O Europ multipolar UE i Turcia

Theophyle februarie 18, 2011 Global / Europa, Orientul Mijlociu, Sinteze

18 comentarii 4,850 Vizualizari
Turcia se afla intr-o noua perioada de ascendena economica si militara cu o reasezare politica si
sociala complet diferita, as numi aceasta perioada ca post-kemalista (de la Mustafa Kemal
Ataturk Paa intemetorul turciei moderne). Influenta armatei care a fost destinata de Kemal
Ataturk ca garant al laicitati republicii a fost diminuata. Constitutia din 1961 care era doar o
adaptare a constitutiei originale ale lui Ataturk, a fost schimbata in 1982 si in sfarsit amendata
anul acesta (13 septembrie 2010). Un lucru este absolut clar, Republica Turca construita de
Ataturk nu mai exista. Astazi Turcia este un stat Islamic cu o orientare bivalenta spre occident
economic si militar si spre Orientul mijlociu social, cultural si religios. Trebuie de mentionat ca
aceasta tranzitie a fost facuta democratic si este fara indoiala vointa poporului turc.

Independena statelor turce din Uniunea Sovietic

n 1991, cu care Turcia mparte motenirea lingvistic i cultural comun, a permis Turciei s-i
extind relaiile politice i economice adnc n Asia Central. Cea mai proeminenta din
realizarile sale a fost completarea cu multe miliarde de dolari provenita din conductele cu gaze
naturale i petrol de la Baku n Azerbaijan, la portul Ceyhan din Turcia. Conducta Baku-TbilisiCeyhan, aa cum mai este numit, a fcut parte din strategia politic externa a Turciei, de a
deveni conducta de energie din vest. Totui, frontiera Turciei cu Armenia, un stat din Caucaz,
rmne nchis n urma ocuprii teritoriului Azeri n timpul Rzboiului.

n anul 2008, peste 90% din necesarul de combustibil

al Turciei a provenit din afara rii. Turcia susine un proiect de oleoduct ntre porturile sale,
Samsun de la Marea Neagr i Ceyhan de la Mediterana, care servete deja drept terminal pentru
oleoductele care aduc petrol azer i irakian. Din 2003, Rusia este primul partener comercial al
Turciei, cu schimburi de 38 de miliarde de dolari n 2007. Sute de firme turceti opereaz n
Rusia, circa dou milioane de rui vin anual n Turcia (un milion conform altei estimri), iar
Rusia asigur, prin Blue Stream, 65% din necesarul de gaz al Turciei.

Turcia este ca mrime a 15-a GDP (Produsul intern

brut prescurtat PIB) per PPP (paritatea puterii de cumprare PPC) a lumii, i a 17 -a NGDP.
ara este un membru fondator al OECD i G-20. Forele armate turceti sunt a doua mare armat
existent n NATO, dup Forele armate ale SUA, cu o putere de 1.043.550 militari. Turcia i
menine forele n misiuni internaionale sub comanda Naiunilor Unite i NATO nc din 1950,
incluznd misiuni de meninere a pcii n Somalia i fosta Iugoslavie i sprijin pentru forele
coaliiei n Primul Rzboi din Golf. Turcia menine 36000 de trupe n Republica Turc a Ciprului
i a avut trupe desfurate n Afganistan ca parte a forelor de stabilitate U.S.A. i autorizate U.N,
sub comanda NATO-ISAF nc din 2001. Din 2006, parlamentul turc i desfoar forele de
meninere a pcii cu ajutorul vaselor de patrul ale marinei i detine n jur de 700 de trupe
terestre, ca parte a extinderii Forelor internaionale ale U.N n Liban n urma conflictului dintre
Israel-Liban.

Zonele de interese UE versus Turcia - Zonele in care interesele UE si ale Turciei se intalnesc
intr-o situatie de divergenta sau convergenta se refera numai la cazurile in care am considera ca
NATO nu mai reprezinta si interese americane pure, spre exemplu situatia din Orientul Mijlociu
si sustinerea totala a Statelor Unite fata de Israel, in conflictele cu statele Islamice din regiune.

In tabela (T1) am reprezentat cele trei zone de interese care UE si Turcia se intersecteaza
Balcanii de Vest, Europa de Est care nu este membra UE/NATO si Asia Centrala. Am ajuns la
concluzia ca exista o convergenta de interese in doua cazuri si exista interese divergente in alte
doua cazuri. Bineinteles ca acomodarea cu aceste divergente este una de ordin politic.

Pentru a intelege felul in care este vazuta Turcia de populatia

Uniunii Europene, aduc cifrele unui sondaj care face parte dint-o lucrare elaborata de thinktankul ECFR (The European Council on Foreign Relations) . Tabela T2 arata ca majoritatea
popoarelor Europene nu vad Turcia in Uniunea Europeana in viitori 10 ani 78%. 11% din
europeni nu o doresc de loc alte 11% cred ca se va alatura inainte de viitori 10 ani.
In afara celor mentionate mai sus vreau sa fiu clar in predictia mea in care consider ca Turcia
prin politica sa militanta impusa de tandemul Presedinte, Abdullah Gl si Premier, Tayyip
Erdoan ambi membri ai partidului Justitie si Dezvoltare (AKP) va crea divergente clare cu
unele interese Europene inclusiv interese economice, militare si sociale.
Apartenenta NATO a Turciei va deveni in perioada urmatoare mult mai accentuata in cazul
diminuari participarii Americane in acest pact sau minimalizata in cazul in care Statele Unite vor
ramane dominant in aceasta alianta militara. Trebuie de amintit ca Turcia nu a permis
Americanilor sa atace Irakul din bazele lor aflate in Turcia si nu a permis navelor americane sa
intre in Marea Neagra prin Bosfor pe timpul crizei Georgiene. Ambele au pus multe probleme
tactice si intrebari strategice forurilor militare americane.
In concluzie pot mentiona cateva puncte care pot elucida strategiile turce in viitoarea decada:
- Turcia este interesata in a deveni centru de transfer energetic (hub) spre Europa din Caucaz si
din
Orientul
Mijlociu;
- Turcia este interesata sa devina interfata principala intre Europa si Orientul Mijlociu
economic,
militar
si
social;
- Turcia este interesata sa fie membra a Uniunii Europene la nivel de influenta identic
Germaniei,
Frantei
si
Britaniei;
- Turcia are nevoie de Europa si NATO pentru a contracara influenta Rusiei in interesele ei
vitale;
- Turcia doreste o Europa fara influenta Americana si un NATO in care americanii vor asigura
numai securitatea nucleara;
Europenii vor trebui sa gandeasca ce fel de Europa isi doresc cu Turcia vor fi multe probleme,
fara Turcia ar putea sa fie si mai multe probleme. Ramanerea Turciei in Orientul Mijlociu ar
putea rezolva unele probleme temporare dar la nivel mediu si lung ar putea creea altele mai mari.
Politica Romaniei fata de Turcia este una mult mai reusita decat cea a multor state ale Uniunii.
Romania isi vede interesele la nivel de Marea Neagra si vede in Turcia un partener valoros cu

care poate coopera, totusi la un adica, Romania va trebui sa se alinieze majoritatii tarilor Uniunii
Europene.
In acest articol ca si in articolele precedente m-am abtinut de a aduce in discutie opiniile mele
personale pentru a analiza cat mai corect optiunile existente pe care cititorul ar trebui sa le
gandeasca conform datelor prezentate. Un articol de concluzii generale in acest serial al Europei
multipolare urmeaza in curand.
Bibliografie si citate
CIA

Yearbook
2009;
Business
Week
ECFR The European Council on Foreign Relations The Spectre of a Multipolar Europe;
PGA

Politeia
Geopolitical
Analyses
New
Geopoltical
Trends;
Ron
Asmus,
Is
enlargement
dead?
German
Marshall
Fund;
The
Economist;
The
Wall
Street
Journal
Wiki under GNU.