Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a. dreptul penal roman este o ramura de drept distincta care face parte din sistemul dreptului
romanesc alaturi de alte ramuri de drept;
b. dreptul penal exista fara a avea legatura cu alte ramuri de drept;
c. dreptul penal nu are o structura unitara, dispozitiile acestuia fiind independente unele fata
de altele;
ANS: A
2. In ce an a fost adoptat Codul penal in vigoare al Romaniei?
a. 2004;
b. 2005
c. 1969;
ANS: C
3. Sub ce denumire mai este cunoscut in literatura juridica straina dreptul penal ?
a. drept criminal;
b. drept judiciar;
c. drept infractional;
ANS: A
4. Care sunt functiile sau sarcinile pe care dreptul penal, ca instrument al politicii generale, le
indeplineste?
a. asigurarea mijloacelor de prevenire a criminalitatii, care se realizeaza, in primul rand, prin
incriminarea faptelor periculoase, iar in al doilea rand, prin amenintarea cu sanctiunile
prevazute de lege;
b. realizarea unor stranse legaturi cu alte ramuri de drept, acest lucru intarindu-i autoritatea si
oferindu-i posibilitatea realizarii cu eficienta a sarcinilor ce-i revin;
c. cercetarea comportamentului cetatenilor care nu sunt inclinati sa comita fapte antisociale
ANS: A
5. Care sunt cele mai cunoscute scoli si curente care s-au impus in stiinta dreptului penal?
a. Scoala Ardeleana, Scoala pozitivista, Scoala apararii sociale;
b. Scoala pozitivista, Scoala apararii sociale, Scoala clasica.
c. Scoala apararii sociale, Scoala Ardeleana, Scoala simbolista
ANS: B
6. Care sunt principiile de baza ale Scolii clasice?
a. orientarea cercetarii spre natura si cauzele fenomenului infractional precum si spre
persoana infractorului;
b. cercetarea influentei factorilor ereditari si de mediu care au marcat evolutia infractorului
pentru a intelege comportamentul acestuia
ANS: A
13. Codul penal roman de la 1937 mai era denumit:
a. Codul penal Alexandru Ioan Cuza;
b. Codul penal Mihai I;
c. Codul penal Carol al II-lea;
ANS: C
14.
Care sunt noutatile juridice pe care le aduce Codul penal roman de la 1937?
a. umanizarea pedepsei;
b. responsabilitatea morala a infractorului
c. introducerea de pedepse mai aspre;
ANS: C
15.
Care sunt expresiile latine care guverneaza principiul legalitatii?
a. nullum crimen sine lege, nullum poena sine lege, nullum judicium sine lege;
b. nullum crimen sine lege, nullum poena sine lege, nullum crimen sine persona;
c. nullum poena sine lege, nullum crimen sine persona, nullum judicium sine lege
ANS: A
16. In ce consta principiul umanismului legii penale?
a. intreaga reglementare penala trebuie sa porneasca de la interesele fundamentale ale
omului;
b. intreaga activitate in domeniul dreptului penal trebuie sa se desfasoare pe baza legii si in
conformitate cu legea;
c. intreaga reglementare juridica penala trebuie sa asigure prevenirea savarsirii faptelor
periculoase, atat prin conformare cat si prin constrangere fata de cei care savarsesc asemenea
fapte;
ANS: A
17. In ce consta principiul conform caruia infractiunea este unicul temei al al raspunderii
penale?
a. asigurarea prevenirii savarsirii faptelor periculoase, atat prin comportare cat si prin
constrangere fata de cei care savarsesc asemenea fapte;
b. reprezinta o garantie a libertatii persoanei intrucat, fara savarsirea unei infactiuni, nu se
poate antrena raspunderea penala a unei persoane;
c. constituie o activitate de aparare a intereselor fundamentale ale omului;
ANS: B
18. In ce consta principiul individualizarii sanctiunilor de drept penal?
ANS: A
24. Cine realizeaza interpretarea oficiala autentica sau legala a legii penale?
a. Presedintele tarii in momentul in care promulga o lege;
b. legiuitorul, in momentul in care adopta o lege si da explicatii, in continutul acesteia, cu
privire la anumiti termeni, expresii sau situatii juridice care impun o interpretare unitara;
c. organele judiciare, in momentul in care realizeaza incadrarea juridica a faptei;
ANS: B
25. Cine realizeaza interpretarea neoficiala sau doctrinala a legii penale?
a. Guvernul Romaniei;
b. instantele de judecata;
c. oamenii de stiinta.
ANS: C
26.
Cum poate fi interpretarea oficiala autentica a legii?
a. anterioara si posterioara;
b. contextuala si posterioara;
c. consensuala si multilaterala;
ANS: B
27. Cum poate fi interpretarea legii penale dupa metodele folosite?
a. interpretare literala sau gramaticala, interpretare rationala sau logica, interpretare
geografica ;
b. interpretare literala sau gramaticala, interpretare rationala sau logica, interpretare istorica
c. interpretare literala sau gramaticala, interpretare geografica, interpretare istorica
ANS: B
28. Care sunt rationamentele care se utilizeaza in cazul interpretarii rationale sau logice a legii
penale?
a. a fortiori, per a contrario, reductio ad absurdum;
b. a fortiori, per a contrario, nulum crimen sine lege;
c. per a contrario, reductio ad absurdum, nulum crimen sine lege.
ANS: A
29. Ce intelegeti prin zona contigua a Romaniei?
a. fasia de mare care se intinde spre largul marii pana la distanta de 200 mile marine,
masurata de la liniile de baza;
b. spatiul aerian sau coloana de aer de deasupra teritoriului Romaniei;
c. fasia de mare adiacenta marii teritoriale care se intinde de-a lungul marii pana la distanta
de 24 mile marine, masurata de la liniile de baza;
ANS: C
30. In ce situatii, potrivit principiului teritorialitatii, o infractiune este considerata a fi
savarsita pe teritoriul Romaniei si, ca atare, este aplicata legea penala romana?
a. cand o infractiune este savarsita in totalitate pe teritoriul tarii noastre;
b. cand o infractiune este savarsita de un cetatean roman in strainatate;
c. cand o infractiune este savarsita la bordul unor nave straine aflate in trecere prin marea
teritoriala ori pe timpul cat se afla in porturi, in apele maritime interioare si in marea
teritoriala a Romaniei;
ANS: A
31. Care sunt principiile aplicarii legii penale in spatiu?
a. principiul personalitatii legii penale, principiul ultraactivitatii legii penale, principiul
realitatii legii penale;
b. principiul personalitatii legii penale, principiul realitatii legii penale, principiul
universalitatii legii penale
c. principiul realitatii legii penale, principiul retroactivitatii legii penale, principiul activitatii
legii penale
ANS: B
32. Ce presupune principiul activitatii legii penale?
a. legea penala se aplica unor fapte comise inainte de intrarea ei in vigoare;
b. legea penala este activa de la intrarea ei in vigoare si pana la iesirea din vigoare;
c. legea penala se aplica unor fapte si dupa iesirea ei din vigoare;
ANS: B
33. Care este momentul intrarii in vigoare a unei legi penale?
a. la data publicarii in Monitorul Oficial;
b. la data promulgarii de catre Presedinte;
c. la 3 zile de la publicarea in Monitorul Oficial;
ANS: C
34. Care este momentul initial al unei legi penale?
a. momentul adoptarii de catre Parlament;
b. momentul aplicarii legii;
c. momentul intrarii in vigoare.
ANS: C
35. Ce se intelege prin retroactivitatea legii penale?
a. aplicarea prevederilor unei legi penale si unei fapte comise intre momentul edictarii si
momentul intrarii in vigoare a legii respective;
b. aplicarea prevederilor unei legi penale faptelor comise dupa iesirea din vigoare a legii
respective;
c. aplicarea prevederilor unei legi penale, a efectelor ei asupra unor fapte comise inainte de
intrarea in vigoare a legii respective.
ANS: C
36. Care sunt situatiile prevazute de doctrina in care legea penala retroactiveaza?
a. poate fi retroactiva legea penala de dezincriminare care prevede ca o anumita fapta sau
anumite fapte nu mai constituie infractiuni;
b. legea penala temporara
c. legea penala ordinara daca a fost declarata constitutionala de Curtea Constitutionala a
Romaniei;
ANS: A
37. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine in cursul urmaririi penale?
a. nu produce nici un efect deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite dupa momentul
intrarii ei in vigoare, conform principiului activitatii legii penale;
b. se va pronunta scoaterea de sub urmarire penala
c. se va pronunta achitarea;
ANS: B
38. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine dupa condamnarea definitiva?
a. pedeapsa nu se mai pune in aplicare sau, daca a inceput executarea, aceasta va inceta;
b. nu produce nici un efect deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite dupa momentul
intrarii ei in vigoare, conform principiului activitatii legii penale;
c. se rejudeca respectiva cauza, iar pedeapsa este redusa la minimul special;
ANS: A
39. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca aceasta intervine in cursul judecatii?
a. se va pronunta scoaterea de sub urmarire penala;
b. se va pronunta clasarea;
c. se va pronunta achitarea;
ANS: C
40. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine dupa executarea pedepsei
principale si complementare?
a. este inlaturata raspunderea penala;
b. nu produce nici un efect deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite dupa momentul
intrarii ei in vigoare, conform principiului activitatii legii penale;
c. inceteaza toate consecintele ce decurg din condamare, in aceasta situatie aparand o
veritabila reabilitare;
ANS: C
41. In cazul caror legi se aplica principiul ultraactivitatii legii penale, consacrat de art. 16
C.penal?
ANS: B
48. Care sunt trasaturile raportului juridic penal?
a. raporturile juridice penale reprezinta singura modalitate prin care se realizeaza normele cu
caracter penal;
b. raporturile juridice penale iau nastere prin impunerea vointei statului si nu prin acord de
vointa;
c. raporturile juridice penale pot forma obiectul unor tranzactii deoarece se nasc prin acordul
de vointa a destinatarilor legii penale;
ANS: B
49. Care sunt subiectii raportului juridic penal?
a. doar statul si persoanele fizice;
b. statul si persoanele juridice, ca destinarari ai normei penale;
c. statul, persoanele fizice si juridice, ca destinatari ai normei penale;
ANS: C
50. Intre ce parti se naste raportul juridic penal adiacent?
a. intre stat si infractor;
b. intre persoana vatamata si infractor;
c. intre organele penale si infractor;
ANS: B
51. Care drepturi si obligatii intra in continutul raportului juridic penal?
a. dreptul destinatarului legii penale de a cere explicatii cu privire la continutul unei norme
penale;
b. obligatia destinatarului normei penale de a-si conforma conduita cu exigentele cerute de
norma penala;
c. dreptul destinararului normei penale de a avea parte de un proces echitabil;
ANS: B
52. Cand se naste raportul juridic penal de conformare?
a. din momentul intrarii in vigoare a normei cu caracter penal;
b. din momentul edictarii normei cu caracter penal;
c. numai prin savarsirea infractiunii;
ANS: A
53. Cand se naste raportul juridic penal de conflict ?
a. in momentul in care este edictata o noua norma cu caracter penal care o contrazice pe cea
deja existenta;
b. in momentul intrarii in vigoare a normei cu caracter penal;
c. prin si numai prin savarsirea infractiunii.
ANS: C
54. In ce situatii se poate produce stingerea raportului juridic penal de conflict?
a. prin cauze intervenite dupa pronuntarea unei hotarari judecatoresti penale definitive:
decesul faptuitorului, prescriptia executarii pedepsei, gratierea, amnistia, etc.;
b. prin pierderea calitatii cerute de lege de catre destinatarul normei penale;
c. prin iesirea din vigoare a normei penale sau prin savarsirea faptei interzise;
ANS: A
55. In ce situatii se poate produce stingerea raportului juridic penal de conformare?
a. prin decesul faptuitorului, prescriptia executarii pedepsei, amnistie sau gratiere;
b. prin savarsirea faptei interzise, care da nastere raportului juridic de conflict;
c. prin executarea pedepsei;
ANS: B
56. Care sunt cele doua tipuri de raporturi juridice penale?
a. raporturi juridice penale de conformare si raporturi juridice penale de conflict;
b. raporturi juridic penale interne si raporturi juridice penale externe;
c. raporturi juridice penale conventionale si raporturi juridice penale neconventionale;
ANS: A
57. Ce alcatuiesc totalitatea raporturilor juridice penale?
a. Codul penal al Romaniei;
b. ordinea de drept penal efectiva;
c. ordinea de drept formala;
ANS: B
58. Cui revine constatarea raportului juridic penal?
a. organelor de politie;
b. parchetelor;
c. instantelor de judecata;
ANS: C
59. Ce pozitie are statul in cadrul raportului juridic penal ?
a. subiect dominant;
b. subiect adiacent;
c. subiect secundar;
ANS: A
60.
Care este intelesul juridic al notiunii de fapte?
a. un simplu gand sau orice alt proces psihic neexteriorizat care nu sunt percepute de simturile
umane;
b. un act, o actiune sau inactiune care, prin natura lor sau prin urmarile produse, este
incriminarea faptei;
b. fapta sa nu fi fost savarvita cu vinovatie;
c. fapta sa fie savarsita in stare de necesitate, in legitima aparare, din ordinul legii sau
comanda autoritatii legitime sau cu consimtamantul victimei;
ANS: A
67. Care sunt criteriile de care trebuie sa tina seama organele judiciare atunci cand se
pronunta cu privire la evaluarea pericolului social concret al faptei?
a. durata pedepsei prevazute de legea penala pentru infractiunea respectiva;
b. atitudinea persoanei vatamate;
c. scopul urmarit de faptuitor;
ANS: C
68. Care sunt cei doi factori ai vinovatiei, ca trasatura esentiala a infractiunii?
a. intentia directa sau intentia indirecta;
b. constiinta si vointa;
c. usurinta sau neglijenta;
ANS: B
69. Care sunt formele pe care le imbraca vinovatia, ca trasatura esentiala a infractiunii?
a. intentia, culpa, intentia depasita;
b. intentia, culpa, pedeapsa
c. culpa, intentia depasita, pedeapsa
ANS: A
70. Care sunt cele doua forme ale intentiei, ca forma a vinovatiei?
a. intentia mijlocita si intentia nemijlocita;
b. intentia principala si intentia secundara;
c. intentia directa si intentia indirecta.
ANS: C
71. Ce este intentia supravenita?
a. intentia prin care vointa infractorului este indreptata spre un anumit rezultat aflat dincolo
de momentul in care sunt realizate toate cerintele normei de incriminare;
b. intentia prin care infractorul prevede rezultatul faptei sale inainte de comiterea acesteia;
c. intentia care se naste in momentul comiterii faptei, in sensul ca infractorul prevede si
urmareste un alt rezultat decat cel initial.
ANS: C
72. Care sunt cele doua modalitati principale sub care este cunoscuta, in doctrina si in
legislatia penala, culpa?
a. culpa cu prevedere sau usurinta si culpa simpla sau neglijenta;
b. culpa pozitiva si culpa negativa;
c. culpa cu premeditare si culpa spontana;
ANS: A
73. Ce cuprinde praeterintentia?
a. intentia directa si intentia indirecta, reunite;
b. intentia si culpa, reunite;
c. faptele cu un pericol social redus;
ANS: B
74. Care sunt formele pe care le imbraca obiectul infractiunii?
a. obiectul juridic generic sau de grup, obiectul juridic specific, obiectul juridic universal
b. obiectul juridic specific, obiectul juridic universal, obiectul material sau obiectul direct ;
c. obiectul juridic generic sau de grup, obiectul juridic specific, obiectul material sau obiectul
direct ;
ANS: C
75. La ce serveste obiectul juridic specific?
a. sistematizarea infractiunilor in partea speciala a dreptului penal;
b. impartirea infractiunilor pe titluri;
c. determinarea individualitatii unei infractiuni in cadrul unui grup de infractiuni.
ANS: C
76. Din ce este constituit obiectul juridic complex al infractiunii ?
a. obiectul juridic principal si obiectul juridic secundar sau adiacent;
b. obiectul juridic generic si obiectul juridic specific;
c. obiectul juridic material si obiectul juridic imaterial;
ANS: A
77. Care sunt, potrivit doctrinei penale, cele doua categorii de subiecti ai infractiunii?
a. subiect juridic circumstantiat si subiect juridic necircumstantiat;
b. subiect juridic activ si subiect juridic pasiv;
c. subiect juridic direct si subiect juridic indirect;
ANS: B
78. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a putea deveni
subiect activ al infractiunii?
a. sa aiba implinita varsta de 14 ani, sa fie responsabila din punct de vedere juridic, sa aiba
libertate de vointa si actiune
b. sa comita infractiunea cu intentie,sa fie responsabila din punct de vedere juridic, sa
manifeste libertate de vointa si actiune ;
c. sa fie responsabila din punct de vedere juridic si sa comita infractiunea cu intentie
ANS: A
79. Care sunt persoanele juridice care nu raspund penal?
a. societatile comerciale, statul, autoritatile publice;
b. statul, autoritatile publice, institutiile publice
ANS: A
86. Ce fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni?
a. fapta prin care se aduce o atingere minima valorii sociale impotriva careia a fost
indreptata;
b. fapta savarsita care este in mod vadit lipsita de importanta;
c. fapta savarsita prin care se produce o atingere minima valorii sociale impotriva careia a fost
indreptata, este lipsita in mod vadit de importanta iar prin continutul ei concret este
lipsita de pericol social;
ANS: C
87. Ce factori cuprinde vinovatia?
a. numai factorul intelectiv sub forma prevederii sau a posibilitatii prevederii de catre
subiect a urmarilor socialmente periculoase;
b. numai factorul volitiv care consta in vointa subiectului de a savarsi fapta si dorinta de a
produce in realitate urmarile socialmente periculoase;
c. doi factori, respectiv factorul volitiv si factorul intelectiv;
ANS: C
88. Cand exista vinovatie?
a. cand actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savarsita cu intentie sau din
culpa;
b. cand actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savarsita numai cu intentie;
c. cand actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savarsita cu intentie directa si
praeterintentie;
ANS: A
89. Cand exista intentie directa, ca forma a vinovatiei?
a. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-1 accepta, socotind fara temei, ca el nu se va
produce;
b. faptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si urmareste producerea lui, prin
savarsirea acelei fapte;
c. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste, accepta producerea lui;
ANS: B
90. Cand exista intentie indirecta ca forma a vinovatiei?
a. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-1 accepta, socotind fara temei ca el nu se va
produce;
b. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste, accepta producerea lui;
c. faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-1 prevada;
ANS: B
91. Cand exista culpa cu prevedere ca forma a vinovatiei?
a. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste accepta producerea lui;
b. faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-1 prevada;
c. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu urmareste producerea lui si socoteste fara
temei, ca acest rezultat nu se va produce;
ANS: C
92. Cand xista culpa simpla sau greseala ca forma a vinovatiei?
a. faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-1 prevada;
b. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste accepta producerea lui;
c. faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale si nici nu putea sa-l prevada;
ANS: A
93. Cand exista praeterintentia ca forma a vinovatiei?
a. in situatia in care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-1
prevada;
b. in situatia in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste, accepta
producerea lui;
c. in situatia in care faptuitorul doreste si urmareste ori accepta producerea unor urmari
periculoase, insa in realitate se produc, din culpa, urmari mai grave (pe care fie ca le-a
prevazut, dar a socotit fara temei ca nu se vor produce ori nu le-a prevazut, desi putea si
trebuia sa le prevada);
ANS: C
94. Ce constitutie obiect juridic al unei infractiuni?
a. bunul sustras sau distrus prin savarsirea faptei,
b. valorile sociale vatamate sau periclitate prin savarsirea faptei;
c. obiectivul urmarit de infractor prin savarsirea faptei;
ANS: B
95. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca persoana fizica pentru a fi subiect
activ al unei infractiuni?
a. sa aiba varsta minima ceruta de lege si sa fie responsabila din punct de vedere penal;
b. sa aiba libertate de vointa si actiune si sa fie responsabila din punct de vedere penal;
c. sa aiba varsta minima ceruta de lege, sa fie responsabila si sa aiba posibilitatea de a
decide libera si neconstransa asupra savarsirii infractiunii;
ANS: C
96. Cand este persoana juridica subiect activ al infractiunii?
a. infractiunea a fost savarsita in realizarea obiectului ei de activitate sau in interesul ori in
numele persoanei juridice si cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala;
b. infractiunea are legatura cu atributiile de serviciu ale societatii comerciale, autoritatii ori
institutiei respective;
c. se dovedeste in sarcina conducerii unei institutii ori societati ca a existat un interes
patrimonial;
ANS: A
97. Cine este subiect pasiv general al unei infractiuni?
a. statul;
b. persoana fizica sau juridica care a suferit raul produs prin infractiune;
c. numai persoana juridica care a suferit un rau produs prin infractiune;
ANS: A
98. Din ce este format continutul legal sau abstract al infractiunii?
a. totalitatea elementelor, care, potrivit legii, i atribuie unei fapte caracter penal;
b. totalitatea conditiilor cerute de lege privitoare la latura obiectiva si latura subiectiva a
infractiunii;
c. totalitatea conditiilor cerute de lege cu privire la obiectul, subiectul si latura obiectiva a
infractiunii;
ANS: A
99. Ce cuprinde continutul constitutiv al oricarei infractiuni?
a. obiectul si subiectii infractiunii;
b. timpul si locul infractiunii;
c. latura obiectiva si latura subiectiva a infractiunii;
ANS: C
100. Sub ce forma se poate manifesta elementul material al laturii obiective?
a. vinovatiei;
b. unei actiuni sau inactiuni;
c. unei sanctiuni;
ANS: B
101. In ce consta actiunea?
a. intr-o interventie activa a infractorului;
b. intr-o atitudine a faptuitorului care nu face ceva ce legea penala impune sa faca.;
c. intr-o stare de pasivitate a infractorului;
ANS: A
102. In ce consta inactiunea sau abstentiunea?
a. intr-o interventie activa a infractorului;
b. intr-o activitate periculoasa;
c. intr-o atitudine a faptuitorului care nu face ceva ce legea penala impune sa faca.
ANS: C
103. Ce fel de infractiuni sunt acelea care au in continutul lor referiri la rezultatul produs?
ANS: C
110. Ce intelegeti prin latura obiectiva a unei infractiuni?
a. activitatea persoanei fizice care, prin urmarile ei periculoase, vatama sau pune in pericol
anumite relatii sociale aparate de normele dreptului penal;
b. atitudinea psihica a faptuitorului, alcatuita din elemente intelective, volitive si afective,
care determina si insotesc actul fizic de executare;
c. valoarea sociala si relatiile sociale create in jurul acestei valori, care sunt periclitate sau
vatamate prin fapta infractionala;
ANS: A
111. Cand o infractiune are un continut agravat sau calificat?
a. cuprinde numai conditiile pentru existenta ei in forma tipica;
b. pe langa conditiile necesare pentru existenta ei in configuratia tipica, cuprinde si
alte circumstante de agravare;
c. este savarsita de un infractor recidivist;
ANS: B
112. Ce cuprinde latura obiectiva a unei infractiuni?
a. elementul material, vinovatia si raportul de cauzalitate;
b. elementul material, urmarea imediata si raportul de cauzalitate;
c. actiunea sau inactiunea, urmarea imediata si vinovatia;
ANS: B
113. Ce se intelege prin verbum regens"?
a. mobilul infractiunii;
b. scopul infractiunii;
c. elementul material al laturii obiective a infractiunii;
ANS: C
114. Cum se materializeaza urmarea imediata care se produce prin savarsirea unei infractiuni?
a. fie intr-un rezultat, fie intr-o stare de pericol;
b. numai intr-un rezultat palpabil;
c. in consecintele subsecvente ale infractiunii;
ANS: A
115. In cazul caror infractiuni se pune problema dovedirii raportului de cauzalitate in dreptul
penal?
a. infractiunilor formale;
b. infractiunilor formale de atitudine;
c. infractiunilor de rezultat;
ANS: C
116. Ce desemneaza mobilul unei infractiuni?
a. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) care conduce la nasterea in mintea
faptuitorului a ideii savarsirii unei infractiuni si care il determina sa o comita;
b. desemneaza finalitatea urmarita de faptuitor prin savarsirea infractiunii;
c. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si insoteste fapta infractionala si
urmarile ei;
ANS: A
117. Ce desemneaza scopul savarsirii unei infractiuni?
a. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) ce conduce la nasterea in mintea
faptuitorului a ideii savarsirii unei anumite infractiuni;
b. desemneaza finalitatea urmarita prin savarsirea faptei;
c. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si insoteste fapta infractionala si
urmarile ei;
ANS: B
118. Care sunt cele doua perioade in care se desfasoara activitatea infractionala?
a. perioada prezenta si perioada viitoare;
b. perioada activa si perioada pasiva;
c. perioada interna si perioada externa.
ANS: C
119. Care sunt principalele forme ale infractiunii intentionate?
a. actele pregatitoare (preparatorii), tentativa, fapta consumata ;
b. tentativa, complicitatea, fapta consumata ;
c. complicitatea, unitatea de infractiune, tentativa
ANS: A
120. Care sunt principalele modalitati prin care se realizeaza actele premergatoare in cazul
savarsirii unei infractiuni?
a. luarea hotararii de a savarsi o infractiune;
b. procurarea instrumentelor ce vor fi folosite la comiterea faptei;
c. comiterea infractiunii;
ANS: B
121. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca activitatile desfasurate pentru a
putea fi considerate acte premergatoare?
a. sa se concretizeze printr-o activitate obiectiva, capabila sa creeze conditii favorabile pentru
savarsirea infractiunii;
b. actiunea inceputa sa fie intrerupta;
c. sa existe legatura de cauzalitate intre decizia de a comite infractiunea si rezultatul produs
prin infractiune.
ANS: A
proprie initiativa;
c. renuntarea la comiterea infractiunii poate avea loc si dupa descoperirea faptei;
ANS: B
129. Care sunt conditiile impiedicarii producerii rezultatului in cazul comiterii unei infractiuni?
a. impiedicarea producerii rezultatului sa fie voluntara, sa fie expresia vointei libere a
faptuitorului;
b. impiedicarea producerii rezultatului poate sa aiba loc si dupa descoperirea faptei;
c. impiedicare producerii rezultatului sa se faca de orice persoana care doreste sa-l ajute pe
faptuitor.
ANS: A
130. Cum este incriminata tentativa in actuala reglementare a Codului penal?
a. pentru toate infractiunile din Codul penal;
b. doar pentru infractiunile grave si deosebit de grave;
c. numai atunci cand Codul penal prevede expres acest lucru;
ANS: C
131. Ce faze cuprinde perioada externa a savarsirii unei infractiuni intentionate?
a. faza actelor de pregatire, faza tentativei, faza actelor de executare si faza urmarilor;
b. faza actelor de pregatire, faza actelor de executare si faza urmarilor;
c. faza actelor de pregatire, faza tentativei si faza infractiunii fapt consumat;
ANS: B
132. Care este teza adoptata de Codul penal roman in legatura cu regimul actelor preparatorii?
a. teza incriminarii actelor preparatorii;
b. teza neincriminarii actelor preparatorii;
c. teza incriminarii doar a unor acte preparatorii;
ANS: B
133. La ce infractiuni nu este posibila tentativa?
a. la infractiunile savarsite cu praeterintentie;
b. la infractiunile continuate;
c. la infractiunile savarsite cu intentie indirecta;
ANS: A
134. Cand se realizeaza tentativa perfecta?
a. atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii obiective a
infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce;
b. atunci cand faptuitorul incepe executarea elementului material al laturii obiective a
infractiunii, insa pe parcursul desfasurarii executarea este intrerupta si nu poate fi dus
pana la capat;
c. atunci cand faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor
fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca infractiunea proiectata sa
ANS: A
138. Cand se realizeaza tentativa absolut improprie?
a. atunci cand prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar in cazul
concret, in raport de conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, sau in
situatia cand obiectul material lipsea in mod accidental din locul unde faptuitorul credea
ca se afla;
b. atunci cand mijlocul folosit prin natura lui nu era apt in nici o imprejurare sa produca
rezultatul urmarit de faptuitor;
c. atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii obiective a
infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce;
ANS: B
139. La ce infractiuni nu poate exista tentativa?
a. la infractiunile continuate;
b. la infractiunile savarsite cu intentie indirecta;
c. la infractiunile de executare prompta;
ANS: C
140. In cazul caror infractiuni nu este posibila tentativa?
a. in cazul infractiunii deviate;
b. in cazul infractiunii de obicei;
c. in cazul infractiunii continuate;
ANS: B
141. Cum se pedepseste tentativa?
a. la fel cu infractiunea consumata;
b. cu o pedeapsa cuprinsa intre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazut de lege
pentru infractiunea consumata, fara ca minimul sa fie mai mic decat minimul
general al pedepsei;
c. cu o pedeapsa cuprinsa intre 10 si 25 ani;
ANS: B
142. Ce categorii de infractiuni sunt susceptibile de forma fapt epuizat?
a. infractiunile complexe;
b. infractiunile deviate;
c. infractiunile continue;
ANS: C
143. Ce categorii de infractiuni sunt susceptibile de forma fapt epuizat?
a. infractiunile deviate;
b. infractiunile continuate;
c. infractiunile complexe;
ANS: B
173. Care sunt formele sub care se poate prezenta concursul de infractiuni?
a. concursul represiv si concursul preventiv;
b. concursul real si concursul formal;
c. concursul conventional si concursul neconventional;
ANS: B
174. Care sunt sistemele sanctionatorii cunoscute pentru concursul de infractiuni?
a. sistemul cumulului aritmetic, sistemul absorbtiei, sistemul progresiei geometrice ;
b. sistemul cumulului aritmetic, sistemul absorbtiei, sistemul cumulului juridic;
c. sistemul progresiei geometrice, sistemul cumulului juridic, sistemul aditionarii pedepselor;
ANS: B
175. Care este sistemul sanctionator pentru concursul de infractiuni consacrat si admis de
Codul penal roman?
a. sistemul cumulului aritmetic sau al aditionarii pedepselor;
b. sistemul absorbtiei pedepselor si aplicarea pedepsei celei mai grave;
c. sistemul cumulului juridic sau sistemul contopirii pedepselor.
ANS: C
176. Care sunt formele sau modalitatile recidivei?
a. recidiva dupa condamnare si recidiva dupa executare, recidiva generala si recidiva
colectiva, recidiva mare si recidiva mica;
b. recidiva generala si recidiva colectiva, recidiva generala si recidiva speciala, recidiva mare
si recidiva mica;
c. recidiva dupa condamnare si recidiva dupa executare, recidiva generala si recidiva speciala,
recidiva mare si recidiva mica
ANS: C
177. Sub ce forme sau modalitati apare recidiva?
a. recidiva temporara si recidiva perpetua, recidiva relativa si recidiva absoluta, recidiva
teritoriala si recidiva internationala;
b. recidiva relativa si recidiva absoluta, recidiva absoluta si recidiva cumulata, recidiva
teritoriala si recidiva internationala;
c. recidiva temporara si recidiva perpetua, recidiva absoluta si recidiva cumulata, recidiva
teritoriala si recidiva internationala ;
ANS: A
178. Ce presupune pluralitatea intermediara de infractiuni?
a. sa existe o condamnare definitiva a infractorului pentru o infractiune savarsita anterior;
b. infractorul sa comita din nou o infractiune, inainte de a fi fost condamnat pentru o
infractiune anterioara;
a. se aplica pedeapsa mai grea, la care se adauga un spor de pana la 5 ani inchisoare;
b. se aplica pedeapsa cea mai grea care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar cand
acest maxim nu este indestulator se poate adauga un spor de pana la 5 ani inchisoare;
c. se aplica pedeapsa cea mai grea care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar cand
acest maxim nu este indestulator se poate adauga un spor de pana la 7 ani inchisoare;
ANS: B
184. Cum se aplica pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni, atunci cand instanta a
stabilit o pedeapsa cu inchisoarea si o pedeapsa cu amenda?
a. se aplica pedeapsa inchisorii, la care se poate adauga amenda in totul sau in parte;
b. se aplica pedeapsa inchisorii care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar cand acest
maxim nu este indestulator se poate adauga amenda in totul sau in parte;
c. se aplica pedeapsa inchisorii la care se poate adauga amenda sporita pana la maximul
general prevazut de lege;
ANS: A
185. Cand trebuie savarsita infractiunea ce constituie al doilea termen al recidivei
postcondamnatorie pentru a exista recidiva?
a. numai inainte de inceperea executarii pedepsei;
b. numai in timpul executarii pedepsei;
c. atat inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia cat si in stare de
evadare;
ANS: C
186. Cand exista recidiva postcondamnatorie?
a. atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa
inchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu
intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau in
stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este
inchisoarea mai mare de un an;
b. atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa amenzii
sau inchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savarseste din nou o
infractiune cu intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii
acesteia, sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune
este inchisoarea mai mare de un an;
c. atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa
inchisorii mai mare de un an, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie,
inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau in stare de
evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai
mare de sase luni;
ANS: A
ANS: A
192. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru realizarea pluralitatii constituite sau
legale?
a. existenta unei grupari de doua sau mai multe persoane, in functie de natura si numarul
infractiunilor planuite;
b. existenta unor conditii de timp si de loc cu privire la savarsirea infractiunii;
c. faptele sa fie savarsite la anumite intervale de timp;
ANS: A
193. Care sunt felurile participatiei penale?
a. participatia proprie si participatia improprie;
b. participatie legala si participatie naturala;
c. participatia obiectiva si participatia subiectiva;
ANS: A
194. Care sunt conditiile necesare pentru existenta participatiei penale?
a. fapta sa fie savarsita din culpa;
b. sa se fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala;
c. faptele sa fi fost savarsite de catre o singura persoana, in realizarea unei rezolutii unice;
ANS: B
195. Care sunt formele participatiei penale propriu-zise sau perfecte?
a. autoratul sau coautoratul, instigarea, complicitatea;
b. instigarea, complicitatea, tainuirea;
c. complicitatea, participatia subiectiva, tainuirea.
ANS: A
196. Care sunt infractiunile ce nu pot fi savarsite in coautorat?
a. infractiunile omisive, infractiunile cu autor unic, infractiunile ce presupun un subiect
calificat;
b. infractiunile cu autor unic, infractiunile progresive, infractiunile de obicei;
c. infractiunile progresive, infractiunile ce presupun un subiect calificat, infractiunile cu
intentie directa;
ANS: A
197. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta instigarii ca forma a
participatiei penale?
a. sa existe cel putin doi subiecti ai infractiunii (instigatorul si instigatul);
b. sa fie savarsite cel putin doua infractiuni de catre instigat;
c. instigatorul sa actioneze numai cu intentie depasita sau din culpa.
ANS: A
198. Care sunt principalele forme ale complicitatii?
a. participatiei improprii;
b. complicitatii delict distinct;
c. participatiei proprii (propriu-zise);
ANS: C
205. Carei forme de participatie penala i este specifica savarsirea faptei prevazute de legea
penala de catre mai multi participanti cu forme de vinovatie diferite?
a. coautorilor;
b. participatiei improprii;
c. participatiei ocazionale;
ANS: B
206. Cum trebuie sa fie atacul in cazul legitimei aparari prevazute de art. 44 alin. 2 C. pen.?
a. material, direct, imediat, injust si proportional;
b. material, direct, imediat si injust;
c. material, direct si injust;
ANS: B
207. Impotriva cui trebuie sa fie indreptat atacul in cazul legitimei aparari?
a. celui care se apara sau altei persoane;
b. celui care se apara sau altei persoane, unui interes obstesc sau unui bun important;
c. celui care se apara, altei persoane sau impotriva unui interes obstesc;
ANS: C
208. Ce pune in pericol atacul in cazul legitimei aparari?
a. pune in pericol persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc;
b. pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc;
c. pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia ori interesul
obstesc;
ANS: B
209. Ce este legitima aparare?
a. o cauza care inlatura raspunderea penala;
b. o cauza care inlatura executarea pedepsei;
c. o cauza care inlatura in mod direct caracterul penal al faptei;
ANS: C
210. Ce este starea de necesitate?
a. este o cauza care in mod direct inlatura caracterul penal al faptei;
b. este o cauza care inlatura raspunderea penala;
c. este o cauza care inlatura executarea pedepsei;
ANS: A
211. Cine se afla in stare de necesitate?
a. acela care savarseste fapta prevazuta de legea penala pentru a salva de la pericol care nu
poate fi inlaturat altfel, viata integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun
important al sau ori al altuia sau un interes public;
b. acela care savarseste fapta prevazuta de legea penala pentru a salva de la un pericol
iminent care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a
altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes public;
c. acela care savarseste fapta prevazuta de legea penala pentru a salva de la un pericol care
nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa ori a altuia;
ANS: B
212. Cum trebuie sa fie pericolul pentru existenta starii de necesitate?
a. iminent, inevitabil si sa ameninte una din valorile aratate in art. 45 alin.2 Cp.;
b. iminent, imediat si injust;
c. direct, imediat, injust si sa ameninte una din valorile aratate in art. 45 alin.2 Cp.;
ANS: A
213. In ce consta temeiul admiterii starii de necesitate ca o cauza care inlatura caracterul
penal al faptei?
a. in aceea ca fapta prevazuta de legea penala savarsita nu prezinta pericol social;
b. in aceea ca fapta desi savarsita este asimilata cu neprevederea ei in legea penala;
c. n aceea ca fapta nu este savarsita cu vinovatie;
ANS: C
214. De ce fapta prevazuta de legea penala savarsita in stare de necesitate nu constituie
infractiune?
a. este o fapta socialmente utila;
b. nu este savarsita cu vinovatie;
c. se considera ca echivaleaza cu neprevederea ei in legea penala;
ANS: B
215. Ce se inlatura prin constrangerea morala?
a. caracterul penal al faptei;
b. raspunderea penala;
c. executarea pedepsei;
ANS: A
216. Cum trebuie sa fie pericolul cu care se ameninta in cazul constrangerii morale?
a. iminent;
b. grav;
c. imediat;
ANS: B
217. Cum trebuie sa fie fapta prevazuta de legea penala pentru a exista cazul fortuit?
a. datorata neprevederii de catre acesta a rezultatului socialmente periculos;
b. consecinta unei imprejurari care nu putea fi prevazuta de acesta;
224. In ce conditii minorii ce au depasit varsta de 14 ani, dar nu au implinit 16 ani, care
savarsesc fapte prevazute de legea penala, raspund penal?
a. intotdeauna raspund penal;
b. nu raspund penal;
c. raspund penal numai daca au savarsit faptele cu discernamant;
ANS: C
225. Cand exista eroarea de fapt?
a. faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a cunoscut ca acea fapta constituie o
infractiune;
b. faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a prevazut ca se vor produce anumite
consecinte grave;
c. faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a cunoscut existenta unei stari, situatii sau
imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei;
ANS: C
226. Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei?
a. legitima aparare, starea de necesitate, constrangerea fizica si constrangerea morala;
b. starea de necesitate, constrangerea fizica si constrangerea morala, amnistia ;
c. constrangerea fizica si constrangerea morala, amnistia, gratierea ;
ANS: A
227. Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei?
a. cazul fortuit, iresponsabilitatea, betia accidentala (fortuita);
b. iresponsabilitatea, prescriptia raspunderii penale, gratierea;
c. starea de necesitate, constrangerea fizica si constrangerea morala, amnistia
ANS: A
228. Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei?
a. iresponsabilitatea, prescriptia raspunderii penale, gratierea;
b. eroarea de fapt, eroarea de drept, prescriptia raspunderii penale;
c. minoritatea faptuitorului, betia accidentala (fortuita), eroarea de fapt;
ANS: C
229. Cum se clasifica cauzele care inlatura caracterul penal al faptei dupa criteriul trasaturilor
esentiale ale infractiunii asupra carora exercita o influenta preponderenta?
a. cauzele care privesc pedeapsa, cauzele care privesc pericolul social, cauzele care privesc
vinovatia;
b. cauzele care privesc pericolul social, cauzele care privesc prevederea in legea penala a
faptei, cauzele care privesc vinovatia;
c. cauzele care privesc vinovatia, cauzele care privesc persoana faptuitorului, cauzele care
privesc prevederea in legea penala a faptei;
ANS: B
230. Care sunt conditiile privitoare la atac ce trebuie indeplinite pentru existenta legitimei
aparari?
a. atacul sa fie direct, material, imediat;
b. atacul sa fie material, indirect, just;
c. atacul sa fie indirect, legal, imediat;
ANS: A
231. Cum trebuie sa fie atacul iminent sau imediat ?
a. real, obiectiv si pe cale sa se desfasoare;
b. obiectiv, ilegal, indirect;
c. subiectiv, just, sa presupuna ca este pe cale sa se desfasoare;
ANS: A
232. Cine se afla in stare de necesitate?
a. acela care savarseste fapta pentru a inlatura un atac material direct, imediat si injust,
indreptat impotriva sa, a altuia sau impotriva unui interes general si care pune in pericol grav
persoana sau drepturile celui atacat ori interesul general;
b. acela care savarseste fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin
violente, viclenie, efractie sau prin orice asemenea mijloace, intr-o locuinta, incapere,
dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea;
c. acela care savarseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi
inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al
sau sau al altuia ori un interes general;
ANS: C
233. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta constrangerii fizice?
a. sa se comita o fapta prevazuta de legea penala;
b. sa existe o constrangere asupra psihicului unei persoane;
c. constrangerii sa i se poata opune o existenta eficace din partea victimei;
ANS: A
234. Cum mai este denumita constrangerea fizica?
a. amenintare;
b. caz fortuit;
c. forta majora;
ANS: C
235. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta constrangerii morale?
a. sa existe o actiune de constrangere savarsita de o persoana asupra psihicului unei alte
persoane ;
b. constrangerii sa i se poata opune o existenta eficace din partea victimei;
c. pericolul grav cu care este amenintata persoana sa poata fi inlaturat astfel incat aceasta sa
242. Cum poate fi eroarea de fapt in functie de obiectul asupra caruia poarta?
a. eroare de fapt principala si eroare de fapt secundara;
b. eroare de fapt obiectiva si eroare de fapt subiectiva;
c. eroare de fapt conventionala si eroare da fapt universala;
ANS: A
243. Cum poate fi eroarea de fapt dupa factorii care o determina?
a. eroare esentiala si eroare neesentiala;
b. eroare prin ignoranta si inducerea in eroare sau amagirea;
c. eroare principala si eroare secundara;
ANS: B
244. Cum poate fi eroarea de fapt in functie de posibilitatea de evitare a erorii?
a. eroare principala si eroare secundara;
b. eroare esentiala si eroare neesentiala;
c. eroare vincibila (inlaturabila) si eroare invincibila (neinlaturabila);
ANS: C
245. Eroarea de drept inlatura caracterul penal al faptei?
a. uneori, cand legea prevede expres;
b. intotdeauna;
c. niciodata.
ANS: C
246. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca eroarea de fapt pentru inlaturarea
caracterului penal al faptei?
a. sa se comita o infractiune din culpa;
b. in momentul comiterii faptei, faptuitorul sa nu fi cunoscut sau sa fi cunoscut gresit existenta
vreunei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei respective sau
o circumstanta agravanta;
c. eroarea de fapt sa se datoreze imprejurarii ca faptuitorul era in eroare de drept.
ANS: B
247. Care sunt conditiile privitoare la actiunea de salvare ce trebuie indeplinite pentru
existenta starii de necesitate?
a. actiunea de salvare sa fie necesara pentru salvarea de la pericol a vietii, integritatii
corporalesau sanatatii unei persoane, a unui bun important ori a unui interes general;
b. fapta sa fie savarsita de catre sau pentru a salva o persoana care are obligatia de a infrunta
pericolul;
c. actiunea de salvare sa fie efectuata doar de catre specialisti (pompieri, politisti, militari
etc.).
ANS: A
248. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta starii de betie?