http://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/ROLUL-ASISTENTULUI-MEDICAL-IN47.

php

Rolul asistentului medical in ingrijirea bolnavului cu infectii ale cailor urinare

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA BOLNAVULUI CU INFECTII
ALE CAILOR URINARE
PLANUL LUCRARII :
MOTIVATIA
CAPITOLUL I:
A. Prezentarea bolii:
1.
Definitie
2.
Etiologie :
a)
factori determinanti;
b) factori favorizanti.
3. Simptome:
a)
subiective;
b)
obiective.
B. Metode de investigatii :
1. Examen clinic.
2.
Examen de laborator.
3.
Explorari:
a)
functionale;
b)
radiologice;
c)
endoscopice;
d) echografice.
4. Alte investigatii.
C. Tratament:
1.
Igienico-dietetic.
2.
Medicamentos.
CAPITOLUL II: Prezentarea bolnavilor :
A. Culegerea datelor (interviu).
B. Nevoile fundamentale dupa modelul conceptual al Virginiei
Henderson.
C. Plan de ingrijire.
CAPITOLUL III: Educatie pentru sanatate.
CAPITOLUL IV : Bibliografie.

Motivatia
Datorita faptului ca infectiile tractului urinar reprezinta o problema de sanatate publica
in toate tarile lumii, lucrarea de fata isi propune tratarea infectiilor tractului urinar din punctul
de vedere al asistentei medicale.
Se evalueaza ca circa 10-20% dintre femei au cel putin o infectie a tractului urinar in
cursul vietii, 6% dintre femei vor avea una sau mai multe infectii ale tractului urinar intr-un
an dat, 2-3% dintre pacientii admisi intr-un spital vor dezvolta o infectie a tractului urinar in
cursul spitalizarii.
Infectiile tractului urinar reprezinta o problema importanta datorita incidentei curente a
bolii, a numeroaselor zile de incapacitate de munca, ca si a implicatiilor financiare pe care le
necesita tratamentul lor.
Dupa vindecare trebuie avut in vedere punerea bolnavului la adapost de complicatii si
recidive.
CAPITOLUL I
A. Prezentarea bolii.
B. Metode de investigatii.
C. Tratament.
A. PREZENTAREA BOLII
1.
Definitie.
2.
Etiologic
3.
Simptome.
1. DEFINITIE
Boala determinata de prezenta si multiplicarea germenilor patogeni in orice loc al
tractului urinar si care se traduce printr-o bacteriurie mai mare de 100000 colonii de
germeni/ml urina.
2. ETIOLOGIE
Pentru realizarea unei infectii urinare este nevoie de participarea a 2 factori:
a)
factori determinanti;
b) factori favorizanti.
a) Factori determinanti
Infectiile sunt produse in primul rand de bacteriisi mai rar de catre microplasme,
chlamidii, virusuri si flingi. bacteriile :
-ESCHERIA COLI - reprezinta principalul germene intalnit in
ITU, fiind evidentiat la 75% din bolnavii cu ITU din mediul spitalicesc si a
mbulatoriu. Cele mai frecvente serotipuri sunt: 0, 1, 2, 4, 6, 7, 50, 75.
Important In cazul unei ITU ne gandim in primul rand la o infectie cu germeni din grupa
enterobacteriaceelor, in special cu E. Coli.
-PROTEUSUL - cel mai intalnit este proteus mirabilis si mai
rar proteus vulgaris. Germenii de tip proteus se observa cu precadere in ITU
secundare. (Proteusul poate duce la producerea de calicului prin faptul ca produce
ureea).
-KLEB SIELLA- este un germene intalnit in ITU necomplicate ca si in cele
complicate.
microplasmele :

-MICROPLASMA HOMINIS si UREAPLASMA UREALYTICUM-pot produce ITU

cu localizare joasa, in special la nivelul uretrei.
chlamidiile :
-CHLAMIDA TRACHOMATIS - este unul din gemenii principali incriminati in
producerea uretritelor, nefiind demonstrata participarea in ITU inalta.
virusurile :
Adenovirusurile
au
fost
incriminate
in
ITU
inferior,
in
special
a cistitelor hemoragice. Au mai fost observate ITU cu virusul polyoma, virusul citormegalic.
( Asocieri de germeni : 95% din cazuri sunt ITU produse de un singur germene.) Sursa de
infectiepoate fi reprezentata si de un focar ce poate fi situat: -la nivele intestinale ( apendicite,
parazitoze intestinale, colite, constipatii prelungite) ;
-la nivele genitale ( va ginite, anex i te );
-amigdaliene;
-cutanate.
c) Factori favorizanti
sexul - la sexul feminin este mai frecvent decat la sexul masculin.
varsta - copiii cu ITU sunt mai frecventi decat adultii; mai ales fetitele care fac
infectii
cu germeni de origine intestinala.
tratamente parentale care selectioneaza tulpini rezistente.
explorari instrumentale.
traumatismele uretrei consecutive activitatii sexuale.
staza minora joaca un rol important.
nehidratare corespunzatoare realizand reziduul vezical.
conformatia uretrei.
reflexul vezico-uretral - permite ascensiunea germenilor din vezica pana la nivelul
rinichilor.
sarcina intervine prin :
- perturbari in urodinamica consecutiva cantitatii mari de progesteron care diminua
contractilitatea uretrelor.
- prin intermediul compresiunii pe care o realizeaza uterul gravid.
constipatia reprezinta un alt factor favorizant.
existenta unor boli care scad rezistenta Ia infectii a rinichiului:
- insuficienta renala acuta (IRA);
- insuficienta renala cronica (IRC);
- glomerulopatii;
- hipertensiune arteriala esentiala.
alte boli:
- diabet zaharat; -guta;
- nefrocalcinoza.
abuzul de medicamente de tipul fenacetinei.
1. SIMPTOME
Manifestarile clinice obiective si subiective depind de forma pe care o imbraca ITU,
intrucat sub aceasta denumire se includ suferinte cu aspect clinic si evolutiv diferit.
Acestea sunt:
1.
Cistita;
2.
Pielofrenita acuta (P.N.A.) ;
3.
Pielofrenita cronica (P. N. C);
4.
Bacteriuria asimptomatica (B.A.).

1. Cistita - inflamatie acuta a vezicii urinare produsa de germeni patogeni sau de alte cauze.
Incidenta : 1% din toate consultatiile din S.U A.
a) Semne subiective :
polakiurile ;
disurie ;
algurie ;
durere in regiunea hipogastrica ;
febra lipseste sau este foarte redusa.
b) Semne obiective :
- urini tulburi in cantitate redusa :
- rareori se intalnesc urini hematurice.
2. Pielofrenita
acuta reprezinta
manifestarile
clinice,
biologice
si
morfopatologice consecutive inflamatiei acute de natura microbiana a
rinichiului.
a) Semne subiective
Debutul este frecvent acut, cu : - febra ;
- frisoane ;
- lombalgii;
- polakiurie ;
- disurie. Perioada de stare :
febra 38-39C insotita de frison;
alterarea starii generale este prezenta pe toata perioada bolii, diminuandu-se
o data cu diminuarea procesului infectios :
-cefalee ;
-tulburari de cunostinta;
-greturi, varsaturi;
-inapetenta.
- durerea lombara este uneori colicativa, frecvent bilaterala; atunci cand este
unilaterala,de regula avem un factor obstructiv.
- manifestari locale :
- polakiurie;
- disurie;
- algurie.
b) Semne obiective
- hematurie microscopica cand este prezent un factor obstructiv :
- calcul;
- tumora ;
- necroza papilara.
uneori urine tulburi;
paloarea tegumentelor ;
3. Pielofrenita cronica reprezinta manifestarile clinice, biologice si
morfopatologice consecutive inflamatiei cronice a rinichiului si pelvisului renal.
a) Semne subiective - Semne generale : - sindrom febril- in cursul episoadelor de
acutizare bolnavii prezinta febra intre 39-40 C.
- sindromul astenic ;
- sindromul dispeptic : - inapetenta ;
- greturi;
- varsaturi.

- sindromul anemic (paloare). ' Semne locale :

polakiurie ;
disurie ;
algurie ;
dureri lombare, frecvent cu caracter colicativ.
b) Semne obiective :
hematurie macroscopica uneori;
urini tulburi fetide;
paloarea tegumentelor.
4 Bacteriuria asimptomatica - evidentierea la o persoana fara simptome clinice de ITU
a 2 urocultun cu bacteriurie semnificativa (10 germ/ml) cu acelasi germene.
Important: Se considera ca BA defineste o stare care prezinta un moment ale ITU
fara simptome clinice.
BA poate fi tranzitorie sau persistenta pentru o perioada de timp. Ea se depisteaza prin:
unele controale pentru alte suferinte decat cele ale aparatului urinar;
cu ocazia unor teste screening in populatie;
atunci cand o persoana cu trecut ITU sau cu factori predispozanti la o
ITU efectueaza un control medical profilactic.
B. METODE DE INVESTIGATIE
1.
Examen clinic.
2.
Examen de laborator.
3.
Explorari.
4 Alte investigatii.
1. Examenul clinic
a) in pielonefrita acuta:
loje renale la palpare;
manevra Geordano pozitiva unilateral sau bilateral.
b) in pielonefrita cronica:
manevra Geordano este pozitiva unilateral sau bilateral;
la palpare se poate evidentia:
o loja renala sau ambele sensibile sau dureroase la palpare;
rinichi marit de volum, in tensiune ce traduce un factor obstructiv.
- HTA se intalneste de obicei dupa o evolutie de mai multi ani
( se evidentiaza la 1/3 din bolnavi). Aceasta poate apare tranzitoriu sau in puseu.
HTA evolueaza de regula bening dar poate lua aspectul unei HTA maligne.
sindromul edematos - apare exceptional, el de obicei lipseste.
insuficienta renala survine dupa o evolutie indelungata a bolii, cu
frecvente pusee de acutizare sau, mai rar, in PNC este diagnosticata in
stadiul de IRC.
Obligatoriu se face: - examen genital si - tuseu de prostata.
2. Examen de laborator
1. Cistita
Apar modificari in urina:
leucociturie;
frecvente celule epiteliale;

monocultura este pozitiva cu peste 100000 g/ml (E.Coli se intalneste in 9095% din cazuri);
proteinuria si cilindruria este absenta;
- imunofluorescenta bacteriilor urinare este negativa.
2. PNA - apar modificari:
a) sanguine:
VSH crescut, atingand valori de lOOmm/lh;
leucocitoza 10000 - 15000 leuc./mm (in stare septica poate lua aspect de
pseudoleucemie);
-

proteina C reactiva si fibrinogenul seric pot fi crescute. Ele furnizeaza informatii

asupra procesului inflamator renal;
hemocultura poate fi pozitiva datorita bactriemiei in 10-20% din cazuri.

b) urinare:
- examenul de urina in sediment evidentiaza:
- leucociturie;
- cilindri leucocitari frecventi.
- hematuria este prezenta de regula microscopic, mai redusa
decat leococituria.
Hematuria este importanta cand este prezent un factor obstructiv: calcul, tumora,
necroza papilara.
proteinuria este moderata, nu depaseste de regula lg/24h.
urocultura este pozitiva. Aceasta se recolteaza inaintea istituirii tratamentului.
3 PNC
a) sanguine:
leucociturie cu deviere de stanga in puseu;
VSH-ul creste in puseu atingand valori de pana la lOOmm/lh;
proteinele fazei acute de inflamafie sunt crescute:
- fibrinogen;
- proteina C reactiva;
- alfa 2 globulinele.
gamaglobulinele pot fi crescute, uneori luand aspectul pseudomieloma
tos;
anemia de tip nonnocrom se accentueaza in cazul evolutiei spre IRC.
b) urinare:
- examenul urinii arata in sediment:
- leucociturie peste:
- 10 leuc./mm in urina proaspata;
- 10 leuc./camp - microscopic.
- fonnatii de cilindri granulosi;
- rari cilindri hi alini.
protinuria este sub lg/24h;
urocultura pozitiva (peste 100000 germ./ml)
testul imunofluorescentei bacteriilor minore este de regula pozitiv (germenii
prezinta anticorpi la suprafata lor - test pus la punct de Virginia Thomas).
3. Explorari:
a)
Explorari functionale.

b)
Explorari radiologice.
c)
Explorari endoscopice.
d)
Explorari echografice.
a) Explorari functionale
- sanguine:
ureea, acidul uric, creatinina pot creste in puseul de acutizare cand se
instaleaza IRC.
tulburarile hidro electrolitice sunt rare. Sunt descrise PNC cu:
- pierderi de Na - hiponatremie;
- pierdere de K - hipokalemte;
- pierderi de apa - deshidratare.
- urinare:
urocultura este pozitiva. Evidentiaza gennenul si numarul, de regula peste
lOOOOOg/ml;
proba de concentratie este scazuta;
clearance-ul creatininei si ureei este scazut;
- testul Addis - Hamburger releva 60001euc./min.
TEHNICA RECOLTARII UROCULTURII
Urocultura - recoltarea urinii in conditii aseptice pentru cautarea unor germeni
prin insamantare.
Materiale necesare :
eprubete sterile cu dop de vata steril;
sonda Nelaton sterila unsa cu ulei de vaselina steril;
ser fiziologic steril;
lampa de spirt;
vata sterila;
alcool. Pregatirea bolnavului:
nu se administreaza 10 zile antibiotice inainte de recoltare ;
bolnavul nu consuma lichide 12 ore inaintea recoltarii;
bolnavul nu urineaza 6 ore inainte ;
recoltarea se face de preferinta dimineata, la sculare. Recoltarea urinii se
poate face :
a) direct;
b) prin sondaj.
a) Recoltarea directa - se face fara sonda, dupa o curatire
minutioasa cu apa si sapun a organelor genitale, apoi cu ser fiziologic steril;
se recolteaza din jetul din mijloc ;
cantitatea de urina este de 10-20 ml;
insamantarea se face imediat dupa recoltare.
b) Recoltarea prin sondaj - se efectueaza mai frecvent la femei;
se face o curatire a organelor genitale cu apa si sapun, apoi o curatire a
vulvei cu ser fiziologic steril;
- se introduce sonda ;
primul jet de urina se arunca iar urmatorul se pune in eprubeta sterila;
- gura eprubetei se flambeaza dupa ce s-a scos dopul si dupa
recoltare ;
TEHNICA RECOLTARII TESTULUI ADDIS-HAMBURGER Testul AddisHamburger - studiul cantitativ al elementelor figurate si al cilindrilor in urina.

Pregatirea bolnavului
!! La femei nu se recolteaza in perioada menstruala.
se anunta bolnavul cu o zi inainte de efectuarea probei;
regim fara lichide cu 24 ore inainte ;
dimineata, bolnavul este rugat sa urmeze, se noteaza ora exacta; aceasta
urina se arunca ;
din acest moment, bolnavul este rugat sa ramana culcat 100 sau 180 minute,
sa nu urineze ;
bolnavul nu mananca, nu bea nimic in tot acest timp (sau poate bea 200 ml.
apa sau ceai fara zahar, imediat dupa golirea vezicii urinare).
Pregatirea materialelor pentru recoltarea urinei
- material steril la fel ca pentru examenul bacterilogic ;
- se pregateste material steril necesar pentru toaleta organelor
genitale.
Recoltarea urinii
dupa 100-180 minute se face toaleta organelor genital-urinare cu apa si
sapun ;
se recolteaza intreaga cantitate si se masoara volumul (recoltarea se face
din jet prin emisiune spontana sau prin cateterism vezical);
se trimite la laborator, notandu-se exact intervalul de timp intre cele doua
mictiuni si volumul urinei la a doua mictiune.
Interpretare - normal se elimina prin urina : lOOOH/min.
1000-2000 L/min.
TEHNICA RECOLTARII PROBEI DE CONCENTRATIE
Pregatirea bolnavului
- la ora 12 bolnavul primeste alimentatie solida, fara lichide
(oua, carne, sunca).
Recoltarea urinii
se recolteaza din 2 in 2 ore (ora 1 4 - 1 6 - 1 8 - 20) colectandu-se patrii
esantioane de urina ;
de la ora 20 pana la 8 se recolteaza o singura proba ;
se noteaza la fiecare esantion :
- ora;
- volumul urinii;
- densitatea urinii.
Interpretare
- normal: - diureuza scade ;
- densitatea trebuie sa creasca (cel putin 1028) intr-o proba.
- patologic : - bolnavul urineaza mai mult noaptea ;
- capacitatea de concentrare este redusa sau disparuta; Dmax
sub 1028. (IR = 1010 -izostenurie).
TEHNICARECOLTARIIPROBEIDECLEARANCE
Clearance - volumul de plasma (in ml) depurat de o substanta in unitatea de timp
de un minut.
UxP
C = -
U = concentratia urinii (mg/ml)
V = volumul urinar (ml/min)

P = concentratia plasmatica a substantei in ml sau mg. Fluxul plasmatic renal volumul de plasma perfuzeaza cei doi
rinichi in decurs de un minut. (Se determina cu ajutoml acidului
paraaminohipuric (PAH) care este eliminat de glomerului si tubi la o singura trecere prin
rinichi.
a) Clearenceul creatininei endogene ;
b) Clearenceul ureei.
^Clearenceul creatininei endogene
Creatinina se elimina prin urina, prin filtrare glomerulara fara sa fie absorbita sau secretata de
tubi.Pregatirea bolnavului
se anunta bolnavul cu o zi inainte sa nu manance dimineata ;
sa stea culcat la pat 12 ore inaintea examenului;
- se anunta ca examenul dureaza 24 ore, timp in care bolnavul trebuie sa stea la
pat;
- cu 20 - 30 minute inaintea examenului se dau bolnavului 400 -500 ml apa
(pentru o buna diureza).
Recoltarea urinii
- ora 700: -bolnavul urmeaza;
- arunca urina;
- bea 300 ml apa sau ceai fara zahar.
00
- ora 8 : - bolnavul urineaza : - se masoara volumul;
- nu se arunca, -punctie venoasa : se
recolteaza 5 ml sange.
- ora 900: bolnavul urineaza : - se masoara volumul;
- nu se arunca.
Din cele doua emisiuni urinare se trimit 10 ml la laborator impreuna cu
sangele.
Pe buletinul de expeditie se noteaza si valorile exacte ale greutatii si inaltimii
bolnavului.
Interpretare
- valoare normala : 140 ml/min. (30);
- patologic : sub 70 ml/min. - insuficienta renala, b) Clearanceul ureei
Ureea trece prin filtrarea glomerulara fiind partial absorbita la nivelul tubilor
proximali.
Pregatirea bolnavului
- anuntarea bolnavului cu o zi inainte ;
- noaptea bolnavul sta la pat;
- nu mananca dimineata. Recoltarea urinii
- ora 7 : - bolnavul urineaza ;
- arunca urina;
- bea 250 ml apa.
- ora 800: -bolnavul urmeaza;
- se strange si se masoara urina ;
- se recolteaza prin punctie venoasa 5 ml sange ;
- ingera 250 ml apa.
- Ora900: -bolnavul urmeaza;

-se strange si se masoara urina. Din cele doua emisiuni urinare se trimit la
laborator cate 10 ml. Pe buletinul de expeditie se noteaza volumul exact si sangele
recoltat. Interpretare
-

normal : 75 ml/min.
patologic : scade in leziunile glomerulare sau tubulare. b) Explorari

radiologice
Radiografia renala simpla - este de obicei utila evidentiind :
- umbrele renale marite de volum ;
- uneori prezenta unor calcificari in aria renala sau pe traiectul uretrelor cde
pledeaza pentru un factor obstructiv.
Urografia poate evidentia :
- inegalitatea de marime a rinichilor ;
- diminuarea si inegalitatea substantei de contrast;
- rinichi mariti de volum ;
- arborele caliceai spastic ;
- calice deformat 'in maneca' sau aplatizat;
- uneori este prezent factorul obstructiv reprezentat de calcului, stenoze, tumori,
etc.
Alte explorari radiologice :
pielografia ascendenta se efectueaza in cazuri de exceptie, in scopul
evidentierii unui obstacol ureteral care nu a fost pus in evidenta prin intermediul urografiei.
- cistografia : - permite excluderea unui proces tumoral
vezical benign sau malign ; - poate pune in evidenta mi un
reflux vezico-uretral sau reziduu vezical.
arteriografia - poate evidentia modificari arteriolare cu aspect neregulat si
calibru ingustat.
tomografia computerizata este utila in evidentierea proceselor inflamatorii
circumscrise, in special de tipul celor supurative de tipul abceselor.
scintigrafia cu Galiu- poate evidentia un proces supurativ renal, galiu
radioactiv fixandu-se cu predilectie la acest nivel (fixare la nivelul leucocitelor acumulate in
cantitate mare in focarul supurativ).
TEHNICA EFECTUARII RADIOGRAFIEI RENALE SIMPLE Radiografia renala
simpla este o radiografie fara substanta de contrast care poate evidentia:
- umbrele rinichilor;
- pozitia rinichilor ;
- unii calculi:
- renali;
- ureterali ;
- vezicali.
Materiale necesare :
- carbune animal;
- ulei de ricin ;
- material pentru clisma evacuatoare. Pregatirea bolnavului:
- cu 2-3 zile inainte se va da bolnavului un regim alimentar usor digerabil
(evitand celuloza);
- se va administra carbune animal tb. II x 3 ori / zi cu 2 zile inainte;
- in prima zi se va administra bolnavilor 2 linguri de ulei de ricin ;

- seara mananca ceai si paine prajita ;

- in dimineata examenului, vezica urinara va trebui evacuata
complet de urina, iar asistenta medicala de radiologie va controla bolnavul de
gaze radiologie.
In caz de urgenta, radiografia poate fi efectuata si fara o pregatire prealabila.
Examenul propriu-zis :
- bolnavul dezbracat;
- se aseaza pe masa radiologica in decubit dorsal;
- executarea radiografiei;
- bolnavul se imbraca si este condus in salon.
TEHNICA EFECTUARII UROGRAFIEI
Urografia - examenul radiologie al rinichilor cu administrare de substanta de
contrast pe cale intravenoasa. Materiale necesare :
- radiografia renala simpla ;
- substanta de contrast Odiston 30 - 60 - 75 % ;
- medicatie antihistaminica si de urgenta :
- acid epsilon aminocaproic ;
- hemisuccinat de hidrocortizon (HHC);
- Romergan;
- ser glucozat pentru perfuzii;
- oxigen. Pregatirea bolnavului :
- se incepe prin evacuarea gazelor din intestin ;
- acelasi regim ca in radiografia renala simpla, in plus:
- se va restrange cantitatea de lichide ;
- in ziua examenului bolnavul nu va primi nimic de mancat sau de baut (prin aceasta
se reduce mult volumul urinii, obligand rinichii sa concentreze mai mult urina);
- in preajma injectarii substantei de contrast se va face o clisma evacuatoare , apoi se
va face proba de toleranta la iod (testare).
Astfel in fiecare cutie de Odiston exista o fiola, proba din care se va executa o
oftalorareactie obisnuita, instiland o picatura in sacul conjunctival al unui ochi ; in caz de
hipersensibilitate in decurs de 5 minute va apare o hiperemie conjunctivala accentuata a
ochiului respectiv.
Testarea se mai poate face prin injectarea intraveoasa a 1 ml Odiston. In caz de reactie
pozitiva pot apare fenomene mai severe: varsaturi, urticari, parestezii, edem al fetei, cefalee,
bolnavul ajunge repede in stare de soc. In acest caz se va intrerupe administrarea Odistonuluie
vor aplica masurileterapeutice de urgenta prin administrarea rapida de antihistaminice
Substante de contrast:
- adulti: 20 ml -75 %
-copii : 5-10 ml- 7 5 %
Examenul propriu-zis :
- bolnavul dezbracat;
- se aseaza pe masa radiologica in decubit dorsal ;
- administrarea intravenoasa a substantei de contrast 20 ml; Injectarea
substantei opace poate provoca :
- o durere de-a lungul venei;
- ameteli, greturi, dureri abdominale. Asistenta medicala
va trebui sa previna bolnavul asupra acestor
fenomene explicandu-i ca acestea dispar repede fara nici o consecinta.

- la 8-10 min dupa injectare se fac radiografii;

- bolavul se imbraca si este condus in salon.
Precautii - in timpul injectarii substantelor de contrast se va aspira mereu
sange.
Contraindicatii
- insuficienta hepatica si renala ;
- boala Basedow ;
- tuberculoza pulmonara evolutiva ;
- stari alergice ; -IRA.
c) Explorari endoscopice CITOSCOPIA
- In cistita acuta se veidentiaza o mucoasa intens congestionata cu desen
vascular evident;
- in cistita cronica se evidentiaza mucoasa vezicala ingrosata, congestiva, ca si
eventualii factori favorizanti (tumori, corp strain, calcul).
Este utila in diagnosticul tumorii vezicale. d) Explorari echografice
Echografia poate releva :
- rinichi de marime inegala ;
- contururi neregulate ale rinichilor ;
- echodensitatea zonei medulare crescuta si monogena ;
- calculi sub forma unor zone echogene cu con de umbra posterior ;
- zone transonice intrasinusal care corespund unei distensii caliceale si bazinetale ;
- pe masura prograsiunii bolii, rinichii sunt micsorati de volum, uneori greu de delimitat
in tesuturile din jur.
4. Alte investigatii
a) NEFROGRAMA IZOTOPICA poate evidentia :
- tulburari ce afecteaza faza de diminuare si in special secretia tubulara ;
- furnizeaza date asupra irigatiei renale.
b) SCINTIGRAMA CU GALIU67 evidentiaza un proces supurativ.
c) EXAMEN SONOGRAFIC -releva o largire a ariilor renale si a ariei corticomedulare. Evolutia spre un proces supurativ releva alteori zone hipoecogene cu continut
neomogen.
d) BIOPSIA RENALA se recomanda in PNC, dar nu in mod uzual. Aceasta este
relevanta totdeauna pentru gradul de afectare al rinichilor.
e) EXAMENUL MORFO-PATOLOGIC.

in PNA
- Examen macroscopic :
- rinichi mariti inegal de volum cu capsula renala in tensiune, cu
mici abcese subcapsulare ;
- pe sectiune se observa zone triunghiulare supurative (cu baza
corticala si varful in bazinet).
- Examen microscopic :
- infiltrat inflamator interstitial (in care
predomina polimorfonucleare cu un edem de insotire);
- la nivelul tubilor (PMN si bacterii);
- glomerulii de regula nu sunt afectati.

in PNC :
- Examen macroscopic :

- rinichi micsorati de volum cu suprafata neregulata cu zone de

fibroza ;
- se observa ingrosarea mucoasei bazinetale si caliceale uneori cu
aspect granular.
- Examen microscopic :
- infiltrat inflamator interstitiu] constituit din limfocite si monocite
;
- in cursul cronicizarii apare fibroza interstitiala ;
- tubii prezinta leziuni;
- leziunile glomerulare apar in faza tardiva ;
- ghemul capilar poate suferi un proces de retractie, realizand un
aspect de 'miez de paine' ;
- imunofluorescenta nu releva depuneri de imunoglobuline la
majoritatea bolnavilor.
C. TRATAMENT
1.
Tratament igieno-dietetic.
2.
Tratament medicamentos.
1. Tratament igieno-dietetic
- cantitatea de calorii - este in relatie cu activitatea fizica a pacientului, regimul fiind
hipocaloric la bolnavii obezi;
- lipidele si glucidele se administreaza in cantitati uzuale ;
- cantitatea de proteine este de lg/kg corp. Aceasta se limteaza numai in caz de
diminuare a functiei renale (IRA).
- bolnavii cu ITU necesita o diureza crescuta care se realizeaza printr-o hidratare
corespunzatoare. Cantitatile crescute de lichid sunt sub fonna de :
- ceaiuri diuretice ;
- sucuri;
- ape minerale.
Aportul suficient de lichide impiedica dezvlotarea gennenelor in urina ca si aderenta lor
la epiteliul urinar.
!! Nu se recomanda cura de diureza la pacienti care mai au si alte efecte
precum :
- insuficienta cardiaca ;
-HTA;
- ciroza hepatica ;
- edeme, etc.
- consumul de sare este normal. Acesta se limiteaza la bolnavii cu alte afectiuni decat
ITU.
- acidifierea urinei - urina in mod obisnuit are un pH acid, conditie care permite o
desfasurare optima a actiunii sale antibacteriene.
Unele medicamente necesita un pH acid sau alcalin care le asigura o activitate
crescuta.
De exemplu : Penicilina, Ampicilina, Negramul, Oxacilina in conditiile unui pH acid
le creste activitatea.
- alcalinizarea urinei este utila in tratarea cu sulfamide, aminoglicode, Eritromicina.
Aceasta alcalinizare se realizeaza prin ingestie de : lapte, fructe, bicarbonat de Na.
Alimente contraindicate :

- condimentele ;
- bauturile alcoolice si gazoase ;
- alimente fermentate ;
- fainoase in exces ;
- lapte proaspat;
- cartofi in exces ;
- sosuri.
Fainoasele in exces, laptele proaspat, cartofii si sosurile favorizeaza fermentatia.
Lactatele sunt contraindicate in infectiile cu Proteus (acesta se dezvolta in pH-ul
alcalin).
Tratamentele balneo-climaterice la Calimanesti, Govora- sunt utile in infectiile urinare
recidivante.
!! Important ! asigurarea unei diureze crescute este un mijloc de prevenite a ITU.
2. Tratament medicamentos.
a)
Tratament antimicrobian cu antibiotice sau chimioterapie.
b) Imunoterapie.
c)
Tratament simptomatic.
a) Tratament antimicrobian cu antibiotice sau chimioterapie
Tratamentul ITU utilizeaza in practica, dupa Farrar urmatoarele scheme terapeutice :
ai) tratamentul curativ in care se include :
tratamentul in doza unica ;
tratamentul de scurta durata : 7 10 zile ;
tratament pe termen lung.
a2 ) tratamentul supresiv se aplica cu scopul impiedicarii dezvoltarii
germenilor din cursul unei ITU instalate.
a.3 ) tratainentul profilactic are drept scop impiedicarea instalarii unei ITU.
ai) tratamentul curativ
tratamentul in doza unica
Principii : - in ITU joase procesul inflamator este superficial fapt care
detennina ca antibioticele sau chimioterapicele sa poata patrunde si reactiona cu usurinta;
- administratrea acestuia se va face intr-o doza mare si
mica asigurand concentratii cu actiune antimicrobiana eficace;
- in ITU inalte, localizate la nivel renal, datorita profunzimii, antibioticul
atinge concentratii reduse. De aceea tratamentul in doza unica are indicatii la bolnavii cu ITU
joasa. Avantaje:
- costul redus al tratamentului;
- efecte secundare reduse;
- permite localizarea sediului ITU;
- rezultate favorabile in ITU joase.
Mod de administrare:
- Amoxicilina 3g sau
- Nitrofurantoin 300g sau
- Gentamicina 8mg
- Norfloxacin 800mg
- Trimethopin - sulfmethoxazol
Nu se recomanda la:
persoane cu simptome de tipul febrei;
dureri lombare si cu simptomatologie de durata;

la pacientii cu afectiuni renale sau urologice;

la pacientii cu diabet zaharat;
in sarcina;
la cei cu ITU recidivante;
la persoanele care au o adresabilitate redusa la medic pentru ca ele nu se
vor mai supune controlului bacteriolologic necesar.
Important: tratamentul in doza unica reprezinta o metoda terapeutica numai in ITU cu
localizare joasa.
Tratamentul de scurta durata
Principii:
- reprezinta cel mai utilizat procedeu terapeutic in tratamentul ITU;
are o durata variabila de 7 - 14 zile;
se adreseaza de regula puseului acut cu ITU cu localizare la nivelul
tractului urinar superior.
Se pot utiliza o multitudine de antibiotice si chimioterapice, acestea selectionanduse dupa:
rezultatul antibiogramei furnizat de urocultura;
experienta medicului;
contraindicatiile la un anumit medicament pe care le prezinta pacientul.
Modul de administrare:
Ampicilina 2g/zi (0,5g x 4ori/zi);
Nitrofurantoin 3tb/zi (3 x ltb/zi);
Negram (acid nalidixic) (2tb x4ori/zi);
Norfloxacina (Nolacin) (400mg x2ori/zi);
Cefalexin 2g/zi (0,5g x4ori/zi);
Vibramicina 2 capsule prima zi, apoi 1 capsula/zi;
Trimethoprim- lg x4ori/zi cu acidifierea urinii.
Controlul rezultatului intrprins se face prin urocultura care de regula este sterila dupa 24
- 48h de tratament.
Important: tratamentul de scurta durata are o durata variabila (7-14 zile). El se
adreseaza puseului acut al ITU de la nivelul tractului urinar superior.
Tratamentul de lunga durata
Durata tratamentului: de la 6 saptamani la 6 luni.
Indicatii: - in ITU care nu au fost rezolvate in tratamentul de scurta durata;
- in ITU recurente invazive, in special in cazul de recidive.
Mod de administrare:
Ampicilina 2g/zi;
Nitrofurantoin (lOOmg x 2ori/zi);
Acid nolidixic (Negram) (lg x4ori/zi);
Norfloxacin (ltb x2ori/zi);
Amoxicilina (2g/zi);
Carbencilina(in caz de ITU cu pseudomonas) (2tbx2ori/zi);
Trimethoprim - sulfamethoxozol (2tb.x2ori/zi).
Important: tratamentul de lunga durata al ITU se adreseaza bolnavilor care n-au fost
rezolvati prin intermediul tratamentului de scurta durata.
a?) Tratamentul antimicrobian supresiv pe termen lung
Obiectiv: eliminarea sau suprimarea dezvoltarii germenilor in urina impiedicand
progresiunea ITU si producerea de leziuni la nivelul rinichiului.

Indicatie: - ITU persistente la bolnavi cu calcul infectant;

- prostatite cronice;
- femei cu infectii repetate.
Durata tratamentului este variabila, in medie 6 luni, dar se poate extinde pana la 2 ani.
Se va utiliza un antibiotic corespunzator sensibilitatii relevate de urocultura.
Avantaje: - se obtine frecvent urina sterila;
- germenii nu realizeaza leziuni renale.
Mod de administrare: - Nitrofurantoin (50mgx4ori/zi);
- Trimethoprim-sulfomethoxazol (ltbx2ori/zi);
- se mai poate utiliza si Methenamin (lgx3ori/zi). Tratamentul
se va suprveghea chimic si biologic privind eficienta.
aQ Tratamentul profilactic al ITU
Obiectiv: tratament antimicrobian aplicat in doze reduse, dupa ce s-a obtinut sterilizarea in
scopul evitarii unei reinfectii. Indicatii:
bolnavii cu litiaza urinara cu ITU repetate;
pacientii cu reflux vezico-ureteral;
pacientii cu ITU repetate dupa actul sexual;
pacientii cu ITU repetate la scurt interval dupa tratamentul de scurta
durata;
bolnavii supusi unor interventii chirurgicale urologice. Medicamente
utilizate:
Nitrofurantoin (lOOmg) ltb. Seara la culcare;
Norfloxacin 200mg seara;
Cefolexim 250mg/zi;
Acid nolidixic 0,5x2ori/zi sau lg seara la culcare;
Trimethoprim - sulfamethoxozol Vi - ltb. seara la
culcare. Efecte secundare: dezvoltarea de tulpini rezistente la antibioticele
utilizate.
Tratament ITU cu germene necunoscut
Exista situatii cand uroculturile repetate raman sterile in prezenta semnelor clinice si a
celorlalte semne biologice de ITU. Se face apel la un antibiotic cu spectru larg are sa acopere
spectrul germenilor intalniti in mod uzual in ITU.
Medicamente recomandate:
Nitrofurantoin;
Negram;
Ampicilina;
Sulfomethoxozol - trimethoprim.
Tratamentul bacteriuriei asimptomatice Dupa declansarea ei se efectueaza o a doua
urocultura pentru confirmare si se identifica germenul si sensibilitatea lui:
- Tratamentul nu este de urgenta. Se trateaza la:
fetite (datorita unor localizari cu frecventa crescuta la nivel renal);
gravide (dezvolta o pielonefrita intr-o incidenta crescuta);
la femei cu ITU recurente frecvente;
pacientii cu corpi straini la nivelul tractului urinar (calculi, tumori).

- Nu se recomanda tratamentul bacteriuriei asimptomatice la persoanele

cu tractul urinar intact morfologic si functional. Ele vor fi supravegheate clinic
si biologic, tratamentul fiind instituit numai in caz de ITU simptomatica.
Principii de tratament antimicrobian in ITU
- prima etapa o constituie un diagnostic clinic si biologic corect al ITU;
- se identifica initial germenul care a produs ITU si se stabileste sensibilitatea
acestuia fata de antibiotic sau chimioterapie;
- tratamentul se instituie cu medicamentul fata de care exista cea mai mare
sensibilitate, exista disponibilitatea si nu exista contraindicatii din partea organismului gazda;
- in caz de ITU severa sau insotita de stare septicemica se incepe tratamentul inainte
de a parveni rezultatul uroculturii si eventual hemoculturii. Se utilizeaza un antibiotic cu
spectru larg, un antibiotic fata de principalii germeni intalniti in cursul ITU in general;
- aparitia unei uroculturi sterile la un interval de cea. 3 zile nu se permite intreruperea
tratamentului, chiar daca s-a obtinut o ameliorare clinica;
- in caz de tratament antimicrobian ce a fost instituit inainte de a avea rezultatul
uroculturii, iar rezultatele anterioare nu indica sensibilitatea fata de medicamentul cu care s-a
initiat tratamentul, se procedeaza astfel:
daca efectul clinic este favorabil tratamentul se continua cu acelasi
antibiotic;
daca
efectul
clinic
este
nefavorabil
se
schimba
medicamentul, introducandu-se un nou preperat conform sensibilitatii
din antibiograma.
- tratamentul ITU se efectueaza de obicei cu un singur antibiotic; se utilizeaza
asocierea a 2 antibiotice in caz de ITU insotita de stare septicemica.
- eficacitatea tratamentului se verifica clinic, biologic si bacteriologic.
b) Imunoterapia
Se utilizeaza:
-

imunizari cu germeni recoltati de la bolnavi si omorati prin diverse

procedee, in special prin formol;
imunizari prin fimbrii provenite de la E.Coli;
imunizari cu vaccinuri polimicrobiene.
In practica curenta, in ITU prin imunoterapie s-a impus preparatul Uro-Vaxom. Acesta
actioneaza amplificand mecanismele imunitatii celulare si celei umorale. Se administreaza
lcps./zi timp de trei saptamani pentru o persoana.
S-au raportat rezultate favorabile in ITU, recidivele fiind rar semnalate.
c) Tratament simptomatic
Se va combate : durerea, disuria, febra, frisoanele, polakiuria prin administratrea de:
ANTISPASTICE: Scobutil
Papaverina
Lizadon ANALGEZICE: Algocalmm
Aspirina ANTIINFLAMATOARE: Indometacin (sup., tab.)
Fenilbutazona
local incalzirea perineului;
bai calde generale.
CAPITOLUL II - PREZENTAREA BOLNAVILOR
A. Interviu

1.

2.

3.

4.

B. Nevoile fundamentale dupa modelul conceptual al Virginiei

Henderson
C. Plan de ingrijire
A. Interviu
Identificarea persoanei ingrijite
internat la data: 20 noiembrie 1995;
nume/prenume: BOLNAVUL NR. 1;
sex: feminin;
data nasterii: 20.12.1956 (39 ani);
greutate; 70kg;
inaltime 170cm;
Mediul familial
stare civila : casatorita;
copii: patru (16 ani, 10 ani, 8 ani, 6 ani)
relatii cu copii; bune;
frati/surori; o sora si un frate;
relatii cu fratii/surorile: bune;
persoane care pot fi anuntate: sora, sotul;
- legaturi de rudenie: are 2 veri, o matusa, o cumnata;
adresa si telefon la domiciliu: str. Clopotari, nr.4, bl. 606, etj.l, ap. 4, tel.:
161112;
adresa si ni. de telefon la locul de munca: Sos. Chisinaului;
persoane de informat: sotul, sora.
Mediul profesional
profesie; confectionera;
loc de munca: Confectii - Iasi;
dupa imbolnavire; continua munca;
probleme la locul de munca: reluarea lucrului.
Mediul social
limba vorbita: romana;
nationalitate: romana;
religie si credinte spirituale: ortodoxa;
asigurari sociale: nu este asigurata;
numele si adresa medicului curant: nu are;
relatii cu exteriorul: lucreaza la servicu 8h, isi creste cei 4 copii si isi
ingrijeste sotul;

probleme: sotul este somer, dar in prezent lucreaza la o firma de Taxi;

locuieste intr-un apartament de 3 camere
5. Starea de sanatate
- motivele internarii:
- dureri colicative lombare drepte iradiate inferior;
- tulburari urinare;
- polakiiirie;
- usturimi postmictionale;
- di surie;
- febra, frisoane;
- slabiciune.
- diagnostic:

1. Infectie urinara joasa. Colica nefretica dreapta.

Obs. Microlitiaza renala.
2. Spondiloza lombara.
Istoricul bolii:
Bolnava internata in urma cu o luna cu suspiciune de litiaza ureterala dreapta, infectie
minora pentru care a urmat tratament antibiotic conform antibiogramei. Dupa 10 zile de la
externare constata reaparitia simptomatologiei colicative, a tulburarilor urinare. Prezentata la
policlinica speciala se deceleazainfectie urinara cu E.Coli. Nu urmeaza nici un tratament.
Alterarea starii generale, aparitia febrei si a frisoanelor determina internarea in clinica.
alte probleme de sanatate; pielocistite repetate;
operatii precedente: - 13 ani; hernie inghinala dreapta operata;
- 35 ani: sarcina extrauterina repetata operata
tratament in curs: nu ia nimic;
alergii cunoscute: nu se stie.
6. Obisnuinte de viata - obiceiuri de viata inaintea spitalizarii:
alcool: ocazional;
tutun: nu fumeaza;
igiena: independenta, bai zilnice;
tranzit fiziologic;
repaos: somn - doarme cea. 7h/zi;
exprimare scrisa: absolventa a XII- clase;
proteze (dentare, altele); nu are;
gradul de informare al bolnavei; crescuta informatii radio, televiziune
uneori, rar citeste ziare, cotidiene.
7. Psihologia in raport cu boala
-

gradul de informare al anturajului sau: sotul nu cunoaste nimic din evolutia

sau complicatiile acestei boli;
convorbirea cu medicul: decurge normal;
termeni utilizati: comuni, uzuali;
pacienta pare a fi in faza de acceptare.

8. Iesirea
Ce se intampla cu pacienta la externarea sa: bolnava se va externa cu urmatoarele
recomandari:
evitarea eforturilor fizice intense si prelungite
cura de diureza: 2 - 3 litri/zi conform indicatiilor;
tratament conform Rp.: concediu medical 5 zile.
B. Nevoile fundamentale dupa modelul conceptual al Virginiei Henderson
Bolnavul nr. 1
Nr.crt.
NEVOIA
MANIFESTARI
SURSA
DEDEPENDENTA
DEDIFICULTATE
1

A RESPIRA

torace - autonom
- AUTONOM.
torace normal conformat
amplitudine normala
murmur vezicular fiziologic

6
7

9
10

A MANCA SI A
BEA

- dificultate in a se alimenta
- durere
- hidratare corespunzatoare in - slabiciune
cantitate si calitate
- febra;
- transpiratii abundente
pentru antrenarea
bacteriilor afara din caile
urinare
A ELIMINA
- transpiratii abundente
- hipertermie
- dificultate in a elimina
- modificarea integritatii
- disurie
cailor minore prin infectie
- polakiurie
minora cu E. Coli cu peste
- urina tulbure, fetida
100000 germ./ml
- durere
A SE MISCA SI A - uneori dificultate de a trece - durere
MENTINE O
din pozitia 'in picioare' in cea - alterarea starii generale
POSTURA
'asezat'
- slabiciune
CORECTA
- limitarea amplitudinii
- spondioza lombara
miscarilor
A DORMI SI A SE - trezire frecventa
- polakiurie
ODIHNI
- somn agitat
- durere

- dificultati in a se odihni
- aspect palid, slabiciune
A SE IMBRACA SI A SE - bolnava se poate imbraca si
DEZBRACA
dezbraca
- are haine comode
A MENTINE
- hipertermie ( 38-39C)
TEMPERATURA
- frisoane
CORPULUI IN
- DIAFOREZA (transpiratii
LIMITE NORMALE
abundente)
A FI CURAT,
INGRIJIT SI ASI
PROTEJA
TEGUMENTELE
A EVITA
PERICOLELE
A COMUNICA CU
SEMENII

- frisoane
- autonom
- proces infectios, infectie
minora cu E. Coli cu peste
100000 germ./ml
- lipsa de cunoastere a
mijloacelor de prevenire a
infectiilor
- autonom

- autonom
- igiena zilnica
- tegumente si mucoase cu
aspect normal
- autonom
- igiena corespunzatoare
- prezinta intelegerile pentru - respecta tratamentul
boala
- autonom
- autonom
- exprimare uzuala
- comunica, face schimb de
amabilitati, de vorbe cu
semenii sai

11

A ACTIONA DUPA
CREDINTELE SI
VALORILE SALE

12

A SE OCUPA CU
- se considera utila familiei si - prezinta interes pentru boala
CEVA, CU SCOPUL DE solicitarilor
A SE REALIZA
- comunlica cu medicul si
asistenta medicala
- doreste sa se simta dorita de
grupul social inconjurator
A SE RECREA
- convorbiri cu ceilalti bolnavi - durere
- asculta radio
- slabiciune
- concentrarea in lectura ii este
diminuata
A INVATA, A
- comunica cu medicul,
- interes fata de boala
DESCOPERI
asistenta medicala
- cere informatii asupra
evolutiei tratamentului si
complicatiile acestei boli.

13

14

- ortodox
- mediu neadecvat
- satisfacerea in limitele
proprii pe plan spiritual (face
semnul crucii)
- merge la biserica ocazional
- este demna
- accepta medicatia

C. Plan de ingrijire
Bolnavul : NR. 1.
Diagnosticul medical: 1. Infectie minorajoasa. Colica nefretica
dreapta.observati microlitiaza renala.
2. Spondiloza lombara
DATA
PROBLEME
OBIECTIVE INTERVENTII

EVALUARE

20.11.1995 -durere colicativa

- disurie
- polakiurie
- nevoia
imperioasa de
a urina
- somna agitat,
trezire
frecventa
- febra (39C),
frisoane
- urini tulburi,
fetide
-necunoasterea
exacta a
diagnosticului

- usurarea
durerii
- atenuarea
disuriei, a
nevoii
imperioase de a
urina
- mentinerea
temperaturii
corpului in
limite normale
- obiectivele
tratamentului
medical
- precizarea
exacta a
diagnosticului

- administrare de
antispastice
(Scobutil f. III/zi,
Papaverina f. III/zi),
antiinflamatoare
(Indometacin sup.
Il/zi), analgezice
(Algocalmin f. Il/zi,
Aspirina tab I/zi),
sedative (Diazepam10 mg I tb seara)
- incalzirea
perineuiui
- incurajarea de a
bea 2-3 I lichide/zi
- educarea pacientei
de a urina la 2-3 ore
cu golirea completa
a vezicii
- recoltarea urgenta
a unei uroculturi
- pregatirea
bolnavei pentru
radiografia renala
simpla

-pacienta simte o
diminuare temporara
a durerii, disuriei
- bea 2-3 Ilichide/zi
- urineaza la 2-3 ore
- accepta
tratamentul
- stare generala
influentata
- radiografia renala
simpla calculi opaci
la raze X, dar se
observa o pensare a
discului L2-L3 de
unde si diagnosticul
de spondiloza
lombara
- urocultura este
pozitiva

21.11.1995 -durere colicativa

- disurie
- polakiurie
- trezire
frecventa,
somn
neodihnitor
- febra(38,8C),
frisoane
- urini tulburi,
fetide
- cunoasterea

- calmarea
durerii
- atenuarea
disuriei
-mentinerea
temperaturii
corpului in
limite normale
- obiectivele
tratamentului
medical,
inclusiv cel
antibacterian

- incalzirea
perineuiui, bai calde
- administrarea de
antispastice,
analgezice,
antiinflamatoare,
sedative
- administrarea
medicatiei
antibacteriene
conform
antibiogramei
Negram tb. Vi/zi

-pacienta simte o
diminuare temporara
a durerii, disuriei
- bea 2-3 1 lichide/zi
- urineaza Ia 2-3 ore
- accepta
tratamentul
- somn indus
medicamentos
- stare generala
influentata
- echografia releva

23.11.1995

exacta a

- precizarea

diagnosticului

exacta a diagnosticului

-durere
- disurie
- febra (38C),
- urini tulburi
- posibilitatea

- calmarea
durerii si a
disuriei
-mentinerea
temperaturii in

recidivei

limite normale
- obiectivele
tratamentului
- prevenirea
recidivei

(tb. Ii/zi)
- incurajarea de a bea 2-3 1 lichide/zi si de a urina Ia 2-3 ore cu golirea completa a vezicii
- se efectueaza echografie pentru precizarea diagnosticului
- incalzirea perineului, bai calde
- administrarea de antispastice, analgezice, antiinflamatoare, antibacteriene (Scobutil fi. Ii/zi,
Papaverina fi. Ii/zi, Aspirina tb. I/zi, Indocid sup. Ii/zi, Negram tb, Vi/zi)
- incurajarea de a bea 2-3 1 lichide/zi si de a urina Ia 2-3 ore
un contur renal regulat bilateral,fara calculi; aspect normal echografic
-pacienta simte o ameliorare a durerii, disuriei
- bea 2-3 I lichide/zi
- urineaza la 2-3 ore cu golirea completa a vezicii
- accepta tratamentul
- somn indus medicamentos
- stare generala usor influentata
27.11.1995

-jena
dureroasa
-jena Ia
mictiune
- urini usor
tulburi
- subfebrilitate
(37,2C)
- posibilitatea
recidivei
- cunoasterea
exacta a
diagnosticului

- calmarea
jenei dureroase
si a celei legate
de mictiune
- atenuarea
subfebrilitatii
- obiectivele
tratamentului
medical si a
eficacitatii lui
- precizarea
exacta a
diagnosticului
prin efectuarea

- incalzirea
perineului, bai calde
- administrarea de
antispasticela
nevoie,
antiinflamatoare,
antibacteriene
(Indocid sup. Ii/zi),
antimicrobiene
(Negram tb, Vi/zi)
- incurajarea de a
bea 2-3 I lichide/zi si
de a urina Ia 2-3 ore
cu golirea completa

-pacienta simte o
ameliorare completa
a durerii, disuriei
- este afebrila
- urineaza la 2-3 ore
- urina este clara si
inodora
- stare generala
buna
- uroculturanegativa
- urografia nu
releva calculi opaci,
eliminarea este

unei urografii

a vezicii urinare
- recoltarea unei
uroculturi de
control
- efectuarea unei
urografii

prezenta bilateral,
dar la 60 min. opace
fierea este mai
palida pe stanga si
mai vizibila pe
dreapta de unde si
diagnosticul de obs.
Microlitiaza renala

Pacienta s-a externat cu starea generala - ameliorata;

Obligatiile asistentei medicale - sunt de a face educatie sanitara cu pacienta:

evitarea eforturilor intense si prelungite;

evitarea expuneri prelungite la frig si umezeala;

tratarea oricarui focar infectios din organism;

continuarea curei de diureza de 2-31. lichide/zi;

pacienta sa urineze la 2-3h cu golire completa a vezicii urinare pentru reducerea

stazei urinare si a reinfectiilor;

efectuarea de control bacteriologic si respectarea tratamentului medicamentos

conform indicatiilor medicului.
Recomandarile medicului:
tratament medicamentos cu:
1.
Negram 2tb./zi (4 saptamani);
2.
Lizadon sup. 2/zi (7 zile);
3.
Indometacin sup. 2/zi (7 zile).
concediu medical 5 zile;
control bacteriologic al urinii la 14-21-28 zile de la externare;
respectarea recomandarilor facute de asistenta medicala.
A.Interviu
1. Identificarea persoanei ingrijite
internat la data: 20 februarie 1995;
nume/prenume: BOLNAVUL NR. 2;
sex: feminin;
data nasterii: 28.12.1968 (27 ani);
greutate: 67kg;
inaltime 162cm;
2. Mediul familial
stare civila : casatorita;
copii: un copil de 4 ani
relatii cu copii: bune;
- frati/sur ori: are un frate ce locuieste in Bucuresti;
relatii cu fratii/surorile: se intalneste rar cu fratele, tine legatura prin
telefon;
persoane care pot fi anuntate: sotul, mama, tata;
legaturi de rudenie: are un var si o vara, o matusa, un unchi;
adresa si telefon la domiciliu: jud. Neamt, loc. Roman, str. Tudor
Vladimirescu, nr.7, se. A, et. 2, tel:033/l62331
adresa si nr. de telefon la locul de munca: str. Nicolae Balcescu nr. 9, tel.:
033/126345;
persoane de informat: sotul, mama.

3. Mediul profesional
profesie: spalatoreasa;
loc de munca: Clubul Sportiv;
dupa imbolnavire; continua munca fiind intrerupta de unele concedii
medicale in ultimul an;
probleme la locul de munca: a avut concedii medicale repetate in ultimul an
dupa care si-a reluat lucrul.
4. Mediul social
limba vorbita: roana;
nationalitate: romana;
religie si credinte spirituale: ortodoxa;
asigurari sociale: nu este asigurata;
numele si adresa medicului curant: nu are;
relatii cu exteriorul: normale; isi creste unica fiica alaturi de sotul ei;
probleme: nu are;
-

locuieste intr-un apartament de 2 camere cu sotul si fiica, sotul

fiind de meserie mecanic la CFR.
5. Starea de sanatate
- motivele internarii:
- dureri colicative lombare drepte iradiate inferior;
- dureri hipogastrice postmictionale;
- tulburari urinare:
- polakiurie;
- urmi tulburi, fetide;
- disurie;
- febra, frisoane repetate;
- astenie.
- diagnostic:
1. Infectie urinara recidivanta.
Istoricul bolii:
Debut brusc in urma cu un an in noiembrie 1993 printr-un sindrom cristalgic tratat la
dispensarul medical cu Negram, antispastice 10 zile. Ulterior urocultiirile efectuate repetat in
decembrie, ianuarie, februarie, releva persistenta infectiei urinare cu E.Coli, motiv pentm care
bolnava a urmat tratament injectabil reprezentat de aminoglicozide (Kanamicina,
Gentamicina, Ampicilina apoi Norfloxacin, Nitromrantoin). Sterilizarea uroculturilor se
face pe o perioada scurta de timp dupa care reapare simptomatologia urinara. In luna iulie 1994
se adreseaza Policlinicii Speciale Iasi si a urmat tratament cuaminoglicoze fara rezultat. In
urma cu cateva saptamani apar dureri violente hipogastrice, tulburari urinare, frisoane repetate
ceea ce determina administrarea de antalgice majore. Urocultura fiind pozitiva urmeaza
tratament cu Gentamicina si Cefalexim, fara ameliorarea simptomatologiei.
Remarcam faptul ca s-a exclus o afectiune genitala concomitent. In prezent nu
urmeaza nici un tratament.
Se interneaza pentm conduita terapeutica si precizare de di agnostic. Alte probleme de
sanatate:
cistite repetate in ultimii 7 ani netratate;
operatii precedente: -nu are;
tratament in curs: nu ia nimic;
alergii cunoscute: nu se stie.

6. Obisnuinte de viata - obiceiuri de viata inaintea spitalizarii:

alcool, tutun: neaga;
igiena: independenta si o efectueaza;
tranzit intestinal: constipatie cronica (1 scaun/2-3zile);
obisnuinte alimentare sau regim: nu are, nu tine;
-

exprimare scrisa: absolventa a unui liceu;

proteze (dentare, altele): nu are;
gradul de informare al bolnavei: nivel de educatie medie; citeste ziare,
reviste, asculta radio.
7. Psihologia in raport cu boala
gradul de informare al anturajului sau: sotul cunoaste putin despre
simptomele si evolutia acestei boli;
convorbirea cu medicul: decurge normal, uneori intrerupte de dureri
lombare;
termeni utilizati: foloseste termeni uzuali;
pacienta pare a fi in faza de acceptare.
8. Iesirea
Ce se intampla cu pacienta la externarea sa: bolnava se externeaza cu urmatoarele
recomandari:
tratament cu Nolicin 2tb./zi - 14 zile si apoi cu Nitrofurantoin 2tb./zi (1
luna)
regim hidric: 2-2,5 litri/zi;
evitarea expunerii la frig, umezeala;
urocultura de control la 14 - 21 - 28 zile de la externare.
B. Nevoile fundamentale dupa modelul conceptual al Virginiei Henderson
Bolnavul nr. 2
Nr.crt.
NEVOIA
MANIFESTARI
SURSA
DEDEPENDENTA
DEDIFICULTATE
1

A RESPIRA

A MANCA SI A
BEA

A ELIMINA

- autonom
- torace normal conformat
- sonoritate pulmonara
normala 18 resp./min.
- dificultate in a se alimenta
- hidratare corespunzatoare in
cantitate si calitate
-

dificultate in a elimina
disurie
polakiurie
urina tulbure, fetida
usturimi postmictionale
transpiratii abundente
constipatie cronica

- AUTONOM.

- durere, astenie
- slabiciune
- febra, frisoane
- transpiratii abundente
- hipertermie
- modificarea integritatii
cailor minore prin infectie
minora cu E. Coli cu peste
100000 germ./ml
- durere
- alimentatie

5
6
7

9
10

11

12

necorespunzatoare, redusa
calitativ si cantitativ
- nerespectarea
deprinderilor de eliminare
- prezenta hemoroizilor
A SE MISCA SI A
- mobilitate redusa
- durere
MENTINE O
- limitarea amplitudinii
- alterarea starii generale
POSTURA CORECTA miscarilor
- slabiciune
- hipertermie
A DORMI SI A SE
- insomnie, trezire frecventa - polakiurie
ODIHNI
- somn neodihnitor
- durere
- slabiciune
- frisoane
A SE IMBRACA SI A - independent
- independent
SE DEZBRACA
- bolnava are haine comode si
lejere
A MENTINE
- hipertermie (39C)
- proces infectios, infectie
TEMPERATURA
- frisoane
minora cu E. Coli cu peste
CORPULUI IN
- DIAFOREZA (transpiratii 100000 germ./ml.
LIMITE NORMALE
abundente)
A FI CURAT,
- autonom
- independent
INGRIJIT SI ASI
- igiena zilnica
PROTEJA
- tegumente, fanere si
TEGUMENTELE
mucoase
cu aspect normal
A EVITA
- autonom
- respecta tratamentul si
PERICOLELE
- prezinta intelegerile pentru recomandarile
boala
A COMUNICA CU
- autonom
- autonom
SEMENII
- exprimare uzuala
- durere
- comunica cu semenii sai
- frisoane
- uneori dificultate in a se
- stare generala alterata
exprima
A ACTIONA DUPA
- ortodox
- independent
CREDINTELE SI
- satisfacerea in limitele
VALORILE SALE
proprii pe plan spiritual (face
semnul crucii)
- merge la biserica ocazional
- este demna
- accepta medicatia
A SE OCUPA CU
- incearca sa fie utila
CEVA, CU SCOPUL DE celorlalti
A SE REALIZA
bolnavi
- comunlica cu medicul si
asistenta medicala
- doreste sa-si mentina
integritatea fizica si
psihologica

- prezinta interes pentru boala

13

A SE RECREA- plimbari scurte

- durere
- asculta radio
- frisoane
- citeste ziare, reviste, uneori ii - astenie
este diminuata concentrarea in
lectura
14
A INVATA, A- comunica cu medicul si
- interes fata de boala
DESCOPERIasistenta medicala
- cere informatii asupra bolii
- manifesta interes pentru
masurile profilactice pentru
prevenirea unei reinfectii
C. Plan de ingrijire
Bolnavul : NR. 2
Diagnosticul medical: 1. Infectie urinara recidivanta.
DATA
PROBLEME
OBIECTIVE
INTERVENTII
EVALUARE
20.11.1995 -durere colicativa - calmarea
- administrare de
-pacienta simte o
- disurie
durerii
antispastice (Scobutil f.
diminuare
- polakiurie
- atenuarea
Iii/zi, Papaverina f. III/zi), temporara a
- dureri
disuriei
antiinflamatoare (Indocid durerii
hipogastrice
- mentinerea
sup. Ii/zi), analgezice
- bea 2-3 1
postmictionale temperaturii
(Aspirina tab I/zi), sedative lichide/zi
- somn agitat, corpului in
(Diazepam tb. I/zi)
- urineaza la 2trezire
limite normale - incalzirea perineului
3 ore cu
frecventa
- obiectivele
- bai calde
golirea
- febra (39C), tratamentului
- incurajarea de a bea 2-3 completa a
frisoane
medical
1
vezicii
- urini tulburi, - precizarea
lichide/zi
- accepta
fetide
exacta a
- educarea pacientei de a tratamentul
-necunoasterea diagnosticului urina la 2-3 ore cu golirea - stare
exacta a
completa a vezicii
generala
diagnosticului
- recoltarea urgenta a unei influentata
uroculturi
- somn indus
medicamentos
21.11.1995 -durere colicativa - calmarea
- disurie
durerii
- polakiurie
colicative
- atenuarea

- incalzirea perineului, bai -pacienta simte o

calde
diminuare
- administrarea de
temporara a
antispastice, analgezice,
durerii

- somn
intrerupt,
neodihnitor
- febra(38,5C),
frisoane
- urini tulburi,
fetide
- usturimi postmictionale

disuriei
-mentinerea
temperaturii
corpului in limite
normale
- instituirea
tratamentului
antibacterian
conform
antibiogramei
- precizarea
exacta a
diagnosticului

antiinflamatoare, sedative,
antimicrobiene (Norfloxacin tb.
III/zi)
- educarea pacientei de a
bea 2-3 1 lichide/zi si de a
urina la 2-3 ore cu golirea
completa a vezicii
- se efectueaza echografie
renala

-durere
- disurie
- febra (38C),
frisoane
- urini usor
tulburi si fetide
- posibilitatea
recidivei
- somn
neodihnitor
- polakiurie

- calmarea
durerii si a
disuriei
-mentinerea
temperaturii in
limite normale
- obiectivele
tratamentului
- prevenirea
recidivelor

- incalzirea perineului, bai

calde
- administrarea de
antispastice la nevoie :
Scobutil f. Ii/zi +
Papaverina f. Ii/zi;
Lizadon sup. Ii/zi,
analgezice (Aspirina tb.
I/zi), antiinflamatoare
(Indocid sup. Ti/zi),
antimicrobiene(Norfloxacin
tb. III/zi)
- incurajarea de a bea 2-3 1
lichide/zi si de a urina la 23 ore cu golirea completa a
vezicii

27.11.1995 -jena
dureroasa
-jena la
mictiune
- subfebrilitate
(37,3C)
- posibilitatea
recidivei

- calmarea
jenei dureroase
si a celei legate
de mictiune
- mentinerea
temperaturii in
limite normale
- obiectivele
tratamentului

- incalzirea perineului
- administrarea de
antispastice (Lizadon sup.
Ii/zi), analgezice (Aspirina
tb. I/zi), antiinflamatoare
(Indocid sup. IT/zi),
antimicrobiene(NorfIoxacin
tb. Iii/zi)
- incurajarea de a bea 2-3 1

colicative
- bea 2-3 1
lichide/zi
- urineaza la 23 ore cu
golirea
completa a
vezicii
- accepta
tratamentul
- stare
generala
influentata
- echografia
renala releva
rinichi de
aspect normal
echografie
-pacienta simte o
ameliorare a
durerilor
- bea 2-3 1
lichide/zi
- urineaza la 23 ore cu
golirea
completa a
vezicii
- somn linistit,
indus
medicamentos
- accepta
tratamentul si
recomandarile
pentru
prevenirea
eventualelor
recidive

- stare
generala buna
-pacienta simte
o ameliorare
completa a
durerii si a
jenei
mictionale
- urineaza la 2-

medical si a
eficacitatii lui
- prevenirea
recidivelor

lichide/zi si de a urina la 23 ore cu golirea completa a

vezicii
- recoltarea unei uroculturi de
control

3 ore
- bea 2-3 I
lichide/zi
- ia
medicamente
- urina este
clara si
inodora
- uroculturanegativa

Pacienta este externata cu starea generala - ameliorata;

Obligatiile asistentei medicale - sunt de a face educatie sanitara cu pacienta
privind :

evitarea eforturilor intense si prelungite;

evitarea expuneri prelungite la frig si umezeala;

tratarea oricarui focar infectios din organism;

continuarea curei de diureza de 2-31. lichide/zi;

pacienta sa urineze la 2-3h cu golire completa a vezicii urinare pentru reducerea

stazei urinare si a reinfectiilor;

efectuarea de control bacteriologic si respectarea tratamentului medicamentos

conform indicatiilor medicului.
Recomandarile medicului:
tratament medicamentos cu:
1.
Nolicin2tb./zi(14zile);
2.
Nitroflirantoin 2 tb./zi (1 luna);
3.
Tratament simptomatic cu sup. Ii/zi.
concediu medical 5 zile;

control bacteriologic al urinii la 14-21-28 zile de la externare si la aparitia

unor semne asemanatoare;

respectarea cu strictete a curei de diureza;

respectarea recomandarilor facute de asistenta medicala.

A. Interviu
1. Identificarea persoanei ingrijite
internat la data: 21 februarie 1995;
nume/prenume: BOLNAVUL NR. 3;
sex: feminin;
data nasterii: 27.01.1938 (57 ani);
greutate: 66kg;
inaltime 160cm;
2. Mediul familial
stare civila : casatorita;
copii: o fata (33 ani);
relatii cu copii: bune;
frati/surori: nu are ;
relatii cu fratii/surorile: ;
- persoane care pot fi anuntate: sotul, fata, ginerele;
legaturi de rudenie: are in viata o matusa (69 ani), doua cumnate;

adresa si telefon la domiciliu: Iasi str. Eternitate, nr.69B, bl. XI, scara B,
etj. 8, ap. 49, tel.: 175439;
adresa si nr. de telefon la locul de munca: pensionara, fosta invatatoare;
persoane de informat: sotul, fata.
3. Mediul profesional
profesie: pensionara;
loc de munca: ;
4. Mediul social
limba vorbita: romana;
nationalitate: romana;
religie si credinte spirituale: ortodoxa;
asigurari sociale: nu are;
numele si adresa medicului curant: vine o data la 2-3 luni la control la
doctor Alexa Ioana si se interneaza ori de cate ori este nevoie ;
relatii cu exteriorul: isi creste nepoata si ii place sa impleteasca;
probleme: nu are, duce o viata linistita;
5. Starea de sanatate
- motivele internarii:

- dureri in loja renala stanga;

polakiurie;
usturimi postmictionale;
febra, frisoane;
urini tulburi;
greturi, varsaturi;

diagnostic:

1.
Pielofrenita cronica (infectie urinara cu Proteus).
2.
Litiaza renala si vezico-urinara.
3.
Vaginita cronica.
Istoricul bolii: Pacienta diagnosticata in urma cu 11 ani cu litiaza colaterala colica
renala dreapta, PNC, se interneaza in clinica si se efectueaza interventie chirurgicala. In
urmaacestei pacienta prezinta colici si elimina aproximativ un calcul pe an, acestea fiind de
natura calcica.
In urma cu 4 zile pacienta prezinta o acutizare a durerii in urma expunerii prelungite la
frig.
Prezenta durerilor in loja renala stanga, mictiuni frecvente, usturimi mictionale, febra,
urini tulburi o determina pe bolnava sa se interneze.
- alte probleme de sanatate: - fibron uterin ;
- varice ;
- litiaza renala.
- operatii precedente: - 10 ani: apendicectomie ;
- 1990 : colecistectomie
tratament in curs: Urinex;
alergii cunoscute: nu se stie.
6. Obisnuinte de viata - obiceiuri de viata inaintea spitalizarii:
alcool, tutun: nu bea, nu fumeaza;
igiena: independenta, zilnica;
tranzit intestinal fiziologic;
repaos: somn - doarme cea. 8-9 h/zi;

obisnuinte alimentare sau regim : - hidratare zilnica cu 1,9-2 1

lichide; - din cauza litiazei colice
nu consuma fasole, ape alcaline,
produse lactate.
proteze (dentare, altele): nu are;
gradul de informare al bolnavei : citeste ziare, cotidiene,
reviste saptamanale, asculta radio.
7. Psihologia in raport cu boala
-

gradul de informare al anturajului sau:fiica cunoaste amanunte despre

evolutia, complicatiile si tratamentul bolilor pe care le are (PNC, IRC std.
I-II, litiaza renala). Ea este de profesie asistenta medicala.
convorbirea cu medicul: decurge normal, intrerupta de dureri.
termeni utilizati: uzuali, povesteste cu amanunte istoricul, evolutia si
simptomele bolii.
pacienta pare a fi in faza de acceptare.

8. Iesirea
Ce se intampla cu pacienta la externarea sa: bolnava se va externa cu urmatoarele
recomandari:
evitarea frigului si a umezelii;
lichide per oral: 2 l/zi;
tratament cu : - Nolicin tb. U/zi timp de 14 zile;
- Urinex tb. I/zi;
- Lizadon sup. U/zi.
control bacterilogic la 7-14-21 zile apoi la o luna;
control clinic medical peste 2 luni;
B. Nevoile fundamentale dupa modelul conceptual al Virginiei Henderson
Bolnavul nr. 3
Nr.crt.
NEVOIA
MANIFESTARI
SURSA
DEDEPENDENTA
DEDIFICULTATE
1

A RESPIRA

A MANCA SI A
BEA

A ELIMINA

- independent
- torace normal conformat
- excursii costale simetrice ale
bazelor si varfurilor
- murmur vezicular fiziologic
- dificultate in a se alimenta
- hidratare corespunzatoare in
cantitate si calitate
- greturi, varsaturi
- (diaforeza) transpiratii
abundente
- dificultate in a urina

- independent

- durere, febra, frison,

astenie;
- intoleranta alimentara
(proces infectios in
organism)
- obisnuinta alimentara
- hipertermie
- modificarea integritatii
cailor urinare prin infectie

5
6

9
10

11

12

- disurie, algurie
- polakiurie
- urina tulbure, fetida usor
hematurica
- pierderi si scurgeri vaginale
A SE MISCA SI A
- dificultate de a se misca
MENTINE O
- limitarea amplitudinii
POSTURA
miscarilor
CORECTA
- reducerea mobilitatii
A DORMI SI A SE
- trezire frecventa
ODIHNI
- somn agitat, neodihnitor
- dificultati in a se odihni
A SE IMBRACA SI A SE - independent
DEZBRACA
- bolnava se poate imbraca si
dezbraca singura
- are haine comode, lejere
A MENTINE
- hipertermie (39C)
TEMPERATURA
- frisoane
CORPULUI IN
- DIAFOREZA (transpiratii
LIMITE NORMALE
abundente)
A FI CURAT,
- tegumente si mucoase cu
INGRIJIT SI ASI
aspect normal
PROTEJA
- bolnava prezinta totusi un
TEGUMENTELE
grad de dificultate in
acordarea ingrijirilor de igiena
A EVITA
- autonom
PERICOLELE
- prezinta intelegerile pentru
boala
A COMUNICA CU
- autonom
SEMENU
- exprimare cu termeni uzuali
- uneori dificultate de a se
concentra in unele discutii
A ACTIONA DUPA
CREDINTELE SI
VALORILE SALE

minora cu Proteus
- durere
- proces infectios (vaginita
cronica)
- durere
- febra, frisoane
- alterarea starii generale
- astenie
- polakiurie
- durere
- febra, frisoane
- independent

- proces infectiosin organism

(infectie mionora cu Proteus)
-

durere
febra, frisoane
astenie
alterarea starii generale

- autonom
- respecta recomandarile
medicului si asistentei
- autonom
- durere
- febra, frisoane
- greturi, varsaturi
- alterarea starii generale
- mediu neadecvat
- durere

- ortodox
- satisfacerea in limitele
proprii pe plan spiritual (face
semnul crucii uneori, o catre
religioasa)
- merge la biserica ocazional
- procupare fata de
insemnatatea suferintei
A SE OCUPA CU
- incearca sa fie utila familiei - prezinta interes pentru
CEVA, CU SCOPUL DE prin diferite activitati
boala
A SE REALIZA
- comunica cu medicul si
asistenta medicala
- doreste sa se simta dorita de

grupul social inconjurator

13

A SE RECREA

- plimbari scurte
- durere
- asculta radio
- frisoane
- concentrarea in lectura ii este - alterarea starii generale
uneori diminuata
- citeste ziare cotidiene, reviste
- citeste zilnic dintr-o carte
religioasa
14
A INVATA, A
- comunica cu medicul,
- interes fata de boala
DESCOPERI
asistenta medicala
- cere informatii asupra
tratamentului si complicatiilor
bolii.
C. Plan de ingrijire Bolnavul: NR. 3
Diagnosticul medical: 1. Pielofrenita cronica (infectie urinara cu Proteus).
2.
Litiaza renala si vezico-urinara.
3. Vaginita cronica.
DATA
PROBLEME
OBIECTIVE
INTERVENTII
EVALUARE
21.11.1995 -durere
- calmarea
- administrare de
-pacienta simte o
2*(f colicativa in
durerii
antispastice
diminuare
loja renala
- atenuarea
(Scobutil f. IlI/zi,
temporara a durerii
stanga
disuriei
Papaverina f. Ill/zi), s a disuriei
- polakiurie
- mentinerea
analgezice (Aspirina - bea 2-3 1 lichide/zi
- usturimi
temperaturii
tab I/zi), sedative
si urineaza Ia 2-3
mictionale
corpului in
(Diazepam-10 mg I ore
- trezire
limite normale tb seara)
- accepta
frecventa in
- asigurarea
- incalzirea
tratamentul
timpul
unui somn
perineului
- stare generala
somnului
bun, odihnitor
- educarea pacientei influentata
- febra (39C), - precizarea
de a bea 2-3 1
- somn indus
frisoane
exacta a
lichide/zi si de a
medicamentos
- urini tulburi, diagnosticului
urina la 2-3 ore cu
- echografia releva o
fetide
golirea completa a
distensie bazinetala
-astenie
vezicii
si o mica imagine
- recoltarea urgenta hiperreflectogena cu
a unei uroculturi
fin con de umbra (3,9
- efectuarea unei
mm) la nivelul vezicii
echografii
urinare
22.11.1395 -durere
- calmarea,
- incalzirea
-ameliorarea
1A*^> colicativa
atenuarea
perineului, bai calde temporara a durerii,

- disurie
- polakiurie
- somn agitat
cu trezire
frecventa
- febra (39C),
frisoane
- urini tulburi,
fetide
- astenie

durerii, a disuriei
-mentinerea
temperaturii
corpului in limite
normale
- instituirea
tratamentului
antibacterian
conform
antibiogramei
- asigurarea
unui somn
odihnitor
- obiectivele
tratamentului
simptomatic

- administrarea de
antispastice,
analgezice,
aiitiinflamatoare,
sedative,
antimicrobiene :
Norfioxacin tb. Ii/zi
- educarea de a bea
2-3 1 lichide/zi si de
a urina la 2-3 ore cu
golirea completa a
vezicii pentru
prevenirea stazei
urinare si reducerea
cantitativa a
bacteriuriei

disuriei
- bea 2-3 1 lichide/zi
- urineaza la 2-3 ore
- accepta
tratamentul
- somn indus
medicamentos
- stare generala
influentata

25.n.JSf5 -durere
IAf
- disurie
- urini tulburi
- posibilitatea
recidivei

- calmarea
durerii si a
disuriei
-mentinerea
temperaturii in
limite normale
- obiectivele
tratamentului
- prevenirea
recidivei
- cunoasterea
exacta a
diagnosticului

- incalzirea
perineului, bai calde
- administrarea de
antispastice la
nevoie, analgezice,
sedative,
antimicrobiene
- incurajarea de a
bea 2-3 1 lichide/zi si
de a urina la 2-3 ore
cu golirea completa
a vezicii urinare
pentru prevenirea
stazei urinare si a
reinfectiilor
- efectuarea unui
examen genital
pentru cunoasterea
diagnosticului

-pacienta simte o
ameliorare a durerii
si a disuriei
- bea 2-3 1
lichide/zi
- urineaza Ia 2-3 ore
cu golirea completa
a vezicii
- somn indus
medicamentos
- stare generala usor
influentata
- examenul genital
releva o vaginita
cronica

27.11.1995

-jena
dureroasa
-jena de
usturime
postmictionala
- urini usor
tulburi
- subfebrilitate

- calmarea
jenei dureroase
si a usturimii
postmictionale
- mentinerea
temperaturii in
limite normale
- obiectivele

- incalzirea
perineului, bai calde
- administrarea de
antispastice la
nevoie,
antiinflamatoare,
sedative si
antimicrobiene

(37,4C)
- posibilitatea

tratamentului
- prevenirea

- educarea pacientei
de a respecta cura

- stare generala
buna
- afebrila
- bolnava urineaza
la 2-3 ore cu golirea
completa a vezicii
urinare
- bea 2-3 1 lichide
pe
zi
- urina este clara si

recidivei

recidivelor
- controlul
bacteriologic al
urinii

de diureza
- evitarea stazei
urinare prin golirea
vezicii la 2-3 ore recoltarea unei
uroculturi de control

inodora
- uroculturanegativa

Pacienta s-a externat cu starea generala - ameliorata;

Obligatiile asistentei medicale - sunt de a face educatie sanitara cu pacienta:

evitarea eforturilor fizice intense si prelungite;

evitarea expunerii prelungite la frig si umezeala;

tratarea oricarui focar infectios din organism;

continuarea curei de diureza de 2-31. lichide/zi;

pacienta sa urineze la 2-3h cu golire completa a vezicii urinare pentru reducerea

stazei urinare si a reinfectiilor;

efectuarea de control bacteriologic si respectarea tratamentului medicamentos

conform indicatiilor medicului.
Recomandarile medicului:
tratament medicamentos cu:
4.
Nolicin tb. II/zi (14 zile);
5.
Lizadon sup. 11/zi
6.
Urinex tb. I/zi

control clinic medical peste 2 luni

control bacteriologic al urinii la 7-14-21 zile de la externare si apoi lunar;

respectarea recomandarilor facute de asistenta medicala.

CAPITOLUL III Educatie pentru sanatate
Educatia pentru sanatate consta in :
- evitarea expunerii prelungite la frig si umezeala;
- asigurarea unei ingestii suficiente de lichide;
- evitarea stazei urinare si a reinfectiilor prin golirea la 2-3 ore a vezicii
urinare ;
- igiena genitala zilnica;
- igiena actului sexual;
- tratarea oricarui focar infectios aflat in alt loc in organism decat la nivel renal
(intestinal, genital, amigdalian, cutanal);
- tratarea constipatiilor cronice;
- tratarea
medicala
sau
chirurgicala
a
oricarui
factor
obstructiv la nivel renal;
- evitarea abuzului de medicamente de tipul fenacetinei;
- practicarea
cateterismului
vezical
doar
in
cazuri
exceptionale
folosind
o
tehnica
aseptica
si
instilatii
bactericide
la
tenninarea lor.
Pacientii suferind de afectiuni uro-genitale ca si toti pacientii indiferent de afectiune au
nevoie sa simta ca sunt respectati, ca problemele lor sunt intelese. Ei doresc sa li se raspunda
intrebarilor, temerile lor sa fie potolite, durerile sa le fie usurate.
Unul din rolurile importante ale asistentei medicale este de a asigura pacientul, caci
pacientii de acest tip au nevoie de mai mult sprijin si integrare decat altii.

Infectia tractului urinar reprezinta o problema importanta datorita incidentei curente a

bolii, a numeroaselor zile de incapacitate de munca ca si a implicatiilor financiare pe care le
necesita tratamentul lor. De exemplu se apreciaza ca in SUA cel putin 5 milioane de vizite
oficiale la medic au ca obiectiv ITU.
Importanta studiului ITU reiese din urmatoarele date :
- 10-20 % dintre femei au cel putin o ITU in cursul vietii;
- 6% din femei vor avea una sau mai multe ITU intr-un an dat;
- 2-3 % din pacientii admisi intr-un spital vor dezvolta o ITU in cursul
specializarii.
CAPITOLUL IV BIBLIOGRAFIE :
ANGELESCU M. - 'Ghid practic de antibioterapie' Ed. Medicala, Bucuresti, 1988.
ANGELESCU NICOLAE - 'Propedeutica medico-chirurgicala' Ed. Medicala,
Bucuresti, 1993.
GLUHOVSCHI GHE., TRANDAFIRESCU VIRGINIA, PETRICA LIGIA,
SABOU IOAN, SCHILLER ADALBERT, PITEA VIOREL - 'Nefrologie' voi. I si II Ed.
Helicon, Timisoara, 1992.
MOZES C. - 'Tehnica ingrijirii bolnavului' Ed. Medicala, Bucuresti, 1980.
TITIRICA LUCRETIA - 'Breviar de explorari functionale si de ingrijiri speciale
acordate bolnavului' Ed. 'Viata medicala romaneasca', 1994.