Sunteți pe pagina 1din 36

DOSARUL

MINERIADEI

28 octombrie, 2015

Nr. 772

se redeschide
sau iar se nchide?

$2.50

Din Sumar

AU fOSt

DiStRUSE 140
DE tAbERE
cOlARE ... pg. 6

MARtiRii, EROii

ROMNiEi .. pg.12

tRANSilvANiA,
Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu
i Victor Atanasie Stnculescu, cercetai penal

Urgent! ans mare


de a deveni american

ncepe programul Loteria Vizelor pentru 2017

Halloween, team sau distracie?

(pag. 8)
(pag. 4)

(pag. 7)

Nu uita c eti romn, spectacol aniversar


- 25 de ani.
- reportaj i opinii
(pag. 18-22)
>1 &6*1D.& &'21&D./24 12C64.
* *6.(-*6& (7 170*/* 5. &)4*5& )8 *56* 5(4.5 7/6.07/ 170A4 &/
:.&47/7. /&56
3* (&4* / 8*D. 34.0.
*1647 4*<112.4*& &'21&
0*167/7. 8A 47,A0 5A 64.0.6*D. (*(7/ (7 (*/ 37D.1 5A36A0;1. <1&.16*
)* *93.4&4*& &'21&0*167/7.

pE pRiMUl lOc
N tOpUl
cElOR MAi
tARi DEStiNAii
tURiSticE
N 2016 ......... pg.16

N cUtAREA

SEcREtUlUi
lONGEvitii

..................... pg. 24-25

cUviNtE

NcRUciAtE . pg.26
ONOMANiA . pg.30

HOROScOp . pg.31

SpORt ...... pg. 32-33

Cursul Valutar BNR

1 EURO = 4.4366 RON


1 USD = 4.0134 RON
1 EURO = 1.1054 USD

Romanian Journal PO Box 4009, Sunnyside, NY 11104 Tel. (718) 482-9588 sau 646 322-3677 Fax. 347 642-8768
www.romanianjournal.us email: editor@romanianjournal.us / romanianjournal@yahoo.com

2 l 28 octombrie, 2015

Romanian Journal New York

Romanian Journal New York

Noua echip a lui Traian


Bsescu la Micarea Popular.

Traian Bsescu a fost ales duminic, la Sala Palatului,


preedintele Micrii Populare. El a candidat cu moiunea
"Romnia mea", pentru a le determina "inclusiv pe fetele
de la Actualiti" s spun acest lucru. Moiunea "Romnia
mea" a devenit programul partidului. Eugen Tomac este
noul preedinte executiv, iar Cristian Diaconescu i
Siegfrid Murean, prim-vicepreedini. Dorel Constantin
Onaca - secretar general, iar secretari generali adjunci Rizia Tudorache i tefan Burlacu.
Traian Bsescu a mulumit celor care l-au votat i a
adugat c modernizarea Romniei trebuie s continue.
"V asigur c am i energie i dorin s continum procesele de modernizare a Romniei. Mai am o sugestie, cei
care n viaa lor au fost alturi de mine i nc mai simt c
mai vor s fie alturi de mine s nu ezite de oriunde s-ar
afla s vin la Micarea Popular", a spus Traian Bsescu.
Urmtorul Congres al formaiunii va avea loc la ase luni
dup alegerile parlamentare.
n conducerea Micrii Populare au fost alei i 14
vicepreedini: Petru Movil, Claudiu Palaz, Roxana Iliescu, Adrian Gurzu, Clement Negru, Nicolae Davioiu,
Cristian Petrescu, Ctlin Cristache, Ctlina Bozianu, Victor Tarhon, Adrian Rdulescu, Cristinel Marian, Mihaela
Stoica, Radu Cristescu.
De asemenea, au fost alei i 12 secretari executivi: Bulf
Ctlin, Laureniu Dulam, Mihaela Brate, Ionu Simionca,
Costel Mihai, Dan Ioni, Sebastian Moise, Mihai
buleac, Mirea Marian, Gelu Vian, Lucian Iliescu, Bogdan Gamale.
La finalul Congresului, secretarul general al Micrii Populare, Dorel Onaca, a spus c noul imn al formaiunii este
"Iarba verde de acas".

Bsescu uit c 'Romnia lui'


a fost una a escrocheriilor,
a abuzurilor i corupiei

Secretarul general adjunct al PSD, Codrin tefnescu, a


criticat, smbt, n termeni duri, Congresul Micrii Populare i alegerea lui Traian Bsescu n fruntea formaiunii,
considernd c evenimentul a fost un ''simulacru'' avnd
ca tem ''od tiranului iubit''.
''n timp ce fotii bsiti se denun reciproc i cu maxim
entuziasm despre ct au furat ei i cum au devalizat bugetul statului, dar i cte vagoane cu bani au crat la sediul
PDL pentru campania 'dictatorului', acesta din urm, fr
niciun fel de trac, se ine de bi de mulime. De fapt, un
simulacru de congres cu tema: 'Od tiranului iubit!', unde
tiranul, adic 'tatl hoilor' i-a lansat tot felul de proiecele
stupide gen 'Romnia mea - viitorul este numai i numai
cu Bsescu!', uitnd c 'Romnia lui', condus pe vremea
aceea de personaje la fel de sinistre i toxice ca i el, era
o Romnie a escrocheriilor nprasnice, a abuzurilor i a
corupiei de la cel mai inferior nivel pn la vrf'', spune
tefnescu, ntr-un comunicat remis smbt presei.
Secretarul general adjunct al PSD afirm c Traian
Bsescu nu a reuit dect ''performana de a se
autonscuna drept urmaul Elenei Udrea pe pmnt''.
''n concluzie, dup ce cu greu i-a convins familia i rubedeniile - absolut toate anchetate pentru mgriile fcute n
10 ani, c musai trebuie s candideze la ceva, Traian
Bsescu nu a reuit dect 'performana' de a se
autonscuna drept urmaul Elenei Udrea pe pmnt. i
sta a fost tot congresul MP'', menioneaz Codrin
tefnescu.

Fostul ef al statului a fost ales smbt, la Congresul de


constituire a Micrii Populare, preedinte al formaiunii,
el fiind de altfel unicul candidat, cu moiunea intitulat
''Romnia mea''.

Ponta despre Bsescu:


E de o sut de ori peste
Klaus Iohannis i PNL

Premierul Victor Ponta


consider c fostul
preedinte
Traian
Bsescu ar avea anse
s fie i pe viitor "un actor
politic important", apreciind c "din punct de
vedere strict politic este
de o sut de ori peste
Klaus Iohannis i PNL".
"Domnul Bsescu, pe de
o parte, va strnge voturile i va reprezenta acei
alegtori care l votau fie pe C.V. Tudor (...), fie pe Dan Diaconescu, care este n nchisoare n acest moment. Pe de
alt parte, domnul Bsescu este din punct de vedere strict
politic nu din alt punct de vedere de zece ori... de o
sut de ori peste Klaus Iohannis i PNL. PNL, cel puin,
care va participa n alegeri cu nite lideri jenani, ruinoi...
(...) Din aceast conjunctur, sigur c domnul Bsescu
poate s fie un actor politic important. Cu att mai mult
PSD-UNPR-ALDE au i datoria, dar i posibilitatea s
ctige anul viitor majoritatea i s guverneze n continuare", a afirmat Ponta la Romnia TV.
n ceea ce l privete pe actualul ef al statului, Ponta a
susinut c nu este "belicos" n relaia cu acesta, aa cum
l-a numit Klaus Iohannis, ci doar i rspunde cnd e provocat.
"Nu sunt deloc belicos. l evit ct pot pe domnul Iohannis.
Dar dac vrea neaprat, sigur c pot s i rspund. Dup
ce m-am antrenat cu Traian Bsescu, mi se pare uor. (...)
Eu nu ncep niciun rzboi", a afirmat prim-ministrul Ponta.

Preselecia DNA pentru


alegerile locale de la anul.
Lista primarilor dui dup gratii

La doar cteva luni distan de alegerile locale, tot mai muli


primari au probleme cu legea i ajung n spatele gratiilor: Sorin
Oprescu, Andrei Chiliman, Marian Vanghelie, Radu Mazre,
Gheorghe Nichita sau Gheorghe tefan. Acestea sunt doar
cteva dintre numele sonore care au ajuns n faa instanei
pentru mit sau abuz n serviciu.

Aproximativ o treime dintre primarii din ar are probleme cu


justiia, dar unii au rmas n funcie. Nu este i cazul primarului
suspendat al Capitalei. Edilul i-a pier-dut funcia dup ce a
fost arestat preventiv la cererea procurorilor DNA, care-l acuz
de luare de mit, mai exact c ar fi primit 25.000 de euro.
Oprescu a fost arestat pre- ventiv pe data de 6 septembrie, iar
suspendarea din funcie a venit la doar o sptmn dup
arest. ntre timp, Curtea de Apel Bucureti a respins definitiv
cererea de nlocuire a ares-tului preventiv cu control judiciar
sau cu arestul la domiciliu i a prelungit arestul preventiv cu
nc 30 de zile pentru Sorin Oprescu. Ali doi primari de sector
au ajuns i ei s aib probleme cu legea, este vorba despre
Marian Vanghelie i Andrei Chiliman, ambii fiind suspendai din
funcie. Cei mai muli edili penali sunt din partea PNL, urmai

28 octombrie, 2015

ACTUALITATE

de PSD, UNPR i UDMR. Dei unii primari nu mai sunt n


funcie, nu au existat nici alegeri pariale, prin urmare conducerea primriilor este asigurat de un viceprimar, cu funcie de
primar interimar.
Chiliman are dou dosare
Primarul suspendat al Sectorului 1 a fost trimis n judecat ntrun nou dosar. Andrei Chiliman, cercetat sub control judiciar
pentru fapte de co-rupie, este acuzat de abuz n serviciu ntrun nou dosar n care a fost trimis n judecat de procurorii Parchetului Judec-toriei Sector 1, pentru acordarea ilegal a unei
autorizaii pentru o teras. Terasa putea fi deschis numai cu
acordul vecinilor i n urma unei hotrri a Consiliului Local,
care, n cazul de fa, nu a fost una favorabil. Chiliman mai
este acuzat i de constituirea unui grup infracional organizat
i complicitate la trafic de influen, ntr-un alt dosar instrumentat de procurorii DNA. n acest dosar Chiliman este cercetat
sub control judiciar alturi de alte trei persoane. Procurorii DNA
au pus sechestru pn la concurena sumei de trei miliarde de
lei pe bunuri ale lui Andrei Chiliman i ale celorlali inculpai din
dosar.
Nici fostul primar al Constanei nu st mai bine cu legea. Celebrul Radu Mazre a fost trimis n judecat n mai multe dosare
de corupie. Acesta a fost arestat pe 2 aprilie, n dosarul n care
este acuzat c a luat mit nou milioane de euro de la firme
pe care le-a sprijinit n obinerea de autorizaii, i a fost eliberat
pe 24 iunie. n prezent acesta se af l sub control judiciar.
Cu procurorul la u
Sunt i edili care i mai pot exercita mandatul, dei au probleme cu legea. Unul dintre ei este George Scripcaru, primarul
Braovului. Acesta este cercetat pentru abuz n serviciu i luare
de mit i nu a fost suspendat din funcie. El este primarul
Braovului nc din 2004. Alexandru Stoica, primarul din
Slobozia, a fost trimis n judecat sub acuzaiile de fals intelectual i instigare la fals intelectual i este n conti-nuare la conducerea oraului. Alegerile locale vor avea loc anul viitor, n
var. Pn atunci partidele politice vor trebui s caute candidai
puternici pentru primriile pe care le vizeaz. Momentan nu
sunt cunoscui candidaii pentru alegerile locale, pentru c partidele urmeaz s fac mai nti sondaje interne.
Gheorghe tefan, al doilea mare combinator al Moldovei,
dup Hrebenciuc
Un alt edil care are pro-bleme serioase cu legea este primarul
din Piatra-Neam, Gheorghe tefan. Acesta este inculpat n
dosarul Microsoft, alturi de Dorin Coco, Gabriel Sandu i
Nicolae Du-mitru. Cei trei au recunoscut mita din dosar, dar
Gheorghe tefan, nu. Fostul edil a fost ales n 2004 n funcie
i are pn n acest moment nu mai puin de patru dosare penale. Pinalti a fost trimis n judecat n dosarul Microsoft sub
acuzaia de trafic de influen i splare de bani. Acesta ar fi
primit pag peste 3 milioane de euro. Urmtorul termen n
instan n dosarul Microsoft a fost stabilit pentru data de 3
noiembrie. Nici Romeo Stavarache, primarul din Bacu, nu
st mai bine la capitolul acesta, fiind trimis n judecat de
procurori pentru fapte de corupie.. Acesta a fost arestat preventiv, iar acum este cercetat sub control judiciar.
Alte orae care au primari penali sunt Buzu (Constantin
Bocodeal), Piteti (Tudor Pendiuc), Ploieti (iulian
Bsdescu), Slatina (Darius Vlcov), Trgovite (Gabriel Boriga)
i Tulcea (Constantin Hogea). Edilii din aceste municipii sunt
fie n spatele gratiilor, fie n arest la domiciliu, iar unii i-au pierdut mandatul.
Marian Vanghelie nu reuete s scape de arestul la domiciliu
Marian Vanghelie, edilul suspendat al Sectorului 5, nu a reuit
nici pn acum s-i conving pe judectorii Tribunalului
Bucureti s-i ridice msura arestului la domiciliu, n dosarul
n care e acuzat de fapte de coruptie. Dei a ncercat de mai
multe ori s conving instana s-l lase sub control judiciar, nu
a reuit acest lucru. Edilul suspendat al Sectorului 5 este n
arest la domiciliu din data de 10 iulie. Acesta este acuzat de
abuz n serviciu, luare de mit i spllare de bani. Potrivit
procurorilor DNA, n perioada 2006-2014, primarul Marian
Vanghelie ar fi cerut i primit de la omul de afaceri Marin Dumitru foloase materiale n valoare de peste 30 de milioane de
euro, pentru a-l ajuta s semneze contracte cu primria. Comisionul pe care l cerea edilul era de 20% din valoarea contractului.
Gheorghe Nichita, edilul suspendat al Iaiului, a ajuns i el n
faa anchetatorilor. Acesta se afl sub control judiciar, n
dosarul n care este acuzat c i folosea pe angajaii Poliiei
Locale pentru a o urmri pe fosta sa iubit. Nichita ajunsese
s pun poliia s testeze arcurile de la patul amantei s vad
dac scrie.

4 l 28 octombrie, 2015

LOTERIA VIZELOR

Romanian Journal New York

ncepe programul Loteria Vizelor pentru 2017

Ambasada Statelor Unite ale Americii anun nceperea programului Loteria Vizelor (Diversity
Visa - DV) pentru anul 2017.
Programul de imigrare Diversity Visa pune la dispoziia persoanelor care ndeplinesc "cerine
simple, dar stricte" de calificare, vize de reziden permanent n Statele Unite, menioneaz
Ambasada ntr-un comunicat
"nregistrrile pentru programul DV-2017 trebuie transmise electronic n perioada care ncepe
joi, 1 octombrie 2015 la ora 12:00 PM ora de var a Coastei de Est i se ncheie mari, 3
noiembrie 2015 la ora 12:00 PM ora de iarn a Coastei de Est. nregistrrile pe hrtie nu sunt
acceptate. Pagina Departamentului de Stat pentru transmiterea formularului electronic E-DV
este http://www.dvlottery.state.gov. Nicio nregistrare nu va fi acceptat dup orele 12:00
PM, ora de iarn a Coastei de Est a zilei de 3 noiembrie 2015 indiferent de ntrzierile cauzate
de sistem n perioada de nregistrare. Legea permite o singur nregistrare de persoan.
Tehnologia sofisticat folosit de Departamentul de Stat detecteaz nregistrrile multiple.
Dac trimitei mai mult de o nregistrare de persoan vei fi descalificai", se arat n comunicat.
Participarea la program este gratuit.
"nregistrrile conforme cu cerinele de participare vor rezulta n emiterea unui ecran cu o
pagin de confirmare care conine numele i numrul de confirmare al participantului, pagin
care va trebui tiparit. Aceast pagin de confirmare va furniza informaii pe care participantul
va trebui s le foloseasc pentru a verifica electronic statutul nregistrrii sale la seciunea
Entrant Status Check, disponibil la http://www.dvlottery.state.gov. Numai participanii care au
informaiile de confirmare vor putea verifica statutul nregistrrii lor, iar n cazul selecionrii
lor vor putea primi instruciuni despre solicitarea vizei i programarea interviului de viz.
Numrul de confirmare a nregistrrii va putea fi recuperat printr-un link de pe pagina Entrant
Status Check folosind adresa de email, numele de familie i anul naterii participantului", mai
menioneaz sursa citat.
Participanii pot completa i transmite personal nregistrarea lor sau pot apela la ajutorul altei
persoane. Indiferent dac nregistrarea este trimis direct de participant sau prin asistena
unui avocat, prieten sau rude, etc., se poate trimite o singur nregistrare pentru fiecare
persoan, iar persoana participant n programul DV-2017 este responsabil c informaiile
sunt corecte i complete, mai precizeaz Ambasada SUA la Bucureti.
"Toi participanii la program indiferent dac au fost selecionai sau nu, pot s verifice statutul
solicitrii lor pe pagina de internet Entrant Status Check la http://www.dvlottery.state.gov.
Aceasta va fi singura modalitate prin care ctigtorii din cadrul programului de loterie vor fi
ntiinai despre selecionarea lor n programul DV-2017", se mai arat n comunicat.
Instruciunile pentru programul DV-2017 se gsesc pe pagina de internet a Departamentului
de Stat la http://travel.state.gov/content/visas/en/immigrate/diversity-visa/instructions.html sau
pe pagina de internet a Ambasadei SUA la Bucureti la
http://romania.usembassy.gov/vize/diversity.html

Colectivul de Redacie
Romanian Journal
Director i Fondator
Vasile Bdlu

Redacia USA:
Mariana Terra,
Alex Marmara,
John Predescu
Grafic i Layout:
A Plus Turnkey Systems, Inc.
www.romanianmall.com
ROMNIA:
TIRI de ultima or din massmedia
romneasc. Mulumim colegilor ziariti.
Not:
Redacia nu-i asum rspunderea celor
afirmate de semnatarii articolelor,
scrisorilor, anunurilor publicitare sau
drepturilor la replic.
Sunt pltii numai colaboratorii care au
contract ncheiat cu redacia noastr.
Manuscrisele nu se napoiaz.
Nimic nu poate fi reprodus n ntregime sau
parial fr permisiunea prealabil a editorului.
Nothing may be reproduced in whole or in part
without written permission from the publisher.
All artwork, layout, design and original slogans
remain the sole property of the publisher.
Pentru reclame sau anunuri contactai-ne
la:
Tel: 718 482-9588
Tel: 646 322-3677
www.romanianjournal.us

E-mail:
editor@romanianjournal.us
romanianjournal@yahoo.com
Sau scriei-ne pe adresa:
Romanian Journal
PO Box 4009
Sunnyside NY 11104

Romanian Journal New York

PE SCURT,
ULTIMELE TIRI
adunate i prelucrate

TIRI PE SCURT TIRI PE SCURT TIRI PE SCURT


* Vladimir Putin critic poziia neconstructiv a Statelor
Unite n criza sirian i refuzul american de a dialoga direct cu Moscova n aceast problem de criz. Aciunea
Rusiei privind anihilarea criminalilor ISIS este de apreciat. Cu prere de ru trebuie s recunosc c SUA a
cam scldat-o n aceast privin.

* Tavanul unei coli din Galai a nceput s se


prbueasc n timpul orelor de curs. O profesoar a
fost uor rnit. Tot n judeul Galai o femeie btrn a
fost jefuit de dou tinere. Poliia a prins-o pe una dintre
hoae.
* O femeie din judeul Gorj i fetia ei de 2 ani au fost date
disprute n Belgia.

* 50.000 de romni risc amenzi ntre 5 i 10.000 lei pentru


c folosesc site-uri interzise la care fac pariuri. Oare pe
ce fac ei pariuri?

de Vasile Bdlu

* Vicepremierul Gabriel Oprea, care se deplasa, prin


Bucureti, cu coloan de escort, nici nu s-a oprit cnd
un poliist tnr, care deschidea coloana pe motociclet,
a czut ntr-o groap i a decedat. Altfel spus, OPREA
mai bine OPREA s vad ce-i cu poliistul!

* Luna viitoare, UE va repartiza refugiai, aflai n Italia. UE


a stabilit ca Romnia s primeasc peste 4.500 de
emigrani n acest an. M ntreb cine-i va selecta pe cei
ce vor fi trimii n Romnia i pe ce considerente?

* Mitzura Arghezi, fiica lui Tudor Arghezi, a decedat la 91


de ani. Ea a fost membr a Partidului Romnia Mare.

* n Frana, un autocar cu turiti s-a ciocnit cu un camion.


Au decedat 43 de persoane.

* La Senat se ateapt votarea unei legi prin care


restanierii la banc pentru case cumprate n rate, pot
preda cheile locuinei la banc i... att!

* Cercettorii americani sugereaz c brnza consumat


n exces poate afecta sistemul cardio-vascular.

* Statele Unite ale Americii ar putea trimite trupe la sol n


Siria i Irak.

* n weekenduri, fostul prim-ministru Adrian Nstase


merge, de multe ori cu soia, la pescuit. El a spus c
prinde bibani i c ateapt vreme mai rece ca s prind
i tiuci... Nu-i exclus ca DNA-ul s-l mai pescuiasc i
pe el nc odat...

* Avocaii lui Sorin Oprescu au declarat c medicii de la Institutul Naional de Diabet au reuit s-i stabilizeze
glicemia fostului primar general al Capitalei prin mrirea
dozei de insulin de la dou la patru pe zi. Acum fostului
edil i s-au gsit alte boli, aa c a fost dus iari la spital... ntre timp, lui Oprescu i s-a descoperit c luase mai
nainte i alte doze de mit...

* n Grecia, n scopul obinerii de profituri materiale, 3 preoi


romni au furat mna Sfntului Haralambie i mai
furaser oasele unor foti deinui politici din Aiud. Patriahia Romn a comunicat c preoii su fost suspendai
din funcie. Ei se afl acum n arest n Grecia. Doamne
ferete! Pn i preoii din Romnia fur... i nc ce
fur: o mn de sfnt!

* Fostul premier al R. Moldova, Vlad Filat, este acuzat c


ar fi luat 250 milioane dolari mit. Acum e la rcoare...
O dovad n plus c e romn...

28 octombrie, 2015

* Un cetean evreu a fost confundat cu un arab i a fost


njunghiat pe la spate de un alt evreu. n ultimele luni, 8
israelieni au fost ucii n atacuri conduse de palestinieni.
(The Guardian)
* n SUA sunt tot mai multe birouri n care angajaii nu stau
pe scaune, ci n picioare. Acum aceast mod se mut
i n sli de clas, motivndu-se c e necesar ca elevii
s fac micare...
* Liviu Dragnea a fost ales preedinte al PSD. Nu e de mirare, avnd n vedere c el a fost singurul candidat...

* Telescopul Keppler a surprins un obiect misterios care


orbiteaz n jurul unei stele din constelaia Lebda. Se
crede c acolo ar fi fost o civilizaie mult mai avansat
dect a noastr. De ce o fi disprut? Urmm noi?
Doamne ferete!
* Laura Codrua Kovesi, efa Direciei Anticorupie, a
ctigat procesul pe care l-a intentat Antenei 3 pentru
calomnie. Ea va primi daune morale de 250.000 lei.
Foarte corect.

* De Ziua Armatei, a fost inaugurat n localitatea Rososka,


din regiunea Volgograd, un cimitir al militarilor romni
care au decedat pe teritoriul Rusiei n timpul celui de-al
Doilea Rzboi Mondial. Dumnezeu s-i odihneasc n
pace!

* O poriune din autostrada Ortie-Sibiu, care fusese


inaugurat n perioada campaniei electorale, s-a surpat
pentru c nu se verificase fundaia. Acum trebuie cheltuite alte milioane de lei pentru refacere... Dar a cui este
greeala? S plteasc cel ce a greit!
* n publicaia american New York Times se acrediteaz
ideea c Rusia folosete Siria pentru a-i testa noile
arme i tehnici militare. Cred c Rusia tie s pun
mna pe ce are mai de pre Siria.
* Vladimir Putin susine c sute de teroriti, membri ai ISIS,
au fost lichidai recent n raidurile ruseti din Siria.

* La Iai, 14 elevi sraci, dar care vor s devin doctori,


sunt meditai gratuit de un cuplu de profesori de biologie
cu inima mare: Mircea i Nina Nedea.

* Din cauza fluxului de refugiai, un district din Germania a


declarat stare de urgen, prima dat de la sfritul celui
de-al Doilea Rzboi Mondial. Spernd s ia Premiul
Nobel pentru Pace, madam Merckel a zis c va primi
800.000 de refugiai...

* Un senator UNPR (Timi Ioan Iovescu) propune ca programul zilnic de lucru s fie redus de la 8 ore la 6 ore,
iar salariul minim pe economie s fie majorat pn la
1.500 lei brut. Altfel spus, mai puin munc i mai muli
bani. De unde?

* Premierul ungar Viktor Orban a declarat: Islamul nu a


fcut niciodat parte din Europa. Noi, n Ungaria, decidem ce vrem sau ce nu vrem. Nu vrem asta. De data
asta are dreptate.

* Un recent studiu medical internaional a ajuns la concluzia c dimensiunile creierului nu influeneaz dezvoltarea inteligenei. De exemplu, Einstein avea creier
de dimensiune medie i, cu toate acestea, a fost un
geniu. Mai sunt i excepii.
* Un ofier de poliie de la Secia 26 din Bucureti a fost
prins n flagrant n timp ce primea 36.500 euro de la un
dezvoltator imobiliar pentru a nu-l reclama pentru o
construcie cu mari probleme a acestuia. Sum banal
pentru Romnia.

* Senatul propune ca vrsta de pensionare s scad la 55


de ani pentru femeile care au nscut cel puin 3 copii i
care i-au crescut pn la 10 ani. n prezent, vrsta de
pensionare n Romnia este de 65 de ani pentru brbai
i 63 pentru femei.

* Recent, un nou terminal a fost inaugurat la Aeroportul


Iai. Proiectul a costat 11 milioane euro.
* ntr-un sat din Olanda, n care triesc 140 de oameni, au
nvlit peste noapte 1.500 de refugiai arabi. Ce se va
alege de acest sat i de oamenii lui? Simplu: peste
civa ani, vor fi 3.000 de arabi i 100 de olandezi...

* n New Mexico a devenit foarte popular srbtoarea


internaional a baloanelor. n anul acesta, fiesta a durat
9 zile i a ridicat n zbor, cu baloane, cai, vaci, porci i
alte animale, spre amuzamentul spectatorilor. Cred c,
de fric, animalele ridicate n aer i-au fcut nevoile pe
capul spectatorilor.
* Un copil de 5 ani nu vroia nici n ruptul capului s intre n
cas. i spunea mereu tatlui: Stau aici pn mi face
mama un frior! Peste 9 luni, copilul a primit cadou
un frior, aa cum i dorise. Dar nu cred c biatul a
stat afar 9 luni...

LA ORA DE UMOR

- Tticule, de ce au inventat oamenii electricitatea?


- Pi, dac n-o inventau, acum ne uitam la televizor cu
lumnarea!
***
- Mam, 1.000 de dolari nseamn mult?
- Depinde... Vrei s-i ctigi sau vrei s-i cheltuieti?
***
- Brbate, de ce vecinul nostru nu bea nciodat suc de
portocale, cum bem noi?
- Pentru c lui i place mai mult sucul de prune...

VORBE NELEPTE

Invidiosul nu poate fi dect prost.

Respectul i atitudinea civilizat sunt cadouri scumpe, aa


c nu le atepta de la oameni ieftini. (G. Orwell)
F ceea ce te face fericit c, oricum, oamenii te vor judeca,
indiferent de ceea ce faci. (cugetare tibetan)
Triete cu mare grij, c viaa nu are roat de rezerv.
(motto finlandez)

6 l 28 octombrie, 2015

ACTUALITATE

Cum au fost distruse


140 de tabere colare

Aici a fost stn fr cini, ofteaz ciobanul Ion i, de


sub cozorocul epcii splcite, trece n revist, ca pe
soldai, munii de moloz aliniai n faa lui printre care stau
nfipte resturi de perei spari, rmai n picioare ca nite
cioturi de msele ntr-o gur cariat. Oile lui se mpiedic
printre grmezile de resturi de crmizi i de tencuial,
cutnd cu strnuturi iarba printre moloz. Bine ai venit n
tabra Tuzla!
Aici, pe malul mrii, la cincizeci de kilometri de Constana,
fusese o tabr care, de la nfiinare, primise orae ntregi
de copii. Unul dintre acei copii a fost i Ciprian Broasc, un
antrenor de nataie i fost campion naional la atletism ajuns
acum director al cminului cultural din Tuzla. Ciprian venise
aici de la Arad n urm cu mai bine de 30 de ani, pe cnd
era elev. Aici a luat primele lui cursuri de not. O experien
care aveau s-i arate calea spre viitoarea lui carier.
Povestea fiecrui copil pornete de undeva, vede ceva n
copilrie. Am urmat un curs al apei devenind antrenor de
nataie i totul a pornit de aici, din tabra Tuzla. Astzi,
tabra copilului Ciprian Broasc i lipsete adultului Ciprian
Broasc. Astzi este director al cminului cultural din localitate i ar avea nevoie disperat de locuri de cazare n localitate pentru proiectele pe care le are. Tabra ar fi fost
cea mai bun soluie. Chiar acum organizm un eveniment
cultural la nivel naional, Cntec i dans popular, i nu
avem locuri de cazare unde s-i gzduim.
Cum se fur o tabr
Povestea distrugerii taberei Tuzla pare un film premeditat,
n care cineva a scris de la nceput scenariul, de parc ia dorit cu tot dinadinsul s reduc tabra la un munte de
moloz. La nceput, la acest centru de agrement, aflat n
proprietatea Ministerului Educaiei, s-a oprit robinetul cu
banii de ntreinere a cldirilor. Apoi, pentru c nu mai erau
bani de reparaii elementare, copiii au ncetat s mai fie
adui. Din 2008 cldirile au stat nchise, dar erau n picioare. Iar cel care avea s-i vin taberei de hac a fost
chiar cel ce ar fi trebuit s o salveze: primarul din localitate,
Constantin Micu. n 2011 acesta cere de la Ministerul
Educaiei ca tabra s treac n proprietatea consiliului
local pe motiv c urmeaz s o reabiliteze i s o readuc
n circuitul turistic destinat elevilor. Ministerul l-a crezut i
i-a dat-o pe nimic. Numai c, dup preluare, nu s-a mai investit nici mcar un leu din sumele promise. Mai grav, primarul a i refuzat, n mod bizar, s angajeze un paznic,
absolut vital pentru pstrarea construciilor. Pentru paznic
trebuie bani. De unde bani?, ne ntreab acum edilul, dei

Anun surprinztor: Vom avea


maini romneti fr ofer?

Nicolas Maure, director general Dacia Renault Romania, a facut un anunt surprinzator.
Potrivit acestuia, producatorul de la Mioveni va dezvolta in urmatorii ani tehnologie care ii sa permita, in

Romanian Journal New York

la preluare promisese c face rost de sute de mii de euro


pentru modernizare.
Devalizat bucat cu bucat
Lsat nepzit, tabra a nceput s fie bntuit de localnici. n primii ani de dup preluare oamenii nu au ndrznit
s se apropie. Dar apoi, timizi, nenelegnd cum de un
asemenea loc e lsat prad tuturor, au nceput s
ciupeasc: ba un calorifer, ba o chiuvet. Mai apoi au luat
toate caloriferele, toate chiuvetele. Dup care a disprut
mobila, s-au evaporat geamurile, tocurile de la ferestre,
uile, ntreruptoarele, cablurile electrice. Lumea e dat
dracului, domnule! A vzut lumea c a luat unul, a luat i
la, apoi i cellalt. Ca oile: vede turma c a trecut o oaie
digul, trec toate. Poate am luat i eu un dulap, ce dracu
s fac, dac ceilali au luat?, ne spune ciobanul Ion,
printre ruinele taberei.
Apoi o perioad nimic nu mai putea fi furat din tabr.
Cldirile stteau aa, inutile i descrnate, rase pn la
crmid. Dar mai aveau o ans: mai erau nc n picioare. Pn cnd oamenii s-au apucat crmid. Chiar i
primarul recunoate c a pus umrul la drmarea lor
dintr-un motiv greu de neles: Se adunau boschetari n
ele, veneau i se drogau, se ajunsese chiar la pross le
sparg cu barosul pentru tituie i, ca s evitm orice fel
de incident de genul sta, am decis s le drmm, ne
prezint primarul logica sa, similar cu cea care, n cazul
n care am avea gndaci de buctrie, ne-ar determina s
drmm buctria.
Punct final: pus la pmnt i transformat n biseric
Numai c aciunile primarului ar putea fi considerate de
unii ct se poate de ilegale, cci n hotrrea de guvern
care i-a cedat cldirile e prevzut negru pe alb: Consiliul
Local al Comunei Tuzla are obligaia de a menine
destinaia imobilelor preluate n adminsitrare (...) pentru
organizarea de tabere colare. Dar, n ciuda legii, cldirile
au cptat o cu totul alt destinaie: surs nesecat de
crmid second hand. Dac mergi prin Tuzla, poi vedea
acum case construite din crmida din tabr. Inclusiv
preotul din sat a luat cteva sute pe care le-a aezat frumos pe antierul unde s-a apucat s construiasc o nou
biseric lng una deja construit. Preotul spune ns c
nu el a drmat tabra. Un nene de-al bisericii de aici care
frecventeaz biserica a vorbit cu un domn consilier de la
primrie i cu acceptul lor au drmat, au luat crmida i
au adus-o aici. i dumneavoastr, dac ai fi fost n locul
meu, ai fi acceptat-o, mcar pentru un veceu, c l avem
fcut din multe i de toate, se apr preotul.
Tabra Tuzla s-a adugat la cumplita statistic care descrie n cifre seci dezastrul care s-a ales de patrimoniul
taberelor colare motenite de pe vremea comunismului.
Din 200 de tabere funcionale n 1990, astzi mai sunt n
picioare 60. Din 53 de mii de locuri de cazare, astzi mai
poi caza elevi doar n 5.000. De zece ori mai puin. Lucrul
i mai trist este c o mare parte a locurilor de cazare erau
destinate nainte de 1989 copiilor din familii srmane care
altfel nu ar fi avut ocazia s ias din satul lor, s vad
vreodat muntele sau marea. Astzi, aceti copii stau
acas. Pe taberele lor au tbrt adulii.
140 de tabere din Romnia au fost puse la pmnt din
1989 ncoace. Au disprut 48.000 de locuri de cazare.

final, construirea unor autoturisme autonome.


"Vom continua sa dezvoltam activitatile de inginerie
si tehnologiile in Romania si vom trece de la o inginerie mecanica la noi domenii, precum sisteme de
navigare conectate la internet si sisteme hibrid care
vor duce pana la urma la crearea unor vehicule autonome", a declarat Nicolas Maure, conform Agerpres.
La nivel mondial s-a inceput o adevarata cursa pentru
dezvoltarea masinilor autonome, pe care cei mai multi
dintre producatorii importanti le vad ca fiind viitorul industriei auto.
Romania are prea multe masini vechi, poluarea creste
in fiecare an. Solutiile Dacia si Ford
Cateva dintre prototipuri circula deja pe drumurile
publice, in sesiuni de teste.

Cel mai consumat drog din


lume, la un click distan
de a ne face dependeni
Autor: Maria Tufan

V-ai ntrebat vreodat de ce atunci cnd ne simim


creierul mbibat de griji i plictisit de banalul activitilor
zilnice ne ndreptm involuntar spre reelele de socializare
i internet?

Dei l percepem ca fiind cea mai complex i mai la


ndemn surs de informaie, internetul este n cea
mai mare parte a timpului i locul cel mai des asociat
cu relaxarea i divertismentul. Astfel, dac uneori
cutrile noastre chiar au o int exact, faptul c ne
ntoarcem de fiecare dat la el, a devenit, fr s ne
dm seama, nu doar un reflex, ci chiar o dependen.
De ce este posibil existena acestui comportament
coordonat de subcontient i cum funcioneaz el de
fapt? Explicaia este mai degrab una chimic.
Fie c v vine sau nu s credei, Facebook-ul, Twitterul, site-urile de tiri, revistele online dar i toate celelalte
surse de informaie virtuale pe care le accesm constant
i care par s ne relaxeze, sunt percepute de creierul
nostru exact ca un drog. Personajul cheie i unul dintre
principalii neurotransmitori de la nivelul sistemului
nervos este dopamina, cunoscut n timp i sub
denumirea de hormonul plcerii. Ce nseamn asta?
Starea de bine pe care o simim imediat ce intrm pe
internet nu este dect efectul dopaminei, pe care
creierul, nsetat prin natura sa de informaii noi, o
elibereaz instant, asociind mesajele primite cu plcerea.
O fotografie cu un animal care ne place sau un link
care ne trimite spre o informaie interesant ne ndeamn
creierul s produc o doz foarte mic de dopamin ce
ne d pe moment o stare de bine. Fiind ns o senzaie
temporar, internetul acioneaz asupra noastr exact
ca un drog, mpingndu-ne de fiecare dat spre nc o
doz de plcere.
Cu toate acestea, ntrebai mai trziu despre datele
citite ntr-un articol, ne-am putea confrunta cu cteva
probleme n a rspunde. Scriitorul american, Nicholas
Carr, explic ntr-una din crile sale ce efecte are
internetul asupra creierului uman, spun cei de la
Mashable. Menit s capteze atenia la fiecare pas,
notificrile permanente, email-urile, status-urile prietenilor
i noutile aprute din moment n moment, nu fac
dect s ne distrag atenia de la informaia de baz
mpingnd creierul s sar peste una dintre cele mai
importante etape: mutarea informaiilor din camera de
stocare a memoriei temporare n cea a memoriei permanente.
Dei pare inofensiv, efectele pe care le produce n organism ne ndeamn s tratm internetul ca pe orice
alt tentaie. Astfel, la fel ca zahrul i alcoolul, acesta
trebuie consumat cu moderaie, printre sfaturile
specialitilor numrndu-se i oprirea notficrilor atunci
cnd avem nevoie de concentrare sau chiar ncercarea
de a evita internetul nainte de culcare.

Romanian Journal New York

Halloween, team
sau distracie?

Alt denumire All-Hallows-Even


Srbtorit de multe ri (cele mai cunoscute: Irlanda,
Statele Unite, Canada, Puerto Rico i Regatul Unit)
Data
31 octombrie

Consultai documentaia formatului


Halloween este o srbtoare de origine celtic, preluat de
multe popoare din lumea occidental, ea rspndindu-se
n secolul al XIX-lea prin intermediul imigranilor irlandezi
din Statele Unite ale Americii. Este srbtorit n noaptea
de 31 octombrie, dei n unele ri data srbtorii variaz
de exemplu, n Suedia este srbtorit n prima
smbt din noiembrie. Numele provine din limba englez,
de la expresia All Hallows' Even, numele srbtorii cretine
a tuturor sfinilor, srbtoare cu care Halloweenul a devenit
asociat n rile unde predomin cretinismul occidental
catolic i protestant, deoarece n aceste culte cretine ziua
tuturor sfinilor este srbtorit pe 1 noiembrie. Specific
pentru Halloween este dovleacul sculptat care reprezint
Lanterna lui Jack. Cu ocazia acestei srbtori copiii se
mascheaz n vrjitori, mumii sau alte personaje i colind
pe la case ntrebnd Trick or Treat? (Pcleal sau dulciuri?), ca o ameninare c dac nu li se dau dulciuri, persoanei colindate i se va juca o fars. n alte ri Halloween
este serbat prin parade i carnavaluri.
Istoric
Articole principale: Srbtoarea Tuturor Sfinilor i
Samhain.
Srbtoarea pe care o cunoatem sub numele de Halloween a fost influenat, de-a lungul secolelor, de numeroase culturi. n Imperiul Roman era Ziua Pomona, la
celtici era festivalul Samhain, iar la cretini Srbtoarea
Tuturor Sfinilor.
Istoricul Nicholas Rogers, care a cercetat originile Halloweenului, observ c n timp ce unii folcloriti i-au detectat originile n srbtoarea roman a Pomonei, zeia
fructelor i seminelor, sau n festivalul morilor denumit
Parentalia, srbtoarea este cel mai frecvent legat de festivalul celtic Samhain, scris iniial Samuin Numele provine
din irlandeza veche i nseamn sfritul verii

Festivalul Samhain srbtorete sfritul jumtii luminoase a anului i nceputul jumtii ntunecate i este,
uneori, considerat a fi Anul Nou Celtic
Vechii celi credeau c grania dintre lumea aceasta i cea
de dincolo se slbete n ziua de Samhain, permind
spiritelor, bune sau rele, s o traverseze. Strmoii familiei
erau cinstii i invitai acas, n timp ce spiritele rele erau
gonite. Se crede c nevoia de a ndeprta spiritele rele a
dus la purtatul de costume i mti. Ei ndeprtau spiritele
rele deghizndu-se ei nii n spirit ru pentru a le evita.
n Scoia rolul spiritelor era jucat de tineri mbrcai n alb
cu feele mascate sau nnegrite.Samhain era o vreme
cnd se fceau provizii de iarn i se tiau animalele pentru a pstra carnea peste iarn. Focurile de tabr jucau
i ele un rol n festiviti. Toate celelalte focuri erau aprinse
de la focul cel mare. Oasele animalelor tiate erau i ele
aruncate n foc.Uneori se aprindeau dou focuri unul lng
altul, iar oamenii i animalele treceau printre ele ca ritual
de purificare.
Urmtoarea influen a aprut o dat cu rspndirea noii
religii cretine n Europa.n anul 835, Biserica RomanoCatolic a transformat ziua de 1 noiembrie ntr-o
srbtoare cretin, care celebreaz toi sfinii
Aceasta era Srbtoarea Tuturor Sfinilor, sau Hallowmas, sau All Hallows
Numele de Halloween i multe dintre tradiiile actuale
provin din perioada veche englez.

Simboluri
Simbolurile i obiectele artizanale asociate Halloweenului s-au dezvoltat n timp. De exemplu, sculptarea
de jack-o'-lantern provine din obiceiul de Ziua Tuturor
Sfinilor de modelare a unor felinare din napi pentru luminarea sufletelor din purgatoriu Napul era folosit

tradiional de Halloween n Irlanda i Scoia, dar imigranii


venii n America de Nord au folosit dovleacul indigen, care
erau mai uor accesibili i mai mari fiind mai uor de
modelat dect napii.Tradiia american de modelare a
dovlecilor este atestat de la 1837 i a fost asociat iniial
cu vremea recoltei, nefiind specific Halloweenului dect
spre sfritul secolului al XIX-lea.
Imaginile de Halloween provin din multiple surse, inclusiv
din obiceiurile naionale, operele literare de ficiune gotic
i horror (cum ar fi romanele Frankenstein i Dracula), i
din filmele horror clasice (ca Frankenstein i
Mumia).Printre primele lucrri despre Halloween se
numr cele ale poetului scoian John Mayne din 1780,
care meniona farsele jucate la Halloween; What fearfu'
pranks ensue!, precum i supranaturalul asociat cu
noaptea, Bogies (fantome), influenndu-l pe Robert
Burns, autorul poeziei Halloween din 1785.Elemente ale
toamnei, cum ar fi dovlecii, cocenii de porumb i sperietorile de ciori sunt i ele omniprezente. Casele sunt i ele
decorate cu aceste simboluri.
Printre alte imagini de Halloween se numr temele morii,
rului i ocultului, sau montrii legendari.[20] Culorile
tradiionale ale srbtorii sunt negru i portocaliu.
Trick-or-Treat for UNICEF
UNICEF-ul are i el un cuvnt de spus n toat micarea
Trick-or-Treat. n America de Nord, Trick-or-Treat for
UNICEF a devenit o tradiie n perioada de Halloween.
Micarea a nceput ca un eveniment local n anul 1950
ntr-o suburbie din oraul Philadelphia i s-a extins pe plan
naional pn n 1952 n America este bine cunoscut
micua cutie portocalie Pentru o perioad de timp, cutiile
se distribuiau n coli i astfel copiii care mergeau la colindat strngeau bani, mpreun cu tradiionalele dulciuri,
de la cei care voiau s doneze. UNICEF a dat drumul i la
un trick-or-treat online, nsoit i de un bal mascat, tot virtual. Endorserul campaniei a fost Heidi Klum mpreun cu
familia ei.
Costume
Costumele de Halloween sunt tradiional modelate dup
figurile supranaturale, montri, schelete, fantome,
vrjitoare i diavoli. De-a lungul timpului, printre costumele
folosite apreau i cele ale unor personaje fictive,
celebriti la ordinea zilei i arhietipuri generice, cum ar fi
prinesele sau lupttorii ninja.
Costumarea i colindatul cu ele era de actualitate n Scoia
de Halloween la sfritul secolului al XIX-lea.Tradiia a
ptruns i n Statele Unite la nceputul secolului al XX-lea,
att n rndul adulilor ct i n rndul copiilor. Primele costume de Halloween produse n mas au aprut n magazinele americane n anii 1930 cnd obiceiul de
trick-or-treating devenea popular acolo.
n ziua de 31 octombrie sau n preajma ei, adesea n
vinerea i smbta dinainte de Halloween, se in adesea
petreceri cu costume.

Atracii bntuite
Atraciile bntuite sunt locuri de divertisment special concepute pentru a speria vizitatorii; cele mai multe sunt dedicate srbtorii de Halloween. Originile acestor locuri n
care vizitatorii plteau pentru
a fi speriai sunt greu de
stabilit, dar se crede
c acestea au fost
mai inti folosite n
scopul strngerii
de fonduri de
ctre

28 octombrie, 2015

DIVERSE

Junior Chamber International (Jaycees) Acestea includ


case bntuite, labirinturi de porumb i plimbri n vehicole
decorate specific srbtorii, iar nivelul de complexitate al
decoraiilor a crescut odat cu industria Halloweenului. n
Statele Unite, aceste parcuri de distracie cu specific Halloween produc aproximativ 300-500 de milioane de dolari
n fiecare an i atrag aproape 400.000 clieni, cu toate c
tendinele sugereaz c vrful atins n acest domeniu a
fost n 2005. Aceast cretere a interesului a dus la
adoptarea mai multor efecte speciale foarte tehnice i a
costumelor, comparabile cu cele din filmele de la Hollywood.
Mncruri
Deoarece srbtoarea cade n vremea recoltrii merelor,
merele glazurate sau caramelizate se numr printre
mncrurile tradiionale de Halloween. Acestea se obin
prin ungerea merelor ntregi cu un sirop dulce lipicios, uneori se adaug miez de nuc mcinat.
ntr-o vreme, copiilor li se ddeau mere glazurate, dar
practica a disprut dup ce au aprut zvonuri c unii oameni nfig ace sau lame de ras n merele date copiilor.Nu
exist dovezi ale unor astfel de incidente, deci se poate
presupune c sunt cel mult rare i nu se soldeaz cu rniri
grave. Totui, muli prini au crezut c asemenea practici
sunt frecvente din cauza mediatizrii excesive. La maximul
isteriei merelor, unele spitale au oferit radiografii ale sacilor
de bomboane ale copiilor pentru a identifica vreo
problem. Practic toate acele puine evenimente de
otrvire a merelor erau de fapt cauzate chiar de prinii
victimelor.
Un obicei ce persist n Irlanda de astzi este gtirea (sau
mai adesea, achiziionarea) de barmbrack (n galician
birn breac), o prjitur uoar cu fructe, n care se introduc un inel, o moned sau alte farmece. Se spune c cei
care mnnc un barmbrack cu inel i vor gsi dragostea
n anul urmtor, tradiie similar cu cea a prjiturii regelui
la boboteaz.

Halloweenul n lume
Fiind una dintre cele mai vechi srbtori din lume, Halloweenul este acum srbtorit n foarte multe ri de pe
glob, cele mai cunoscute fiind Irlanda, Statele Unite,
Canada, Puerto Rico i Regatul Unit, iar ocazional n unele
pri ale Australiei i Noua Zeeland. n America de Nord
i Canada i menine cel mai nalt nivel de popularitate.
n fiecare an, 65% dintre americani i decoreaz casele
i birourile pentru Halloween. Procentul este depit doar
de decoraiunile fcute cu ocazia Crciunului. Halloweenul
este srbtoarea n care sunt vndute cele mai multe bomboane i este a doua srbtoare dup Crciun ca volum
al vnzrilor globale.
Perspective religioase

Muli se uit la istoricul Halloweenului i, bazai pe aceasta,


recomand sau nu, o anumit poziie fa de ea.Uneori o
astfel de analiz poate ajuta, dar nu se crede c are o
contribuie decisiv n a lua o hotrre justificat. Originea
acestei srbtori poate fi plasat n ocultism i pgnism,
iar gruprile satanice, n unele regiuni, i ataeaz o
nsemntate deosebit. Vaticanul a condamnat
srbtoarea de Halloween, despre care susine c este
anticretin, fiind bazat pe un curent subteran
periculos al ocultismului. Sfntul Scaun i-a
avertizat pe prini s nu-i lase copiii s se
mbrace n fantome i vampiri deoarece Halloweenul este o srbtoare pgn a terorii,
a fricii i a morii. Un ziar controlat de episcopii italieni, Avvenire, a cerut n
2009 boicotarea zilei de Halloween,
despre care a spus c este o celebrare
a groazei i a macabrului care ar putea s ncurajeze sectele [satanice] nemiloase i
fr scrupule.Mai multe biserici din
Florida au protestat n octombrie 2010
fa de decorarea unui parc cu motive
specifice
srbtorii
Halloween,
acuzndu-i
pe
organizatori
c
promoveaz imagini ale crimei i torturii.
Printele modern al bisericii lui Satan,
Anton Szandor LaVey, obinuia s spun
c Halloween este una dintre cele mai mari
srbtori n calendarul satanic, alturi de Noaptea
Walpurgic sau Sabatul vrjitoarelor, de pe 1 mai.

8 l 28 octombrie, 2015

DOSARUL MINERIADEI

Preedintele Klaus Iohannis a transmis, mari, ministrului


Justiiei, cererea de urmrire penal pentru Petre Roman,
Gelu Voican Voiculescu i Victor Atanasie Stnculescu,
pentru urmarea procedurilor legale, avnd n vedere solicitarea procurorului general.

"Preedintele Romniei, domnul Klaus Iohannis, a transmis mari, 27 octombrie a.c., Ministrului Justiiei, domnul
Robert-Marius Cazanciuc, cererea de urmrire penal a
domnului Roman Petre, fost Prim-ministru al Romniei n
perioada 26 decembrie 1989 26 septembrie 1991, a
domnului Voiculescu Gelu - Voican, fost Viceprim-ministru
al Romniei n perioada 28 decembrie 1989 28 iunie
1990, i a domnului Stnculescu Victor Atanase, fost Ministru al Aprrii Naionale n perioada 16 februarie 1990
30 aprilie 1991, pentru a se proceda conform legii, avnd
n vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului
de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie, n temeiul
dispoziiilor art. 109 alin. (2) din Constituia Romniei,
republicat, ale art. 12 i ale art. 18 din Legea nr. 115/1999
privind responsabilitatea ministerial, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare, avnd n vedere Decizia Curii Constituionale nr. 270/2008", potrivit unui comunicat al Administraiei Prezideniale.
Totodat, Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie i
Justiie a fost ntiinat cu privire la formularea acestor
cereri.
Procurorul general al Parchetului instanei supreme a cerut
n 22 octombrie preedintelui declanarea procedurilor
pentru formularea cererii de urmrire penal pentru Petre
Roman, Victor Athanasie Stnculescu i Gelu Voican
Voiculescu, n dosarul Mineriadei, pentru infraciuni contra
umanitii.
"n conformitate cu prevederile art. 109 alin. 2 din
Constituia Romniei, art. 12 i 19 din Legea nr. 115/1999,
ale Deciziei Curii Constituionale nr. 270/2008, Procurorul
General al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie
i Justiie a solicitat Preedintelui Romniei declanarea
procedurilor pentru formularea cererii de urmrire penal
fa de Petre Roman, Stnculescu Victor Atanase i Voiculescu Gelu Voican, sub aspectul svririi infraciunii contra
umanitii, n perioada n care acetia aveau calitatea de
minitri", a anunat joi PICCJ, ntr-un comunicat de pres.
Parchetul instanei supreme a precizat c faptele reinute
n cazul lui Roman, Stnculescu i Voiculescu formeaz
obiectul dosarului cunoscut ca "Mineriada din iunie 1990",
aflat n instrumentarea procurorilor Seciei Parchetelor Militare.
"Facem precizarea c, dei faptele ce formeaz obiectul
prezentei cauze au fost comise anterior intrrii n vigoare
a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial,
act normativ ce stabilete procedura de urmat n cazul
atragerii rspunderii ministeriale (norme de procedur de
strict i imediat aplicare), procedura de sesizare a
Preedintelui Romniei pentru a cere urmrirea penal a
unui membru al Guvernului este aplicabil i n cauza de
fa. De altfel, prin Decizia nr. 93 din 16 iunie 1999, Curtea
Constituional a statuat c, n privina mandatului de
membru al Guvernului, Constituia nu a instituit imunitatea,
ci o alt msur de protecie, i anume condiionarea dreptului de a cere urmrirea lui penal pentru faptele svrite
n exerciiul funciei. Aceast msur de ocrotire a interesului public subzist i dup ncetarea mandatului membrilor Guvernului, aa nct este evident c, n privina
infraciunilor comise n exerciiul funciei, punerea sub
urmrire penal a membrilor Guvernului trebuie s se realizeze cu respectarea acelorai norme procedurale", se
mai arat n comunicatul citat.

Romanian Journal New York

Potrivit articolului 12 din Legea 115/1999, "numai Camera


Deputatilor, Senatul i Preedintele Romniei au dreptul
s cear urmrirea penal a membrilor Guvernului pentru
faptele svrite n exerciiul funciei lor. Articolul 19 din
aceeai lege prevede c, "pn la nceperea urmririi penale Camera Deputailor, Senatul sau Preedintele
Romniei poate s retrag, motivat, cererea prin care a
solicitat urmrirea penal mpotriva membrilor Guvernului".
Conform prevederilor legale, membrii Guvernului rspund
penal pentru faptele svrite n exerciiul funciei lor, de
la data depunerii jurmntului i pn la ncetarea funciei.
n exercitarea dreptului de a cere urmrirea penal a unui
membru al Guvernului, preedintele, la propunerea
comisiei speciale instituite pentru analiza sesizrilor cu
privire la svrirea unei infraciuni n exerciiul funciei,
adreseaz ministrului Justiiei o cerere n acest scop.
Surse judiciare declarau miercuri, pentru MEDIAFAX, c
PICCJ va cere aviz pentru nceperea urmririi penale n
cazul lui Victor Athanasie Stnculescu, ntruct acesta era
ministru al Aprrii la data faptelor cercetate n dosarul
Mineriadei.
Victor Athanasie Stnculescu a fost miercuri la PICCJ,
procurorii Seciei Parchetelor Militare aducndu-i la
cunotin c s-a redeschis urmrirea penal n dosarul
Mineriadei, iar n cazul su se va declana procedura
special.
Fostul premier Petre Roman spunea miercuri, ntrebat n
legtur cu acuzaiile de infraciuni contra umanitii aduse
lui Ion Iliescu pentru mineriada din iunie 1990, c nu
cunoate dosarul i nu vrea s intervin "absolut deloc"
pe acest subiect.
Gelu Voican-Voiculescu a declarat, pentru MEDIAFAX, c
acuzaiile aduse lui Iliescu n dosarul Mineriadei sunt
"aberante", el susinnd c responsabile pentru ceea ce
s-a ntamplat atunci sunt "forele care voiau s mpiedice
intrarea n normalitate prin consimirea alegerilor din mai
1990".
Viceprim-ministrul n primul guvern provizoriu din 1990 i
responsabil cu controlul serviciilor secrete, n perioada 28
decembrie 1989 - 28 iunie 1990, Gelu Voican-Voiculescu
a mai susinut c redeschiderea dosarului ar fi o prelungire
a unei iniiative mai vechi a fostului preedinte Traian
Bsescu.
"Redeschiderea dosarului s-a fcut dup referendumul
pentru invalidarea lui Bsescu i Codrua Kovesi a cerut
redeschiderea acestui dosar. Pe urm, fostul preedinte
Bsescu i-a imputat procurorului general Niu c ntrzie
i nu d drumul la redeschiderea acestor dosare. Acum,
n acest moment, totul este n ineria acelor iniiative, care
i-au pierdut obiectul, a mai adugat Voican apreciind c
are vrea s cread c actuala putere nu este interesat
s se rfuiasc cu Iliescu, care ine de domeniul trecutului".
Gelu Voican a precizat c "n epoc au fost ase mori i
ancheta generalului Voinea a redus la patru mori",
spunnd c "restul sunt rezultatul nfruntrilor care au avut
loc n condiiile n care forele de ordine s-au debandat i
nu i-au exercitat n niciun fel rolul, de frica de a nu fi
acuzai c au fcut represiune pentru c aveau amintirea
proceselor autoritilor dinainte de, cu oamenii mbrcai
n haine vrgate care reprezentau Ministerul de Interne,
Poliia, Securitatea i care au produs o anumit impresie".
Parchetul naltei Curi de Casaie i Justiie a anunat, miercuri, nceperea urmririi penale n dosarul Mineriadei, pe
numele unor persoane, pentru infraciunii contra umanitii,
respectiv pentru reprimarea violent a manifestaiei din
Piaa Universitii, din 13-15 iunie 1990, soldat cu decesul
a patru persoane, rnirea i lipsirea de libertate a altor o
mie.
Procurorii militari care ancheteaz cauza i-au citat miercuri
la Parchetul instanei supreme pe fostul preedinte Ion Iliescu, fostul director al Serviciului Romn de Informaii
(SRI) Virgil Mgureanu i fostul general Victor Athanasie
Stnculescu.
Oficiali din Parchetul instanei supreme au declarat, pentru
MEDIAFAX, c n dosarul Mineriadei a nceput urmrirea
penal mpotriva fostului preedinte Ion Iliescu, iar acestuia i s-au adus la cunotin acuzaiile, respectiv infraciuni
contra umanitii, pentru reprimarea violent a
manifestaiei din Piaa Universitii, din 13 iunie 1990.
Virgil Mgureanu este suspect n dosarul Mineriadei, tot
pentru infraciuni contra umanitii, potrivit unor surse judiciare.

n 5 februarie, Parchetul de pe lng nalta Curte de


Casaie i Justiie a infirmat rezoluiile de nencepere a
urmririi penale n cazul evenimentelor din iunie 1990.
nalta Curte de Casaie i Justiie a confirmat, pe 9 martie,
decizia procurorilor de redeschidere a urmririi penale n
dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.
Parchetul instanei supreme arta, ntr-un comunicat de
pres, c procurorul general al Romniei, Tiberiu Niu, a
dispus infirmarea a trei rezoluii de nencepere a urmririi
penale din anul 2009, care au legtur cu Mineriada din
1990, precum i redeschiderea urmririi penale n acest
caz.
"n cauza ce formeaz obiectul dosarului penal nr.
47/P/2014, privind circumstanele n care, n cadrul evenimentelor produse n municipiul Bucureti, n perioada 1315 iunie 1990, s-a produs decesul sau rnirea prin
mpucare a mai multor persoane, prin referatul din data
de 22 ianuarie 2015, procurorii din cadrul Seciei parchetelor militare au propus infirmarea parial a rezoluiei nr.
175/P/2008 din 17 iunie 2009 a Parchetului de pe lng
nalta Curte de Casaie i Justiie - Secia de urmrire
penal i criminalistic, i redeschiderea urmririi penale
n aceast cauz, precum i infirmarea rezoluiilor nr.
7335/3341/II/2/2009 din 25 august 2009 i
7301/3419/II/2/2009 din 03 septembrie 2009 ale procurorului ef al Seciei de urmrire penal i criminalistic", a precizat sursa citat.
Cercetrile n cazul Mineriadei din 13 - 15 iunie 1990 au
fost, astfel, reluate dup 25 de ani de la evenimente,
perioad n care au fost emise mai multe decizii de nencepere a urmrii penale, mai multe victime ajungnd s fie
despgubite la CEDO n absena unei hotrri
judectoreti n ar.
Evenimentele de la mineriada 13-15 iunie 1990 au fost anchetate din 1997 de procurori miliari i civili, sute de persoane fiind audiate ca martori i alte cteva zeci, printre
care mai muli oficiali, fiind puse sub nvinuire.
Iniial, n dosarul Mineriadei au fost n atenia procurorilor
militari, printre alii, fostul preedinte Ion Iliescu, amiralul
n rezerv Emil Cico Dumitrescu, Dan Iosif, Gelu Voican
Voiculescu, fostul ministru de Interne Mihai Chiac (decedat -n.r.), Victor Athanasie Stnculescu, fostul ef al Poliiei
Corneliu Diamandescu, fostul secretar de stat n Ministerul
de Interne Dumitru Penciuc, fostul consilier pe probleme
de aprare i fost ef al Statului Major General din Ministerul Aprrii Vasile Ionel, Miron Cozma, fostul premier
Petre Roman i fostul ef al Serviciului de Protecie i
Paz, generalul Dumitru Iliescu.
ntr-o decizie din 17 septembrie 2014, Curtea European
a Drepturilor Omului (CEDO) a stipulat c Romnia este
obligat s continue investigaiile n dosarul Mineriadei i
s fac dreptate victimelor crimelor mpotriva umanitii,
indiferent de timpul scurs de la svrirea acestora.
Decizia a fost luat n cauza Mocanu i alii mpotriva
Romniei, n care Anca Mocanu, Marin Stoica i Asociaia
21 Decembrie 1989 s-au plns de ineficiena cercetrilor
interne cu privire la evenimentele din 13 - 15 iunie 1990.
CEDO a decis ca statul romn s i plteasc Anci Mocanu, al crei so a fost ucis de un glon n timpul Mineriadei, suma de 30.000 de euro pentru nclcarea articolului
2 - dreptul la via - din Convenia european a drepturilor
omului, i lui Marin Stoica, btut i bgat n com n ziua
de 13 iunie 1990, n sediul TVR, 15.000 de euro, pentru
nclcarea articolului 3 - interzicerea torturii - din
Convenie.
Ce se ntmpl cu Ion Iliescu? El nu este cercetat i judecat/Pentru sngele vrsat?

Romanian Journal New York

Accidentul din coloana


vicepremierului Oprea

Scandalul care a aparut in urma decesului tanarului politist, aflat


in coloana oficiala a vicepremierului Gabriel Oprea, a provocat
reactii aprinse pe internet, dar si din partea partidelor aflate in
opozitie.
In schimb, formatiunile aflate in coalitia de guvernare - PSD,
UNPR (care este condus chiar de Gabriel Oprea) si ALDE - nu
au scos o vorba (pana la ora redactarii acestui articol) despre
tragica moarte a politistului Bogdan Gigina, in timp ce fluidiza
traficul rutier pentru Gabriel Oprea.
El a murit dupa ce a cazut cu motocicleta intr-o groapa din Bucuresti, sapata cu avizul autoritatilor, in timp ce conducea in trafic
coloana oficiala a ministrului de Interne, Gabriel Oprea.
Acum, Parchetul General trebuie sa lamureasca, in egala masura, daca lucrarea din centrul Capitalei era una corect semnalizata, dar si daca seful de la Interne folosea legitim coloana
oficiala, la care are dreptul numai in situatii de urgenta.
PNL: "Nu asa se face domnule vicepremier Oprea!"
Una dintre primele reactii din tabara opozitiei politice a fost cea
a Alinei Gorghiu, copresedinte PNL. Ea ii cere ministrului Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, sa furnizeze informatiile necesare
cu privire la acest caz, precizand ca - daca nu lamureste urgent
situatia - solutia este demisia sau demiterea lui.
"Nu asa se face domnule vicepremier Oprea, ministru al Afacerilor Interne! Nu se asteapta doua zile, sa va mai ganditi daca
este cazul sau nu sa admiteti ca politistul care a decedat facea
parte din coloana dumneavoastra oficiala. Nu se poate ca printrun vag comunicat al Politiei Capitalei sa minimalizati o tragedie.
Trebuie sa furnizati familiei, opiniei publice, colegilor politisti toate
informatiile necesare: ce activitate a avut loc, de ce era necesara
deplasarea in regim de coloana oficiala, cu ce viteza se deplasa
coloana?", a scris Gorghiu pe Facebook.
Gorghiu a mai afirmat ca, "daca vicepremierul Gabriel Oprea nu
lamureste urgent si complet toata situatia, nu exista alta solutie
decat demisia sau demiterea acestuia".
PMP: "Singura garantie ca ancheta se va desfasura nestingherita este demisia ministrului Oprea"
Reprezentantii Partidului Miscarea Populara sunt de parere ca,
in acest scandal, "singura garantie ca ancheta se va desfasura
nestingherita este demisia ministrului Oprea."
"Cazul politistului mort in misiunea de antemergator a coloanei
oficiale a ministrului Gabriel Oprea ridica multe semne de intrebare, nefiind nici primul caz de acest fel. Urmeaza o ancheta a
procurorilor care va lamuri aspectele controversate ale accidentului.
Nu pot fi obtinute declaratii veridice de la politistii din escorta,
care se tem si-si vad amenintate functiile, daca fac marturii carel incrimineaza pe Gabriel Oprea. Singura garantie ca ancheta
se va desfasura nestingherita este demisia ministrului Oprea.
Daca are onoarea pe care o tot clameaza, daca este sustinatorul
interesului national, cum declara, Gabriel Oprea trebuie sa demisioneze imediat, pentru a nu influenta ancheta criminalistica." se arata intr-un comunicat de presa al PMP.
M10: "Opriti-l pe Oprea"

La randul lor, cei din partidul M10, condus de Monica Macovei,


afirma ca "domnul Oprea are de dat niste explicatii publice",
dupa ce in presa au aparut informatii potrivit carora ministrul ar
fi plecat "in tromba de la locul accidentului".
"Domnul Gabriel Oprea crede ca pretextarea interesului national
la fiecare propozitie scuza orice, de la filiera de doctorate plagiate la lipsa de umanitate si abuzul de calitate oficiala.
Graba domnului Oprea pe drumul de la restaurant a costat viata
unui politist in varsta de numai 28 de ani. Intre timp, in spatiul
public au aparut informatii despre ministrul care a plecat in
tromba de la locul accidentului. Daca astfel au stat lucrurile, domnul Oprea a dat dovada de indiferenta criminala fata de viata
unui om, curmata nu doar de starea drumurilor si proasta organizare a santierelor, dar si de graba ministrului care nu se putea
deplasa decat la 100 km/h, bine escortat.
In orice caz, domnul Oprea are de dat niste explicatii publice. E
mai onest decat sa incerce, din nou, sa inchida gura presei.
Daca se confirma indiferenta inumana fata de viata politistului
Bogdan Cosmin Gigina si folosirea inutila a escortei, domnul
Gabriel Oprea trebuie sa-si prezinte imediat demisia." - se arata
intr-un comunicat de presa al M10.
PSRO: "Este clar ca Gabriel Oprea nu mai poate ramane in functia de Ministru de Interne"

Si Mircea Geoana, presedinte al Partidului Social Romanesc,

este de parere ca "situatia este atat de grava" incat Gabriel


Oprea nu mai poate ramane in functia de ministru de Interne.
"Situatia este atat de grava, incat opinia publica are tot dreptul
sa fie revoltata si sa ceara transparenta totala privind cauzele
accidentului in care un om a murit. Clarificarile necesare trebuie
sa apara de urgenta, iar vinovatii trebuie sa plateasca. Institutiile
abilitate vor stabili consecintele juridice, iar autoritatile trebuie
sa ia masuri pentru ca astfel de situatii sa nu se mai intample.
Pana atunci insa, din punct de vedere politic, este clar ca Gabriel
Oprea nu mai poate ramane in functia de Ministru de Interne." a scris presedintele PSRO, Mircea Geoana, Facebook.
Reactia premierului
Inainte de sedinta de Guvern de vineri, premierul Ponta a comentat cazul, insa fara a mentiona vreo clipa numele lui Gabriel
Oprea. "Condoleante pentru familia politistului mort la datorie.
Vreau sa multumesc tuturor celor care isi fac datoria. Sa vedem
cum se pot intampla asemenea lucruri. Cei care mor la datorie
platesc uneori un pret prea mare pentru ca societatea romaneasca sa functioneze norma. Trebuie sa vedem cum se pot
intampla asemenea lucruri, incat avem gropi in asfalt, tot felul
de zone periculoase. Sunt convins ca exista peste tot in tara tot
felul de capcane mortale", a spus Victor Ponta.
"Mi-as dori sa nu mai folosim tragediile in scopuri politice. De

28 octombrie, 2015

ACTUALITATE

fiecare data cand se intampla o tragedie apar aceiasi oameni


politici care tipa si folosesc fie tragediile, fie arestarile, ca sa ca
castige un pic de capital politic. Asta e un semn de barbarism in
politica si poate reusim sa scapam de el", a conchis premierul.
Pe de alta parte, la nici 48 de ore de la producerea accidentului,
cele trei gropi de pe bulevardul Stirbei Voda au fost astupate, autoritatile incercand sa stearga astfel orice urma a incidentului.

Ci minitri au beneficiat de
coloan oficial cu Poliia
rutier n 2015

Un numr de 14 demnitari, inclusiv minitri, au fost nsoii n cursul acestui an de coloan cu poliia rutier i antemergtori,
potrivit unui rspuns al Ministerului de Interne la o solicitare a
Antenei 3. "n cursul anului 2015, au beneficiat de nsoire cu
echipaje de poliie rutier conform prevederilor legale 14 demnitari, inclusiv minitri", se arat n rspunsul MAI.
Poliia rutier a reamintit c inca din 2006 este o procedura standard ca ministrul de interne sa fie insotit de escorta moto in timpul vizitelor de servici.

10 l 28 octombrie, 2015

ACTUALITATE

A murit Mitzura Arghezi

Fiica scriitorului Tudor Arghezi, Mitzura Arghezi, a murit,


marti dimineata. Aceasta avea 90 de ani.
In luna septembrie,
fiica scriitorului fusese data disparuta
de o nepoata, dar
apoi a fost gasita de
catre politisti intr-un
azil de batrani din
Capitala.
In urma cu cateva
zile, Mitzura Arghezi
fusese internata la
Spitalul Elias din
cauza unor probleme de sanatate, anunta Romania TV.
Fiica scriitorului Tudor Arghezi a fost implicata in politica,
ea fiind aleasa de doua ori in functia de deputat roman, in
legislaturile 1996-2000 si 2000-2004, pe listele Partidului
Romania Mare, condus de Corneliu Vadim Tudor.
De asemenea, intre anii 2005-2010, Mitzura Arghezi a fost
membru in Consiliul de Administratie al Societatii Romane
de Radiodifuziune din partea aceluiasi partid.
Ea a fost cunoscuta si ca actrita, jucand in peste 100 de
piese de teatru si 18 filme.

Miron Cozma: Iliescu a mbrcat


minerii n soldai ca s v
prosteasc

Fostul lider al minerilor din Valea Jiului Miron Cozma s-a


prezentat marti la Parchetul General pentru a fi audiat in
dosarul "Mineriada", in care a fost pus sub acuzare de
procurorii militari pentru infractiuni contra umanitatii.
La intrare in sediul
Parchetului General,
Miron Cozma a declarat ca el se considera
parte
vatamata in dosar,
deoarece a fost luat
cu forta din fata Primariei Petrosani de
un grup "securistocomunist" si adus in
Capitala.
De asemenea, Miron Cozma a spus ca el nu a stiut de plecarea trenurilor cu mineri din Valea Jiului spre Capitala,
acuzandu-l pe Ion Iliescu de faptul ca i-a imbracat pe
mineri in soldati.
Miron Cozma, pus sub acuzare in dosarul Mineriada
"Cine erau aia imbracati in mineri langa Ion Iliescu in balconul Guvernului? Cine erau aia imbracati la Complexul
Expozitional? Inca o data, minerii din Valea Jiului au stat
la Polivalenta. Noi am fost cantonati la Polivalenta in prima
etapa. Am sa va spun si alte lucruri. Au imbracat minerii in
soldati. Adica aia care venisera si chipurile ramasesera iau imbracat in soldati sa va prosteasca (...) ", a declarat
Miron Cozma.
In opinia sa, Traian Basescu si Emil Constantinescu ar trebui sa fie cercetati pentru favorizarea lui Ion Iliescu.
El a negat faptul ca Gabriel Oprea ar fi fost garda lui de
corp, sustinand ca actualul vicepremier a fost doar angajatul clubului de fotbal Jiul Petrosani.
"Oprea nu va demisiona"
Intrebat cum comenteaza atitudinea lui Gabriel Oprea il
legatura cu moartea politistului Bogdan Gigina, Miron
Cozma a spus: "Acesti neocomunisti au reinventat stilul
de plimbare prin Capitala cu tot felul de girofare. Nu s-a
schimbat nimic. Aceeasi atitudine. Un conducator uita ca,
daca este pus acolo, trebuie in primul rand sa demonstreze un respect fata de cei din jur.
Pai cum ne respecta ei pe noi cand ei vin, ca pe vremea
lui Ceausescu, cu acele coloane infinite de masini? Nu sa schimbat nimic in mentalitatea de tip comunist. (...) Nu
va demisiona. El a fost mereu in echipa lui de putere, pai
de ce credeti ca a venit in jurul meu? Credeti ca a venit intamplator in jurul meu? Eu aveam putere in acea perioada".
In ordonanta intocmita de procurori se arata ca Miron
Cozma a organizat, in calitate de fost presedinte al Ligii
Sindicatelor Miniere Libere "Valea Jiului", deplasarea in

Romanian Journal New York

Capitala a 10.000 de mineri in iunie 1990.


Potrivit ordonantei intocmite de Parchetul Militar, Ion Iliescu
este acuzat ca "in zilele de 11 si 12 iunie 1990, in calitate
de presedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala
(CPUN), impreuna cu Roman Petre, Magureanu Virgil,
Voiculescu Gelu-Voican, Dumitru S. Nicolae, general (rez.)
Chitac Mihai, general-maior (rez.) Diamandescu Corneliu,
general maior (rez.) Florescu Mugurel si altii, a decis reprimarea violenta a manifestatiei din Piata Universitatii, in
baza acestei hotarari fiind declansat, in dimineata zilei de
13.06.1990, un atac asupra unei populatii civile, la care au
participat fortele militare ale Ministerului de Interne, Ministerului Apararii Nationale si Serviciului Roman de Informatii, atac soldat cu decesul a patru persoane si ranirea a
altor trei prin impuscare, precum si vatamarea corporala
si lipsirea de libertate a aproximativ 270 de persoane".

Iohannis a semnat cererea de


urmrire penal pentru Roman,
Voican Voiculescu i Stnculescu

Preedintele Klaus Iohannis a semnat, mari, cererea de


urmrire penal a lui Petre Roman, Gelu-Voican
Voiculescu i a lui Victor Atanase Stnculescu, a anunat
Administraia Prezidenial, demersul avnd legtur cu
anchetarea evenimentelor din timpul mineriadei din 1990.
Cererea a fost trimis ministrului Justiiei Robert Cazanciuc
i se refer la Petre Roman, fost prim-ministru n perioada
26 decembrie 1989 - 26 septembrie 1991, Gelu-Voican
Voiculescu, fost viceprim-ministru n perioada 28 decembrie 1989 - 28 iunie 1990, i Victor Atanase Stnculescu,
fost ministru al Aprrii Naionale n perioada 16 februarie
1990 - 30 aprilie 1991.
Solicitarea adresat lui Iohannis a fost transmis de
procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte
de Casaie i Justiie. Totodat, arat Administraia
Prezidenial, Parchetul de pe lng nalta Curte a fost
ntiinat cu privire la formularea acestor cereri.
Procurorii militari au dispus schimbarea ncadrrii juridice
i efectuarea n continuare a urmririi penale sub aspectul
svririi infraciunii contra umanitii, constnd n reprimarea violent a manifestaiei din Piaa Universitii din
dimineaa zilei de 13 iunie 1990. Evenimentele s-au soldat
cu decesul a patru persoane i rnirea prin mpucare a
altor trei, precum i vtmarea corporal i lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 de persoane.
"n perioada urmtoare, vor fi audiate persoanele fa de
care s-a dispus efectuarea n continuare a urmririi penale
sub aspectul svririi infraciunii contra umanitii prev.
de 439 lit. a, g i j din Codul penal i care la data evenimentelor deineau funcii de conducere la nivelul structurilor civile i militare ale statului, precum i n cadrul unor
uniti economice", a anunat Parchetul General.
Pn n prezent, n acest dosar au fost pui sub acuzare
fostul preedinte Ion Iliescu, fostul director al SRI Virgil
Mgureanu, amiralul n rezerv Emil "Cico" Dumitrescu,
Cazimir Ionescu, fost vicepreedinte al CPUN, fostul lider
al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, i fostul ef al
parchetelor militare, Mugurel Florescu.

Reconversia n politic:
ce urmeaz dup DNA

Dac pentru unele vedete problemele cu justiia sau eecurile


proiectelor politice i determin s se pensioneze anticipat, pe
alii par s nu-i mpiedice s-i continue ascensiunea. Elena
Udrea ar pune punct activitii politice i ar ncepe o via
normal. DNA i-a stricat ns planurile cernd o nou arestare
ntr-un al treilea dosar penal. Victor Ponta ar lua i el o pauz
de la scena politic dup terminarea mandatului de premier.
Dup un ciclu electoral zbuciumat n care am schimbat un
preedinte, mai muli minitri, s-au rupt i s-au nscut aliane
politice ca nite mutaii genetice, anul 2016 va redesena harta
administraiei locale i centrale. Alegerile locale din vara lui 2016
vor aduce fee noi n fruntea oraelor i judeelor avnd n vedere
c mai mult de jumtate dintre primarii i preedinii de Consilii
Judeene sunt n vizorul DNA. i la Bucureti stelele politicii
sunt aproape de apus tot din cauza problemelor penale. Dup
zece ani de politic, s sfreti n pucrie, nu e chiar ceea ce
visam. Vreau o via normal. Nu mai candidez la Parlament i
nu mai intru n niciun partid. Nu m mai intereseaz. Asta declara, pentru Jurnalul Naional, Elena Udrea cu cteva zile
nainte ca procurorii DNA s-i cear din nou reinerea i
arestarea ntr-un al treilea dosar penal.

i pentru c la acel moment, fosta blond de la Cotroceni nu


tia ce-o ateapt, i construia planuri pentru viitor: Am un
ONG i vreau s m ocup de el. Vreau s activez n societatea
civil i s m dedic proiectelor legate de aprarea i promovarea drepturilor omului. i cnd spun asta, nu v gndii
doar la condiiile de de-tenie. Sunt attea alte chestiuni
neglijate de ONG-urile de la noi. Potrivit declaraiei de
interese, fostul ministru este din 2004 fon-datorul Fundaiei
Proeuropa, organizaie de integrare european, cu o activitate
aproape invizibil pn n prezent. ntre timp ns, DNA i-a nruit
visele i a trimis-o din nou la mna colegilor din Parlament pentru
ncuviinarea reinerii i arestrii preventive. La mine, pu-cria
e din sezonul toamn-iarn, declara Udrea vineri naintea
edinei Comisiei juridice. Deputaii juriti i-au dat o speran
respingnd cererile de arestare, ns decizia aparine plenului,
care se va reuni cel mai probabil miercuri.
naintea acestei situaii, Elena Udrea povestea pentru Jurnalul
Naional cum i umple timpul de cnd a fost eliberat din arest.
Uite, seara, nici nu m mai uit la televizor pentru c citesc cri
de dezvoltare personal i acolo scrie c nu e bine s adormi
dup ce te-ai uitat la tiri pentru c i dau o stare proast. Aa
c nu mai fac asta. Iar dimineaa cnd m trezesc, ncep ziua
cu nite muzic. E bine s ai o via obinuit, se bucura nc
de-putatul Udrea. In-diferent care va fi deznodmntul noului
dosar, cert e c experienele pe-nale o vor ine pe apropiata lui
Tra-ian Bsescu mult vreme departe de scena politic. De
partea cealalt, n PSD, Liviu Dragnea care n var prea c va
pune punct pentru o vreme carierei politice din cauza
condamnrii n dosarul Referendumului a avut o revenire
spectaculoas care a culminat cu ctigarea efiei PSD. Dei
prea c DNA l-a scos din joc, Liviu Dragnea este mai hotrt
ca niciodat s rmn n politica la vrf.
Bsescu, din nou preedinte
Semneaz prezena la Parchet sau la instane aproape
sptmnal, dar asta nu-l mpiedic s rmn n joc. Traian
Bsescu nu pare deloc jenat de dosarele sale penale, ale familiei
sau ale apropiailor. Nici mcar calitatea de fost preedinte de
stat nu-l convinge c e timpul s se retrag. Fostul ef de stat e
din ce n ce mai activ i pare chiar disperat s creasc Micarea
Popular pn la alegerile de anul viitor cnd sper el s treac
pragul electoral i s intre n Parlament. Din acest motiv,
Bsescu a i candidat la Congresul PMP i s-a ales preedinte
de partid, dei pn nu demult spunea c un fost preedinte nu
mai are nevoie de alte funcii. Este pcat s plec cu experiena
acumulat n cele mai nalte funcii fr s o mprtesc, s o
dau unora care vin dup mine. Cnd am decis s conduc
aceast moiune, am luat decizia dup multe zile de discuii i
cu cei care conduceau Micarea Popular, dar i cu soia i cu
fiicele. Mi-a fost foarte greu s le conving, dar pn la urm am
reuit, a argumentat fostul preedinte alegerea sa. Astfel, Traian
Bsescu este singurul personaj politic care pare mai degrab
c profit de pe urma mediatizarii dosarelor sale penale, n loc
ca acestea s fie motiv de pensionare.
Gloriile defunctei USL
Victor Ponta vrea s stea departe de prim-planul politicii dup
ce-i va fi ncheiat mandatul de premier. Pierderea alegerilor
prezideniale i mai nou dosarul trimis n judecat la nalta Curte
de Casaie i Justiie i-au vulnerabilizat poziia pe scena politic.
Activitatea sa n fruntea Guvernului continu mai mult din inerie
i depinde n orice clip de eventualele negocieri ntre noul ef
al PSD, Liviu Dragnea, i preedintele Klaus Iohannis. Ponta
pare ns resemnat cu viitorul su politic. n 2002, cnd am fost
ales preedinte al Tineretului PSD, m-am gndit c mi-am atins
maximul n cariera politic. Nu mi-a trecut prin cap c o s avei
ncredere n 2010 s m alegei lider i nu mi-a trecut niciodat
prin cap c o s concurez cu Nstase pentru cel mai bun Guvern
pe care care l-a avut Romnia, dup 89. Vreau s v mulumesc
c nu mai candidez la ceva, a fost cea mai mare onoare s fiu
preedintele PSD i s fiu alturi de dumneavoastr. Discursul
lui Victor Ponta n faa Congresului PSD a prut c este unul de
adio. De altfel, nu doar o dat premierul a afirmat c dup ce
pleac de la Palatul Victoria i va dedica timpul familiei. Surse
apropiate primului-ministru susin ns c Ponta nu se retrage
din politic, ci doar va lua o pauz. Cel mai probabil el va candida anul viitor la alegerile parlamentare pentru un post de deputat de Gorj. Fostul preedinte al PNL, Crin Antonescu, este
poate singurul om politic care s-a retras din lumina reflec-toarelor
de bun voie i fr s aib vreun dosar penal. Eecul USL i
renunarea la candidatura la prezideniale l-au determinat pe
Antonescu s stea ct mai departe de partid i de scena politic.
S-a prezentat din cnd n cnd n Parlament la voturile importante pentru PNL, iar ultima dat a prut c-i ia adio de la colegii
din Senat. Surse apropiate fostului ef al PNL susin c acesta
nu mai candideaz anul viitor la vreun post de parlamentar i c
deja s-ar fi mutat cu toat familia la Bruxelles unde i desfoar
activitatea soia sa, europarlamentarul Adina Vlean. Dac unii
politicieni se pensioneaz anticipat cu sau fr voia DNA, alii
precum Bsescu nu se las dui nici cu dosare penale.

Romanian Journal New York

28 octombrie, 2015

DIN ISTORIA ROMNILOR

11

Ziarul Romanian Journal public, n foileton, cartea doctorului Napoleon Svescu, Noi, dacii care este volumul al doilea al tratatului
Noi nu suntem urmaii Romei i care prezint dovezi ale originii dacice a poporului romn.
Autorul este preedintele Societii Internaionale Renvierea Daciei (Dacia Revival).

Dr. Napoleon Svescu

Atunci hai s le studiem!, acesta a fost i mesajul


celui de Al V-lea Congres Internaional de Dacologie din
anul 2.004. n plenul congresului, Adrian Bucurescu, filolog
i ziarist, a descifrat cu uurin dou dintre plcue,
artnd i cheia descifrrii lor. Dnsul i-a continuat
munca, aa cum se poate vedea n paginile publicaiei
Dacia Magazin.
Branislav tefanovsky, specialist n lingvistic arheologic,
a prezentat i domnia sa traducerea uneia dintre plcue,
la acelai congres. Mai trziu, i-a materializat rezultatul
cercetrilor ntr-o carte despre aceste tblie i despre
semnificaia lor.
Uneori m ntreb pe bun dreptate: dac plcuele
sunt falsuri, aa cum declar Vulpe, de ce sunt pstrate
ntr-un institut tiinific? Oare a putea i eu, pentru 100
de ani, s-mi las pantofii la pstrare n institutul lor
arheologic minind c ei aparin lui Decebal? Dac exist
un fals, suntem ndreptii s credem c mai sunt i alte
falsuri pstrate prin acest forum de tiin; am putea considera chiar c institutul este un adpost de falsuri....?!
De ce nu se arunc la gunoi ce este fals? De ce nu ni
se dau nou plcuele? Promitem c am avea o mai bun
grij de ele! Dar, dac le-ai declarat falsuri, de ce le
ascundei? i mai delirant: de ce furai din ele?

NOI NU SUNTEM URMAII ROMEI


* Volumul II

RASAR(rzare: sclipirea razelor soarelui) M.(mato: conductor)


GITIO SATO(sau: sturare) PO(po: a striga pe cineva).
Interior: SLIDO(sladu: produs din care se face berea,
glgie).
Uneori m ntreb pe bun dreptate: dac plcuele sunt
falsuri, aa cum declar Vulpe, de ce sunt pstrate ntr-un
institut tiinific?
Oare a putea i eu, pentru 100 de ani, s-mi las pantofii
la pstrare n institutul lor arheologic minind c ei aparin
lui Decebal?
De ce nu sunt nregistrate aceste plcue? Mai avei i
alte lucruri nenregistrate din care putei fura confortabil,
domnilor? Cui i trebuie un fals, dac este un fals?!
i, dac sunt falsuri, atunci de ce gsim plcue asemntoare de plumb i la sudul Dunrii? Or fi intrat spioni bulgari
n Institutul de Arheologie din Bucureti, prin subsolurile
acestuia, i au furat plcue de plumb, oricum nenregistrate,
iar acum le comercializeaz pe internet? Ori face mai mult
sens c plcue asemntoare au fost folosite pentru consemnarea momentelor istorice importante, att de dacii
nord-dunreni ct i de cei sud-dunreni, fluviul Dunrea
nefiind n acele timpuri grania naiunii noastre, ci axa ei.
Acelai inteligent i spiritual ziarist, Horia urcan, nu
scap ocazia de a-l ntreba pe Vulpe: Cum se face c
planurile cetii Sarmisegetusa se gsesc pe aceste
tblie? (ca, de altfel, i numele cetii, n.a.), cetate care
a fost descoperit la mult timp dup ce tbliele zceau n
subsolurile Institutului? Rspunsul lui Vulpe a fost nclcit,
blbit, neverosimil.

NOI, DACII

Din istoria mrea a


strmoilor notri daci
Capitolul 5.

SARMISEGETUSA
continuarea din ediia trecut

Fig.204 S ne aducem aminte de povestea brrilor de


aur de la Sarmisegetusa, considerate mult vreme drept
falsuri de tiinificii notri.

Datorit lucrtorilor Ministerului de Interne, ele s-au dovedit


a fi autentic dacice. Astzi se fac teze de doctorat despre
ele. Acum ele nu mai sunt falsuri, ci obiecte de mndrie
chiar i pentru cei ce n urm cu civa ani nu le apreciau.

Fig.205 Probabil c surpriza cea mai mare a hoilor a fost


faptul c nu se ateptaser ca cineva s fi fotografiat
plcuele prin anii '40 i, culmea, s se intereseze acum
de ele, ba chiar mai mult, s scrie o carte despre aceast
istorie a poporului nostru dac sintetizat pe acele plcue
de plumb.

Fig.206 Plcua fotografiat de mine la Mnstirea Sinaia,


septembrie 2.010. Citirea ei nu este dificil, ni ne spune pe
http://www.ariminia.ro/tablitele/tablitele-de-la-sinaia-i.html:
Domnul DOPA(dup) CAPO(cap, judecat) DIO (sfnt)
ZABELIO AIU (aiu: usturoi, arztor) SOR (soare) SE ZERI
(a zri) NA(na: a da, a dobor) GLOTO(gloat)
ARMOSO(armat) DAB(cetate, ntritur) SIRMIO
DROMIGTO KRO(croi: tietur, lovitur) MOS(moi: a lucra
ceva ncet i pe ascuns) POL(pol: jumtate dintr-un ntreg).
TABIO(tabie: cetate) LINA(lina: a potoli, a se adposti) TO
ISO (izi: a mnca) RAGA(rage: a plnge) SIO(si: a se
teme, a se sfii) O RUSI(roi) SEGETA(sgeat: copil
srman). BRE! NODE(nod: genunchi) NOS(nosa: hai!
haide!) GEO(giu: vioi) TOE(toi: mulime, a calma) OSTI(rsrit).
SAR MOGA (mog: om simplu, nepriceput) TO DAB(cetate)
SCUT(scuti: a apra, a ierta) GET. KOS(co: tabr militar)

Fig.207 Plcuele descriu cu lux de amnunte o lume


disprut a dacilor, o lume existent cu sute de ani
naintea sosirii romanilor, descriu strmoi uitai, regi i
lupttori, zei i preoi, fapte demne de arme i de neuitat,
poate prea demne i poate prea mree pentru a mai fi
menionate de istoria noastr romanofon...
Sigur c reprezentarea cetii Sarmisegetusei pe
unele din plcue, cu mult timp nainte ca arheologii s
descopere acest centru religios, ar fi trebuit s dea de
gndit celor care le considerau falsuri. Dar i mai de
neneles este faptul c, dei un templu al lui Burebista,
descoperit n anul 1.956, se gsete reprezentat n detaliu
pe aceste plci de plumb, ele zac de mai mult de 100 de
ani prin beciurile Institutului de Arheologie.

Fig.208 Sigur c reprezentarea cetii Sarmisegetusei pe


unele din plcue, cu mult timp nainte ca arheologii s
descopere acest centru religios, ar fi trebuit s dea de
gndit celor care le considerau falsuri.

continuarea n ediia urmtoare

12 l 28 octombrie, 2015

FILE DE ISTORIE

MARTIRII, EROII
ROMNIEI

7 / 8 februarie 1941:
Masacrul de la Lunca

Peste 300 de bucovineni au fost ucii in timp ce incercau sa treac grania in Romnia. 1 aprile 1941:
Masacrul de la Fntna Alb
Peste 16 mii de bucovineni, btrani, brbai, dar i
femei sau copii din Ptruii de sus i Ptruii de jos,
Cupca, Suceveni, Priscreni, Carapciuc sau
Iordaneti, au pornit - cu icoane, prapuri si cruce din
cetin - prin padurea Camencii spre Fntna Alb.
Aproape de noua frontier, la Varnia, satul Fntna
Alb, grnicerii sovietici i ateptau ascuni n pdure;
au tras din plin, ncontinuu, secernd mii de viei;
supravieuitorii au fost urmrii de cavaleriti i
spintecai cu sabia, unul cte unul. Puini au scpat
atunci.

In final, i-au aruncat pe toi, btrni, femei, copii, sugari - vii, mori sau muribunzi - n gropi comune. Dou
zile i dou nopi s-a micat pmntul in acele gropi.

22 iunie 1941:
Eliberarea Basarabiei

"OSTAI, V ordon: trecei Prutul! Sdrobii vrjmaii


din rsrit i miaznoapte. Desrobii din jugul rou al
bolevismului pe fraii notri cotropii. Remplinii n
trupul rii glia strbun a Basarabilor i codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele i plaiurile voastre. [...]
S luptati pentru desrobirea frailor notri, a Basarabiei i Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vieii i
a cminurilor batjocorite de pgni cotropitori.

S luptai pentru a ne rzbuna umilirea i nedreptatea. V-o cere Neamul, Regele i Generalul Vostru.
OSTAI, Izbanda va fi a noastr. La lupt. Cu Dumnezeu nainte!" - Ordinul de zi al comandantului Ion
Antonescu

Romanian Journal New York

Peste 71.000 de militari romni au czut n Rzboiul


de Rentregire a rii, pornit n zorii zilei de 22 iunie
1941 i sfrit tragic la 23 august 1944, act ce a trimis
n lagrele de exterminare sovietice 114.000 militari
romni, facui prizonieri de rzboi ai Armatei Roii
Conform arhivelor militare, numai n perioada 22
iunie-15 iulie 1941, s-au nregistrat 2.320 mori, 7.962
rnii i 3.492 disprui. Dup 33 zile de rzboi, intreaga Basarabie i Bucovina de nord erau eliberate.
Comunicatul nr. 6 din 25 iulie 1941 al Comandantului
frontului romno-german avea urmatorul coninut:
"Lupta pentru dezrobirea brazdei romneti de la
Rsrit s-a terminat. Din Carpai i pn la mare suntem din nou stpni peste hotarele strbune".
In retragerea din Basarabia, armata rus va aplica
tactica distrugerii totale: 42 biserici, 28 coli, 32 localuri ale unor instituii publice, 79 ale autoritilor au
fost dinamitate.

Btlia de la iganca

"Sub numele de Batalia de la Tiganca se intelege


ansamblul luptelor grele date de Corpul 5 Armata
Roman in intervalul de la 22 iunie pana la 16 iulie, cu
partea culminanta intre 4 si 12 iulie, pentru fortarea
liniei Prutului in sectorul Falciu-Bogdanesti si
cucerirea zonei fortificate de pe malul opus al raului,
cu centrul tactic in satul Tiganca.
Trecerea Prutului si impingerea rusilor catre Nistru (19
iulie 1941) au costat scump: martori ai evenimentelor
spun ca, de atatia morti cazuti in albia raului, apele
Prutului au iesit pe camp, iar trupele romane ramasesera fara ofiteri, acestia fiind ucisi de focul inamic. Au cazut mii de ostasi romani. A fost cea mai
mare jertfa a Armatei Romne.
"Se trgea nebunete. Soldaii cdeau ca secerai.
Apa Prutului era roie de atta snge.

La mici distane, pe Prut se formaser poduri din


trupurile ostailor romni mpucai de sovietici. Pentru c era n mijlocul verii, aerul din mprejurimi era
mbcsit cu putoare de cadavre..."
Cruzimea sovietica a depasit orice imaginatie. "La 27
iunie, compania locotenentului tefan Luncau executase o incursiune la est de Prut, n zona localitii
Hneni (circa 10 km sud de Leova). Compania a
intrat ntr-o ambuscad i toi ostaii, chiar cei rnii
au fost ucii pn la unul. Comandantului companiei
i s-a retezat capul, care a fost nfipt n baioneta unei
arme aezat vertical, cu patul ngropat n pmnt.
Capul nefericitului ofier a fost ndreptat cu faa spre
noi, inamicul vrnd prin aceasta s ne nfricoeze"
(General de brigad (r) Ion St. Dscleseu, pe front
locotenent, comandantul companiei de comand a
Regimentului 2/9 vntori gard din Divizia L gard).
Eroii neamului au fost inhumati, la gramada, in gropi
comune: la Cania, Iepureni si Stoianovka. "i aduceau
cu cruele de pe deal, recruii au fcut tranee i
puneau cte trei rnduri de soldai - un rnd de corpuri, o foaie de cort i-apoi var, alt rnd de soldai i
tot aa - o parte cu capul la vale, alt parte, la deal."
Dupa indepartarea frontului, s-a imprejmuit un cimitir,
s-au plantat cruci si s-a inaltat un monument. Cele din
Iepureni si Stoianovka au fost profanate in perioada
regimului bolsevic. Pe mormintele lor, autoritatile sovietice au ridicat o ferma de vaci , care a fost lovit
de fulger i a ars, pe urm a fost o ferm de porci iacum e o stn de oi.
La Stoianovka, unde locuiesc bulgari, stramutati pe
acele pamanturi imediat dupa 1900, exista 14 gropi
comune, in care odihnesc (dupa unele estimari)
aproximativ 12.000 de soldati. Atunci, in 1941, soldatii
au fost ingropati, dar "Apoi, in '44, nu? Bulgarii din
Stoianovka o netezit cu tractorul si o facut acolo ferma
de porci"; azi e o stana de oi.
La Cania, soldatii au fost ingropati intr-o imensa
groapa comuna, lunga de vreo suta de metri si lata
de vreo 40, in care au fost aruncati, de-a valma, cateva mii de ostasi romni pe cite 3 randuri, acoperiti
cu var.
Cu 7 ani in urma, Mitropolia Basarabiei a deschis
prima parohie si a fost sfintit locul pentru ridicarea
primei biserici de pe aceste meleaguri, cu hramul
Sfantului Dumitru si al Tuturor Sfintilor Romni.
La 25 Octombrie 2004 - ZIUA ARMATEI ROMANE,
pe Dealul Martirilor de la Tiganca-Basarabia s-a sfintit
Troita adusa din inima Ardealului, de Asociatia Culturala "Romnia din inima mea" din Bistrita-Nasaud,
reprezentata de ziaristul Florin Sasarman, troita pe
care a fost scrisa inscriptia: "Libertatea se cucerete
cu jertf de snge. Din partea romnilor cu suflet".
(GID)

Legea votului prin


coresponden a fost adoptat
n Senat.

Senatul a adoptat, lunea trecut, legea privind votul


prin coresponden, care se va aplica la alegerile parlamentare, prezideniale i europarlamentare.
Astfel, printr-un amendament adus de Comisia de cod
electoral propunerii, alegatorii din afara granitelor isi
pot exprima votul in alegerile parlamentare, prezidentiale si europarlamentare inscriindu-se in Registrul
Electoral cu optiunea 'vot prin corespondenta', relateaza Agerpres.
Alegatorul trebuie sa depuna o cerere scrisa, personal
sau transmisa prin posta, la misiunea diplomatica sau
oficiul consular din statul de domiciliu sau resedinta,
la care se anexeaza o copie a pasaportului cu mentionarea statului de domiciliu in cazul cetatenilor romani cu domiciliul in strainatate, respectiv o copie a
actului de identitate si a documentului care dovedeste
resedinta, in cazul cetatenilor cu resedinta in
strainatate.
Alegatorul poate opta pentru completarea formularului
electronic pus la dispozitie online de catre Autoritatea
Electorala Permanenta, la care anexeaza o fotografie
a pasaportului cu mentionarea statului de domiciliu
pentru cetatenii romani cu domiciliul in strainatate, respectiv o copie a actului de identitate si a documentului care dovedeste resedinta, in cazul cetatenilor cu
resedinta in strainatate.
Printr-un alt amendament adus in comisia de specialitate articolului 9 din proiectul legislativ, Biroul electoral
pentru votul prin corespondenta asigura, in ziua
votarii, dupa inchiderea urnelor (dupa ora 21,00), desigilarea plicurilor, numararea voturilor si consemnarea rezultatelor votului in procesele verbale.
De asemenea, programul si sediul birourilor electorale
pentru votul prin corespondenta sunt aduse la cunostinta publica, "prin orice mijloc de publicitate", prin grija
AEP si a Ministerului de Externe.
"Misiunile diplomatice, oficiile consulare, sectiile consulare, daca acestea functioneaza in locatii diferite,
si institutele culturale din strainatate ale Romaniei
asigura imprimarea de buletine de vot prin corespondenta (...), precum si punerea libera si gratuita a acestora la dispozitia alegatorilor in spatiile accesibile
publicului din sediile proprii", se arata in amendamentul adus articolului 13 din lege.
Daca in textul initial al propunerii legislative Guvernul
si Ministerul de Externe asigurau sediile si dotarea
birourilor electorale pentru votul prin corespondenta,
comisia a decis ca aceasta atributie sa revina exclusiv
Executivului.
Raportul Comisiei de cod electoral a fost insusit de
plenul Senatului, propunerea legislativa urmand sa
intre in dezbaterea Camerei Deputatilor cu rol decizional in acest caz.
Senatul a adoptat initiativa de lege cu 117 voturi pentru si zece voturi impotriva.
Iohannis: Sper s fim n posesia legii votului prin
coresponden
Preedintele Klaus Iohannis saluta adoptarea legii votului prin corespondenta de catre senatori si spera ca
partidele isi vor mentine entuziasmul in acest caz astfel incat saptamana viitoare actul normativ sa intre in
vigoare.
"Sunt foarte bucuros ca astazi (n.r. luni) Senatul a
votat proiectul legii si sper in continuare ca partidele
sa-si mentina acest entuziasm privind legea votului
prin corespondenta si poate saptamana viitoare sa
fim deja in posesia unei astfel de legi", a spus Iohannis, la Biblioteca Centrala Universitara, unde participa
la ceremonia de celebrare a 800 de ani de la
semnarea documentului Magna Carta.

Romanian Journal New York

28 octombrie, 2015

Punctele slabe ale legii votului


prin coresponden - raport EFOR

Romnii din diaspora, lsai


cu ochii-n soare: Votul prin
coresponden nu se aplic
la prezideniale

In opinia specialistilor de la Expert Forum, legea pentru votul prin corespondenta trebuie sa includa atat
romanii din strainatate, cat si pe cei din tara.
"Termenele de inscriere in Registrul Electoral trebuie
sa fie prelungite, astfel incat sa permita alegatorilor
sa depuna cererea in timp util. Astfel, inregistrarea ar
trebuie sa se incheie pana cel mai devreme la data
de incepere a perioadei electorale. Actul normativ trebuie sa fie clar, sa nu dea loc interpretarilor si sa asigure secretul si caracterul direct al votului, fara a fi
excesiv de birocratic. Trebuie clarificate aspecte care
tin de procedura de tiparire a buletinului de vot de
catre alegator, functionarea (spre exemplu, stabilirea
locului unde vor functiona) si atributiile birourilor electorale, aspecte legate de contestarea voturilor si procedurile de primire si deschidere a plicurilor", se arata
in comunicatul citat. De asemenea, expertii EFOR
mai afirma ca "este imperios sa existe cat mai multe
mecanisme de siguranta, astfel incat sa existe alternative in cazul in care votul la distanta da gres". De
exemplu, in cazul in care buletinul de vot nu ajunge
la sectia de votare din vina Postei Romane, atunci trebuie sa exista o procedura clara si mai ales urgenta,
cu cat mai putini pasi birocratici pentru radierea din
lista pentru vot prin corespondenta, sustin acestia.

13

ACTUALITATE

Proiectul legii votului prin corespondenta a fost modificat, marti, in cadrul Comisiei speciale parlamentare
de Cod Electoral, prin adoptarea unui amendament
initiat de deputatii PSD. Astfel, votul prin corespondenta se va aplica doar la alegerile parlamentare, nu
si la prezidentiale sau europarlamentare.
Modificarea a trecut cu 10
voturi pentru si cinci impotriva, liberalii abtinandu-se de la vot.
"Pozitia noastra este sa
fie folosit la toate tururile
de scrutin. Nu vom bloca
aceasta legea doar pentru ca celelalte tipuri de
scrutin nu sunt reglementate, ele pot fi reglementate si mai tarziu", a
declarat deputatul PNL
Mihai Voicu.
Presedintele comisiei de
Cod Electoral, deputatul PSD Gabriel Vlase, a justificat acest amendament prin faptul ca alegerile prezidentiale sunt mai complicate, existand si turul doi.
Acesta a asigurat ca votul prin corespondenta va fi
implementat in viitor si pentru romanii din strainatate:
"O sa vedeti cate particularitati apar chiar si la partea
tehnica - sa facem acum doar pentru Parlament, urmand ca dupa aceea sa facem vot prin coreespondenta la acele tipuri de alegeri la care se poate face".
Votul prin corespondenta - "greseala obligatorie" sau
solutia reala pentru diaspora?

In plus, "alegatorul trebuie sa aiba posibilitatea de a


verifica on-line, in timp util, unde se afla plicul sau".
"Dreptul alegatorului, dar si obligatia autoritatilor electorale si Postei Romane de a furniza acest serviciu
trebuie incluse in lege". EFOR sutine ca legislatia si
implementarea ei trebuie sa sprijine alegatorii si nu
sa puna piedici in exprimarea optiunilor electorale. Totodata, legea trebuie sa includa sanctiuni pentru
birourile electorale, AEP, MAE si Posta Romana in
cazul in care acestea nu isi indeplinesc atributiile.
"Votul prin corespondenta trebui vazut ca o alternativa
la votul clasic, in sectia de votare si astfel, legea nu
trebuie sa limiteze posibilitatile alegatorilor de a vota.
Ne referim la cresterea numarului de alegatori care
trebuie sa se inregistreze in Registrul Electoral pentru
a se infiinta sectii de votare la nivel local de la 100 la
500, precum si propunerea de a institui obligativitatea
inregistrarii in Registrul Electoral pentru a putea vota
in strainatate din 2020. Credem ca aceste modificari
nu trebuie discutate in 2015, ci, daca este cazul, dupa
2016.
Ar trebui sa existe o forma de pilotare a votului prin
corespondenta, pentru a identifica si solutiona principalele probleme care pot aparea in implementarea
acestuia la parlamentare", se mai arata in comunicatul citat.

O alta propunere din partea PSD a fost renuntarea la


posibilitatea inregistrarii online a alegatorilor, dar care
nu e agreata si de colegii din PNL. "Noi nu suntem de
acord cu renuntarea la inregistrarea online. Vom vota
impotriva ferm. Ramane sa vedem forma finala", a
punctat Voicu.

Dupa ce a mai multe proiecte similare ale Legii votului


prin corespondenta au stat in sertare timp de mai
multe luni, fie au fost respinde in comisiile de specialelite, o noua lege a trecut se Senat fara dezbateri
serioase si cu o serie de lacune.

Asteptata cu mare interes de romanii din afara granitelor tarii si promisa de intreaga clasa politica dupa
situatia creata la alegerile prezidentiale de anul trecut,
Legea votului prin corespondenta a trecut prin Senat
in doar cateva zile, urmand sa fie votata miercuri si
de Camera Deputatilor, care este for decizional.

Desi acceptat de Putere si Opozitie aproape in consens, proiectul legii a ridicat deja unele semne de intrebare. UDMR considera ca exista elemente de
neconstitutionalitate, motiv pentru care intentioneza
sa atace actul normativ la Curtea Constitutionala.

Totodata, ONG-ul Expert Forum atrage atentia asupra


unor vulnerabilitati ale reglementarii, intre care
termenele prea scurte de inscriere in Registrul Electoral si faptul ca nu se aplica decat cetatenilor romani
din strainatate.

14 l 28 octombrie, 2015

Romanian Journal New York

LECTII GRATUITE DE LIMBA ROMANA PENTRU COPII

Cand? In fiecare Sambata incepand de la data de 4 Octombrie

Biserica Romana Penticostala din New York


va invittaa sa participati la sluuujjbele saptamanale in noul locas de inchinare

Unde? La locatia Bisericii Romane Penticostale

Noua Locatie
60-33 Madison Street
(intre Fresh Pond Road si 60th Place)
Ridgewood, NY 11385

Peentrruu ma i mulltee infoorm


ma tiiii sii ins
nsccr
crriierii suunna tii laa (3347)) 3855 27666

Slujbele Saptamanale
Joi
de la 7:00pm Rugaciune
Duminica de la 9:00am Slujba Divina si Scoala Duminicala pentru copii
de la 6:00pm Slujba Divina

60-33 Madison Street (intre Fresh Pond Road si 60th Place)


Ridgewood, NY 11385

f tul tau are nevoie de Dumnezeu. Va asteptam cu drag!


Sufle

Fotografii profesioniste
pentru orice ocazie:
ALEX MARMARA
Tel: (347)536-6462
e-mail: lxmarmara@gmail.com

Romanian Journal New York

Soarta Internetului, decis n


UE. Printele www: Noile reguli
vor afecta inovaia!

Europarlamentarii au inceput, marti, 27 octombrie, dezbaterile pe tema legislatiei care vizeaza datele de pe Internet.
Neutralitatea Internetului, un principiu care vizeaza tratarea
in mod egal a tuturor datelor din reteaua globala este principala tema. Activistii si companiile care sustin libertatea
accesului la Internet se tem ca efectul legii va fi unul contrar vointei intiatorilor, aceasta putand sa se transforme
intr-o amenintare la adresa libertatii Internetului.
Principiul egalitatii
Ideea de baza este ca toate datele incluse in retea vor trebui tratate in mod egal. In acelasi timp insa, acest lucru inseamna ca unele date transmise pe Internet nu vor putea
fi tratate preferential si, prin urmare, nici sanctionate.
Astfel, unii producatori de continut nu vor mai putea sa
plateasca pentru o conexiune preferentiala cu utilizatorii
serviciilor lor, iar furnizorii de internet nu vor mai fi capabili
sa blocheze datele care le ingreuneaza viteza de transmisie in retea.
Legile ferme ale neutralitatii ar trebui sa impiedice astfel
de scenarii.
Multi dintre cei care sustin aceasta idee cred ca favorizarea marilor companii ar putea distruge inovatia in
domeniu si ar avantaja doar companiile gigantice care isi
permit sa plateasca pentru aceste servicii.
Membrii Parlamentului European dezbat marti aceasta
tema, dar activistii pentru libertatea Internetului sustin de
mult ca efectul ar putea fi tocmai invers.
Intr-o postare de saptamana trecuta de pe un blog, profesorul de drept Barbara von Schewick afirma ca a identificat
4 probleme majore in proiectul de lege pus in dezbatere.
Puncte nevralgice
In primul rand, furnizorilor de servicii Internet li se permite
ca, in anumite cazuri, sa dezvolte conexiuni rapide contra
unor costuri suplimentare pentru servicii specializate exceptionale, asa cum ar fi datele medicale.
Profesorul von Schewick spune insa ca definirea exceptiilor este prea vaga, in cele din urma furnizorii de Internet
putand sa isi selecteze discriminatoriu clientii in functie de
cat platesc acestia pentru servicii suplimentare.
"Utilizatorii si companiile se dovedesc lipsiti de prtotectie
in fata furnizorilor de servicii Internet, iar autoritatile nu par
sa aiba mijlocele necesare pentru a interveni", comenteaza
profesorul de la Universitatea Stanford.
Barbara von Schewick atrage atentia si asupra faptului ca
evaluarea serviciilor oferite de companii prin intermediul
Internetului nu are criterii foarte solide in spate, ratingul
putand fi modificat artificial.
Si mai mult, furnizorii de servicii Internet vor putea cataloga
clientii in mai multe clase, ceea ce le-ar permite sa mareasca viteza de transmisie a datelor sau sa o reduca in
functie de clasa clientului, si nu de traficul real din retea.
Pe de alta parte, in ziua de astazi, metoda de criptare a
datelor face imposibil pentru furnizori sa poata cataloga ce
pachet de date ar trebui sa circule cu viteza maxima si
care ar trebui sa ruleze incet. Nu ar fi prima data cand
furnizorii de servicii Internet ar opta pentru trecerea datelor
indescifrabile in banda de viteza redusa a transmisiilor. In
acelasi timp, acest scenariu ar putea descuraja companiile
sa mai foloseasca serviciile de criptare, ceea ce ar inseamna un Internet mai putin sigur in viitor.
Propunerea legislativa permite furnizorilor de Internet sa
intervina oricand pentru a preveni congestionarea retelei,
dar acest lucru ar putea fi folosit si pentru a mentine un
tratament discriminatoriu fata de clienti.
Proteste nenumarate
Barbara von Schewick nu este singura voce care a atras
atentia asupra inconsistentei proiectului de lege.
Sub sloganul "Save the Internet", mai multe asociatii care
militeaza pentru libertatea Internetului s-au reunit pentru a
contesta initiativa legislativa discutata astazi in Parlamentul
European.
Sir Tim Berners-Lee, inventatorul retelei globale World
Wide Web (www), se arata la fel de sceptic in privinta noilor
reguli. "Daca legea va fi adoptata in forma curenta, aceste
regului vor ameninta inovatia, libertatea de exprimare si
intimitatea persoanei, compromitand si sansele Europei
de a avansa inspre o economie digitala", a apreciat Berners-Lee.

Alaturi de activisti, nici companiile care isi desfasoara activitatea in mediul online nu se arata multumite de piedicile
ce se intrezaresc in noul proiect de lege.
"Aceste probleme pun in pericol intreg sectorul startup si
cresterea economica in UE.
Libertatea Internetului este pusa in pericol in Europa si trebuie sa actionam urgent", se arata intr-un manifest comun
semnat de reprezentantii companiilor BitTorrent, EyeEm,
Foursquare, Kickstarter, Netflix, Reddit, Transferwise,
Vimeo si YPlan.

Criza refugiatilor, o depopulare


intenionat a Siriei

Julian Assange, omul din spatele dezvaluirilor WikiLeaks,


vine cu o noua teorie legata de amplitudinea pe care a luato criza refugiatilor din Siria.

28 octombrie, 2015

15

LUMEA

In mod similar, contractorii militari, furnizorii de arme si fabricantii de armament sunt beneficiari. Daca nu exista probleme nu exista nici bugete pentru a le rezolva. Asa ca ei
starnesc aceste conflicte", sustine acesta.
Intervenind in Siria, americanii au sperat ca "vor slabi
Hezbollahul, vor asigura dominatia Israelului asupra Inaltimilor Golan, vor desfiinta singura baza militara a Rusiei
de la Mediterana, cea din portul Tartus si vor elimina Siria
din randul aliatilor Iranului", spune parintele WikiLeaks.
Assange crede ca aceste miscari au in spate si un interes
de a asigura o legatura directa cu Europa, prin Siria, a
petrolului si gazelor exploatate de Arabia Saudita si Qatar.
Implicarea americana in problemele politice ale Siriei a devenit evidenta in 2011, moment in care s-a declansat
sangerosul razboi civil din aceasta tara.
Pana in prezent, estimarile ONU privind numarul de victime inregistrate in cei 4 ani si jumatate de razboi civil fac
referire la 220.000 de morti.
Fortele guvernamentale s-au confruntat atat cu militiile armate ale opozitiei siriene, dar si cu grupari teroriste precum
Statul Islamic sau Jabhat al-Nusra.

Protest fa de afluxul de
refugiai, n Germania.

Conform lui Assange, criza refugiatilor are in spate o operatiune controlata de depopulare a Siriei derulata de
opozantii guvernului Assad. In acest fel, crede Assange,
fortele guvernamentale sunt in imposibilitatea de a avea
noi recruti disponibili, spune acesta intr-un interviu acordat
ThePressProject.
Pleaca cine trebuie
"Speculatia este urmatoarea: Ocazional, oponentii unui
stat se angajeaza in depopularea acestuia, scazand capacitatea de aparare a trupelor guvernamentale.
Clasa mijlocie a devenit predominant cea care pleaca din
tara. Au anumite aptitudini, bani si relatii. Cei care pleaca
sunt exact persoanele care tin sistemul de stat functional",
a subliniat fondatorul WikiLeaks.
Julian Assange crede ca printre cei care au incurajat depopularea unor regiuni intregi din Siria se numara Germania, cu promisiunea de a primi foarte multi refugiati si
Turcia care deja adaposteste 3 milioane de sirieni pe teritoriul sau. Ambele state sunt in sfera de influenta a Statelor
Unite, Washingtonul fiind printre sustinatorii miscarii de
opozitie impotriva lui Bashar al-Assad.
Experiment reluat
Assange s-a aplecat si asupra unor discutii purtate in trecut
intre diversi oficiali europeni si americani si crede ca Siria
nu este singura tara in care depopularea a jucat rolul unei
arme. Intr-o mesaj oficial transmis de Suedia catre Statele
Unite, in timpul razboiului din Irak, guvernantii de la
Stokholm mentionau ca "acceptarea refugiatilor irakieni
este parte a contributiei noastre la razboi".
Fondatorul WikiLeaks sustine ca este o adevarata rusine
faptul ca Washingtonul nu accepta mai multi refugiati
sirieni, americanii fiind de fapt de vina pentru dezastrul din
Siria si nu statele europene care au ajuns sa isi inchida
granitele dintre ele.
"Situatia a fost generata de politica comuna a Statelor
Unite, Marii Britanii si Frantei in Orientul Mijlociu, laolalta
cu comportamentul aliatilor SUA din regiune: Qatar, Turcia,
Iordania, Israel si Arabia Saudita", sustine Assange.
In seria de documente publicate de WikiLeaks, se arata
ca americanii complotau sa rastoarne regimul Assad inca
din 2006.
"Incercau sa ii faca paranoici pe oficialiii de la Damasc, intretinand suspiciunile existente in privinta unor lovituri de
stat. In acelasi timp, Siria urma sa fie lipsita de investitii
straine, tensiunile dintre siiti si suniti trebuiau sa se accentueze, iar mai multe ONG-uri cu legaturi in Egipt si Arabia Saudita urmau sa ia masuri provocatoare fata de
guvern", a explicat Assange.
Beneficiari de soi
Din punctul de vedere al fondatorului WikiLeaks, din conflictul sirian nu are de castigat populatia americana, ci doar
un mic grup de beneficiari. "CIA, desigur, se asteapta la
beneficii. Ei au creat problema si tot lor li s-a incredintat
un buget imens pentru a o scoate la capat.

Mai multe mii de simpatizanti si adversari ai miscarii populiste germane PEGIDA, in prima linie a nemultumirii fata
de afluxul de refugiati din tara, s-au infruntat luni seara la
Dresda cu ocazia primei aniversari a acestei formatiuni,
transmite AFP.

Potrivit mass-media locale si unei universitati din oras, specializata in sondaje, aproape 20.000 de persoane s-au
adunat intr-o piata din centrul Dresdei la apelul Patriotilor
Europeni impotriva Islamizarii Occidentului (PEGIDA in
germana), infiintata pe 20 octombrie 2014 in acelasi loc,
relateaza Agerpres.
Numarul participantilor a reprezentat dublul prezentei la
mitingurile din ultimele doua saptamani, insa departe de
recordul inregistrat de PEGIDA la 12 ianuarie, cu 25.000
de persoane prezente. Organizatorii se asteptau la 50.000
de protestatari.
In acelasi timp, circa 13.000 de contramanifestanti au participat la diferite marsuri in oras pentru a denunta aceasta
miscare populista, potrivit estimarilor universitatii.
"Rezistenta! Rezistenta!", au scandat simpatizantii
PEGIDA sau "Noi suntem poporul!", folosind celebrul slogan al manifestatiilor contra dictaturii comuniste din fostul
RDG, de la sfarsitul anului 1989.
"Merkel, afara!", se putea citi pe o pancarta. Cancelarul
german a devenit tinta predilecta a simpatizantilor PEGIDA
din cauza politicii sale de deschidere in fata a sute de mii
de migranti in ultimele luni, pe care miscarea populista o
considera o amenintare pentru Germania.
Tara asteapta in 2015 pana la un milion de solicitanti de
azil, un record.
Liderul PEGIDA, Lutz Bachmann, a afirmat luni seara in
fata multimii ca Angela Merkel este un "dictator" si a cerut
ca Dresda - bastion istoric al PEGIDA - sa devina "centrul
rezistentei" la politica guvernului german.
Contramanifestantii s-au indreptat spre mitingul PEGIDA,
in mijlocul unei importante desfasurari a fortelor de ordine
pentru a evita ciocnirile violente intre cele doua tabere.
O scurta altercatie a avut loc in primele ore ale serii cand
simpatizanti si adversari ai PEGIDA au aruncat cu artificii
unii impotriva celorlalti, inainte ca politia sa disperseze multimea, potrivit unui corespondent al agentiei France
Presse.

16 l 28 octombrie, 2015

ACTUALITATE

Transilvania, pe primul loc n


topul celor mai tari destinaii
turistice n 2016

Transilvania ocupa primul loc al celor mai tari destinatii turistice ale anului 2016, intr-un top intocmit de Lonely Planet.

Romanian Journal New York

Predarea documentului va fi fcut de fiul cel mare al lui


Ioan Raiu, Indrei. Biblioteca Central Universitar 'Lucian
Blaga' va organiza special pentru acest eveniment o
expoziie, care va avea ca pies central Testamentul olograf al lui Avram Iancu, care va fi astfel expus pentru a fi
vzut de public. Expoziia va fi deschis la sediul instituiei,
aflat n Cluj-Napoca.

Pelerinaj la srbtoarea
Sfntului Cuvios Dimitrie cel Nou

La srbtoarea Sfntului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucuretilor (prznuit la 27 octombrie), pelerinajul organizat ca n fiecare an de Patriarhia Romn i
Arhiepiscopia Bucuretilor are loc n perioada 23-28 octombrie.
Ghidul Lonely Planet este unul din cele mai asteptate topuri de calatorie si pentru 2016 Transilvania este pe primul
loc al regiunilor ce trebuie neaparat vizitate, scrie CNN.
"Best in Travel 2016" recomanda "nu locurile spre care se
vor indrepta calatorii anul viitor, ci locurile pe care echipa
noastra a decis ca trebuie sa le viziteze acestia", a spus
Tom Hall, director editorial la Lonely Planet.
Transilvania se afla pe primul loc al regiunilor unde trebuie
sa se indrepte calatorii la anul, in vreme ce Botswana este
pe primul loc in clasamentul tarilor ce trebuie vizitate.
Lonely Planet sustine ca in Transilvania sunt mai multe de
vazut decat satele sasesti, bisericile fortificate si vampiri.
Recomandarile ghidului fac referire la pesteri, aventuri pe
munte si schi. De asemenea sunt mentionate cafenelele
din Brasov, Sighisoara si Sibiu, iar pentru viata de noapte
calatorii ar trebui sa se indrepte spre Cluj.
Top 10 regiuni
1. Transilvania, Romania
2. Vestul Islandei
3. Valle de Vinales, Cuba
4. Regiunile vinicole din Friuli, Italia
5. Insula Waiheke, Noua Zeelanda
6. Auvergne, Franta
7. Hawaii
8. Bavaria, Germania
9. Costa Verde, Brazilia
10. St. Helena, Teritoriile britanice

Testamentul olograf al lui


Avram Iancu va fi predat
Bibliotecii Universitare din Cluj

Testamentul olograf al lui Avram Iancu, aflat n prezent n


posesia familiei Raiu, va fi predat n data de 6 noiembrie
Bibliotecii Central Universitare 'Lucian Blaga' din Cluj.
Potrivit unui comunicat transmis de directorul BCU, Doru
Radosav, predarea n custodie a importantului document
va fi fcut de ctre Ratiu Family Charitable Foundation.
Testamentul lui Avram Iancu, redactat la 1850, a fost predat
de ctre acesta canonicului Basiliu Raiu de la Episcopia
Greco-Catolic din Blaj, acesta fiind un strmo al familiei
Raiu.
'Transmis generaional, acest testament a ajuns n posesia
lui Ion Raiu, candidat la preedinia Romniei n anii 1990,
fiind pstrat ca o pies de mare valoare documentar i n
egal msur, cu o puternic valoare simbolic', se arat
n comunicatul citat.
Testamentul a fost pstrat de ctre familia Raiu, care este
considerat de istorici o exponent a familiei romneti
transilvnene 'dedicat idealurilor naionale i de unitate
politic a romnilor'.

Cu acest prilej, au fost aduse la Bucureti, Sfintele Moate


ale Sfinilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul
i Ioan Gur de Aur, de la Mnstirea "Sfntul Pavel" din
Muntele Athos, de o delegaie a Bisericii Ortodoxe a Greciei condus de mitropolitul Pavlos (Pavel) de Drama.
Sfintele Moate ale Sfinilor Trei Ierarhi, mpreun cu ale
Sfntului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucuretilor
i ale Sfinilor mprai Constantin i Elena, au fost depuse
spre nchinare n noul baldachin de pe Colina Patriarhiei
pentru a fi cinstite de ctre cler i credincioi pn n ziua
de miercuri, 28 octombrie.

Sexy jurnaliste liberale i fac


promovare primarului
Timioarei

Primarul Timioarei, Nicolae Robu, i-a fcut televiziune pe Facebook n


care este promovat cu
ajutorul ctorva tinere liberale angajate la instituia
pe care o conduce.
Jurnalistele, care au
rolul de a pune ntrebrile
dorite de edil i mai apoi
de a asculta rspunsurile
date de acesta fr a-l ntrerupe, sunt toate membre PNL ajunse n Primria
Timioara, prin concursuri, n timpul administraiei Robu.

iriac, despre mainile lui:


Sunt unic n lume!

Ion Tiriac sustine ca are o colectie de masini unica in lume.


Magnatul roman a explicat ca detine o colectie de autoturisme Rolls-Royce la care alti pasionati pot doar sa viseze.
"Orice masina cumperi in momentul de fata, cu un milion
de euro sau doua, nu poate decat sa creasca, pentru ca
sunt foarte putine. Nu stiu care este cea mai scumpa
masina a mea.
Pe mine ma fascineaza Rolls-Royce, am 30-40 de bucati.
Sunt unic in lume, am colecia de Phantom, unu, doi, trei
si patru. Din Phantom IV au fost facute numai 18, care fost
vandute numai curtilor regale... Regina Angliei are doua,
Juan Carlos are trei, chiar l-am rugat sa vanda si el, dar
mi-a spus ca nu poate pentru ca apartin Curtii, pana si
Saddam avea una. Eu cunosc numai doua masini care
sunt in afara, eu le am pe amandoua", a spus Tiriac la Realitatea TV.
Ion Tiriac si-a expus cele mai multe dintre autoturisme intrun muzeu pe care l-a inaugurat in Bucuresti.

O companie forestier din


Vlcea a adus 50 de lucrtori
din Sri Lanka

Una din cele mai mari companii din domeniul industriei


forestiere din judeul Vlcea a angajat un numr de 50 de
lucrtori din Sri Lanka, pe fondul lipsei forei de munc autohtone, a declarat mari, Gheorghe Prvulescu, primarul
comunei Pueti Otsu, pe raza creia compania i
desfoar activitatea.
"E un aspect cu care se confrunt din ce n ce mai multe
companii care investesc n Vlcea, se cunoate cazul
croitoriei de Brbteti, dar i multe alte firme care nu
gsesc for de munc n domeniu. Asta i pentru c
populaia activ, tinerii n majoritatea lor, sunt plecai la
munc n strintate. Compania forestier a avut ofert de
angajare depus, dar luni bune nu a reuit s recruteze
personal dei oferea condiii de cazare i alte beneficii
salariale", a precizat edilul din Pueti Otsu.
Astfel, dup mai multe luni de ateptare pentru completarea schemei de personal, compania forestier care
numr peste 700 de salariai, a apelat la un serviciu de
emigrare, dorind s recruteze, respectnd criteriile
legislaiei n vigoare, personal din afara Romniei care
dorete locuri de munc.
n luna octombrie, 50 de ceteni din Sri Lanka au fost
angajai de compania vlcean, oferindu-li-se cazare n
comuna Pueti Otsu.
Anul trecut o companie din industria confeciilor a ntmpinat aceeai problem dorind s angajeze 300 de
croitorese. n cele din urm, a reuit s recruteze 30, iar
n acest an firma care deschisese un punct de lucru la
Brbteti a nchis afacerea.

Pensiile unor foti procurori,


umflate cu O MIE DE EURO lunar,
printr-un men supervizat de
fostul procuror general Vasile
Bc i casa de pensii

Situaie fr precedent
descoperit de Curtea de
Conturi foti procurori
de la Parchetul de pe
lng Curtea de Apel
Timioara primesc pensii
umflate lunar cu peste
1.000 de euro, n urma
unui artificiu extrem de dubios, la care au pus umrul att
fostul ef al instituiei, Vasile Bc, dar i reprezentanii
Casei Judeene de Pensii Timi. Echipele de auditori care
au verificat activitate celor dou instituii au analizat
cazurile fosilor procurori Angelina Tufariu i Marius Chiru,
ambii pensionai n 2011, stabilind c statul a fost prejudiciat cu aproape jumtate de milion de lei pn acum. Tufariu i Chiru au solicitat, n 2008, ntocmirea dosarului
pentru pensia de serviciu, iar n anul 2009 cei doi procurori
au solicitat din nou eliberarea unor adeverine n care s
fie menionate toate sporurile dobndite n baza sentinelor
civile, n vederea recalculrii pensiei de serviciu, dei nici
la acea data cei doi procurori nu au avut intenia de a se
pensiona. n baza adeverinelor au fost emise noi decizii
de pensionare majorate, Tufariu ajungnd de la 11.584 lei
la 18.297 lei, iar Chiru de la 10.767 lei la 15.844 lei.
Procurorii se pensioneaz de abia n 2011, cnd nu mai
solicit Parchetului de pe lng Curtea de Apel Timioara
eliberarea adeverinelor tip, obligatorii conform legislaiei
n vigoare n care sunt prevzute veniturile din ultima
lun i vechimea -, ci doar adeverine privind vechimea.
Acetia primesc respectivele documente semnate doar de
eful instituiei, procurorul general Vasile Bc, nu i de
reprezentanii celorlalte departamente, cum a fost n cazul
celor dou adeverine eliberate anterior, conform legii.

Romanian Journal New York

28 octombrie, 2015

17

18 l 28 octombrie, 2015

Romanian Journal New York

ROMANIAN VOICE - 25 DE ANI

ANIVERSARE ROMANIAN VOICE 25 de ani

Nu uita c eti romn!, acesta este ndemnul de profund vibraie patriotic


sub care s-a desfurat, n seara zilei de smbt, 17 octombrie a.c., la
Restaurantul Bucharest din Sunnyside, srbtorirea a 25 de ani de la nfiinarea,
de ctre Vasile Bdlu, a Romanian Voice n New York: radio, televiziune i
ziar. Aniversarea unei sfert de veac de glas romnesc n marea metropol
american a strns laolalt aproximativ 150 de romni, toi animai de bucuria
de a participa la acest important ceas aniversar. Cci mplinirea a 25 de ani de
activitate nentrerupt a singurului trust de pres de limba romn din America
este o realizare de excepie cu care ne mndrim, pe care o celebrm cu
ndreptit entuziasm i care va rmne marcat cu majuscule n istoria etniei
romneti din Statele Unite ale Americii.
La invitaia redaciei Romanian Journal, adresat Excelenei Sale george
Cristian Maior, ambasadorul Romniei n Statele Unite ale Americii, am primit un
rspuns ncurajator adresat domnului Vasile Bdlu, rspuns din care citm
cteva fraze: Stimate domnule director, nainte de toate, doresc s precizez c
mi-a fcut o deosebit plcere s v cunosc cu ocazia ntlnirii preedintelui
Romniei, dl. Klaus Iohannis, cu comunitatea romno-american din New York
i mprejurimi, i v mulumesc pentru invitaia de a participa la cea de-a 25-a
aniversare a trustului Romanian Voice International Entreprises. n acest context,
in s v felicit pentru eforturile dumneavoastr de a pstra i promova n
Statele Unite ale Americii valorile i tradiiile romneti. Doresc de asemenea s
reafirm ntreaga disponibilitate i sprijinul Ambasadei Romniei la Washington
fa de toate iniiativele i proiectele care vizeaz comunitatea romneasc din
SUA. () mi exprim convingerea c relaia dintre comunitatea romnoamerican din New York i reprezentanii oficiali ai statului romn se va extinde
i consolida n continuare. V rog s primii, stimate domnule director al trustului
Romanian Voice International Entreprises, sincere felicitri cu ocazia aniversrii
a 25 de ani de activitate, precum i urrile mele de bine i sntate. La rndul
nostru, i mulumim domnului ambasador pentru cuvintele sale de apreciere i
ncurajare.
Festivitatea aniversrii unui sfert de secol de radio, televiziune i ziar de
limb romn n Statele Unite a fost onorat de prezena Excelenei Sale Ion
Jinga, ambasadorul Romniei la Organizaia Naiunilor Unite i a soiei sale,
doamna Daniela Jinga. De asemenea, a fost prezent doamna gabriela Elena
Costache, Consulul general al Romniei la New York, creia i mulumim pentru
c particip i apreciaz activitile noastre puse n serviciul comunitii.
Cele dou sli ale elegantului restaurant romnesc au fost ornate cu mare
atenie pentru fiecare detaliu, primindu-i oaspeii cu mult drag.
Banchetul aniversar a fost deschis de Vasile Bdlu care, emoionat i
fericit, a vorbit despre bucuria de a fi putut aduce compatrioilor si din diaspora
romno-american un crmpei al rii natale, prin informaii din actualitatea
politic i social a Romniei, prin muzic de calitate, prin anunuri importante
din diverse domenii i multe altele. Dnsul a menionat dificultile de tot felul
prin care a trecut i sacrificiile financiare inimaginabile pe care le-a fcut de-a
lungul anilor.

Ne referim la condiiile din anii


`90 cnd nu existau internetul
i nici telefoanele detepte,
cnd convorbirile telefonice cu
Romnia costau 3 - 4 dolari
minutul. Cu att mai mult, n
ciuda acestor mprejurri cu
totul dificile, emisiunile de radio
n limba romn au continuat
timp de civa ani, fiind ascultate
cu deosebit interes de romnii
din mai multe state ale Americii.
Cu umorul care-l caracterizeaz,
Vasile Bdlu, acest bucovinean cu suflet mare, a evocat momente comice, dar stresante, pe care
le-a trit n timpul nregistrrilor
pentru transmisiile de radio. A
vorbit apoi despre emisiunile
de televiziune - Romanian Voice
Television - i despre publicaia
Romanian Journal. Drumul a
fost presrat cu multe obstacole.
Au existat, din pcate, voci izolate, rguite i nfierbntate
care l-au acuzat de lucruri
neadevrate, acuzaii absurde
care l-au mhnit profund. Cu
toate acestea, dnsul a continuat s coordoneze activitatea
de radio, televiziune i ziar pentru c tia c cei mai muli
romni i apreciaz efortul pus n slujba lor. pentru ei i pentru patria sa, Vasile
Bdlu a mobilizat, n Manhattan, de Ziua Unirii, 950 de oameni care i-au
exprimat mndria de a se fi nscut n Romnia, a adus 700 de compatrioi la
manifestaia prin care s-a solicitat intrarea rii noastre n NATO, a participat la
mitingul pentru democraie din cadrul Manifestaiei Naiunilor Captive i multe
alte aciuni de mare amploare. Felicitrile primite au fost i sunt o recompens
sufleteasc pe care o poart cu drag n inim pentru toat viaa.
Srbtoarea a continuat cu muzic romneasc, piese cunoscute i
ndrgite de romni, precum i cu piese noi din repertoriul muzical al celor doi
renumii artiti vocali ai Formaiei Autentic, Ctlin i Denis care, ca ntotdeauna,
au ncntat audiena.
Artista de oper i operet Alexandra Hrabova a delectat spectatorii cu
melodii de mare succes internaional.

Vasile Bdlu vorbind despre Romanian Voice

Romanian Journal New York

28 octombrie, 2015

ROMANIAN VOICE - 25 DE ANI

Meniul a fost bogat i variat


(aperitive, friptur, pete, mititei,
pilaf, murturi, srmlue n foi
de vi cu smntn, tort), toate
pregtite cu miestrie de ctre
maetrii buctari ai restaurantului. Vinul, ampania i cafeaua
au ntregit un festin culinar care
a ntrunit aprecierile tuturor.
A urmat un moment cu totul
aparte. Domnul Vasile Bdlu
a nmnat fiecrui invitat, pe
care l-a prezentat audienei,
cte o sugestiv statuet
aniversar. pe trofeu se poate
citi, n partea de sus, pe cercul
victoriei: ROMANIAN VOICE
I.E. USA, CELEBRATINg 25
YEARS 1990 2015 RADIO,
TV, JOURNAL, ENTERTAINMENT iar pe postament sunt
reproduse dou citate: A good
American does not forget his
ethnic roots - Abraham Lincoln
- motto care este scris pe frontispiciul fiecrei ediii a ziarului
Romanian Journal; al doilea
citat este ndemnul lui Vasile
Bdlu ctre compatrioii si:
Nu uita c eti romn. Avem
convingerea c imensa majoritate a romnilor, oriunde s-ar
afla ei, se cluzesc dup aceste cuvinte-ndemn. Dei, modest cum l tim, dnsul insistase s nu fie ludat,
muli oaspei i-au exprimat aprecierea deosebit pentru acest romn cu
dragoste de neam i de ar i pentru realizrile sale unice n America. Vasile
Bdlu ne-a adus n case Romnia, a topit distanele i ne-a fcut s vibrm
aici, la mii de kilometri, n ritmul rii natale. Iar Restaurantul Bucharest, acest
mic Bucureti deschis de dnsul n New York, a devenit nu numai un loc de petrecere i de delectare cu mncruri preparate potrivit tradiiei culinare romneti,
dar i un important centru cultural n care se desfoar sesiunile bilunare ale
Cenaclului literar Mihai Eminescu, cenaclu condus de preotul-profesor Theodor
Damian, sesiunile lunare ale Societii Internaionale Renvierea Daciei (Dacia
Revival), condus de doctorul Napoleon Svescu; societatea a devenit, recent,
membr cu statut special consultativ - pentru istorie strveche - la Organizaia
Naiunilor Unite (ONU), activiti ale Societii Romne Cretine Dorul, cea
mai veche asociaie a romnilor din America (fondat n 1903), societate

Consulul General Gabriela Costache ntre invitai

19

condus de inginerul Cristian pascu, aciuni ale romnilor-moldoveni de dincolo


de prut, ntlniri cu preedini ai Romniei, cu senatori i deputai, cu ambasadori
i consuli generali, cu minitri i multe, multe altele. S-a subliniat ideea c Vasile
Bdlu este un lider adevrat, cci tie s-i asume mai mult vin dect are
i mai puin merit dect i se cuvine. Dnsul este mai puin un om al vorbelor,
este mai mult un om al faptelor. Unic n felul su n diaspora romno-american,
Vasile Bdlu a creat o instituie i putem spune, fr a grei, c este el nsui
o instituie, o instituie a dragostei pentru neamul romnesc i pentru patria sa,
Romnia, o instituie a sacrificiului nobil pentru o cauz nobil.
Din partea domnului Arthur Rosenfield, preedintele Camerei de Comer
Long Island City/Astoria, i s-a acordat lui Vasile Bdlu o diplom omagial
intitulat RENAISSANCE MAN (Omul Renaterii) n care se spune, printre
altele: Viziunea sa de a stabili o voce de tiri i informaii de ncredere pentru
compatrioii si romni i moldoveni din Statele Unite, a nceput acum 25 de ani
dup ce a obinut azil politic din Romnia comunist care avea reguli opresive.
El este singurul romn care a avut o staie de radio de limba romn n Statele
Unite. n calitate de fondator i productor al Romanian Voice TV, Vasile
Bdlu, cu curaj i fr fric, a mprtit cu asculttorii i telespectatorii
punctele sale de vedere informate i opinia sa despre politic, evenimente
mondiale, cultur i despre multe alte subiecte. Ziarul su, Romanian Journal,
programele TV i Restaurantul Bucharest servesc o larg concentraie de
oameni venii din Romnia i din Moldova. (...) Recunoscnd viziunea sa,
calitatea de lider i patriotismul dedicat LIBERTII, Camera de Comer Long
Island City/Astoria i nmneaz lui VASILE BDLU pREMIUL OMUL
RENATERII.
pn dup ora trei spre diminea, oamenii s-au socializat, au ieit pe ringul
de dans, au btut o srb i s-au prins n hor, aa cum e datina la noi, la
romni. Cci o aniversare de asemenea amploare, unic n diaspora romnoamerican din Statele Unite, merita o petrecere pe msur.
John predescu i Alex Marmara au imortalizat pe pelicul aspecte din
aceast noapte de mare excepie aniversar.
pentru tot ceea ce acest bucovinean cu suflet mare a fcut i face unic
pentru noi, n America, i aducem un mulumesc clduros care s survoleze
vibrnd Oceanul Atlantic, s ajung la romnii din patrie i apoi s se ntoarc
vibrnd, cu un mulumesc clduros din partea lor, pn aici, la noi, n comunitatea
romno-american.
Multe i calde felicitri lui Vasile Bdlu i colectivului pe care l coordoneaz!
prof. Mariana Terra

***
NOT: partea a treia a interviului cu Vasile Bdlu va fi prezentat ntr-o ediie
viitoare a ziarului.

20 l 28 octombrie, 2015

Romanian Journal New York

OPINII - ROMANIAN VOICE - 25 DE ANI

Cu ocazia srbtoririi unui sfert de veac de


la nfiinarea Romanian Voice n Statele Unite
ale Americii, am primit la redacie opinii de
apreciere ale multor romni i americani,
opinii pentru care le mulumim i pe care le
prezentm n continuare.
* * *
Pe Vasile Bdlu l cunosc de peste 30 de ani. l
simt ca pe un frate, un frate care lupt pentru ca
noi, romnii din America, s fim cunoscui n lume
i, mai ales, s fim cunoscui cu ce avem noi mai
bun. tiu c deschisese o emisiune de radio. Era
pe vremea cnd nu erau computere i nu erau
telefoane smart. Cnd vorbeai la telefon cu cei
din Romnia, minutul te costa 4 5 dolari. n
aceste condiii, radioul lui Vasile era principala
legtur cu ara. Prin radio ascultam ultimele veti
din patrie i ascultam muzic de calitate. Apoi
Vasile a nfiinat Romanian Voice care avea emisiuni
n limba romn la televiziunea american i a
nfiinat ziarul Romanian Journal, o publicaie
apreciat de toi romnii din diaspora american.
n cele 36 de pagini, cititorii gsesc informaii din
multe domenii, interviuri cu personaliti, reportaje
de la evenimente ale noastre, ale romnilor, i
multe alte informaii de mare interes. Personal,
m bucur c dosarul pe care mi l-a fcut Securitatea
romn n vremea anilor negri ai comunismului a
fost publicat n ziarul lui Vasile. De asemenea,
situaia mea a fost prezentat pe larg la postul
romnesc de televiziune. Lumea trebuie s tie
ct au suferit unii oameni care, dei nu au avut
nicio vin, au fost nchii i torturai n nchisorile
din regimul comunist. S nu uitm restaurantul
Bucharest din Sunnyside. Aici putem servi mncare
tradiional romneasc, asistm la programe artistice cu soliti renumii din Romnia, aici au avut
loc dezbateri, ntlniri cu oameni de afaceri romni
i americani, aciuni de susinere a romnilor de
peste Prut n efortul lor de a se uni cu cei din
Romnia. Cu ocazia aniversrii unui sfert de veac
de la nfiinarea Romanian Voice, l felicit din toat
inima pe prietenul meu Vasile Bdlu i i doresc
mult sntate!
ION TEFAN, fost deinut politic
* * *
Cnd scriu aceste rnduri despre domnul Vasile
Bdlu i despre realizrile sale, datorit multiplelor
activiti ale dnsului, constat c e greu s le
evideniez pe toate n cteva rnduri. M opresc
n primul rnd la ziarul Romanian Journal, care a
fost fondat n 1990 i unde este director Dl.
Bdlu. Eu sunt abonat i citesc acest ziar de
fiecare dat cu atenie i plcere, datorit informaiilor
la zi, subiectelor alese i calitii lor. Alegerea oamenilor potrivii n diferite locuri este una din
calitile domnului Bdlu. Dnsul aplic cu
succes vorba romneasc Omul potrivit la locul
potrivit. Un exemplu care dovedete acest lucru
este ziarul Romanian Journal care i-a mbuntit
mult calitatea n ultimii ani. Aceasta se datoreaz
prezenei doamnei profesoare Mariana Terra ca
editor al acestui ziar. O pagin scris de Dl.
Bdlu, pe care o citesc cu mult interes, este
Pe scurt ultimele tiri.

Un aspect cultural care merit menionat i care


are loc la Restaurantul Bucharest, coordonat de
Dl. Bdlu, este contribuia la funcionarea
regulat a Cenaclului literar Mihai Eminescu.
Cenaclul este singura for literar care ntrunete
bilunar membrii comunitii romneti din New
York. Aceste ntruniri, la care particip mpreun cu
soia mea, Alex Amalia Clin, cunoscuta poet din
comunitatea romneasc, mi dau posibilitatea sl ntlnesc pe Dl. Bdlu, care de fiecare dat
rspunde pozitiv solicitrilor noastre. Desigur c
cenaclul nu e singura modalitate de ntrunire a
membrilor comunitii romneti. La restaurant se
organizeaz serbri deosebite ocazionate de zile
de natere, de cununie, botez, revelioane i multe
altele. l felicitm pe Dl. Bdlu cu ocazia nplinirii
a 25 de ani de cnd a fondat i de cnd conduce
ROMANIAN VOICE n America (radio,televiziune,
ziar).
TIBERIU HORVATH
preedintele editurii H & H Promotion, Publisher
ALEX AMALIA CLIN (soia), poet
* * *
De ani de zile sunt abonat la ziarul Romanian
Journal pe care-l atept ntotdeauna cu mare
plcere i cu real interes. De multe ori l mprumut
prietenelor mele, care sunt i ele interesate s
afle ce mai fac romnii din New York, care sunt ultimele tiri i ce sfaturi utile ni se recomand. Din
ediia trecut am aflat c Romanian Voice va
srbtori curnd 25 de ani de existen. Noi,
romnii, cnd auzim de Romanian Voice, ne
gndim imediat la domnul Vasile Bdlu, sufletul
romnismului din America. Nu de mult, cineva
spunea c dnsul este ngerul de paz al romnilor
din America. Aa este, cci fr dnsul nu era
televiziune romn i nu era ziar romnesc att
de valoros. E adevrat c acum exist canale TV
romneti, dar tot mai plcut este s ai ziarul n
fa i s-l citeti cnd vrei i s citeti ce vrei. i
ntotdeauna ai ce citi. M bucur c acest bucovinean
de omenie continu cu succes ceea ce ncepuse
acum un sfert de veac. Vreau ca dnsul s tie c
romnii din America l apreciaz i-l felicit cu
ocazia acestei aniversri.
LIVIA BRTEAN
din Weatherly, Pennsylvania
* * *
Domnul Vasile Bdlu, pe care l cunosc de
peste 30 de ani, este unul dintre puinii romni,
chiar unicul care a adunat ntr-o sal aproape
1.000 de romni de Ziua Unirii, cnd domnul
Dumitru Frcau a cntat "ara Mea, Mndra Mea
" i toat lumea avea lacrimi n ochi. A fost foarte
impresionant i demn de consemnat. Ce a putea
eu s v spun despre domnul Bdlu, cruia
m adresez cu popularul bre, cci dnsul este
din Suceava i folosete destul de des acest
cuvnt. mi amintesc cu amrciune c a fost
acuzat de unii romni (foarte puini la numr) c
ar fi rou, comunist adic, ns cu ochii mei l-am
vzut schimbindu-i, noaptea, roata la taxiul lui,
pe Queensboro Bridge i am vzut autobuzele
care treceau pe lng el aproape atingndu-l.
Domnul Bdlu a adus printre noi i pentru noi
muli artiti i cntrei de valoare din Romnia,

dndu-ne posibilitatea s ne bucurm n multe


weekenduri, la srbtori i la revelioane, cnd
toat comunitatea cnta, dansa i juca n hore i
srbe romneti. Prin radioul i televiziunea romn
pe care le-a nfiinat i condus la New York, el nea fcut s ne bucurm spiritual de ceea ce ne amintea de Romnia. Iar prin ziarul Romanian Journal,
foarte apreciat de compatrioi, aflm lucruri interesante din toate domeniile vieii i veti din comunitate.
Vasile Bdlu este un om serios, cnd promite
ceva, se ine de cuvnt. A ajutat o mulime de
romni i sunt foarte bucuros c l cunosc. Dnsul
are ntotdeauna un zmbet pe fa cnd te vede,
o vorb frumoas i, prin toat activitatea sa pus
n slujba confrailor, face cinste romnilor din
New York i din ntreaga Americ. Unii oameni
spun c muli dintre cei mai buni romni vin din
Moldova lui tefan cel Mare, Creang i Eminescu.
Prin naltul su patriotism, domnul Vasile Bdlu
se altur acestor mari personaliti romne. Visul
lui a fost (i continu s fie) crearea, pe Queens
Boulevard, n mijlocul comunitii romne, a unui
Centru Romnesc, cu o sal de spectacole, o
coal pentru copiii romnilor, un club al romnilor,
cum au alte etnii din New York. Dac ar fi depins
numai de el, l-am fi avut de mult Eu i familia
mea i dorim mult sntate i via lung pentru
ca s aib grij, n continuare, de comunitatea
noastr. Felicitri cu ocazia mplinirii a 25 de ani
de la nfiinarea Romanian Voice!
Sorin Lancea DDS.
* * *
Cu domnul Vasile Bdlu ne-am cunoscut cu
muli ani n urm la una dintre ediiile Festivalului "
Ziua Romniei pe Broadway". Din prima clip am
simit cldur, prietenie, respect i dorina de a
ajuta familia noastr - Familia Moraru. Fiind i
dumnealui o personalitate de creaie, a neles
nzuina noastr de a ne afirma ca pictori, aici, pe
pmnt american.
Srbtorirea a 20 de ani de independen a Republicii Moldova la restaurantul "Bucharest", care
a inclus i o expoztie de art cu picturi de Ion i
Adrian Moraru, a fost un mare succes i o bucurie
pentru diaspora romnilor de la New York. i n
acest caz, domnul Vasile Bdlu i-a adus
contribuia prin sfaturile sale clare i precise, iar
noi am descoperit n persoana lui un adevarat
manager cultural. Domnul Vasile Bdlu poate
aprecia corect valoarea, poate oferi dezinteresat
idei creatoare, n felul acesta susinnd afirmarea
oamenilor de art, pentru care afirmarea pofesional
nu este deloc uoar.
Prin intermediul ziarului "Romanian Journal", familia
noastra a fost promovat i am fost ajutai s ne
integrm n diaspora romnilor de la New York.
Suntem mndri c avem alturi de noi o Personalitate
att de talentat n diverse domenii, un Om de
Mare Cultur, Suflet i Omenie. Cu mult drag i
consideraie,
prof. univ. dr.Tamara Moraru, maestru n arte
Ion Moraru,
Membru al Uniunii Artitilor Plastici din R.Moldova

Adrian Moraru,

Profesor la Academia de Arte din Chiinu,


Membru al Uniunii Artitilor Plastici din R.Moldova

* * *

Romanian Journal New York

Amintirile din urm rmn tinereti. Amintirile ne


menin tineri. Pentru mine, care am vzut multe n
viaa mea, i bune i rele, exist cteva personaliti
din America pe care le admir. Printre acestea se
afl domnul Vasile Bdlu, despre care tiu c
este un romn de calitate, un om care s-a strduit
i a reuit s creeze aici, departe de patrie, pentru
compatrioii si, un post de radio, apoi un altul de
televiziune i un ziar citit cu mare interes. l cunosc
de ani i ani de zile pe patronul cunoscutului
restaurant Bucharest i nu am lipsit niciodat de
la niciun revelion organizat de domnul Vasile. M-a
impresionat foarte plcut ntotdeauna c dnsul a
fost i este o gazd desvrit, a avut i are grij
ca oamenii s se simt bine i s petreac n stil
romnesc la restaurant. mi amintesc c acolo iam ascultat pe Gigi Marga, pe George Rotaru, pe
Irina Loghin i pe muli ali mesageri ai cntecului
romnesc. Eu vin deseori la restaurant, iar peste
o lun voi serba aici 60 de ani de cstorie!
Apreciez, de asemenea, calitatea materialelor din
ziarul Romanian Journal, ziar pe care-l cumpr de
fiecare dat cnd apare, nu-mi scap nicio ediie.
mi place s citesc pe ndelete fiecare pagin,
cci fiecare articol are ceva s te nvee, s te
fac s tii mai mult. Iar directorul ziarului, acelai
romn de mare suflet, domnul Vasile Bdlu,
tie s ne apropie pe noi toi, cei nscui n
Romnia, indiferent de etnia noastr. Acesta este
un aspect important pe care am inut s-l menionez.
Cu ocazia apropiatei aniversri un sfert de secol
de la nfiinarea Romanian Voice - i doresc domnului
Bdlu i echipei dnsului mult succes n continuare i din inim tradiionalul romnesc LA
MULI ANI!
BEN MOSES
bijutier, businessman
* * *
Mi s-au solicitat cteva cuvinte despre domnul
Vasile Bdlut. De cine ? De mine nsumi.
Nu, nu era nevoie de altcineva, pentru c am trit
i triesc i eu n acest mare colectiv. Am trit nu
de un an-doi, ci de 33 . Cunosc deci ce i cum, pot
spune cine anume s-a evideniat dintre noi, din
comunitatea romn, prin buntate, munc,
dragoste pentru colectiv i, desigur, pentru pstrarea
tradiiilor noastre romneti. n tot ceea ce a ntreprins, domnul Bdlu a reuit i a fost spre
folosul comunitii romne din New York i nu
numai. Omul acesta, priceput la toate, n primul
rnd un excelent administrator, a fost pentru noi,
romnii din diaspora american, un exemplu de
frate mai mare, de mngietor, ncurajator, un
tonic pentru fiecare de a merge nainte i de a
rzbi pe noul drum ales n America. Repet, n tot
ceea ce s-a angajat Vasile Badaluta, a reuit i
totul a fost nchinat comunitii romneti.
Cine poate nega ceea ce spun, referindu-m la
restaurantele dumnealui, de-a lungul anilor? Cine
nu i-ar acorda nota zece pentru ziarul su, Romanian Journal, i pentru emisiunile de televiziune,
ambele n frumoasa noastr limb romn? Pe
scurt, o dorin fierbinte l-a stpnit ntotdeauna
Vasile Bdlu, dorina de a descrei frunile
tuturor romnilor aflai n noua patrie adoptiv. El

28 octombrie, 2015

OPINII - ROMANIAN VOICE - 25 DE ANI

a fcut totul pentru mplinirea exemplar a acestei


dorine.
Nu pot ncheia rndurile de fa fr s amintesc
contribuia dumnealui la majoritatea activitilor
comunitii romneti care, fr dnsul, nu ar fi
avut loc. Amintesc doar cteva : nuni, botezuri,
diverse srbtori tradiionale, apoi edinele bilunare
ale Cenaclului literar Mihai Eminescu i ntrunirile
lunare ale Societii Renvierea Daciei.
Pentru toate acestea, eu unul simt o mboldire si doresc acestui om deplin sntate, ani muli si
mbelugai, n mijlocul comunitii noastre.
ndrznesc s-l rog din inim s candideze la un
loc n Parlamentul Romniei. Merit! Noi, cei de
aici, l vom susine cu toii. Da, Domnul Vasile
Bdlu s fie deputatul sau senatorul nostru, al
romnilor americani.
ION BURCIN, scriitor
* * *
Pentru mine este o plcere s vorbesc despre
prietenul meu, Vasile Bdlu. l cunosc de 30 de
ani i nu m-a dezamgit niciodat. Acest bucovinean
cu dragoste de neam i de patrie a nfiinat
Romanian Voice International radio, televiziune
i ziar prin care a informat comunitatea romnoamerican cu aspecte importante ale vieii politice
i culturale din ar, din Statele Unite i din alte
ri. La Romanian Voice Television i n paginile
publicaiei Romanian Journal au fost prezentate
reportaje, interviuri cu personaliti romne i americane i multe alte informaii de larg interes public.
De-a lungul anilor, Vasile a ajutat zeci, poate sute
de romni s se integreze mai uor n societatea
american. Un sfat bun, o mn de ajutor n
gsirea unei slujbe, o deschidere spre nevoile oamenilor, toate acestea au fcut ca muli compatrioi
s-i mulumeasc i s-l aprecieze. Nu i-a fost
uor. tiu c, n mare parte, realizrile lui Vasile
Bdlu au fost posibile prin sacrificiu material
personal, printr-o munc susinut i, deseori,
foarte obositoare. Dar nimic nu l-a oprit din dorina
de a fi de folos compatrioilor si. Cu ocazia
mplinirii a 25 de ani de activitate a trustului de
pres Romanian Voice, l felicit din toat inima i-i
doresc sntate i succes n continuare.
ing. Dan POPESCU, NY
* * *
Domnul Vasile Bdlu este promotorul culturii,
al tradiiei i al spiritului naional romnesc n
America. De 25 de ani, prin complexele i diversele
activiti create de dnsul, care cuprind o larg
arie a preocuprilor existenei umane n contextul
diasporei newyorkeze, domnul Bdlu a reuit
s menin i s promoveze spiritul romnesc
nealterat de presiunea adaptrii la condiiile vieii
din exil. La postul de televiziune, la ziar i la
celebrul restaurant Bucureti, compatrioii au fost
i sunt deopotriv bine primii, ajutai, ncurajai.
Restaurantul Bucureti a gzduit expoziii, simpozioane, lansri de carte, hrnindu-ne nu numai
trupul, dar i setea de cultur romneasc. Romanian
Voice a promovat artiti din diaspora care altfel ar
fi rmas necunoscui. Tradiiile folclorice ale
poporului nostru au fost prezentate n magistrale
filme i reportaje iar istoria noastr, ncepnd cu

21

dacii ntemeietori de ar, i-a aflat locul cuvenit.


Ziarul Romanian journal a dedicat pagini ntregi
artei i culturii noastre. Au fost publicate interviuri
cu personaliti ale diasporei romno-americane,
reportaje cu evenimente din comunitate, toate
acestea adugndu-se comentariilor pertinente
despre evenimente din Romnia i din alte ri.
Prin realizrile sale majore, care sunt unice n
America, acest bucovinean de mare omenie a
creat pentru noi o patrie aparte, la mii de kilometri
de Romnia i nu a lsat flacra spiritului romnesc
s se sting.
Sincere felicitri i urri de sntate i prosperitate
domnului Vasile Bdlu i colectivului de
profesioniti pe care-l coordoneaz!
Viorica Colpacci,
artist plastic, Director al Galeriei Spiritus, New York

* * *
Domnul Vasile Bdlu este un veritabil catalizator
al fermenilor culturali din comunitatea romneasc
new-yorkez.
Tribunele sale de lupt sunt ziarul Romanian
Journal, emisiunea de televiziune Romanian Voice,
care sunt n slujba romnilor de peste dou decenii,
ct i Bucharest Restaurant, lca pus cu generozitate la dispoziia conaionalilor pentru afirmarea
noastr cultural pe pmnt american. La muli
ani, domnule Vasile Bdlu!
prof., editor Dan FORNADE, Canada
* * *
Nu este uor s vorbesc despre domnul Vasile
Bdlu. Nu este uor, pentru c dnsul este un
om complex, aa cum sunt i realizrile sale:
radio, televiziune, ziar, restaurant, toate pentru
compatrioii si din New York i de oriunde. L-am
cunoscut cu muli ani n urm i am discutat cu
dnsul ore ntregi, n diferite mprejurri. ntotdeauna
mi-a vorbit cu mndrie despre romni. mi spunea
c este bucuros c a putut s le aduc compatrioilor
si ceva bun i trainic: o vorb i o atmosfer
romneasc. Era, uneori, necjit fiindc mai auzea
cuvinte urte i acuzaii nefondate despre el. l
vedeam cum se ntristeaz i spunea: Ce pot s
fac? Aa sunt unii: vor s te pun jos. Eu n-am
fost nici mcar membru de partid, dar lor nu le
pas de altceva dect s brfeasc. Tare m
supr aceste vorbe rele. i i mai neca amarul
cu un pahar de vin. l apreciez n mod deosebit pe
acest bucovinean cu inim larg, cu suflet cald,
ospitalier, gata s dea o mn de ajutor, dac
putea. n opinia mea, nu este un alt romn care s
fi fcut pentru neamul su i pentru ar ce a fcut
Vasile Bdlu. Realizrile sale rmn, nimeni
nu i le poate nega sau terge. Acum la mplinirea
unui sfert de secol de la Romanian Voice, companie
pe care EL a nfiinat-o i a condus-o, l felicit i-i
doresc mult sntate! Vasile Bdlu este un
romn cu care ne mndrim.
Alex MARMARA,
fotograf profesionist

22 l 28 octombrie, 2015

Romanian Journal New York

OPINII - ROMANIAN VOICE - 25 DE ANI

L-am cunoscut personal pe Vasile Bdlu acum


16 sau 17 ani. Am fost foarte rezervat, deoarece
"lumea" l privea ca pe o persoan ncrezut, n
mod special pentru succesul su n business (radio,
tv , ziar) era urmrit cu real ...invidie. ncepnd s
avem o relaie de business, care continu i azi,
am observat repede c Vasile Bdlu este foarte
comunicativ, corect, extrem de muncitor, c apreciaz
persoanele cu care colaboreaz i mai ales c
este foarte impresionat i recunosctor cnd i se
rezolvau probleme pentru care apela la specialiti,
de exemplu, n cazul relaiei noastre de business,
probleme legate de taxe. Admiraia pe care o am
pentru Vasile Bdlu a crescut an de an, mai
ales c activitatea dnsului a evoluat i a continuat
n domeniul businessului de restaurant care implica
enorm de multe ore de lucru n acest domeniu.
Succesul lui n acest business este evident deoarece
restaurantul Bucuresti este al treilea n activitatea
dnsului n acest domeniu. Dup atia ani de colaborare, consider c mi-a devenit un prieten foarte
apropiat. Realizrile sale radio, televiziune
romneasc, ziar, restaurant sunt unice n comunitatea noastr i toate i se datoreaz lui, acestui
romn cu dragoste pentru compatrioii si.
Vasile, i mulumesc pentru anii de colaborare i
adesea pentru sfaturile personale pe care le-am
primit de la tine si pe care ntotdeauna le-am
apreciat!
Experiena de via pe care o ai i ce ai realizat
pentru comunitatea romneasc din New York sunt
absolut remarcabile i apreciate!
Dan Pantor, expert taxe
* * *
Am avut bucuria de a participa la cea de-a 25-a
aniversare a trustului de pres Romanian Voice
televiziune i ziar. Pe parcursul unui sfert de veac,
a fost o plcere pentru mine i familia mea s-l
cunoatem pe inimosul lider, Vasile Bdlu,
conductor al mass-mediei romneti din New
York. tiu c foarte muli romni, care au avut privilegiul de a-l cunoate, vorbesc despre dnsul n
termeni de cald apreciere. Cci cine altcineva nea adus n cas tiri, informaii utile, aspecte de
cultur, reportaje frumoase despre comunitatea
noastr? mi amintesc cu mare plcere de numerosele petreceri organizate la restaurantul
Bucharest, restaurant care a devenit centrul de ntlnire al compatrioilor notri, att al Societii
Internaionale Renvierea Daciei, ct i al Cenaclului
literar Mihai Eminescu. La restaurant s-au desfurat
aciuni patriotice, aciuni de susinere a eforturilor
frailor de dincolo de Prut de a se uni cu araMam, Romnia. Datorit eforturilor acestui bucovinean, romnii din New York i din alte state ale
Americii au putut s se bucure de prezena unor
mari vedete ale cntecului i dansului din bogata
noastr tradiie popular. i lista ar putea continua.

Se mplinesc 10 ani de cnd l-am cunoscut personal


pe Vasile Bdlu i am vzut imediat c are o
fire deschis oricrei iniiative care contribuie la
unirea romnilor. n ceea ce m privete, la evenimentele organizate de dnsul, am reuit s captez
imagini semnificative n sute, poate mii de fotografii.
Cea mai mare realizare a lui Vasile Bdlu este,
dup opinia mea, editarea publicaiei Romanian
Journal care acoper o gam larg de domenii de
interes comunitar. mi exprim admiraia pentru
ntregul colectiv care contribuie major la bunul
mers al mass-media din marea metropol american:
Mariana Terra, Cristian Boghian, John Predescu,
Ilie Fugaru, Marius Sprincean. Transmit felicitrile
mele admirabilului romn de mare succes, Vasile
Bdlu.
ing. VALERIU MOLDOVEANU
* * *
l cunosc pe domnul Vasile Bdlu de peste 20
de ani i am o deosebit stim pentru dnsul. n
toat aceast perioad, preocuparea sa fundamental
a fost - i este - s-i fac pe compatrioii si se se
uneasc, s se ntlneasc ntr-un cadru adecvat,
s se bucure de via i s-i ajute s aprecieze
mai mult tradiiile romneti. Ceea ce a fcut acest
om pentru conaionalii si i stabilete locul de
frunte ntre liderii comunitii din America. Dintre
marile realizri ale dnsului, amintesc pe aceea de
proprietar al restaurantului "Bucharest", restaurant
care, sub conducerea lui, a devenit cel mai bun
ntre restaurantele romneti din New York datorit
calitii bucatelor servite i muzicii romneti de
calitate. n plus, restaurantul este unicul care
gzduiete programe culturale deosebite: lansri
de cri i reviste n cadrul Cenaclului literar Mihai
Eminescu care se desfoar aici de dou ori pe
lun. O alt mare realizare a domnului Vasile
Bdlu: este fondatorul i directorul ziarului Romanian Journal, o publicaie popular ntre cititorii
romni. Mi-a atras atenia un citat din cuvintele
preedintelui american Abraham Lincoln, citat aflat
pe coperta publicaiei; "Un bun american nu-i uit
originea etnic". Domnul Vasile Bdlu face parte,
fr nicio ndoial, din aceast categorie de oameni
cu spirit patriotic profund, dovedit prin fapte. Prin
emisiunile de televiziune Romanian Voice TV,
dnsul a contribuit substanial la informarea telespectatorilor cu aspecte de larg interes romnesc
i universal. Este de apreciat i de ludat faptul c
domnul Bdlu a participat i a fost gazd primitoare, la restaurant, pentru srbtorile evreilor
romni. De asemenea, prin Romanian Voice TV i
prin ziar, a acordat spaiu multor personaliti din
comunitatea evreiasc. Cartea mea Evrei romni
din America i Canada, 1850 2010, a fost lansat
cu succes la restaurantul dnsului, n prezena
Consuluiui General al Romniei la New York. Sunt
convins c acest romn de mare omenie posed
resursele sufleteti necesare pentru a continua
munca nobil pus n serviciul conaionalilor si.
l felicit din toat inima cu ocazia celor 25 de ani de
la crearea trustului de pres Romanian Voice i-i
doresc mult succes n continuare.
Vladimir Wertsman,
fost judector, autor de cri despre romnii din America

* * *

Cine eti Dumneata, Domnule Vasile Bdlu?


Aud c eti un bucovinean cu suflet mare, suflet
romnesc, cum sunt mai oti conaionalii notri de
pe maluri de Prut - fie ei de pe malul din dreapta,
fie ei de pe malul din stnga de ru! Mie personal
mi este greu s elogiez un om fie el i conaional
n exil pe care, cu toate c l-am cunoscut de
muli ani, nu am avut deloc timp s aflu direct mai
multe despre Domnia Sa, dei nici nu cred c era
necesar de vreme ce faptele sunt edificatoare.
Spre deosebire de majoritatea emigranilor din aazis diaspora romn care i-au vzut doar de
ale lor, fie prin bisericue sau doar la nuni i
botezuri, Domnul Vasile Bdlu s-a strduit,
uneori fcndu-se frate cu dracu`, s-i ajute
conaionalii i ara! i a reuit! Deci Domn` Vasile
este un bucovinean care, trup i suflet, s-a pus la
dispoziia comunitii romneti de pe pmnt
american pentru a o uni n eforturile de supravieuire
i de realizare departe de ara de unde a plecat i
pe care nu o uit, ci o onoreaz. De altfel, sunt
bine cunoscute iniiativele Domnului Bdlu privind
susinerea i aprarea intereselor i drepturilor
Romniei i ale romanismului i, cum eu nu sunt
un statistician, i invit pe jurnalitii de meserie s
ni le reaminteasc, fie c-i vorba de ziar i de ora
de televiziune n limba romn, fie despre excursiile
n grup intenionate s in unit comunitatea
romn, fr s mai vorbesc despre spectacolele
i ntlnirile organizate cu personaliti romneti
att din strintate, ct i din ar, cum nu pot
aduga prea multe nici despre sprijinul Domniei
Sale acordat Societilor Dorul, Dacia Revival,
Cenaclului Mihai Eminescu sau organizaiilor
basarabenilor din exil crora le-a pus la dispoziie
sala restaurantului i le-a gzduit preocuprile n
paginile ziarului sau la televiziune!
Cu ocazia mplinirii a 25 de ani de activitate ca
patron i coordonator al ziarului Romanian Journal
i al televiziunii Romanian Voice, sunt bucuros si urez Domnului Vasile Bdlut un sincer i clduros
La Muli Ani i mult sntate alturi de familie, dar
i de colaboratorii care i-au rmas fideli de-a lungul
anilor, i la bine, i la ru, dintre care amintesc,
fr intenia de a diminua meritele celorlali,
slbiciunea mea, MarianaTerra, i desigur pe
venicul tnr nea John!
La Muli Ani, Romanian Journal, La Muli Ani, Romanian Voice!
ing., poet VIRGIL CIUC
* * *
Vasile Bdlu este ca un frate mai mic pentru
mine. Sunt n America de peste 65 de ani i mi se
pare c l cunosc pe Vasile de cnd lumea. M
bucur c am putut s contribui i eu la realizarea
multor emisiuni de televiziune. Am fost cu acest
romn, care are un suflet mare, la multe activiti
de mare amploare pe care le-a organizat: manifestaii
la Washington, n faa Casei Albe, excursii n diferite
state ale Americii i ntlniri importante cu personaliti
din Romnia. tiu c ntotdeauna el a vrut i vrea
binele celor nscui n aceeai ar cu el. Acum 25
de ani a deschis un post de radio n limba romn,
numit Vocea Romneasc, apoi a nfiinat Romanian
Voice TV, cu emisiuni de televiziune deosebite,
apoi este ziarul Romanian Journal n care sunt
prezentate tiri i interviuri cu romni din New York,
din alte state americane i din Romnia. Vasile i-a
ndemnat pe romni s nu uite de unde au plecat
i s se mndreasc cu originea lor etnic. Eu l
preuiesc mult i i doresc mult sntate!
John PREDESCU
videograf

Romanian Journal New York

28 octombrie, 2015

AFFORDABLE DENTISTRY
26

718 786-7100
44 - 17 Queens Blvd.,
Sunnyside, NY, 11104

ESCU Consulting ofer servicii de informare, consiliere i


orientare n scopul dezvoltrii n carier pentru persoane sau
organizaii.
Yanni Deconescu, MPS, MCDP, GCDF
Credentialed Global Career Development Facilitator
Consiliere pentru initierea unei afaceri
Resume/CV
Scrisori de intentie
Pregatire pentru interviul de angajare
Profil LinkedIn
Test de descoperire a vocatiei
Tehnici de cautare a locului de munca
Informatii generale in dreptul muncii
Echivalarea diplomelor de licenta
Servicii Notariale, Statul New York

CONSULTANTA GRATUITA
SUNATI LA: 1-855-ESCU-JOB (372-8562)
Email: info@ ESCUCONSULTING.COM

SAMBATA 11:00-17:00
LA BIROUL DE AVOCATURA ANDER EEA DUMITRU & ASSOC., P.C.

48-23 Skillman Avenue, Sunnyside, NY 11104

23

24 l 28 octombrie, 2015

DIVERSE

Romanian Journal New York

N CUTAREA
SECRETULUI LONGEVITII

Oamenii au fost ntotdeauna fascinai de ideea


tinereii fr btrnee. Miturile i legendele popoarelor
sunt pline de istorisiri despre apa vie, fntni ale
tinereii, poiuni magice sau locuri secrete n care
oamenii triesc venic. Oamenii de tiin cerceteaz
n continuare gena responsabil cu mbtrnirea,
pentru a crea o substan care s prelungeasc
viaa, un fel de tineree fr btrnee la flacon. Din
pcate, secretul vieii eterne n-a fost descoperit nc,
dar un pas spre mplinirea acestui deziderat se
poate face: s ne mutm ct mai repede ntr-unul
din locurile listate mai jos. Statisticile arat c n
aceste zone triesc oamenii cei mai longevivi de pe
planet. Cercettorii n-au aflat nc reeta complet
a acestor locuitori, dar toi s-au pus de acord c
aceasta trebuie s conin neaprat o hran ct mai
natural i o atitudine pozitiv asupra vieii.

Insula Okinawa. Japonia este deja cunoscut ca o


ar n care locuitorii ei triesc mai mult dect cei din
alte ri, dar Okinawa este un loc n care oamenii nu
numai c bat suta de ani frecvent, dar sunt i foarte
sntoi pn la vrste naintate. Bolile de inim,
cancerul sau Alzheimer-ul sunt practic necunoscute
aici. De obezitate... ce s mai vorbim! Dieta lor
const n orez integral, soia, pete, multe legume i
fructe. Carne foarte puin i deloc lapte, brnz,
ou... De asemenea, de reinut este c japonezii din
Okinawa merg mult pe jos, mnnc foarte puin,
comparativ cu occidentalii i nu se scoal niciodat
de la mas complet stui.

Andorra sau Principatul Vilor Andorrei este a asea


cea mai mic ar din Europa, situat n sud-vestul
Europei, la frontiera dintre Spania i Frana. Se
numr printre rile cu cea mai lung speran de
via din lume (84 de ani). Specialitii explic
fenomenul prin faptul c locuitorii ei beau numai ap
pur de izvor i au un nivel de stres foarte redus,
datorit stabilitii sociale de care se bucur toi, n
mod egal. Dac-i aa, felicitri Guvernului!

miraculoase locuri de pe pmnt, afirm unii cercettori.


Aici, oamenii triesc pn la adnci btrnee, bolile
i ocolesc, sunt foarte activi i fericii, iar legturile
lor de familie sunt foarte puternice. Cei care le-au
studiat stilul de via spun c sntatea i optimismul
lor sunt rezultatul dietei tradiionale, care const n
principal din cereale precum gru i orz, fructe
precum ciree, prune i caise i ap curat de izvor.
Peninsula Nicoya, Costa Rica. Situat pe coasta
Pacificului de Nord, este renumit pentru peisajul
minunat i pentru cele mai izolate i mai frumoase
plaje din lume. n prezent, este una dintre cele mai
cutate destinaii turistice, dar pentru cei 75.000 de
locuitori care triesc aici, viaa nu este cu nimic
diferit fa de cum era acum 100 de ani. Oamenii
locului continu s munceasc din greu i s mnnce
sntos, din ceea ce le ofer natura. Acest mod de
via, plus lipsa total a polurii atmosferice i fac s
se bucure de o via lung i lipsit de boli.

Insula Ikaria din Grecia este supranumit, pe drept


cuvnt, trmul longevitii. Aici oamenii sunt n
general sntoi i triesc peste 100 de ani. Specialitii
de la National Geographic au descoperit cteva
dintre secretele acestor locuitori. n Ikaria, primul
secret al vieii lungi const n pstrarea unor obiceiuri
culinare sntoase. Locuitorii mnnc multe fructe,
legume i brnzeturi din lapte de capr. Nelipsite de
la orice mas sunt uleiul de msline extravirgin i
ceaiurile din plante. Un alt secret este siesta de la
miezul zilei: la ora 13.00, magazinele i nchid
obloanele, iar strzile sunt pustii. Dar locuitorii Ikariei
mai au un secret: ei nu poart ceasuri, nu se grbesc
i nu-i fac griji din nimic.

Valea Hunza din Pakistan este unul dintre cele mai

Sardinia, Italia. Nu este ceva neobinuit ca locuitorii


insulei Sardinia, aceti oameni minunai, s ating
vrsta de 100 de ani i chiar s-o depeasc. Unii
cercettori afirm c longevitatea sardinienilor s-ar
datora fondului genetic, dar cei mai muli cred c
stilul de via sntos i faimoasa diet mediteranean
sunt motivul principal. Cu o populaie de 1,6 milioane
de locuitori, Sardinia a fost nregistrat oficial ca
avnd cel mai mare procent de centenari din lume,
conform ziarului britanic The Guardian. Ca un
amnunt, familia Melis a intrat n 2012 n Guiness
Book, cu numrul cel mai mare de ani nsumai ntro familie. Astfel, cei 9 frai Melis au mpreun 818
ani, ntre care Consolata a depit 105 ani, n timp
ce Mafalda, friorul cel mai mic, are doar 78.

Vilcabamba, Ecuador, ultimul refugiu al incailor


nainte de cucerirea spaniol, n 1572, este astzi o
localitate cunoscut i sub numele de Valea
longevitii. Este situat departe de lumea civilizat
i renumit pentru rezistena la moarte a locuitorilor
si. n general, brbaii vrstnici confecioneaz
manual diverse obiecte de uz casnic sau cresc cai.

Romanian Journal New York

Localnicii mnnc foarte rar carne, meniul lor fiind


alctuit preponderent din alimente de origine vegetal.
Multe celebriti vin s petreac un timp n aceast
zon nepoluat. Printre acestea, Bill Ryan de la
Proiectul Avalon i Mike Adams, cunoscutul nutriionist
american, fondatorul website-ului Natural News
dedicat medicinii alternative. Clima n regiune este
perfect nici prea cald, nici prea frig, casele
neavnd vreun sistem de nclzire iar costul vieii
este de 100 de ori mai mic dect n lumea civilizat,
spune Mike, care i-a cumprat o proprietate n
zon i petrece cteva luni pe an aici.

Macau (pronunat i Macao) este un mic teritoriu pe


coasta de est a Chinei, la 70 km sud-vest de Hong
Kong i la 145 km de Guangzhou. A fost una dintre
cele mai vechi colonii europene din China, datnd
nc din secolul al XVI-lea, i abia n 1999 guvernul
portughez a transferat Republicii Populare Chineze
suveranitatea asupra acestei regiuni. Alturi de
relicvele istorice coloniale, cele mai mari atracii n
Macau sunt cazinourile, care au adus prosperitate
localnicilor. Administraia local actual acord o
mare importan sntii populaiei, statisticile
indicnd o densitate de 1,5 medici la mia de locuitori.
Potrivit publicaiei The World Factbook, Macau ocup
locul doi n lume n ceea ce privete sperana de
via a locuitorilor si: 84,38 ani.

28 octombrie, 2015

Dieta localnicilor se compune n principal din vegetale,


pete i fructe de mare.

Abhazia este o republic autonom n nord-vestul


Georgiei, care i-a proclamat independena la 4
martie 1921, situat ntre rmul Mrii Negre i vestul
Munilor Caucaz. Comerul este bazat pe pete,
citrice, tutun, ceai i mtase. Se spune c n regiunea
muntoas, locuit de cca 100.000 de oameni, unii
localnici triesc pn la vrsta de 150 de ani, ns
cea mai naintat vrst nregistrat oficial a fost
cea a unui brbat care a trit pn la 122 de ani. n
cadrul aceste comuniti, statutul social nu este
conferit de faim sau avere, ci de vrst, aa nct,
btrnii sunt respectai i ngrijii cum nu se poate
mai bine. Conform studiilor, aceast populaie nu
numai c triete foarte mult, dar nici nu sufer de
boli cronice, iar auzul i vederea le sunt foarte bune
i la vrste naintate. Cercettorul Alexander Leaf
povestete c, ntrebnd un grup de centenari care
este secretul longevitii lor, unul dintre ei, n vrst
de 117 ani, i-a rspuns: Nu am dumani, nu citesc
cri i nu-mi fac griji, iar o btrnic de 109 ani l-a
completat: Voi nu trii mult pentru c nu facei ce
v place. Unul mai tinerel, n vrst de doar 104
ani, i-a povestit lui Leaf c n fiecare diminea
coboar dealul i se duce s fac o baie rece n ru.
Dr. Sara Benetowa, celebra antropoloag, povestete
n cartea sa, Abkhazians:

DIVERSE

25

The Long-living People of the Caucasus, despre ntlnirea pe care a avut-o cu un grup de abhazi n
satul Tanush, unde a ridicat paharul, rostind urmtorul
toast n cinstea gazdei: S trii ct Moise!, la care
abhazul ortodox s-a simit profund jignit, deoarece,
conform Bibliei, Moise a trit 120 de ani, iar el avea
deja 119! Majoritatea cercettorilor au concluzionat
c secretul longevitii abhazilor const n alimentaie.
Meniul lor este srac n calorii, preponderent vegetarian,
iar cea mai important mas dintre cele trei este
prnzul.

San Marino este al treilea cel mai mic stat independent


din lume, dup Vatican i Monaco. n aceast enclav
situat n centrul Italiei, banii joac un rol major n
starea de sntate a populaiei. Aici, oamenii n-au
grija zilei de mine: rata omajului este extrem de
mic, iar veniturile angajailor extrem de mari. Dar
San Marino nu-i datoreaz bogia muncii fizice a
locuitorilor si. Industriile de baz ale statului sunt
cea a turismului i cea financiar-bancar. Majoritatea
sanmarinezilor fac o munc de birou, ceea ce reduce
riscul accidentelor de munc sau al epuizrii fizice.
De asemenea, statul are grij s asigure populaia
cu alimente de cea mai bun calitate. Aici, o persoan
triete n medie 83 ani i exist obiceiul ca btrnii
s locuiasc mpreun cu membrii familiei, nu singuri
sau n aziluri, ceea ce, evident, i face mult mai
relaxai i mai fericii.

Expoziie de Pictur

Pictorul romn Dimitrie Budiaci


va debuta pe scena artistic
american pe data de

6 noiembrie, 2015

n expoziia organizat la

Romanian Cultural Institute New York


200 E 38th St, New York, NY 10016
(212) 687-0180

26 l 28 octombrie, 2015

CUVINTE NCRUCIATE

Romanian Journal New York

DE LA EST LA VEST

de: Florin Lucian MANOLESCU i Viorel LUPEA


ORIZONTAL:

1) Nici focul nu-l poate nvinge. . . - Limba timpului.


2) optit de psrele - A-l scoate din pepeni.
3) Avertizare. . . - Bun de izbelite.
4) tia-s rezisteni, nu glum. . . - Timid fr reflexiv!
5) Toate exemplarele unei opere. . . - Mijlocete o asemnare.
6) Unsoare! (cic. . . ) - Te duc pn n. . . panzele albe - Ajut la negarea
valorilor.
7) Operaiune n esena creia rmi stan de. . . piatr.
8) Decoraii de origine galinacee. . . - Izvor antireumatismal.
9) Are talentul de a te pune pe fuga. . . - Debile legturi cu viaa.
10) Ventilat cum scrie la carte - Ardei cu prestan.
11) Deosebit de. . . laic - Pies de. . . rezisten

VERTICAL:

1) S-au obinuit s triasc sobru fr vreo podoab - E greu pe spinarea


unor transportatori.
2) Nu se leag de cinii maidanezi - Recunoscut prin tenacitatea i duritatea lui printe aliai.
3) E tare ca un taur. . . chiar mai bine - Schimb o broasc (pl.).
4) Acei care stau la baz ! - Direcii n activitatea de turism (sg.).
5) Se indoaie n privina unor alimente - A plecat la tata!
6) Organ care face transferuri de form la serviciu auto (pl.).
7) Are rolul COCOATULUI pe platou - Numele dat unui fost actor celebru
de la noi.
8) Aici st singur cuc - ntoarcere n mijlocul unui turnir! - Fete care nu mai
fac obiectul furtului, ca odat!
9) Semn de via lung - Au i ei un suflet.
10) Face o definitivare pentru un complet - Versuri rostite la unire.
11) Cltoare care au numai pasiunea zborurilor aeriene.

Romanian Journal New York

Vrei s fii solist? Afl de la


Corina Chiriac cum se nva
meseria

Interpreta de muzica usoara Corina Chiriac este de parere


ca pe piata muzicala din Romania este loc pentru mult
mai multi solisti decat sunt si ca Ministerul Culturii ar
trebui sa se ocupe de organizarea de turnee pentru tinerii
talentati.
"E loc pentru toata lumea,
e loc pentru mult mai multi
solisti decat sunt. (...) Ministerul Culturii ar fi trebuit
sa se ocupe de organizarea de turnee pentru
ca trebuie sa spunem ca
exista foarte multi tineri
care au talent", a spus
artista intr-un interviu acordat Agerpres, precizand
ca tinerii pot invata
meserie atunci cand au
contact cu publicul direct,
la concerte in orase mai mari sau mai mici.
Corina Chiriac mai spune ca acum, dupa multi ani petrecuti
pe scena, se considera "un fel de mamica a unei generatii
intregi de solisti" si ca ii pare rau pentru tinerii care nu
reusesc sa treaca de portile unui studio, sa vada cum
este sa canti fata in fata cu publicul.
"Ei nu au unde sa apara in fata publicului, sa vada
diferenta dintre un concurs de televiziune si contactul cu
publicul dintr-un oras mic sau un oras mare, din comuna
sau sat, de oriunde ar fi, sa vada cum trebuie sa te porti
cu publicul, care este reactia publicului la un anumit
cantec, sa-si faca mana in aceasta meserie, care, ca
orice meserie, se invata in practica, facand-o, mai ales in
conditii nefavorabile, nu la televiziune, unde ai lumina
pusa, unde esti elegant si parfumat.
Mie imi pare foarte rau pentru ei, pentru ca este o meserie
frumoasa, o meserie care iti da un sens existentei", a
subliniat Corina Chiriac.

Regizorul Cristian Mungiu,


celebrat la Festivalul de Film
de la Valladolid

Regizorul romn Cristian


Mungiu va fi celebrat la
Festivalul Internaional de
Film de la Valladolid, care
se desfoar pn pe
31 octombrie, n cadrul
evenimentului urmnd s
fie prezentat filmul "Occident".
Institutul Cultural Romn
de la Madrid colaboreaz
cu Festivalul Internaional
de Film de la Valladolid
(SEMINCI, ediia 60), ce
se desfoar n perioada 24-31 octombrie, pentru difuzarea
filmului "Occident", realizat de Cristian Mungiu, n cadrul
seciunii "Inditos. Talentos del siglo XXI".
n aceast seciune au fost selectate zece pelicule de
debut, care nu au fost distribuite comercial n Spania, ale
unora dintre cei mai apreciai regizori la nivel internaional.
De origini i cu stiluri foarte diferite, aceti realizatori s-au
convertit prin creaiile lor n nume de referin ale cinematografiei actuale. Pe lng filmul lui Cristian Mungiu,
vor mai fi prezentate creaii ale altor nou regizori, printre
care i amintim pe Paolo Sorrentino (Italia), Thomas Vinterberg (Danemarca) i Asghar Farhadi (Iran).
Totodat, la ediia din acest an, organizatorii au selecionat
dou pelicule romneti n seciuni competitive. Filmul
"De ce eu?" (2015), realizat de Tudor Giurgiu, concureaz
n competiia oficial pentru premiul Espiga de Oro.
Regizorul a mai obinut, n anul 2012, premiul pentru cel
mai bun lungmetraj n seciunea Punto de Encuentro,
pentru pelicula "Despre oameni i melci". n seciunea
Tiempo de Historia, regizorul Claudiu Mitcu concureaz
anul acesta cu mediumetrajul documentar "Reeaua"
(2015).

Regele Mihai mplinete 94


de ani. Aniversarea, umbrit
de suferina Reginei Ana

Casa
Regala
a
Romniei a srbtorit,
ncepnd de joi, mplinirea vrstei de 94
de ani a Regelui Mihai
I, ns n absena acestuia, Duminic, fiica lui
cea mare, Principesa
Motenitoare Margareta,
a fcut public un mesaj
video, preciznd c tatl
su i-a dorit s fie n aceast zi aniversar n mijlocul
societii romneti, dar starea de slbiciune i
suferin a Reginei Ana l-a mpiedicat.
"Familia Regal i ntreaga societate srbtorim
astzi pe tatl meu, Regele Mihai, la vrsta de 94 de
ani. Majestatea Sa a traversat aproape un secol de
via cu statura unui om de Stat adevrat: calm,
brav, bun i drept. Cnd a fost vorba despre legmntul
su i despre principii, Regele a tiut s fie ferm,
uneori necrutor. Tatl meu m-a nvat, n calitate
de succesor, s triesc la nlimea valorilor i credinei
sale. Regele a dorit s fie astzi n mijlocul societii
romneti, s deschid porile Palatului Elisabeta, s
reverse iubirea i binecuvntarea lui ctre noi toi.
Nu a putut s o fac, fiindc mama mea se afl ntro stare de slbiciune i suferin. S ne rugm cu
toii pentru Regina noastr i s urm Regelui, la
aniversarea a 94 de ani, la muli ani cu sntate!",
este mesajul transmis de Principesa Margareta i
remis MEDIAFAX de Biroul de Pres al Regelui Mihai
I.
Regele Mihai I s-a nscut la 25 octombrie 1921, la
Sinaia. Este fiul Regelui Carol al II-lea i al RegineiMama Elena.
Regele Mihai I i Regina Ana sunt cel mai longeviv
cuplu regal din istoria Romniei.
Regele i Regina s-au cunoscut pentru prima oar n
Londra n 1947, cu ocazia cstoriei principesei Elizabeth a II-a a Marii Britanii cu principele Philip, duce
de Edinburgh.
Regele Mihai I i-a cerut mna principesei Ana de
Bourbon-Parma la numai o sptmn de la prima
lor ntlnire. Devotamentul fa de ar, simul datoriei
i sprijinul logodnicei sale l-au determinat pe rege s
se ntoarc n Romnia dup ncoronarea reginei
Elisabeta.
A urmat abdicarea forat din 30 decembrie 1947,
astfel nct Regina Ana a clcat pe pmnt romnesc
abia la srbtoarea de Pati din 1992.
Cstoria Regelui Mihai I i a Reginei Ana a marcat
i nceputul unui exil de 44 de ani. Nunta a avut loc
pe 10 iunie 1948, n Grecia, la invitaia regelui Pavlov
i a reginei Frederica ai Greciei. La ceremonie au
fost prezeni, printre alii, regina-mam Elena a
Romniei, principele Erik al Danemarcei, unchiul
reginei Ana, i rude din partea familiilor de Hanovra
i Hesse. Regina Sofia a Spaniei i regele Constantin
al elenilor, prezeni la nunta de diamant din 10 iunie
2008, au fost paji la nunta regelui i reginei, la Atena.
Regele Mihai I i Regina Ana au cinci fiice: Principesa
Motenitoare Margareta, Principesa Elena, Irina
Walker, Principesa Sofia i Principesa Maria.
Regele Mihai i Regina Ana locuiesc din 2004 la
Aubonne, n Elveia. De marile srbtori cretine i,
n funcie de angajamentele lor publice, Regele Mihai
i Regina Ana aleg s fie alturi de cei dragi, fie
Castelul de la Svrin, fie la Palatul Elisabeta.

28 octombrie, 2015

DIN LUMEA VEDETELOR

Fetele din James Bond,


atunci i acum

URSULA ANDRESS

DIANA RIGG

JILL ST. JOHN

BRITT EKLAND

TANYA ROBERTS

27

28 l 28 octombrie, 2015

UMOR

ZEFLEMEAUA

de CAMIL PETRESCU
Motto: Romnii e detepi!.

Cnd va veni sfritul lumii


Romnii nu vor fi ateni
Isus a spus: Talita kumi
Dar nu pentru incontieni.

Iar Ziua Domnului, ca houl


n miez de noapte va sosi
Femeia va dormi, iar soul
Reviste porno va citi.

N-avem contiina tragediei


i totul lum la lgere
Noi, campionii bcliei
Am compromis orice mister.

Avem o scuz de faad:


Las, c merge i aa!
Trdm la primul col de strad
i-apoi nclecm pe-o a.
Senzaia e de plutire
De infinit parautism
Noi am fcut mito subire
i de marxism, i de fascism.
Ce Decebal i Burebista?
Ce patriotul crturar?
Triasc Mia Biciclista
i berea rece la pahar!

Mitic venic s triasc


i noi pe lng el, noroc!
Filozofia chelnreasc
E tot pe loc, pe loc, pe loc!

ntreaga drojdie se scurse


Din mahalale de Fanar
i-n loc s fim un roib de curse
Noi am ajuns din cal mgar.
Pe primul loc e-njurtura
Ea pentru toate e un leac
Simi cum i umple toat gura
O motenim din veac n veac.

Noi facem i bgm de-a valma


Noi suduim nencetat
Iar la acest popor, sudalma
E o religie de stat.
La treburile serioase
Noi nu ne concentrm destul
Avem o somnolen-n oase
i-o zeflemea de prost fudul.

Ceac-pac! Dar la reluri de faze


Parc ne mai trezim puin
N-avem profil de kamikaze
Tiparul nostru-i byzantin.
Apocalipsa furtunoas
i sperie pe pmnteni
Pe noi nu ne-o gsi acas
Vom fi la meci, sau la pomeni.

Aceasta, poate, ne e soarta


S-o tragem i pe asta-n piepi
N-avei dect s-nchidei poarta
Dac tot face ea pe moarta
Hai, c romnii e destepti.....

Romanian Journal New York

Balada binii
de G. Toparceanu

Ati vazut prea bine ca la consultatii


Doctorii te-ntreaba despre emanatii.
Vor sa stie totul: abundenta, faze,
Unii le zic "vnturi", altii le zic "gaze".
Dar sa nu va mire daca medicina
Studiaza astazi foarte mult "basina".
Fiindca, biologic, pentru toti e clar,
A basi e-un lucru foarte necesar.
Toata lumea bese, asta-i axioma
Nu intereseaz sunet sau aroma.
n privinta asta toti sntem la fel

Floarea nobilimii, preoti, printi, printese,


Papa de la Roma bese si iar bese.
ns-o chestiune trebuie-nteleasa
Fiecare bese, dar la el acasa!

Fara martori merge, tare sau ncet,


Nimeni nu-ti dicteaza sa te besi discret.
Vrei rafale scurte sau prelungi sa sune
Treaba ta, esti liber, poti sa faci si spume!
Si chiar daca nimeni nu-ti sta mprejur,
Poti sa besi n lege, pna pici in cur.
Eticheta cere, nsa, sa fii pudic
Bunul simt pretinde sa nu besi n public.
Ce-ar fi, bunaoara,s-auzi pe cutare
C-a basit in public doamna nu-stiu-care
Sau ca domnisoara, profesoara X,
S-a basit n clasa, ieri la 9 fix?
Cum ar fi privite, sau calificate,
Ar mai fi prestigiu, autoritate?
Cine le-ar mai crede fiinte gratioase?
Ar fi socotite niste basinoase.

Dar ma-ntorc acuma iar la medicina


Sa-ti risti sanatatea pentru o basina?
Sa n-o lasi sa iasa daca esti n public,
Fiindca eticheta cere sa fii pudic

n privinta asta snt pareri mai multe,


Cine-ar sta pe toate sa le mai asculte?
Astfel, dupa unii poti sa besi orict
Dar sa stii la vreme sa le strngi de gt.
Poti sa fii acelasi om cu demnitate
De le dai tacut drumu-n libertate
Asta-i o parere, una dintr-o mie
Dar morala spune ca-i ipocrizie.

Ce deosebire ntre om si cal


Ar mai fi atuncea sub aspect moral?
Cnd te-arati n lume demn, gras si frumos
Iar realitate esti un basinos?
Cti nu sunt din astia care bes de zor,
Parca stii vreodata ce-i la curul lor?
Dar ramne lege ca e indecent
Sa slobozi la gaze pe esapament.
Fie, cu morala nu te poti certa
Dar mai vine gazul fara voia ta.
Suiera si geme, cu prelung ecou
Iar tu ai nesansa sa fii la birou.

n astfel de cazuri, spune, ce te faci?


Sa recurgi la scuze sau sa te prefaci?
Din experienta eu va spun cinstit
Ca nici cnd in viata nu am ndraznit

Sa recurg la scuze, ar fi fost mai rau


Sa roseasca lumea toata-n jurul meu
Am trsit un scaun, am facut ceva,
Ca sa nu se creada c-am basit cumva.
Si orict s-ar spune ca snt ipocrit
S-au facut si altii ca n-au auzit.
Chiar si-ndragostitii cnd admira luna,
Cu sau fara voie, scapa cte una

Dar cu-o tuse seaca, bine regizata


Sau cu-o melodie mai pe nas cntata
Fac sa se ascunda tot, a poezie,
Chiar si nedorita, scurta galagie
Ce-a trecut prin mate si s-a dus in vnt
Si care ne-ncurca viata pe pamnt.
Dar astfel de cazuri cnd ipocrizia
E asociata chiar cu poezia,
Crime moralistii nostri le socot.
Caci morala-si baga nasul peste tot.

n final, tot omul se ntreaba trist:


Sa asculti de medic sau de moralist?
Si mai e un lucru fara vorba multa
Ce te faci cu curul daca nu te-asculta?

Mrimea palmelor spune multe


despre personalitatea ta!

Te-ai intrebat vreodata ce indica dimensiunea palmelor


despre personalitatea ta?
Marimea palmei poate dezvalui numeroase insusiri
si trasaturi de caracter. Pentru a le afla, tot ce trebuie
sa faci este sa iti masori mainile in raport cu lungimea
antebratelor.

Asaza degetul mare deasupra cotului si intinde larg


degetele. Daca degetul mic nu ajunge la incheietura
mainii, palma se considera a fi mica. Daca degetul
mic ajunge la nivelul incheieturii, palma se considera
a fi mare.

1. Se spune ca persoanele care au palmele mici tind


sa isi asume mai multe riscuri, sunt aventuroase,
generoase, practice, cu picioarele pe pamant, dar
au parte de relatii conflictuale. Persoanele cu
mainile mici sunt logice si abordeaza problemele
intr-un mod mai direct.
2. Persoanele cu palmele mari sunt perfectioniste.
De multe ori, acestea ajung sa se piarda in detalii,
ceea ce le ingreuneaza actiunile si le incetineste
timpul de reactie la problemele ivite. In schimb,
sunt deosebit de muncitoare si harnice, precum si
mai sensibile. Sunt impulsive si pot exagera proportiile
problemelor. In plus, firea lor altruista le face sa
puna uneori pe primul plan problemele altora in
detrimentul celor proprii.

Lungimea degetului mare de la


mn indic modul de abordare
a relaiilor amoroase

Am invatat deja sa analizam degetul mic, degetul


aratator, si amprentele digitale, asa ca acum vom
arunca o privire asupra degetului mare. Raportul
dintre segmentul inferior, care porneste de la radacina
incheieturii mainii, si cel superior, ascunde o serie de

Romanian Journal New York

28 octombrie, 2015

trasaturi de personalitate.
Haide sa vedem impreuna ce ne dezvaluie lungimea
degetului mare!

Este adevrat ce spune linia


palmei despre dragoste
i cstorie?

A. Prima jumatate a degetului este mai lunga decat a


doua:
Esti o persoana fidela si pasionala. Cand te indragostesti de cineva iubesti acea persoana nebuneste, uneori pana la pragul obsesiei. Toate
celelalte lucruri precum serviciul sau studiul trec
pe locul secund. Stai ca pe ace daca partenerul /
partenera raspunde cu intarziere la mesaje sau nu
te contacteaza atat de des pe cat ti-ai dori, si nu
poti rezista tentatiei de a-l/o suna pana ce iti
raspunde. Ai grija, aceasta forma de dragoste poate
deveni coplesitoare pentru partener(a).

B. Prima jumatate a degetului este egala cu cea dea doua:


Iti place sa planifici totul dinainte si sa pui la punct
toate detaliile inainte de a trece la actiune, ceea ce
te ajuta sa iti atingi mai toate obiectivele pe care ti
le propui. Esti calm(a) si relaxat(a), in orice situatie.
La fel se intampla si in relatiile de iubire. Analizezi
propriile sentimente si pe cele ale partenerului /
partenerei in mod obiectiv. Nu te lasi purtat(a) de
sentimente si emotii. Dar aceasta atitudine deosebit
de calma te face sa abordezi relatiile sentimentale
cu pasi marunti, uneori chiar prea marunti, astfel
incat partenerul/partenera ta poate deveni confuz(a)
cu privire la sentimentele si intentiile tale.
C. A doua jumatate a degetului este mai lunga decat
prima:
Investesti si inspiri mereu incredere. Posezi, de
asemenea, un simt al observatiei foarte ascutit.
Analizezi atent lucrurile si nu te pripesti cu deciziile.
La fel se intampla si in dragoste. Chiar daca nutresti
o pasiune pentru cineva, nu lasi ca sentimentele
sa transpara. Acest lucru te poate costa, poti sa
ratezi sanse importante daca nu te deschizi indeajuns
fata de persoana iubita.

DIVERSE

29

1. Daca liniile din palme sunt la acelasi nivel!


Inseamna ca esti
o persoana sensibila, amabila, cu
bun simt, careia nu
ii plac lucrurile facute cu rapiditate.
Te vei casatori cu
cineva care va fi
acceptat de toti cei
din jurul tau.

2. Daca linia palmei drepte este mai ridicata decat


cea a palmei stangi!
Asta inseamna ca
esti o persoana cu
lipici la oamenii mai
in varsta. Este
posibil chiar sa te
casatoresti cu o
astfel de persoana.
Esti un om extrem
de agil, care ii
citeste cu usurinta pe cei din jur si care percepe
foarte usor ce se intampla cu adevarat in preajma
sa. Nu prea iti pasa de parerea celor din jur.

3. Daca linia palmei stangi este mai ridicata decat


cea a palmei drepte!
Atunci esti o persoana agresiva,
careia ii plac provocarile, care tanjeste
dupa o dragoste
aprinsa, pasionala.
E posibil sa te
casatoresti cu un
stundent sau cu un
strain. Persoanele din aceasta categorie sunt femei
si barbati atragatori.

30 l 28 octombrie, 2015

DIVERSE

Onomania

Onomantia (intalnita si ca onomomantie) este o arta divinatorie care se


bazeaza pe analiza numelui.
Denumirea deriva din greaca veche, unde "onoma" inseamna nume,
iar "manteia" - profetie. Aceasta disciplina era intens practicata in vremurile de demult cu scopul de a descifra destinul omului si, uneori, chiar
pentru a-l determina.
Primii si cei mai inflacarati sustinatori ai onomantiei au fost adeptii lui
Pitagora. De la greci, practica a fost preluata mai Mela nota in lucrarea
"De chorographia" ca autoritatile romane au schimbat numele unui oras
ilir proaspat cucerit, pentru a-l face mai favorabil Romei (este vorba despre actualul port albanez Durres ).

Prima litera a prenumelui


Una dintre cele mai folosite metode onomantice este analiza primei
litere a prenumelui uzual. Prenumele uzual nu este neaparat cel inscris
in cartea de identitate, ci cel cu care ni se adreseaza zilnic rudele, prietenii, colegii.
Puterea lui de influenta e foarte mare, iar dintre toate literele care-l compun, prima are cel mai mare impact. Ea aduce informatii pretioase despre caracterul si temperamentul nostru, despre felul in care reactionam
la stimulii exteriori, la oportunitatile si obstacolele vietii. In linii mari, nota
dominanta a reactiilor poate fi de natura fizica, mentala, emotionala sau
intuitiva.

Tind sa raspunda:
- fizic - cei ale caror prenume incep cu D, E, F, M, N, O, V, W, X
- mental - cei ale caror prenume incep cu A, H, J, Q, S, Z
- emotional - cei ale caror prenume incep cu B, C, K, L, T, U
- intuitiv - cei ale caror prenume incep cu G, I, P, R sau Y

Influenta vocalelor
Una dintre regulile onomantice mai putin cunoscute in ziua de astazi
sustine ca daca numele contine un numar par de vocale, imperfectiunile
fizice tind sa se manifeste pe partea stanga a corpului, in timp ce un
numar impar de vocale conduce la imperfectiuni pe partea dreapta.

Prima vocala
Nu numai prima litera a prenumelui este importanta in onomantie. Prima
vocala, de exemplu, ofera indicii interesante cu privire la reactiile instinctive pe care le avem in fata surprizelor, a schimbarilor neasteptate.

Astfel:
A - poate raspunde iritat sau agresiv, tinzand sa respinga ceea ce vine
din exterior.
E - primeste foarte bine noul, ba mai mult, atunci cand se plictiseste
tinde sa-l provoace.
I - reactioneaza intuitiv, dar cam ilogic si subiectiv, cu posibile regrete
ulterioare.
O - reactioneaza lent, este greu de scos din ale sale si cauta sa-si controleze foarte bine emotiile.
U - raspunde cu pasiune, poate un pic teatral, si adesea diferit de cum
te-ai astepta.

Cand prima litera a prenumelui se intampla sa fie chiar o vocala, persoana respectiva poate intampina dificultati in a separa logica de
emotie, capul de inima.

Ce spun literele despre tine:


Litera A
Imprima o atitudine plina de ambitie si curaj.
Cei al caror prenume incepe cu A sunt oameni puternici, independenti
si activi. Au o mentalitate de invingator, cauta sa-si impuna vointa si nu
se dau batuti in fata capriciilor sortii. Sunt directi si urmaresc obiective
precise. Le place sa actioneze pe cont propriu, in mod ferm si original.
Sunt creativi, iubesc viata si natura.
Defecte: Cele mai vizibile sunt impulsivitatea, agresivitatea, incapatanarea, lipsa de finete si egoismul. Uneori, mai pot aparea scepticismul, aroganta si critica.

Litera B
Imprima o atitudine discreta si moderata. Oamenii B sunt sensibili, emotivi, uneori timizi sau retrasi. Au insa un suflet insetat de dragoste si prietenie, sunt afectuosi, loiali si intelegatori. Lucreaza bine in colaborare
si sunt mult mai eficienti in a desavarsi decat in a initia. Cauta pacea si
armonia, apreciaza arta, muzica si frumusetea si sunt deseori dotati cu
fantezie si talent.
Defecte: Nehotararea si nesiguranta, mai ales atunci cand se incearca
sa fie compensate prin lacomie si posesivitate. Lenea, lasitatea sau
tendinta la compromis sunt alte cateva defecte ale lor.

Litera C
Imprima o atitudine inteligenta si sintetica. Cei al caror prenume incepe
cu C sunt mandri, hotarati si ambitiosi. De regula au o minte scaparatoare si spontana si excelente abilitati de comunicare. Pot repera rapid
esenta unei probleme si gasi cele mai eficiente rezolvari. Sociabili si
foarte expresivi, au priza la public. Pun pret pe prietenie, fiind amici sinceri, generosi si devotati.
Defecte: Neglijenta, nepasare, dezorganizare. Uneori, lipsa de rusine
sau de scrupule. Avand multe interese, risca sa-si risipeasca timpul si
energia.

Litera D
Imprima o atitudine practica si organizata. Cei ale caror prenume incep
cu D sunt oameni cu o mare vointa, organizati si tenace. Capacitatea
lor de a se focaliza asupra telurilor este uluitoare. Au autoritate, simt
practic si financiar, sunt buni in pozitii de conducere sau in afaceri. Conceptiile lor sunt solide si conformiste, iar sentimentele, durabile. Multi
sunt pasionati de plante si gradinarit.
Defecte: In situatii tensionate pot deveni fixisti, radicali, incapabili de
concesii, rigizi si uneori de o indaratnicie prosteasca. Tendinte la posesivitate, gelozie.

Romanian Journal New York

Litera E
Imprima o atitudine indrazneata si inventiva. Oamenii de tip E sunt deschisi si adaptabili. Invata repede si au abilitati de comunicare. Nevoia
de libertate este foarte mare - se simt bine cand pot sa-si largeasca orizontul: sa se miste, sa calatoreasca, sa acumuleze noi cunostinte. Sunt
plini de resurse, talentati, creativi si originali. Au un puternic instinct sexual, sunt pasionati si seducatori.
Defecte: Multe persoane al caror prenume incepe cu E tind sa fie iresponsabile, inconstante, frivole. Altele mai pot fi irascibile si aprige la
manie.

Litera F
Imprima o atitudine energica si decisa. Oamenii de tip F sunt impetuosi,
puternici si fascinanti.Indiferent ca se remarca in bine sau in rau, nu pot
trece neobservati. Le place sa uimeasca si sa fie admirati. Sunt inteligenti, au o logica excelenta, sunt harnici, priceputi si buni profesionisti. Au o sexualitate viguroasa si tanjesc dupa adrenalina. Sunt prieteni
buni si statornici.
Defecte: Pot avea reactii excesive si pot ajunge in situatii extreme. Desi
au o personalitate forte, sunt predispusi la anxietate si depresie.

Litera G
Imprima o atitudine intreprinzatoare si perspicace. Oamenii al caror
prenume incepe cu G au o parere buna despre sine si multa incredere
in capacitatile proprii. Sunt hotarati, practici, perseverenti, ageri la minte
si razbatatori. Au convingeri ferme, indrazneala si aptitudini de lider. Se
pricep sa speculeze oportunitatile ivite, au adesea noroc de bani si
cuceresc usor atentia sexului opus.
Defecte: Li se reproseaza adesea tupeul, aroganta, incapatanarea si
uneori lipsa de scrupule. Pot ascunde insa multe frustrari si framantari
interioare.
Litera H
Imprima o atitudine autonoma si motivata. Cei al caror prenume incepe
cu litera H urmaresc sa detina controlul, sa acumuleze putere si bani.
Au o personalitate puternica si dominanta, dar sunt totodata prudenti,
rezervati si abili. Dotati cu spirit de observatie si o gandire profunda,
actioneaza in baza unor planuri chibzuite si nu renunta pana nu-si ating
obiectivele.Iubesc natura si sportul.
Defecte: Pot dezvolta tendinte obsesive si manipulatoare. In anumite
situatii se inchid in sine sau devin sceptici, banuitori, ranchiunosi, extremisti, tiranici.
Litera I
Imprima o atitudine idealista si creativa. Oamenii de tip I sunt romantici
si emotivi. Majoritatea au simt estetic si inclinatii artistice, iubesc armonia, eleganta si confortul. Sunt afectuosi si intelegatori cu cei din jur,
dar nu le place ca acestia sa interfereze cu libertatea sau cu planurile
lor. Sunt inteligenti, insa le lipseste simtul practic si curajul. Au o buna
rezistenta fizica.
Defecte: Cand nu se simt in siguranta, pot avea caderi nervoase, schimbari bruste de stare de spirit, devin timizi, irascibili si se ofenseaza usor..

Litera J
Imprima o atitudine sincera si foarte bine intentionata. Persoanele al
caror prenume incepe cu J sunt inteligente, au imaginatie si talent. Le
face placere sa fie de folos si sa-i ajute pe ceilalti si se straduiesc sa
se faca placute. Sunt increzatoare, optimiste si au aspiratii inalte, uneori
chiar mai inalte decat le permit posibilitatile. Au o inima calda, sunt generoase si loiale celor dragi..
Defecte: Isi gasesc greu o motivatie, riscand sa-si risipeasca talentele.
Nu prea au simtul prevederii, ceea ce le expune la situatii neplacute.

Litera K
Imprima o atitudine ambitioasa si inspirata. Oamenii de tip K sunt intuitivi, creativi si vizionari. Au o minte scaparatoare, o gandire percutanta
si rapida, capabila sa gaseasca solutii ingenioase. Pot avea talent in
mai multe domenii. Sunt mandri si constienti de valoarea lor. Cauta succesul, il merita si cel mai adesea il obtin, capatand un plus de autoritate,
respect si popularitate.
Defecte: Latura negativa, pe care incearca din rasputeri sa o mascheze,
este caracterizata de tensiuni nervoase, ezitari, temeri, lipsa de incredere..

Litera L
Imprima o atitudine increzatoare si sociabila. Cei al caror prenume incepe cu L sunt isteti, curiosi si comunicativi. Se misca mult, calatoresc
frecvent, se muta in alte locuri etc. Nu suporta nici un fel de constrangeri. Sunt plini de resurse, au diverse aptitudini, dar le lipseste
viteza de reactie necesara specularii oportunitatilor. Sunt senzuali, insa
tind sa-si treaca emotiile prin filtrul mental.
Defecte: Au tendinta de a acumula tensiuni, pe fondul carora pot dezvolta o tendinta la adictii si excese, predispusi la accidentari.

Litera M
Imprima o atitudine constructiva si optimista. Persoanele de tip M sunt
responsabile, tenace si muncitoare, dar stiu sa se bucure si de viata.
Realiste si practice, acorda o mare importanta sigurantei financiare. Au
insa o fire afectuoasa, sunt atasate de familie, dornice de dragoste,
generoase si receptive la problemele celor din jur. Invata repede, au
curaj si sunt capabile sa-si modeleze personalitatea.
Defecte: Oamenii de tip M sunt cam pripiti si iuti la manie. Pot avea accese de incapatanare si, in unele privinte, viziuni prea conservatoare.

Litera N
Imprima o atitudine sociabila si comunicativa. Oamenii de tip N sunt facuti sa traiasca in cuplu, sa aiba multi prieteni si o activitate sociala bogata. Amabili, veseli si originali, atrag simpatia. Le place sa se distreze
si pot da impresia de frivolitate, dar in realitate sunt inteligenti, abili,
planificati si-si urmaresc bine interesele. Sunt norocosi, atrasi de mister
si foarte senzuali.
Defecte: Pot fi nelinistiti, disimulanti, derutanti si inclinati catre schimbari
frecvente, purtarea lor dandu-le celor apropiati o senzatie de nesiguranta.

Litera O
Imprima o atitudine hotarata si responsabila. Oamenii de tip O au vointa,
convingeri puternice, scopuri clare si simtul datoriei dezvoltat. Totusi, au
o inima entuziasta, porniri erotice intense si pot ajunge in situatia de a
trebui sa aleaga intre sentiment si datorie. Au nevoie de dragoste, dar
vor sa-si pastreze independenta. Sunt inteligenti si dornici sa invete.
Defecte: Pot avea tendinta de a le da celorlalti cam multe indicatii. Uneori actioneaza impulsiv. Sunt gelosi si posesivi.
Litera P
Imprima o atitudine inteleapta si stabila. Cei al caror prenume incepe
cu P sunt oameni puternici, laboriosi si prolifici. Foarte inteligenti, sunt
adesea inclinati spre studiu, cultura sau spiritualitate. Sunt insa firi mai
retrase, care nu socializeaza cu prea multa tragere de inima si care-si
selecteaza atent anturajul. Cu toate astea, fac impresie, au influenta,
iar parerile lor sunt ascultate.
Defecte: Pot fi distanti, aroganti, secretosi sau lipsiti de buna vointa si
rabdare fata de ceilalti. Uneori sunt rigizi, lacomi sau foarte posesivi..

Litera Q
Imprima o atitudine ingenioasa si originala. Cei (putini, de altfel) al caror
prenume incepe cu Q sunt plini de idei, intuitivi si inspirati. Multi dintre
ei au preocupari neobisnuite, sunt atrasi de mistere si subiecte neconventionale. Au o personalitate puternica si capacitatea de a-i fascina si
influenta pe ceilalti, dar sunt greu de cunoscut si de analizat. Se pricep
la afaceri si atrag banii.
Defecte: Pot fi dificili, complicati si ascunsi. Cand sunt stresati, creeaza
multa tensiune in jur. Uneori vorbesc prea mult, plictisindu-i pe ceilalti.
Litera R
Imprima o atitudine determinata si reflexiva. Cei al caror prenume incepe
cu R sunt profunzi, au spirit analitic si multa dorinta de cunoastere. Au un
suflet bun, sunt milosi si gata sa puna umarul la indeplinirea unei cause
nobile. Interesele lor par a fi mai mult spirituale decat materiale. Sunt muncitori si seriosi, dar ating reusita doar in urma unei straduinte constante.
Defecte: Au framantari interioare, tind sa fie fragili emotional, nervosa
si iritabili. Pot fi expusi la pierderi de bani sau de posesiuni.

Litera S
Imprima o atitudine instinctiva si incordata. Cei al caror prenume incepe
cu S au sentimente puternice si ambitii inalte. Ageri, patrunzatori, intuitivi, imaginativi. Ambitia ii motiveaza si ajuta sa-si focalizeze energiile. Destinul lor este presarat cu obstacole, lupte si framantari. O parte
dintre ele ar putea fi generate sau intretinute de propria impulsivitate.
Defecte: Emotivitatea si nervozitatea, care ii tensioneaza si-i imping la reactii neadecvate. Nestapanirea, subiectivismul, lipsa de tact si prevedere.
Litera T
Imprima o atitudine dinamica si sociabila. Oamenii de tip T sunt puternici, vivace, spontani, ingeniosi si constructivi. Nu pot sta pe loc; trebuie
sa avanseze, sa evolueze, sa creeze, sa fondeze. Au initiativa, decizie
rapida, aptitudini pentru organizare si comanda. Totusi, sunt dependenti
de ceilalti, de afectiunea si sprijinul lor. Au mare nevoie de dragoste,
familie, prieteni si colaboratori.
Defecte: Au o tendinta spre agresivitate (mai ales verbala, dar nu numai)
si isi pot pierde destul de repede controlul. Se ofenseaza usor.

Litera U
Imprima o atitudine metodica si superioara. Cei al caror prenume incepe
cu litera U sunt organizati, muncitori, practici si performanti. Ii atrage
insa si cunoasterea, spiritualitatea, misterul si pot avea talent artistic.
Adesea sunt in impas, nestiind cum sa se imparta intre tendintele materialiste si cele idealiste, deopotriva de puternice. Au o parere foarte
buna despre sine si le place la nebunie sa fie adulati.
Defecte: Sunt egoisti, teatrali, ingamfati si laudarosi. Le place sa critice.
Au o nesiguranta interioara care ii poate impinge catre adictii.

Litera V
Imprima o atitudine respectabila si impozanta. Cei al caror prenume incepe cu V au planuri marete, dar urmaresc implinirea lor in mod prudent,
tenace si planificat. Inteligenta vie, intuitie si inspiratie, au capacitate de
anticipare, ce poate fi luata drept spirit profetic. Sunt responsabili, eficienti, loiali si onorabili. Au emotii puternice, pe care cauta sa le controleze.
Defecte: Le lipseste flexibilitatea si se adapteaza greu la schimbari.
Sunt acaparatori, posesivi si gelosi, iar uneori pot deveni chiar cruzi.

Litera W
Imprima o atitudine expresiva si adaptabila. Oamenii din semnul W
sunt curiosi, prietenosi, plini de farmec, vioi, inteligenti si comunicativi.
Sunt consecventi in urmarirea scopurilor, dar abili si flexibili in metodele
aplicate pentru a le atinge.
Defecte: pot fi dezordonati, delasatori, instabili si imprevizibili.
Litera X
Imprima o atitudine inflacarata si senzuala, magnetism si apetit erotic,
vitalitate si spirit intreprinzator. Sunt creativi, comunicativi si lideri inascuti.
Defecte: Inclinatia catre placeri si excese, dependente si risipa. Pot fi
nepasatori, neseriosi sau iresponsabili.

Litera Y
Cei al caror prenume incepe cu Y sunt pasionali, independenti, dinamici
si curajosi, dar si intuitivi, sensibili si creativi. Au inclinatii romantice sau
idealiste. Sunt emotivi si romantici. Au o buna rezistenta fizica.
Defecte: Pot avea dificultati in luarea deciziilor. Au reactii bruste si
schimbari subite de dispozitie.

Litera Z
Imprima o atitudine increzatoare si combativa. Cei al caror prenume incepe cu Z sunt curajosi si competitivi. Cauta puterea si faima.. Pot avea
interese financiare sau politice, dar daca sunt motivati din punct de
vedere psiho-emotional, pot atinge succesul in orice domeniu, inclusiv
artistic sau sportiv. Au instincte bune, o intuitie ascutita si o inteligenta
iscoditoare. Sunt oameni pasionati, fascinanti si plini de forta.
Defecte: Acestia au defectele comune firilor puternice: tind sa fie incapatanati, pripiti, nesupusi, impulsivi si inclina sa-i comande sau sa-I controleze pe cei din jurul lor, situatie care poate crea tensiuni.

Romanian Journal New York

BERBEC (Vest 21 Mar-20 Apr / Vedic 13 Apr-14 Mai)


Aceasta saptamana va fi dedicata aspectelor
sentimentale ale vietii: familia, relatia de
cuplu, prietenii apropiati. Perioada se anunta favorabila
pentru Berbeci, in sensul ca relatiile vor evolua, se
vor aprofunda si exista chiar probabilitatea crearii
unor legaturi noi. Sa fie atenti la o persoana de sex
feminin de la locul de munca: cineva nu le vrea
binele, se pot astepta sa auda tot felul de barfe
despre ei.
In dragoste, se intrevede posibilitatea unei intalniri
foarte, foarte placute la sfarsitul saptamanii.
TAUR (Vest 21 Apr-21 Mai / Vedic 15 Mai-14 Iun)

LEU (Vest 24 Iul-23 Aug / Vedic 15 Aug-15 Sep)


E o perioada extrem de favorabila schimbarilor, asa ca ar fi bine ca Leii sa se aduni
si sa faca acele mutari pe care le-au tot amanat. Pot
fi lucruri legate de relatia de cuplu, de casa, de
profesia, sau, pur si simplu, de evolutia lor intelectuala
si spirituala. Sa nu mai amane nimic, vor gasi timp si
energie sa le faca pe toate.
Deciziile luate in aceasta perioada vor avea consecinte
pe termen lung, in special in ceea ce priveste
dragostea.
FECIOARA (Vest 24Aug-23Sep/ Vedic 16Sep-15Oct)

28 octombrie, 2015

HOROSCOP

31

SGETTOR (Vest 23Nov-21Dec/Vedic 15Dec-13Ian)

Sagetatorii vor avea un inceput de saptamana


mai prost, in special sub aspect sentimental. Vor fi
cuprinsi de tot felul de indoieli in privinta viitorului
relatiei, vor privi totul in negru si, din pacate, partenerul
nu va sti cum sa le schimbe starea de spirit. Totusi, la
mijlocul perioadei, lucrurile se vor schimba in bine,
pentru ca vor afla informatii noi care le vor indeparta
temerile.
Ar fi bine sa-si indrepte o parte din energie spre
munca, pentru ca realizarile in acest domeniu le vor
da mai multa incredere in ei insisi.
CAPRICORN (Vest 22Dec-20Ian/ Vedic 14Ian-12Feb)

Pentru Tauri, zilele urmatoare se invart in


jurul banilor si nu prea le mai ramane timp si de
altceva. Castiguri mari nu se intrevad in aceasta perioada, dar asta nu inseamna ca eforturile lor de
acum nu vor da rezultate pe termen lung. Sa se
fereasca de castigurile prea usoare, pentru ca se vor
trezi pacaliti.
In cuplu, partenerul se va plange de lipsa de atentie
si vor exista cateva discutii neplacute, care vor afecta
serios moralul Taurilor.

Pe Fecioare le asteapta o saptamana plina


de emotii, mai ales in privinta carierei. Pot sa urce
foarte mult, sau sa li se refuze o sansa la care
sperau. Pot sa intoarca lucrurile in favoarea lor daca
nu intra in conflict cu nimeni de la serviciu. Atitudinea
lor in fata esecului, sau a succesului, e foarte
importanta, pentru ca le va influenta niste decizii viitoare.
Se vor bucura de sprijinul unor persoane influente,
dar acest lucru nu le garanteaza succesul.

Capricornii au sanse mari sa castige multi


bani in aceasta perioada si toate energiile lor se vor
canaliza in aceasta directie. Astrele favorizeaza investitiile si speculatiile financiare. Se vor bucura de
sfaturile unor persoane competente si curand vor
avea buzunarele pline. Sa nu uite sa acorde atentie
si partenerului de cuplu, care s-ar putea simti neglijat.
Un prieten le va cere ajutorul intr-o problema de familie.
Vor primi un dar interesant la sfarsitul saptamanii.

In saptamana Gemenilor, cariera e bine aspectata, existand posibilitatea unei mariri de salariu.
Totusi, acest lucru va atrage invidia unor colegi care
simt ca ei ar merita mai mult aceasta recompensa si
care vor recurge la cuvinte dure si chiar la raspnadirea
unor zvonuri. Relatiile personale trec printr-o perioada
mai putin buna, mai ales in ceea ce priveste dragostea.
Vina nu este numai a partenerului, ci si a lor.
Trebuie sa acorde mai multa atentie comunicarii,
daca vor sa pastreze persoana iubita.

In zilele urmatoare, Balantele vor avea parte


de mici suprize care le vor ridica moralul. Cadouri,
telefoane, invitatii, cuvinte de incurajare, lucruri care
le vor demonstra ca sunt apreciate si iubite de cei din
jur. Toate acestea le vor spori buna dispozitie si le
vor transforma intr-o companie mai mult decat agreabila
pentru cei apropiati.
Dragostea nu le va ocoli nici ea si, pentru Balantele
singure, poate aparea la orizont persoana asteptata.

In aceste zile, Varsatorii isi vor face tot felul


de planuri si calcule care, din pacate, au foarte putine
sanse sa iasa asa cum si-ar dori ei, mai ales sub
aspect sentimental. Nu e vorba de vreun ghinion
care ii urmareste, ci de graba si superficialitate. Le
va fi greu sa accepte ca se pot insela si nu se va
putea discuta cu ei. Mai bine sa astepte putin inainte
de a lua o hotarare radicala si sa asculte si de
sfaturile prietenilor.
In cariera, se ivesc noi obstacole care le vor aduce
mult stres.

GEMENI (Vest 22 Mai-21 Iun / Vedic 15 Iun-14 Iul)

RAC (Vest 22 Iun-23 Iul / Vedic 15 Iul-14 Aug)

Se pare ca viata sociala a Racilor este, in


continuare, foarte activa: vor avea multe ocazii sa se
distreze si sa fie in centrul atentiei, vor primi invitatii
la diverse evenimente si vor cunoaste multa lume
noua. E posibil sa primeasca niste vesti bune de la o
persoana draga pe care nu au mai vazut-o de mult.
In privinta relatiei de cuplu, ar fi timpul sa se gandeasca
daca vor sa faca un pas inainte.
Sa aiba totusi grija la job, atatea distractii ii vor face
sa-si piarda cheful de munca.

BALANA (Vest 24Sep-23Oct/ Vedic 16 Oct-14 Nov)

SCORPION (Vest 24Oct-22Nov/Vedic 15Nov-14Dec)

Scorpionii vor fi prinsi cu multe probleme


de familie. Pot fi evenimente, tranzactii, chestiuni de
sanatate, sau conflicte care trebuie remediate. Vor fi
la inaltime si vor demonstra ca se poate pune baza
pe ei. La serviciu exista riscul unei greseli majore,
bazate pe o neatentie, sau pe o decizie pripita. Sa
iaba grija, pentru ca, de aceasta data, nu vor scapa
cu fata curata.
Dragostea cunoaste o perioada de racire si vor avea
ragazul sa reflecteze serios asupra viitorului relatiei.

VRSTOR (Vest 21Ian-19Feb/ Vedic 13Feb-12Mar)

PETI (Vest 20 Feb-20 Mar / Vedic 13 Mar-12 Apr)

In perioada urmatoare, Pestii vor simti ca


nu pot sta locului si vor cauta tot felul de motive sa
iasa din casa. Revederea cu un amic vechi le va face
bine, dar vor afla si niste vesti mai putin placute.
Cateva surprize placute, facute de cei dragi, le vor
insenina saptamana. Trebuie totusi sa acorde putina
atentie si carierei, pentru ca cineva incearca sa le-o
ia inainte.
Dragostea mai are de asteptat pentru Pestii singuri,
inca nu vor intalni ceva serios.

www.romanianjournal.us

32 l 28 octombrie, 2015

SPORT

Simona Halep, nvins


de Maria Sharapova
la Turneul Campioanelor

Simona Halep a fost invinsa de Maria Sharapova, scor 46, 4-6, intr-un meci din Grupa Rosie a Turneului Campioanelor din Singapore.
Toate cartile pareau a fi
facute pentru ca Simona sa obtina prima
victorie din cariera in
fata Mariei Sharapova,
insa sportivei noastre
nu i-a iesit nici de
aceasta data.
Desi a avut in fata o
sportiva lipsita de ritmul
competitional,
dupa ce in ultimele trei
luni si jumatate a
incheiat un singur
meci, Simona a intrat
extrem de emotionata
pe teren.
Sportiva noastra a stat mult prea in spatele terenului si a
fost condusa cu 2-0 inca de la inceput, dar a gasit puterea
sa revina si sa egaleze la doi.
WTA, comentariu acid despre Simona Halep: Trebuie sa
plece din Singapore!
Rusoaica a fost extrem de agresiva si si-a asumat numeroase riscuri, motiv pentru care a reusit mai multe
puncte castigatoare.
Printr-o defensiva foarte buna, Simona a reusit sa echilibreze jocul si sa duca primul set pana la 5-4, insa a fost
coplesita de emotii intr-un moment cheie.
Rusoaica a reusit break in ultimul game din primul set, pe
care l-a castigat astfel 6-4.
Pierderea primului set a doborat-o pe Simona, care a avut
un inceput de cosmar, permitandu-i rusoaicei sa se distanteze la 5-1.
Asa cum ne-a obisnuit insa in acest an, Simona a luptat
superb, nu a cedat nicio clipa si ne-a facut din nou sa
speram, revenind la 4-5.
In ultimul game al meciului, rusoaica a facut inca un break
si a castigat confruntarea.
Dupa acest rezultat, Simona trebuie sa o invinga pe Agnieszka Radwanska pentru a se califica in semifinalele
Turneului Campioanelor.

Larisa Iordache n lacrimi,


Romnia rateaz finala
Mondial pe echipe
i calificarea la JO

E oficial. Echipa feminin de gimnastic a Romniei a ratat


finala Mondial i calificarea direct la JO din 2016, fiind
pe locul 9 dup 7 subdiviziuni din 12. Tricolorele se situau
pe 8 dup primele 6 subdiviziuni, ns astzi a fost
depit de China, care a acumulat un punctaj destul de
slab pentru preteniile avute (225,127, locul 3), dar suficient
ct s ne retrogradeze pe poziia a 9-a.

Sportivele noastre au fost extrem de afectate de evoluia


slab, iar la interviurile oficiale, Larisa Iordache - liderul incontestabil al echipei n absena lui Ponor, accidentat nu s-a putut opri din plns.

Romanian Journal New York

Adrian Mutu, condamnat


la 14 luni de nchisoare
cu suspendare

Adrian Mutu a fost condamnat la 14 luni de inchisoare cu


suspendare de Justitia din Italia.
Este vorba despre prima sentinta din cazul agresiunii chelnerului albanez, din urma cu cinci ani, iar avocatul
"Briliantului" a anuntat deja ca o va ataca.
Atacantul roman, care in prezent evolueaza in India, la FC
Pune City, a primit o condamnare de un an si doua luni de
inchisoare, pedeapsa fiind insa una cu suspendate, anunta
La Nazione.
In plus, el va trebui sa ii plateasca lui Berat Racaj, chelnerul pe care l-a batut pe 23 octombrie 2010 intr-un club
de noapte din Florenta, nu mai putin de 15 mii de euro.
Avocatul lui Mutu a declarat ca Racaj nu a acceptat oferta
lui Mutu de impacare, "Briliantul" propunand sa-i ofere
despagubiri in valoare de 40.000 de euro.
"Este o condamnare impotriva persoanei si mai putin impotriva faptei. N-am vazut niciodata o pedeapsa atat de
aspra pentru 25 de zile de ingrijiri medicale", a spus avocatul lui Mutu.
Cum sentinta nu este una definitiva, ea va fi atacata de
reprezentantii legali ai romanului.
Adrian Mutu l-a batut pe chelnerul albanez pe 23 octombrie 2010, intr-un club de noapte din centrul orasului
Florenta.
In urma bataii incasate de la roman, ospatarul Racaj Berat
s-a ales cu o fractura de piramida nazala si mai multe contuzii la nivelul capului si corpului, avand nevoie de 25 de
zile de ingrijiri medicale.
Ulterior, Mutu a incercat sa se impace cu acesta, oferindui o suma importanta de bani, insa chelnerul i-a refuzat ofertele.

Skopje - Minaur 21-23.


Bimrenii, la prima victorie
n deplasare n Lig

n grupa D a Ligii
Campionilor, Minaur
a obinut o victorie de
senzaie n deplasare
la HC Metalurg
Skopje i i-a mrit
considerabil ansele
la unul dintre cele
dou locuri calificante n play-off.
Dup succesul de pe
teren propriu n faa
m a c e d o n e n i l o r,
Minaur a controlat partida nc din start. S-a meninut
constant la o diferen de 4 sau 5 goluri fa de adversari, iar la pauz conducea cu 13-9.
Emoiile au nceput s apar pe final de meci. Metalurg a egalat la 20 cu opt minute rmase de joc. Mai
mult, golul lui Matic a adus primul avantaj al gazdelor,

21-20. Trio-ul Aflitulin-Sadoveac-Tatai a apropiat ns


victoria pentru Minaur. Coordonatorul rus a restabilit
egalitatea, 21-21.
Cel mai bun marcator al Minaurului, Sadoveac, i-a
repus echipa n avantaj pe tabel, iar portarul Tatai a
adus linitea pe final. Golul lui Vilovski a stabilit scorul
final, 23-21, i a declanat bucuria bimrean.
Minaur a bifat primul succes n deplasare i a adunat
opt puncte n grupa D, la egalitate cu Skjern i Motor
Zaporozhye. ntre cele trei echipe se va da lupta pentru primele dou poziii n clasament, ce duc n playoff.

CSM Bucureti, victorie la prima


deplasare din Lig

CSM Bucuresti a obtinut o victorie confortabila la prima deplasare


din Champions League! Campioana Romaniei a invins-o pe
Savehof cu 28-17.
Echipa lui Kim Rasmussen a intrat mai
greu n meci i a condus prima oar n minutul 7, cu 3-2.
Bucuretencele
au
mers la vestiare cu un
avans linititor, totui, 13-9, chiar dac Bella Gullden, fosta
junioar de la Savehof a ratat un 7 metri.
n repriza a doua, CSM Bucureti a mrit ritmul i s-a distantat pe tabela de marcaj. Vrzaru i Fisker au nscris gol
dup gol pe contraatac, chiar dac aprarea nu l-a
mulumit pe Rasmussen.
"Am spus c n aprare vom fi mult mai agresivi. S lsm
adversarele s arunce de la distan nu nseamn agresivitate. Fetelor, hai s respectm ce am vorbit pn la finalul meciului", a declarat Rasmussen n timpul jocului, iar
elevele sale au prut s pun n practic spusele tehnicianului.
CSM Bucuresti s-a impus n cele din urm la o diferen
categoric, 28-17 i a trecut pe primul loc n clasamentul
grupei. Daneza Jorgensen, 7 goluri, a fost cea mai bun
marcatoare, secondat de Gullden, cu 5 goluri.
***

TOATE MECIURILE DE FOTBAL DIN


CAMPIONATUL I CUPA ROMANIEI,
CUPELE EUROPENE, TOATE MECIURILE
DE TENIS, HANDBAL, ETC POT FI
VIZIONATE LA TV-UL DVS. CONTACTAI
GLOBAL CONNECT

Romanian Journal New York

3 juctori pui pe lista neagr la Steaua


- Alcenat, Papp i Tade

Gigi Becali este hotrt s scape de trei juctori n


aceast iarn, dup cum a precizat de altfel i n
conferina de pres pe care a organizat-o vineri, la
prnz. "Sunt vreo 3 juctori care sigur n iarn vor
pleca. Atta pot s v spun. Nu v dau nume.
Vreau s iau i eu 200.000-300.000 pe ei", a spus
patronul Stelei.
n afara evoluiilor modeste, un alt motiv important
pentru care finanatorul campioanei vrea s renune
la serviciile celor 3 l reprezint salariile foarte mari.
Alcenat, Papp i Tade au fost trecui pe linie moart,
ns Becali i-a dat seama c, pentru a obine i
bani de pe urma lor, acetia trebuie s joace. Mirel Rdoi nu i-a pierdut complet
ncrederea n juctorii mai sus menionai i a ajuns la un numitor comun cu patronul.
Astfel, Alcenat, Papp i Tade vor mai avea apariii n tricoul ro-albastru, iar la finalul
anului se va trage linie. Dac vreunul va da randamentul ateptat de antrenor, va rmne
n lotul campioanei. n caz contrar, va fi vndut, iar n aceast variant finanatorul sper
s mpute doi iepuri dintr-un foc: s obin o sum din transfer i, n acelai timp, s
scape de un salariu consistent.
Ca urmare a strategiei puse la cale de patron i antrenor, Alcenat, Papp i Tade au fost
folosii cu toii n partida cu Pandurii, de duminic. Alcenat a fost titular, (asta i n
absena lui Rp - suspendat) Papp a intrat n minutul 63, chiar n locul haitianului, n
timp ce Tade a intrat pe teren un minut mai devreme.
Dac randamentul celor 3 nu va fi cel scontat pn n pauza de iarn, acetia vor fi pui
pe lista de transferuri, iar Becali sper s obin minimum 1,5 milioane de euro n
schimbul lor. Alcenat a venit gratis n aceast var, n timp ce Papp a costat 500.000 de
euro, iar pentru Tade patronul ro-albatrilor a scos din buzunar tot o jumtate de milion
de euro.
Ce salarii au cei 3: Tade - 25.000 de euro pe lun, Papp - 25.000, Alcenat - 20.000
"Nu am venit aici s fiu golgheter din nou, am fost o dat, am venit aici s ctig trofee i
pentru asta trebuie s ajut echipa ct mai mult" - Gregory Tade
1,5 milioane de euro este cota lui Alcenat, conform transfermarkt.de
1,7 milioane de euro este cota lui Tade
2 milioane de euro este cota lui Papp

Liga 1 de Fotbal:

SPORT

33

Rezultatele inregistrate in etapa a 15-a si clasamentul la zi

Etapa cu numarul 15 a Ligii 1 s-a


incheiat luni seara, dupa disputarea ultimului meci din aceasta runda.
vineri
CSMS Iasi - Chiajna
Poli Timisoara - CFR Cluj
sambata
FC Voluntari - Petrolul
ASA T.Mures - Astra

duminica
CSU Craiova - Dinamo
Steaua - Pandurii

luni
FC Viitorul - FC Botosani

0-1
1-2
1-0
3-1
3-0
1-1
3-1

In clasament, Astra Giurgiu se mentine


pe prima pozitie, insa trupa lui
Sumudica mai are doar un punct in fata
Viitorului lui Hagi.

Cristi Chivu, la 35 de ani

n ziua n care a mplinit 35 de ani, Cristi Chivu a


acordat un interviu presei din Italia, n care i-a
amintit de cele mai importante momente ale carierei
sale n Serie A TIM.
Fostul cpitan al naionalei Romniei a evoluat n
Italia ntre 2003 i 2014, la AS Roma i Inter Milano,
perioad n care a cucerit 3 titluri de campion, 3
Cupe ale Italiei, 2 Supercupe ale Italiei, o Lig a
Campionilor i un Mondial al cluburilor.
Chivu a recunoscut c mereu i-a dorit s ajung
n fobalul italian i a dezvluit ce l-a convins s
accepte oferta primit de la AS Roma.
"Dup patru ani la Ajax, am simit nevoia s schimb campionatul i s fac un salt calitativ.
Olandezii au ncercat s m mai in, dar visul meu a fost mereu s ajung n Italia. Am
avut posibilitatea de a alege dintre dou mari echipe, dar cel care m-a convins s aleg
Roma a fost Fabio Capello. Era imposibil s refuzi un asemenea antrenor".
Pe Olimpico, romnul a petrecut patru sezoane foarte bune, iar n 2007 a fcut cel mai
important pas al carierei - transferul la Inter Milano. Pentru a mbrca tricoul nerazzurro,
Chivu a refuzat oferte de la Real Madrid i FC Barcelona.
"M doreau Barcelona i Real Madrid, dar nu mi-a plcut modul n care Roma a negociat
cu madrilenii. Eu am fost cel care a refuzat Realul, pentru c deja alesesem s merg la
Inter, iar clubul tia asta. Am vrut s rmn n Italia i s ctig un Scudetto".
Nu a cucerit un singur titlu, ci trei. Dar apogeul l-a reprezentat sezonul 2009/10, la finalul
cruia gruparea patronat pe atunci de Massimo Moratti a realizat o spectaculoas
Tripl campionat-cup-Liga Campionilor. Artizanul acelui succes a fost Jose Mourinho.
"La acel moment, Inter era cea mai puternic echip, iar acea Tripl mi-a oferit foarte
multe emoii. Ne ddeam seama c puteam scrie istorie. A fost o performan fantastic,
dar abia acum realizez ceea ce am fcut. Mourinho era o persoan care studia toate
detaliile i era foarte apropiat de juctori. Un om care tie ce vrea de la via".
Cu toate acestea, Cristi Chivu a fost la un pas s rateze partea a doua a acelui sezon de
vis. La nceputul anului 2010, a suferit o accidentare extrem de grav la cap, care i-a pus
n pericol nu doar cariera, ci i viaa. Fostul internaional susine c s-a temut de faptul c
nu va mai putea reveni pe teren.
"Mi-a fost fric dup acea fractur cranian. Nu tiam dac voi mai fi normal i eram
preocupat de viitorul meu. Din fericire, am ntlnit medici care m-au salvat i care mi-au
dat posibilitatea de a continua s joc. Soia mea mi-a fost mereu alturi. n ciuda
numeroaselor accidentri, niciodat nu m-am gndit s renun. Am pus omul naintea
juctorului i m consider o persoan norocoas cu ceea ce a avut", a mai declarat Chivu.
n ceea ce privete viitorul, Cristi Chivu nu exclude posibilitatea de a deveni antrenor:
"Vreau s ncep cursurile, dar, deocamdat, m bucur de timpul petrecut alturi de
familie. Am mult de recuperat".

28 octombrie, 2015

Iata si clasamentul actualizat:

1. Astra Giurgiu
30 puncte
2. FC Viitorul
29p
3. Steaua
27p
4. Pandurii
27p
5. Dinamo
24p
6. CS U Craiova
22p
____________________
7. Asa Tg.Mures
22p
8. CFR Cluj
17p *
9. CSMS Iasi
16p
10. ACS Poli
14p
11. Chiajna
13p
12. FC Botosani
12p
13. FC Voluntari
9p
14. Petrolul
4p *

CFR Cluj si Petrolul au primit o penalizare de 6 puncte din cauza datoriilor.

Liga B de Fotbal:

Rezultatele i clasamentul la zi dup etapa a-10-a


Seria I

Dunrea Clrai 8 - 0 Gloria Buzu


Academica Clinceni 5 - 1 Dacia Unirea
Ceahlul Piatra Neam 2 - 3 SC Bacu
Baloteti
1 - 1 Berceni
Farul Constana 1 - 0 Oelul
Rapid Bucureti 1 - 1 Rapid Suceava
Clasamentul
1 RAPID BUCURETI
2 Rapid Suceava
3 SC Bacu
4 Farul Constana
5 Dunrea Clrai
6 Dacia Unirea Brila
7 Academica Clinceni
8 Berceni
9 Bucovina Pojorta
10 Baloteti
11 Oelul
12 Gloria Buzu
13 Ceahlul Piatra

19
19
19
17
16
16
14
12
9
9
7
7
4

Seria II
Metalul Reia 3 - 1 Unirea Trlungeni
Chindia Trgovite 2 - 0 oimii Pncota
Caransebe 0 - 5 Gaz Metan Media
Braov
0 - 0 Mioveni
CSM Rmnicu Vlcea 2 - 0 Olimpia
Satu Mare
FCM Baia Mare 0 - 1 Universitatea Cluj
Bihor Oradea 0 - 4 UTA Btrna
Doamn
Clasamentul
1 FCM BAIA MARE
2 CSM Rmnicu Vlcea
3 Chindia Trgovite
4 UTA Btrna Doamn
5 Gaz Metan Media
6 Braov
7 Olimpia Satu Mare
8 oimii Pncota
9 Mioveni
10 Universitatea Cluj
11 Caransebe
12 Bihor Oradea
13 Unirea Trlungeni
14 Metalul Reia

21
21
20
19
16
15
14
14
12
10
10
10
6
4

Romanian Journal New York

34 l 28 octombrie, 2015

ALMANAH

Legi din lumea larg ...

Marea Britanie
- Este ilegal sa mori in cladirea Parlamentului englez.
- Nicio persoana care trimite scrisori nu are voie prin
lege sa lipeasca timbre reprezentand-o pe Regina
Elisabeta cu capul in jos.
- In cazul parcarii neregulamentare, politistii pot da
amenzi numai daca sunt echipati corespunzator.
- O gravida poate urina oriunde dorete, fara a fi
pedepsita, inclusiv in cascheta unui politist.
- In cazul in care o balena este gasita pe coasta britanica, regele are dreptul la capul acesteia, in timp
ce regina poate primi coada.
- De Crciun, britanicii nu au voie sa manance
placinta traditionala, conform unei legi de pe vremea
lui Oliver Cromwell, din secolul al XVII-lea.
- In anul 1837, daca o femeie era sarutata impotriva
dorintei ei, putea sa-l muste de nas oricat de tare
pe barbatul respectiv.
- Orice nava a Marinei Regale care acosteaza in
portul Londrei trebuie sa ii ofere gardianului Turnului
Londrei un butoi cu rom.
- Este interzisa plimbarea vacilor pe sosea intre orele
10:00 si 19:00.
- Barbatii din Marea Britanie isi pot bate nevasta,
insa numai pana la ora 21:00.
- Este ilegal sa transporti cu taxiul cadavre si caini
turbati.

Statele Unite ale Americii


- Este interzis sa conduci masina in Alabama daca
esti legat la ochi.
- In Arkansas, cainii nu au voie sa latre dupa ora
18:00.
- O femeie nemaritata din Florida, care sare cu
parasuta duminica, poate fi pedepsita cu inchisoarea.
- In Arizona sunt pedepsite persoanele care au mai
mult de doua vibratoare in casa.

V rugm s trimitei
anunurile dumneavoastr
pe adresa noastr:
Romanian Journal
PO Box 4009
Sunnyside NY 11104

- In Connecticut este ilegal sa traversezi strada in


maini.
- In Ohio este impotiva legii sa imbeti un peste.
- In Alabama nu este permis sa porti mustata falsa in
biserica.
- In Arizona, orice barbat trebuie sa poarte... pantaloni!
- In Vermont, femeile au nevoie de acordul sotilor
daca vor dinti falsi.
- Cine merge descult in Texas poate primi amenda.
- In Florida este legal sa saruti sanii sotiei.
- In Georgia, femeile nu au voie sa isi palmuiasca
sotii, iar frizerilor le este interzis sa isi faca reclama
afisandu-si preturile.

- In Miami nu ai voie sa imiti un animal, din cauza ca


il iei in deradere.
- In Ohio, cine vrea sa detina un urs are nevoie de licenta.
- Persoanele oarbe nu au voie sa conduca un
automobil in New York.
- In Kentucky, locuitorii sunt obligati sa se spele pe
dinti cel putin o data pe an.
- In Carolina de Nord este interzis sa injuri de fata cu
mortii.

MICA PUBLICITATE

Cofetria NI din Sunnyside angajeaz urgent casier.


Tel.: (718) 784-4047

Doamn serioas, caut de lucru ca babysitter; de


preferin n zona Long Island sau Queens.
Tel.: (631) 320-6965, dup ora 6 pm
Locuim n Middle Village, Elliot St cu 63 St, NY. Cutm
part-time ajutor pentru copil de 6 ani.
Tel.: (646) 250-8713

- In Colorado nu este permis sa saruti o femeie daca


aceasta doarme.
- Barbatii isi pot bate sotiile in Arizona, insa doar o
data pe luna.
- In Cleveland, Ohio, femeile nu au voie sa se incalte
cu pantofi luciosi cand poarta fusta, din pricina ca
imaginea lenjeriei intime s-ar putea reflecta pe incaltaminte.
Frana
- Cuplurilor le este interzis sa se sarute pe peronul
garii. (Legea a fost adoptata dupa ce multe cupluri
care se sarutau in acest loc au fost lovite de tren.)
- Francezii nu au voie sa isi boteze porcul "Napoleon".
- Intre orele 8:00 si 20:00, melodiile difuzate la radio
trebuie sa apartina compozitorilor francezi.
Danemarca
- Detinutii au voie sa evadeze din inchisori.
- Orice sofer este obligat sa se uite sub masina
inainte de a o porni, pentru ca sub aceasta s-ar
putea ascunde copii.
Italia
- In Vergo, un oras din apropiere de Milano, asezatul la
umbra unui monument se pedepseste cu amenda.
- In orasul Eraclea este interzisa ridicarea de castele
de nisip pe malul marii.
- Nu este permis sa vinzi kebab in orasul Lucca din
Toscana.
- Cei care se saruta in masina, in timpul mersului, pot
fi amendati cu 500 de euro.
Germania
- Niciun barbat care lucreaza la stat nu are voie sa fie
gigolo.
Australia
- Duminica dupa-amiaza este interzisa purtarea pantalonilor roz.
- Este impotriva legii sa te imbraci ca Batman.
Elvetia
- Este interzisa trantirea portierei masinii in aceasta
tara.
- Dupa ora 22:00 nu este voie sa tragi apa la toaleta,
pe motiv ca iti deranjezi vecinii.

Vnd cas n Craiova, zon central, 375 m2; detalii la


tel. n Romnia: 011.40.764.35.38.90
nchiriez n Ridgewood, pe Madison cu Fresh Pond
Road, dou camere ntr-un apartament; sunt incluse
cablu, electricitate i internet; foarte aproape de mijloace
de transport n comun; chirie maxim: $850.
Tel.: (347) 633-5247

Romanian Journal New York

Din medicina chinez: Maseaz


acest punct i vezi ce se
ntmpl!

Punctul San Yin Jiao reprezinta un loc important al


corpului, in medicina traditionala chinezeasca, sau
mai bine zis, in acupunctura. El se afla pe partea interioara a tibiei, la ambele picioare.
In general, femeile sunt mult mai predispuse la stres,
oboseala cronica si lipsa somnului, asadar masarea
punctului in cauza le va fi in principal benefica lor,
pentru ca le va face sa arate mult mai bine.

Beneficii ale masajului:

Elasticitatea pielii
Masajul stimuleaza splina, fapt care ajuta la elasticitatea
si sanatatea pielii.

Dorinta sexuala
Masajul San Yin Jiao va rezolva problemele hormonale,
te va ajuta sa iti imbunatatesti apetitul sexual si sa iti
redobandesti senzualitatea.
Stabilizarea tractului gastrointestinal
Prin aceasta tehnica pot fi rezolvate problemele de
balonare si flatulenta dar si problemele digestive.

Activarea ovarelor si a uterului


Aceasta metoda stimuleaza activitatea ovarelor si a
uterului, asa ca le poate fi utila femeilor care incearca
sa ramana insarcinate.

Reglarea ciclului menstrual


Masarea punctului San Yin Jiao poate contribui la
reglarea ciclului menstrual, precum si la alinarea
durerilor cauzate de menstruatie.

San Yin Jiao- procedura de masaj


In primul rand, trebuie sa gasesti acest punct pe
corpul tau. Localizarea corecta a sa este esentiala
pentru a sti de unde sa incepi masajul. Pune patru
degete deasupra gleznei, pe partea interioara a piciorului. Punctul ar trebuie sa fie in dreptul degetului
aratator. Apasa cu putere zona din jurul tibiei timp de
30 de secunde, apoi maseaza-l usor cateva minute.
Poti masa ambele picioare deodata.
Durata recomandata a unei astfel de terapii este de
aproximativ 5 minute, in orice moment al zilei, desi
indicat ar fi sa se intample seara.
Pentru a obtine rezultatele scontate, repeta procedura
in fiecare zi, timp de cel putin o luna de zile!

Reflexoterapia la urechi

O femeie a impartasit experienta ei pe retelele de socializare: folosind pur si simplu clesti pentru rufe a
reusit sa scape de toate simptomele de durere cu
care se confrunta.
Reflexoterapia este o ramura a medicinei care presupune aplicarea de presiune pe anumite puncte de
pe corp. Metoda este cu atat mai adecvata pentru
stimularea punctelor de pe urechi, intrucat acestea
au numeroase terminatii nervoase.

28 octombrie, 2015

SNTATE

35

Sex la recomandarea medicului


- de ce afeciune te scap

Cu ajutorul clestilor de rufe, poti aplica presiune pe


anumite terminatii nervoase pentru a scapa de durerile
recurente.
La fel ca orice alta parte a corpului, urechea se afla
in stransa legatura cu diferite alte zone ale corpului,
comunicand in mod direct cu acestea prin intermediul
terminatiilor nervoase comasate in 6 puncte specifice.

Aplicarea de presiune pe aceste puncte vindeca


durerea din zone specifice ale corpului:
1. Durerile de umeri si de spate
Partea superioara a urechii corespunde regiunii
spatelui si a umerilor. Aplica o clema in acest loc si
mentine-o asa timp de 60 de secunde. Astfel vei
detensiona si reduce durerile musculaturii spatelui.
Pentru rezultate optime, repeta procedura de mai
multe ori pe parcursul zilei.

2. Organele interne
Imediat sub punctul corespunzator spatelui este
situat punctul organelor interne. Acest punct este
in stransa legatura cu toate organele corpului.
Chiar si masarea usoara a acestui punct cu degetele
poate ajuta.
3. Articulatiile
Partea superioara centrala a pavilionului urechii
corespunde articulatiilor. Aplica presiune folosind o
clema de rufe pentru a atenua durerile articulare si
ale degetelor de la picioare.

4. Sinusurile si gatul
Partea inferioara a urechii corespunde gatului si sinusurilor paranazale. Atunci cand esti racit sau ai
un debut de infectie a sinusurilor, aplicarea unui
clestisor de rufe aici poate face minuni.

5. Digestia
Chiar sub punctul sinusurilor si al gatului se afla
punctul digestiei. Acesta reduce sau elimina complet
crampele si durerile de stomac. Metoda poate
inclusiv preveni instalarea acestora.
6. Capul si inima
Urechea este conectata inclusiv la cele mai importante
doua parti ale corpului: capul si inima. Durerile de
cap sau problemele cardiace pot fi atenuate prin
simpla apasare a acestui punct folosind un clestisor
de rufe.

Daca te-ai confruntat vreodata cu pietrele la rinichi,


stii ce experienta dureroasa e sa le elimini. Cea mai
buna cale de a scapa de acestea este sexul, sustin
oamenii de stiinta.
Un studiu recent realizat in Turcia arata ca sexul, de
trei - patru ori pe saptamana, duce la eliminarea
spontana a pietrelor la rinichi, relateaza Medical Daily.
In cadrul cercetarii, 75 de subiecti au fost impartiti in
trei grupuri: unuia i s-a recomandat sa faca sex de
cel putin trei ori pe saptamana, altuia i s-a administrat
tamsulosin, un medicament care este folosit in mod
curent in cazul barbatilor cu prostata marita, dar care
favorizeaza si eliminarea pietrelor la rinichi, si cel din
urma a primit un alt medicament standard pentru
aceasta afectiune.
La doua saptamani de la demararea studiului, s-a
observat ca 26 din cei 31 de participanti din primul
grup, care practicasera "sexul terapeutic", au scapat
de pietrele la rinichi. Din al doilea grup, 10 din cei 21
de participanti au avut rezultate bune, la fel 8 din cei
23 subiecti din al treilea grup.
Marimea unui calcul renal eliminat a fost, in medie,
de 4,7 milimetri.
Ce risti daca ai pietre la rinichi
Un studiu realizat anterior, publicat in Analele Medicinei
de Urgenta, a comparat efectele tamsulosinului versus
placebo, atat in tratarea pietrelor de rinichi mici, cat
si in cazul celor mari. A reiesit ca timpul este un tratament eficient in cazul calculilor renali mici, insa in
cazul celor de dimensiuni mai mari (5 - 10 milimetri)
se impune administrarea medicamentului mentionat.
In SUA, de exemplu, mai bine de un milion de oameni
ajung la Urgente din cauza durerilor cauzate de
pietrele la rinichi.

Cum poi obine orgasm cerebral

Orgasmul in creier, cunoscut si sub numele stiintific


de Raspuns Senzorial Meridian Autonom, a ajuns in
atentia cercetatorilor care vor sa inteleaga mai bine
acest fenomen.
In ciuda poreclei sale de orgasm, aceasta stimulare
a fost descrisa de cei mai multi subiecti drept o stare
de entuziasm si exaltare mai mult decat una de ordin
strict sexual, scrie Medical Daily.
O soapta, o atingere, o melodie, un sunet, poate
chiar o emisiune sau o anume activitate zilnica poate
aduce acest orgasm cerebral care a fost descris
drept o stare de liniste si confort, pe varful unui
sentiment euforic.
"Am fost pentru prima oara constient de aceasta
stare pe vremea cand eram copil. Profesoara mea
de istorie avea un anume fel de a vorbi. Rostea consoanele intr-un fel aparte, vocea sa era linistitoare.
De multe ori, aceasta stare ma facea sa plec cu
gandul departe. In consecinta, nu am reusit sa invat
prea multa istorie", a povestit scriitorul Nicholas
Tufnell, intr-un articol despre Raspunsul Senzorial
Meridian Autonom, din Huffington Post.
Institutul pentru studierea Raspunsului Senzorial
Meridian Autonom, fondat de cercetatoarea Jennifer
Allen, se ocupa cu explorarea starilor senzoriale.
Una dintre teoriile care incearca sa explice orgasmul
cerebral este ca acest raspuns al creierului la diferiti
stimulti este, de fapt, o reminiscenta a ritualelor de
socializare a primatelor. Se pare ca acesti stimuli
sunt diferiti pentru fiecare in parte intrucat isi au
originea in experintele particulare ale fiecarui om. De
aceea, unii ar prefera, de exemplu, o atingere usoara
a pielii, in timp ce altii ar prefera o anume melodie.