0.62
22.43
0.01
0.6
1.03
125.81

pag.: 212
Array
Sectiune
Nod
amonte
Nod aval
Tip conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta
[]
Rugozitate
Viteza
[m/s]
Pierdere
de
sarcina
Debit
[l/s]
S1410
Ref_SP_4PP
R20
PEHD PE100 PN6
200
185.4
4.03
-26.79
0.01
0.96
0.44
26
S1411
R20
R21
PEHD PE100 PN6
200
185.4
31.99
-26.79
0.01
0.96
0.44
26
S1412
R21
R22
PEHD PE100 PN6
200
185.4
54.83
22.54
0.01
0.96
0.44
26
S1413
R22
R421
PEHD PE100 PN6
200
185.4
0.86
1159.34
0.01
0.96
0.44
26
S657
R421
R422
PEHD PE100 PN6
200
185.4
5.45
0.01
0.96
0.44
26
S706
R422
R423
PEHD PE100 PN6
200
185.4
0.6
-1654.7
0.01
0.96
0.44
26
S708
R423
R23
PEHD PE100 PN6
200
185.4
306
12.84
0.01
0.96
0.44
26
S1414
R23
R25
PEHD PE100 PN6
200
185.4
238.35
-0.38
0.01
0.96
0.44
26
S1416
R25
R440
PEHD PE100 PN6
200
185.4
37.25
-1
0.01
0.96
0.44
26
S717
R440
R441
PEHD PE100 PN6
200
185.4
0.86
1279.15
0.01
0.96
0.44
26
S724
R441
R442
PEHD PE100 PN6
200
185.4
8.19
0.01
0.96
0.44
26
S737
R442
R443
PEHD PE100 PN6
200
185.4
0.77
0
1431.07
0.01
0.96
0.44
26
S753
R443
R26
PEHD PE100 PN6
200
185.4
36.52
-1
0.01
0.96
0.44
26
S1417
R26
Rac_SP_4PP
PEHD PE100 PN6
200
185.4
13.72
-1
0.01
0.96
0.44
26
739.42
Sat Cucuieti:
Array
Sectiune
Nod
amonte
Nod aval
Tip conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta
[]
Rugozitate
Viteza
[m/s]
Pierdere
de
sarcina
Debit
[l/s]
Conducta de refulare SP_1C
S1273
Ref_SP_1C
R31
PEHD PE100 PN6
125
115.8
19.22
-9.73
0.01
0.66
0.39
S1274
R31
R32
PEHD PE100 PN6
125
115.8
57.97
-18.7
0.01
0.66
0.39
S1275
R32
R33
PEHD PE100 PN6
125
115.8
31
-14.71
0.01
0.66
0.39
S1276
R33
R34
PEHD PE100 PN6
125
115.8
23.04
-17.98
0.01
0.66
0.39
S1277
R34
R35
PEHD PE100 PN6
125
115.8
18.23
-17.98
0.01
0.66
0.39
S1278
R35
R36
PEHD PE100 PN6
125
115.8
14.99
-7.39
0.01
0.66
0.39
S1279
R36
R37
PEHD PE100 PN6
125
115.8
22.43
-7.39
0.01
0.66
0.39

pag.: 213
Array
Sectiune
Nod
amonte
Nod aval
Tip conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta
[]
Rugozitate
Viteza
[m/s]
Pierdere
de
sarcina
Debit
[l/s]
S1280
R37
R38
PEHD PE100 PN6
125
115.8
121.87
-1.85
0.01
0.66
0.39
S1281
R38
R39
PEHD PE100 PN6
125
115.8
60.99
-5.52
0.01
0.66
0.39
S1282
R39
R40
PEHD PE100 PN6
125
115.8
19.9
-4.11
0.01
0.66
0.39
S1283
R40
R41
PEHD PE100 PN6
125
115.8
13.91
-4.11
0.01
0.66
0.39
S1285
R41
R42
PEHD PE100 PN6
125
115.8
13.15
-4.11
0.01
0.66
0.39
S1287
R42
R43
PEHD PE100 PN6
125
115.8
10.46
-4.11
0.01
0.66
0.39
S1288
R43
R44
PEHD PE100 PN6
125
115.8
60.6
-6.99
0.01
0.66
0.39
S1290
R44
R45
PEHD PE100 PN6
125
115.8
13.78
-5.03
0.01
0.66
0.39
S1291
R45
R46
PEHD PE100 PN6
125
115.8
39.81
-5.03
0.01
0.66
0.39
S1292
R46
R47
PEHD PE100 PN6
125
115.8
86.45
-5.03
0.01
0.66
0.39
S1294
R47
Rac_SP_1C
PEHD PE100 PN6
125
115.8
5.06
75.59
0.01
0.66
0.39
632.86
Array
Sectiune
Nod
amonte
Nod aval
Tip conducta
Diametru
exterior
[mm]
Diametru
interior
[mm]
Lungime
sectiune
[m]
Panta
[]
Rugozitate
Viteza
[m/s]
Pierdere
de
sarcina
Debit
[l/s]
S1295
Ref_SP_2C
R56
PEHD PE100 PN6
140
129.8
11.76
-1.69
0.01
0.91
0.6
12
S1305
R56
R50
PEHD PE100 PN6
140
129.8
36.4
-1.69
0.01
0.91
0.6
12
S1296
R50
R51
PEHD PE100 PN6
140
129.8
233.09
-0.8
0.01
0.91
0.6
12
S1297
R51
R52
PEHD PE100 PN6
140
129.8
266.49
-2.04
0.01
0.91
0.6
12
S1298
R52
R53
PEHD PE100 PN6
140
129.8
208.38
-0.16
0.01
0.91
0.6
12
S1299
R53
R54
PEHD PE100 PN6
140
129.8
62.22
-6.92
0.01
0.91
0.6
12
S1300
R54
Rac_SP_2C
PEHD PE100 PN6
140
129.8
25.84
-10.69
0.01
0.91
0.6
12
844.18

pag.: 214
In urma dimensionarii hidraulice a conductelor de refulare s-au obtinut urmatoarele rezultate pe

noduri:
Sat Plataresti:
Nume nod
Coordonata
X
Coordonata
Y
Cota
teren
[mdM]
Adancime
sapatura
[m]
Diametru
maxim in
nod [mm]
Presiune
nod [m]
Cota
piezometrica
[mdM]
Debit
necesar
[l/s]
Ref_SP_1P
608575.59
317656.68
42.94
1.3
90
48.74
-3
R89
608580.69
317651.55
42.98
1.35
90
6.98
48.71
R90
608603.11
317630.59
43.04
1.45
90
6.88
48.58
R91
608659.07
317592.39
43.16
1.63
90
6.67
48.3
P56
609278.05
317677.76
41.2
1.15
90
5.55
45.7
R98
609308.87
317674.19
41.1
1.08
90
5.45
45.57
Rac_SP_1P
609308.43
317660.82
41.35
1.34
90
5.4
45.52
Nume nod
Coordonata
X
Coordonata
Y
Cota
teren
[mdM]
Adancime
sapatura
[m]
Diametru
maxim in
nod [mm]
Presiune
nod [m]
Cota
piezometrica
[mdM]
Debit
necesar
[l/s]
Ref_SP_2P
609505.28
318239.06
46.01
1.21
160
49.91
-14
R2
609465.62
318221.7
46.52
1.52
160
4.62
49.73
R3
609463.1
318206.08
46.46
1.38
160
4.48
49.66
R4
609470.96
318197.98
46.94
1.82
160
4.39
49.62
R5
609465.16
318193.5
46.78
1.62
160
4.32
49.59
R6
609454.87
318184.95
46.52
1.31
160
4.21
49.53
Rac_SP_2P
609445.01
318180.03
47.08
1.31
160
3.61
49.48
14
14
Nume nod
Coordonata
X
Coordonata
Y
Cota
teren
[mdM]
Adancime
sapatura
[m]
Diametru
maxim in
nod [mm]
Presiune
nod [m]
Cota
piezometrica
[mdM]
Debit
necesar
[l/s]
Debit
cerinta
[l/s]
Ref_CSP
609243.92
317982.48
47.05
1.73
315
0.1
45.53
-22
R28
609255.87
317971.95
45.51
1.31
315
1.21
45.52
R29
609269.62
317960.16
41.33
1.31
315
5.39
45.52
R10
609256.19
317894.21
41.12
1.17
315
5.43
45.49
R12
609277.01
317797.97
41.21
1.35
315
5.49
45.46
R13
609312
317684.96
41.17
1.43
315
5.57
45.42
609308.57
317660.79
41.35
1.64
315
5.59
45.41
22
22
Debit
cerinta
[l/s]
Rac_CSP
Debit
cerinta
[l/s]
3
Debit
cerinta
[l/s]
Sat Podu Pitarului:

Nume nod
Coordonata
X
Coordonata
Y
Cota
teren
[mdM]
Adancime
sapatura
[m]
Diametru
maxim in
nod [mm]
Presiune
nod [m]
Cota
piezometrica
[mdM]
Debit
necesar
[l/s]
Ref_SP_1PP
610044.43
316099.22
39.35
1.3
50
45.15
-1
R77
610045.58
316096.93
39.3
1.22
50
6.95
45.13
R78
610043.41
316095.68
39.3
1.2
50
6.9
45.1
R79
610038.55
316108.12
39.5
1.26
50
6.62
44.96
R80
610019.48
316132.47
39.78
1.22
50
5.98
44.64
R81
610004.87
316163.72
40.19
1.28
50
5.27
44.29
Rac_SP_1PP
610004.86
316165.94
40.24
1.3
50
5.23
44.27

pag.: 215
Coordonata
X
Coordonata
Y
Cota
teren
[mdM]
Adancime
sapatura
[m]
Diametru
maxim in
nod [mm]
Presiune
nod [m]
Cota
piezometrica
[mdM]
Debit
necesar
[l/s]
Ref_SP_2PP
609714.55
316239.91
41.37
1.31
180
15
55.17
-22
R58
609711.3
316238.49
41.36
1.29
180
14.97
55.16
R59
609709.58
316242.96
41.35
1.27
180
14.94
55.13
R60
609709.3
316258.13
41.47
1.35
180
14.82
55.05
R61
609716.49
316260.32
41.44
1.31
180
14.77
55.01
R62
609714.64
316324.2
41.9
1.31
180
13.96
54.66
R63
609715.39
316342.04
42.18
1.28
180
13.56
54.56
R64
609719.11
316358.48
42.52
1.33
180
13.18
54.47
R65
609725.55
316371.73
42.75
1.31
180
12.85
54.39
R66
609746.25
316401.07
43.27
1.31
180
12.13
54.2
R67
609791.78
316456.98
44.85
1.31
180
10.16
53.81
R68
609865.79
316549.26
46.89
1.31
180
7.48
53.17
R69
609880.09
316572.36
47.51
1.31
180
6.72
53.02
R70
609881.06
316589.81
47.59
1.32
180
6.55
52.93
R71
609875.72
316618.79
47.76
1.37
180
6.28
52.77
R72
609876.5
316637.04
47.77
1.32
180
6.11
52.67
R73
609882.91
316647.75
47.81
1.31
180
52.6
R74
609911.1
316677.43
48.01
1.27
180
5.54
52.38
Rac_SP_2PP
609910.91
316681.3
48.07
1.31
180
5.49
52.36
22
22
Coordonata
X
Coordonata
Y
Cota
teren
[mdM]
Adancime
sapatura
[m]
Diametru
maxim in
nod [mm]
Presiune
nod [m]
Cota
piezometrica
[mdM]
Debit
necesar
[l/s]
Debit
cerinta
[l/s]
Ref_SP_3PP
610072.89
316613.71
46.7
1.3
50
52.5
-1
R1
610074.29
316614.28
46.7
1.3
50
6.98
52.48
R7
610075.11
316612.53
46.69
1.29
50
6.96
52.46
R8
610062.98
316607.74
46.63
1.22
50
6.82
52.33
R9
610054.76
316607.13
46.65
1.24
50
6.73
52.24
R11
609984.82
316590.51
46.71
1.25
50
5.94
51.5
Rac_SP_3PP
609955.78
316587.62
47.41
1.3
50
4.99
51.2
Coordonata
X
Coordonata
Y
Cota
teren
[mdM]
Adancime
sapatura
[m]
Diametru
maxim in
nod [mm]
Presiune
nod [m]
Cota
piezometrica
[mdM]
Debit
necesar
[l/s]
Debit
cerinta
[l/s]
Ref_SP_4PP
609841.72
317245.63
45.27
1.31
200
10
54.07
-26
R20
609840.07
317249.31
45.11
1.04
200
9.87
54.05
R21
609844.04
317281.05
46.24
1.31
200
8.88
53.91
R22
609789.48
317286.45
45
1.31
200
9.87
53.67
R421
609788.62
317286.52
44
1.31
200
10.87
53.67
R422
609783.18
317286.93
44
1.31
200
10.85
53.65
R423
609782.58
317286.98
45
1.31
200
9.84
53.64
R23
609582.05
317518.12
41.17
1.41
200
12.43
52.3
R25
609395.54
317666.53
41.16
1.31
200
11.3
51.26
Nume nod
Nume nod
Nume nod
Debit
cerinta
[l/s]

pag.: 216
Coordonata
X
Coordonata
Y
Cota
teren
[mdM]
Adancime
sapatura
[m]
Diametru
maxim in
nod [mm]
Presiune
nod [m]
Cota
piezometrica
[mdM]
Debit
necesar
[l/s]
R440
609358.44
317669.86
41.13
1.24
200
11.1
51.09
R441
609357.58
317669.92
40.1
1.31
200
12.19
51.09
R442
609349.42
317670.65
40.1
1.31
200
12.16
51.06
R443
609348.66
317670.78
41.13
1.23
200
11.04
51.05
R26
609312.28
317674.02
41.1
1.16
200
10.85
50.89
Rac_SP_4PP
609308.71
317660.77
41.35
1.4
200
10.77
50.83
26
26
Coordonata
X
Coordonata
Y
Cota
teren
[mdM]
Adancime
sapatura
[m]
Diametru
maxim in
nod [mm]
Presiune
nod [m]
Cota
piezometrica
[mdM]
Debit
necesar
[l/s]
Debit
cerinta
[l/s]
Ref_SP_1C
611731.96
315342.4
44.75
1.2
125
12
55.65
-7
R31
611716.06
315353.2
44.94
1.2
125
11.74
55.57
R32
611666.64
315383.49
46.02
1.2
125
10.43
55.35
R33
611640.81
315400.65
46.48
1.2
125
9.85
55.22
R34
611621.06
315412.5
46.96
1.27
125
9.34
55.13
R35
611604.57
315420.28
47.22
1.2
125
8.94
55.06
R36
611590.08
315424.1
47.26
1.14
125
8.77
55
R37
611567.85
315421.08
47.5
1.2
125
8.52
54.92
R38
611449.36
315392.6
47.72
1.2
125
7.82
54.44
R39
611390.05
315378.35
48.06
1.2
125
7.24
54.2
R40
611370.46
315374.83
48.22
1.28
125
7.08
54.12
R41
611356.6
315373.72
48.28
1.29
125
6.97
54.06
R42
611344.26
315378.25
48.23
1.18
125
6.86
54.01
R43
611335.92
315384.57
48.29
1.2
125
6.78
53.97
R44
611291.35
315425.63
48.71
1.2
125
6.13
53.73
R45
611280.62
315434.28
48.75
1.17
125
53.68
R46
611249.13
315458.63
48.94
1.17
125
5.65
53.52
R47
611174.68
315502.58
49.41
1.2
125
4.87
53.18
Rac_SP_1C
611169.64
315502.21
49.07
1.2
125
5.19
53.16
Coordonata
X
Coordonata
Y
Cota
teren
[mdM]
Adancime
sapatura
[m]
Diametru
maxim in
nod [mm]
Presiune
nod [m]
Cota
piezometrica
[mdM]
Debit
necesar
[l/s]
Debit
cerinta
[l/s]
Ref_SP_2C
610561.42
315513.92
38.43
1.31
140
12
49.23
-12
R56
610560.02
315525.59
38.48
1.33
140
11.91
49.16
R50
610529.3
315545.12
38.52
1.31
140
11.63
48.94
R51
610378.39
315722.77
38.7
1.31
140
10.03
47.53
R52
610207.2
315927
39.34
1.41
140
7.88
45.92
R53
610070.95
316084.66
39.28
1.31
140
6.58
44.66
Nume nod
Debit
cerinta
[l/s]
Sat Cucuieti:
Nume nod
Nume nod
R54
610031.9
316133.1
39.71
1.31
140
5.78
44.29
Rac_SP_2C
610017.52
316154.57
39.98
1.31
140
5.35
44.13
12
12

pag.: 217
9.1.14 Calculul conductei de alimentare cu apa a statiei de epurare

Pentru alimentarea cu apa a statiei de epurare pentru nevoi tehnologice si igienico sanitare este nevoie de o sursa de apa potabila. A fost prevazut ca
alimentarea cu apa ptabila a statiei de epurare sa fie realizata din reteaua stradala de distributie care se executa in comuna. In urma dimensionarii conductei
de alimentare cu apa a statiei de epurare s-au obtinut urmatoarele rezultate pe sectiuni:
Array
Sectiune
Nod
amonte
Nod
aval
Tip conducta
Diametru
interior
[mm]
66
Lungime
sectiune
[m]
7.14
Panta
[]
Rugozitate
Viteza
[m/s]
PEHD PE100 PN10
Diametru
exterior
[mm]
75
A-spre S.E.
S1445
A152
A306
A-spre S.E.
S1446
A306
A373
A-spre S.E.
S1447
A373
A-spre S.E.
S1448
A-spre S.E.
Debit
[l/s]
0.73
Pierdere
de
sarcina
0.89
76.78
0.01
PEHD PE100 PN10
75
66
17.05
76.78
0.01
0.73
0.89
2.5
A561
PEHD PE100 PN10
75
66
16.97
257.91
0.01
0.73
0.89
2.5
A561
A563
PEHD PE100 PN10
75
66
66.53
0.61
0.01
0.73
0.89
2.5
S1449
A563
A564
PEHD PE100 PN10
75
66
98.97
0.61
0.01
0.73
0.89
2.5
A-spre S.E.
S1450
A564
A565
PEHD PE100 PN10
75
66
111.38
0.61
0.01
0.73
0.89
2.5
A-spre S.E.
S1451
A565
A-SE
PEHD PE100 PN10
75
66
22.65
0.61
0.01
0.73
0.89
2.5
Debit
necesar
[l/s]
0
Debit
cerinta
[l/s]
2.5
340.69
In urma dimensionarii conductei de alimentare cu apa a statiei de epurare s-au obtinut urmatoarele rezultate pe noduri:
Array
Nume
nod
Coordonata X
Coordonata Y
Cota
sapatura
[mdM]
46.41
Adancime
sapatura
[m]
1.08
Diametru
maxim in
nod [mm]
90
Presiune
nod [m]
317988.7
Cota
teren
[mdM]
47.49
49.41
Cota
piezometrica
[mdM]
95.93
A-spre S.E.
A152
609241.1
A-spre S.E.
A306
609241.7
317981.6
46.81
45.87
0.94
75
49.9
95.87
A-spre S.E.
A-spre S.E.
A373
609254.9
317970.8
45.86
44.56
1.3
75
51.06
95.72
A561
609267.8
317959.7
41.71
40.19
1.52
75
55.28
95.57
A-spre S.E.
A563
609255.2
317894.4
41.22
40.15
1.07
75
54.73
94.98
A-spre S.E.
A564
609275.7
317797.6
41.57
40.09
1.48
75
53.91
94.09
A-spre S.E.
A565
609301.2
317689.1
41.28
40.01
1.27
75
52.99
93.1
A-spre S.E.
A-SE
609296.6
317666.9
41.27
40
1.28
75
52.8
92.9
2.5
2.5

pag.: 218
9.1.15 Dimensionare Staie de epurare

9.1.15.1 Debite caracteristice de ape uzate
Pentru ntreaga comuna rezulta urmatoarele debite caracteristice de ape uzate, conform breviare de
calcule:
Qu zi med = 701.55 mc/zi =8.12 l/s
Qu zi max = 874.03 mc/zi =10.12 l/s
Qu orar max = 118.52 mc/h = 32.92 l/s
Qu orar min = 11.85 mc/h = 3.29 l/s
9.1.15.2 Criterii de proiectare si Conceptul statiei de epurare
Debitele caracteristice de apa uzata sunt calculate sunt pentru perioada de perspectiv, staia de
epurare urmand s asigure epurarea apelor uzate ncepand de la punerea in functiune si continuand
cu dezvoltarea treptata a localitatii.
Cea mai important problem tehnic, raportat la debitele de dimensionare a unei statii de epurare
este legat de funcionarea reala, deoarece toate statiile de epurare, indiferent ca sunt modulare sau
clasice, functioneaz n parametri proiectati in treapta biologica numai cu asigurarea unui debit
minim la intrare n staie. Fara asigurarea acestui debit minim, procesul tehnologic biologic, care se
bazeaz pe procese biochimice foarte sensibile, nu functioneaz.
n general, procesul biologic este asigurat pentru debite cuprinse n gama:
0,3 x Qmediu modul - 1,3 x Qmediu modul
La proiectarea unei statii de epurare trebuie tinut cont de debitele care vor intra in statia de epurare
la punerea in functiune si evolutia acestor debite in timp.
De principiu, din cauza evolutiei in timp a debitelor, este necesar ca statiile de epurare sa fie
prevazute cu mai multe linii tehnologice pe partea de epurare biologica, proiectate de asa natura
incat sa intre in timp in functiune fiecare, functie de dezvoltarea localitatii.
Marimea primei linii tehnologice este data de debitul real estimat ca va intra in statia de epurare la
data punerii in functiune.
Marimea si numarul celorlalte linii tehnologice este dat de perspectiva estimativa a evolutiei
debitelor de intrare in statia de epurare.
Toate aceste criterii sunt valabile in toate cazurile, fiecare localitate avand caracteristici particulare.
Avand in vedere ca din punct de vedere tehnico-economic este recomandabil ca partea de
constructii necesara dezvoltarii ulterioare sa fie redusa la minim, toate obiectele statiei de epurare,
pn la bazinul de omogenizare inclusiv (practic treapta de epurare mecanica) vor fi dimensionate la
etapa de perspectiv (finala), iar de la modulele de epurare pn la caminul de racord cu conducta
de deversare n emisar, liniile tehnologice vor fi calculate conform criteriilor de debite, urmnd ca
dezvoltarea statiei de epurare s se realizeze numai prin punerea in functiune pe rand a liniilor
tehnologice proiectate.
9.1.15.3 Statia de epurare comuna Plataresti
In cazul comunei Plataresti, situatia este urmatoarea:
Exista un sistem de alimentare cu apa in functiune, care livreaza in reteaua de distributie un
debit estimativ de cca. Qorar maxim=31.3 mc/h.
Debitul de apa mediu zilnic pentru etapa actuala este estimat la 495 mc/zi iar pentru etapa de
perspectiva este estimat la 702 mc/zi

pag.: 219
Debitul de apa maxim zilnic pentru etapa actuala este estimat la 654 mc/zi iar pentru etapa
de perspectiva este estimat la 875 mc/zi
Avand in vedere aceste date, statia de epurare a fost prevazuta cu trei module de epurare (din gama
de debite standardizate):
Quz zi med = 225 mc/zi 2 bucati
Quz zi med = 400 mc/zi 1 bucata
Aceasta configuratie permite urmatoarea etapizare de functionare:
Etapa I Punerea in functiune. La punerea in functiune, va intra in functiune un modul de
epurare de 225 mc/zi. Acest modul asigura functionarea statiei in gama de debite medii
zilnice 67,5 mc/zi 292,5 mc/zi. Necesita conectarea minim a cca. 450 LE.
Etapa II Perioada de tranzit. La atingerea unui debit zilnic mediu de 292,5 mc/zi (1950
LE), va intra in functiune si unitatea de 400 mc/zi. La data intrarii in functiune a acestei
unitati, debitul de 292.5 mc/zi va fi repartizat astfel: 192,5 mc/zi va fi prelucrat in modulul
de epurare de 400 mc/zi iar 100 mc/zi va fi prelucrat de modulul de epurare de 225 mc/zi.
Cu aceste debite fiecare modul de epurare va lucra in parametri de functionare, urmand ca
marirea numarului de locuitori racordati la sistemul de canalizare sa duca functionarea
modulelor in parametrii optimi.
Etapa III Capacitate maxima. La atingerea unui debit zilnic mediu de 625 mc/zi (4167
LE), va intra in functiune si ultima unitate de 225 mc/zi. La data intrarii in functiune a
acestei unitati, debitul de 625 mc/zi va fi repartizat astfel: 325 mc/zi va fi prelucrat in
modulul de epurare de 400 mc iar cate 150 mc/zi va fi prelucrat defiecare din modulele de
epurare de 225 mc/zi. Cu aceste debite fiecare modul de epurare va lucra aproape de
parametri optimi de functionare iar cresterea debitului in statia de epurare (5064 LE in etapa
actuala si 6431 LE in etapa de perspectiva) va duce la functionarea in parametri maximi ai
modulelor de epurare.
9.1.15.4 Debite de dimensionare
Pentru calculul debitului orar minim de ape uzate s-a ales coeficientul p = 0,1, corespunztor unui
numr de locuitori cuprins ntre 1001 i 10000.
Pentru dimensionarea reelei de canalizare i a obiectelor din statia de epurare, pn la bazinul de
omogenizare inclusiv, sau utilizat debitele calculate in breviarul de calcule.
n tabelul urmtor se prezint n mod centralizat debitele care au rezultat:
Coef
rest
P
1.00
0.10
Comuna
Plataresti
CANAL
Qu zi med
3
m /zi
l/s
701.55
8.12
Qu zi max
3
m /zi
l/s
874.03
10.12
Qu or max
3
m /h
l/s
118.52
32.92
Qu or min
3
m /h
l/s
11.85
3.29
Conform Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor uzate

oreneti" - Partea a III-a: Staii de epurare de capacitate mic (5 < Q < 50l/s) i foarte mic (Q <
5l/s), indicativ NP-089-03 - M.Of. nr. 773/04.11.2003, clasificarea staiilor de epurare a apelor
uzate oreneti din punct de vedere al debitelor este urmtoarea 63 :
- Q u .zi . max 5 l / s
- staii de epurare foarte mici ;

- 5 l/s < Q u.zi . max < 50 l/s

- 50 l/s
pag.: 220
- staii de epurare mici ;
Q u.zi . max < 250 l/s - staii de epurare medii ;
- Q u.zi . max
250 l/s
- staii de epurare mari.
9.1.15.5 Debitele de calcul i de verificare ale obiectelor tehnologice din staia de epurare
Debitele de calcul i de verificare ale obiectelor tehnologice din staia de epurare i ale
construciilor i instalaiilor auxiliare s-au stabilit conform prevederilor STAS 1846, funcie de
procedeul de canalizare al localitii, respectiv procedeul separativ, i de schema de epurare
adoptat, respectiv staie de epurare mecano-biologic modular. Aceste debite sunt prezentate n
tabelul urmtor:
o Tabelul 2
Comuna Plataresti
Toate obiectele staiei de epurare situate n amonte de decantorul primar,

cu excepia separatorului de grsimi
Separator de grsimi i Decantor primar
Construcii pentru epurarea mecanica
Construcii pentru epurarea biologic, decantor secundar
Canalul de evacuare a apei uzate spre emisar
Debitul de
calcul
l/s
Debitul de
verificare
l/s
Q uz or max
Q uz or min
32.92
3.29
Q uz zi max
Q uz or max
10.12
32.92
Q uz or max
Q uz or min
32.92
3.29
Q uz or max+Q
Q uz zi max
NR max
10.12
32.92
Q uz or max
Q uz or min
32.92
3.29
Conform NP-089-03:
4.1.1. Pentru localitaile canalizate n procedeul separativ, debitul de calcul al obiectelor
staiei de epurare situate n amonte de decantorul primar, cu excepia separatorului de grsimi, este
Q u.orar . max , iar debitul de verificare Q u .orar . min .
n cazul deznisipatorului separator de grsimi cu insuflare de aer, debitul de verificare este
Q u.zi . max .
Pentru decantoarele primare i separatoarele de grsimi, debitul de calcul este Q u.zi . max , iar
debitul de verificare Q u .orar . max .
9.1.15.6 Calitatea apelor uzate si gradul de epurare necesar
ncrcrile specifice ale apelor uzate provenite de la o localitate rural, recomandate la proiectarea
statiilor de epurare pentru localiti rurale, de GP-106/2004, sunt date in tabelul 2.6:
Nr. crt.
1
2
3
4
5
6
7

pag.: 221
Indicatorul de calitate ncrcarea specific (g/om, zi)

CBO5
30-40
CCO_Cr
55-75
MTS
30-50
Azot - organic
1-2
Azot - NH4
3-6
Azot total
4-8
Fosfor total
1-4
innd cont de debitul caracteristic de ap uzat care a fost luat n calcul au rezultat concentraiile
n apa uzat brut.
n tabelul de mai jos se prezint calculul eficienei de epurare necesar, n funcie de concentraiile
indicatorilor de calitate ai apelor uzate evacuate n reeaua de canalizare raportate la concentraiile
maxime admise, conform NTPA-011/2002 (NORME TEHNICE privind colectarea, epurarea i
evacuarea apelor uzate oreneti, NTPA-011):
Indicatori/Parametrii
de calitate [%]
Consum biochimic
de oxigen (CBO5 la
20gC) art. 7 alin. (2)
din anex
Consum chimic de
oxigen (CCO)
Materii n suspensie
Concentraie1)
3
[mg/dm ]
25 mg O2/dm
Procentul minim
de reducere2)
Metoda de determinare de
referin
Prob omogen, nefiltrat,
nedecantat. Oxigenul dizolvat
se determin nainte i dup 5
zile de incubaie, la 200C
10C, n ntuneric complet. Se
adaug un inhibitor de
nitrificare.
40 n condiiile art. 7 alin. (2)

din anex
125 mg O2/dm
3
35 mg/dm
70-90
75
90

din anex (peste 10.000 e.I.)
90 n condiiile art.
7 alin. (2) din
anex (peste
10.000 e.I.)

din anex (2.000-10.000
e.I.)
70 n condiiile art.
7 alin. (2) din
anex (2.00010.000 e.I.)
Prob omogen, nefiltrat,

nedecantat. Se utilizeaz
metoda cu dicromat de potasiu.
Filtrarea unei probe

reprezentative pe o membran
de 0,45 m. Uscare la 1050C i
cntrire. Centrifugarea unei
probe reprezentative [timp de
cel puin 5 minute, cu
acceleraie medie
1) Valorile concentraiilor sunt din probe momentane; nu se admit valori medii.

2) Reducere fa de ncrcarea influentului.
3) g = acceleraie gravitaional.
Prescripii referitoare la evacurile din staiile de epurare a apelor uzate oreneti n zonele
sensibile supuse eutrofizrii, n funcie de condiiile locale se vor aplica unul sau ambii indicatori.
Se aplic valorile de concentraie sau procentele de reducere.

Indicatori/Parametrii
de calitate
Procentul minim
de reducere2)
Concentraie1)
2 mg/l
(10.000-100.000 e.I.)
1 mg/l
(peste 100.000 e.I.)
15 mg/l
(10.000-100.000 e.I.)
Fosfor total
Metoda de determinare de
referin
80%
10 mg/l
(peste 100.000 e.I.)
Azot total3)
pag.: 222
spectrofotometrie prin absorbie

molecular
spectrofotometrie prin absorbie

molecular
70% - 80%
Valorile limit admisibile ale indicatorilor de calitate ai efluentului epurat pe durata funcionrii
staiei de epurare sunt prezentai n Tabelul nr.1 din NTPA 001 (NORMATIV privind stabilirea
limitelor de ncrcare cu poluani a apelor uzate industriale i oreneti la evacuarea n receptorii
naturali, NTPA-001/2002), din care s-au selectat n tabelul de mai jos valorile limit admisibile
ale principalilor indicatori.
Nr.
crt.
Indicatorul de
calitate
U.M.
Valori limit admisibile
Metoda de
analiz
uniti pH
6,5-8,5
SR ISO 10523-97
pH
CBO5
mg O2/dm3
20-25*
STAS 6560-82
CCO-Cr
mg O2/dm3
70-125*
SR ISO 6060-96
**
SR ISO 6953-81
4
5
6
MSS
***
Azot amoniacal
Azot total
***
***
***
Fosfor total
Substane
extractibile cu
solveni organici
mg /dm
mg /dm
2 (3)
STAS 8683-70
mg /dm
10 (15)
STAS 7312-83
mg /dm
1 (2)
SR EN 1189-99
mg /dm3
35 (60)
20
SR 7587-96
Valoarea de 20 mg / l pentru CBO5 i 70 mg / l pentru CCOCr se aplic n cazul staiilor de epurare

existente sau n curs de realizare. Pentru staiile de epurare noi, extinderi sau retehnologizri, se vor
aplica valorile mai mari, respectiv 25 mg / l pentru CBO5 i 125 mg / l pentru CCOCr .
**
EL echivalent locuitor (noiune utilizat pentru transformarea unei cantiti de poluant evacuat de
ctre o industrie n reeaua public de canalizare, n numr echivalent de locuitori. De regul, n
calcule se consider o cantitate specific de CBO5, ax = 60 g CBO5/loc, zi).
n tabelul de mai jos se prezint calculul eficienei de epurare necesar, n funcie de concentraiile
indicatorilor de calitate ai apelor uzate evacuate n reeaua de canalizare raportate la concentraiile
maxime admise si procentul minim de reducere, conform NTPA-011/2002 (NORME TEHNICE
privind colectarea, epurarea i evacuarea apelor uzate oreneti, NTPA-011):

Nr.
Crt.
5
6
Denumire
indicator
U.M.
Cons.
biochimic
de oxigen
(CBO5)
Consum
chimic
de
oxigen
(CCOCr)
Materii
totale
n
suspensie
(MTS)
Azot
amoniacal
(N-NH4)
Azot
total
(N)
Fosfor total
(P)
ncrcarea
specific
(g/om, zi) de
calcul
mg
O2/dm3
pag.: 223
Concentraia
n apa uzat
brut
calculata,
[mg/l]
266.67
Concentraia
n apa uzat
brut
considerata,
[mg/l]
300
Concentraia
limit max.
admis, [mg/l]
Eficiena
de
epurare
nec. [%]
Procentul
minim de
reducere.
[%]
25
91.67%
70-90%
500.00
500
125
75.00%
75.00%
333.33
350
60
82.86%
70.00%
20.00
30
90.00%
40.00
40
15
62.50%
70-80%
4.67
60.00%
80.00%
40
mg
O2/dm3
75
mg
/dm3
50
mg
/dm3
mg
/dm3
mg
/dm4
3
6
0.7
7.1. Gradul de epurare necesar reprezint eficiena ce trebuie realizat n mod obligatoriu
de ctre staia de epurare pentru reinerea unui anumit poluant.
7.2. Gradul de epurare necesar se calculeaz cu o relaie de forma:
ki
ke
ki
100
(%)
(7.1)
- unde:
k i - este cantitatea (sau concentraia) de substan poluant care intr (influent) n staia de
epurare ;
k e - este cantitatea (sau concentraia) de substan poluant care este evacuat (efluent) din
staia de epurare i care este impus de ctre NTPA 001 sau prin avizul ori autorizaia de
gospodrire a apelor.
Eficiena (sau gradul de epurare) obinut la un moment dat, poate fi mai mare sau mai
mic dect gradul de epurare necesar. Cerinele proteciei mediului nconjurtor impun ca
eficiena s fie mai mare sau egal cu gradul de epurare necesar.
7.3. Calculul gradului de epurare necesar pentru principalii indicatori menionai la pct.
6.1.4, servete pentru alegerea schemei tehnologice de epurare.
Astfel, se consider c pentru valorile gradului de epurare necesar indicate mai jos 63 ,
este suficient treapta de epurare mecanic :
- 40...60%
- pentru materii n suspensie;
- 20...40%
- pentru CBO 5 ;
- 20...40%
- pentru CCO;
- 10...20%
- pentru fosfor total i azot organic;
- 25...75%
- pentru bacteriile coliforme totale.
7.4. Pentru valori ale gradului de epurare necesar mai mari dect cele indicate la
pct.
7.3, este necesar epurarea mecano-biologic sau mecano-chimic a apelor uzate nainte de
evacuarea lor n emisar.
7.5. Pentru valori intermediare ale gradului de epurare necesar (de exemplu ntre 40 i 60%
la materii n suspensie, ntre 20 i 40% la CBO5 i ntre 10 i 20% la fosfor i azot), necesitatea

pag.: 224
treptei biologice sau chimice de epurare se stabilete de ctre proiectantul general, cu avizul
unitilor abilitate prin lege.
7.6. Toate apele uzate provenite din canalizarea micilor colectiviti n procedeele divizor,
unitar sau mixt se supun epurrii mecanice indiferent dac dup aceasta urmeaz epurarea biologic
sau chimic i indiferent de emisar.
Conform Studiu de fezabilitate, valorile rezultate impun o epurare mecano-biologic cu nitrificareadenitrificarea apelor uzate.
Schema de epurare aleasa corespunde debitelor caracteristice de ape uzate si concentratiilor
indicatorilor avuti in vedere pentru aceasta, si urmareste in mod special retinerea materialelor in
suspensie (SS), coloidale si in solutie a substantelor toxice, microorganismelor, a suprafetelor
flotante, eliminarea substantelor organice biodegradabile (exprimate prin CBO5), eliminarea
compusilor azotului si fosforului, in scopul protectiei mediului inconjurator (emisar, aer, sol, etc.).
Elementele componente ale sistemului statiei de epurare sunt urmatoarele:
o Treapta de pre-tratare tratare mecanica
o Treapta de tratare biologica
o Treapta de tratare chimica
o Treapta de sterilizare
o Treapta de prelucrare si deshidratare a namolului
9.1.15.7 Dimensionare obiecte tehnologice
Pentru dimensionarea obiectelor tehnologice din staia de epurare, amplasate pe linia apei i linia
nmolului, se vor avea in vedere recomandrile din standardele i normativele tehnice in vigoare,
dintre care se evideniaz urmtoarele:
NP 032 - 99 - Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor
uzate oreneti. Partea I: Treapta mecanic;
uzate oreneti. Partea a II-a: Treapta biologic;
uzate oreneti. Partea a III-a: Staii de epurare de capacitate mic (5 < Q <= 50 l/s) i
foarte mic (Q <= 5 l/s).
In aceste normative sunt cuprinse elementele necesare dimensionrii obiectelor tehnologice de pe
linia apei, parametri de proiectare, metodologia de dimensionare i verificare pentru staiile de
epurare, care sunt valabile i pentru epurarea apelor provenite din localitile din mediul rural, cu
adaptrile de rigoare impuse de condiiile locale.
9.1.15.8 Gratar intrare
Grtarele sunt obiecte tehnologice care au rolul de a reine din apele de canalizare suspensiile i
corpurile mari, grosiere.
Grtarele i/sau sitele sunt amplasate la intrarea apelor uzate n instalaia de epurare. n cazul n care
apele uzate trebuie pompate, grtarele i sitele vor fi prevzute n amontele staiei de pompare.
Din punct de vedere al distanei dintre bare, notat cu b, grtarele se pot clasifica n:
- grtare rare, cu b = 50 .... 100 mm;
- grtare dese: - curite manual, cu b = 30 ... 40 mm (de evitat, pe ct posibil);
- curite mecanic, cu b = 10 ... 20 mm;
- grtare fine: - curite mecanic, cu b = 0,50 ... 6 mm;
Din punct de vedere al formei, grtarele pot fi:
- grtare plane nclinate, cu 600 - 700 fa de orizontal;
- grtare curbe;

pag.: 225
- grtare (site) cilindrice fixe sau mobile, nclinate cu 250 - 450 fa de orizontal;
- grtare pitoare sau site elevator.
Dup modul de curire, grtarele pot avea:
- curire manual (de evitat, pe ct posibil);
- curire mecanic;
- autocurire (grtarele pitoare).
La staiile de epurare aferente localitilor sub 5.000 locuitori se prevd de regul grtare fine (b = 2
3 mm) avnd curire mecanic i automatizat, fr personal de deservire. Pentru localiti cu
mai mult de 5.000 locuitori, se prevd ambele tipuri de grtare, grtarele rare fiind amplasate n
amontele grtarelor dese.
Pentru staiile de epurare medii i mari, curirea mecanic a grtarelor dese se prevede atunci cnd
cantitile de reineri depesc 0,1 0,2 , respectiv cnd localitatea deservit de staia de epurare
are mai mult de 10.000 locuitori.
La staiile mici de epurare, cu numr sub 10.000 locuitori, complet automatizate, se poate prevedea
numai grtar fin curit mecanic.
n calculul cantitilor de materii reinute pe grtare se va ine seama de valorile medii specifice
indicate n tabelul 5.1, precum i de faptul c aceste cantiti pot fi de cteva ori mai mari. n acest
sens, se va considera un coeficient de variaie zilnic K=2...5.
Nr.
crt.
Distana (interspaiul)
dintre barele grtarului
Tabel 5.1
Cantitatea specific de materii reinute
a (l/om, an)
La curire
La curire
manual
mecanic
2
1
0,5
25,0
2
2
20,0
3
3
18,0
4
6
15,0
5
10
12,0
6
16
8,0
7
20
5,0
8
25
9
30
2,5
10
40
2,0
11
50
1,5
Relaia de calcul a volumului zilnic de materii reinute pe grtare cu umiditate w = 80% este:
Vr
a NL K
1000 365
(m 3 / zi )
(10.1)
unde:
a este cantitatea specific de materii reinute pe grtare, indicat n tabelul 5.1,
n l/om, an;
N L - numrul total de locuitori (permaneni i sezonieri);
K = 2 5 coeficient de variaie zilnic.
Cantitatea zilnic de materii reinute pe grtare se calculeaz cu formula:
Gr
Vr
(kg f / zi )
unde:
(10.2)

pag.: 226
950 ( kg f / m3 ) - greutatea specific a materiilor reinute cu umiditatea
750
w = 70 80%.
Volumul zilnic de substan uscat (umiditate w = 0) din materiile reinute este:
Vru
Vr
100 w
100
(m 3 / zi )
(10.3)
unde:
w = 80% - este umiditatea materiilor reinute.
Cantitatea zilnic de substan uscat din materiile reinute rezult:
G ru
ru
Vru
(kg f / zi )
(10.4)
unde:
ru
1600
2000 ( kgf / m3 ) - greutatea specific a materiilor reinute, n stare uscat.
Gratarul prevzut este de tip des i are lumina intre bare de 10 mm, curatirea fiind manuala
GRATAR INTRARE
Tip curatare:
Distanta dintre bare
b=
a=
NL=
K=
Vr=
manual
10
12
6,431
2
0.4287
gratar des
l/om, an
locuitori
2-5
mc/zi
G r=
w=
800
342.98
80
750 - 950
kgf / zi
%
Vru=
0.0857
mc/zi
1600 2000
r=
ru=
Gru=
Vcontainer=
Tstocare =
Nr containere =
Vr anual=
Gru anual=
Gru anual=
1600
137.19
4
1.1
7
2.7283
156.48
50076.
50.08
kgf / zi
mc/zi
zile
buc
mc/an
kgf / an
tf / an
Curatare manuala
Conform Tabel 5.1 din NP 032 - 99
Etapa II, locuitori si institutii publice
coef de variatie zilnic
volumul zilnic de materii reinute pe grtare
kgf /mc - greutatea specific a materiilor reinute cu
umiditatea
w = 70 80%.
Cantitatea zilnic de materii reinute pe grtare
umiditatea materiilor reinute
Volumul zilnic de substan uscat (umiditate w' = 0) din
materiile reinute
kgf /mc - greutatea specific a materiilor reinute, n stare
uscat
Cantitatea zilnic de substan uscat din materiile
reinute
Volum container retineri gratar des intrare
Durata de stocare pana la evacuare
9.1.15.9 Desnisipatorul
Deznisipatoarele sunt construcii descoperite care rein particulele grosiere din apele uzate, n
special nisipul, cu diametrul granulelor mai mare ca 0,20 0,25 mm.
Deznisipatoarele utilizate curent n staiile de epurare a apelor uzate sunt:
- deznisipatoare orizontale longitudinale;
- deznisipatoare tangeniale;
- deznisipatoare cu insuflare de aer (sau aerate);
- deznisipatoare separatoare de grsimi cu insuflare de aer.
Amplasarea deznisipatoarelor se face n mod curent dup grtare i naintea separatoarelor de
grsimi, a decantoarelor primare sau a staiei de pompare a apelor uzate brute, dac necesitatea
acesteia nu poate fi evitat.

pag.: 227
Deznisipatorul poate fi cuplat cu separatorul de grsimi, situaie n care el are rolul de a reine din
apele uzate att nisipurile ct i grsimile.
Indiferent de tipul deznisipatorului, exist o serie de prescripii i recomandri comune, dintre care
se menioneaz:
- numrul minim de compartimente: n = 2; n caz c este necesar un singur compartiment, la
staiile de epurare mici (5 l/s < Quz zi max < 50 l/s) i foarte mici (Quz zi max < 5 l/s) se va prevedea un
canal de ocolire;
- mrimea hidraulic uo a particulelor de nisip (viteza de sedimentare a unei particule solide
ntr-un fluid aflat n repaos sau n regim de curgere laminar) i viteza de sedimentare n curent u,
pentru particule de nisip cu viteza orizontal i diverse diametre d, se consider ca n tabelul 5.4.
Valori ale mrimii hidraulice i ale vitezei de sedimentare n curent
2,65 tf/m 3
pentru particule de nisip cu
Tabel 5.4
d (mm)
u o (mm/s)
u (mm/s)
0,20
23
16
0,25
32
23
0,30
40
30
0,40
56
45
Viteza de sedimentare n curent u este valoarea vitezei la care particula de nisip sedimenteaz
chiar n condiiile unui regim de curgere turbulent.
- viteza orizontal a apei n deznisipator (medie pe seciune):
v o 0,10 0,30 m / s
- debitul de calcul (v. tabelul 2.2),
- n procedeul de canalizare unitar i mixt,
- n procedeul de canalizare separativ,
- debitul de verificare, n toate procedeele de canalizare:
Qc
2 Qu orar max
Qc Qu orar max
Q v Qu orar min
- ncrcarea superficial us (parametru a crui valoare poate fi dictat de proiectant prin

adoptarea unei valori corespunztoare pentru suprafaa orizontal) va trebui s respecte condiia:
Qc
us
u
(5.45)
Ao
n care A o este suprafaa orizontal a luciului de ap la debitul de calcul.
n care: QC se introduce n m3/s, iar A0 n m2.
Deznisipatoarele se prevd la canalizrile n procedeu unitar sau mixt pentru debite
Qu orar max 10 l / s .
La canalizrile n procedeu separativ, se prevd deznisipatoare pentru debite Qu orar max
Cantitatea specific de nisip ce trebuie evacuat se va considera:
c = 4 6 m3 nisip/100.000 m3 ap uzat, zi - n procedeul separativ;
c = 8 12 m3 nisip/100.000 m3 ap uzat, zi - n procedeele unitar i mixt;
Debitul la care se raporteaz cantitile specifice de nisip este Qu.zi max .
Pentru desnisipatorul orizontal utilizat s-au considerat urmatoarele date:
Calculul lungimii bazinului de sedimentare se face cu rela ia:
35 l / s .

pag.: 228
un coeficient de neuniformitate (cuprins ntre 1,5 2,0; cifra maxima corespunde debitelor mici);
H - nl imea util a bazinului de deznisipare, n [ m ] ;
v - viteza de curgere orizontal a apei n bazin, n [ m / s ];
- viteza de sedimentare a particulelor n suspensie, care se determin experimental [m / s];
nl imea total a bazinului se stabilete prin nsumarea nl imii util, plus nl imea stratului
de depuneri (se stabilete experimental, innd seama de periodicitatea golirii bazinului de
depuneri: 1 5 zile), grosimea stratului posibil de ghea (0,3 0,5 m), precum i o nl ime de
siguran de 0,10,25m.
n general nltimea zonei utile a bazinului trebuie s fie cuprins ntre 1 m i 2,5 m, dar se prefer
nltimile mici, care asigur conditii mai uoare de curtire a bazinului.
Dup se s-a stabilit nltimea H a deznisipatorului, se determin ltimea bazinului (B) care se
stabilete n functie de debitul apei i nltimea bazinului, conform formulei :
In formula de mai sus avem urmtoarele nota ii:

B - l imea bazinului, (care nu trebuie s depeasc 2 m);
Q este debitul de ap ce trebuie procesat;
n - numrul bazinelor de deznisipare care lucreaz n paralel.
De regul raportul ntre lungimea i nl imea bazinului trebuie s fie cuprins ntre 10 i 15 m.
Viteza de curgere a apei n deznisipator trebuie s fie cuprins ntre 0,1 i 0,30 m/sec. In urma
experimentrilor pe diverse probe de ap, s-a stabilit c timpul pentru sedimentarea particulelor
depinde de natura, densitatea i dimensiune particulelor i n general este cuprins ntre 30 i 120
sec., pentru o nl ime de 1 m a stratului de ap. n cazul n care nu se cunoate cu precizie
parametri particulelor aflate n suspensie n ap, se recomand mrirea lungimii i a l imii
bazinului, chiar dac acest lucru ar duce la creterea costurilor construc iei, dar asigur o calitate
superioar apei. Camera de sedimentare are o pant de 3 5 grade n sensul de curgere al apei i o
nclinare a pere ilor laterali la partea superioar de 10 30 grade pentru a se evita mpingerea
pere ilor iarna de ctre ghea .
Date de dimensionare desnisipatorul orizontal longitudinal
O problem important legat de construc iei desnisipatoarelor este problema cur irii bazinului
de materialele decantate.
Nisipul va fi evacuat cu ajutorul unei electropompe de nisip, o data pe zi, intr-un bazin cu radier
drenant, pentru colectarea nisipului. Apa separata de nisip se va intoarce in desnisipator iar nisipul
va fi colectat manual si evacuat periodic din statia de epurare.
Pentru ndeprtarea nisipului din desnisipator se va utiliza o pomp de nisip. Considernd o
cantitate de nisip de 0,039 m3 care trebuie indeprtat zilnic i considernd o hidromas alctuit
cca. 30% nisip si 70% ap, rezult un volum de hidromas de 0,94 mc.

pag.: 229
La o funcionare proiectata de cca. 0,5 ore, rezult un debit necesar de pompare de cca.
Qpompa nisip= 0,26 mc/h=0,072 l/s.
nlimea de pompare necesara este de cca. :
H pompa nisip=1,85 m geodezic + 1,50 m liniar +1,0 local+2,5 m serviciu= 6,85 m
Volumul de ap disponibil pentru a fi extras n perioada de functionare este dat de conditia ca
nivelul apei s nu scada sub cota inferioar a peretelui desprtitor imersat (pentru retinerea
grasimilor), deci pe o inaltime de ap de cca. 0,20 m, pentru a pastra o garda de siguranta de cca
0,27 m. Conform acestei conditii, la bazinul desnisipator prevzut volumul de ap disponibil este de
cca. 5.85x1.0x0.20=1.17 mc.
DESNISIPATOR
d particula =
0.3
mm
u0=
u=
40
30
mm/s
mm/s
2
0.75
0.30
0.30
0.25
1.60
m
m
m
m
m
0.10
0.0300
5.00
6.50
0.0329
m/s
m/s
m
m
mc/s
buc
=
Hutil=
Hdepuneri=
Hghiata=
Hsiguranta=
H total bazin=
v (de calcul)=
=u=
L calcul bazin=
L bazin adoptat=
Qcalc=Quz orar max=
n=
B bazin=
0.4389
B bazin adoptat=
1.00
L baz / B baz =
6.5
A0=
us=
u=
Verificare us < u
q=
6.50
5.06
30.00
DA
18.23
v (de verificare)=
0.01
c=
Q uz zi max=
C nisip=
C nisip=
Qverif=Quz orar min=
v min=
4
874.03
0.0349
12.760
0.0033
0.0044
POMPA NISIP
Interval evacuare nisip=
Volum nisip=
1
0.0349
Raport apa hidromasa=

Volum hidromasa=
0.7
0.1165
mm/s
mm/s
mc/h x mp
m/s
mc/100.000
mc
mc/zi
mc/zi
mc/an
mc/s
m/s
viteza de sedimentare a unei particule solide ntr-un

fluid aflat n repaos sau n regim de curgere laminar
viteza de sedimentare n curent ()
coeficient de neuniformitate (cuprins ntre 1,5 2,0;
cifra maxima corespunde debitelor mici)
1.00 -2.50 m
functie de periodicitatea golirii nisipului, 1 - 5 zile
0.30 - 0.50 m
0.1 -0.25 m
inaltime de apa in desnisipator, cu ghiata si garda
0.10 - 0.30 m/s viteza orizontal a apei n deznisipator
(medie pe seciune)
viteza de sedimentare a particulelor n suspensie
lungimea calculata a bazinului de sedimentare
Lungimea adoptata
numrul bazinelor de deznisipare care lucreaz n
paralel
latimea de calcul a bazinului de sedimentare (care nu
trebuie s depeasc 2 m)
latimea adoptata, din considerente de acces pentru
exploatare
De regul raportul ntre lungimea i nl imea
bazinului trebuie s fie cuprins ntre 10 i 15
suprafaa orizontal a luciului de ap la debitul de
calcul
ncrcarea superficial us
Incarcare hidraulica specifica

0.10 - 0.30 m/s viteza orizontal a apei n deznisipator
(medie pe seciune)
Cantitatea specific de nisip, c = 4 6, procedeu
separativ
zile
mc/zi
procent
Vhidr/Vu
mc

T funct pompa nisip=

Q hidromasa =
Qpompa=
Q hidromasa =
Qpompa=
Hpompare=
STOCARE NISIP
Interval evacuare nisip=
Volum util stocare
necesar=
0.5
0.2330
mc/h
0.0647
6.60
l/s
m
31
zile
1.2003
mc
pag.: 230
Separarea grosiera a grasimilor se face prin flotatie naturala datorita diferentei de densitate dintre
cele doua lichide nemiscibile.
9.1.15.10
Separatorul de grsimi
Elemente generale
Separatoarele de grsimi sunt construcii descoperite, prevzute curent n practica epurrii apelor
uzate oreneti, care utilizeaz principiul fizic al flotaiei naturale i artificiale de separare din ap
a grsimilor, uleiurilor, produselor petroliere i a altor substane nemiscibile i mai uoare dect
apa.
Aceste tipuri de separatoare rein grsimile aflate n ap sub form liber (pelicul sau film) ori sub
form de particule independente formnd cu apa emulsii mecanice de tip mediu sau grosier
(diametrul particulelor de grsime ).
Prevederea separatoarelor de grsimi n staiile de epurare a apelor uzate oreneti este obligatorie
n urmtoarele cazuri:
cnd concentraia grsimilor din apa uzat exprimat prin substanele extractibile n eter de
petrol, este 20 mg/dm3 ( se vor avea n vedere ocurile de ncrcare cu grsimi, previzibile sau
accidentale ale influentului staiei de epurare);
cnd schema tehnologic a staiei de epurare cuprinde treapt biologic artificial sau
natural.
Separatoarele de grsimi trebuie prevzute cu minimum dou compartimente n funciune. n cazul
unor debite de ap uzat sub 50 mg/dm3, se poate admite un singur compartiment, cu obligativitatea
prevederii unui canal de ocolire.
n schema tehnologic a staiei de epurare, separatorul de grsimi se amplaseaz ntre
deznisipatoare i decantoarele primare. Deznisiparea apelor uzate n amonte de separatoarele de
grsimi este obilgatorie.
La proiectarea separatoarelor de grsimi se va ine seama de prevederile STAS 12268-91
Canalizri. Separatoare de uleiuri i grsimi la staiile de epurare oreneti.
10.7.10. Concepia separatorului de grsimi trebuie s permit extragerea eficient i n condiii de
siguran a materiilor solide, grsimilor i uleiurilor separate.
Aceste separatoare trebuie prevzute cu dispozitive de evacuare a stratului de grsime sau de ulei
format la suprafaa lichidului, dar i cu mijloacele necesare pentru evacuarea materiilor solide
grosiere mai grele cu apa, care se pot depune pe radierul separatoarelor.
Se recomand ca apa evacuat din separator o dat cu grsimile i cu materiile solide mai grele ca
apa, s fie eliminat prin diverse mijloace (sitare, presare, etc.) nainte de a fi depozitate n
recipientele sau containerele prevzute special n acest scop.
Pentru grsimile i substanele grosiere evacuate din separatoare trebuie prevzute containere
separate de stocare cu o capacitate pentru 3 7 zile, care vor fi evacuate o dat sau de dou ori pe
sptmn n depozite controlate.

pag.: 231
Separarea grosiera a grasimilor se face prin flotatie naturala datorita diferentei de densitate dintre
cele doua lichide nemiscibile.
Grasimile separate ajung gravitational intr-un bazin de colectare si tratare grasimi.
Pentru parametrul Substante extractibile cu solventi organici: 30 mg/dm3 la intrarea in statia de
epurare trebuie asigurata o valoare de maxim 20 mg/dm3 la iesirea din statia de epurare.
RETINERE GRASIMI
Substante extractibile cu solventi organici,
la intrare:
Substante extractibile cu solventi organici,
la iesire:
Qcalc=Quz zi max=
Qgrasimi=
30
mg/dm3
20
874.0343
0.026221
mg/dm3
mc/zi
kg/zi
Eficienta ret. grasimi=

Qgrasimi retinute=
Qgrasimi retinute=
50
0.013111
4.785338
%
kg/zi
kg/an
Efic re grsim din apele uzate oren

este de 50 85%
Cantitatea de grasimi colectata anual corespunzator reducerii incarcarii cu substante extractibile de

la 30 mg/l la 20 mg/l este de cca 4.78 kg/an.
Grsimile separate din ap se colecteaz printr-o palnie situata n zona amonte a desnisipatorului de
unde sunt evacuate gravitaional ntr-un cmin de colectare a grsimilor. Pentru colectarea
grasimilor, periodic se inchide vana de acces a apei in bazinul de omogenizare, ceea ce face ca apa
din desnisipator sa se ridice la cota palniei deversoare si stratul de grasimi sa fie transvazate in
caminul colector si stocare grasimi.
Grsimile se vor colecta ntr-un bazin de colectare si tratare grasimi cu D=1500 mm (la o adancime
util de stocare de 1,10 m)
Vutil=1,77 m3
iar frecventa de indepartare a grasimilor este o data pe lun, pentru a evita stocarea pe timp
indelungat a acestora.
9.1.15.11
EGALIZAREA DEBITELOR I NCRCRILOR CU POLUANI. Bazinul de
omogenizare
10.4.1. Variaia orar a debitelor de ap uzat intrate n staia de epurare (influentul) este cu att mai
mare cu ct colectivitatea de la care provin aceste debite este mai mic.
Astfel, coeficientul de variaie orar a debitelor pentru micile colectiviti (v. cap. 3, relaia 3.8)
poate varia ntre 3 i 10.
10.4.2. Deoarece funcionarea staiei de epurare i n special a treptei biologice este
necorespunztoare n cazul variiilor (ocurilor) de debit i de ncrcare cu poluani, la staiile de
epurare mici i foarte mici, bazinul de egalizare este neaprat necesar.
10.4.3. Pentru colectivitile mici, admind un grafic de variaie orar a debitului de ap uzat
influent n staia de epurare similar cu graficul de variaie orar a consumului de ap potabil i n
situaia n care debitele provenite din industria din localitate nu sunt semnificative, volumul util al
bazinului de egalizare poate fi apreciat ca un procent din debitul zilnic maxim al apelor uzate i
determinat cu relaia:
Vu m Q u.zi.max
(m3)
(10.11)
n care:
Q u.zi.max n m3 / zi i m = 25.....30 %
Uzual, durata medie de tranzitare a debitului Q u.zi.max prin bazinul de egalizare este cuprins ntre
5 i 8 ore. Ea poate fi calculat cu relaia:
t med

24 Vu
Q u.zi.max
pag.: 232
(10.12)
(h)
n care:
Q u.zi.max se introduce n m3 / zi
10.4.4. Pentru mpiedicarea producerii depunerilor n bazinul de egalizare i pentru realizarea unui
bun amestec (n scopul uniformizrii concentraiilor de poluani), se impune prevederea unui mixer
corespunztor volumului util al bazinului.
10.4.5. Bazinele de egalizare se vor amplasa dup grtare i deznisipatoare.
10.4.6. Pentru evitarea producerii depunerilor n bazinele de egalizare-uniformizare i a condiiilor
de anaerobie care conduc la producerea de mirosuri neplcute, pot fi utilizate n loc de mixere,
dispozitive de aerare dispuse pe radierul bazinelor.
BAZIN DE
OMOGENIZARE
Qcalc=Q uz zi max=
m=
Vcalcul baz omog=
Vadoptat baz omog=
T tranzit=
874.03
25
218.51
190.00
5.22
mc/zi
%
mc
mc
ore
Qcalc=Q uz zi max 225=

m=
Vcalcul baz omog=
Vadoptat baz omog=
T tranzit=
292.50
25
73.13
190.00
15.59
mc/zi
%
mc
mc
ore
Qcalc=Q uz zi max 225=

m=
Vcalcul baz omog=
Vadoptat baz omog=
T tranzit=
812.50
25
203.13
200.00
5.91
mc/zi
%
mc
mc
ore
m = 25.....30 %
5-8 ore
Functionare etapa 1, Quz zi max=225 mc/zi x 1.3=292.5
mc/zi
m = 25.....30 %
5-8 ore
Functionare etapa 2, Quz zi max=625 mc/zi x 1.3=812.5
mc/zi
m = 25.....30 %
5-8 ore
Pompele de ap uzat se dimensioneaz conform schemei tehnologice adoptate.

Avand in vedere prevederea a trei module de epurare biologica, s-au prevazut trei pompe, fiecare
asigurand alimentarea modului corespunzator:
2 x Q pomp modul 225 mc/zi=225 mc/zi=9.375 mc/h=2,60 l/s.
1 x Q pomp modul 400 mc/zi=400 mc/zi=16.67 mc/h=4.63 l/s.
nlimea de pompare necesar este de cca.:
H pompa =5.15 m geodezic + 1,50 m liniar +2,0 local+2,0 m serviciu= 10.65 m
Avand in vedere variatia debitelor influente in timp, intrarea pe rand in functiune a modulelor de
epurare si variatia de cca. 3.5 m a nivelului apei in bazinul de omogenizare, se impune ca pompele
din bazin sa fie cu turatie variabila, pentru a adapta debitul pompei la debitul mediu influent si la
debitele capabile ale modulelor de epurare.
9.1.15.12

pag.: 233
Masurarea debitului de apa uzat tranzitat prin staia de epurare
10.5.1. n scopul conducerii corecte a procesului de epurare, este necesar cunoaterea n orice
moment a debitului de ap uzat ce tranziteaz staia de epurare.
Avnd n vedere valoarea redus a debitelor de ap uzat influente n staia de epurare, se
recomand ca pentru msurarea lor s se prevad una din urmtoarele soluii:
- debitmetru electromagnetic pentru orice valoare a debitului ntre 1 i 50 l / s;
- debitmetru tip canal Khafagi-Venturi dotat cu traductor cu ultrasunete, n cazul unor debite ce
depesc 10 l / s.
Avand in vedere si controlul debitelor in modulele de epurare, pe refularile de la pompele de apa
epurata se prevad debitmetre electromagnetice care au rol de monitorizare a debitelor si volumelor
de apa tranzitate prin statia de epurare.
9.1.15.13
11.3. INSTALAII DE EPURARE BIOLOGIC CU BIOMAS N SUSPENSIE
11.3.1. Bazine cu nmol activat

11.3.1.1. Sunt instalaii de epurare biologic care utilizeaz pentru eliminarea substanelor organice
biodegradabile coloidale i dizolvate fenomenul de epurare cu biomas n suspensie.
11.3.1.2. Bazinele cu nmol activat mai poart denumirea de bazine de aerare.
Ele se amplaseaz dup treapta de epurare primar care poate cuprinde sau nu decantoare primare.
11.3.1.3. n bazinele cu nmol activat se amestec trei elemente :
- apa uzat, care conine substratul organic, deci hrana bacteriilor mineralizatoare ;
- aerul, care conine oxigenul necesar proceselor bio-chimice care se desfoar n bazin ;
- nmolul activat de recirculare preluat din decantorul secundar i trimis prin pompare n
bazinul de aerare. El conine biomasa necesar pstrrii unei concentraii constante a
nmolului din bazinul de aerare.
11.3.1.4. Bazinele de aerare trebuie concepute astfel nct :
- s se asigure un amestec omogen i ct mai complet ntre cele trei elemente de mai sus;
- s se asigure cantitatea de oxigen necesar proceselor bio- chimice desfurate n bazin;
- s se evite producerea depunerilor de nmol n bazin, proiectndu-se o form geometric a
bazinului i o circulaie a lichidului corespunztoare, n acest sens.
11.3.1.5. n bazinul de aerare se creeaz condiii de alimentare cu ap uzat (deci cu substrat
organic), cu nmol activat de recirculare i cu oxigen astfel nct microorganismele existente n
bazin, de tip aerob, s elimine substana organic biodegradabil (aflat n stare coloidal i
dizolvat) prin transformarea acesteia n material celular viu (biomas). Biomasa, aflat sub form
de flocoane este evacuat din bazinele de aerare odat cu apa uzat, i reinut n decantoarele
secundare sub denumirea de nmol activat.
11.3.1.5. Bazinele cu nmol activat reprezint n momentul de fa tehnologia de epurare biologic
cea mai rspndit att pe glob ct i n ara noastr.
Pentru staiile de epurare mici i foarte mici, epurarea biologic cu biomas n suspensie poate fi
realizat n bazine cu nmol activat n mai multe variante :
a. epurare cu aerare prelungit, cu nitrificare-denitrificare i stabilizarea aerob a nmolului;
b. epurare cu aerare prelungit, cu stabilizarea aerob a nmolului;
c. epurare cu nitrificare;
d. epurare convenional.
11.3.16. Cazul a reprezint tehnologia cea mai complet, cu eficiena treptei biologice n eliminarea
substanelor organice biodegradabile pe baz de carbon ridicat ( dxb = 93.....98 %). Ea prezint i
avantajul eliminrii azotului, precum i obinerea unui nmol n exces stabilizat aerob, care poate fi
trimis direct la deshidratare, sau poate fi stocat perioade ndelungate fr a mai prezenta neajunsuri

pag.: 234
i pericol pentru mediul nconjurtor. n aceast variant nu sunt necesare instalaii independente de
fermentare a nmolului n exces.
Varianta are ns dezavantajul c necesit ncrcri organice ale bazinului de 3 - 4 ori mai mici ca la
epurarea convenional, ceea ce conduce la volume ale bazinului de aerare de 3 4 ori mai mari.
Cantitatea de oxigen necesar desfurrii proceselor bio-chimice i de eliminare a azotului este de
asemenea, mai mare.
Aceste dezavantaje pot conduce la valori de investiie importante i la suprafee ocupate n plan,
mari.
11.3.1.7. Varianta b prezint aceleai avantaje i dezavantaje ca varianta a, cu excepia cantitii de
oxigen care este mai redus. Eficienele de epurare sunt, de asemenea, mari: dxb = 92...95 %.
Varianta c conduce la volume mari ale bazinului, mai reduse dect n variantele a i b, dar cantitatea
de oxigen necesar i pentru procesele de nitrificare este important. Sunt necesare instalaii
independente de fermentare a nmolului n exces.
Eficiena treptei de epurare biologic variaz n limitele, dxb = 90 ......95 %.
11.3.1.8. Epurarea biologic convenional prezint eficiena de epurare cea mai redus,
dxb = 80...92 % i necesit instalaii de fermentare separat a nmolului n exces. Volumele
bazinelor de aerare i cantitatea de oxigen necesar sunt ns cele mai reduse.
11.4.2. Instalaii de aerare cu corpuri submersate
11.4.2.1. Instalaiile de aerare cu corpuri submersate sunt instalaii de epurare compacte care
realizeaz epurarea biologic artificial. Aceste instalaii au aprut ca urmare a necesitii de a
prelua i epura ape uzate cu o ncrcare organic mai mare, fr a mri cantitatea de nmol din
decantorul secundar.
11.4.2.2. Procedeul de aerare cu corpuri submersate se bazeaz pe fenomenul de epurare biologic
mixt, care utilizeaz straturi de material suport al peliculei biologice fixate meninute n suspensie
n bazine de aerare convenionale sau cu nitrificare-denitrificare sau n filtrele biologice clasice.
11.4.2.3. Instalaiile de aerare cu corpuri submersate se amplaseaz n schemele tehnologice n
treapta de epurare secundar, pentru colectiviti cu peste 50 EL.
11.4.2.4. Eficiena de epurare a acestor instalaii este situat ntre 80 i 98%, asigurnd eliminarea
compuilor de carbon, azot i fosfor.
11.4.2.5. Materialul suport (de obicei poliuretan) poate fi utilizat sub diferite forme i dimensiuni
(corpuri sferice, eliptice, cilindrice, fagure).
Acesta poate fi meninut n suspensie sau mbinat sub form de module amplasate n filtrul biologic
sau n bazinul de aerare.
11.4.2.6. Procedeele tipice de epurare biologic mixt cu pelicul fixat ataat corpurilor suport n
bazinul de aerare au fost diversificate de-a lungul timpului funcie de tipul corpurilor suport i
modul lor de utilizare.
11.4.2.7. Procedeele de aerare cu corpuri submersate se clasific n dou categorii:
- cu pelicul fixat pe corpurile suport mobile meninute n suspensie n bazinul de aerare ;
- cu pelicul fixat pe corpurile suport fixate n bazinul de aerare/filtrul biologic.
11.7. INSTALATII COMPACTE DE EPURARE
11.7.1. Instalaiile compacte de epurare sunt obiecte care realizeaz epurarea apelor uzate menajere
provenite de la reedine individuale sau colectiviti ce corespund unei capaciti de pn la 10.000
EL, ns se practic numai pn la 3000 EL, pentru capaciti mai mari prevzndu-se mai multe
module asemenea.
11.7.2. Instalaiile compacte de epurare pot fi:
- monobloc (construcie unic, de regul prefabricat)
- compacte (mai multe obiecte grupate, de regul construite pe antier).
11.7.3. Instalaiile de epurare prefabricate se aplic pentru capaciti de pn la 3000 EL. Acest tip
de instalaii sunt uniti independente, n construcie unic, prevzute cu racordurile de intrare i

pag.: 235
ieire i furnizate de productor pregtite pentru montajul direct pe amplasament. Aceste instalaii
sunt fabricate de productori n module, funcie de capacitatea nominal (numrul de EL).
11.7.4. Instalaiile de epurare compacte (alctuite din mai multe obiecte tehnologice grupate ntr-o
singur construcie sau din mai multe module instalate n serie sau n paralel) se aplic pentru
capaciti de la 3.001 EL pn la 10.000 EL.
11.7.7. Schema tehnologic complet a unei staii compacte de epurare cuprinde urmtoarele etape:
- epurarea primar (cu sau fr decantor primar)
- epurarea secundar
- epurarea teriar sau avansat
- dezinfectarea
- stocarea i/sau deshidratarea nmolului.
11.7.8. Eficiena de epurare realizat de instalaiile compacte este de 80...99%, funcie de tipul i
complexitatea proceselor adoptate n schema tehnologic.
11.7.9. Efluentul instalaiilor de epurare poate fi evacuat, conform legislaiei n vigoare, direct n
receptorii naturali.
11.7.10. Schemele tehnologice utilizate frecvent la concepia instalaiilor compacte de epurare
includ urmtoarele tipuri de procedee de epurare mecano-biologic:
cu pelicul biologic fixat (filtre biologice clasice, filtre biologice cu discuri)
cu biomas n suspensie (bazine cu nmol activat, reactoare biologice cu funcionare
secvenial)
cu epurare biologic mixt (filtre biologice cu corpuri submersate, instalaii de tip STM,
filtre biologice aerate).
n funcie de gradul de epurare necesar i de parametrii calitativi ai influentului, epurarea biologic
prevzut poate fi:
convenional (fr eliminarea azotului i fosforului) pentru un grad de epurare sub 90%.
prelungit (cu nitrificare i stabilizarea nmolului) pentru un grad de epurare necesar peste
90%.
11.7.11. n cazul instalaiilor compacte de epurare amplasate n zone cu clim rece, n locul
procedeelor de epurare biologic se utilizeaz procedee fizico-chimice (coagularefloculare urmat
de decantare), datorit condiiilor de exploatare mai simple.
11.7.12. Parametri de proiectare pentru calculul instalaiilor de epurare compacte sunt:
- numrul de locuitori deservii,
- restituia specific: 150...200 l/om,zi,
- debitele de calcul:
debitul staiei de epurare n procedeu unitar: Q SE= n x Q u.orar.max , n = 2...5 ;
debitul staiei de epurare n procedeu divizor: Q SE= Q u.orar.max ;
debitul treptei biologice: QTB = Qu zi max.
- caracteristicile fizico-chimice, biologice i bacteriologice ale apelor uzate brute ;
- caracteristicile fizico-chimice, biologice i bacteriologice ale efluentului epurat ;
- gradul de epurare necesar ;
- condiiile de teren impuse de amplasamentul ales ;
- condiiile climaterice.
9.1.15.14
Bazin colectare, decantare, tratare si pompare namol in exces
11.6. POMPAREA NMOLULUI ACTIVAT DE RECIRCULARE I N EXCES

11.6.1. Pomparea nmolului activat de recirculare din decantorul secundar n bazinul de aerare are
loc numai n schemele de epurare biologic care conin ca element epurator principal bazine cu
nmol activat.

pag.: 236
11.6.2. n schemele de epurare biologic cu filtre biologice de orice tip, nu se recircul nmolul
biologic din decantorul secundar. Acest nmol este dirijat direct n treapta de prelucrare a
nmolului.
11.6.3. Debitul nmolului de recirculare se consider pentru coeficientul de recirculare maxim,
adic r = 100 %. El va avea deci valoarea egal cu debitul de calcul al bazinelor de aerare ( nr c
u.zi.max Qnr= Qc= Quz zi max ).
11.6.4. Debitele de nmol evacuate zilnic din decantoarele secundare depesc de obicei valoarea
debitului nmolului de recirculare. Valoarea suplimentar reprezint debitul de nmol activat
excedentar, denumit uzual nmol n exces.
Nmolul n exces este dirijat direct n treapta de prelucrare a nmolurilor. Acesta are o umiditate
we = 99,0.....99,2 % i o greutate specific ne= 1008.....1016 Kg f/ m3.
11.6.5. Pomparea nmolului activat de recirculare i a celui n exces se realizeaz n cazul staiilor
de epurare mici i foarte mici, n majoritatea cazurilor cu electropompe submersibile, amplasate n
camer umed.
11.6.6. Pe conducta de refulare a nmolului de recirculare se monteaz un debitmetru
electromagnetic sau cu ultrasunete i o van acionat electric, cu deschidere reglabil, n scopul
modificrii debitului de recirculare dup cerinele procesului de epurare biologic.
Pe conducta de nmol n exces, ramificat din conducta de refulare a nmolului de recirculare, se
monteaz, de asemenea, o van acionat electric, cu deschidere variabil, n scopul de a permite
realizarea prin manevrarea vanelor cu acionare electric, coeficientul de recirculare dorit.
10.10.9. Volumul util al bazinului de stocare namol se determin n funcie de volumul de nmol
care trebuie pompat, de debitul nominal al pompelor, de modul de pompare (continuu sau
intermitent), de durata pomprii, etc.
10.10.10. n scopul evitrii adncimilor mari de fundare pentru construcia staiei de pompare,
nlimea volumului util a bazinului de aspiraie se va ncadra n domeniul h u 0,501,50 m.
10.10.14. Diametrul nominal minim al conductelor care transport nmol va fi :
- Dn 200 mm pentru curgere gravitaional i pentru conductele
de aspiraie;
- Dn 100 mm pentru conductele de refulare.
10.10.15. Viteza minim de curgere a nmolului cu umiditatea w = 95 96 % prin conducte va fi
de 1 m/s. Se va acorda o atenie cu totul special ventilrii spaiilor din cuvele sau cldirile care
adpostesc pompe pentru nmol, avnd n vedere pericolul deosebit prezentat de gazele nocive care
se produc la intrarea n fermentare anaerob acid a nmolului. Acest lucru se datoreaz stagnrii
nmolului n spaii nchise (n bazinul de aspiraie, n conducte, etc.) pe durate care depesc 6-8
ore.
Conform
NORMATIV
PENTRU
PROIECTAREA
CONSTRUCIILOR
I
INSTALAIILOR DE EPURARE A APELOR UZATE ORENETI Partea a II-a :
TREAPTA BIOLOGIC Indicativ NP 088 - 03
Cea mai mare parte a nmolului activat este recirculat n bazinele de aerare, n scopul meninerii
unei concentraii constante a acestuia n bazine, concentraie corespunztoare gradului de epurare
necesar al sistemului. O parte a nmolului activat reinut n decantoarele secundare este excedentar
i ea trebuie eliminat din proces i trimis n treapta de prelucrare a nmolului.
Aceast parte constituie nmolul n exces. Evacuarea zilnic a nmolului n exces din treapta de
epurare biologic este necesar n scopul meninerii controlului asupra ncrcrii organice a
nmolului sau a vrstei nmolului.
Debitul (volumul) zilnic de nmol n exces se determin cu relaia (pentru notaii v. i fig. 5.15):

Q ne
pag.: 237
c na V TN Qc cadm
uz
TN (c ne
c adm
uz )
3
( m / zi )
(5.48)
n care :
3
adm
3
3
3
3 Q
- c na (kg / m ), V ( m ), c ( m / zi ), c uz (kg / m ) i c ne (kg / m ) au fost definite
anterior;
T
- N este vrsta nmolului (zile) definit la pct. 5.7.6.16.
Fig. 5.15 Schem de calcul a bazinelor cu nmol activat

cu indicarea principalilor parametri
BNA-bazin cu nmol activat; DS-decantor secundar;
SPn -staie de pompare nmol activat.
5.7.6.14. Cantitatea de substan uscat corespunztoare volumului de nmol n exces este:
Ne
Q ne c ne
(kg/zi)
(5.49)
c
n care concentraia n substan uscat a nmolului n exces ( ne ) se consider egal cu
concentraia n substan uscat a nmolului de recirculare ( cnr ).

N
Cantitatea de substan uscat din nmolul n exces ( e ), poate fi determinat i cu relaia:
Ne
n es C'b
(kg/zi)
n care,
(5.50)

pag.: 238
Ne
'
n
es = C b este cantitatea specific de nmol n exces, artnd ce cantitate de nmol n
exces exprimat n substan uscat, revine unui kg de

biologic. Se msoar n Kg s.u. /
CBO 5
redus (ndeprtat) n treapta
kg CBO 5 redus.
' kg CBO redus / zi

5
Cb (
) - a fost definit la pct. 3.9.5. i se determin din bilanul de
substane efectuat pe linia apei, cu relaia (3.33).

n
Cantitile specifice de nmol n exces es se indic n tabelul 5.7 n funcie de tipul epurrii
(convenionale, cu nitrificare, etc).

5.7.6.15. Umiditatea nmolului n exces se va considera n calcule:
we
= 99 ... 99,2 %
(5.51)
5.7.6.16. Vrsta nmolului pentru sistemul bazin de aerare - decantor secundar din fig. 5.15 se
definete ca raportul dintre cantitatea de materii solide n suspensie existent n bazinul de aerare i
cantitatea de materii solide n suspensie care este eliminat (ndeprtat) zilnic din sistem. Ea se
determin cu urmtoarea expresie:
TN
c na V
(Qc Q ne ) cadm
Q ne c ne (zile)
uz
(5.52)
n care toate noiunile au fost definite anterior.

Conform "Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor
uzate oreneti - partea a V-a: Prelucrarea nmolurilor, indicativ NP 118-06
2.4. CANTITI SPECIFICE DE NMOL
2.4.1. Cantitile zilnice de nmol ce rezult din epurarea apelor uzate prezint o plaj larg de
variaie i depind de proveniena apei i tehnologia de epurare adoptat. Aceste cantiti ce se
produc
n diferite trepte ale staiei de epurare a apelor menajere sunt cunoscute i calculate n cantiti
specifice raportate la om i zi.
2.4.2. Pentru a asigura capacitile necesare manipulrii cantitilor fluctuante de nmol,
proiectantul va trebui s in seama de urmtorii parametri :
- debitul mediu i cel maxim de nmol ;
- capacitatea potenial de stocare a obiectelor tehnologice din componena staiei deepurare care
realizeaz prelucrarea nmolului.
2.4.3. Cantitile specifice de nmol reinute n staiile de epurare a apelor uzate oreneti sunt
indicate n tabelul 2.1:

pag.: 239
Cantiti specifice de nmol

Nr.
crt.
Tipul de nmol
0
1
1
Nmol proaspt din decantoare primare orizontale
longitudinale
Nmol proaspt din decantoare primare orizontale radiale
Substan uscat
din nmol (g/om,
zi)
2
2
25
Nmol umed
(l/om, zi)
3
5
35 - 40
0,7 0,8
Nmol proaspt din decantoare primare verticale
30
Nmol biologic din decantoare secundare amplasate dup

filtre biologice
Nmol biologic din decantoare secundare amplasate dup

filtre biologice de mare ncrcare cu epurare avansat
20
Nmol n exces din decantoare secundare amplasate

dup bazinele de aerare
20 - 32
2,5 - 4
7
8
9
Nmol n exces concentrat

Nmol fermentat din decantoarele cu etaj
Nmol fermentat din fose septice
20 - 32
30
30 - 33
0,67 1,07
0,3 0,6
0,3 0,33
2.4.4. Pentru determinarea cantitilor de substan uscat din nmolurile reinute n staiile de
epurare se pot lua n considerare i ncrcrile specifice indicate n tabelul 2.2, raportate la debitul
de calcul al staiei de epurare.
n decantoarele secundare se reine biomasa rezultat n procesele de epurare biologic din obiectele
tehnologice situate n amonte de acestea. Toate aceste nmoluri sunt biologice.
n normativ se propune ca nmolurile provenite din procesele de epurare cu biomasa n suspensie
(de exemplu n bazinele de aerare) s fie denumite nmoluri activate, iar cele provenite din
procesele de epurare cu biomas (pelicul) fixat (de exemplu n diversele tipuri de filtre biologice)
s fie denumite nmoluri biologice.
n schemele de epurare cu biomas fixat, nmolurile biologice reinute n decantoarele secundare
nu se recircul, ele fiind n majoritatea cazurilor trimise n treapta de prelucrare a nmolurilor.
n schemele de epurare cu biomas n suspensie, cea mai mare parte a nmolurilor reinute n
decantoarele secundare se recircul n obiectul tehnologic din amonte. Producia suplimentar de
nmol, peste necesarul de recirculare, poart denumirea de nmol activat n exces, sau simplu
nmol n exces.
Deci noiunea de nmol n exces apare numai n schemele prevzute cu instalaii de epurare cu
biomas n suspensie.
n tabelul 2.2. se dau valori informative privind cantitile de substan uscat din nmolurile
biologice i din nmolul n exces pentru diverse tipuri de epurare biologic, inclusiv pentru
schemele de epurare avansat cu nitrificare-denitrificare.
ncrcarea specific cu substan
uscat (kg s.u./1000 m3 ap uzat)
Nr.
crt.
Tipul de nmol
0
1
2
1
Nmol primar
Nmol n exces, n schemele cu BNA
Domeniul de
variaie
Valoare
caracteristic
2
110 - 170
70 - 100
3
150
80

pag.: 240
ncrcarea specific cu substan

uscat (kg s.u./1000 m3 ap uzat)
Nr.
crt.
Tipul de nmol
Domeniul de
variaie
Valoare
caracteristic
0
3
1
Nmol biologic rezultat de la filtrele percolatoare
2
60 - 100
3
70
Nmol n exces, n scheme cu aerare prelungit
80 - 120
100 a)
Nmol n exces rezultat din procesul de epurare cu

lagune aerate
Nmol biologic rezultat n urma procedeului epurare
biologic cu filtre biologice cu discuri
Nmol rezultat n urma procedeului de ndeprtare a
algelor
Nmol primar rezultat n urma precipitrii chimice a
fosforului, folosind doze reduse de var (350 500 mg/l)
Nmol primar rezultat n urma precipitrii chimice a
fosforului, folosind doze mari de var (800 1600 mg/l)
Nmol rezultat din procedeele de epurare cu biomas n
suspensie, cu nitrificare
Nmol rezultat din procedeele de epurare cu
biomas n suspensie, cu denitrificare
Nmol biologic de la filtrele de foarte mare ncrcare
80 - 120
100 a)
12 - 24
20
12 - 24
20
240 - 400
300 b)
600 - 1300
800 b)
- c)
12 - 30
18
- d)
6
7
8
9
10
11
12
Not:
a) Valoarea este valabil presupunnd lipsa treptei de epurare primar.
b) Se refer la nsumarea cantitii de nmol rezultat n urma precipitrii chimice cu cea
rezultat din sedimentarea normal.
c) ncrcarea specific cu substan uscat are valori neglijabile.
d) Este inclus n producia de nmol biologic din treapta secundar de epurare.
Indepartarea fosforului se realizeaza folosind precipitatii chimice prin adugarea unui coagulant,
clorura ferica si prin indepartarea precipiatiilor chimice (namol) din sistem
Namolul excedentar este condus la sistemul de deshidratare cu filtru presa. Namolul in exces este
depozitat in bazinul de ingrosare si, cu ajutorul unui mixer si al unui sistem de dozare polielectrolit,
se ingroasa treptat pentru eliminarea apei.
Dupa procesul de ingrosare a namolului in urma caruia o mare parte din cantitatea de apa continuta
este eliminata, namolul este trecut cu ajutorul unei pompe in filtrul presa. Aici namolul este
deshidratat in continuare intr-o proportie mult mai mare, pana ajunge la consistent unor turte de
namol ce pot fi stranse si depozitate separat, apoi duse la groapa de gunoi.
LINIA NAMOLULUI
Qcalc=Q uz zi max=
LE calcul
SU min=
SU max=
NU min=
NU max=
we=
SU mediu iesire din SE=
NU mediu iesire din SE=
874.03
6,431
20
32
2.50
4.00
99.00
167.21
61,030.19
20.90
7,628.77
mc/zi
Etapa 2, Finala
g/om, zi
g/om, zi
l/om, zi
l/om, zi
%
kg/zi
kg/an
mc/zi
mc/an
Etapa finala
Substan uscat din nmol (g/om, zi), Tab. 2.1 NP 107-06
Nmol umed (l/om, zi), Tab. 2.1 NP 107-06
Umiditatea nmolului n exces, we= 99 ... 99,2 %
Concentratie 99%
Concentratie 99%
Qcalc=Q uz zi max=
292.50
mc/zi
Functionare etapa 1, Quz zi max=225 mc/zi x 1.3=292.5 mc/zi

LE calcul
SU min=
SU max=
NU min=
NU max=
we=
2,152
20
32
2.50
4.00
99.00
55.96
20,424.06
6.99
2,553.01
Qcalc=Q uz zi max=
LE calcul
SU min=
SU max=
NU min=
NU max=
we=
812.50
5,978
20
32
2.50
4.00
99.00
155.43
56,733.50
19.43
7,091.69
pag.: 241

g/om, zi
g/om, zi
l/om, zi
l/om, zi
%
kg/zi
kg/an
mc/zi
mc/an
Concentratie 99%
Concentratie 99%
mc/zi

g/om, zi
g/om, zi
l/om, zi
l/om, zi
%
kg/zi
kg/an
mc/zi
mc/an
Concentratie 99%
Concentratie 99%
Reactivi
Conform date furnizor:
DENUMIRE
ECHIPAMENTE
FeCl3
Acid Citric
Polielectrolit
UM
lt/luna
kg/luna
kg/luna
Consumuri energie electrica
Consumuri electrice Cladire reactor Nr.1

225 mc/zi
Consumuri electrice Cladire reactor Nr.2 225
mc/zi
Consumuri electrice Cladire reactor Nr.3 400
mc/zi
Consumuri electrice Cladire Echipamente Instalatii interioare
Consumuri electrice Obiecte SE
Consumuri electrice Iluminat incinta SE
TOTAL PUTERI (kW)
Specificaie tehnic echipament
TOTALURI GENERALE
Putere
total
inst
NeTehn
(kW)
Cant / zi
(kg/zi)
Cant /
luna
(kg/luna)
Cant /
an (to/an
si kg/an)
982.17
0.35
0.70
29465.24
10.52
21.05
358.49
128.03
256.07
Putere
total
cons
NeTehn
(kW)
Putere
total
instalat
Tehn
(kW)
Putere
total
cons
Tehn
(kW)
Putere
total
instalat
Ob
(kW)
Putere
total
cons
Ob
(kW)
Ic
cons
Ob
(A)
3.00
2.00
10.38
8.43
13.38
10.43
22.71
3.00
2.00
10.38
8.43
13.38
10.43
22.71
3.00
2.00
12.71
10.31
15.71
12.31
26.67
6.00
3.00
3.73
5.80
2.78
5.50
2.00
1.20
9.73
5.80
2.00
61.99
5.78
5.50
1.20
45.65
16.52
9.85
3.40
105.26
Putere total
instalat
(kW)
42.99
Putere total
consumat
(kW)
35.45
Energie anual
consumat
(kWh/an)
280,996.49
Cost abonament
Pret energie electrica
Consum zilnic energie
electrica
Pret energie consumata
Tabel calcul cost m3 apa

epurata
Consum zilnic energie electrica
Cost abonament energie
electrica
Cost consum energie electrica
Cost energie electrica
Consum FeCl3
Consum Acid Citric
Consum Polielectrolit
Cost FeCl3
Cost Acid Citric
Cost Polielectrolit
Cost consum chimic
Pret m3 de apa epurata
NECESAR GENERATOR
Consum electric zilnic

0.3836
0.2525
RON/zi
RON/kwh
769.85
194.77
kwh/zi
Ron/zi
769.85
U.M.
kwh/zi
0.3836
0.2525
194.77
lei/zi
lei/kwh
lei/zi
29.47
10.52
21.05
0.90
2.10
7.50
30.97
lt/luna
kg/luna
kg/luna
Euro/lt
Euro/kg
Euro/kg
lei/zi
0.32
kW
kWh/zi
lei/m3
45.65
769.85
pag.: 242

pag.: 243
10 CANTITATI DE LUCRARI
10.1 Reteaua de canalizare
Pentru reteaua de canalizare proiectat in etapa curenta s-au prevzut urmatoarele cantitati de
lucrari:
Conducte pe retea:
Lungime (m) pe Diametre conducta PVC Multistrat
Strada
200
TOTAL DJ 301
Total
250
315
Lungime (m)
8853.43
548.43
9401.86
TOTAL SAT PLATARESTI
4532.92
1427.79
347.42
6308.13
TOTAL SAT PODU PITARULUI
1472.78
252.2
373.37
2098.35
TOTAL SAT CUCUIETI
3161.72
3161.72
200
250
315
Lungime (m)
9167.42
10533.42
1269.22
20970.06
TOTAL
Camine pe retea:
Camine pe retea
Sat
Plataresti
Buc.
249
Podu Pitarului
129
Cucuieti
173
Total
551
Subtraversari DJ 301 si CF LS 801 Bucureti (Obor) - Titan (Sud) - Oltenia:

SAT
Subtraversare
DJ 301
1
Pozitie
Km
17+280
Conducta retea
Conducta protectie
PVC De 250 mm
2
3
18+355
18+452
PVC De 250 mm
PVC De 250 mm
Podu
Pitarului
19+601
Cucuieti
Plataresti
SAT
Plataresti
Cucuieti
OTEL Dn 406.0x10.3
Lungime
(m)
7.1
Nod
amonte
C437
Nod
aval
C381
OTEL Dn 406.0x10.3
OTEL Dn 406.0x10.3
7.1
13.4
C267
C14
C406
C28
PVC De 250 mm
OTEL Dn 406.0x10.3
6.6
C293
C259
20+631
PVC De 250 mm
OTEL Dn 406.0x10.3
6.9
C227
C225
21+523
PEHD De 140 mm
OTEL Dn 273.1x7.9
11.8
Ref_SP_2C
R56
21+880
PVC De 250 mm
OTEL Dn 406.0x10.3
7.5
C57
C114
22+788
PVC De 250 mm
OTEL Dn 406.0x10.3
6.7
C53
C84
Subtraversare
CF
1
Pozitie
Km
35+860
Conducta retea
Conducta protectie
PVC De 250 mm
OTEL Dn 406.0x10.3
Lungime
(m)
15.9
Nod
amonte
C488
Nod
aval
C18
36+191
PVC De 200 mm
OTEL Dn 355.6x8.7
11.1
C495
C494
36+573
PEHD De 160 mm
OTEL Dn 323.9x8.7
13.4
R5
R6
39+605
PVC De 250 mm
OTEL Dn 406.0x10.3
10
C10
C13

pag.: 244
Excavatii pe retea:
EXCAVATII RETEA DE CANALIZARE
Volum
demol
carosabil:
Asphalt
level 1 - 5
cm
372.46
Volum
demol
carosabil:
Asphalt
level 2 - 7
cm
521.44
Volum
demol
carosabil:
First level
Humus 10
cm
933.27
Volum
demol
carosabil:
Second level
Humus
10cm
933.27
Volum
excavatie
Volum
excavatie
fara
carosabil
Zona de
excavare 1
Zona de
excavare 2
Volum
conducta
Volum pat
nisip
Volum
umplutura
granular
Volum
umplutura
natural
28825.23
26064.79
27998.54
806.32
904.32
2166.41
7536.79
15457.26
10.2 Conducte de refulare

Pentru conductele de refulare proiectate in etapa curenta s-au prevzut urmatoarele cantitati de lucrari:
Conducte:
Lungime (m) pe Diametre conducta PEHD PE 100 PN 6
SAT
50
90
125
140
160
180
200
102.12
TOTAL SAT PLATARESTI
86.07
774.93
102.12
102.12
342.51
342.51
1219.56
520.37
520.37
125.81
125.81
739.42
0.00
0.00
0.00
0.00
520.37
739.42
739.42
0.00
632.86

TOTAL SAT CUCUIETI
342.51
86.07
211.88
632.86
844.18
844.18
0
TOTAL Lungime (m) pe Diametre conducta PEHD PE 100 PN 6

TOTAL
1471.67
632.86
844.18
0
Lungime (m)
774.93
TOTAL SAT PODU

PITARULUI
315
774.93
Total
1477.04
Total
50
90
125
140
160
180
200
315
Lungime (m)
211.88
774.93
632.86
844.18
102.12
520.37
739.42
342.51
4168.27

pag.: 245
Excavatii:
EXCAVATII CONDUCTE DE REFULARE PE RETEA CANALIZARE
Volum demol
carosabil:
First level
Humus 10 cm
Volum demol
carosabil:
Second level
Humus 10cm
Volum
excavatie
Volum
excavatie fara
carosabil
Zona de
excavare 1
Volum
conducta
Volum pat
nisip
Volum
umplutura
granular
Volum
umplutura
natural
333.56
333.56
4132.52
3465.40
4132.52
90.40
400.20
1354.79
1620.01
10.3 Conducta de alimentare cu apa a statiei de epurare

Pentru conducta de alimentare cu apa a statiei de epurare s-au prevzut urmatoarele cantitati de lucrari:
Conducte:
Apa SE
Tip conducta
PEHD PE100 PN10
Diametru
exterior
[mm]
75
Diametru
interior
[mm]
66
Lungime
sectiune
[m]
340.69
Excavatii:
EXCAVATII CONDUCTA DE APA POTABILA LA STATIA DE EPURARE
Volum demol
carosabil:
First level
Humus 10 cm
Volum demol
carosabil:
Second level
Humus 10cm
Volum
excavatie
Volum
excavatie fara
carosabil
Zona de
excavare 1
Volum
conducta
Volum pat
nisip
Volum
umplutura
granular
Volum
umplutura
natural
27.25
27.25
355.89
301.39
355.89
1.51
30.11
97.84
171.93

pag.: 246
11 ANEXA - FIE TEHNICE ECHIPAMENTE

Fiele tehnice ale echipamentelor sunt prezentate n mapa separat, conform datelor prezentate de
furnizor.

02 02a Vol II Caiet Sarcini PT Canalizare PLATARESTI - Rev 1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

02 02a Vol II Caiet Sarcini PT Canalizare PLATARESTI - Rev 1 PDF

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. ECO AQUA DESIGN S.R.L.

COMUNA PLATARESTI (Consiliul Local Plataresti)

Proiectant de specialitate: S.C. ECO AQUA DESIGN S.R.L.

Proiect Tehnic, Detalii de execuie, Caiete de Sarcini

Ing. Alda Marius

Ing. Podaru Daniel

S.C. ECO AQUA DESIGN S.R.L.

Cod documentaie: 24/06/PLC/PT/AC-S/AAC/E.14-2013

Ing. Podaru Daniel

Proiectant specialitate retele apa-canal

Ing. Alda Marius

Proiectant specialitate retele apa-canal

Ing. Mangu Daniela

Proiectant specialitate retele apa-canal

Ing. Condea Valeriu

Proiectant de specialitate construcii

S.C. ECO AQUA DESIGN S.R.L.

Cod documentaie: 24/06/PLC/PT/AC-S/AAC/E.14-2013

Condiii generale ...................................................................................................................16

Specificaii tehnice pentru execuia lucrrilor....................................................................16

1.2.1 Generaliti ...................................................................................................................................................... 16

Date privind clasa de importan a construciilor proiectate ...........................................27

Criterii de exigen privind calitatea n construcii la proiectare ....................................28

Criterii de exigen privind calitatea n construcii la execuie ........................................29

Standarde i normative .........................................................................................................29

CAIETE DE SARCINI GENERALE .....................................................................................30

Lucrari de terasamente .........................................................................................................30

S.C. ECO AQUA DESIGN S.R.L.

Cod documentaie: 24/06/PLC/PT/AC-S/AAC/E.14-2013

2.1.8 Demolarea si demontarea ................................................................................................................................ 31

Betoane, cofraje si armaturi .................................................................................................34

2.2.1 Generalitati ...................................................................................................................................................... 34

Constructii metalice ..............................................................................................................47

S.C. ECO AQUA DESIGN S.R.L.

Piulie, boluri i electrozi de sudur ............................................................................................................... 48

Lucrari de conducte PEID ....................................................................................................55

Lucrri de conducte din PVC ..............................................................................................51

Cod documentaie: 24/06/PLC/PT/AC-S/AAC/E.14-2013

Drumuri si pavaje (inlusiv reparatii) ..................................................................................70

S.C. ECO AQUA DESIGN S.R.L.

Protectii anticorozive ............................................................................................................76

Cod documentaie: 24/06/PLC/PT/AC-S/AAC/E.14-2013

Staii de pompare ..................................................................................................................80

2.9.1 Siguran .......................................................................................................................................................... 80

S.C. ECO AQUA DESIGN S.R.L.

Cod documentaie: 24/06/PLC/PT/AC-S/AAC/E.14-2013

naintea umplerii gropii ............................................................................................................................................ 85

2.10 Montaj conducte i echipamente n staii de epurare ........................................................90

CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE SPAU .................................................106

S.C. ECO AQUA DESIGN S.R.L.

Cod documentaie: 24/06/PLC/PT/AC-S/AAC/E.14-2013

Date generale .......................................................................................................................106

Amplasarea echipamentelor ...............................................................................................106

Componenta instalaiilor electrice .....................................................................................106

Standarde i normative de referin ..................................................................................106

Mostre i testri ...................................................................................................................106

Materiale i produse ............................................................................................................107

Execuia lucrrilor ..............................................................................................................109

Materiale ........................................................................................................................................................ 107

Operaiuni pregtitoare .................................................................................................................................. 109

CAIET DE SARCINI TABLOU ELECTRIC DE JOASA TENSIUNE SPAU ...............113

Documente tehnice normative ............................................................................................113