CURS 4:

DATA:24.11.2010

SISTEMUL RECEPTORIAL

SISTEMUL RECEPTORIAL AL LIMFOCITELOR B SI T

-ele se formeaza toate la nivelul maduvei osoase,o parte migreaza in timus si il
parasesc ca celule T iar o parte raman in maduva,organ bursal unde primesc
instructie primara si parasesc maduva ca limfocite B
Dpdv nu se pot face diferentieri intre limfoctele B si T
Acestea se diferetiaza prin receptorii care ii au pe suprafata lor,niste structuri
moleculare proteice,o inlaantuire de aminoacizi cu functii de recunoastere
antigenica,de activare a celulei limfocitare
LIMFOCITUL T
-are un sistem receptorial alc din receptori care recunosc antigenul(receptorul
celulei T=TCR)-care este polimorf CD3,CD4 sau CD8-astia sunt implicati in
recunoasterea antigenului,apoi CD28 si CD 45 cu renoasterea antigenului si cu rol
de adeziune intercelulara(CD2,LFA1)
Aceste limfocite cu sistemul receptorial descris reprezinta 80% din totalul
limfoctelor din sange
Au durata lunga de viata,an pana la zeci de ani,sunt intens circulate,dupa ce
parasesc timusul fac un pasaj sanguin si se cantoneaza in organele limfoide
primare,de obicei in ganglioni in paracortex in splina in pasul intern
Numele de CD este de la clasa de diferentiere.
TCR
-cel mai important receptor
-este un heteromer alcatuit din 2 lanturi alfa si beta,lanturi polipeptidice realizate
prin inlantuire secventiala aminoacidica
-lantul alfa greutate 45 kilodaltoni,elaborarea sa este elaborata de genele din
cromozomul 7
-lantul beta are greutate moleculara 40 kilodaltoni si elaborarea sa este
controlata de genele din cromozomul 14
Ii putem distinge 3 regiuni:
-extracelulara-are structura imunoglobulight in care lanturile sunt alc din 100-110
aminacizi,spre exterior se gasesc grupari amino,in jurul acestor regiunile
aminoterminale exista o variabilitate a inlantuirii aminoacizilor-diferita de la un
leucocit la altul,de aceea aceste regiuni senumesc variabil alfa si variabil
beta,restul au inlantuire activa si se numesc constant alfa si constant beta
Pe fiecare bucla alfa si beta variabila se gasesc 3 regiuni determinate ale
complementaritatii
Aceste regiuni au o inlantuire variabila de aminoacizi particulara fiecarei celule T
Prin domeniile CD2,3 receptorul celulei T vine in contact cu moleculele sistemului
de histocompatibilitate,iar CD3 se angajeaza in legatura stransa cu
antigenul,determinantul antigenic=epitop
Deasupra membranei celulare receptorul celulei T prezinta in segmentul
extramembranar o regiune scurta foarte mobila spatial=balama foarte flexibila
Segmentul transmembranar este scurt,este alcatuit de obicei dintr-o inlantuire de
20-21 de aminoaicizi iar segmentul intracitoplasmatic este si mai scurt alc din 512 aminoacizi.
In momentul in care receptorul stabileste aceasta dubla legatura cu antigenul,cu
molecula de histocompatibilitate intregul lant incepe sa transmita semnale de
activare catre segmentul intracitoplasmatic carboxil COOH
Lantul fiind scurt,aceste semnale de activare sunt preluate de un alt receptor de
CD3.

Receptorul T realizeaza in acest complex o recunoastere asociativa

intrareceptoriala,se transmit semnale de activare catre segmentul
intracitoplasmatic si se incruciseaza lanturile pentru ca intre alfa si beta exista
punti bisulfidice
Aceste semnale merg catre complexul pentameric:5 lanturi,
3 mai scurte si 2 lungi-sunt lanturi transmembranare,lanturile gama,delta si
epsilon au greutate 21-25 kilodaltoni,sunt elaborate de gene care se gasesc pe
cromozomul 1
Lanturile zeta sunt usoare si au 16 kilodaltoni iar sinteza lor este codificata de
gene care se gasesc pe cromozomul 1
Toate cele 5 lanturi sunt legate intre ele prin punti bisulfidice S-S si intregul
complex receptorial CD3 este legat de TCR tot prin punti bisulfidice formandu-se
complexul heptametric pentru recunoasterea antigenica
Semnalele de activare initiate in lanturile alfa si beta ale receptorului T sunt
transmise receptorului CD3
Acestui complex heptameric trebuie sa ii adaugam inca un receptor care participa
activ al recunoasterea antigenica CD4 sau CD 8
CD4-proteina transmemebranara de 60 kilodaltoni,genele care controleaza
sinteza sa se gasesc pe cromozomul 12,este specific limfocitelor ajutatoare motiv
pentru care acestea se mai numesc limfocite CD4+
Receptorul prezinta o portiune extramembranara lunga,angajeaza legaturi cu
molecula compelxului major de histocompatibilitate MHC tip 2-cu domeniul alfa 2
al moleculei MH2
Domeniul transmembranar este scurt iar cel intracitoplasmatic vine in contact cu
o proteinkinaza specific leucocitara P56(PTK) este o enzima cu rol esential in
activarea limfocitului T
CD8-heterodimer alc din 2 lanturi polipeptidice ,greutate 72 kilodaltoni,genele
care controleaza sinteza se gasesc pe cromozomul 2,iar acest tip de recep este
specific limfocitului T citotoxic si T supresor motiv pentru caare se numesc Cd8
pozitive
Receptorul angajeaza contact cu moleculele Mh de tip 1,cu domeniul alfa 3,si el
prin lanturile intramembranare vine in contact cu o proteinkinaza leucocitara
Angajand contact pe de o parte cu antigenul ptin TCR,CD3 si pe de alta parte cu
molecula de MH prin TCR domeniile CDR1,2 ,prin CD3 si receptorul C4 sau C8 se
transmit semnal activatoare intracitoplasmatice la echipamente enzimatice de
tipul proteinkinazelor care au rol esential in activarea limfocitului T
Acest complex receptorial face legatura prin CDR alfa cu beta cu antigenul prin
CD3,CD1,2 alfa si beta si prin C4 sau 8 cu molecula de MH
La acest complex receptorial se mai adauga receptorul CD28 care este o proteina
transmembranara ,greutate 44 kDa,alc din 2 lanturi polipeptidice,se gaseseste
numai pe T helper si citotoxic,strucutra Ig like,se leaga de celula prezentatoare
CD28 si in urma llegarii de un receptor specific sunt initiate semnale
intracitoplasmatice care au rolul de a activa genele raspunzatoare de sinteza
interleukinelor si a citokinelor
Receptorul CD28 face legatura cu celula prezentatoare
CD45-glicoproteina,se gaseste pe toate leucocitele,rol in activarea limfocitului T
CLASIFICAREA FENOTIPICA A LIMFOCITULUI T
Limfocitele T helper au Cd4,nu au Cd8
Citotoxice au Cd28,supresorul nu-l are
T helperul este CD3 +,CD4+,Cd45+
T citoxicul ,supresor are CD8+,CD4+
Acest echipament receptorial nu este vizibil
ACTIVAREA LIMFOCITELOR T

-il vor aduce in interfaza,trece succesiv prin G1S,G2,moment in care limfocitul

activat se modifica structural,devine mai mare,citoplasma abundenta,nr de
mitocondrii creste si RER mai bine reprezentat
Iesit din ultima etapa a interfazei intra in faza M a diviziunii mitotice,celula
transformata blastic si numita limfoblast T se divide si da nastere unei clone de
celule identice
Aceste celule identice au un organ receptorial ,un TCR unic,antigen specific
O parte din celule se angajeaza in raspunsul imun celular iar o parte vor fi cu
memorie
Limfocitul T este activat numai de catre antigenele T dependente,antigenele
corpusculate
Activarea limfocitului T are loc numai in cadrul cooperarii intercelulare la care
participarea celulei prezentatorare de Ag este obligatorie pentru ca odata
angajata legatura dintre limfocit T si celula prez de Ag prin CD28 cu CD80 din
APC se transmit semnale bidirectionale de la APC spre limfocit T cu activarea
genelor implicate in sinteza interleukinelor si citokinelor,subst biologice
obligatorii pt elaborarea unui raspuns imun celular si activare inversa de la T spre
APC cu activarea genelor responsabile cu elaborarea moleculelor complexului
MHC
LIMFOCITUL B
Morofologic este identic cu T`ul
Reprezinta 20% din limfocitele periferice,au durata de viata scurta,sunt putini
recirculate dupa ce parasesc maduva, organul bursal de instructie primara, fac un
pasaj scurt sanguin si apoi se cantoneaza in organele limfoide secundare in ariile
bursodependente ,T-ul in paracortexul ganglionar iar B-ul in cortexul
gaglionilorlimfaatice si pasul extern al pulpei albe al splinei
Are un complex receptorial alc din receptorul celulei B(BCR) implicat in
recunoasterea antigenica alc din CD45 si CD25 care are rol in activare ,alc din
CD79 tip A si B cu rol in activare si receptor de adeziune intercelulara LFA
BCR
Are o structura imunoglobulinica de obicei este Ig M sau D,rar alfa forma
monomera,gama si rar epsilon
E alc din 2 perechi de lanturi:2 lanturi grele numite lanturi H(high)
Numele lantului greu da numele Ig.5 clase
Lanturile usoare sunt extramembranare spre deosebire de cele grele care sunt
transmembranare
Lanturile usoare sunt identice si pot fi: lambda sau k
In lanturile grele incep sa se transmita semnale catre proteinkinaza preluate de
catre CD79.Acesta este un tetramer si el cu structura imunoglobulin like in care
deosebim lanturi alfa care fac parte din subreceptorul Cd79 A si lanturi beta care
fac parte din subtipul Cd79 B
contactul intre cele 2 tipuri de receptori se face prin leg bisulfidice
Activarea proteinkinazei activeaza Cd79 A si B care la randul sau activeaza CD45.
Cd45 este un monomer cu o inlantuire aminoaicidica simpla,transmembranar cu
un capat intracitoplasmatic foarte lung ce vine in contact cu o protein leucocitara
completa
Aceasta proteina este responsabila de cresterea concentratiei intracitoplasmatice
de calciu ceea ce va duce la activarea limf B parasirea stadiului G0 al ciclului de
diviziune mitotica,intra in interfaza,trece prin subetapele G1SG2,sufera modificari
structurale,morfologice,isi mareste volumul,nucleul,creste masa
citoplasmatica,creste nr de mitocondrii si mai ales se dezvolta excesiv RER
In faza de plasmoblast din faza M cand celula se divide si se multiplica va apare o
clona de celule plasmocitare identice care in final vor sintetiza si vor secreta AcAg specifici.

Acesti Ac vor avea situsuri de combinare complementar Ag inductor

O parte din plasmoblasti vor ramane sub forma limfocitelor B cu memorie