Sunteți pe pagina 1din 68

Universitatea OVIDIUS Constana

Departamentul ID-IFR
Facultatea de tiine Economice
Specializarea: Economia Comerului, Turismului i Serviciilor
Forma de nvmnt: ID
Anul de studiu : III
Semestrul : II
Valabil ncepnd cu anul universitar 2009-2010

Caiet de Studiu Individual


pentru

Ecoturism i Turism rural

Coordonator disciplin: Conf. Univ. dr. IONEL MARIAN

Cuprins
Numr
unitate
de
nvare

Titlu

Pagina

INTRODUCERE ...................................................................................................................... 3
1 TURISMUL I DEZVOLTAREA DURABIL ................................................................... 4
OBIECTIVELE UNITII DE NVARE NR. 1 ............................................................................. 5
1.1. TURISMUL DURABIL .......................................................................................................... 5
LUCRARE DE VERIFICARE UNITATE DE NVARE NR. 1........................................................... 7
RSPUNSURILE TESTELOR DE AUTOEVALUARE........................................................................ 8
BIBLIOGRAFIE UNITATE DE NVARE NR.1............................................................................. 8
2 ECOTURISMUL PRINCIPALA FORM DE MANIFESTARE A TURISMULUI
DURABIL.................................................................................................................................. 9
OBIECTIVELE UNITII DE NVARE NR. 2 ........................................................................... 10
2.1. ECOTURISMUL ................................................................................................................ 10
LUCRARE DE VERIFICARE UNITATE DE NVARE NR. 2......................................................... 12
RSPUNSURILE TESTELOR DE AUTOEVALUARE...................................................................... 12
BIBLIOGRAFIE UNITATE DE NVARE NR. 2 .......................................................................... 12
3 PROFILUL ECOTURISTULUI........................................................................................... 13
OBIECTIVELE UNITII DE NVARE NR. 3 ........................................................................... 14
3.1. PRINCIPIILE ECOTURISMULUI I PROFILUL ECOTURITULUI .............................................. 14
LUCRARE DE VERIFICARE UNITATE DE NVARE NR. 3......................................................... 16
RSPUNSURILE TESTELOR DE AUTOEVALUARE...................................................................... 17
BIBLIOGRAFIE UNITATE DE NVARE NR. 3 .......................................................................... 17
4

ACTIVITATEA TURISTIC I MEDIUL NATURAL.................................................... 18


OBIECTIVELE UNITII DE NVARE NR. 4 ...................................................................... 19
4.1. MEDIUL NATURAL-BAZA DESFURRII TURISMULUI DURABIL ...................................... 19
LUCRARE DE VERIFICARE UNITATE DE NVARE NR. 4......................................................... 21
RSPUNSURILE TESTELOR DE AUTOEVALUARE...................................................................... 22
BIBLIOGRAFIE UNITATE DE NVARE NR. 4 .......................................................................... 22
ARIILE NATURALE PROTEJATE: ELEMENTE DE ANSAMBLU ............................ 23
OBIECTIVELE UNITII DE NVARE NR.5 ....................................................................... 24
5.1. TERMINOLOGIA UTILIZAT N ARIILE NATURALE ............................................................ 24
LUCRARE DE VERIFICARE UNITATE DE NVARE NR. 5......................................................... 28
RSPUNSURILE TESTELOR DE AUTOEVALUARE...................................................................... 29
BIBLIOGRAFIE UNITATE DE NVARE NR. 5 .......................................................................... 29

6 ARIILE NATURALE PROTEJATE: FORMELE SUB CARE SE MANIFEST......... 30


OBIECTIVELE UNITII DE NVARE NR. 6 ........................................................................... 31
6.1. PRINCIPALELE CATEGORII DE ARII NATURALE PROTEJATE .............................................. 31
LUCRARE DE VERIFICARE UNITATE DE NVARE NR. 6......................................................... 37
RSPUNSURILE TESTELOR DE AUTOEVALUARE...................................................................... 38
BIBLIOGRAFIE UNITATE DE NVARE NR. 6 .......................................................................... 38

1
Ecoturism i turism rural

7 IMPACTUL ECONOMIC AL TURISMULUI................................................................... 39


OBIECTIVELE UNITII DE NVARE NR. 7 ........................................................................... 40
7.1. IMPACTUL ECONOMIC EFECTUL MULTIPLICATOR ......................................................... 40
LUCRARE DE VERIFICARE UNITATE DE NVARE NR. 7......................................................... 43
RSPUNSURILE TESTELOR DE AUTOEVALUARE...................................................................... 43
BIBLIOGRAFIE UNITATE DE NVARE NR. 7 .......................................................................... 43
8 IMPACTUL SOCIAL I ECOLOGIC AL TURISMULUI............................................... 44
OBIECTIVELE UNITII DE NVARE NR. 8 ........................................................................... 45
8.1. IMPACTUL SOCIO-CULTURAL I ECOLOGIC AL TURISMULUI............................................. 45
LUCRARE DE VERIFICARE UNITATE DE NVARE NR. 8......................................................... 47
RSPUNSURILE TESTELOR DE AUTOEVALUARE...................................................................... 47
BIBLIOGRAFIE UNITATE DE NVARE NR. 8 .......................................................................... 47
9 TURISMUL RURAL I AGROTURISMUL ...................................................................... 48
OBIECTIVELE UNITII DE NVARE NR. 9 ........................................................................... 49
9.1. TURISMUL RURAL I AGROTURISMUL FORME DE MANIFESTARE A TURISMULUI............ 49
LUCRARE DE VERIFICARE UNITATE DE NVARE NR. 9......................................................... 50
RSPUNSURILE TESTELOR DE AUTOEVALUARE...................................................................... 51
BIBLIOGRAFIE UNITATE DE NVARE NR. 9 .......................................................................... 51
10 STRATEGII UTILZATE N TURISMUL RURAL ........................................................... 52
OBIECTIVELE UNITII DE NVARE NR. 10 ......................................................................... 53
10.1. MODALITI I STRATEGII UTILIZATE N TURISMUL RURAL .......................................... 53
LUCRARE DE VERIFICARE UNITATE DE NVARE NR. 10....................................................... 55
RSPUNSURILE TESTELOR DE AUTOEVALUARE...................................................................... 55
BIBLIOGRAFIE UNITATE DE NVARE NR. 10 ........................................................................ 55
SATUL TURISTIC-CADRU DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL I
11 AGROTURISMULUI ............................................................................................................ 56
OBIECTIVELE UNITII DE NVARE NR. 11 ......................................................................... 57
11.1. SATUL TURISTIC............................................................................................................ 57
LUCRARE DE VERIFICARE UNITATE DE NVARE NR. 11....................................................... 60
RSPUNSURILE TESTELOR DE AUTOEVALUARE...................................................................... 60
BIBLIOGRAFIE UNITATE DE NVARE NR. 11 ........................................................................ 60
12 VACANELE N MEDIUL RURAL................................................................................... 61
OBIECTIVELE UNITII DE NVARE NR. 12 .................................................................... 62
12.1. MEDIUL RURAL CADRUL PROPICE ORGANIZRII VACANELOR ................................... 62
LUCRARE DE VERIFICARE UNITATE DE NVARE NR. 12....................................................... 66
RSPUNSURILE TESTELOR DE AUTOEVALUARE...................................................................... 66
BIBLIOGRAFIE UNITATE DE NVARE NR. 12 ........................................................................ 66
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 67

2
Ecoturism i turism rural

INTRODUCERE
Stimate student,
Cursul de Ecoturism i turism rural este un curs prin care vei lua contact
cu aspecte legate de ecoturism, ca principal form de manifestare a
turismului durabil, vei nva care este profilul ecoturistului, ce sunt ariile
protejate i care este rolul lor, care este impactul turismului asupra
mediului, cum se desfoar turismul rural i agroturismul, ca forme noi de
manifestare a turismului i care sunt strategiile legate de dezvoltarea
turismului rural.
Dezvoltarea durabil este un concept care se utilizeaz din ce n ce mai
mult, fiind definit ca dezvoltarea ce satisface nevoile generaiilor actuale
fr a prejudicia interesele generaiilor viitoare. Pornind de la acest
concept s-a ajuns la dezvoltarea durabil aplicat n turism, de aceea, avnd
n vedere importana acestui aspect, vei avea posibilitatea s asimilezi
cunotine legate de turismul durabil, activitate care trebuie s respecte
integritatea mediului natural, social, cultural i economic, cu exploatarea
resurselor naturale att pentru prezent ct i pentru generaiile viitoare.
n sperana c acest curs i va furniza cunotinele necesare privind
ecoturismul i turismul rural n formarea ta profesional, i doresc s devii
un bun ecoturist.

Spor la nvat i succes!

3
Ecoturism i turism rural

Unitatea de nvare Nr. 1


TURISMUL I DEZVOLTAREA DURABIL
Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr.1 ........................................................................
1.1. Turismul durabil.
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 1
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare.
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 1 .

Pagina
5
5
7
8
8

4
Ecoturism i turism rural

Obiectivele unitii de nvare nr. 1


Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 1 sunt:
nelegerea noiunilor legate dezvoltarea durabil
Familiarizarea cu terminologia utilizat privind turismul durabil

1.1. Turismul durabil


Cuvinte
cheie

Importana
turismului

Turism, dezvoltare durabil


n ultimii 50 de ani turismul a devenit una din cele mai importante industrii
aflata n continu dezvoltare. Turismul a devenit ns de asemenea o mare
problem cultural i de mediu n multe zone datorit dezvoltrii puternice pe
termen scurt care nu ine cont de schimbrile pe termen lung pe care le
produce.
Turismul a devenit o platform central n strategiile de dezvoltare ale multor
ri. Pentru guverne este foarte tentant din punct de vedere al potenialului s
ofere o alternativ pentru alte forme de dezvoltare economic: prin producia
forelor de munc, pentru abilitatea acestora de a genera schimb extern, i
pentru capacitatea de a genera creterea regional.
Multe comuniti si economii locale unde turismul se dezvolta priveaz
infrastructura si aptitudinile necesare in fixarea de operaiuni turistice a
cror conducere este eseniala - mpreuna cu seria de bunuri si servicii pe care
turistul le dorete. Ca rezultat dispersiile sunt de obicei ridicate. Dispersiile
sunt fluxurile de bani care circula in afara tarii sau unei zone specifice ca
rezultat ai necesitii de a importa anumite aptitudini, infrastructura,
tehnologii si mrfuri mpreuna cu fluxurile de venituri sub forma profiturilor
scoase de la locul aciunii de ctre operatori. Aceasta este determinant pentru
dezvoltarea turismului, deoarece in multe cazuri infrastructura necesara in
turism este asigurata de corporaii strine, n particular de linii aeriene,
hoteluri, agenii de nchiriere maini si pachete turistice. In multe cazuri rolul
acestor fluxuri a fost estimat la pana la 80%-90% in dezvoltarea tarilor care
nu dein o parte importanta de servicii turistice cum ar fi liniile aeriene,
hotelurile sau companiile de transport.
Se considera ca cheltuielile din turism au efecte signifiante prin aceste fluxuri
influennd toate nivelurile si sectoarele economiei locale. Acesta reprezint
efectul multiplicator unde cheltuielile iniiale ale turitilor exprimate in
dolari se calculeaz pentru a determina cheltuielile cu bunurile si serviciile
locale. Asta nseamn c pentru fiecare dolar cheltuit o sum adiional de
dolari este cheltuita in plus in cadrul economiei. Cu toate acestea, in ciuda
acestui efect multiplicator, in multe cazuri efectele negative economice,
sociale si ale mediului nconjurtor construite pe parcursul timpului in cadrul
turismului sunt experimentate dup impactul iniial economic pozitiv. Aceste
probleme sunt in continuare exacerbate de ctre imperativele politice de a
realiza ctiguri turistice intr-un termen scurt care de obicei plaseaz
intervenia guvernului in planificarea si managementul turismului. Rezultatul
este ca beneficiile economice imediate sunt foarte valoroase si revin conturilor
5

Ecoturism i turism rural

naionale in timp ce costurile sociale si cu mediul nconjurtor, deseori


semnificative, sunt suportate de comunitile locale.

Turismul i
legtura cu
dezvoltarea
durbil

Turismul
durabil

n mod asemntor, turismul este deseori promovat de ctre guvern si


industrie fr o strategie generala, fr o atenie adecvata oferita cadrului
legislativ de exemplu, a determina daca legile privind planificarea si
protejarea naturii sunt adecvate fr consultarea sau implicarea
comunitilor locale si fr planuri eficiente de management a zonelor
protejate. Aceasta ridica ntrebri serioase cu privire la politica guvernelor.
In timpul anilor 1970-1980, proiectele integrate de dezvoltare rurala erau
utilizate pentru a creste standardele rurale de viata pentru dezvoltarea tarilor,
si se concentrau in principal pe irigatii, drumuri si servicii sociale. Oriicum,
Banca Internationala a gasit rezultatele deseori dezamagitoare, cu rate scazute
de succes din cauza accentului excesiv pus pe laudele din urma rezultatelor, o
tendinta de a alege proiecte complexe si mari, si proiectiile excesiv de
optimiste ale proiectelor rezultatelor.
Pentru a se asigura ca turismul nu depaseste baza durabila, este fundamentala
intelegerea mecanismelor care conduc la provizia de infrastructura pentru
dezvoltare si conditiile esentiale institutionale si de politica pentru
planificarea si managementul ecoturismului. In timp ce exista multi aparatori
ai masurilor de control eficace dezvoltate prin programe integrate care
incorporeaza legislatii si politici federale, de stat si locale, altii prezinta un
caz al industriei bazata pe cea mai buna practica. In ciuda acestui fapt,
dezvoltarea de planuri strategice si mecanisme de control este eficienta
dependent de dorinta de a le implementa.
Turismul durabil reprezint dezvoltarea tuturor formelor de turism,
managementul i marketingul turistic care s respecte integritatea natural,
social i economic a mediului, cu asigurarea exploatrii resurselor naturale
i culturale i pentru generaiile viitoare 1 . Ecoturismul este o alternativa a
turismului in grup datorita infrastructurii sale la scara mica si minimizarea
impactului asupra mediului inconjurator care decurge din aceasta. Aceasta
inseamna ca poate fi reglat si controlat la un nivel durabil. Turismul durabil
este turismul care produce avantaje economice, pe langa mentinerea unei
diversitati si calitati ale mediului, astfel combinand conservarea cu
dezvoltarea economica. O alternativa primara pentru mentinerea durabilitatii
este limitarea numarului de turisti si astfel diminuarea posibilitatii de
degradarea a mediului inconjurator. In acest fel, ecoturismul este o abordare
bazata pe resurse care implica mai degraba determinarea numarului de
vizitatori in functie de capacitatea mediului ( abilitatea sa de tolerare) decat de
cerere. Oricum, ceea ce de obicei suna bine teoretic de multe ori practic nu
este acelasi caz. Desi turismul este in plina dezvoltare, in mare parte cresterea
sa nu a fost durabila. Dezvoltarea durabila in raport cu ecoturismul este dificil
de obtinut datorita expansiunii extraordinare a ecoturismului si presiunile
cererii pentru accesul la zone din natura. Se pune aici o intrebare: cum ar
trebui aceasta cerere (sau daca ar trebui) controlata?
Ecoturismul nedurabil este rezultatul unor dezvoltari inadecvate ce au loc

Nistoreanu P. Ecoturism i turism rural, Ed. ASE, Bucureti, 2003, p.33

6
Ecoturism i turism rural

in zone sensibile. Efectele asupra mediului inconjurator cauzate de


aglomerarea si dezvoltarea excesiva, distractiile iregulate, poluarea, tulburari
in viata salbatica si utilizarea vehiculelor sunt mult mai serioase pentru
ecoturism decat pentru turismul in masa. Aceasta se datoreaza faptului ca
ecoturismul este dependent mai mult de medii naturale intacte si se
concentreaza pe zone sensibile din punct de vedere ecologic. In lipsa unor
reguli adecvate, problemele de exploatare excesiva, si in special degradarea
ecologica, se pot intensifica o data cu dezvoltarea ecoturismului. Aceasta arat
ca in practica principiile durabilitatii sunt dificil de implementat pe scara larga
fara o planificare continua si progresiva si in afara contextului unor politici.
Conceptele care puse cap la cap alctuiesc o strategie de turism durabil au fost
proiectate i testate tocmai pentru a evita deteriorarea echilibrului zonelor
unde se desfoar activiti turistice i sunt potrivite pentru a fi aplicate i n
Romnia. Timp de muli ani, Romnia a fost inut oarecum separat de
sistemul turistic internaional din motive politice. Acum, cu ajutorul
strategiilor de turism durabil Romnia poate ncepe s obin beneficii din
turism cu evitarea greelilor care s-au fcut n alte zone.
Trebuie avut n vedere c turismul nu poate s garanteze rezolvarea tuturor
problemelor ariilor protejate din Romnia.
Test de autoevaluare 1.1.
Ce reprezint turismul durabil?

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina 8.

In loc de
rezumat

Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 1.


V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n
aceast unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 1 pe care urmeaz s o
transmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 1


1. De ce turismul a devenit o problem de dezvoltare?

7
Ecoturism i turism rural

2.n ce const durabilitatea turismului i care sunt avantajele pe care le


produce?

Rspunsurile testelor de autoevaluare


Rspuns 1.1
Turismul durabil reprezint dezvoltarea tuturor formelor de turism,
managementul i marketingul turistic care s respecte integritatea natural,
social i economic a mediului, cu asigurarea exploatrii resurselor naturale
i culturale i pentru generaiile viitoare

Bibliografie unitate de nvare nr.1


Nistoreanu P. Ecoturism i turism rural, Ed. ASE, Bucureti, 2003
Nstase C. Dezvoltare durabil i turism durabil, Revista de turism, Nr. 3,
p.54
Aronsson L. The Development of Sustainable Tourism, Continuum, 2000

8
Ecoturism i turism rural

Unitatea de nvare Nr. 2


ECOTURISMUL PRINCIPALA FORM DE MANIFESTARE
A TURISMULUI DURABIL
Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr.2........................................................................
2.1. Ecoturismul
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 2
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare.
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 2 .

Pagina
10
10
12
12
12

9
Ecoturism i turism rural

Obiectivele unitii de nvare nr. 2


Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 2 sunt:
nelegerea noiunilor legate de ecoturism.
Familiarizarea cu principiile dezvoltrii durabile.
Recunoaterea principalelor caracteristici ale produselor ecoturistice

2.1. Ecoturismul
Cuvinte
cheie
Ecoturismul este un turism fondat pe natura i cultura tradiional care
presupune o cunoatere i o interpretare a mediului natural i antropic ce se
dorete s fie gestionat ntr-o msur ecologic i durabil 2 .
Scopul ecoturismului este astfel sustinerea care incearca sa furnizeze o baza
de resurse pentru viitor si cauta sa asigure productivitatea bazei cu resurse, sa
mentina biodiversitatea si sa fereasca de schimbarile ireversibile de mediu in
timpul asigurarii echitabilitatii ambelor in si intre generatii. Ecoturismul cauta
sa se capitalizeze pe cresterea turismului in zonele protejate, renumite pentru
frumusetea lor remarcabila si extraordinare interese ecologice si returneaza
beneficiile din asta spre comunitatea gazda.
Ecoturismul pleaca de la idea ca poate fi sustinut doar daca bunurile naturale
si culturale se bazeaza pe supravietuire si prosperitate. Aceasta implica
reducerea impactului social si biofizic cauzat de vizitatori, reducerea ratelor
de dispersie ale potentialelor beneficii departe de tarile dezvoltate, cresterea
constiintei si a actiunii intre turisti si a oportunitatilor pentru oamenii care ar
depinde de altfel de extragerea resurselor locale. Reperele de conducere
pentru atractiile naturale sunt frecvent asteptate de turistii orientate spre
natura. Controlul managementului serveste protejarii si pastrarii zonei,
asigurand astfel ca patronajul se desfasoara conform fundamentelor resursei
naturale. Factorii care ar trebui sa se afle sub controlul managementului si
care ar putea afecta atractiile naturale la fel de bine ca si asteptarile turistului
include infrastructura si dezvoltarea turistului, nivelurile vizitatorilor,
indrumarile, vandalismul, colectiile de suveniruri, accesul la zone, condusul in
afara drumului noaptea, hranirea animalelor si altele.
Deoarece ecoturismul este principala form de manifestare a turismului
durabil, trebuie s avem n vedere principiile turismului durabil:
Este nevoie sa se recunoastem ca turismul durabil este, poate un vis
imposibil, si cel mai bine este sa speram sa se dezvolte mai multe forme de
turism durabil. Aceasta poate fi si datorita faptului ca turismul nu se mentine
stabil sau datorita faptului ca schimbarile economice, politice, sociale,
tehnologice pot fi o cale pentru conducerea slab-dezvoltata a turismului
durabil.
Trebuie sa incercam sa introducem mai multa obiectivitate in
dezbaterea turismului durabil.
2

Bloiu V., Dobnd E., Snak O. Managementul calitii produselor i serviciilor n turism, Ed Orizonturi
Universitare, Timioara, p. 242

10
Ecoturism i turism rural

Este important pentru noi sa recunoastem ca turismul durabil este un


subiect politic deschis, in care este vorba despre resursele distribuite acum si
in viitor.
Faptul ca unii oameni vor castiga si unii vor pierde ca rezultat turistic,
durabilitatea semnifica faptul ca este politic instabil. Solutiile vor esua daca
ignora dimensiunile politice.
Natura politica privind dezbaterea turismului durabil semnifica ca in
turismul durabil este vorba despre cine are putere- comunitatile gazda,
guvernul, industria si turistul- si cum isi folosesc puterea.
Trebuie sa acceptam ideea de implicare in comunitate ca o parte din
turismul durabil care este incarcat de probleme
Unii specialiti din domeniul turismului consider c ecoturismul a fost
sectorul cu cea mai rapid dezvoltare de pe piaa turismului. Acest lucru poate
fi valabil dar n acelai timp ecoturismul este un produs de ni.
Ecoturismul poate fi definit n termeni generali ca turismul din zonele
naturale. Este un produs de ni care se bazeaz pe o filozofie a turismului
precum i pe o etic de mediu. Ecoturismul s-a dezvoltat ca o modalitate de a
pstra biodiversitatea i le-a oferit oamenilor ale cror condiii de trai
necesitau distrugerea zonelor naturale soluia alternativ, i anume, aceea de a
face bani. Rmne de vzut dac ecoturismul i-a atins obiectivul de
conservare a mediului natural.
Produsele de ecoturism au cel puin urmtoarele caracteristici:
Turism n zonele naturale i acolo unde se poate n zonele naturale
protejate.
Impact negativ minim asupra comunitilor umane i naturale.
Grupuri mici de turiti
Interpretarea i educaia de mediu reprezint o component major a
unui ecoturism bun.
Cazarea se face cu scopul minimalizrii impactului asupra mediului,
este de mici dimensiuni i compatibil cu tradiiile i peisajul.
Sunt sprijinite legturile locale astfel nct comunitatea s beneficieze
de cheltuielile de turism.
In aceast experiena pot fi introduse i elementele culturale dar nu
ntotdeauna deoarece ecoturismul se concentreaz asupra naturii.
Ageniile care se ocup de ecoturism tind s duc turitii n zone naturale exotice,
cum ar fi pdurile tropicale, ecosistemele din zonele montane nalte, rezervaiile
de animale slbatice, recifurile de corali i sanctuarele oceanice.
Test de autoevaluare 2.1.
Cum poate fi definit ecoturismul?

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina 12.

11
Ecoturism i turism rural

In loc de
rezumat

Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 2.


V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n
aceast unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 2 pe care urmeaz s o
transmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 2


1.Enumerai 3 caracteristici ale produselor ecoturistice.

2.Avnd n vedere principiile ecoturismului i ale dezvoltrii durabile,


concepei un voiaj care s respecte aceste principii.

Rspunsurile testelor de autoevaluare


Rspuns 2.1
Ecoturismul poate fi definit n termeni generali ca turismul din zonele
naturale. Este un produs de ni care se bazeaz pe o filozofie a turismului
precum i pe o etic de mediu. Ecoturismul s-a dezvoltat ca o modalitate de a
pstra biodiversitatea i le-a oferit oamenilor ale cror condiii de trai
necesitau distrugerea zonelor naturale soluia alternativ, i anume, aceea de a
face bani.

Bibliografie unitate de nvare nr. 2


Bloiu V., Dobnd E., Snak O. Managementul calitii produselor i
serviciilor n turism, Ed Orizonturi Universitare, Timioara
Nistoreanu P. Ecoturism i turism rural, Ed. ASE, Bucureti, 2003
Nstase C. Dezvoltare durabil i turism durabil, Revista de turism, Nr. 3

12
Ecoturism i turism rural

Unitatea de nvare Nr. 3


PROFILUL ECOTURISTULUI
Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr.3 ........................................................................
3.1. Principiile ecoturismului i profilul ecoturismului
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 3
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare.
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 3 .

Pagina
14
14
16
17
17

13
Ecoturism i turism rural

Obiectivele unitii de nvare nr. 3


Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 3 sunt:
nelegerea noiunilor legate de ecoturist
Recunoaterea principiilor pe care se desfoar ecoturismul
nsuirea elementelor care caracterizeaz

3.1. Principiile ecoturismului i profilul ecoturitului


Cuvinte
cheie
Principiile
ecoturismului

Principii, profil, ecoturiti


Ecoturismul se desfoar pe baza urmtoarelor principii 3 :
Minimizarea impactului negativ asupra naturii i culturii, impact ce ar
putea distruge destinaia turistic.
Educarea turistului cu privire la importana conservrii.
Sublinierea importanei unor operatori responsabili, care s coopereze
cu populaia i cu autoritile locale, n vederea satisfacerii nevoilor
comunitii.
Furnizarea de fonduri pentru conservare i pentru managementul
ariilor naturale protejate.
Accentuarea necesitii unei zonri turistice regionale i a planificrii
fluxurilor de turiti pentru regiunile sau ariile naturale ce vor deveni
destinaii ecoturistice.
Necesitatea utilizrii studiilor sociale i de mediu, precum i a
unorprograme de monitorizare pe termen lung, pentru evaluarea i
minimizarea impactului.
Lupta pentru maximizarea beneficiilor economice ale rii gazd, ale
comunitilor i firmelor locale i mai ales ale locuitorilor din zona
ariilor naturale i protejate.
Asigurarea unei dezvoltri a turismului care nu depete o anumit
limit a schimbrii din punct de vedere social i al mediului, limit
determinat de cercettori n colaborare cu rezidenii.
Utilizarea unei infrastructuri dezvoltate n armonie cu mediul natural
i cultural, minimiznd utilizarea combustibililor fosili i conservnd
vegetaia i fauna local.
n desfurarea activitilor turistice o importan deosebit revine profilului
ecoturistului 4 :

Profilul
ecoturistului
Caracteristici
sociodemografice

3
4

Caracteristici sociodemografice:
Vrsta 35-54 ani, variind n funcie de activitile desfurate i de
ali factori cum ar fi costul cltoriei.
Sexul 50% femei i 50% brbai, dar s-au constatat diferene clare n
funcie de activitile desfurate.

Nistoreanu P., - Ecoturism i turism rural, Ed. ASE, p.78


Idem, p.84

14
Ecoturism i turism rural

Caracteristici
ale cltoriei

Motivaii i
preferine

Ecoturitii tind s aib un nivel al venitului mai ridicat dect cel al


turitilor n general.
Educaia nivel ridicat de educaie, 82% fiind absolveni de studii
superioare
Afiliere muli ecoturiti sunt suporteri sau membri ai unor
organizaii bazate pe natur.
Publicaii ecoturitii sunt interesai de publicaiile orientate spre
natur i activiti n aer liber

Caracteristici ale cltoriei:


Durata cltoriei variaz n funcie de destinaie, activiti
desfurate, dar durata preferat de 50% dintre turitii experimentai
(care au fost n cel puin o cltorie ecoturistic) este de 8-14 zile
Cheltuieli Ecoturitii tind s cheltuiasc mai mult dect turistul
mediu, pltind sume considerabile pe echipamente, cotizaii, reviste,
donaii.
Componena grupului o majoritate de 60% dintre turitii
experimentai au declarat c prefer s cltoreasc n cuplu, 15% cu
familia, iar 13% prefer s cltoreasc singuri.
Surse de informare Ecoturitii acord mare ncredere
recomandrilor celorlali (prieteni, familie), dar i diferite forme de
materiale scrise reprezint surse importante de informaii. De
asemenea, experiena proprie din cltorii anterioare joac un rol
decisiv n alegerea destinaiei. Internetul devine tot mai utilizat pentru
planificarea vacanelor ecoturistice, dar muli ecoturiti sunt suficient
de experimentai pentru a-i organiza singuri cltoria.
Motivaii i preferine:
Motivaiile cltoriei Natura (flora, fauna, relieful) este principala
motivaie a ecoturitilor. Ei nu vor numai s o vad, ci i s o
experimenteze i s nvee despre ea. Ei sunt interesai i de istorie, de
alte culturi, le place s participe la diverse activiti n aer liber i
apreciaz oportunitatea de a ntlni oameni noi.
Activiti preferate Ecoturitii particip la o gam foarte larg de
activiti, de la observarea i nelegerea naturii (vizitarea parcurilor
naionale, observarea vieii slbatice), la activiti orientate mai mult
sau mai puin spre aventur i activiti cu specific cultural - istoric. Ei
sunt n cutarea noului, a unor experiene care s le mbogeasc
viaa.
Modaliti de cazare Ecoturitii prefer faciliti de cazare cu
confort mediu sau chiar de baz, cum sunt cortul, cabana, motelul,
pensiunea sau hanul.

15
Ecoturism i turism rural

Test de autoevaluare 3.1.


Menionai 5 principii ale ecoturismului

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina 17.

In loc de
rezumat

Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 3.


V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n
aceast unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 3 pe care urmeaz s o
transmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 3


1. De ce este important s se cunoasc profilul ecoturistului?

2. Care sunt motivaiile i preferinele turitilor care cltoresc n arii


naturale?

3.Menionai 3 caracteristici sociodemografice ale ecoturistului

16
Ecoturism i turism rural

Rspunsurile testelor de autoevaluare


Rspuns 3.1
Ecoturismul se desfoar pe urmtoarele principii:
Furnizarea de fonduri pentru conservare i pentru managementul
ariilor naturale protejate.
Accentuarea necesitii unei zonri turistice regionale i a planificrii
fluxurilor de turiti pentru regiunile sau ariile naturale ce vor deveni
destinaii ecoturistice.
Necesitatea utilizrii studiilor sociale i de mediu, precum i a
unorprograme de monitorizare pe termen lung, pentru evaluarea i
minimizarea impactului.
Lupta pentru maximizarea beneficiilor economice ale rii gazd, ale
comunitilor i firmelor locale i mai ales ale locuitorilor din zona
ariilor naturale i protejate.
Asigurarea unei dezvoltri a turismului care nu depete o anumit
limit a schimbrii din punct de vedere social i al mediului, limit
determinat de cercettori n colaborare cu rezidenii.

Bibliografie unitate de nvare nr. 3


Nistoreanu P., - Ecoturism i turism rural, Ed. ASE

17
Ecoturism i turism rural

Unitatea de nvare Nr. 4


ACTIVITATEA TURISTIC I MEDIUL NATURAL
Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 4 .......................................................................
4.1. Mediul natural baza desfurrii turismului durabil
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 4
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare.
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 4 .

Pagina
19
19
21
22
22

18
Ecoturism i turism rural

OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 4


Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 4 sunt:
nelegerea noiunilor de mediu natural i poluarea acestuia
Familiarizarea cu aspectele pozitive ale turismului asupra mediului
nsuirea aspectelor legate de conservarea mediului

4.1. Mediul natural-baza desfurrii turismului durabil


Cuvinte
cheie

Cauzele
polurii
mediului

Aspecte
pozitive ale
turismului n
relaia cu
mediul

Turism, mediu, protejare


n multe regiuni ale lumii ca turismul poate fi un inamic al mediului natural.
In acelasi timp, turismul poate fi benefic mediului natural prevazand o
motivatie pentru conservarea mediului. Fara cointeresarea financiara pentru
conservare pe care turismul o reprezinta, organul de sector public va acorda o
atentie nesemnificativa asupra protectiei mediului natural.
Folosind calculele estimative ale World Travel and Tourism Council turismul
contabilizeaza deja 10% din GDP. Este totusi singurul din multii jucatori din
sursele globale de dezvoltare economica de impactul mediului asociat.
Principalele cauze ale poluarii globale a mediului si a degradarii pot fi
urmatoarele:
- cresterea exponentiala a populatiei;
- subventionarea, mecanizarea, chimizarea agriculturii in multe dintre
tarile dezvoltate din punct de vedere economic;
- scurgeri de substante toxice in rauri si mari;
- pescuitul excesiv, industria de extragere a minereurilor; distrugerea
speciilor consecvente din cauza acestor practici economice;
- folosirea surselor de energie non-regenerabile pentru transportul
public si privat emisii de dioxid de carbon si alte gaze care afecteaza
calitatea aerului si incalzirea globala;
- preocuparea pentru vacante si timp liber in special ale rezidentilor
tarilor dezvoltate din punct de vedere economic.
Este clar ca turismul poate fi daunator pentru anumite aspecte ale mediului.
In schimb, el poate fi si o forta pozitiva in relatie cu mediul.
Poate:
- sa prevada o motivare pentru guvern pentru a conserva mediul natural
si viata salbatica pentru valoarea ei privind resursele turistice. Fara
aceasta motivare, mai ales in tarile dezvoltate, chiar mai multe pagube
se pot provoca mediului si vietii salbatice prin dezvoltarea industriei si
localnicilor.
- cresterea turistilor fara cunostinta problemelor mediului si conducerea
lor in campania de protectie a mediului bazata pe ce au invatat in
timpul vacantei
- ii tine pe fermieri viabili oferind un venit suplimentar vital pentru
agricultori, astfel prevenind desertificarea peisajelor fermelor rurale
- ofera noi utilizari pentru cladirile parasite in tari si orase, prin
dezvoltarea de noi atractii turistice
Termenul de conservare este un fenomen relativ modern. Doar in anii recenti
19

Ecoturism i turism rural

Conservarea

Pericole care
amenin
durabilitatea

au incercat raspandirea facuta pentru a pastra peisajele, cladirile si viata


salbatica, in jurul lumii.
Conservarea a fost evidenta in descoperirea tarilor unde rapiditatea
schimbarilor economice is sociale a dus la schimbari semnificative asupra
mediului. Aceasta a stimulat incercarile de a conserva sau pastra- statutul
de quo, aproape avand alta semnificatie decat nostalgia.
Exista o legatura evidenta intre turism si conservare, pentru:
- distrugerea mediului cauzata de numarul mare de turisti care au
stimulat adesea cereri pentru conservare
- recunoasterea ca mediul reprezinta o atractie majora pentru turisti care
i-au oferit o motivatie importanta pentru conservare
- multe proiecte de conservare sunt total sau partial rezervate veniturilor
din turism
Conservarea este acum evidenta in zonele vizitate de turisti si este in general
vazuta ca un concept pozitiv. Totusi, implica pericole care nu sunt
recunoscute intotdeauna, si care pentru ei insisi, ameninta durabilitatea
termenului lung, atat a turismului cat si a comunitatilor locale. Aceasta
include:
- Tendinta de a crede ca tot ce este vechi este greu de conservat
sausalvat sau pastrat. Aceasta poate duce la raspandirea rara a
resurselor pentrua fi eficiente asa cum incercam sa conservam orice.
- Cateodata plasam conservarea vietii salbatice sau peisajelor oamenilor
mai putin instariti , in principal celor care nu au putere politica.
Populatia nomadica din estul Africii au un stil de viata traditional
intrerupt pentru a proteja viata salbatica de care depinde industria
turismului local.
- Obsesia aparenta de a conserva toate cladirile vechi semnifica ca
exista un pericol ca stilul noilor cladiri nu se vor dezvolta sau aprecia.
Daca imaginatia arhitecturii moderne nu este incurajata pentru
dezvoltare, ce vor alege oamenii in viitor sa conserve ca simbol al
varstei noastre?
- Gusturile si preferintele se schimba de-a lungul timpului asa ca noua
generatie poate sa nu aprecieze rezultatul efortului de astazi de a pastra
stilul de viata si mediul. In loc sa fie vazuta ca proprietate pot vedea
rezultatul conservarii ca o obligatie silita.
Trebuie sa acceptam ca majoritatea peisajelor si cladirilor au fost dezvoltate
de omenire pentru a indeplini un scop specific. Daca incercam sa le pastram
dupa scopul original care a disparut va fi simplu de pastrat, si ne va lasa cu
cladiri si peisaje care sunt moarte precum fosilele. Conservarea este de obicei
o reactie la schimbarile care sunt percepute ca fiind negative ca fermele
industriale sau arhitecturile moderne. Este ultima recurgere. Poate ar trebui in
schimb sa ne concentram atentia asupra fortelor care aranjeaza aceste
schimbari pe care le consideram nedorite si incercam sa le influentam asa ca
conservarea devine inutila.
In spiritul durabilitatii, poate ne trebuie sa fim mai selectivi si grijulii pentru
a asigura ca activitatea conservarii lor astazi nu impune sarcini nedorite
asupra generatiei viitoare.

20
Ecoturism i turism rural

Test de autoevaluare 4.1.


Care sunt principalele cauze ale dagradrii i ale polurii mediului?

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina 22.

In loc de
rezumat

Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 4.


V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n
aceast unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 4 pe care urmeaz s o
transmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 4


1. Care sunt aspectele pozitive ale turismului n relaia cu mediul?

2.Ce reprezint conservarea mediului i care este legtura ntre aceasta i


turism?

21
Ecoturism i turism rural

3.Care sunt pericolele pe care le implic conservarea i prin care este


ameninat durabilitatea?

Rspunsurile testelor de autoevaluare


Rspuns 4.1
Principalele cauze ale poluarii globale a mediului si a degradarii pot fi
urmatoarele:
- cresterea exponentiala a populatiei;
- subventionarea, mecanizarea, chimizarea agriculturii in multe dintre
tarile dezvoltate din punct de vedere economic;
- scurgeri de substante toxice in rauri si mari;
- pescuitul excesiv, industria de extragere a minereurilor; distrugerea
speciilor consecvente din cauza acestor practici economice;
- folosirea surselor de energie non-regenerabile pentru transportul
public si privat emisii de dioxid de carbon si alte gaze care afecteaza
calitatea aerului si incalzirea globala;
- preocuparea pentru vacante si timp liber in special ale rezidentilor
tarilor dezvoltate din punct de vedere economic.

Bibliografie unitate de nvare nr. 4


Fennel D. Ecoturism, Routledge, 2003
Istrate I., Bran F., Rou A. Economia turismului i mediul nconjurtor, Ed
Economica, 1996
Swarbrooke J. Sustainable Tourism management, Cabi Publishing, 1999

22
Ecoturism i turism rural

Unitatea de nvare Nr. 5


ARIILE NATURALE PROTEJATE: ELEMENTE DE
ANSAMBLU
Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 5.......................................................................
5.1. Terminologia utilizat n ariile naturale
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 5
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare.
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 5 .

Pagina
24
24
28
29
29

23
Ecoturism i turism rural

OBIECTIVELE unitii de nvare nr.5


Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 5 sunt:
nelegerea noiunilor conservarea, habitatele naturale
Familiarizarea cu terminologia utilizat n legtur cu ariile naturale

5.1. Terminologia utilizat n ariile naturale


Cuvinte
cheie

Habitate

Conservare

Arii naturale, habitate, specii, patrimoniu


n ceea ce privete protehjarea ariilor naturale, se utilizeaz urmtoarea
terminologie 5 :
1. conservare - ansamblul de masuri care se pun n aplicare pentru
mentinerea sau refacerea habitatelor naturale si a populatiilor de specii de
fauna si flora salbatice, ntr-o stare favorabila;
2. habitate naturale - zonele terestre, acvatice sau subterane, n stare naturala
sau seminaturala, ce se diferentiaza prin caracteristici geografice, abiotice si
biotice;
3. tipuri de habitate naturale de interes comunitar - acele tipuri de habitate
care:
a) sunt n pericol de disparitie n arealul lor natural;
b) au un areal natural redus ca urmare a restrngerii acestuia sau datorita
faptului ca n mod natural suprafata sa este redusa;
c) sunt esantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai
multe dintre cele 5 regiuni biogeografice specifice pentru Romnia: alpina,
continentala, panonica, stepica si pontica.
4. tipuri de habitate naturale prioritare - tipurile de habitate naturale aflate
n pericol de disparitie, pentru a caror conservare Comunitatea Europeana are
o responsabilitate deosebita, datorita proportiei reduse a arealului acestora pe
teritoriul Uniunii Europene.
5. stare de conservare a unui habitat natural - totalitatea factorilor ce
actioneaza asupra unui habitat natural si asupra speciilor caracteristice
acestuia si care i pot afecta pe termen lung distributia, structura si functiile,
precum si supravietuirea speciilor ce i sunt caracteristice. Starea de
conservare a unui habitat natural se considera favorabila atunci cnd sunt
ndeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) arealul sau natural si suprafetele pe care le acopera n cadrul acestui areal
sunt stabile sau n crestere;
b) are structura si functiile specifice necesare pentru mentinerea sa pe termen
lung, iar probabilitatea
mentinerii acestora n viitorul previzibil este mare;
c) speciile care i sunt caracteristice se afla ntr-o stare de conservare
favorabila,
6. habitat al unei specii - mediul definit prin factori abiotici si biotici, n care
traieste o specie n orice stadiu al ciclului biologic;
7. specii de interes comunitar - speciile care pe teritoriul Uniunii Europene

MOR 442/29.06.07, OUG 57/20.06.07

24
Ecoturism i turism rural

Specii

Sit-uri

Mediu
natural

sunt:
a) periclitate, cu exceptia celor al caror areal natural este situat la limita de
distributie n areal si care nu sunt nici periclitate, nici vulnerabile n regiunea
vest-palearctica;
b) vulnerabile, speciile a caror ncadrare n categoria celor periclitate este
probabila ntr-un viitor apropiat daca actiunea factorilor perturbatori persista;
c) rare, speciile ale caror populatii sunt reduse din punctul de vedere al
distributiei sau/si numeric si care chiar daca nu sunt n prezent periclitate sau
vulnerabile risca sa devina. Aceste specii sunt localizate pe arii geografice
restrnse sau sunt rar dispersate pe suprafete largi;
d) endemice si care necesita o atentie speciala datorita caracteristicilor
specifice ale habitatului lor si/sau a impactului potential pe care l are
exploatarea acestora asupra starii lor de conservare;
8. specii prioritare - speciile pentru a caror conservare Comunitatea
Europeana are o responsabilitate speciala datorita proportiei reduse a arealului
acestora pe teritoriul Uniunii Europene.
9. stare de conservare a unei specii - totalitatea factorilor ce actioneaza
asupra unei specii si care pot influenta pe termen lung distributia si abundenta
populatiilor speciei respective. Starea de conservare va fi considerata
favorabila daca sunt ntrunite cumulativ urmatoarele conditii:
a) datele privind dinamica populatiilor speciei respective indica faptul ca
aceasta se mentine si are sanse sa
se mentina pe termen lung ca o componenta viabila a habitatului sau natural;
b) arealul natural al speciei nu se reduce si nu exista riscul sa se reduca n
viitorul previzibil;
c) exista un habitat suficient de vast pentru ca populatiile speciei sa se
mentina pe termen lung;
10. sit/arie - zona definita geografic, exact delimitata;
11. sit de importanta comunitara - situl/aria care, n regiunea sau n
regiunile biogeografice n care exista, contribuie semnificativ la mentinerea
ori restaurarea la o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale sau a
speciilor de interes comunitar si care contribuie semnificativ la coerenta
retelei "Natura 2000" si/sau contribuie semnificativ la mentinerea diversitatii
biologice n regiunea ori regiunile biogeografice respective.
12. arie speciala de conservare - situl de importanta comunitara desemnat
printr-un act statutar, administrativ si/sau contractual n scopul aplicarii
masurilor de conservare necesare pentru mentinerea sau restaurarea la o stare
de conservare favorabila a habitatelor naturale si/sau a populatiilor speciilor
pentru care situl este desemnat;
13. exemplar - orice planta sau animal n stare vie ori moarta sau orice parte
ori derivat din acestea, precum si orice alte produse care contin parti sau
derivate din acestea, asa cum sunt specificate n documentele care le nsotesc,
pe ambalaje, pe marci ori etichete sau n orice alte situatii;
14. mediu natural - ansamblul componentelor, structurilor si proceselor
fizico-geografice, biologice si biocenotice naturale, terestre si acvatice, avnd
calitatea de pastrator al vietii si generator de resurse necesare acesteia;
15. patrimoniu natural - ansamblul componentelor si structurilor fizicogeografice, floristice, faunistice si biocenotice ale mediului natural, ale caror
importanta si valoare ecologica, economica, stiintifica, biogena, sanogena,
peisagistica si recreativa au o semnificatie relevanta sub aspectul conservarii
25

Ecoturism i turism rural

Arie natural
protejat

Reea

Specii

Zone

diversitatii biologice floristice si faunistice, al integritatii functionale a


ecosistemelor, conservarii patrimoniului genetic, vegetal si animal, precum si
pentru satisfacerea cerintelor de viata, bunastare, cultura si civilizatie ale
generatiilor prezente si viitoare;
16. bun al patrimoniului natural - componenta patrimoniului natural care
necesita un regim special de protectie, conservare si utilizare durabila n
beneficiul generatiilor prezente si viitoare;
17. peisaj - partea de teritoriu perceputa ca atare de catre populatie, al carei
caracter este rezultatul actiunii si interactiunii factorilor naturali si/sau umani;
18. arie naturala protejata - zona terestra, acvatica si/sau subterana n care
exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni
biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta
natura, cu valoare ecologica, stiintifica ori culturala deosebita, care are un
regim special de protectie si conservare, stabilit conform prevederilor legale;
19. conservare "n situ" - protectia si conservarea bunurilor patrimoniului
natural n mediul lor natural de geneza, existenta si evolutie;
20. coridor ecologic - zona naturala sau amenajata care asigura cerintele de
deplasare, reproducere si refugiu pentru speciile salbatice terestre si acvatice
si n care se aplica unele masuri de protectie si conservare;
21. retea nationala de arii naturale protejate - ansamblul ariilor naturale
protejate de interes national;
22. retea ecologica a ariilor naturale protejate - ansamblul de arii naturale
protejate, mpreuna cu coridoarele
ecologice;
23. retea ecologica "Natura 2000" - reteaua ecologica europeana de arii
naturale protejate si care cuprinde arii de protectie speciala avifaunistica,
stabilite n conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind
conservarea pasarilor salbatice si arii speciale de conservare desemnate de
Comisia Europeana si ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea
habitatelor naturale, a faunei si florei salbatice;
24. specii indigene - speciile de plante si animale salbatice care se regasesc n
mod natural n Romnia si nu ca urmare a introducerii accidentale sau fortate
de catre om de-a lungul secolelor;
25. specii protejate - speciile periclitate, vulnerabile, rare sau endemice, care
beneficiaza de un statut legal de protectie;
26. specii alohtone - speciile introduse/raspndite, accidental sau intentionat,
din alta regiune geografica, ca urmare directa ori indirecta a activitatii umane,
lipsind n mod natural dintr-o anumita regiune, cu o evolutie istorica
cunoscuta ntr-o arie de raspndire naturala, alta dect zona de interes, care
pot fi n competitie, pot domina, pot avea un impact negativ asupra speciilor
native, putnd chiar sa le nlocuiasca;
27. specii invazive - speciile indigene sau alohtone, care si-au extins arealul
de distributie sau au fost introduse accidental ori intentionat ntr-o arie si/sau
s-au reprodus ntr-o asemenea masura si att de agresiv nct influenteaza
negativ/domina/nlocuiesc unele dintre speciile indigene, determinnd
modificarea structurii cantitative si/sau calitative a biocenozei naturale,
caracteristica unui anumit tip de biotop;
28. zone interioare ale ariilor naturale protejate - zonele definite si
delimitate prin planurile de management, n care se stabilesc masuri speciale
de management;
26

Ecoturism i turism rural

Activiti

29. activitati cu impact negativ semnificativ din vecinatatea ariilor


naturale protejate - activitatile din afara limitei unei arii naturale protejate,
care pot genera un impact negativ semnificativ asupra habitatelor naturale sau
speciilor salbatice pentru care au fost desemnate;
30. comunitati locale - comunitatile umane situate n interiorul sau n
vecinatatea ariei naturale protejate care detin proprietati ori desfasoara diverse
activitati pe teritoriul sau n vecinatatea ariei naturale protejate;
31. activitati traditionale - activitatile de utilizare durabila a resurselor
naturale si specifice zonei respective.
Test de autoevaluare 5.1.
1. Ce reprezint starea de conservare a unei specii?

2. Ce reprezint aria natural protejat?

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina 29.

In loc de
rezumat

Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 5.


V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n
aceast unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 5 pe care urmeaz s o
transmitei tutorelui.

27
Ecoturism i turism rural

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 5


1. Definii speciile i menionai tipologia acestora.

2.Ce reprezint habitatele naturale i care este tipologia lor?

3.Definii mediul natural i patrimoniul natural i explicai deosebirea dintre


acestea.

28
Ecoturism i turism rural

Rspunsurile testelor de autoevaluare


Rspuns 5.1
1. Stare de conservare a unei specii - totalitatea factorilor ce actioneaza asupra
unei specii si care pot influenta pe termen lung distributia si abundenta
populatiilor speciei respective. Starea de conservare va fi considerata
favorabila daca sunt ntrunite cumulativ urmatoarele conditii:
a) datele privind dinamica populatiilor speciei respective indica faptul ca
aceasta se mentine si are sanse sa
se mentina pe termen lung ca o componenta viabila a habitatului sau natural;
b) arealul natural al speciei nu se reduce si nu exista riscul sa se reduca n
viitorul previzibil;
c) exista un habitat suficient de vast pentru ca populatiile speciei sa se
mentina pe termen lung;
2. Arie naturala protejata este zona terestra, acvatica si/sau subterana n care
exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni
biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta
natura, cu valoare ecologica, stiintifica ori culturala deosebita, care are un
regim special de protectie si conservare, stabilit conform prevederilor legale;

Bibliografie unitate de nvare nr. 5


*** MOR 442/29.06.07, OUG 57/20.06.07

29
Ecoturism i turism rural

Unitatea de nvare Nr. 6


ARIILE NATURALE PROTEJATE: FORMELE SUB CARE SE
MANIFEST
Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 6.......................................................................
6.1. Principalele categorii de arii naturale protejate.
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 6
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare.
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 6 .

Pagina
31
31
37
38
38

30
Ecoturism i turism rural

Obiectivele unitii de nvare nr. 6


Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 6 sunt:
nelegerea noiunilor legate de clasificarea ariilor naturale protejate
Familiarizarea cu principalele tipuri de arii protejate
Sublinierea trsturilor caracteristice pentru fiecare tip de arie protejat

6.1. Principalele categorii de arii naturale protejate


Cuvinte
cheie

Rezervaii, parcuri, rezervaii


Categoriile de arii naturale protejate ce compun reeaua naional de arii
protejate sunt urmtoarele:

Rezervaii

Parcuri
naionale

a) Rezervatii stiintifice
Rezervatiile stiintifice sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt
protectia si conservarea unor habitate naturale terestre si/sau acvatice,
cuprinznd elemente reprezentative de interes stiintific sub aspect floristic,
faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de alta natura.
Marimea rezervatiilor stiintifice este determinata de arealul necesar pentru
asigurarea integritatii zonei protejate. Managementul rezervatiilor stiintifice
asigura un regim strict de protectie prin care habitatele sunt pastrate ntr-o
stare pe cat posibil neperturbata. n aceste zone se interzice desfasurarea
oricaror activitati umane, cu exceptia activitatilor de cercetare, educatie si de
ecoturism cu limitarile descrise n planurile de management, cu acordul
forului stiintific competent si al administratorului rezervatiei stiintifice.
Rezervatiile stiintifice corespund categoriei I IUCN (Uniunea Internationala
pentru Conservarea Naturii) "Rezervatie Naturala Stricta: arie protejata,
administrata n principal n scopuri stiintifice".
b) Parcuri nationale
Parcurile nationale sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt
protectia si conservarea unor esantioane reprezentative pentru spatiul
biogeografic national, cuprinznd elemente naturale cu valoare deosebita sub
aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic,
paleontologic, speologic, pedologic sau de alta natura, oferind posibilitatea
vizitarii n scopuri stiintifice, educative, recreative si turistice. Managementul
parcurilor nationale asigura mentinerea cadrului fizico-geografic n stare
naturala, protectia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice si a
diversitatii biologice n conditii de stabilitate ecologica, prevenirea si
excluderea oricarei forme de exploatare a resurselor naturale si a folosintelor
terenurilor, incompatibila scopului atribuit. Regimul de gospodarire se
stabileste prin regulamente si planuri proprii de protectie si conservare
aprobate de autoritatile nationale stiintifice si administrative abilitate, potrivit
dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta. n perimetrele lor vor fi cuprinse
ecosisteme sau fractiuni de ecosisteme terestre si acvatice cat mai putin
influentate prin activitati umane. Elementele cu valoare deosebita de pe
cuprinsul parcurilor nationale pot fi delimitate si puse sub un regim strict de
31

Ecoturism i turism rural

protectie ca rezervatii stiintifice. Parcurile nationale se ntind n general pe


suprafete mari de teren. n perimetrul parcurilor nationale sunt admise doar
activitatile traditionale practicate numai de comunitatile din zona parcului
national, activitati traditionale ce vor fi reglementate prin planul de
management. Parcurile nationale corespund categoriei II IUCN "Parc
national: arie protejata administrata n special pentru protectia ecosistemelor
si pentru recreere".

Monumente
ale naturii

Rezervaii
naturale

c) Monumente ale naturii


Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt
protectia si conservarea unor elemente naturale cu valoare si semnificatie
ecologica, stiintifica, peisagistica deosebite, reprezentate de specii de plante
sau animale salbatice rare, endemice ori amenintate cu disparitia, arbori
seculari, asociatii floristice si faunistice, fenomene geologice - pesteri, martori
de eroziune, chei, cursuri de apa, cascade si alte manifestari si formatiuni
geologice, depozite fosilifere, precum si alte elemente naturale cu valoare de
patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Daca monumentele naturii
nu sunt cuprinse n perimetrul altor zone aflate sub regim de protectie, pentru
asigurarea integritatii lor se vor stabili zone de protectie obligatorie, indiferent
de destinatia si de detinatorul terenului.
Managementul monumentelor naturii se face dupa un regim strict de protectie
care asigura pastrarea trasaturilor naturale specifice. n functie de gradul lor
de vulnerabilitate, accesul populatiei poate fi limitat sau interzis.
Monumentele naturii corespund categoriei III IUCN "Monument natural: arie
protejata administrata n special pentru conservarea elementelor naturale,
specifice".
d) Rezervatii naturale
Rezervatiile naturale sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt
protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect
floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic,
pedologic. Marimea lor este determinata de arealul necesar asigurarii
integritatii elementelor protejate.
Managementul rezervatiilor naturale se face diferentiat, n functie de
caracteristicile acestora, prin masuri active de gospodarire pentru a asigura
mentinerea habitatelor si/sau n vederea protejarii anumitor specii, grupuri de
specii sau comunitati biotice. Pe lnga activitatile stiintifice, dupa caz, pot fi
admise activitati turistice, educationale, organizate. Sunt admise unele
activitati de valorificare durabila a unor resurse naturale. Sunt interzise
folosinte ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dauneaza obiectivelor
atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervatiile naturale
pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic,
paleontologic, peisagistic, speologic, de zona umeda, marina, de resurse
genetice si altele.
Aceste rezervatii corespund categoriei IV IUCN, si anume arie de gestionare a
habitatelor/speciilor: arie protejata administrata n special pentru conservare
prin interventii de gospodarire.
e) Parcuri naturale
Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt
32

Ecoturism i turism rural

Parcuri
naturale

Rezervaii
ale biosferei

protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice n care interactiunea


activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu
valoare semnificativa peisagistica si/sau culturala, deseori cu o mare
diversitate biologica.
Managementul parcurilor naturale urmareste mentinerea interactiunii
armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitatii habitatelor si
peisajului, promovand pastrarea folosintelor traditionale ale terenurilor,
ncurajarea si consolidarea activitatilor, practicilor si culturii traditionale ale
populatiei locale.
De asemenea, se ofera publicului posibilitati de recreere si turism si se
ncurajeaza activitatile stiintifice si educationale.
Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN "Peisaj protejat: arie protejata
administrata n principal pentru conservarea peisajului si recreere".
f) Rezervatii ale biosferei
Rezervatiile biosferei sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt
protectia si conservarea unor zone de habitat natural si a diversitatii biologice
specifice. Rezervatiile biosferei se ntind pe suprafete mari si cuprind un
complex de ecosisteme terestre si/sau acvatice, lacuri si cursuri de apa, zone
umede cu comunitati biocenotice floristice si faunistice unice, cu peisaje
armonioase naturale sau rezultate din amenajarea traditionala a teritoriului,
ecosisteme modificate sub influenta omului si care pot fi readuse la starea
naturala, comunitati umane a caror existenta este bazata pe valorificarea
resurselor naturale, pe principiul dezvoltarii durabile si armonioase. Marimea
rezervatiilor biosferei este determinata de cerintele de protectie si conservare
eficiente ale mediului natural si ale diversitatii biologice specifice.
Managementul rezervatiilor biosferei se realizeaza conform unor regulamente
si planuri de protectie si conservare proprii, n conformitate cu recomandarile
Programului Om - Biosfera de sub egida UNESCO. Daca n perimetrul
rezervatiilor biosferei sunt cuprinse si situri naturale ale patrimoniului
universal, managementul rezervatiei se realizeaza cu respectarea prevederilor
Conventiei privind protectia patrimoniului mondial cultural si natural, de sub
egida UNESCO.
Pentru asigurarea protectiei si conservarii unor zone de habitat natural si a
diversitatii biologice specifice, precum si pentru valorificarea resurselor
naturale disponibile, potrivit cerintelor de consum ale populatiilor locale si n
limitele potentialului biologic natural de regenerare a acestor resurse, n
cuprinsul rezervatiilor biosferei se pot delimita zone cu regim diferentiat de
protectie ecologica, de conservare si de valorificare a resurselor, dupa cum
urmeaza:
1. zone strict protejate, avnd regimul de protectie si conservare a rezervatiilor
stiintifice;
2. zone tampon, cu rol de protectie a zonelor strict protejate si n care sunt
admise activitati limitate de valorificare a resurselor disponibile, n
conformitate cu autorizatiile date de administratia rezervatiei;
3. zone de reconstructie ecologica, n care se realizeaza masuri de refacere a
mediului deteriorat;
4. zone de dezvoltare durabila, valorificabile economic prin practici
traditionale sau noi, ecologic admise, n limitele capacitatii de regenerare a
resurselor.
33

Ecoturism i turism rural

Rezervatiile biosferei cu asezari umane sunt astfel gestionate nct sa


constituie modele de dezvoltare acomunitatilor umane n armonie cu mediul
natural.
Zone umede
de
importan
internaional

Situri

Arii de
conservare

Arii de
protecie

g) Zone umede de importanta internationala


Zonele umede de importanta internationala sunt acele arii naturale protejate al
caror scop este asigurarea protectiei si conservarii siturilor naturale cu
diversitatea biologica specifica zonelor umede.
Managementul acestor zone se realizeaza n scopul conservarii lor si al
utilizarii durabile a resurselor biologice pe care le genereaza, n conformitate
cu prevederile Conventiei privind conservarea zonelor umede de importanta
internationala, n special ca habitat al pasarilor acvatice.
h) Situri naturale ale patrimoniului natural universal
Siturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale
protejate ale caror scopuri sunt protectia si conservarea unor zone de habitat
natural n cuprinsul carora exista elemente naturale a caror valoare este
recunoscuta ca fiind de importanta universala. Marimea arealului lor este
determinata de cerintele pentru asigurarea integritatii si conservarii
elementelor supuse acestui regim de protectie. n cuprinsul acestor zone pot
exista 22 comunitati umane ale caror activitati sunt orientate pentru o
dezvoltare compatibila cu cerintele de protectie si conservare ale sitului
natural.
Managementul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal se
realizeaza n conformitate cu regulamentele si planurile proprii de protectie si
conservare, cu respectarea prevederilor Conventiei privind protectia
patrimoniului mondial cultural si natural, de sub egida UNESCO.
i) Arii speciale de conservare
Ariile speciale de conservare sunt acele arii naturale protejate de interes
comunitar ale caror scopuri sunt conservarea, mentinerea si, acolo unde este
cazul, readucerea ntr-o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale
si/sau a populatiilor speciilor pentru care situl este desemnat.
Managementul ariilor speciale de conservare necesita planuri de management
adecvate specifice siturilor desemnate sau integrate n alte planuri de
management si masuri legale, administrative sau contractuale n scopul
evitarii deteriorarii habitatelor naturale si a habitatelor speciilor, precum si a
perturbarii speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Orice plan sau
proiect indirect legat sau necesar pentru gestiunea sitului, dar susceptibil de al afecta ntr-un mod semnificativ, va face obiectul unui studiu pentru
evaluarea impactului, tinndu-se seama de obiectivele de conservare a ariei.
Ariile speciale de conservare se desemneaza prin hotarre a Guvernului, dupa
recunoasterea statutului lor de catre Comisia Europeana, si vor face parte din
reteaua europeana "NATURA 2000".
j) Arii de protectie speciala avifaunistica
Ariile de protectie speciala avifaunistica sunt acele arii naturale protejate ale
caror scopuri sunt conservarea, mentinerea si, acolo unde este cazul, readucea
ntr-o stare de conservare favorabila a speciilor de pasari si a habitatelor
specifice, desemnate pentru protectia speciilor de pasari migratoare salbatice,
34

Ecoturism i turism rural

Managementul ariilor speciale de protectie se realizeaza ca si pentru ariile


speciale de conservare.
Ariile speciale de protectie sunt desemnate prin hotarre a Guvernului si fac
parte din reteaua europeana "NATURA 2000".

Situri de
importan
comunitar

Geoparcul

k) Situri de importanta comunitara


Siturile de importanta comunitara reprezinta acele arii care, n regiunea sau n
regiunile biogeografice n care exista, contribuie semnificativ la mentinerea
sau restaurarea la o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale sau a
speciilor de interes comunitar si care pot contribui astfel semnificativ la
coerenta retelei "NATURA 2000" si/sau contribuie semnificativ la mentinerea
diversitatii biologice n regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru
speciile de animale cu areal larg de raspndire, siturile de importanta
comunitara ar trebui sa corespunda zonelor din areal n care sunt prezenti
factori abiotici si biotici esentiali pentru existenta si reproducerea acestor
specii.
l) Geoparcul
Geoparcul este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit,
alaturi de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric si cultural.
Caracteristicile geologice sunt cuprinse ntr-un numar de situri de importanta
stiintifica, educationala sau estetica, reprezentative pentru un anumit moment
din istoria Pamntului ori pentru anumite evenimente sau procese geologice.
Un geoparc are limite bine definite, o suprafata suficient de mare si o strategie
de dezvoltare teritoriala n folosul comunitatilor locale, a caror existenta este
bazata pe valorificarea resurselor naturale si culturale, pe principiul
dezvoltarii durabile. Geoparcurile sunt zone cu asezari umane astfel gestionate
nct sa constituie modele de dezvoltare a comunitatilor n armonie cu mediul
natural.
Geoparcul are o structura de administrare proprie care, n parteneriate locale si
nationale, asigura conservarea patrimoniului natural si cultural si propune
metode noi de protectie, educatie, cooperare n scopul dezvoltarii
socioeconomice, mbunatatirii conditiilor de viata din mediul rural si intaririi
identitatii locale.
Managementul unui geoparc se realizeaza n conformitate cu strategia de
dezvoltare teritoriala identificata si n conformitate cu recomandarile
UNESCO si Cartei Retelei Europene a Geoparcurilor. Pentru asigurarea
managementului siturilor geologice, naturale, istorice, culturale, precum si
pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerintelor de
consum ale populatiilor locale, n cuprinsul geoparcului se pot delimita zone
cu regim diferentiat de protectie, de conservare si de valorificare a resurselor,
dupa cum urmeaza:
1. zone strict protejate, avnd regimul de protectie si conservare a rezervatiilor
stiintifice;
2. zone tampon, cu rol de protectie a zonelor strict protejate si n care sunt
admise activitati limitate de valorificare a resurselor disponibile, n
conformitate cu autorizatiile date de administratia geoparcului;
3. zone de dezvoltare durabila, valorificabile economic prin practici
traditionale sau noi, ecologic admise, n limitele capacitatii de regenerare a
resurselor.
35

Ecoturism i turism rural

Geoparcul reprezinta un concept lansat si sustinut de UNESCO, n parteneriat


cu Reteaua Europeana a Geoparcurilor. La nivel mondial a fost creata Reteaua
Globala (UNESCO) a Geoparcurilor. Recunoasterea internationala a
functionarii unui geoparc si acceptarea lui n aceste structuri se face n acord
cu reglementarile stabilite de UNESCO si de Carta Retelei Europene a
Geoparcurilor.

Test de autoevaluare 6.1.


1.Care este parcul naional?

2.Ce reprezint geoparcul?

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina 38.

In loc de
rezumat

Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 6.


V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n
aceast unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 6 pe care urmeaz s o
transmitei tutorelui.

36
Ecoturism i turism rural

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 6


1.Care este deosebirea ntre un parc natural i un parc naional?

2.Ce reprezint rezervaia biosferei i care sunt zonele delimitate cu regim


difereniat de protecie ecologic?

3.Ce sunt rezervaiile naturale? Avnd n vedere caracteristicile rezervaiei


naturale, descriei n jumtate de pagin, o rezervaie natural la alegere, din
ara noastr.

4. Definii monumentele naturii i enumerai 3 monumente naturale din ara


noastr.

37
Ecoturism i turism rural

Rspunsurile testelor de autoevaluare


Rspuns 6.1
1. Parcurile nationale sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt
protectia si conservarea unor esantioane reprezentative pentru spatiul
biogeografic national, cuprinznd elemente naturale cu valoare deosebita sub
aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic,
paleontologic, speologic, pedologic sau de alta natura, oferind posibilitatea
vizitarii n scopuri stiintifice, educative, recreative si turistice. Managementul
parcurilor nationale asigura mentinerea cadrului fizico-geografic n stare
naturala, protectia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice si a
diversitatii biologice n conditii de stabilitate ecologica, prevenirea si
excluderea oricarei forme de exploatare a resurselor naturale si a folosintelor
terenurilor, incompatibila scopului atribuit.
2. Geoparcul este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic
deosebit, alaturi de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric si cultural.
Caracteristicile geologice sunt cuprinse ntr-un numar de situri de importanta
stiintifica, educationala sau estetica, reprezentative pentru un anumit moment
din istoria Pamntului ori pentru anumite evenimente sau procese geologice.
Un geoparc are limite bine definite, o suprafata suficient de mare si o strategie
de dezvoltare teritoriala n folosul comunitatilor locale, a caror existenta este
bazata pe valorificarea resurselor naturale si culturale, pe principiul
dezvoltarii durabile. Geoparcurile sunt zone cu asezari umane astfel gestionate
nct sa constituie modele de dezvoltare a comunitatilor n armonie cu mediul
natural.
Geoparcul are o structura de administrare proprie care, n parteneriate locale si
nationale, asigura conservarea patrimoniului natural si cultural si propune
metode noi de protectie, educatie, cooperare n scopul dezvoltarii
socioeconomice, mbunatatirii conditiilor de viata din mediul rural si intaririi
identitatii locale.

Bibliografie unitate de nvare nr. 6


Nistoreanu P., - Ecoturism i turism rural, Ed. ASE
igu G., al M., Talpe A., Lungu C., Smaranda J.- Resurse i destinaii
turistice pe plan mondial, Ed Uranus, 2003
*** MOR 442/29.06.07, OUG 57/20.06.07

38
Ecoturism i turism rural

Unitatea de nvare Nr. 7


IMPACTUL ECONOMIC AL TURISMULUI
Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 7.......................................................................
7.1. Impactul economic efectul multiplicator.
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 7
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare.
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 7 .

Pagina
40
40
43
43
43

39
Ecoturism i turism rural

Obiectivele unitii de nvare nr. 7


Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 7 sunt:
nelegerea noiunilor care vizeaz impactul economic
nelegerea mecanismului efectului multiplicator n turism

7.1. Impactul economic efectul multiplicator


Cuvinte
cheie

Impact, efect, turism


Cnd se evalueaz costurile economice si beneficiile proiectelor particulare sau
a venimentelor, se folosete de obicei analiza cost-beneficiu. In timp ce este
utila, analiza cost-beneficiu are cateva limite, i anume este:
- dificil sa cuantifici costurile sociale si beneficiile care provin din
dezvoltarea turismului ca crima, alienari si. Eroziunea culturilor
traditionale.
- nu este intotdeauna usor sa evaluezi termeni scurti sau lungi ai
impactului.

Impactul
economic

Cnd analizam costurile si beneficiile turismului, trebuie sa fim constienti ca


impactul economic al turismului este dependent partial de natura economiei in
cauza.
Impactul economic al turismului va varia semnificativ intre tipurile de
economii diferite, in termeni ai nivelului de turism, care va fi angajat in
turism, salariul saptamanal si gradul de mobilitateal turismului intern din
comunitatile locale.
Cand consideram costurile si beneficiile turismului la economia locala, o mai
mare atentie este data principiuluiefect multiplu. Acasta arata ca fiecare lira,
dolar sau nota cheltuita de turist circula in jurul economiei locale. In termen
de turism durabil, scopurile sunt sa maximizeze sederea turistului si dupa sa
minimizeze nivelul de turism intern din economia locala. Este important sa
recunoastem faptul ca efectul multiplicator variaza intre economii diferite.
Tipurile de economii influenteaza nivelul multiplicator al turismului si
evaluarea pierderilor care vor avea loc. Pierderea este mare, de exemplu, in
acele economii unde furnizorii locali nu pot, sau nu li se permite sa cunoasca
nevoile turistilor, asa ca nevoile lor sunt cunoscute pe baza organizatiilor
dinspre exterior.
Turismul are nevoie clare de resurse naturale fragile ca plaji din zone salbatice.
De asemenea exploreaza resurse intangibile ca zone culturale
veritabile.Industria turismului si turistul nu plateste intregul pret al resurselor
pe care le consuma. Aceasta nu este drept si impotriva legilor conceptului
turismului pe care le suporta.
Multiplicatorul turismului se refer la schimbrile produse de cheltuielile
suplimentare ale turitilor n nivelul venitului, produciei, angajrii forei de
munc i balanei de pli a unei ri 6 .

Buruian G. Politici macroeconomice n turism, Ed Uranus, 2008, p. 44

40
Ecoturism i turism rural

Efectul
multiplicator

Cheltuieli

Impactul economic n turism este ilustrat cu ajutorul efectului multiplicator, i


anume:
Turistii cheltuiesc pentru:
- cazare
- mancare
- bauturi
- distractie
- imbracaminte
- cadouri si suveniruri
- grija personala, medicina, cosmetica
- fotografii
- recrearee
- tururi, ghizi si transporturi locale
- diverse
A doua forma de cheltuiala:
-salariile
-bacsisuri si gratuitati
-taxele impuse de stat
-comisioane
-music si distractie
-cheltuielile aministrative si generale
-servicii profesionale
- cumpara provizii: mancare si bautura
-cumpara bunuri pentru a le vinde
-cumpara materiale si provizii
-reparatii si intretinere
-reclame, publicitate si promotii
-utilitati
-transporturi
-licente
-politele de asigurare
-inchirieri de facilitati si echipamente
-venitul si alte taxe
-reintoarcerea guvernului
-inlocuire de fonduri fixe
Ultimele beneficii:

Beneficiari

-contabil
-persoanele care repara instrumente
-arhitecti
-artizanati si meseriile oamenilor
-furnizorii de arta si meserie
-atletii
-persoane care repara masini
41

Ecoturism i turism rural

Beneficiari

-brutarii
-lucratorii bancii
- macelarii
-tamplarii
-casierii
-actele de caritate
-cinema si video
-functionarii
-manufactura de haine
-bucatari
-organizatii culturale
-jurnale
-dentisti
-electricieni
-ingineri
-fermierii
-pescarii
-cei care fac mobila
-graadinari
-operatori la magazine de cadouri
-lucratori guvernamentali
-bacanii
-furnizorii cu grija sanatatii
-lucratori pentru asigurare
-furnizorii pentru serviciul de spalatorie
- lucratorii manufacturieri
- pictorii
-statiile de benzina
- Instalatorii
-portarii
- imprimantele si editoarele
-echipamentele de recreare,
-detinatori de restaurante
- Detinatori de statiuni
-lucratori de transport
-chelneri si chelnerite
-furnizorii de vanzare angro
Test de autoevaluare 7.1
1.Ce reprezint multiplicatorul turismului?

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina 43.

42
Ecoturism i turism rural

In loc de
rezumat

Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 7.


V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n
aceast unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 7 pe care urmeaz s o
transmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 7


1. Prin intermediul cui se msoar impactul turismului?

2.Dai exemple din cele dou etape de cheltuieli pe care le efectueaz turitii.

Rspunsurile testelor de autoevaluare


Rspuns 7.1
Multiplicatorul turismului se refer la schimbrile produse de cheltuielile
suplimentare ale turitilor n nivelul venitului, produciei, angajrii forei de
munc i balanei de pli a unei ri

Bibliografie unitate de nvare nr. 7


Buruian G. Politici macroeconomice n turism, Ed Uranus, 2008
Minciu R. Economia turismului, Ed. Uranus, 2000
Snak O., baron P., Neacu N Economia turismului, Ed Expert, 2001
Holloway C. The Business of Tourism, Longman, 1998

43
Ecoturism i turism rural

Unitatea de nvare Nr. 8


IMPACTUL SOCIAL I ECOLOGIC AL TURISMULUI
Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr.8 ........................................................................
8.1. Impactul socio-cultural i ecologic al turismului
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 8
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare.
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 8 .

Pagina
45
45
47
47
47

44
Ecoturism i turism rural

Obiectivele unitii de nvare nr. 8


Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 8 sunt:
nelegerea noiunilor de impact social i cultural
Recunoaterea principalelor tipuri de efecte asupra mediului
Sublinierea aspectelor legate de impactul turismului asupra mediului

8.1. Impactul socio-cultural i ecologic al turismului


Cuvinte
cheie
Impactul
sociocultural

Impactul
asupra
mediului

Impact social, cultural, ecologic


Impactele social-culturale ale turismului de obicei apar lent in timp intr-un
mod neasteptat. Ele sunt de asemenea invizibile sau intangibile.Aceste efecte
tind s altereze cultura i tradiiile rezidenilor, obiceiurile acestora,pot
produce stri tensionale ntre turiti i rezideni.
In general, atentia a fost pozitionata pe efectele negative ale turismului pe
societatile si culturile gazda..
Exist un numar de factori care determina daca balanta impactelor
socioculturale va fi pozitiva sau negativa intr-o locatie particulara, incluzand:
- forta si coerenta societatilor locale si culturale
- natura turismului in statiuni
- nivelul economic si social in dezvoltarea populatiei gazda in relatie cu
turistii
- masurile, luate de sectorul public in destinatia turistic pentru a
micsora costurile socio-culturale ale turismului.
n ceea ce privete impactul turismului asupra mediului, se refer la:
Resursele epuizate
folosirea energiei generata de combustibilii fosili
consumul de apa proaspata in special consumul evident in zone cu apa
pentru piscine si pentru irigarea terenurilor de golf
Poluarea
Contributia la incalzirea globala si ploile acide prin consumul de
energie
Contributia la incalzirea globala si ploile acide, amestec de fum si
ceata si epuizarea de ozon prin uzul de transport direct sau prin
calatoriile vizitatorilor catre destinatii si importarea bunurilor de
servicii de care au nevoie vizitatorii.
Poluarea apelor prin descarcarea de apa menajera, a apei netratate de
rufe, apelor de la bucatarii, a camerelor de oaspeti, piscinelor, si a
terenurilor de golf tratate cu chimicale
Productiile de reziduuri solide si uneori deteriorari ale peisajelor prin
basculari ilegale de gunoi.
Contributiile la epuizarea ozonului prin folosirea a CFCs, halogeni,etc
Degradarea
Degradarea potecilor, culturilor printr-un numar mare de oameni care
45

Ecoturism i turism rural

Aciuni

viziteaza zone sensibile


Reducerea calitatii peisajelor ca rezultat a urbanizarii associate cu
dezvoltarea care a caracterizat multe statiuni de odihna cu multi turisti
Degradarea culturilor din tarile cu dezvoltare economica prin
intreruperea de angajari si comercializari

Oportunitatile de mediu pentru acest sector fi castigate prin programele de


imbunatatire ale mediului din sectorul de cazare care include:
Cheltuieli economisite.
Cresterea motivarii personalului si al loialitatii. Industria calatoriei
si turismului, in special pentru sectorul de cazare sufera de o
schimbare rapida a personalului. Acesta rezulta o recrutare inalta si
o antrenare care costa si in unele cazuri afecteaza calitatiile
serviciilor. Companiile care au adoptat o apropiere proactiva a
mediului in special unde personalul este recompensat pentru
initiative lor au constatat ca schimbarea personalului a scazut iar
motivarea lor este crescuta. Intradevar, multe cazari au initiat
programele lor legate de mediu cu investitie foarte putina sau
deloc.
Imbunatatiri in calitatea produselor. Companii care si-au
dezvoltate programe de mediu au constatat ca calitatile serviciilor
au crescut.
Imbunatatiri in relatiile cu comunitatea. Programele de mediu
stabile aproape intotdeauna se extend in anumite feluri. Asemenea
programe ajuta la integrarea cazarilor si a facilitatilor in
comunitate si pot asigura ca oaspetii sunt bine veniti in acea zona
Imbunatatiri in relatiile cu autoritatile locale. Autoritatile locale
deseori vor cauta locuri favorabile dezvoltarii care au o intelegere
pe termen lung cu firme care se ocupa de mediu in special in
mediile sensibile. Autoritatile guvernului in unele zone, spre
exemplu, in parcurile din Noua Zeelanda au dezvoltat o serie de
premise care trebuie sa fie reinnoite periodic. Evaluarea permiselor
vor varia cu preturile pietei si acestea reflecta calitatile de mediu
asupra infiintarilor la fel ca si locatiile.
Dezvoltari ale statiunilor de odihna pe termen lung.
Test de autoevaluare 8.1.
Care sunt efectele de natur socio-culturale ale turismului?

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina 47.

46
Ecoturism i turism rural

In loc de
rezumat

Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 8.


V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n
aceast unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 8 pe care urmeaz s o
transmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 8


1. Care este impactul turismului asupra mediului din punctul de vedere al
polurii?

Rspunsurile testelor de autoevaluare


Rspuns 8.1
Impactele social-culturale ale turismului de obicei apar lent in timp intr-un
mod neasteptat i sunt invizibile sau intangibile. Aceste efecte tind s altereze
cultura i tradiiile rezidenilor, obiceiurile acestora,pot produce stri
tensionale ntre turiti i rezideni.

Bibliografie unitate de nvare nr. 8


Buruian G. Politici macroeconomice n turism, Ed Uranus, 2008
Minciu R. Economia turismului, Ed. Uranus, 2000
Snak O., baron P., Neacu N Economia turismului, Ed Expert, 2001
Holloway C. The Business of Tourism, Longman, 1998
Nistoreanu P., - Ecoturism i turism rural, Ed. ASE

47
Ecoturism i turism rural

Unitatea de nvare Nr. 9


TURISMUL RURAL I AGROTURISMUL
Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr.9........................................................................
9.1. Turismul rural i agroturismul forme recente de manifestare a turismului
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 9
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare.
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 9 .

Pagina
49
49
50
51
51

48
Ecoturism i turism rural

Obiectivele unitii de nvare nr. 9


Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 9 sunt:
Familiarizarea cu conceptele de turism rural i agroturism
Sublinierea importanei zonelor rurale

9.1. Turismul rural i agroturismul forme de manifestare a turismului


Cuvinte
cheie

Turism rural, agroturism

In multe tari, zonele rurale ocupa un loc special in cultura si in felul de a fi al


oamenilor. Acest lucru nu este deloc surprinzator, tinand cont ca, zona rurala
Zonele rurale a asigurat satisfacerea unei nevoi de baza, si anume, cea de hrana.. Mai mult,
orice economie si orice societate, oricat de sofisticata si urbanizata a devenit,
la inceput a fost o comunitate agricola rurala. Zona rurala reprezinta piatra de
temelie a civilizatiei
Cu toate acestea, zonele rurale sunt privite diferit, de la o tara la alta. In tarile
puternic industrializate si urbanizate, zonele rurale sunt vazute ca niste lumi
pierdute, unde viata era simpla si idilica, iar acum sunt transformate in
adevarate terenuri de joaca pentru orasenii, care cauta un antidot pentru bolile
vietii de la oras. Acestea pot parea locuri unde timpul sta pe loc, iar principala
grija este aceea de a proteja mediul natural.
Chiar daca vorbim de locuitorii satelor sau de cei ai oraselor, cu totii au in
comun aceeasi radacina, si anume regiunea rurala. Aceasta este strans legata
de trecutul familiei, si reprezinta locul unde se poate trai si munci, la fel de
bine. Cei ce lucreaza la orase, se poate sa fi fost constransi sa paraseasca
zonele rurale, sau au ales sa faca acest lucru, din cauza lipsei locurilor de
munca, a locuintelor sau a oportunitilor sociale.
Pentru asemenea oameni , zonele rurale, considerate normale, sunt cele
insufletite de activitati economice si sociale, si nu cele conservate fizic, lipsite
de dinamism, si anume, localitati-muzeu.
Turismul rural este definit ca fiind turismul ce are loc in zonele rurale. Poate
s nsemne turism de mas sau turism de ferm de mici dimensiuni. In zona
munilor Apuseni turismul rural descrie cel mai adesea turismul de mici
mensiuni n cadrul cruia se viziteaz peisaje naturale i culturale i cteodat
se particip la activiti rurale tradiionale. Nia turismului rural se
concentreaz pe viaa din comunitile rurale. Turismul rural, cteodat numit
i agroturism sau ferme turistice, atrage turitii care adesea cer cazare modest
cu arhitectur tradiional, mncare autentic, vizite la locuri istorice i
culturale i care caut priveliti frumoase.

49
Ecoturism i turism rural

Agroturismul const n organizarea activitilor de primire a turitilor i a


tuturor serviciilor turistice la nivelul unitii agricole i a tuturor serviciilor
turistice la nivelul unitii agricole 7 .
Agroturismul i turismul rural sunt activiti economice complexe, cu o larg
sfer de cuprindere, care pun n eviden, printr-un mecanism propriu,
circulaia turistic 8 .
Test de autoevaluare 9.1
Ce se nelege prin agroturism?

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina 51.

In loc de
rezumat

Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 9.


V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n
aceast unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 9 pe care urmeaz s o
transmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 9


1. Care este importana zonelor rurale?

2. Ce reprezint turismul rural?

3.Avnd n vedere noiunile de turism rural i agroturism descriei un sejur la


o pensiune agroturistic, dintr-o zon la alegere., avnd n vedere urmtoarele
elemente:
7
8

Platona I. Turismul rural, Ed. Univ din Oradea, 2002, p.27.


Mitrache t., Manole V., Bran F., Stoian M., Istrate I. Agroturism i turism rural, Ed. Fax Press, 1996, p.13

50
Ecoturism i turism rural

Locaia
Tipul pensiunii turistice
Tipurile de servicii oferite
Activitile desfurate n gospodrie
Activitile la care iau parte turitii
Modalitile de promovare folosite

Rspunsurile testelor de autoevaluare


Rspuns 9.1
Agroturismul const n organizarea activitilor de primire a turitilor i a
tuturor serviciilor turistice la nivelul unitii agricole i a tuturor serviciilor
turistice la nivelul unitii agricole

Bibliografie unitate de nvare nr. 9


Mitrache t., Manole V., Bran F., Stoian M., Istrate I. Agroturism i turism
rural, Ed. Fax Press, 1996
Platona I. Turismul rural, Ed. Univ din Oradea, 2002

51
Ecoturism i turism rural

Unitatea de nvare Nr. 10


STRATEGII UTILZATE N TURISMUL RURAL
Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr.10 ........................................................................
10.1.Modaliti i strategii utilizate n turismul rural.
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 10
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare.
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 10 .

Pagina
53
53
55
55
55

52
Ecoturism i turism rural

Obiectivele unitii de nvare nr. 10


Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 10 sunt:
nelegerea noiunilor legate de strategiile din spaiul rural
nsuirea obiectivelor referitaore la dezvoltarea spaiului rural

10.1. Modaliti i strategii utilizate n turismul rural


Cuvinte
cheie

Politica
european n
domeniul
rural

Strategii, turism rural


n Romnia, precum i n Uniunea European, din cauze relative, dar n mod
clar au aprut diferene majore ntre anumite regiuni, diferene care n mod
general erau defavorabile mediului rural faa de cel urban. Aceasta a generat
un nivel de trai mai sczut al populaiei din mediul rural (nvmnt,
sntate, posibiliti de angajare, nivelul veniturilor), fapt care conduce la
tensiuni sociale crescnde, atrgnd dup sine necesitatea implicrii
factorilor politici responsabili.
Pentru a atenua cauzele acestor diferene, n U.E. s-au nfiinat asociaii i sau alocat fonduri financiare, s-au dat chiar i legi speciale, care au un rol din
ce n ce mai important n dezvoltarea mediu1ui rural.
Fondurile speciale nfiinate i puse la dispoziie de U.E., sunt accesibile
numai n condiiile existenei unor programe de dezvoltare regional bine
definite.
Se consider mult mai important calitatea vieii dect cantitatea bunurilor
consumate. Dintre natur, societate i economie, elementul constant este
natura, celelalte existnd doar prin interaciunea lor. Din acest punct de
vedere sunt eseniale, hotrtoare doar nevoile naturale, iar societatea i mai
ales economia trebuie s se adapteze la acestea.
Eficiena social a dezvoltrii regionale i n special a celei rurale este
asigurat prin partenierate i programe, iar eficiena economic prin
concentrarea resurselor i cofinanare.
n Europa gsim numeroase legi i publicaii referitoare la acest domeniu.
Declaraia de la Cork i Carta European a Zonelor Rurale sunt considerate
ca puncte de referin. Principiile susinute de acestea au devenit parte
integranta a politicii U.E.
Obiectivele Declaraiei de la Cork pot fi sintetizate n urmtoarele:
prevenirea migratiei populaiei de la sate
lupta mpotriva srciei
crearea de noi locuri de munc e
liminarea dezavantajelor, satisfacerea nevoilor crescnde
de sntate, de dezvoltare a personalitii, a condiiilor de
munca i de odihn
n ideile prezentate n Carta European a Zonelor Rurale, programele de
dezvoltare trebuie s se bazeze pe avantajele locale i pe factorii regionali, s
susin iniiativa privat i s promoveze prin orice mijloace dezvoltarea
bazat pe fore proprii.
n anul 1987, Consiliul U.E. propune relansarea spaiului rural printr-un

53
Ecoturism i turism rural

Obiective

Strategii de
atragere a
fluxurilor
turistice

program larg care avea ca obiective:


pstrarea identitaii culturale
salvarea i punerea n valoare a patrimoniului cultural
european ca factor de ameliorare a vieii i ca surs de
dezvoltare soci, economic i cultural. S-au avut n vedere
mai multe ri, mai multe regiuni i mai multe tematici.
Tematicile au avut diverse semnificaii, diverse dimensiuni i
particulariti locale.
Proprietarii de pensiuni turistice trebuie s decid cum s aloce resursele
limitate de care dispun pentru a implementa strategii de marketing. Decizia se
ia n primul rnd n funcie de grupul int cruia se adreseaz.
ntrebrile la care trebuie s se rspund vor include:
V adresai pieei domestice sau celei de peste hotare?
Vei utiliza serviciile uneia sau mai multor agenii de turism?
Vei crea o brour sau pliant pentru marketing direct (prin pot)?
Dorii s v facei reclam n ziare i reviste?
Dorii s v facei reclam n ghiduri de cltorie?
Dorii s v facei reclam la televizor?
vei face o pagin internet despre oferta dumneavoastr?
Vei angaja pe cineva s v ntrein pagina internet?
Vei putea participa la trguri de specialitate?
nainte de a lua aceste decizii, proprietarul pensiunii ar trebui s se informeze
despre costuri, servicii i statistici de la firme specializate care ofer servicii
de marketing i distribuie. Asemenea informaii l vor ajuta pe proprietar s ia
deciziile cele mai bune n privina tacticilor de marketing ce urmeaz a fi
implementate.
Strategiile de marketing alese depind n mare msur de bugetul avut la
dispoziie. Marketingul la scar mare nseamn o mulime de bani cheltuii
pentru un procent relativ de cumprtori ai produsului turistic. O strategie de
marketing axat pe un anumit segment de pia, chiar dac nseamn un cost
mai mare pe persoan, poate aduce mai muli cumprtori. Trebuie inut cont
i de faptul c persoanele care sunt interesate de un tip de turism specializat
(cum sunt cel rural i cultural) prefer un mesaj publicitar personalizat.
Strategiile de marketing ce pot fi adoptate vor include:
Publicitate prin ziare i reviste,
Publicitate radio,
Publicitate prin televiziune,
Prezentri adresate unor grupuri speciale (asociaii de turism, cluburi
etc.),
Articole n reviste de specialitate,
Trguri naionale i internaionale,
Parteneriate cu operatori de turism sau cu alte afaceri care pot
promova pensiunea sau produsul turistic
Organizarea unor sejururi de popularizare
Asocierea cu alte iniiative de acelai gen din regiune sau din
Romnia.

54
Ecoturism i turism rural

Test de autoevaluare 10.1


1.Care sunt obiectivele declaraiei de la Cork?

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina 55.

In loc de
rezumat

Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 10.


V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n
aceast unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 10 pe care urmeaz s
o transmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 10


Care sunt ntrebrile la care trebuie s rspund proprietarii de pensiuni cnd
trebuie s decid n alocare resurselor?

Rspunsurile testelor de autoevaluare


Rspuns 10.1
Obiectivele Declaraiei de la Cork pot fi sintetizate n urmtoarele:
prevenirea migratiei populaiei de la sate
lupta mpotriva srciei
crearea de noi locuri de munc eliminarea dezavantajelor,
satisfacerea nevoilor crescnde de sntate, de dezvoltare
a personalitii, a condiiilor de munca i de odihn

Bibliografie unitate de nvare nr. 10


Nistoreanu P. Ecoturism i turism rural, Ed Ase, 2003
Mitrache t., Manole V., Bran F., Stoian M., Istrate I. Agroturism i turism
rural, Ed. Fax Press, 1996
Platona I. Turismul rural, Ed. Univ din Oradea, 2002
Pop D. Ecomarketing, Ed. Univ. din Oradea, 2009

55
Ecoturism i turism rural

Unitatea de nvare Nr. 11


SATUL TURISTIC-CADRU DE DEZVOLTARE A
TURISMULUI RURAL I AGROTURISMULUI
Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 11 .......................................................................
11.1 Satul turistic
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 11
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare.
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 11 .

Pagina
57
57
60
60
60

56
Ecoturism i turism rural

Obiectivele unitii de nvare nr. 11


Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 11 sunt:
nelegerea noiunilorlegate de satul turistic
Recunoaterea principalelor tipuri de beneficii obinute n urma
turismului rural

11.1. Satul turistic


Cuvinte
cheie

Stabilizarea
populaiei
rurale

Crearea de
locuri de
munc

Pluriactivitatea

Sat turistic, zone rurale


Activitatea turistic poate s rezolve unele dintre problemele economice i
de munc n care este implicat populaia rural. Avantajele care se obin n
urma practicrii turismului rural pot fi de natur economic i de natur
socio-cultural. Dintre acestea putem meniona:
Stabilizarea populaiei prin fixarea forei de munc
Aceasta este o consecin extrem de important pentru majoritatea zonelor
rurale, confruntate n general cu fenomenul de depopulare, survenit n
special ca urmare a absenei unei perspective materiale certe a locuitorilor
Aportul de lichiditti provenite din prestaii turistice pot ajuta la conservarea
locurilor de munc n servicii precum comerul, cazarea turistic, transport
local, asistena medical. Ele pot aduce venituri suplimentare agricultorilor,
muncitorilor silvici, pescarilor. Chiar dac conservarea locurilor de munc
reprezint un obiectiv mai puin atrgtor dect crearea de noi locuri de
munc, ea poate contribui la viabilitatea comunitilor rurale i n special a
celor de tip marginal, care nu beneficiaz de efectele de polarizare urban.
Studiile efectuate n zonele rurale au confirmat rolul turismului n
conservarea locurilor de munc i diminuarea fenomenului de poluare.
Crearea de noi locuri de munc
Crearea de noi locuri de munc este posibil n condiiile n care
implementarea local a turismului rural este realizat cu succes. Acest fapt
este asociat n special practicilor hoteliere i de restaurant. n spaiul rural,
reuita acestora creaz perspective pentru cazarea turitilor la localnici, ceea
ce va duce implicit la amplificarea activitilor legate de comerul cu
produse alimentare, de artizanat, transport, valorificarea patrimoniului local
etc.
Diversificarea modului de utilizare a forei de munc
Marea majoritate a zone lor rurale prezint o slab diversitate n modul de
utilizare a forei de munc, ocupat aproape n totalitate n sectorul agricol.
Diversificarea activitilor ntr-un context turistico-economic favorabil poate
atrage dup sine de asemenea stabilizarea populaiei rurale.
Pluriactivitatea
Pluriactivitatea este o alt consecin benefic a turismului rural. Ea
desemneaz situaia n care, la nivel individual sau familial, asigurarea
existenei se realizeaz prin prestarea unor activiti suplimentare (cel puin
una), n completarea activitii de baz. Astfel, un agricultor poate avea
disponibilitatea de a nchiria camere, de a ajuta administraia local prin
prestarea unor servicii turistice (ghid, animator, monitor de schi .a.).
Pluriactivitatea permite realizarea unor venituri suplimentare, att n
57

Ecoturism i turism rural

Promovarea
i
dezvoltarea
serviciilor

Promovarea
i susinerea
artei
populare

contextul declinului unui tip de activitate, ct i n cel al constrngerilor


generate de ritmicitatea sezonier a activitilor agricole.
Promovarea i dezvoltarea serviciilor
Promovarea i dezvoltarea serviciilor este un aspect esenial, cu att mai
mult cu ct numeroase colectiviti rurale sunt grevate nca frecvent de
absena unor faciliti de servicii corespunztoare. Cererea suplimentar de
produse, cauzat de creterea numeric a clientelei (inclusiv a celei turistice)
poate permite expansiunea reelei comerciale, susinerea unor lucrri de
ameliorare a habitatului (modemizarea drumurilor, canalizri, electrificri,
semnalizri rutiere i turistice), dezvoltarea transportului n comun, a
serviciilor potale i de comunicaie .
Este la fel de important atragerea i meninerea clientelei, ct i sporirea
acesteia; acest fapt nu se realizeaz de la sine, fiind necesar o politic
concentrat a tuturor variabilelor care acioneaz asupra clientelei. La nivelul
sarcinilor, se impune ca ele s dobndeasc disponibilitatea de a oferi
servicii de calitate, susceptibile permanent de rennoire, de adaptare la
dinamica rapid a motivaiilor turistului.
n special n cazul aezrilor rurale izolate, care nu au disponibilitatea de a
asigura i sustine servicii numeroase, turismul rural poate ajuta la
meninerea viabilitii lor. Evident, este de presupus c respectivele aezri
s posede elemente particulare de atracie turistic, iar fenomenul de
circulaie turistic s fie stimulat i amplificat prin comercializarea adecvat
a ofertei turistice.
Susinerea economic a agricultorilor este o problem major n mediile
economice i politice. Numeroase studii efectuate n ri cu tradiie n turism
rural au evideniat c veniturile medii ale agricultorilor pot fi mrite prin
oferirea diferitelor forme de cazare, prin promovarea vizitelor n fermele
agricole care posed diverse funcii de atracie (echitaie, vinificaie,
legumicultur, apicultur etc.), prin vnzarea produselor specifice
gospodriei sau satului.
Pe lng beneficiile de ordin economic care pot incita agricultorii s se
angajeze n activtiti turistice, nu pot fi ignorate beneficiile de ordin social.
ea urmare a contactelor cu citadinii, pe lang aportul de varietate n modul
de via speciflc, adeseori solitar, stenii pot deveni mai bine informai
despre o serie de probleme de actualitate care pot avea impact favorabil
asupra propriei lor condiii social-economice i culturale.
Promovarca i susinerea artei populare, a industriei locale de artizanat
Arta i artizanatul rural ocup un loc important n patrimoniul cultural al
fiecrei ri. Turismul rural poate ajuta aceste activiti att prin
recunoaterea importanei lor, ct i prin comercializarea produselor de
artizanat.
ara noastr este privilegiat din acest punct de vedere, date fiind enorma
diversitate i autenticitate a creaiilor artistice rurale ..
Pe lng dimensionarea economic pe care o implic, aceste preocupri
reprezint mesaje de exceptional valoare asupra vocaiilor spirituale ale
comunitilor rurale romneti i nemijlocit, mijloace ideale de promovare a
imaginii favorabile i de stimulare a interesului turistic.
Festivalurile de art popular i de producie artizanal sunt mecanisme
ideale care faciliteaz comercialiarea i promovarea creaiei turistice rurale i
contureaz atracia turistic. Existena acestora, dublat de o mediatizare
58

Ecoturism i turism rural

Reabilitarea
patrimoniului
edilitar

Atragera
investiiilor

adecvat, poate constitui prima parghie apt s asigure nscrierea unei


aezri rurale n sfera activitii turistice.
Pe lng faptul c realizeaz o extindere a aportului cultural propriu,
festivalurile i alte manifestri de acest gen, faciliteaz accesul n mediul
respectiv a altor colectiviti artistice, ceea ce contribuie la mbogirea vieii
culturale.
Reabilitarea patrimoniului edilitar
Reabilitarea patrimoniului edilitar se realizeaz n condiiile existenei unui
flux turistic, n principal pe doua ci. n primul rnd conservarea sau
restaurarea obiectelor de interes istoric sau cultural poate fi obinut prin
practicarea unor taxe de acces. n al doilea rnd, crearea unui potenial de
cazare implic restaurarea i repunerea n circuit a imobilelor prsite ca
urmare a fenomenului de depopulare.
Sporirea gradului de confort la nivelul cldirilor care au camere disponibile
pentru nchiriat, executarea unei infrastcturi de recreere (spaii verzi,
amenajri pentru pescuit, promenade, circuite pentru cicloturism i echitaie
etc.), pe termen lung, sunt iniiative benefice pentru comunitatea nsi, ca
beneficiar a investiiilor fcute.
Toate acestea diminueaz motivaiile de strmutare ale generaiei tinere i
pot contribui la revenirea emigranilor sau chiar la instalarea de noi
locuitori.
Atragerea de noi investiii
Turismul rural prezint avantajul c acioneaz n sensul deschiderii de noi
perspective investiionale. Astfel, turismul nlesnete o punere n contact a
oamenilor provenii din cele mai diverse medii, iar ideile i aciunile, dirijate
spre valorificarea superioar a diverselor resurse locale, survin inerent.ntre
turitii poteniali ai mediului rural se pot nscrie i oameni de afaceri care au
abilitatea de a sesiza mai rapid perspectivele implantrii de noi activiti i
perspectivele financiare ale acestora, aspecte care pot fi benefice prin
efectele lor pentru comunitatea rural (locuri de munc, modernizarea
infrastructurii i a serviciilor. ptrunderea n circuitul informaional etc.).
Evident c pstrarea unor amintiri plcute despre vacanele rurale poate
incita oamenii de afaceri la demararea investiiilor n mediul respectiv.
Pe scurt, ca orice activitate de tip productiv, i turismul rural poate antrena
efecte sinergetice de cretere, prin atragerea de noi variabile n procesul de
proiectare i n strategia de funcionare.

Test de autoevaluare 11.1.


De ce practicare turismului rural are un rol important n stabilizarea forei de
munc?

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina 60.

59
Ecoturism i turism rural

In loc de
rezumat

Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 11.


V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n
aceast unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 11 pe care urmeaz s
o transmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 11


1.n ce const abilitarea patrimoniului edilitar ca efect al practicrii turismului
rural?

Rspunsurile testelor de autoevaluare


Rspuns 11.1
Stabilizarea populaiei prin fixarea forei de munc este o consecin extrem
de important pentru majoritatea zonelor rurale, confruntate n general cu
fenomenul de depopulare, survenit n special ca urmare a absenei unei
perspective materiale certe a locuitorilor
Aportul de lichiditti provenite din prestaii turistice pot ajuta la conservarea
locurilor de munc n servicii precum comerul, cazarea turistic, transport
local, asistena medical. Ele pot aduce venituri suplimentare agricultorilor,
muncitorilor silvici, pescarilor. Chiar dac conservarea locurilor de munc
reprezint un obiectiv mai puin atrgtor dect crearea de noi locuri de
munc, ea poate contribui la viabilitatea comunitilor rurale i n special a
celor de tip marginal, care nu beneficiaz de efectele de polarizare urban.
Studiile efectuate n zonele rurale au confirmat rolul turismului n conservarea
locurilor de munc i diminuarea fenomenului de poluare.

Bibliografie unitate de nvare nr. 11


Henche G. Marketing n turismul rural, Ed Irecson, Bucureti, 2004
Nistoreanu P. Ecoturism i turism rural, Ed Ase, 2003
Mitrache t., Manole V., Bran F., Stoian M., Istrate I. Agroturism i turism
rural, Ed. Fax Press, 1996
Platona I. Turismul rural, Ed. Univ din Oradea, 2002

60
Ecoturism i turism rural

Unitatea de nvare Nr. 12


VACANELE N MEDIUL RURAL
Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr.12......................................................................
12.1. Mediul rural cadrul propice organizrii vacanelor.
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 12..
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare..
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 12 ....

Pagina
62
62
66
66
66

61
Ecoturism i turism rural

OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 12


Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 12 sunt:
nsuirea principalelor forme ale turismului tematic rural
Identificarea principalelor elemente ale vacanei la ar

12.1. Mediul rural cadrul propice organizrii vacanelor


Cuvinte
cheie

Vacane, mediul rural

a) Turismul rural - este un tip de servicii turistice n zone rurale, de cazare i


servire a mesei, caracterizat printr-o ofert de servicii localizate n mici centre
Tipuri de
rurale. Cldirile au capacitate redus, de obicei prezint interes arhitectonic,
turism n
fiind decorate ntr-un stil rustic care amintete de locuinele tradiionale. Se
spaiul rural
acord o atenie deosebit gastronomiei locale tradiionale i de cele mai
multe ori sunt conduse ntr-un sistem familial.
Practicarea turismului rural se face ntr-un spaiu rural bine pstrat, cu
Turismul
specificul su rustic dar nu necesit neaprat activiti n sectorul primar.
rural
Se detaeaz aici cteva forme de turism rural ce pot fi luate n considerare:
de tip familial, situaie care presupune ca gospodria gazd s pun la
dispoziia turitilor familiti buctria proprie, urmnd ca turitii sa-i
asigure singuri prepararea prnzului i a cinei i procurarea majoriti
alimentelor prin reeaua comercial local, pregtit la rndul ei s
fac fa unor asemenea solicitri
prin gospodriile pensiune, destinate unui grup de 10 - 20 de
gospodrii apropiate care practic turismul rural n soluia limitat de
cazare i mic dejun
turismul spontan, care se refer la circulaia turistic intern,
ocazional, nedirijat, cu rmneri solitare sau n grupuri restrnse n
gospodriile rneti pentru scurt timp i fr pretenii deosebite,
pentru confortul cazrii, prepararea mesei sau alte servicii
b)Agroturismul - se desfoar n zone naturale puternic modificate de om,
n care sectorul primar este cel foarte evident. Include cazare, servicii pentru
Agroturismul servirea mesei, oferite de ctre agricultorii implicai n aceast form de
turism considerat ca o activitate secundar.
La fel ca i turismul rural, agroturismul este o activitate economica
complex, cu o larg sfer de cuprindere, care pune n eviden printr-un
mecanism propriu circulaia turistic rural.
Prin dezvoltarea serviciilor de gzduire i valorificare a produselor proprii i
locale, agroturismul ofer o soluie de viitor pentru gospodriile rurale.
Agroturismul este capabil s valorifice excedentul de cazare existent n
gospodria raneasc, pregtit i amenajat special pentru primirea de
oaspei i s ofere o serie de activiti care graviteaza n jurul gospodriei
rneti.
Agroturismul se realizeaz prin valorificarea cadrului natural, a ofertei i a
diverselor servicii agroturistice n scopul obinerii de venituri
complementare, veniturile de baz provenind din activitatea agricol.

62
Ecoturism i turism rural

n ultimii ani, pe scar tot mai larg se practic turismul rural tematic, in
cadrul cruia se delimiteaz urmtoarele tipuri:

Turismul
ecologic

Turismul
cultural

Turismul
curativ

Turismul
sportiv

Turismul
religios

Turismul ecologic, turism n natur - este turismul care se


desfoar n zone naturale cu o ridicat valoare ecologic. n mod
normal, implic faptul c turistul s aib un interes enorm pentru
acest aspect. Cele mai atragtoare din acest punct de vedere sunt
marile zone naturale
Turismul cultural - implic cele mai diverse catcgorii sociale i de
varst i const n vizitarea siturilor rurale a cror destinaie se
datoreaz existenei monumentelor istorice, caselor memoriale,
muzeelor .a. sau participarea la desfurarea unor srbatori sau
datini tradiionale (pelerinaje religioase, practici legate de calendarul
agricol) sau evenimente sociale din viaa comunitaii (hramuri,
nuni). O pondere mai mare a acestui tip de turism se remarc la
categoriile tinere, n special elevi i studeni, sub forma turismului
colar de nvaare sau descoperire. Din pcate, dei este o form
frecvent de turism rural, infrastructura turistic precar a habitatului
rural i absena unor oferte turistice adecvate fac ca acest tip de
turism s fie aproape exclusiv de pasaj, impactul economic asupra
deintorilor patrimoniului turistic fiind practic insignifiant.
Turismul curativ - dezvoltarea sa este favorizat de existena unor
condiii climatice favorabile (absena polurii, predominarea
calmului atmosferic, aeroionizarea negativ), prezena izvoarelor de
ape minerale cu proprietai terapeutice, a apelor termale, a salinelor,
toate asociate eventual cu posibilitile de aplicare a remediilor
consacrate n medicina popular (fitoterapia, apiterapia,
hidroterapia).Existena disponibilitilor de acest fel pot conduce la
elaborarea unor oferte turistice care pot rivaliza cu cele din staiunile
balneare i climaterice consacrate.
Turismul sportiv, turismul de aventur - Mediul rural poate constitui
un spaiu important pentru susinerea activitilor sportive de
proximitate: cicloturism, pescuit sportiv, alpinism, sporturi nautice,
speleoturism, sporturi de iarn, orientare turistic. n anumite situaii,
turismul sportiv capt accente de turism de aventur, atunci cnd
obiectivul l constituie practicarea unor activiti, desemnate n
limbajul de specialitate prin sintagma de sport extrem (precum
escaladele alpine, schiul acrobatic, zbor fr motor .a.). Practicarea
unora dintre aceste sporturi necesit o anumit politic managerial a
produsului turistic (sporturile nautice, cicloturismul, echitaia).Altele
n schimb, pot atrage turitii printr-o amenajare tehnic minim,
dublat desigur de favorabilitatea mediului natural i mai ales de
calitatea primirii (sporturile de iarn, pescuitul sportiv, alpinismul,
orientarea turistic, speleoturismul).
Turismul religios -poate avea de asemenea un impact deosebit n
dezvoltarea turismului rural prin conturarea unor destinaii certe. n
ara noastr se remarc creterea prestigiului Bisericii, rentoarcerea
unei pri semnificative a populaiei la practicile vieii spirituale
tradiionale i apariia unor focare de misionarat, n special
aezmintele monahale, care polarizeaz interesul unui numr
63

Ecoturism i turism rural


Turismul de
agrement

Vacanta la
ar

apreciabil de credincioi. Este cunoscut n acest sens atracia


exercitat de unele mnstiri precum cele de la Rohia i Brsana
(Maramure), Nicula (Cluj), Smbta de Jos (Braov), Poaga
(Alba), Izbuc (Bihor). Aezmintele religioase, depozitarele unor
valori artistice i spiritua1e remarcabile, au intrat de mult timp n
sfera atraciei turistice: Putna, Moldovia, Sucevia, Vorone, Humor,
Agapia, Neam, Tismana i multe altele.
Turismul de agrement - Se practic sub form neorganizat i const
n petrecerea parial sau integral a concediului individual sau cu
familia, ntr-un siu de cazare (cas, camer mobilat) existent n
mediul rural, obinut prin diverse modaliti: motenire familial,
nchiriere pe durate de timp variabile, cazare la prieteni sau rude. n
linii generale, mbin caracteristicilc turismului pentru natur cu cele
ale turismului de sntate. Turistul este tentat s observe natura, s o
cunoasc i chiar s se integreze n ea prin diferite activiti:
observarea psrilor, identificatea speciilor de plante, culesul
plantelor medicinale, a fructelor de pdure, ciupercilor, plimbri i
altele. El poate beneficia de cldura i de atenia acordat de ctre
comunitatea local, cu sprijinul creia obine facilitile necesare
adoptrii, chiar i temporare unei alimentaii naturale,
neindustrializate, nelegerii tradiiilor i mentalitilor locului
respectiv.

Principalele elemente ce compun vacanta la ar sunt:


1. Vizitarea atelierelor de mestesuguri, pentru a vedea cum isi castiga
existenta, locuitorii zonelor rurale. In timp, aceste simple vizite ii pot
determina pe turisti sa se implice mai mult si de ce nu, sa incerce chiar
ei, anumite mestesuguri. In orice caz, se formeaza multe oportunitati
de vanzare a produselor, direct vizitatorilor.
2. Implicarea turistilor in cat mai multe activitati de petrecere a timpului
liber, in aceste zone rurale, cum ar fi: jocuri traditionale, sau alte
activitati mai controversate dar in egala masura autentice: vanatoarea
si pescuitul
3. Degustarea specialitatilor culinare si a bauturilor traditionale, si
participarea la prepararea unora dintre ele
4. Contactul cu trecutul satelor, prin intermediul povestilor batranilor, dar
mentinerea legaturii si cu prezentul mod de viata al rezidentilor. Este
foarte important ca vizitatorii sa cunoasca persoane care nu lucreaza in
industria turistica.
5. Servirea meselor si cazarea, pe cat posibil, in casele localnicilor ca si
musafiri ai acestora si preluarea stilului lor de viata. Accentul ar trebui
sa cad ape modul in care micile afaceri incearca sa raspunda cat mai
bine nevoilor turistilor.
6. Calatoriile cat mai indepartate, folosind un mijloc de transport
ecologic (biciclete, cai, barci si chiar pe jos), astfel incat, acestea sa
nu deterioreze mediul inconjurator. Pentru ca acest produs sa
indeplineasca cat mai multe obiective, este necesar sa se respecte
anumite reguli:
- Produsul turistic trebuie creat, controlat si comercializat de
catre localnici, ei vor fi cei care vor decide ce anume vor
64

Ecoturism i turism rural

Reguli ce
trebuie
respectate

prezenta turistilor
Numarul vizitatorilor, pentru fiecare vacanta, ar trebui sa fie
redus, pentru a se asigura exclusivitatea, a se mentine valoarea
produsului si pentru a preveni supraaglomerarea orasului
gazda.
Produsul trebuie sa fie autentic si original si nu creat special
pentru turisti.
Comunitatile zonelor in care turismul este slab dezvoltat, ar
trebui ncurajate sa creeze astfel de produse, pentru a atrage
turitii, care in mod normal nu si-ar fi petrecut vacanta in acest
mediu.
Produsul trebuie sa fie diferit in fiecare zona, iar
comercializarea lui trebuie sa tina cont, tocmai, de aceste
diferente. Astfel turistul, care cumpra o astfel de vacanta, nu
va mai fi interesat de altele, in condiiile in care toate seamn
intre ele.
Relaia dintre vizitator i gazd trebuie s fie informala si in
nici un caz: servitor-stpn, altfel vor creste resentimentele
turitilor.
Un numr cat mai mare de localnici ar trebui sa se implice in
primirea si nsoirea turitilor, pentru ca numai aa vor realiza
venituri de pe urma turitilor si vor avea plcerea de a cunoate
persoane noi.
Excursiile ar trebui sa fie relative scurte, de 3-4 zile, si sa fie
considerate ca o a doua sau a treia vacanta anuala.
Modul de organizare al vacantei ar trebui sa fie flexibil, astfel
nct sa nu lase impresia uni pachet turistic obinuit. Astfel
produsul va fi in pas cu noile tendine si va putea atinge cat
mai multe obiective.

Test de autoevaluare 12.1.


Care este legtura dintre turismul rural i turismul cultural?

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina 66.

In loc de
rezumat

Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 12.


V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n
aceast unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 12 pe care urmeaz s
o transmitei tutorelui.

65
Ecoturism i turism rural

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 12


1.Care sunt formele turismului rural tematic?

2.Care sunt principalele elemente care compun o vacan la ar?

Rspunsurile testelor de autoevaluare


Rspuns 12.1
Turismul cultural - implic cele mai diverse catcgorii sociale i de varst i
const n vizitarea siturilor rurale a cror destinaie se datoreaz existenei
monumentelor istorice, caselor memoriale, muzeelor .a. sau participarea la
desfurarea unor srbatori sau datini tradiionale (pelerinaje religioase,
practici legate de calendarul agricol) sau evenimente sociale din viaa
comunitaii (hramuri, nuni). O pondere mai mare a acestui tip de turism se
remarc la categoriile tinere, n special elevi i studeni, sub forma turismului
colar de nvaare sau descoperire

Bibliografie unitate de nvare nr. 12


Henche G. Marketing n turismul rural, Ed Irecson, Bucureti, 2004
Nistoreanu P. Ecoturism i turism rural, Ed Ase, 2003
Sabo M. Marketing turistic, Ed Irecson, Bucureti, 2006

66
Ecoturism i turism rural

BIBLIOGRAFIE
Aronsson L. The Development of Sustainable Tourism, Continuum, 2000
Bloiu V., Dobnd E., Snak O. managementul calitii produselor i serviciilor n turism,
Ed Orizonturi Universitare, Timioara
Buruian G. Politici macroeconomice n turism, Ed Uranus, 2008
Fennel D. Ecoturism, Routledge, 2003
Henche G. Marketing n turismul rural, Ed Irecson, Bucureti, 2004
Holloway C. The Business of Tourism, Longman, 1998
Istrate I., Bran F., Rou A. Economia turismului i mediul nconjurtor, Ed Economica,
1996
Minciu R. Economia turismului, Ed. Uranus, 2000
Mitrache t., Manole V., Bran F., Stoian M., Istrate I. Agroturism i turism rural, Ed. Fax
Press, 1996
Nstase C. Dezvoltare durabil i turism durabil, Revista de turism, Nr. 3
Nistoreanu P. Ecoturism i turism rural, Ed Ase, 2003
Platona I. Turismul rural, Ed. Univ din Oradea, 2002
Pop D. Ecomarketing, Ed. Univ. din Oradea, 2009
Sabo M. Marketing turistic, Ed Irecson, Bucureti, 2006
Snak O., baron P., Neacu N Economia turismului, Ed Expert, 2001
Swarbrooke J. Sustainable Tourism management, Cabi Publishing, 1999
**** MOR 442/29.06.07, OUG 57/20.06.07

67
Ecoturism i turism rural

S-ar putea să vă placă și