Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
20.05.2016
Au intervenit doua legi de modificare. L75/2016 pe care o vom comenta articol cu
articol mai incolo. S-au produs modificari mai consistente in privinta procedurii de
camera preliminara, unele neconstitutionale. Au intervenit modificari inclusiv in
privinta partii generale si va voi explica, ce necesita explicatii, exceptand cele
care au fost introduse doar pentru a pune de acord regulile de procedura cu
deciziile Curtii Constitutionale. La examen normal ca veti avea si aceste
modificari. De asemenea, alaltaieri a fost adoptata OUG de modificare a Codului
Penal si Codului de Procedura Penala si a legii privind organizarea judiciara. Cele
mai numeroase modificari privesc prevederile Codului de procedura penala, cu
acelasi obiectiv principal, de punere in acord cu deciziile Curtii Constitutioanale.
Nu a fost publicata OUG in Monitorul Oficial dar va fi publicata cat mai curand.
Vom prelua aceste modificari din mers, care privesc si caile de atac
extraordinare.
Inainte de a trece la recursul in casatie vreau sa va spun ca legiuitorul nou a
modificat contestatia in anulare, astfel cum v-am predat eu, in trei puncte care
sunt esentiale, pe care, asa cum veti putea observa, eu le-am criticat pe forma
initiala a prevederilor. Legiuitorul a tinut seama de aceste critici, astfel, cu privire
la cazurile de contestatie in anulare, s-a modificat art. 426 de la litera b)-h),
reinstaurand principiul traditional in aceasta materie, care a fost incalcat, cu
privire la care eu v-am atentionat si anume,principiul prioritatii cailor de atac
ordinare in raport cu cele extraordinare. In acest sens, legiuitorul a revenit
asupra reglementarii initiale stabilind ca doar hotararile pronuntate de instanta
de apel, nu si cele care au ramas definitive in fata primei instante prin neapelare,
pot fi cenzurate pe calea contestatiei in anulare. Ca atare, aceste texte se
prezinta in felul urmator:
Recursul in casatie
Art. 434(2) CPP(modificat prin recenta OUG) prevede care sunt hotararile
penale defintive care nu pot fi supuse recursului in casatie. Mai intai se prevede
la:
Cererea trebuie sa contina si cazul de recurs in casatie care este prevazut expres
de lege si care trebuie sa figureze formal printre cazurile aratate la art. 438 CPP.
Pentru fiecare caz de recurs in casatie indicat este necesar ca in cerere sa se
prezinte motivele de drept. Motivele sunt numai de drept, nu si de fapt, pe care
se intemeiaza cazurile de recurs in casatie invocate. Cererea trebuie sa mai
contina data si semnatura in cazul in care ea este introdusa de parti, cererea in
mod obligatoriu va trebui semnata de avocat.
saxone unde poarta alta denumire, se numeste apel dar este tot un fel de recurs
in casatie)
Este vorba de cazul in care hotararea data este contrara legii sau
cand s-a facut o gresita aplicare a legii, CARE NU MAI FIGUREAZA CA MOTIV
DE RECURS IN CASATIE.
Parerea mea este ca acest motiv de casatie fundamental, esential, trebuia
preluat din vecheareglementare a recursului ordinar si mentinut in materia
recursului in casatie pentru ca el se gaseste in toate sistemele juridice care
contin aceasta cale de atac extraordinara. De asemenea nu mai exista cazul de
casare constand in aceea ca instanta de apel nu s-a pronuntat cu privire la toate
motivele de apel invocate, ceea ce este inadmisibil.
De asemenea NU CONSTITUIE motiv de casare cazul in care s-a dat o
gresita incadrare juridica faptei. O asemenea eroare care este des intalnita in
practica judiciara si nu mai poate fi indreptata prin vreo cale de atac dupa ce
hotararea a ramas definitiva. Aceasta era calea de atatc deschisa pentru toate
erorile de drept.
De asemenea, NU mai poate fi indreptata situatia in care inculpatul este
condamnat pentru o fapta pentru care nu exista urmarire penala si
pentru care instanta nu a fost sesizata.
Am avut un caz pe care l-am dus recent la ICCJ. ICCJ a respins in
principiu cererea pe motiv ca o asemenea situatie nu figureaza expres
prin cazurile de casare dar a retinut ca aveam dreptate, ca in realitate
instanta de apel a dispus condamnarea inculpatului printr-un procedeu
nelegal in acualul cod, al extinderii, retinand o fapta pentru care nu s-a
intocmit rechizitoriu. A retinut ICCJ, dar a respins cererea pentru ca nu
este caz de casare.
De asemenea intr-un alt caz a respins recursul in casatie desi
incadrarea juridica data faptei pentru care s-a dispus condamnarea era
nelegala si ICCJ a retinut in incheierea de respingere in principiu ca am
dreptate si incadrarea juridica este gresita, dar nu poate fi indreptata pe
calea recursului in casatie.
Art. 438:
1. Hotararea atacata a fost, pronuntata de instanta de apel, a fost data
cu incalcarea dispozitiilor referitoare la competenta dupa materie si
dupa calitatea persoanei, daca judecarea cauzei s-a realizat de o
instanta inferioara.
Cand se intalneste acest caz? Extrem de rar.
In continuare, cazurile prevazute la punctele 2-6 au fost scoase si introduse
printre cazurile de contestatie in anulare.
7. Este caz de casare atunci cand se constata ca inculpatul a fost
condamnat de o fapta ce nu este prevazuta de legea penala.
9
12
este aplicabila prevederea din art. 364, alin 4 NCPP, conform careia inculpatul
care se afla in stare de detentie poate solicita in scris judecarea in lipsa, ca atare
aducerea in fata instantei de solutionare a recursului in casatie a condamnatului
in stare de detinere, este obligatorie doar daca acesta nu a solicitat in mod
expres sa fie judecat in lipsa.
2. JUDECAREA RECURSULUI IN CASATIE: art. 446
In ceea ce priveste judecarea recursului in casatie, potrivit art. 446 NCPP,
ea se rezuma doar la dezbateri judiciare care privesc cazurile de recurs in casatie
pentru care exista incheierea de admitere in principiu, nu pentru ale cazuri care
nu au fost invocate sau pentru care s-a dispus respingerea in principiu, si
motivele de drept care stau la baza acestor cazuri.
Un singur mijloc de proba poate fi admis in fata ICCJ cu ocazia
judecarii recursului in casatie: mijlocul de proba scris. In fata ICCJ se pun
concluzii in ordinea prevazuta de lege cu privire la cazurile si motivele care stau
la baza cazului de casare. Ordinea este urmatoarea:
1.
2.
3.
4.
ACHITAREA
Cazuri n care se aplic:
art. 438, punctul 1, punctul 7 cnd s-a dispus condamnarea pentru o fapt care
nu era prevzut de legea penal. nalta Curte admite recursul, caseaz
hotrrea i achit. Pentru o asemenea situaie recursul n casaie este, sub
aspectul naturii juridice, att o cale de atac de anulare (pentru c i exercit rolul
pe care l are, cel de a casa hotrrea, de a o anula, de a o desfiina), ct i rolul
de reformare, pentru c nlocuiete soluia concomitent cu soluia de casare. n
loc de condamnare, nalta Curte d achitarea, doar pentru un singur caz- poate fi
dintre cele prevzute de art. 438, punctul 7, cnd fapta nu e prevzut de legea
penal. Cnd nceteaz procesul penal? N NICI UN CAZ!!! Cnd nltur o greit
aplicare a legii? Legiutorului i-a fost team s introduc n lege cazuri care s
poat asigura un remediu efectiv a erorilor de drept esenial. Pentru a ne adapta
configuraiei actuale a cazurilor de recurs n casaie care trebuie corelate cu
soluiile, am putea vorbi de o nlturare a greitei aplicri a legii pentru cazul
prevzut la pct 11 al art. 438 cnd s-a aplicat n mod greit graierea sau cnd
nu s-a aplicat graierea, dei trebuia aplicat. Am putea vorbi de o greit
aplicare a legii i n situaia n care (punctul 8) n mod greit s-a dispus ncetarea
procesului penal dei nu erau ndeplinite condiiile de ncetare a procesului penal.
De exemplu, n mod greit s- a constatat c a prevzut restricia dei termenul
de restricie nu era raportat la ncadrarea juridic reinut de instana de apel . i
atunci, nalta Curte de Casaie la judecarea recursului n casaie nltur greita
aplicare a legii. ns cum o nltur ntr-o asemenea situaie? Poate instana
nvestit cu soluionarea recursului n casaie s dea o alt soluie n afar de
achitare? Poate s dispun condamnarea? NU! n aceast situaie instana poate
s admit recursul n casaie, s caseze hotrrea i s dispun trimiterea cauzei
spre rejudecare primei instane pentru ca prima instan s dea o soluie, fie
condamnare, fie achitare printr-o nou hotrre care este din nou supus cii de
atac. De asemenea, instana poate dispune nlturarea geit a aplicrii legii i n
16
situaia n care ar fi ntemeiat cazul prevzut de punctul 12, adic atunci cnd a
constatat c pedeapsa aplicat este stabilit n alte limite dect cele care sunt
prevzute de lege. n toate cazurile, doar hotrrea penal a instanei de apel
poate fi casat. Dac hotrrea penal, chiar dac este nelegal, a rmas
definitiv prin neapelare la prima instan ea nu este supus recursului n
casaie chiar dac este ilegal,( dat de o instan necompetent i instana este
inferioar instanei competente, potrivit legii, ) ea nu poate fi casat datorit
principiului prioritii cii de atac ordinare n raport cu cile de atac
extraordinare, oricare dintre ele. n asemenea situaie, cum procedeaz nalta
Curte? Poate reforma pedepsa, poate reforma soluia cum a fost n cazul din
spea pe care v-am prezentat-o? NU! Remediul este, dup casare trimiterea spre
rejudecare numai instanei de apel, chiar dac greala s-a comis de prima
instan. Recursul n casaie este admisibil chiar dac motivul pentru care a fost
invocat n faa naltei Curi a mai fost invocat anterior n faa instanei de apel, cu
condiia ns ca instana de apel fie s fi respins cererea formulat pe acest
motiv, fie s fi omis s se pronune cu privire la motivul invocat n apel. Mai mult,
recursul n casaie este admisibil chiar dac motivul a fost invocat (cazul de
casare a fost invocat) pentru prima dat n recursul n casaie, adic nu a fost
invocat i anterior n faa instanei de apel. Per a contrario, recursul n casaie
trebuie considerat inadmisibil dac instana de apel a dat o soluie de admitere
de acelai fel. Remediul este trimiterea spre rejudecare la instana de apel. A
doua soluie care este prevzut este una de trimitere spre rejudecare, astfel se
prevede la lit. B, punctul 2, al. 1, art. 448 c instana atunci cand admite recursul
n casaie i caseaz hotrrea, dispune trimiterea cauzei spre rejudecare
instanei competente pentru cazul care este prevzut n art. 448, punctul 1 sau
altei instane (care este instana de trimitere) pentru celelalte cazuri (cele care
se ncadreaz la punctul 8, 11,12). n situaia n care instana de recurs n
casaie, admind recursul i casnd hotrrea, trimite cauza spre rejudecare
instanei competente pe motiv de necompeten, chiar dac acest motiv privete
i hotrrea primei instane, ntotdeuna rejudecarea se va realiza la instana de
apel. n toate cazurile n care nalta Curte trimite cauza spre rejudecare, ea este
trimis instanei de apel, chiar dac aceeai eroare a fost comis i de prima
instan.
Alta este ns situaia n care nalta Curte de Casaie i Justiie d o soluie
de achitare. Practica este valabil n punctul 2, lit. A a art. 448 pentru motivul
prevzut la punctul 7. Doar n asemenea situaie dac aceeai eroare a fost
comis i de prima instan, prin sentin Inalta Curte caseaz totodat i
hotrrea primei instane.
Cum se soluioneaz latura civil a cauzei?
Prevederea este foarte general, nu se nelege chiar nimic! Scrie doar la
modul general c, n cazul laturii civile, nlata Curte dac admite recursul n
casaie i caseaz hotrrea instanei de apel va dispune nlturarea nelegalitii
privind soluionarea laturii civile sau, dup caz, trimiterea spre rejudecare. Ce se
nelege prin asta? Care este nelegalitatea? Prerea mea este c aici lipsete cu
desvrire orice reglementare. Astfel cum este reglementat recursul n casaie
n prezent, este o reglementare n cea mai mare parte ineficient i defectuoas
raportat la finalitate, la rolul recursuuil n casaie n sistemul cilor de atac
17
REVIZUIREA
20
25
fata de care s-a dispus renuntarea la aplicarea pedepsei sau amanarea aplicarii
pedepsei pot fi formulate intr-un termen de cel mult 3 luni din momentul
publicarii decizie CEDO in Monitorul Oficial al Romaniei.
Cererea de revizuire intemeiata pe acest caz particular trebuie sa imbrace
forma scrisa, ea trebuie sa contina identificarea persoanei care formuleaza
cererea de revizuire, inclusiv a procurorului, daca el este cel care formuleaza
cererea. De asemenea, trebuie sa indice si elementele necesare din care trebuie
sa rezulte indeplinirea conditiilor de admisibilitate a cerereii de revizuire,
respectiv hotararea care trebuie sa fie definitiva si publicata in Monitorul Oficial,
legatura intre violarea constatata de hotararea CEDO si solutiaconstatata prin
hotararea penala definitiva care este atacata. De asemenea, elemente de fapt
din care sa rezulte consecintele violarii comise asupra solutiei, caracter factual al
acestor consecinte, si necesitatea remedierii solutiei prin formularea cererii de
revizuire.
Spre deosebire de procedura de revizuire comuna, in cazul revizuirii
intemeiate pe hotararea definitiva a CEDO, nu mai este necesara parcurgerea
etapei de examinare in principiu a cererii de revizuire, ci sesizarea instantei
competente are ca efect judecarea si solutionarea directa a cererii de revizuire.
Instanta competenta, in actuala reglementare, este instanta care a
pronuntat hotararea definitiva cu incalcarea normelor Conventiei Europene, dupa
caz, a protocoalelor aditionale.
Aceasta reglementare a competentei instantei este destul de neclara, in
conditiile in care, dupa cum se stie, nu intotdeauna instanta care a pronuntat
hotararea definitiva este si instanta care a dat hotararea cu incalcarea normelor
Conventiei Europene/protocoalelor aditionale, fiind posibil ca incalcarea normelor
conventionale sa se realizeze de prima instanta, nu de instanta care a dat
hotararea definitiva. In orice caz, reglementarea acestei competente ar putea
pune probleme si ar putea crea dificultati practice de interpretare.
In ceea ce priveste procedura de solutionare a cererii de revizuire, se
face trimitere la procedura de solutionare a contestatiei in anulare, ceea ce
reflecta o schimbare a opticii legiuitorului care, in forma initiala a codului de proc.
pen., a optat pentru procedura recursului in casatie, ca procedura de trimitere.
In orice caz, odata simplificata procedura, instanta va proceda la fixarea
termenului de judecata si la citarea partilor, participarea procurorului este, de
asemenea, obligatorie. Sedinta de judecata este publica si este contradictorie,
judecarea cererii de revizuire se realizeaza in cadrul unor dezbateri contradictorii.
In urma judecatii, instanta poate dispune, dupa caz:
1. respingerea cererii de revizuire
1.1.cererea de revizuire poate fi respinsa ca tardiva pentru incalcarea
termenului prevazut de lege.
1.2.cererea de revizuire poate fi respinsa ca inadmisibila pentru neindeplinirea
conditiilor de admisibilitate prevazute de lege, aceasta nu inseamna ca,
implicit, se recunoaste o etapa de examinare in principiu, pentru ca,
situatiile de admisibilitatea se analizeaza in mod direct intr-o singura
etapa de catre instanta competenta sa solutioneze cererea de revizuire.
1.3.cererea de revizuire poate fi respinsa ca neintemeiata in situatia in care
instanta de revizuire ar constata ca nu sunt indeplinite celelalte conditii
27
apel. Contestatia in anulare a fost admisa, s-a anulat si mandatul de executare, sa dispus suspendarea executarii, s-a desfiintat hotararea data in recursul initial si
in rejudecare dupa ce a fost audiat s-a dat aceeasi solutie de 15 ani de
inchisoare. In recurs, insa, pe langa audierera inculpatului, am solicitat instantei
de recurs sa solicite si sa ataseze la dosar, din doasarul care a fost intocmit in
Moscova, care avea legatura cu dosarul in care s-a dat aceasta solutie, cerere
care a fost respinsa. De asemenea, desi instanta de recurs nu avea competenta
de administrare de probe, ci doar de apreciere a probelor, insa pentru ca, potrivit
reglementarii anterioare in situatia in care erau necesare probe, instanta de
recurs avea obligatia sa dea o solutie de casare cu trimitere spre rejudecare, am
solicitat probe in recurs pentru a demonstra in fata instantei de recurs ca sunt
necesare probe noi, probe care erau esentiale, am cerut inclusiv audieri de
persoane si am argumentat ca este necesara o solutie de casare cu trimitere,
pentru ca solutia era fragila, nu se putea da o solutie exclusiv pe declaratia
inculpatului.
Instanta de recurs a respins aceste cereri si a mentinut in urma rejudecarii
solutia initiala de 15 ani, dupa care am sesizat CEDO cu aceasta motivare, ca
audiereaera necesara, ca instanta de recurs, . sau in functie de condamnare,
avea obligatia sa audieze si martori esentiali, in mod nemijlocit si sa administreze
si alte probe pe care instanta le poate aprecia in vederea aflarii adevarului si ca o
solutie de condamnare nu poate fi data exclusiv pe baza unei singure declaratii,
trebuia sa mai audieze cel putin cativa martori, eu am cerut in recurs, sa
reaudieze o parte din martori care au fost audiati de prima instanta, martori pe
care s-a intemeiat de altfel solutia de achitare, cererea mi-a fost respinsa. CEDO
a sanctionat procedeul instantei, a admis cererea, a dispus condamnarea statului
pentru violarea art. 6. Aceasta confirmare, pentru ca nu este suficienta audierea
sau reaudierea doar a inculpatului, era necesar sa se administreze si alte probe in
mod direct.
In baza hotararii CEDO dupa publicare, am formulat cerere de revizuire pe
acest caz. Intre timp a intrat in vigoare codul de procedura penala actual, care a
eliminat recursul din sistemul cailor de atac ordinare. In aceasta situatie, mai
intai am format cererea de revizuire si am invocat sa constate ca nu se mai
justifica executarea, am cerut suspendarea executarii pentru ca in acest caz
particular intemeiat pe hotararea CEDO, neexistand o etapa de examinare in
principiu, suspendarea executarii nu mai este conditionata de admiterea in
principiu, s-a admis cererea. S-a fixat termen de judecare a cererii, acolo in cadrul
procedurii de judecare a cererii de revizuire am invocat inadmisibilitatea
recursului care nu mai era prevazut de lege, fiind cale de atac extraordinara, sa
se constate ca procurorul nu mai are recurs, mai departe am cerut sa se recalifice
recursul in apel si sa se constate ca este achitat, pentru ca in apel a fost achitat.
Instanta, Curtea de Apel Timisoara, dupa ce a amanat de doua, trei ori
pronuntarea a repus cauza pe rol si a sesizat ca ICCJ, sectia penala, cu o cerere
de rezolvare a chestiunii de drept pe care am indicat-o in sensul de a hotari inalta
curte, daca mai exista recurs sau nu, respectiv care este natura juridica a caii de
atac. Respectiv, care este natura juridica a caii de atac? Pentru ca in urma
desfiintarii hotararii urma rejudecarea. Rejudecarea recursului, recurs care nu mai
este. Si atunci trebuia sa se decida ce este: recurs sau apel? Daca este recurs,
trebuia sa se solutioneze de un complet alcatuit din 3 judecatori, desfiintandu-se
recursul, s-a desfiintat si completul de 3 judecatori. Cererea a fost solutionata
29
PROCEDURILE SPECIALE
Procedura penala contine reguli care sunt general aplicabile pentru procesul
penal in intreaga sa desfasurare, indiferent de faza procesuala si care se aplica in
mod egal. Parerea mea este ca existenta unor proceduri cu caracter special
(proceduri care contin norme derogatorii de la regulile comune privind
desfasurarea procesului penal, atat de la cele care privesc desfasurarea urmaririi
penale, cat si cele care privesc procedura de camera preliminara, faza de
judecata sau executarea) trebuie sa aiba caracter exceptional. Existenta lor in
sistemul procesual penal poate fi explicata de nevoi imperioase de protejare a
interesului justitiei.
Procedura penala normala, fireasca este procedura comuna.
Procedurile speciale sunt generate de situatii cu caracter exceptional.
In sistemul nostru actual, procedurile speciale sunt reglementate inaintea
fazei de executare, de aceea vom respecta aceasta structura a CPP; desi parerea
mea este ca ar trebui sa formeze o materie distincta pentru ca au caracter
exceptional pentru ca sunt alte reguli decat cele comune in marea lor majoritate.
Normele procedurilor speciale nu trebuie confundate cu dispozitiile
speciale/particulare privind reglementarea unor institutii procesual penale care
nu configureaza proceduri speciale si care sunt guvernate, in marea lor
majoritate, de norme comune, normele particulare fiind doar norme care
necesare doar pentru delimitarea institutiilor unele de altele si pentru stabilirea
naturii lor juridice si a particularitatilor care sunt indispensabile realizarii finalitatii
33
materie care presupune atat cunostinte juridice, cat si cunostinte din alte
domenii, in special psihologie, dar si exeprienta si calitati care trebuie dezvoltate
in recurgerea la cunostinte din domenii care sunt straine dreptului si care
necesita o pregatire speciala.
In legislatiile in care se uzeaza de o asemenea procedura, in scopul
obtinerii de avataje reciproce pentru stat (care e interesat sa reduca din durata
de solutionare a unui procesc penal), dar si pentru inculpat (atunci cand se stie
vinovat, are tot interesul sa obtina o solutie cat mai blanda), a fost creata o
specializare noua aplicata in procesul penal in mod nemijlocit si racordata la
criteriile de aplicare a normelor penale si la puterile de incadrare juridica, de
evaluare a circumstantelor infractiunii si mai ales la cele de individualizare
judiciara. Aceasta specializare este valabila ata pentru procurori, cat si pentru
avocati, fiecare dintre parti urmarind satisfacerea interesului propriu si obtinerea
unei solutii care se garanteze cea mai buna protectie a propriului interes.
Interesele sunt contrare: interesul statului (care nu poate renunta la dreptul de
pedepsire a unei persoane care a comis o infractiune) si interesul inculpatului
(care urmareste o solutie cat mai convenabila, de regula cu suspenadare).
35
36
38