Sunteți pe pagina 1din 16

AlterMedia Romnia : http://ro.altermedia.

info
16/2/2005
INTRODUCERE IN TEORIA ANARHIEI (I)
Filed under: AntiSistem Reportaj/Investigatii @ 8:00 am
http://ro.altermedia.info/index.php?p=2044
INCEPAND de astazi, pe parcursul a mai multe saptamani, vom difuza in serial (ca
te un episod in fiecare saptamana) un eseu-introducere in teoria politica si soc
iala a anarhiei. Materialul este oferit cu amabilitate spre publicare de autorul
sau, Darth Korg (pseudonim) editorul Elkorg Media, serviciu de stiri pe care va
invitam sa il vizitati la elkorg.blogspot.com, impreuna cu pagina grupului de d
iscutii Elkorg, groups.yahoo.com/group/elkorg3/
Avertisment: Reafirmam ca publicatia AlterMedia gazduieste opinii care nu sunt i
n mod necesar si ale redactorilor sai, acestia putand avea rezerve fata de inter
pretarile prezentate. Intrucat scopul nostru este informarea responsabila, conta
m pe inteligenta si discernamantul fiecarui utilizator in interpretarea material
elor.
Nota speciala: Materialele AlterMedia scrise de redactorii sai sunt libere la re
producere. Autorul Teoriei anarhiei este o persoana din afara colectivului AlterMe
dia, iar la solicitarea sa expresa, mentionam ca reproducerea totala sau partial
a a materialului fara acordul scris al autorului este strict interzisa. Cei inte
resati vor cere permisiunea republicarii la contact@altermedia.ro, urmand ca cer
erea sa fie redirectionata spre Elkorg Media.
Iata care vor fi primele episoade, difuzate in fiecare zi de miercuri:
Episodul I: Introducere. Teorii politice; anarhism, autoritate, ordine, propriet
ate; socialism si capitalism
Episodul II: Autoritatea ierarhica: fabrica de idioti si corupti
Episodul IIII: Anarhie si organizare sociala
Episodul IV: Este anarhia o utopie din cauza naturii umane?
Episodul V: Managerul capitalist, o piedica in calea libertatii si dezvoltarii p
ropriei afaceri
Episodul VI: Proprietatea privata, nemesisul libertatii in capitalism
AlterMedia
CAPITOLUL I. INTRODUCERE. TEORII POLITICE; ANARHISM, AUTORITATE, ORDINE, PROPRIE
TATE; SOCIALISM SI CAPITALISM
Definitia anarhismului ca teorie politica si sociala opusa principiului autorita
tii ierarhice
Anarhismul sustine ca principala cauza a aparitiei si adancirii problemelor fund
amentale ale lumii noastre este aplicarea principiului autoritatii ierarhice la
toate nivelurile societatii. Acest princpiu conduce la o organizare ierarhica a
tuturor institutiilor societatii noastre, concentrand puterea la varful unei str
ucturi piramidale. Exemple de astfel de structuri ierarhice: guverne, corporatii
, armate, partide politice, organizatii religioase. Anarhistii sustin ca princip
iul autoritatii ierarhice pe care se fundamenteaza toate aceste instituii afecte
aza profund si negativ individul, societatea, cultura si civilizatia.
Anarhismul contine una din cele mai severe critici ale societatii bazate pe prin
cipiul autoritatii ierarhice si propune inlocuirea ei cu o societate libera, in

care potentialul fiecarui individ se poate realiza pe deplin, dar nu pe socoteal


a altora. In loc sa fie controlata de sus in jos prin structuri piramidale, soci
etatea anarhica este controlata de jos in sus, de indivizi si asociatii voluntar
e ale acestora.
Beneficiile fundamentale ale unei astfel de societati sunt rezumate elegant de C
lifford Harper in Anarhia: un ghid grafic astfel: Ca toate ideile mari, anarhismu
l este simplu cand il privesti de aproape oamenii functioneaza cel mai bine cand
sunt eliberati de autoritate si iau hotarari consultandu-se unii cu altii in lo
c sa execute ordine venite de sus.
Petru a obtine o astfel de societate, anarhistii propun desfiintarea institutiil
or organizate ierarhic: Anarhistii doresc eliberarea societatii de toate institut
iile politice si sociale care au un efect restrictiv asupra oamenilor si stau in
calea dezvoltarii unei umanitati libere.
Rudolf Rocker, Anarcho-Sindicalism.
Anarhismul este o teorie politica al carui scop este crearea anarhiei in societa
te, adica absenta unui lider sau suveran". [P-J Proudhon, Ce este proprietatea ,
p. 264] Cuvintul anarhie vine din limba greaca: a (fara, absenta) + archos (sef, autor
itate).
L. Susan Brown (anarhist): Anarhistii se opun ideii ca puterea si dominatia sunt
necesare pentru societate. Ei sint avocatii unei organizari sociale, politice si
economice bazata pe cooperare libera. [The Politics of Individualism, p. 106] De
ci anarhismul este mai mult decit anti-statism, deoarece statul nu este singura
forma de autoritate care trebuie dizolvata. (Hence David Weick, Reinventind anar
hia, p. 139)
Vrei sa faci imposibil ca un om sa-l exploateze pe altul? Atunci fa in asa fel in
cit nici un om sa nu aiba puterea. [Filosofia politica a lui Bakunin, p. 271]
Pentru anarhisti, anarhia nu inseamna absentza ordinii ci absenta autoritatii.
njamin Tucker, In loc de o carte, p. 13]

[Be

Anarhistii sustin ca absentza conducatorilor este o forma viabila de sistem soci


al care functioneaza pentru maximizarea libertatii individuale si a echitatzii s
ociale. O observatie esentiala, care va fi detaliata in sectiunea urmatoare: ana
rhismul NU promoveaza lipsa ordinii sociale, ci mentinerea ei fara ajutorul inst
itutiilor ierarhice.
De ce anarhismul si anarhia sint ideile politice cele mai gresit intelese dupa a
cceptarea Republicii
Ele sint folosite ca sinonime cu haos sau dezordine sociala", deci se afirma implic
it ca anarhistii doresc intoarcerea la legea junglei". Am aratat ca anarhismul es
te impotriva autoritatzii, nu a ordinii sociale. O intrebare cheie este cine asi
gura ordinea daca nu o autoritate. Raspunsul anarhist clasic este ca ordinea va
veni de la sine odata cu organizarea sociala propusa: anarhia.
Errico Malatesta: de cind se crede ca guvernarea este necesara si ca fara ea nu p
oate fi decit dezordine si confuzie, a devenit natural si logic sa spui ca anarh
ia, care inseamna absentza guvernarii, ar trebui sa sune ca absentza ordinii. [An
archy, p. 12].
Schimbati aceasta opinie, convingeti publicul ca guvernul nu este doar nenecesar
dar extrem de daunator si cuvintul anarhie, doar pentru ca inseamna absentza guv
ernarii, va deveni clar pentru toata lumea: ordine naturala, unirea nevoilor uma
ne si dorintelor tuturor si libertate completa inauntrul solidaritatii complete.
[Ibid., pp. 12-13].

Sa notam ca anarhismul nu este prima teorie politica despre care se afirma gresi
t (intentionat sau nu) ca aduce haosul si confuzia. Monarhistii au spus la fel d
espre Republica in perioada aparitiei acesteia din urma.
Anarhismul: teorie sau ideologie?
Anarhismul este o teorie sociala, economica si politica dar nu o ideologie. Dife
renta este fundamentala: o teorie inseamna ca ai un sistem de idei, in timp ce o
ideologie inseamna ca ideile te au pe tine. Anarhismul este o colectie de idei
care evolueaza odata cu societatea. In contrast, ideologia este o colectie de id
ei fixe, pe care oamenii tind sa le creada corecte si adevarate ca pe niste dogm
e. Toate aceste idei imutabile generaza tiranie si contradictii deoarece incearc
a sa aseze toti oamenii pe un Pat al lui Procust. Rezultatul este distrugerea in
divizilor in numele doctrinei.
Aceste doctrine sunt de obicei rodul gandirii unui profet , fie el religios sau nu,
intre timp decedat si ridicat la rangul de detinator al adevarului de catre tot
i urmasii sai. Anarhistii sustin ca vii trebuie sa-i ingroape pe morti pentru asi putea vedea de vietile lor; vii ii conduc pe morti si nu invers.
Ganditori anarhisti
Pionieri:
Gerard Winstanley (The New Law of Righteousness, 1649)
William Godwin (Enquiry Concerning Political Justice, 1793)
Maturitatea anarhismului:
Max Stirner (German) (1806-1856),
Pierre-Joseph Proudhon (Francez) (1809-1865),
Michael Bakunin (Rus) (1814-1876)
Peter Kropotkin (Rus) (1842-1921).
Relatiile anarhismului cu celelalte teorii politice si conceptele lor fundamenta
le
Anarhism, autoritate, ordine: anarhismul neaga puterea, autoritatea (statul, cap
italul) nu ordinea sociala. Deci el nu propune dezordinea sociala ci mentinerea
ordinii naturale, fara existentza unei autoritati ierarhice care sa o impuna. Or
ice forma de autoritate ierarhica este privita ca ne-necesara si cu efecte foart
e negative asupra indivizilor. Relatiile ierarhice trebuie inlocuite cu relatii
de cooperare intre egali.
Anarhism si capitalism: anarhismul este anti-capitalist pentru ca vede capitalul
ca o forma de putere, deci trebuie abolit. In particular, capitalul este o form
a de exploatare iar piatza capitalista nu este libera ci privilegiaza capitalist
ul in dauna producatorului. Profitul, dobinda, chiria sunt vazute ca forme de ex
ploatare.
Anarhism si proprietate: anarhismul sustine ca producatorii ar trebui sa fie pro
prietarii productiei, productia fiind recompensa muncii lor (deci nu este necesa
r nici un conducator care sa dea salarii si pentru asta sa-si opreasca o parte d
in produse pentru el). Din acest punct de vedere anarhismul este o forma de soci
alism.
Anarhism si socialism: anarhismul considera socialismul prezent (adica de Stat,
cu varianta lui social-democratia) o forma de capitalism in care singurul capita
list si platitor de salarii este Statul, deci toti oamenii sint producatori expl
oatati de stat prin intermediul capitalului. De aceea anarhismul, desi are idei
comune cu anumite scoli marxiste, este un critic major al Leninismului, al socia
lismului Sovietic", al planificarii centralizate si al social-democratiei.

Anarhismul uneste stinga cu dreapta deoarece afirma ca istoria lumii a dovedit l


ibertatea si egalitatea nu sint bune decit impreuna. De ce anarhismul uneste sti
nga si dreapta: libertatea si egalitatea sint bune numai impreuna.
Mai intii trei definitii simple din American Heritage Dictionary:
LIBERTARIAN: cel care crede in libertate de actiune si de gindire;
SOCIALISM: sistem social in care producatorii poseda atit puterea politica cit s
i mijloacele de productie si distributie a bunurilor
LIBERTARIAN SOCIALISM: sistem social care sustine libertatea de actiune si de gi
ndire, in care producatorii poseda atit puterea politica cit si mijloacele de pr
oductie.
Se observa ca socialismul libertarian difera de anarhie. In primul sistem, produ
catorii au puterea politica, iar in al doilea nu exista o putere politica. Dar s
ocialismul libertarian si anarhia au in comun promovarea simultana a libertatii
si egalitatii.
Dictonul faimos al lui Bakunin arata ca, pentru anarhisti, libertatea si egalita
tea sunt bune numai impreuna: Suntem convinsi ca libertatea fara socialism este p
rivilegiu si injustitie iar socialismul fara libertate este sclavie si brutalita
te". [Filosofia politica a lui Bakunin, p. 269]
Istoria lumii a aratat ca libertatea fara egalitate este doar libertatea celui m
ai tare iar egalitatea fara libertate este imposibila si o justificare pentru sc
lavie.
Unde anarhismul seamana cu socialismul: proprietatea asupra productiei apartine
producatorilor.
In comun cu toti socialistii, anarhistii sustin ca proprietatea privata a pamintu
lui, capitalului si mijloacelor de productie a fost utila dar timpul ei a trecut
si trebuie sa dispara. Toate trebuie sa devina proprietatea comuna a societatii
si sa fie gestionate in comun de producatori Idealul organizarii societatii este
de a reduce la minim functiile guvernului, pina le anuleaza si se ajunge la ana
rhie. [Peter Kropotkin, Op. Cit., p. 46]
Unii afirma ca toti anarhistii sint socialisti. Diferentza a fost deja aratata:
in socialismul prezent exista putere politica (Stat), in anarhism nu. Din punctu
l acesta de vedere anarhismul difera fundamental de socialismul Sovietic". Anarhi
sti individualisti ca Benjamin Tucker ca si anarhisti sociali ca Proudhon si Bak
unin s-au autoproclamat socialisti pentru ca, spune Kropotkin in eseul lui clasi
c Stiinta moderna si anarhismul": atat timp cit socialismul a fost inteles in sens
ul lui larg, adevarat, ca un efort de a aboli exploatarea Muncii de catre Capita
l, anarhistii si socialistii mergeau mana in mana. [Evolutie si Mediu, p. 81] Cuv
intul socialist a fost definit initial sa includa pe cei care credeau in dreptul in
dividului de a poseda ceea ce producea [Lance Klafta, Ayn Rand si Pervertirea Libe
rtarianismului, in Anarchy: A Journal of Desire Armed, no. 34] Prin urmare, socia
lismul original nu trata in nici un fel chestiunea autoritatii, ci doar pe cea a
proprietatii.
Anarhistii resping conceptia ca oamenii nu pot lucra impreuna daca nu exista un c
onducator care sa ia un anumit procent din ce produc ei si cred ca intr-o societa
te anarhista cei care muncesc cu adevarat isi vor face propriile regulamente si v
or decide singuri cum trebuie facuta treaba". Prin asta, muncitorii se vor elibe
ra de teribila subjugare capitalista [Voltairine de Cleyre, Anarchism, pp. 30-34, Ma
n!, M. Graham (Ed), p. 32, p. 34]
Joseph A. Labadie [Anarchism: What It Is and What It Is Not]:

se spune ca anarhis

mul nu este socialism. Aceasta e o greseala. Anarhismul este socialism voluntar.


Exista doua tipuri de socialism: archistic si anarchistic, autoritarian si libe
rtarian, de Stat si liber. Adolph Fischer: orice anarhist este un socialist dar nu
orice socialist este un anarhist".
Retinem distinctia fundamentala intre socialismul original (ne-etatist) si cel p
rezent (etatist). Anarhia este compatibila cu primul dar incompatibila cu al doi
lea. Distinctia este detaliata in sectiunea urmatoare.
Unde anarhismul difera de socialism si social-democratie: negarea Statului ca un
ic capitalist
Anarhismul aboleste puterea politica, socialismul asa cum e inteles azi (adica d
e Stat) o foloseste din plin.
Socialismul de azi este bazat pe Marxism, democratie sociala si leninism, care i
nclud o puternica autoritate a statului. Lucrarile anarhistilor ca Mikhail Bakun
in, Stirner si Proudhon au aratat inca inainte de venirea lui Lenin ca Birocratia
Rosie", daca se instaureaza, va fi cel mai rau dintre toate guvernele despotice"
.
Anarhistii au facut unele schimburi de idei cu Marx, dar niciunul cu Lenin: ei a
u acceptat analiza si critica facuta de Marx capitalismului si teoria valorii mu
ncii facuta de el. Marx a fost influentzat puternic de cartea lui Max Stirner (T
he Ego and Its Own) care contine o critica excelenta a ceea ce Marx a numit comun
ism vulgar si a socialismului de Stat. Anumite elemente ale miscarii Marxiste (An
ton Pannekoek, Rosa Luxembourg, Paul Mattick, etc) au avut vederi foarte apropia
te de ramura anarhist-sindicala a socialismului anarhist.
Anarhistii considera socialismul de Stat ca o forma de capitalism in care exista
un singur capitalist: Statul. toti oamenii vor fi niste salariati iar Statul va
fi singurul platitor de salarii. [Benjamin Tucker, The Individualist Anarchists,
p. 81] ideea Statului ca un Capitalist la care aripa social-democrata a mareului P
artid Socialist incearca sa reduca socialismul [Peter Kropotkin, The Great French
Revolution, p. 31]
De ce anarhismul este anti-capitalist: capitalul este o forma de putere si explo
atare
Kropotkin arata ca anarhismul ataca nu numai capitalul [ca forma de exercitare a
autoritatii] ci si sursele principale de putere in capitalism: legea, autoritate
a si Statul.
Doctrina economica numita capitalism si politica guvernantei sau autoritatii [sint]
similare [si] legate in multe moduri. Ceea ce capitalul face muncii, Statul face
libertatii. [citat de Max Nettlau, O scurta istorie a anarhismului, pp. 43-44]
Emma Goldman s-a opus capitalismului pentru ca el implica faptul ca oamenii isi
vind munca, ceea ce asigura ca judecata si actiunile muncitorului sint subordonat
e celui care il plateste [Red Emma Speaks, p. 36] Cu 40 de ani mai devreme, Bakun
in a spus acelasi lucru: muncitorul isi vinde persoana si libertatea capitalistul
ui pentru un salariu [Op. Cit., p. 187].
Tucker, anarhistul cel mai influentzat de liberalism, sustine ca intr-o societat
e anarhista, non-capitalista, de piata libera, capitalistii vor deveni redundant
i si exploatarea muncii de catre capital va inceta pentru ca munca va primi reco
mpensa ei naturala: produsul ei in intregimea lui. [The Individualist Anarchists
, p. 82 and p. 85] O asemenea economie ar fi bazata pe un sistem liber si mutual
de schimb al produselor intre cooperative, artizani si tarani. Pentru Tucker, s
i alti anarhisti individualisti, capitalismul nu este o piata libera adevarata d
eoarece este dominata de diverse legi si monopoluri care asigura avantajul capit

alistului asupra angajatilor lui. Chiar Max Stirner, cel mai egoist
b-curent anarhist), n-a spus nimic bun despre capitalism.

egoist (alt su

Exista foarte multe tipuri de la anarhism, de la anarhism individualist la anarh


ism comunist. Punctul lor comun este opozitia la orice forma de guvernare de cat
re om sau capital. Benjamin Tucker insista pentru abolirea Statului si abolirea d
obinzilor in orice forma. [citat in Anarhismul Nativ America - Un studiu al Indiv
idualismului American de stinga de Eunice Schuster, p. 140] Dobinda aduce comoara
unui tarim sau stat in putine maini
Francis Bacon. Toti anarhistii vad profitul,
dobinda, chiria ca o forma de exploatare si prin urmare se opun lor.
APPENDIX: Clasificarea teoriilor politice si locul anarhismului
Vom caracteriza teoriile politice dupa raspunsurile oferite de ele la doua intre
bari fundamentale, din care una poate fi descompusa in doua intrebari mai simple
:
1a) Exista vreo autoritate ierarhica in societate?
Capitalismul raspunde DA.
Socialismul prezent (etatist) raspnude DA.
Socialismul original nu da nici un raspuns.
Anarhia raspunde NU.
1b) Cine are autoritatea asupra celorlalti?
Capitalismul raspunde CAPITALUL si STATUL
Socialismul prezent (etatist) raspnude STATUL
Socialismul original nu da nici un raspuns.
Anarhia raspunde NIMENI.
2. Cine are proprietatea productiei si a mijloacelor de productie?
Capitalismul raspunde CAPITALISTUL.
Socialismul (original si prezent) raspnude PRODUCATORII.
Anarhia raspunde PRODUCATORII.
Note:
1) Social-democratia europeana contemporana este considerata o forma de socialis
m etatist;
2) Capitalistul este denumirea detinatorului de capital, care angajeaza pe altii
sa munceasca pentru el si le plateste salariile.
Dupa cum se poate vedea, anarhismul si capitalismul nu au NIMIC in comun in aces
te chestiuni definitorii. In schimb anarhismul si socialismul sint pe jumate ide
ntice (un raspuns din cele doua e la fel). De altfel anarhistii se considera soc
ialisti liberi (sau libertarieni).
Doua confuzii majore tipice perturba intelegerea corecta a raspunsurilor la cele
2 intrebari de mai sus:
1. Pentru multi nu este evident ca si capitalul este o forma de autoritate, si i
nca la fel de importanta ca Statul in regimurile politice prezente. Intoxicarea
practicata de regimurile capitaliste cu termeni ca freedom", free will", individual
ism ajuta masele sa ramina oarbe la autoritatea exercitata asupra lor de un astfe
l de regim prin intermediul capitalului.
2. Se da prea multa atentie intrebarii 2 fata de intrebarea 1, de aia se exagere
aza asemanarea anarhismului cu socialismul si se neglijeaza diferentza.

AlterMedia Romnia : "n vremuri ale nselatoriei universale, a spune adevarul este un
act revolutionar" (George Orwell)
23/2/2005
INTRODUCERE IN TEORIA ANARHIEI (II)
Filed under: AntiSistem Reportaj/Investigatii @ 8:00 am
Episodul precedent
CAPITOLUL II. AUTORITATEA IERARHICA: FABRICA DE IDIOTI SI CORUPTI
Capitolul raspunde la doua intrebari:
1. De ce se opun anarhistii existentei autoritatii ierarhice?
2. Ce forma de autoritate accepta si promoveaza anarhistii in locul celei ierarh
ice?
Prima jumatate a capitolului raspunde la prima intrebare aratind efectele negati
ve ale autoritatii ierarhice asupra indivizilor si societatii in ansamblu. A dou
a jumatate raspunde la a doua intrebare definind forma de autoritate de la baza so
cietatii anarhiste. Finalul prezinta o nota despre relatia dintre democratie si
anarhie.
Care sint formele de autoritate ierarhica?
Statul, proprietatea privata (si prin urmare capitalul si capitalismul), ca si a
utoritatea bazata pe rasa, sex, religie, etc.
De ce resping anarhistii autoritatea ierarhica?
Din cauza efectelor relatiilor sociale bazate pe autoritatea ierarhica. Sunt tre
i tipuri de efecte negative ale autoritatii ierarhice asupra indivizilor si soci
etatii in ansamblu:
Diminuarea potentialului uman, prin restrictionarea libertatii individuale a ind
ivizilor supusi autoritatii, si a capacitatii lor de gindire indepdendenta, crit
ica si creativa;
Scaderea standardului de viata a indivizilor si societatii in ansamblu, prin cre
area si amplificarea continua a inegalitatilor sociale;
Ierarhia intretine problemele pe care ar trebui sa le rezolve deoarece ea contin
e un inevitabil conflict de interese intre instinctul ei de conservare si indepl
inirea rolului primit de la societate. Acest conflict este insolvabil si el face
ierarhia ne-necesara si daunatoare societatii.
Autoritatea ierarhica diminueaza potentialul uman
Relatiile sociale bazate pe autoritate presupun diviziunea sociala in citiva car
e dau ordine si restul care le executa. Asemenea relatii transmit in toate aspec
tele vietii umane ordinele/autoritatea, nu libertatea. Ordinele nu pot crea sau
perpetua niciodata libertatea, ci doar opusul ei, obedienta.
Autoritatea ierarhica aduce inevitabil marginalizarea si neutralizarea executantil
or de ordine. Deoarece autoritatea este prin definitie incompatibila cu gindirea
independenta, critica si creativa a celor supusi ei, cei care detin autoritatea
trebuie tot prin definitie sa controleze pina la suprimare acest tip de gindire
la cei care nu o detin (daca fiecare gindeste liber si face ce gindeste, autori
tatea ierarhica este ca si inexistenta).
Colin Ward spune ca oamenii

merg din pantecul matern in mormant fara macar sa rea

lizeze potentialul lor uman exact pentru ca puterea de a initia, de a participa


in inovatii, alegeri, judecati si decizii este rezervata liderilor [Anarchy in Ac
tion, p, 42].
Emma Goldman spune clar ca subordonarea judecatii si inclinatiilor dorintei unui
sef condamna milioane de oameni sa fie simple non-entitati". [Red Emma Speaks, p
. 36]
Ierarhiile ii fac pe unii oameni dependenti de altii, ii invinuiesc pe dependentz
i pentru dependentza lor si folosesc aceasa dependentza pentru intarirea ierarhi
ei [Martha Ackelsberg, Free Women of Spain, pp. 19-20] Acelasi lucru e spus de Co
lin Ward: sistemul isi fabrica proprii idioti, apoi ii dispretuieste pentru idiot
enia lor si ii rasplateste pe cei putini si inzestrati pentru raritatea lor [Op. Ci
t., p. 43]
Autoritatea ierarhica scade standardul de viata
Ordinele sefului pentru subaltern tind sa amplifice ierarhia deoarece il imbogat
esc pe sef. De exemplu, numai din 1994 pina in 1995, compensatiile pentru CEO in
America au crescut cu 16%, comparate cu 2.8% pentru angajati, ceea ce nici maca
r nu a egalat inflatia! Aceste salarii stagnante nu pot fi blamate pe lipsa prof
itului companiilor, deoarece profitul a crescut cu 14.8%!. Inegalitatea in puter
e adinceste inegalitatea in bogatie si vice-versa.
Un editorial din British Medical Journal spune ca ceea ce conteaza in determinare
a mortalitatii si sanatatii unei societati este mai putin bogatia ei pe ansamblu
cit distributia acelei bogatii. Cu cit mai egal este distribuita bogatia, cu at
it mai buna este sanatatea acelei societati. [Vol. 312, April 20, 1996, p. 985]
Cercetarea Americana a gasit dovezi covarsitoare ale acestui fapt. George Kaplan
si colegii lui au masurat inegalitatea in 50 de state americane si au comparato cu rata mortalitatii din toate cauzele, ajustata pe virste, si tendintza care
a rezultat este ca rata mortalitatii creste cu inegalitatea distributiei venitul
ui. Deci nu venitul mediu in fiecare stat ci inegalitatea dintre bogati si sarac
i determina rata mortalitatii. ["Inequality in income and mortality in the Unite
d States: analysis of mortality and potential pathways, British Medical Journal V
ol. 312, April 20, 1996, pp. 999-1003]
Statele cu o mai mare inegalitate in distribuirea veniturilor au de asemenea o r
ata a somajului crescuta, o proportie mai mare a detinutilor, o proportie mai ma
re de oameni care au nevoie de asistenta financiara si alimentara, mai multi oam
eni fara asigurare medicala, mai multi copii nascuti subponderali, infractionali
tatea crescuta (inclusiv criminalitatea), un cost mai mare pe cap de locuitor pe
ntru asistenta medicala si protectie a politiei. Tot acele state cheltuie mai pu
tin pe cap de locuitor pentru educatie, au mai putine carti/loc. in scoli, rezul
tate mai slabe in educatie inclusiv in capacitatea de a citi, rezultate mai slab
e la matematica si procente mai joase de terminare a liceului.
Observatiile despre efectele distributiei foarte inegale de venituri nu ar trebu
i interpretate ca un argument pentru egalizarea ei perfecta. Acele observatii ar
ata ca, intr-un stat capitalist standard ca USA, in cadrul intervalului de distr
ibutii definit de statele americane cercetate, cu cat distributia este mai dezec
hilibrata cu atit efectele negative masurate cresc. Deci in cadrul acestui siste
m, anarhistii ar promova o mai mare echilibrare a veniturilor.
Nota: Este foarte posibil sa existe undeva o limita peste care echilibrarea ar pro
duce alte efecte negative (cum ar fi cele familiare noua care am cunoscut societ
atea comunista trecuta). Observatiile mentionate arata insa ca limita respectiva
este in afara intervalului definit de cele 50 de state americane, adica nici ce
le mai egalitare nu au depasit-o.

Trauma psihologica generata de o pozitie sociala inferioara are efecte mai putern
ice asupra oamenilor decit toate cele produse de conditii de locuit sub standard
, alimentatie, calitatea aerului, facilitati de recreere si asistenta medicala p
rimita de saraci. (vezi George Davey Smith, Income inequality and mortality: why a
re they related? British Medical Journal, Vol. 312, April 20, 1996, pp. 987-988).
Puterea are efecte destructive chiar si asupra celor care o detin, deoarece ii t
ransforma in indivizi prosti si brutali, chiar daca inainte erau foarte talentati
[Rudolf Rocker, Anarcho-Syndicalism, p. 22]
Autoritatea ierarhica are un conflict de interese inerent, care ii submineaza ut
ilitatea
Anarhistii sustin ca autoritatea ierarhica creaza conditiile pe care ar trebui s
a le combata si in acest fel se auto-perpetueaza. Birocratiile care ar trebui sa
combata saracia de fapt o intretin deoarece in acest fel isi sporesc propriul r
ol, propria autoritate si salariile bune ale administratorilor lor. Disparitia p
roblemei ar duce la disparitia aparatului creat pentru rezolvarea ei. La fel est
e cazul agentiilor de combatere a dependentei de droguri, a infractiunilor, etc.
Cu alte cuvinte, pastrarea puterii si privilegiilor oferite de autoritatea de ti
p ierarhic constituie un motiv foarte bun pentru cei care le detin sa nu rezolve
problemele pe care ar trebui sa le rezolve. (vezi Marilyn French, Beyond Power:
On Women, Men, and Morals, Summit Books, 1985.)
Cele trei tipuri de efecte ale autoritatii ierarhice mentionate sint motivele pe
ntru care anarhistii o resping. Ei accepta in schimb o alta forma de autoritate
care nu are acele efecte ci din contra este benefica. Detalii in sectiunea urmat
oare.
Ce forma de autoritate este promovata de anarhism in locul celei ierarhice?
Dupa cum arata Erich Fromm in To Have or To Be", autoritate este un termen foarte ge
neral cu doua sensuri complet diferite: autoritatea poate fi rationala sau irationa
la". Autoritatea rationala (sensul din fraza a fi o autoritate") este bazata pe c
ompetentza si ajuta la dezvoltarea persoanelor care o respecta. Autoritatea irat
ionala (sensul din fraza a avea autoritate") este bazata pe putere si serveste la
exploatarea celor care o respecta". [pp. 44-45] Acelasi lucru il zice Bakunin c
u un secol inainte (God and the State) cind arata diferentza dintre autoritate s
i influenta.
O persoana ESTE o autoritate daca este recunoscuta ca fiind competenta intr-un a
numit aspect, pe baza cunostintelor si capacitatilor ei individuale. Asta este e
chivalent cu a avea o expertiza recunoscuta de societate.
In contrast, o persoana ARE autoritate daca ea participa la relatii sociale baza
te pe pozitia si puterea ei intr-o ierarhie, nu pe o capacitate individuala. Ast
a nu inseamna ca pozitia aceea ierarhica nu se obtine prin competentza; inseamna
ca acea competentza este transferata pozitiei si devine institutionalizata, sep
arata de indivizi. Institutionalizarea autoritatii este ierarhia.
Deoarece institutiile definesc relatii sociale iar acestea modeleaza indivizii c
are participa la ele, rezulta ca actiunile grupurilor de indivizi sint determina
te atit de indivizi cit si de relatiile dintre ei, deci de institutii. De fapt i
nstitutiile modeleaza indivizii mai mult decit orice alt factor natural, printro combinatie de intimidare fizica si economica, dependentze si conditionari psih
ologice. [Martha A. Ackelsberg, Free Women of Spain, p. 20]
Desigur, in orice actiune colectiva este nevoie de cooperare si coordonare, adic

a de subordonare a individului la activitati de grup. Dar aceasta coordonare se


poate obtine atit prin metode autoritariene (bazate pe autoritate irationala) ci
t si prin cele libertariene (bazate pe autoritate rationala). ASOCIEREA este o f
orma de cooperare si coordonare care poate fi bazata pe autoritatea rationala, p
e influentza naturala, si deci va mentine libertatea indivizilor de a se dezvolt
a si functiona liber.
Deci anarhistii nu cer altceva decit sa-i vada pe oameni exercitindu-si reciproc i
nfluentza naturala si legitima, liber consimtita si niciodata impusa. Acceptam t
oate autoritatile naturale si toate influentele. [The Political Philosophy of Ba
kunin, p. 255] In asemenea asocieri libere, nici o functie nu este fixa si nu va
ramine permanent atasata unei persoane. Ordinea ierarhica si promovarea nu exist
a. Puterea, de fapt, nu mai exista ci este distribuita indivizilor asociati, dev
enind adevarata expresie a libertatii lor. [Bakunin on Anarchism, p. 415]
Nota despre apropierea dintre anarhie si democratia directa (fara delegarea auto
ritatii)
Sistemele de guvernare ierarhice contemporane, fie ele democratice sau dictatori
ale, se bazeaza pe delegarea (cedarea) voluntara a autoritatii cetatenilor catre
diferite structuri de putere. Aceasta delegare a autoritatii este legalizata prin
procesul electoral: cetatenii dau, prin voturile lor, dreptul unor alesi de a-s
i exercite autoritatea asupra tuturor.
Este important de aratat ca, odata cu autoritatea, cetatenii deleaga si o parte
semnificativa din responsabilitatea si competentza lor. Dupa ce alegem un primar
nu mai trebuie sa stim mare lucru despre gestionarea comunitatii (am delegat co
mpetentza primarului) si nu mai raspundem noi pentru aceasta (am delegat respons
abilitatea primarului). Intr-o societate anarhica nu vom mai delega nici autorit
atea, nici competenta si nici responsabilitatea, ceea ce ii indreptateste pe ana
rhisti sa intrevada schimbari fundamentale la nivelul mentalitatii indivizilor s
i al relatiilor dintre ei.
Sensul etimologic al cuvantului democratie este autoritatea/puterea apartine intreg
ii populatii". De obicei ea se exercita prin reprezentanti alesi, carora li s-a
delegat autoritatea si responsabilitatea, asa cum am aratat mai sus. Daca optam
insa pentru o democratie directa (deci scoatem reprezentantii alesi din ecuatie)
, facem un pas mare in directia anarhiei, deoarece autoritatea si responsabilita
tea raman la cetateni, nu la delegatii lor. Sa fie cele doua concepte (anarhie s
i democratie directa) mai asemanatoare decit par?
Democratia directa si in general eliminarea delegarii autoritatii si responsabil
itatii nu inseamna ca fiecare decizie la nivel comunitar va trebui luata printrun referendum. Aceasta ar fi complet ineficient si ar face orice asemenea organi
zare sociala sa fie inaplicabila. In practica, organizarea dorita consta din aso
ciatii voluntare si confederatii in care fiecare membru are acces direct la proc
esul de decizie, si ceea ce se deleaga liderilor (reprezentantilor) nu mai sunt au
toritati, competente si responsabilitati ci rezolvarea proceselor birocratice, c
omunicarea si implementarea deciziilor si regulamentelor adoptate prin democrati
e directa.

AlterMedia Romnia : "n vremuri ale nselatoriei universale, a spune adevarul este un
act revolutionar" (George Orwell)
2/3/2005

INTRODUCERE IN TEORIA ANARHIEI (III)


Filed under: AntiSistem Reportaj/Investigatii

@ 8:03 am

Episodul precedent
CAPITOLUL III: ANARHIE SI ORGANIZARE SOCIALA
Anarhistii promoveaza organizarea. Aceasta nu intra in conflict cu libertatea. D
in contra, libertatea nu poate exista in afara societatii organizate.
George Barett, in Objections to Anarchism, spune: Pentru a obtine totul de la via
ta trebuie sa cooperam, si ca sa cooperam trebuie sa facem intelegeri cu alti oa
meni. Dar sa spui ca intelegerile inseamna o limitare a libertatii este clar o a
bsurditate. Din contra, ele sint o exercitare a libertatii noastre.
Daca inventam o dogma in care a face intelegeri este un prejudiciul adus liberta
tii, atunci imediat libertatea devine tiranica pentru ca interzice oamenilor cel
e mai normale activitati zilnice.
Se vede deci cit de gresita este opinia ca oamenii nu s-ar intelege cu nici un c
hip daca nu ar fi constrinsi de o autoritate externa (adica oamenii ar respinge
orice intelegere ca pe o limitare a libertatii individuale). Intarirea acestei c
onvingeri gresite si daunatoare a fost mereu o preocupare de baza a oricarei aut
oritati ierarhice, in scopul autoconservarii. Tot pentru autoconservare, autorit
atea (puterea) va gasi mereu noi si subtile mijloace de a slabi increderea oamen
ilor in fortele proprii, ca si increderea in semenii lor. Lipsiti de aceasta inc
redere, oamenii ajung sa se teama de ce ar putea face ei insisi si cei din jurul
lor, se simt singuri si slabi, si de aceea vor cere si vor accepta mereu noi si
noi sefi si constringeri arbitrare care ii apara de aceste pericole imaginare.
Daca sustinatorii autoritatii ierarhice considera libertatea individuala o poten
tiala amenintare la adresa societatii, anarhistii o considera un produs al socie
tatii libere si al insasi naturii umane, produs care de fapt ajuta oamenii sa fu
nctioneze optim in societate. Anarhistul este, spune Bakunin, un fanatic al liber
tatii, care o considera singurul mediu in care inteligentza, demnitatea si feric
irea oamenilor se pot dezvolta [Michael Bakunin: Selected Writings, p. 196] simplu
l fapt ca o persoana are o constiinta de sine, a faptului ca este un individ, cre
aza dorinta de libertate. Nevoia de libertate si exprimare a sinelui este o tras
atura umana fundamentala [Emma Goldman, Red Emma Speaks, p. 393] Departe de a afe
cta negativ caracterul omului de fiinta sociala, libertatea individuala va actio
na de fapt invers: Numai in libertate va realiza omul adevarata fortza a legaturi
lor sociale dintre indivizi, si care sint adevaratele fundatii ale vietii normal
e [Ibid., p. 59]
Libertatile sunt deci produse de societate, nu de documente. Existenta lor nu ar
e loc pentru ca este consemnata de lege pe o bucata de hirtie ci pentru ca a deve
nit o componenta interna a oamenilor, si pentru ca orice incercare de a o afecta
va fi intimpinata cu o rezistenta ferma din partea populatiei. Individul impune
respect cind stie sa-si apere demnitatea umana. Asta este valabil atit in viata
privata cit si in politica. [Rudolf Rocker, Anarcho-syndicalism, p. 64]
Revenind la organizare, anarhistii considera ca departe de a crea autoritate, est
e singurul remediu la ea si singurul mod in care fiecare dintre noi vom fi perma
nent implicati intr-un mod activ si constient in diverse intreprinderi in grup s
i vom inceta sa mai fim instrumente pasive in miinile liderilor. [Errico Malatest
a, Life and Ideas, p. 86]
Faptul ca anarhistii, care neaga autoritatea ierarhica, sunt pentru organizare s
ociala pare ciudat numai din cauza ca noi traim intr-o societate in care toate f

ormele de organizare sunt autoritariene, de aceea noi am ajuns sa credem ca altf


el de organizare nu este posibila. De fapt acest mod de organizare este impus do
ar de citeva milenii de evolutie istorica a unei societati de un anumit tip, si
anume una bazata pe dominare si exploatare. Anarhistii sustin ca aceasta organiz
are autoritariana, menita sa controleze rivalitati si agresivitate nu este predes
tinata oamenilor de codul genetic sau altceva ci este formata de mediu, adica inv
atzata, deci poate fi si dezvatzata (vezi Ashley Montagu, The Nature of Human Ag
gression). Anarhistii nu sunt fatalisti ci cred in libera determinare, conform c
areia oamenii pot sa-si schimbe atit comportamentul cit si organizarea sociala.
Este adevarat ca instinctele agresive sunt mostenite din lumea animala si trebui
e controlate pentru a permite coexistenta oamenilor intr-o societate. Dar tot at
it de adevarat este ca un autocontrol individual si constient al cauzelor si man
ifestarii lor este intotdeauna de prefeat unui control exercitat din exterior, p
rin impunere si teama de o autoritate externa. Anarhia inzestreaza individul cu
o autoritate mult mai mare asupra lui insusi, ii permite o dezvoltare mentala ma
i completa (cresterea potentialului uman, de care am vorbit in capitolul precede
nt) si o dezvoltare a relatiilor sociale sanatoase, libere, cu cei din jur. Toat
e acestea, coroborate cu cresterea standardului de viata prin distribuirea mai e
chilibrata a bogatiei, i-ar permite individului sa elimine multe din conditiile
propice manifestarii acelor instincte primare de rivalitate si agresivitate si s
a exercite un control mai bun asupra lor, mult mai eficient decit prin delegarea
acestei autoritati si control unei ierarhii artificiale si birocratice exterioa
re dominate de un conflict de interese primar intre eficientza sa si instinctul
de conservare.
Anarhistii resping formele autoritare de organizare si sustin asocierile bazate
pe intelegeri libere. Intelegerea trebuie sa fie libera pentru ca, spune Berkman
, numai cind fiecare e liber si independent sa coopereze cu altii din proprie ini
tiativa, pe baza intereselor comune, poate asocierea sa functioneze optim. [Op. C
it., p. 53]
In sfera politica, asta inseamna democratie directa si confederatii, care sunt e
xpresia libertatii. Democratia directa (participativa) este esentiala pentru ca
mentinerea libertati isi egalitatii necesita forumuri in care oamenii pot sa dez
bata ca egali si sa-si exercite liber ceea ce Murray Bookchin numeste rolul creat
iv al diferentzelor de opinii".
Organizatiile anarhice difera de cele ierarhice prin faptul ca ele nu implica de
legarea autoritatii majoritatii in mainile unor lideri. Pentru anarhisti, societ
atea libera este o societate ne-autoritariana in care indivizii se guverneaza si
nguri. Aceasta guvernare a individului asupra lui insusi se exercita prin confed
eratii de organizatii descentralizate, locale, bazate pe democratie directa, nu
pe delegarea puterii la reprezentanti. Delegarea puterii este o renuntare la lib
ertatea fundamentala de autoguvernare si prin asta o punere in pericol a tuturor
celorlalte libertati. Eliberarea de sub autoritate va avea in mod special efect
e stimulative asupra indivizilor deoarece ii va determina sa-si dezvolte toate a
ptitudinile si competentele necesare autoguvernarii.

AlterMedia Romnia : "n vremuri ale nselatoriei universale, a spune adevarul este un
act revolutionar" (George Orwell)
9/3/2005
INTRODUCERE IN TEORIA ANARHIEI (IV)
Filed under: AntiSistem Reportaj/Investigatii @ 8:03 am
Episodul precedent

CAPITOLUL IV. ESTE ANARHIA O UTOPIE DIN CAUZA NATURII UMANE?


Introducere: Natura umana si imperfectiunile ei. Ce este conform cu natura umana
si ce nu este?
Sa recunoastem de la inceput ca natura umana, inteleasa ca aspiratiile si actiuni
le oamenilor", este contradictorie: dragoste si ura, pace si razboi, etc. Contra
dictiile sunt accentuate de schimbarile majore de perceptie asupra naturii umane
survenite de-a lungul timpului. Spre exemplu, sclavia a fost timp de milenii co
nsiderata o parte integranta a naturii umane". Homosexualitatea a fost considerat
a timp de milenii impotriva naturii vii in general, pana a fost observata la mai
multe specii de vietuitoare, inclusiv cea umana. Controversa asupra apartenente
i homosexualitatii la natura umana este inca departe de rezolvare.
Foarte des, natura umana ramine ultimul bastion al criticilor anarhismului. Dupa
ce restul argumentelor lor isi dovedesc fragilitatea, ei sfarsesc prin a scoate
din maneca ultimul as: anarhia ar merge daca oamenii ar fi perfecti; dar oameni
i nu sunt perfecti, din contra, sunt plini de defecte, si de aceea anarhia nu va
merge niciodata. Criticii anarhiei afirma ca oamenii obisnuiti sunt fie prea ra
i, fie prea lacomi, fie prea prosti, fie toate la un loc, dar in orice caz sunt
nepregatiti pentru a trai intr-o societate lipsita de autoritatea ierarhica.
Cum am aratat deja, acest argument al naturii umane deficitare este insasi esenta
propagandei autoritatii ierarhice, care ne asalteaza zilnic din toate directiile
pentru a ne consolida definitiv in minte aceasta idee, inca de la cea mai frage
da varsta: oamenii nu pot supravietui fara Stat, fara guvern, fara parlament, fa
ra politie, fara sefii lor capitalisti si corporatiile lor, fara biserica, intrun cuvant fara tot felul de piramide de autoritate ierarhica sprijinite pe capet
ele si pe banii lor. Pentru a-i convinge pe intelectuali, propaganda apeleaza la
pseudo-teorii stiintifice precum darwinismul social, sociobiologia sau diverse
forme de elitism. Pentru a-i convinge pe credinciosi, propaganda apeleaza la pac
atul originar. Toate aceste argumente vor fi analizate in capitolul de fata.
Mergind dincolo de recunoasterea insusirii acestui mit al deficientelor naturii
umane de catre propaganda autoritariana (destinata desigur auto-conservarii pira
midelor), capitolul de fata va arata ca argumentul in sine este gresit, atat de
gresit incat functioneaza de fapt invers: anarhia este un sistem social mult mai
bine pregatit decat capitalismul sau socialismul pentru a face fata imperfectiu
nilor oamenilor. Aceasta deoarece regimurile autoritariene existente ridica efec
tiv la putere (atat in sens matematic cat si in sens politic) imperfectiuni ale
naturii umane precum lacomia, prostia si imoralitatea proiectandu-le la nivel lo
cal, national sau global in loc sa le controleze la nivel individual.
Axiomatizarea naturii umane si sistemele sociale
Cum stabilim ce tip de societate este potrivit naturii umane? Pe baza vechimii,
a duratei, a rezultatelor lui? Cea mai mare parte a existentie Homo Sapiens s-a
petrecut in comunitati anarhice, adica grupuri cu autoritate ierarhica foarte li
mitata. Societatea moderna numeste aceasta organizare salbatica", primitiva si impot
riva naturii umane dar, fragilitatea sentintelor bazate pe natura umana a fost demo
nstrata mereu in aceeasi societate moderna.
Spre exemplu, adeptii capitalismului sustin ca nevoia de proprietate privata si
acumularea ei se observa atat la animale cat si in natura umana din toate timpuril
e. Apartenenta acestui concept la natura umana il plaseaza dincolo de critici, in
opinia capitalistilor, adica il axiomatizeaza, desi este la fel de primitiv si salb
atic ca si anarhia pentru ca provine din aceeasi lume a animalelor si aceleasi so
cietati umane timpurii
care, intr-adevar, aveau forme primitive de anarhie, dife

rite de cea promovata de anarhisti pentru societatea moderna. Prin urmare, desi
proprietatea privata si anarhia au origini si evolutii similare pana acum cateva
milenii, capitalistii afirma ca simpla natura umana o legitimeaza pe prima dar o
invalideaza pe a doua. Exemplele suplimentare ale sclavagismului si homosexualit
atii ar fi trebuit sa-i convinga pe capitalisti cat de volatila este aceasta cla
sificare a conceptelor bazata exclusiv pe apartenenta lor la natura umana".
Este anarhismul utopic sau oponentii lui?
Revenind la acuzatia ca anarhismul, in comparatie cu alte teorii politice, cere
prea mult de la natura umana, adevarul este exact pe dos. Capitalistii si etatis
tii par sa admita ca exista un fel de structura imanenta a rasei umane, formata d
in lideri si subalterni, care in mod convenabil ii opreste pe cei rai [multimea
de subalterni] sa fie si mai rai decit sint exista o diferenta foarte importanta.
Noi admitem imperfectiunea naturii umane, dar nu facem diferente pentru lideri.
Liderii insisi sustin aceste diferente, desi uneori fara sa-si dea seama". [Pet
er Kropotkin, Act for Yourselves, p. 83] Daca natura umana este atit de rea, atu
nci dind unor indivizi atata putere asupra altora si sperind ca aceasta structur
a va conduce la justitie si libertate pare o strategie intr-adevar utopica.
Rezulta ca, de fapt, cei care presupun existentza unor oameni perfecti sint de f
apt oponentii anarhismului: acei lideri perfecti care nu sint corupti de putere
in pozitiile de autoritate pe care le ocupa, lideri care in mod miraculos nu se
lasa afectati de perspectiva distorsionata asupra lumii vazute din virful pirami
dei, rezista tentatiilor si privilegiilor, etc. Anarhistii spun ca tocmai invest
irea unei puteri atat de mari in atat de putine miini trebuie evitata din cauza
imperfectiunii naturii umane!
Criticii anarhiei par a se teme de modul in care ar putea exploata unii libertat
ile oferte tuturor de anarhie, in detrimentul celorlalti oameni normali". Curios,
aceiasi critici uita cu desavarsire cum exploateaza altii (in speta liderii) li
bertatile oferite numai lor de regimurile autoritariene! Desi tot felul de abuzu
ri ale puterilor trecute si prezente sint binecunoscute, oamenii par a se fi res
emnat cu aceasta realitate, in schimb se tem de potentialele abuzuri permise de
anarhie. De cele mai multe ori, acei oameni tematori nu-si pot imagina abuzuri per
mise de anarhie unor indivizi anti-sociali care (abuzuri) sa nu fie deja comise cv
asi-permanent de liderii tipici ai societatilor autoritariene, de la lideri de o
rganizatii la cei politici locali si nationali, sefi de companii, sa nu mai vorb
im de lideri speciali precum Hitler, Stalin, Pol Pot, Vaticanul pre-Renascentist s
i multi altii, cu exemple care coboara in timp pina la inceputurile societatilor
autoritare.
Autoritarismul apeleaza adesea la argumentul competentei: acei lideri sint alesi
pe criterii de competenta, deci ei sunt cei mai buni pentru acele posturi, oric
at de imperfecti ni s-ar parea. Dar contraexemplele abunda la tot pasul: vezi mo
narhiile si dinastiile ereditare care conduc si azi pana si unele tari europene,
nepotismul, traficul de influenta, apartenenta la un partid politic anume, mafi
a politica, comploturile, alegerile aranjate dinainte, structuri politice si grupu
ri de putere din umbra pe care nu le alege si nu le schimba nimeni, etc. O simpla
privire asupra competentelor liderilor contemporani ne aduce motive suplimentare p
entru a respinge argumentul competentei. In teorie, liderii nostri sunt cei mai
competenti pentru acele functii. In practica, insa
Dovezi stiintifice ale corectitudinii argumentului prostiei umane impotriva anarhiei
: teorii elitiste, sociobiologie, Darwinism social, pacatul originar
Orice teorie autoritariana, fie ea leninista sau capitalista, porneste de la ide
ea fundamentala ca oamenii obisnuiti sunt incapabili sa-si conduca propriile vie
ti, cu atit mai putin sa asigure progresul societatii in ansamblul ei. Neputand
fi prezentata maselor sub numele ei real de singura ratiune de a fi a autoritatil

or", aceasta idee este mascata sub o retorica bogata despre atributiile autorita
tilor in asigurarea libertatii si democratiei (puterea poporului). Sa vedem cateva f
orme tipice ale acestei retorici.
Nu intimplator, cei care cred in elite naturale se includ intotdeauna printre el
e. N-am vazut inca un obiectivist sau un elitist care, in societatea lui capital
ista ideala, sa se includa printre clientii magazinelor second-hand. Istoria dov
edeste existenta unei ideologii elitiste permanente la baza tuturor formelor de
autoritate ierarhica inca din Epoca Bronzului. Ideologia aceasta isi schimba par
ul, dar niciodata naravul.
Nu departe de inceputurile erei noastre, spre exemplu, ideologia elitista a fost
adaptata de liderii bisercii crestine la interesele ierarhiei sociale care ii p
unea pe ei in varf. Cea mai utila componenta a elitismului lor a fost dogma (par
don, revelatia divina) a pacatului originar. Aceasta condamna oamenii la deprava
re inca inainte de nasterea lor, si ii face creaturi nevrednice, care supravietu
iesc numai daca urmeaza findel indicatiile venite de sus", preotii fiind nimeni a
ltii decit mediatorii, mesagerii acestor indicatii. Aceasta dogma religioasa est
e o sursa principala a teroriilor din lumea crestina despre incapacitatea oameni
lor obisnuiti de a se descurca singuri.
Sociobiologia, ca si darwinismul social inaintea ei, descopera capitalismul ca pe
un produs al genelor noastre. In afara utilitatii evidente ale unor astfel de te
orii pentru liderii celor care le-au produs, observam ca ambele stiinte incep prin
a proiecta (uneori inconstient) ideile dominante ale societatii lor asupra natu
rii, apoi le observa in natura iar in final le transfera inapoi in mod obiectiv in s
ocietatile de unde le-au luat, ceea ce constituie o demonstratie a validitatii lor
!
Asemenea rationamente sint foarte vechi: toate clasele conducatoare din istorie
au pretins ca dreptul lor de a conduce lumea este bazat pe natura umana", asa ca
au promovat mereu doctrine care sa justifice conservarea puterii lor: sociobiolo
gia, Darwinismul social, dreptul divin, pacatul originar, etc.
Evident, elitele prezentului afirma ca toate doctrinele premergatoare au fost gr
esite, dar cele prezente reflecta (in sfirsit!) intr-adevar natura umana dupa cu
m dovedesc descoperirile stiintifice de ultima ora! Nu cautati vreo diferenta intr
e aceste pretentii de descoperire a adevaratei naturi umane de azi si cele din vre
mea monarhiei absolutiste, a inchizitiei, etc N-o sa gasiti alta diferenta in afa
ra denominatiei si a anului scris in calendar.
La fel de evident este pentru liderii prezentului ca viitorul va demonstra ca or
anduirea curenta este cea conforma naturii umane, si prin urmare va fi mentinuta
pentru totdeauna. Din pacate, sunt toate sansele ca lumea sa auda exact aceleas
i pretentii si in mileniul IV, din partea liderilor unui sistem social si econom
ic pentru care cel de azi va fi (cum altfel?) o amintire a unor vremuri primitive
si salbatice".
Si totusi de ce exista

mici

si Mari"?

Cind elitistii se gindesc la eliberare, ei o pot face numai ca si cum ar fi adus


a oprimatilor de niste elite. Normal, in aceste conditii eliberarea pare utopica,
deoarece elitele prin definitie cred ca lumea a fost si va fi intotdeauna impart
ita in elite si prosti. Daca va apare vreodata, societatea libera se va elibera si
ngura, nu prin elitisti. De altfel elitele isi proclama de multe ori superiorita
tea tocmai din teama inconstienta ca la un moment dat prostii vor realiza, spune M
ax Stiner, ca cei Mari sint Mari pentru ca noi stam in genunchi.
Emma Goldman spune ca Cei care inca se mai agatza de fetishul inferioritatii feme
ii o fac pentru ca ei nu urasc nimic mai mult decit sa-si vada autoritatea pusa

in pericol. Asta e caracteristica oricarei autoritati, fie ea a stapinului asupr


a sclavilor sau a barbatului asupra femeii. [Vision on Fire, p. 256]
Esti ceea ce faci. Daca faci o munca plicticoasa, stupida, monotona, sint toate s
ansele sa ajungi si tu plicticos, stupid si monoton. Natura muncii prestate este
o explicatie mult mai buna a cretinizarii lumii noastre decit mecanisme de cret
inizare ca televiziunea si educatia deficienta. Oameni care sint inregimentati t
oata viata lor, pusi la o astfel de munca de catre familia lor inca din scoala,
sint obisnuiti cu ierarhia si dependenti psihic de ea. Aptitudinea lor pentru au
tonomie este atit de atrofiata ca frica lor de libertate adevarata este una din
putinile lor fobii cu origini rationale. Antrenamentul lor in tainele obedientze
i va da rezultate si in familiile pe care si le vor intemeia ei, reproducind in
felul acesta sistemul in diferite feluri, cum fac si in cultura, politica si ori
ce altceva implicind relatii sociale. [The Abolition of Work]
Anarhia nu are nevoie de oameni perfecti, ci de oameni liberi
Anarhia nu este o utopie, o societate perfecta. Este o societate umana, cu probl
emele aferente oamenilor. Anarhistii nu sustin ca oamenii trebuie sa fie perfect
i pentru ca acea societate sa mearga. Oamenii trebuie doar sa fie liberi.
Desigur, anarhistii cred ca o societate libera va produce oameni care sint mai a
cordati cu individualitatile lor si a celor din jur, reducind astfel conflictele
. Disputele care totusi vor aparea vor fi rezolvate folosind jurii, arbitrii si
adunari ale colegilor de munca.
O anarhie a unor oameni care inca au nevoie de autoritate si statism va deveni p
robabil autoritariana din nou. Chiar daca guvernul ar fi rasturnat azi, acelasi
sistem ar aparea miine, deoarece forta guvernului nu sta in el insusi ci in oamen
ii guvernati. Un mare tiran poate fi un mare prost, puterea lui nu sta in el ci
in oamenii care il asculta. Atit timp cit aceasta superstitie a lor exista, nu a
re nici rost ca un eliberator sa darime tirania; oamenii vor crea alta. [George B
arret, Objections to Anarchism]
Anarhia are nevoie de anarhisti pentru a aparea si a supravietui, dar acestia nu
trebuie sa fie perfecti ci doar oameni care s-au eliberat prin forte proprii de
superstitia ca relatiile de comanda si supunere le sint necesare.