Sunteți pe pagina 1din 45

PARTEAI

LEGENDA TEMPLULUI
ttl ORGANIZAREA UNEI LOdl
TEMPLUL

II;
1:1
,I,

Conceptele ~i simbolistica Masonica i~i au radacinile adanc


ill fipte in trecutul umanitatii, concentrand tot ceea ce in vechime
'illsemna mit, religie, filosofie ~i ~tiinte ale naturii. In stransa legatura
~ll alchimia, $coala Initiatica din toate timpurile a cultivat
adevaratele sensuri ale cunoa~terii adoptand ca mijloc de expresie
simbolistica cifrelor ~i a diverselor concepte privitoare la timp ~i
spatiu intru cunoa~terea Creatiei lui Dumnezeu.
Masoneria zilelor noastre i~i are izvorul in legenda lui Hin.ll11
Abiff cel care, trimis de regele Tirului, a construit Templul lui
Solomon in 966 1. Hr., ceea ce simbolic, este chiar Templul
UmaniUitii, al Creatiei lui Dumnezeu.
Masoneria pune accent pe constructia acestui Templu, dar de
data asta fiind yorba despre Templul din launtru omului. A lucra la
perfectionarea Templului inseamna a lucra la ameliorarea propriilor
moravuri. Instrumentele: Echerul, Compasul, Ciocanul, etc. sunt
asociate simbolic cu ridicarea unui astfel de Templu ideal.
Simbolistica orienHirii Templului:
Templul este 0 sara dreptunghiulara, orientata simbolic de la
Est la Vest, avand una sau doua u~i de intrare, ambele situate la Vest.
Dupa cum se ~tie, Soarele rasare de la Est ~i apune la Vest.
Estul reprezinta rena~terea. Vom vedea mai tarziu cum insu~i
Soarele simbolizeaza invierea. Drumul de la Vest la Est este drumul
9

II

Inaltarii spiritualc din rft!ftcire;l 'in nl<,ll'lll" 1.:1 Vl',';1 :;(' :11 Li 11.',;:1 pI' care
intra profanul pentru a Ii ini(i;l!, wllind dill oh..,nJr ., pil'I ,lllllin;!. Acolo,
la intrarea in Templu, ilpunc cel ce a lils! p!im ;llllIICi; apUlle pentru
el, insa~i lumea din care vine cu viciile ~i illcerLiludinile ei, iar
drumullui (catre Est), este posibiJitatea sa de lIulllinare.
Nordul este latura Templului pe care stau discipolii, ceea ce
nu este Intamplator. Se mai nume~te ~i miaza-noapte, dar asta nu
insearnna lipsa luminii, ci numai predominarea intunericului ceea ce
caracterizeaza simbolic starea proaspetilor initiati. Noaptea
(i'ntunericul), era considerata inca din antichitate reprezentarea
haosului de care discipolul, tocmai se desprinde aflandu-se acum in
semi-intuneric. In acela~i timp, noaptea simbolizeaza pantecul
nasditor, locul de gestatie din care el accede la 0 alta fiintare; acolo
este plamadit spre zorile altei posibilitati de perceptie.
Sudul este latura Templului pe care stau companionii, adica
cei care au depa~it treapta gradului 1. Se mai nume~te ~i miaza-zi,
insernnand predominarea luminii, dar nu Lumina totala. Ei mai au 0
treapta spre Iluminare, dar cea pe care tocmai se afla este 0 etapa
indispensabila construirii lor.

Dcscrierea Coloanelor Jakin ~i Boaz este redata amallull!il In


It Ihl ie, In Cartea a Treia a Regilor.
Capitelurile acestor doua Coloane erau impodobite cu
",ltirlande ~i numeroase rodii, cu 0 diadema cu flori de crin ~i cu
Ihlllze de palmier.
Rodia, un fruct cu multe seminte, simbolizeaza bel~ugul, dar
.'!i li'aternitatea. Semintele reprezinta Fratii protejati de acela~i inveli~,
care este Masoneria Universala.
Crinul, datorita albului imaculat al florilor sale ~i locurilor
rdrase in ~are cre~te, simbolizeaza Pacea.
Ratiunea plasarii Coloanelor la intrarea In Loja este
lInnatoarea: omul care vine din lumea existentei profane ~i care
dore~te sa intre in lumea superioara reprezentata de Loja este obligat
sa treaca printre cele doua Coloane.
Coloanele mai simbolizeaza ~i victoria omului supra naturii
sale inferioare prin adaugarea Fortei ~i Statomiciei, pentru ca acesta,
sa poata executa cu intelepciune actiunile sale.

,I

Coloanele:
Intrarea in Templu, care se face, deci, dinspre Vest, este
flancata de cele doua Coloane de alama, care sunt dispuse simetric,
fata de axa longitudinala a salii.
Pe trunchiul Coloanei din stanga - se afla gravata litera B, iar
pe eel al Coloanei din dreapta este gravata litera J. Acestea sunt
Coloana Boaz, care insearnna "Putere" sau "in el este taria" ~i
Coloana Jakin care insearnna "Statornicie" sau "el va stabili", cu
alte cuvinte imuabilul-transcedental sau ve~nicul ce depa~e~te
conceptual ratiunea umana, se afla aici '" pc pamant.
Coloanele nu sunt numai elemente arhitecturale cu rol de
sustinere, ci au 0 bogata senmificatie simbolidi. Printre altele,
reprezinta legatura construetiei cu pamantul, mai mult chiar, unirea
Cerului cu pamantul, sau a spirituJui cu materia fiind asociati cu
stalpii cosmici sau Axa Lumii, ori cu Dreptatea ~i Bunavointa, stalpii
de temelie ai umanitatii.

Orientul:
Zona opusa intrarii, situata la Est, se nume~te Orient. Aceasta,
este, cea mai importanta din Templu. In centrul ei, langa perete se
afla 0 platforma la care se ajunge prin intermediul a trei trepte. Pe
platforma se afla fotoliul ~i masa Maestrului Venerabil. Pe masa
dreptunghiulara sau triunghiulara, acoperita de 0 panza albastra, se
afla: un Candelabru cu trei brate ~i trei lumanari, un sfe~nic cu 0
lumanare, numit "Martorul", un Ciocan de lemn, 0 Spada straJucitoarc,
Patenta de constituire a Lojii ~i Decretul de functionare al Lojii.
Pe peretele din Est, putin deasupra fotoliului Venerabilului se
afla un "Delta Luminos " (un triunghi echilateral luminos, 1n cenlru I
caruia este figurat un ochi deschis). In partea supcrioadi a pcrclclui,
sunt reprezentate Luna (In faza de cre~tere), la miaza-noapte (Nord)
~i Soarele Stralucitor, la miaza-zi (Sud). Pe langa acestea se aim, la
dreapta ~i la stanga mesei Venerabilului, pe peretele de la Sud, In
dreptul mesei Venerabilului este arborata Baniera Marii Loji
Nationale A Romaniei - Loja de Ritualistica Comparata ~i CerceHiri
Masonice, iar pe peretele de la Nord, tot in dreptul Maestrului

II

10

11

II

II
:1I

Venerabi1 este arborat Trico1oru1 Romaniei. Perete1e este dominat


(in partea superioadi) de 0 inscriptie cu 1itere mari:
I:.G:.M:.A:.A:. U:.
De-o parte ~i de alta a mesei Maestru1ui Venerabi1 sunt
insta1ate scaune1e pentru oficia1i ~i fo~ti Mae~trii Venerabili.
!III
!III
,

III I
II:
i;

II

11.

II
II
I
I

Altarul:

In fata mesei Venerabi1u1ui se afla un mic Altar, denumit

"Altarul Juriimintelor Solemne". E1 trebuie sa fie rectangular,


respectand "sectiunea de aur", acoperit de 0 storn a1bastra cu bordura
ro~ie. Pe e1 sunt a~ezate ce1e Trei Mari Lumini: Cartea Legii Saere
(Biblia, Torah, Coranul sau Zend Avesta), deschisa 1a vedere
(1a Evanghe1ia dupa Sf loan), Eeherul ~i Compasul.
Uneltele:
Pe podeaua din fata Altaru1ui se a~eaza unelte1e
corespunzatoare grade10r I, II ~i Ill.
Catre miaza-noapte, este a~ezata 0 piatra bruta, un cioean, 0
dalta ~i un fir eu plumb. Acestea sunt unelte1e discipo1u1ui cu care
incepe Lucrarea 1a construirea propriu1ui sau Temp1u.
Piatra bruta trebuie pre1ucrata cu ajutoru1 cioeanului ~i a
daltei. Ea trebuie ciop1ita pana 1a stadiu1 de Piatra Cubica pentru a
putea fi fo1osita 1a constructia Temp1u1ui, caci numai 0 astfe1 de
piatra se poate imbina cu alte1e asemanatoare ei. Dalta simbo1izeaza
gandirea, iar ciocanu1 reprezinta vointa.
Firul eu plumb reprezinta forta care trage in jos, spre
pamant, spre orizonta1a pe care ratace~te omu1 obi~nuit; este deci,
pierderea in material, din care ucenicu1 trebuie sa iasa.
Catre miaza-zi, se afla 0 Piatra Finisata (cubica, tenninata),
o piramida, 0 nivela, 0 rigla ~i un levier.
Acestea sunt instrumente1e companionu1ui, ce1 care a trecut
de primu1 grad.
Cu ajutoru1 riglei e1 masoara piatra ~i apoi 0 finiseaza pentru
a obtine dimensiunea corespunzatoare, deoarece toate pietre1e trebuie
sa aiba aceia~i dimensiune pentru a se imbina perfect. E1 fo1ose~te in
munca sa toate ce1e1alte unelte descrise mai sus, avand ca scop
12

III
II
Iii

pll'ci'l:ia care se impune in Lucrarea sa. Aceasta imbinare perfecta a


pll'lrdor (in mod simbo1ic), este necesara pentru ca Temp1u1
( I ,1Icrarea propriu-zisa), sa poata rezista in timp.
Mai spre centru se afla 0 plan~a de trasat, un Compas, un
II:dlCr ~i 0 mistrie. Acestea sunt instrumente1e Maestru1ui Mason,
ajlllls 1a adevarata lumina. La acest stadiu e1 poate avea vedere de
allsamb1u a1 intregu1ui Temp1u care se c1ade~te.

13

DatoriHi acestui fapt, Maestrul Mason va proiecta


conduce lucrarile.
illl

,I

-.

,I!I

Decorurile:
Decorul de pe peretii laterali (mai putin peretele de la Orient),
poatc fi improvizat dintr-o panza de culoare albastra, pictata, tesuta
sau brodata.
Culoarea albastra simbolizeaza intelepciunea, acesta fiind
mcdiulin care trebuie sa se des:Ia~oare 0 Lucrare Masonica.
Intre cele 12 Coloane care sustin Bolta, sunt figurate semnele
zodiacului in corespondenta cu Constelatiile de pe tavan: 6 semne
zodiacale pe peretele de miaza-noapte (Berbec, Taur, Gemeni, Rac,
Leu, Fecioara) ~i 6 semne zodiacale pe peretele de miaza-zi (Balanta,
Scorpion, Sagetator, Capricorn, Varsator, Pe~ti).
Incaperea astfel amenajata simbolizeaza Loja, care este
abstracta pentru lumea profana, ea reprezentand imaginea Cosmosului.
Gaitanele de dragoste:
Un ~nur ro~u inconjoara Templul in partea lui superioara,
avand 12 noduri (in forma de 8), numite "noduri de dragoste" sau
"gaitane de dragoste". Extremitatile ~nurului, terminate cu cate un
ciucure, numit "ciucure dantelat", sunt legate de Coloanele 7 ~i 8. In
acest mod peretele din Vest apare lipsit de ~nur.
Acesta simbolizeaza infinitul invocand universalitatea
masoneriei, dar ~i dragostea ce ii leaga pe Frati.
Podeaua Templului:
Podeaua Templului este pavata cu patrate negre ~i albe
alternative. Atunci cand este aranjata astfel, se poate realiza 0 pavare
sub forma redusa a unui "patrat lung", a~ezat in centrul Lojii, orientat
ca ~i acesta din urma. Dispunerea in aceasta forma cstc dcnumita
"pavaj mozaic".
o unitate din caroiajul patratului lung este dimcnsionata astli:1
incat sa corespunda (la scara) dimensiunii templului:
In consecinta, intreg covorul de alternante alb-ncgru, va avca
(in mic) dimensiunea templului.

,'

va

Bolta instelata:
Bolta (tavanul) este albastra, presarata cu stele (este indicata
figurarea celor 12 Constelatii) ~i este sustinuta de 12 Coloane:
6 coloane la miaza-zi ~i 6 Coloane la miaza-noapte.
Steaua Polara trebuie sa se gaseasca deasupra Coloanei de
Nord, Orion este deasupra Coloanei de Sud iar Ursa Mare Ie domina.
La zenit penduleaza un fir cu plumb deasupra pavajului mozaicat.
Daca tavanul nu este zugravit in albastru, se poate folosi un
material albastru deschis, transparent, asemenea unui voal.

i
!

~l

I'll!

I:!'

ii'
III

I'

14

15

Illi

i :I

II
I

unitatea x a
unde a = numarul de
aur= 1,618

III

I
"

ill
',: ,II

'Ii
I

II

ill'i
,il'll
i'lll,I
I
1I

1:

unitatea

Dalele albe ~i negre simbolizeaza un lung ~ir de contrarii:


lumina-Intuneric, zi-noapte, sacru-profan, bine-rau, etc. etc. In esenta
insa~i viata este 0 impletire de contrarii, 0 perpetua lupta intre
neintelesele manifestari antagonice sala~luind in noi inca de la
na~tere. Cu alte cuvinte podeaua mozaicata reprezinta chiar viata ca 0
zbatere neincetata spre a Imparti ~i ordona aceste dale in a~a fel incat
Albul, simbolizand puritatea, sa ne fie realizarea finaJa.
Pe pavajul mozaicat se a~eaza covorul gradului la care
lucreaza Loja.

m~a

r;;,\ "

ell
I

t::.:J

,/Etl a:il

,"

hi,
11

II

,llli,,1

III
II

11
'1 1,1 '"

III'III
III, I'

IIII1
1

'

[,:1

II'
1

I,ll

iii
1:1

I
II I

if.~J~\

Coloanele din centru:


Pe pavajul mozaicat sunt dispu~i, In triunghi dreptunghic, trei
sta1pi, purtand fiecare cate un sfe~nic cu lumanare.
- unul la Orient, in coltul de Sud-Est a1 caroiajului, in stil
Ionic, simbolizand in/elpciullea;
- doua 1a Occident, din care unul in coJtul de Sud-Vest, in
stil Corintic, simbolizand Frumuse/ea ~i celalalt in coltul de Nord
Vest, In stil Doric, simboJizand Puterea.
Cu alte cuvinte Lucrarea va fi invaluita in Lumina
Intelepciunii, caci numai Inteleptul poate avea Puterea. Numai el
~tie sa 0 struneasca spre a ajunge la Frumusetea Creatiei lui Dumnezeu.
Puterea nu inseamna violenta, trufie, haos, decat in posesia
unui nesabuit care nu-i poate cunoa~te foloasele reale. Ea inseamna
b1andete, iubire de oameni ~i evident, echilibru obtinut numai prin
Inte1epciune. Numai a~a se poate ajunge 1a Frumusetea deplina a
spiritu1ui, care ne este unica misiune aici... pe pamant, in aceasta
viata ca 0 curgere, ce numai a~a capata sens.
16

'I

\],Jl

l~x,~.~. Hir!._J;r;?I

11
'

it\

r~,

17

COMPONENTA UNEI LOJI

o Loja

~, IIIIi
II

este,,just $i perfect" constituita, putand sa asigure


integralitatea lucrarilor sale, inclusiv initierea profanilor ~i acordarea
sporurilor de salarii, daca este compusa din cel putin 7 Masoni cu
grad de Maestru, 'intrucat functiile oficiantilor Ritualului nu pot fi
indeplinite decat de Mae~tri Masoni.

;jlf!

,,:11J'
II"
1:1

Oficierii Lojii indispensabili asigurarii caracterului initiatic al


lucrarilor ~i bijuteriile lor sunt:
Mae~trii

11

III

Demnitari:

II

I1

1. MAESTRUL VENERABIL - Echerul;


2. MAESTRUL PRIM SUPRAVEGHETOR - Nivela;
3. MAESTRUL SECUND SUPRAVEGHETOR - Firul cu

1
1 1.1

II'

plumb;
4. MAESTRUL ORATOR - 0 Carte deschisa pe care scrie
"Legea";
5. MAESTRUL SECRETAR - Doua Pene incruci~ate;
6. MAESTRUL TERZORIER - Doua Chei incruci~ate;
7. MAESTRUL DE CEREMONII - Doua Sabii incruci~ate
~i un Baston;
Mae~trii

Oficieri:

8. MAESTRUL EXPERT - 0 Sabie incruci~ata cu 0 RigHi ~i


un Ochi;
9. MAESTRUL OSPITALlER - 0 Punga (traista) calugareasca;
10. MAESTRUL ACOPERITOR - 0 Sabie in pozitie verticala.
Fo~tii Maqtrii Venerabili au ca bijuterie demonstrafia grafidi
a teoremei lui Pitagora in centrul unui Echer.

18

II
I,

MAESTRUL VENERABIL
Locul Venerabilului:
Locul unde conduce lucrarile Venerabilul se nume~te Orient.
i\cesta este situat la Est in cadrul Templului. Tot aici, pe peretele din
spatele mesei Venerabilului, stau Soare1e, Luna ~i Triunghiul isoscel
echilateral, in care se ailii Ochiullui Dumnezeu.
Pe peretele de la Sud, in dreptul mesei Venerabilului este
a~ezata Baniera Lojii (sau la Convente ~i la Atelierul Marelui
Consiliu, Baniera Marii Loji Nationale A Rominiei-Loja de Ritualistica
Comparata ~i Cercetari Masonice), iar pe peretele de la Nord, tot 'in
dreptul mesei Venerabilului este arborat Tricolorul Rominiei.
Peretele de la Orient este dominat (in partea superioara) de 0
inscriptie cu litere mari: I:. G:. M:.A:. A:. U:. (adica: intru Gloria
Marelui Arhitect al Universului).
Soarele aflat fata in fata Cll Coloana J, are 0 simbolistica
vasta. El este cel care lumineaza intunericul, 'insenineaza cerul, biruie
raul ~i jos pe pamant, ~i sus in cer. Soarele este datator de viata;
rasare de la Est (locul unde se afla Orientul) ~i este de asemanea
simbolul nemuririi ~i al invierii, fiind biruitorul mortii ~i al
intunericului. Fratele Maestru Mason cauta ~i ziua ~i noaptea
Adevarata Lumina, el nu va zabovi niciodata in bezna viciului ~i a
lipsei de virtute, el va cauta invierea ca simbol al rena~terii spirituale,
singura care dainuie in acest Univers sumbru profanilor.
Luna este alaturi de Soare, cel mai important astru al
simbolisticii. Ea este un simbol profund al oricarei idei de "moarte ~i
de na~tere". Creatorul ii explica Lunii ca exista doua taramuri, lumca
aceasta ~i lumea de dincolo ~i ca existenta celor doua lumi <lrata <lCC<lsta
polaritate. Ca un mare mister, Masonul trebuie sa ~tie di Soarele esle
simbol al Divinitatii, iar Luna este simbolul omului (care prime~te
lumina de la Soare). In acest fel trebuie inteles L:.ptul di ini\ialul
pome~te de la material, de la lumesc, din intuneric ditre Divinitate,
prin construetia Templului sau spiritual aici pe pamant, ~i mai
departe prin moarte, spre Soare, primind Lumina deplina. Astfel este
evidenta similitudinea simbolistica dintre rena~terea Lunii ~i inviere.
19

11 '

11

,I

,.'1

,II

Ochiul, la nivel uman, este asociat intotdeauna cu lumina ~i


cu capacitatea de perceptie spirituala, cu puterea de cunoa~tere.
A~ezat in Triunghi este simbolul omniprezentei lui Dumnezeu,
respectiv al Trinitatii. Este Ochiul care vede tot ~i aminte~te de toate
taine1e intelepciunii ~i de inteligenta Creatorului, a Marelui Arhitect
al Universului.
Baniera (ca termen), vine din limba franceza ~i reprezenta
drapelui unor unitati militare din perioada medievala. Astazi, in
Masonerie este asemanatoare stindardului, dar nemaifiind aidoma
drapelului obi~nuit din zilele noastre, ci pozitionata astfel incat sa se
des:fa~oare pe verticala. Pe langa Baniera Marii Loji Nationale A
Romamei - Loja de Ritualistica Comparata ~i Cercetari Masonice ,pot
exista ~i Baniere personalizate ale Lojilor din Obedienta.
In imaginea de mai jos, Venerabilul este prezentat stand In
pozitia la ordin, adica tinand ciocanulln mana dreapta care ii acopera
pieptulln dreptul inimii.

:1;1'1

"',1,,'
"

:1

i'li\i,1
II1II
1

:'1

11

1.. ,1
"

:i!

1.,':1
"

1:111

I~

i\rhitect al Universului... etc.", are sabia deasupra capului tinand-o


mana de lama, iar cu cealalta de maner astfel incat ea se afla pe
orizontala. Nicidecum ea nu va fi tinuta cu varful in sus, deoarece
cste inimaginabil sa ameninti Divinitatea, nu poti decat a cere Iluminarea,
i\devarul venit din ceruri, asemenea fulgerului .. , impletindu-se pe
'insa~i ondulatiile lamei care nu vor spinteca niciodata.

ell 0

--''"''::-,~~
=::-"".~-,-~--=,~~""''-.:' . ' .,.

~~

\l~"-i,

\,

I!

II:
1 11

,1,
11

11

1
1," '1

11,\
1

I
I

'\':'1

'III

I,!

'I III):!
,

"

'I

,'I'i

'I,'

'I.' "'1
'.'It

',I

Ii

'1,1,

20

fl" .,'

%-ri
t
I

Ciocanul, nu este numai 0 unealHi, ci un obiect de mare


valoare simbolica, reprezentand forta ~i permanenta activitate. Este
totodata simbolul puterii ~i ordinii. Facand referire la legenda
Templului lui Solomon, se spune ca Maestrul Hiram, prin lovituri de
ciocan incepea lucrarea, incheia lucrarea, sau strangea oamenii
pentru plata salariului.
Cand Venerabilul dore~te sa execute 0 baterie, ciocanul este
pus pe masa din fata sa, iar el sta in pozitia la ordinul de gradul 1. Pe
masa se afla Sabia de lnvestitura (in principiu 0 sabie stralucitoare cu
lama ondulaHi), ~i Patenta de constituire a Lojii. Pe masa se mai atla
un sfe~nic cu trei brate pe care in timpul Ritualului, ard trei lumanari
menite a lumina Lucrarea In curs de desm~urare.
Sabia, are ~i ea intelesul ei. In Apocalipsa Sfantului loan, din
gura lui lisus Hristos iese 0 sabie (l: 16), ca simbol al fortei de neinvins
~i al adevarului care cade ca un fulger din eel'. In momentul in care
Maestru Venerabil invoca Divinitatea spunand: "Intru Gloria Marelui

f1}

~
'-~
')
,,'

1
';1
't,

'/
;<',
p, .. ~
~JJi'll.

{~~11)lr~fl

11

II ~1l

'YH$:~

,'.:1

. )...

',~'

UNELTELE VENERABILULUI

fll

....1

\~~1:

'I

"1:., '

{~1 I

'., -',,.
. i",
/':

21

1I'I"'I,'
,,',,!I',
,

,I

:11

IIt
1I1!li:
illil:111

Iii
1
11

, ,II
111'1 ',1

11"1

,ill

lilli,
I

I ilili
I

Ilil II
II
,111 1

:1

1\1

il !1

IIIJj!:'

l'

I'
I!'
,! i'; ,I
:'''111
1

I!

i'l

::1

II,!

In fata mesei, se afla Altarul, pe care cste pus Compasul cu


varfurile indreptate spre Occident sub care se ana Echerul (in functie
de gradul Tinutei ce urmeaza sa se desta~oare), cu unghiul drept
indreptat spre Occident, ambele pe Cartea Legii Saere (Biblia),
deschisa la Evanghelia Sfantului loan sub patronajul earuia se afla
Masoneria din Romania.
Echerul, printre aItele, sernnifiea iubirea de Dunmezeu ~i fata
de aproape, care trebuie sa-l indernne pe Fratele Mason la exersarea
tuturor virtutilor omene~ti. El este de asemenea, uneaIta Maestrului,
de care se folose~te la desavar~irea construetiei sinelui ~i a Fratilor
din jurul sau.
Compasul reprezinta simbolie emblema geometnel,
astronomiei, arhitecturii, dar este ~i emblema prudentei, justitiei,
temperatiei, a adevarului, toate virtutile fiind bazate pe spiritul
masurii. Impreuna cu echerul ~i Cartea Sacra este una din eele trei
"Mari Lumini" in sensul eereului ideal al atoteuprinzatoarei iubiri de
oameni. In acest fel el trebuie sa exprime 0 atitudine supusa regulilor
fata de membrii Fratiei ~i fata de intreaga omenire.
De asemenea eu ajutorul lui se poate trasa Cereul - ideea
ciclieitatii, adica al revenirii din punetul din care am plecat. Materia,
spatiul ~i timpul fiind tara ineeput ~i tara star~it; prin insa~i existenta
lor, neclare mintilor noastre ~i nebanuite firii la stadiul aeestei
existentei atat de marginita... Dar peste toate aeestea un singur lueru
~tim; eelalaIt brat al Compasului se afla in Centrul "Universului",
acolo unde se afla insu~i Creatorul.
In timpul Ritualului de initiere, neofitul, afla ea unul din
bratele Compasului este fixat in propria sa inima, in timp ee eelalaIt,
11 une~te eu toti membrii Fratiei. Compasul impreuna eu Echerul mai
reprezinta ~i legatura dintre eer ~i pamant, eu aIte cuvinte Compasul
este in Cer ceea ee Eeherul este pe pamant.
Echerul deasupra eompasului exprima superioritatea
elementului material printr-o intersectare sau 0 intrepatrundere a
echilibrului celor doua elemente. Aceasta reprezentare este speeifiea
gradelor 1 ~i 2 in combinatiile urmatoare:
In Ritualul de gradul 1, bratul eompasului dinspre coloana
discipolilor, (Coloana B), se afla peste bratul eeherului de pe direetia

Lunii, simbolizand lucrarea intru aducerea catre Lumina pnn


I'lltunerie (ea 0 prima etapa) a ueenieilor.
In Ritualul de gradul 2, bratul compasului dinspre coloana
companionilor, (Coloana J), se afla peste bratul echerului de pe
directia Soarelui, simbolizand lucrarea intru adueerea catre Lumina a
companionilor care au treeut deja de prima etapa (a ucenicilor). In
Ritualul de gradu13, ambele brate ale eompasului se afla peste echer.
Compasul deasupra eeherului simbolizeaza dominarea deplina a
materiei de eatre spirit, eeea ee reprezinta gradul de perfectionare la
care a aju.t)s Maestrul Mason.

Colanul Venerabilului:
Pe eolanul sau este brodat Triunghiul Isoscel Eehilateral
purpuriu. Aeest triunghi are mai muIte sernnifieatii. In simbolistica

22

23

Prerogativele Venerabilului:
Maestrul Venerabil este Fratele cu dernnitatea cea mai inalta
I'ntr-o Loja. El trebuie sa aiba eel putin gradul 3. Prerogativele lui
sunt multiple ~i in esenta se poate spune ea intrune~te toate atributele
de eondueere a unei Loji: eonvoaea (prin Seeretarul sau) membrii Lojii,
prezideaza, desehide, suspenda ~i inehide tinutele rituale, prezideaza
de drept toate eomisiile, iar in eaz de balotaj votul sau decide.
Initiaza profani, acorda grade (pana la 3), pune in discutie
orice problema sintetizand reeomandarile ~i eoncluziile Oratorului.
Nu poate fi intrerupt in timpul Tinutei de nimeni, in schimb, el poate
intrerupe pe oriee Frate care se indeparteaza de principiile Ordinului
~i 11 poate obliga ehiar sa paraseasca Tinuta.
Reprezinta Loja in relatiile eu eelelaIte Loji din Obedienta cat
~i in strainatate. Este prima din eele 5 lumini ale Lojii ~i poate fi
inloeuit (in eaz de absenta obieetiva) de Supraveghetori sau de
Expert, iar in absenta aeestora de ex-Venerabilul Lojii sau eel mai
veehi Frate din Atelier. Venerabilul nu poate eumula nici una din
eelelaIte demnitati ale Lojii ~i niei nu poate fi, in acela~i limp,
eondueatorul a doua Loji. Venerabilul este denumit in mod curent ca
"primul eioean". El tine sigiliul ~i sernneaza toate actele emise III
cadrul Lojii.

II!I!I!

I!

,
"

'!I

'llllllli
l
,I,lli'l

II

I",
,

alchimica de pilda, impaqirea Universului era de multe ori


reprezentata ill trei ipostaze, adesea ascunse sub simbolurile Trinitatii ~i
anume ill Corpus, Anima ~i Spiritus (trup, suflet ~i spirit). In
simbolistica Masonica Trinitatea este reprezentata de TataJ, Fiul ~i
Sffintul Duh, dar nu putem scapa din vedere stnlnsa legatura dintre
alchimie ~i simbolistica Masonica. Evident, ele nu sunt identice, dar
pot conlucra impreuna largind viziunea asupra Creatorului ~i a
Creatiei Sale dici sunt inrudite.
In triunghiul de pe colanul Venerabilului este illscrisa litera G
considerata ca initiala a unui cuvant ce trebuie cautat... un simbol
alchimic sau 0 aluzie la spirala logaritmiea, sau initiala Geometriei,
dar reprezintra ~i Glorie, Marire, Gravitatie, Geniu, Gnosa (care consta
ill cunoa~terea de sine ~i de Dumnezeu ~i a identitatii lor substantiale).
Litera G reprezinta ~i initiala cuvantului God = Dumnezeu.
La colan este ata~ata 0 bijuterie, un Echer a carui brate sunt
in raport de % (ipotenuza este de 5, conform teoremei lui Pytagora,
cunoscuta de toti Mae~tri ce doresc a trasa un triunghi drept).
Extremitatile bratelor sunt taiate in diagonala.
Echerul are 0 deosebita importanta, indeosebi in asocierea de
cuvinte rectitudine, legalitate, legitimitate. Maestrul Venerabil poarili
echerul ca semn al autoritatii functiei ~i al sarcinilor ce i se pun pe
umen.

Locul Primului Supraveghetor:


Primul Supraveghetor conduce lucrarile de la Occident, langa
Coloana B pe direetia Lunii, adica pe latura de miaza-noapte a
Templului, latura pe care se in~ira, ditre Orient, ucenicii. Pozitia sa
este cu fata la Venerabil, dar In ~a fel Incat sa poata avea in vedere
~i coloana companionilor de pe cealalta latura.
Fotoliul ~i masa sunt a~ezate pe 0 platforma cu doua trepte,
iar pe masa se afla un candelabru cu doua brate, pe care in timpul
Ritualului, ard doua lumanari. Tot aici se mai afla 0 Coloneta Dorica
mobila ~i un Ciocan de lemn.

Colanul Primului Supraveghetor:


Bijuteria de la colanul sau reprezinta Nivela ce ne da orizontalul.
Acest simbol este format dintr-un triunghi dreptunghic ~i tirol cu plumb
pornit din unghiul drept, care trebuie sa treaca prin mijlocul ipotenuzei.
Cele doua catete ale triunghiului reprezinta de fapt Echerul,
iar ipotenuza reda practic orizontala.
Ratacirea pe orizontala este pierderea ill "firescul" de zi cu zi,
instrainarea de spiritual, timpul pierdut pe 0 linie moarta unde nu
vibreaza nill1ic. Ascensiunea pe 0 verticala stabila este unicu1ll1od de
a ie~i din acest spatiu inert al existentei inutileo
Nivela, in ansamblul ei, simbolizeaza egalitatea sociala, baza
dreptului natural. Nu e yorba de nivelarea valorilor, ci de faptul Crt
toti ~i totul trebuie cOllsiderat cu 0 egala deferenta. Tocmai 1ll1binarea
celor doua traectorii, ca loc de desprindere ~i respectiv ca posibilitate
de desprindere ill sine, reda punctul comun, care este aceasta intersectie a
vointei cu ignoranta unde ne aflam cu totii la un moment dat.

24

25

lil
!!il!

MAESTRUL PRIM SUPRAVEGHETOR

III
illl

Ilil\1

II'II' ',III
III''

Sarcinile Primului Supraveghetor:


Primul Supraveghetor are grija de buna instruire a
loolJ1panionilor ~i raspunde in fata Venerabilului pentru nivelullor de
pcrfectionare etapa cu etapa.
In timpul Ritualului, cere cuvantul printr-o lovitura de
('iocan, avand intaietate fata de alti Frati cu exceptia Oratorului.
IU Intocme~te de asemenea, 0 lista cu Fratii, care printr-un semn
discret, i~i manifesta dorinta de a lua cuvantul, apoi aceasta ii este
ildusa la cuno~tinta Maestrului Venerabil. Fratii vorbesc 0 singura
data pe tetpa aceluia~i subiect pus in discutie. Dupa ce Oratorul pune
concluziile nimeni nu mai poate interveni.
Primul Supraveghetor, 11 asista pe Venerabil in administrarea
Lojii ~i la desfa~urarea Ritualului, in timpul Tinutei mentinand
ordinea ~i disciplina Coloanei de care raspunde. El transmite totodata
companionilor, propunerile ~i dispozitiile Maestrului Venerabil.
Este eel care 11 inlocuie~te pe Venerabil in cazul absentei
acestuia, fiind denumit ~i "al doilea ciocan".
Primul Supraveghetor nu poate fi admonestat dedit de
Maestrol Venerabil.

MAESTRUL SECUND SUPRAVEGHETOR


Locul Secundului Supraveghetor:
Al Doilea Supraveghetor conduce lucrarile de Hlnga Coloana
.J, pe directia Soarelui, adica pe latura de miaza-zi a Templului,
latura pe care se in~ira catre Orient companionii. Pozitia sa este cu
nIta la Venerabil, dar in a~a fel sa poata avea sub privirile sale
coloana discipolilor.
Fotoliul ~i masa sunt a~ezate pe 0 platforma cu 0 singura
t reapta, iar pe masa se afla un candelabru cu un singur brat, pe care
111 timpul Ritualului, arde 0 lumanare. Tot aici se mai afla 0 Coloneta
Corintica mobila ~i un Ciocan de lemn.
Sarcinile Secundului Supraveghetor:
EI conduce coloana de la Nord ~i este raspunzator de
il1struirea masonilor ucenici informand periodic Venerabilul despre
evolutia acestora.
Anunta Venerabilului, printr-o lovitura de ciocan, Fratii care
cer cuvantul ~i poate obtine prioritate fata de alti Frati cu exceptia
Primului Supraveghetor ~i a Oratorului.
Poate fi solicitat de un Maestru, cu dorinta de a prezenta 0
remarca ~i a cere socoteaIa unui ucenic sau constrangerea acestuia la
lini~te.

Impreuna eu Primul Supraveghetor, il asista pe Venerabil in


administrarea Lojii ~i la desta~urarea Ritualului in timpul Tinutei
mentinand ordinea ~i diseiplina Coloanei de care raspunde. EI transmite
totodata ucenieilor, propunerile ~i dispozitiile Maestrului Venerabil.
In cazul indisponibilitatii Venerabilului ~i a Primului
Supraveghetor, el poate fi chemat pentlll a conduce lucrarile fiind
denumit ~i "al treilea ciocan".
Secundul Supraveghetor nu poate fi admonestat decat de
Maestrul Venerabil.

MAESTRUL PRIM SUPRAVEGHETOR

26
I

27

Colanul Secundului Supraveghetor:


Colanul Secundului Supraveghetor este decorat cu firul de
plumb sustinut de 0 arcadii ce da verticalitatea.
Este simbolul egalitatii originare, dar nu implica egalitatea
nivelului valorilor, ci ne aminte~te ca trebuie sa privim toate lucrurile
cu intelepciune, cautand punctul comun acolo... la intersectia dintre
diversitate ~i echitate. Este emblema cerceUirii in profunzime a
adevarului ~i a echilibrului.
Firul cu plumb face posibila corectitudinea ~i sinceritatea.
Acesta este coborfit in cuget ~i cerceteaza verticalitatea lucrarii spirituale.
Simbolurile cu trimitere la verticalitate sunt la origine aluzii
la lucrarea cosmica in centrul careia se afla Axa Lumii, care leaga
pamantul de cer.

:11

NORD

III I I
I

:1:,1
'll"!
11

1I
111
1'1

1II'i

'I,!,'

Ii!

II!

Ili!I!I;'1

'Iiilllll,!
i'lll

MAESTRULSECUNDSUPRAVEGHETOR

28

29

,11'1

I'

"

MAESTRUL ORATOR
Locul Oratorului:
Maestrul Orator conduce lucrarile de la Orient, langa Venerabil,
pe partea cu Soarele, (miazazi, Sud) imediat langa treptele podiumului
Venerabilului. Pe masa lui, in timpul Tinutei, se vor afla Constitutia
~i Regulamentul General al Marii Loji Nationale A Romaniei - Loja
de Ritualistica Comparata ~i Cercetari Masonice .
i

",, !I
11

:'1

Iliii
,11 11 '1

II

1
1

'11 ,

, ,'I'
Ii ,
1

l:lil
'1 1'1

I, ',1
"II

II,

'I'llll'
I I, I

II,!I!
III illil l
1,1

,1'1'
111

'1

';

Iliillilll,

~ :I; "

1
1. ,

I'
1

1,1

Sarcinile Oratorului:
Oratorul reprezinta legalitatea fiind pazitorul Constitutiei ~i al
Regulamentului General, ceea ce 11 obliga sa asigure respectul pentru
traditia Masonica. El trebuie sa se opuna la toate deliberarile ce Ie
sunt contrare ~i sa ceara ca abaterile sa fie comunicate Marelui
Consiliu al Marii Loji Nationale a Romaniei - Loja de Ritualistica
Comparata ~i Cercetari Masonice .
Oratorul cere cuvantul direct Venerabilului care i-I acorda
imediat, daca I-a solicitat in interesul Legii. Daca Oratorul se refera
la Constitutie sau la Regulamentul General, nu se poate trece peste
aceasta in timpul Tinutei, propunerea anuntata nu poate fi continuata
pana la Tinuta urmatoare.
El pune concluziile sale dupa fiecare deliberare, iar acestea
sunt supuse imediat la vot deschis, dupa care nici un Frate nu mai
poate cere cuvantul in aceea~i problema.
Asista la numaratoarea voturilor ~i controleaza continutul
Trunchiului Vaduvei ~i al Sacului cu Propuneri aHituri de Secretar ~i
Maestrul Venerabil.
Oratorul semneaza documentele oficiale, alaturi de Maestrul
Venerabil ~i Secretar.
Toti Fratii ce prezinta 0 plan~a sau un raport, yin sa ia loc la
masa Oratorului. In acest timp, Oratorul sta la stanga Venerabilului.
El ia cuvantul la ceremoniile oficiale in numele Lojii ~i
pronunta discursul funebru pentru Fratii trecuti la Orientul Etem.
Oratorul este obligat in mod special sa explice simbolismul
gradelor acordate noilor initiati.
30

Anual el va inainta Marelui Consiliu al Marii Loji Nationale a


I\\llllilniei - Loja de Ritualistidi ComparaHi ~i Cercetari Masonice, 0
dare de seama asupra lucrarilor Lojii.
Colanul Oratorului:
Colanul Oratorului are brodat pe el cartea legilor.
Cartea este un simbol al eruditiei ~i al traditiei invataturii
Illasonice. Este izvorul intelepciunii ~i ~tiinta Maestrului Orator
privind simbolistica gradelor, ~tiinta pe care 0 iInparta~e~te prin
/( lslirea qiscursurilor sale, tuturor Fratilor.
In' cele din urma, oratoria este arta de a compune ~i de a rosti
discursuri, arta de a vorbi in public presupunand elocventa ~i 0
dczvoltata retorica. Dar toate astea sunt posibile numai in umbra cartn.

31

MAESTRULSECRETAR
Locul Secretarului:
Maestrul SecretaI' conduce lucdirile la Orient, in partea cu
hilia (miazanoapte, Nord) putin lateral, in dreptul coloanei de la
Nurd, in dreptul Oratorului ~i imediat langa treptele podiumului de la
( )riclIt. Pe masa lui se afla Cartea de Arhitectura unde consemneaza
II wrslil lucrarilor in timpul unei Tinute.

ORIENT

',II
I
, "I

' .

, II
III
'I

Ii i

'I!!,
"II,'il'l
I; II
11

'11

.."1.1

'II

11'11,

I,ll'
11

MAESTRUL ORATOR

"',11

, III!
" 'I

'1Iilii

Iii

III. ';

32

Sarcinile Secretarului:
Maestrul Secretar intocme~te Plan~ele Arhitectonice ale
'!'illlltelor ~i Ie trece in Registrul Lojii, cu obligatia de a mentiona:
loatc deciziile luate in Loja, toate documentele oficiale primite, toate
chcltuielile stabilite ~i toate sumele de bani provenite din Trunchiul
Vilduvei sau din alte resurse.
EI semneaza, impreuna cu Maestrul Venerabil ~i cu Oratorul,
1'i<lI1~a Arhitectonica a Tinutei avand un exemplar al sigiliului Lojii.
Este obligat sa redacteze toata corespondenta ~i sa convoace
la Tinute toti membrii Lojii.
Secretarul tine Registrul Matricol al Lojii, unde sunt inscri~i
loti membrii acesteia, in ordinea admiterii cu mentionarea pentru
riccare, a numelui, prenumelui, starii civile, profesiei, locului ~i datei
l1a~terii, domiciliului ~i gradului masonic.
Secretarul este insarcinat cu relatiile administrative cu
secretariatul Marii Loji Nationale A Romaniei- Loja de Ritualistica
Comparata ~i Cercetari Masonice. El arhiveaza lucrarile ~i rapoartele;
conferent iarii ii vor comunica un rezumat al lucrarilor de arhitetura.
In fiecare an, inainte de alegeri, prezinili un raport de activitate a Lojii.
EI cere Marelui Consiliu al Marii Loji Nationale A Romaniei
Loja de Ritualistica Comparata ~i Cercetari Masonice diplomele,
titlurile ~i documentele ce privesc Loja.
Asista impreuna cu Oratorul, la numanltoarea voturilor ~i la
Trunchiul Vaduvei.
EI transmite, tara intarziere, Marelui Secretariat, rezultatul
alegerii Oficierilor, tabloul anual al membrilor Lojii, mutatiile ~i
initierile de noi Frati, in termenele legal stabilite.
33

~lIi!

Maestrul Secretar poate cere cuvantul direct Maestrului


Venerabil.
Colanul Secretarului:
Colanul Secretarului este ornat cu doua pene incruci~ate.
Pana este un vechi instrument folosit la scris, ceea ce
reprezinta munca Maestrului Secretar intr-o Loja.
In antichitate, penele simbolizau actele de vitejie ale imparatilor.
Acestea Ie impodobeau coroanele sau erau brodate pe haine.
Asti'izi, mcand asocierea dintre hartia scrisa ~i ideea de zbor, putem
spune ca stradaniile Lojilor noastre, consemnate de Maestrul
Secretar, vor "zbura" peste timp la generatiile care vor veni dupa noi.
Astfel, Lucrarea noastra va putea fi continuata in directia pe care
ne-am dorit-o, consemnarile ramanand punctul de plecare ~i totodata
indrumarul celor ce vor urma, care la randul lor, Ie vor transite mai
departe.

ORIENT

rlilli
.,.,:111

il,

i'lllll

1[1:1'11

:ii

r'li

'1I iii.!,
. III

111 1;

Iii ", '

'
:1:'1.11

MAESTRULSECRETAR
1

i
'

"III.
'1
.. ,1

11

, 'Iii)!
I

I!'
",1'1

,II"';

34

35

1'1

' 11
1:

I !II

III

11

II!IIII

MAESTRUL TREZORIER

I'"~

'II,,!I

Locul Trezorierului:
Maestrul Trezorier se afla a~ezat in capatul coloanei de

miaza-zi, adica pe latura de Sud a Templuluif catre Orient, in

imediata apropiere a Maestrului Orator.

I !lill,'I',,1
I i !I
1111,,11,

'!",

II,
l

!'I'
l:l!,II:'11
'1,1'1,',,"

'I!

I ,

II

, !I

"
II,ll
1

,'

'

111111/'111
1

'1 '

0
1

"lilliI'l'
! II

"I
1

',111,'1

11111i
1

l)

1,,1'1 1,

!!Ii,'i',
11

Sarcinile Trezorierului:
Trezorierul este pastratorul metalelor ~i valorilor apartinand Lojii.
Incaseaza cotizatiile, taxele de initiere ~i sporurile de salariu
confonn Regulamentului Financiar ~i va elibera chitanta pentru orice

suma incasata.

El plate~te cheltuielile dispuse de Maestrul Venerabil, pe baza

de piese justificative.
Are obligatia ca in fiecare an sa elaboreze un raport ce-l
prezinta inainte de alegerile generale spre aprobarea comisiei fmanciare.
Conturile sale vor fi verificate tot 0 data pe an ~i copia procesului
verbal va fi transmisa Marelui Secretar prin Secretarul Lojii.
Maestrul Trezorier este raspunzator de plata in termen a
sumelor datorate de Loja, Trezoreriei Marii Loji Nationale A Romaniei
Loja de Ritualistica Comparata ~i Cercetiiri Masonice .
Se va opune la orice initiere, spor de salariu, afiliere, demisie,

alegere, eliberare de titluri, legitimatii ~i diplome etc., atunci cand cei

in cauza nu ~i-au achitat obligatiile financiare catre Lojii.

MIDI

1 1.1
:rllllill
III
!

Colanul Trezorierului:

Colanul Trezorierului este ornat cu doua chei incruci~ate.

Cheia este instrumentul cu care se poate incuia ~i descuia. In

acest caz, ea reprezinta faptul di toate obiectele de valoare ale Lojii

sunt in siguranta prin paza Maestrului Trezorier. Cheile, simbolic, se

afla in grija lui, ceea ce ne asigura ca nimeni in afara de el nu are

acces la valorile Lojii. Numai prin Trezorier se poate ajunge la ele,

evident cu ~tiinta Venerabilului. El distribuie, recupereaza, administreaza

sau tine spre pastrare metalele, fiind unicul posesor al cheilor.

MAESTRUL TREZORIER

36

37

MAESTRUL DE CEREMONII
Locul Maestrului de Ceremonii:
Maestrul de Ceremonii se afla aezat aproape de Primul
Supraveghetor i la dreapta lui, Hinga Colana B (la alte Obediente se
afla aezat, la capatul Coloanei B, spre Orient).
Sarcinile Maestrului de Ceremonii:
Rolul sau incepe inainte de deschiderea lucrarilor. EI trebuie
sa puna totul in ordine pentru a permite desfiiurarea optima a lucrarilor
(decoruri, instrumente, sabii) i strilngerea lor dupa ce a ieit din Tinuta.
Are in pastrare Cartea Legii Sacre, uneltele simbolice,
oqurile, colanele i toate accesoriile Lojii referitoare la Ritual.
De asemenea, are grija ca Fratii sa aiba Tinuta Rituala.
EI primete vizitatorii i anunta Demnitarii pe care ii
introduce in Templu aIaturi de Maestrul Expert. De asemenea, pune
candelabrele cu lumanari fiecare la locul lor aprinzandu-Ie la
momentul potrivit in timpul Ritualului.
Maestrul de Ceremonii asigura distribuirea bilelor sau
buletinelor de vot inaintea alegerilor.
Inainte de inchiderea lucrarilor, face sa circule sacul pentru
propuneri cat i sacul pentru Trunchiul Vaduvei.
Fiecare membru al unei Loji, in momentul in care circuIa
sacul de propuneri poate introduce in el, inscrisa pe un bilet, orice
propunere pe care dorete s-o faca. Se fac astfel i propuneri privind
initierea unor profani, numele acestora aparand de asemenea in "sac".
Colanul Maestrului de Ceremonii:
Colanul Maestrului de Ceremonii este decorat cu un baston pe
linie mediana i incruciat de doua sabii.
Sabia este deopotriva simbol al protectiei i al onoarei ceea ce
reprezinta virtutea caracteristica exclusiv barbatului. Este anna cu
care Maestrul de Ceremonii apara Cartea Legii Sacre i tot ceea ce
are in pastrare. Ea este folosita la diverse onoruri, iar Expertul
impreuna cu Maestrul de Ceremonii alcatuiesc Bolta de Otel pe sub
care trec Venerabilul, impreuni'i cu cei care stau la Orient, sau sub
care se depun juramintele.
38

MAESTRUL DE CEREMONII

39

III

MAESTRUL EXPERT

Locul Expertului:
Expertul se ami a~ezat langa Ospitalier, in fruntea coloanei de
miazii-noapte. Deci locul sau este al treilea (primul fiind al Secretarului,
al doilea al Oratorului) dinspre Orient pe latura nordica a Templului.

,'I
, '

~I ;i'l
',1

'111

'I'

11

1/ ,1

1:

11,111 ,1'1,1
1,
1

1: 1

II'

"11

II!

, ','11,'
III,. I

"ill:"II'
11,11

II

I,

",'

:,

MIDI

Sarcinile Expertului:
Rolul sau este important, deoarece dupa Supraveghetori el
poate inlocui Venerabilul in cazul in care ace~tia lipsesc.
La inceputul Tinutelor, impreuna cu Maestrul de Ceremonii,
Expertul insote~te pe Demnitarii ce vor lua loc la Orient ~i se asigura
de calitatea masonica a vizitatorilor.
Expertul raspunde de siguranta lucdirilor ~i de respectarea
Ritualului fiind animatorul ceremonialelor masonice. El i~i va insu~i
Ritualul, astfel ca acesta sa se desfi~oare fira ezitari.
El concura alaturi de Maestrul de Ceremonii la pregatirea
candidatilor privind elementele de tinuta, semne, cuvinte ~i parole,
instruind profanii inaintea initierilor.
El aduna buletinele de vot, numara votantii ~i asista la
numaratoarea voturilor aliituri de Secretar ~i Orator.
Printre altele, Expertul va efectua orice lucrare ii va indica
Maestrul Venerabil.

..\~"~~3
, ' ~'}-

...,;:?J;t::<
.,~~

(J'"J"

, "I
,1 :1 11'1

IIIII

II)

I"

"1

IIIII,IIIIIII!
II!'III"II
\ ',1

1/

11

11
1

11'1(1 1( '

Ii

1"

1'",1',
1 1'.1

/,'

Colanul Expertului:

Bijuteria de la colanul sau reprezinta, sabia ~i rigla, prima


incruci~ata peste cea de a doua, iar in centrul lor ochiul ce
simbolizeaza vigilenta.
Simbolul sabiei I-am explicat in planul anterior privind
simbolul Maestrului de Ceremonii. In plus, aici apare ~i rigla ce
simbolizeaza precizia, fiind un sistem gradat. Ea garanteaza cumulul
cuno~tintelor atat a simbolisticii cat ~i a semnificatiilor acestora, pe
langa iscusinta cu care Maestrului Expert Ie folose~te in Ritualuri.

MAESTRUL EXPERT

',I' 'I
1

1,'1

Iii'
I 11
1
I,"

II',

I I

I, ,,'

1!,I'i l :!!

40

41

"',',11'1

I,

, !',IIII
1IIIil

,Ihl

MAESTRUL OSPITALIER

1'1'1,111

III

1
',.,111 11,

'

Locul Ospitalierului:
EI se aHa a~ezat in capul Coloanei de Miaza-noapte, fata in
fata eu Trezorierul ~i imediat lfmga Secretar.

1\

I!

' ,1'1

'/ 'I '


1II,iJ i

'1,

I1

II1

/,,', III
",::1
I"

,'

1'1,1/1'111

1111,1,1

"t

Ij,I!),11111
11
,
1,11

I,

111 ,1

NORO

,iill[.II:"
,I 1IIIi
, "',I

Sarcinile Ospitalierului:

Este eel care asculta pe Fratii atlati in dificultate materiala,

fizica sau afectiva. La inceputullucrarilor, comunica durerile Fratilor


cu care e1 este in relat ie .
Principala lui sarcina este de a colecta sumele care sunt
provenite din donatii ~i sponsorizari destinate Fratilo r atlati in nevoi
materiale sau financiare, ori diferitelor acte de binefacere. Aceste
sume constituie un fond financiar independent de Trezorerie.
La star~itul fiedirei tinute, Ospitalierul face sa circule
Trunchiul Vaduvei ~i comunidi Secretarului rezultatul acestuia.
In acord cu Venerabilul el gireaza fondurile de solidaritate ale
Lojii.
In fiecare an prezinta un raport asupra gestiunii sale ~i
raspunde lnaintea Maestrului Venerabil de folosirea sumelor pe care
Ie administreaza.

",:1 111 ,1

"
i 1,1
,
,

I'
I
1

Colanul Ospitalierului:
Colanul Ospitalierului este ornat cu 0 punga simbolizand
Trunchiul de Caritate, adica "sacul" In care se strang sumele
destinate binefacerii Fratilor.

1;"

IJi:\
/I~~'l.

~'~'J;~'~~~,,:~\

i,

III

'!IIIIIIIIII'
1

1",

I, 11 I"
"

MAESTRUL OSPITALIER

ilil l

11'11

, i,I 1,1
, ,

42
I

43

1'11111

1"/1

i,

"111,1,)

MAE'TRI ACOPERITORI
1/11

Locul Acoperitorilor:
Ei stau langa u~a Templului, pe care 0 deschid la ordinul
Primului Supraveghetor.
Aeoperitorul intern va sta evident, In interiorul Templului,
langa u~a, 1n partea dreapta a ei, iar Acoperitorul Extern va sta 1n
afara Templului, 1n partea stanga a u~ii.

11;li

:illll

I,

11

I'l

"1,,1,',",1

,1 ,1 1'1,1 1
1

::1

'/"

]",111

"
,,',11

'illill
I
I'll

'1,,1,1
.11'1'11\/1 1

Ilj'IIIIi,II,'I,I'
1,,1 ,,/

'I' ,1 ,
"

11'1

\1
!I'jl"1

1
'1

'1",,]1

"'il'll

'1 1 ,1

: ,III'
II]

,'
I

,II

Colanul Acoperitorului:

Colanul Acoperitorului este brodat eu 0 sabie cu maneruJ 1n


jos, iar bijuteria eu 0 sabie eu maneru11n sus.
Sabia este 0 arma simbolica, cu care Aeoperitorii mentin
sigurant a lucrarilor 1n curs de desIa~urare 1n Templu.

II,

,,1 11 1,1
1

II/ii'

I',III
1
,,1

I, ,

\,1,
~,

I~

,'
J1]
rj

.1.'1;'

'flll'l

I~

1-:,.,..1',/./

/r.: I,{

t"IV:jy
I

: [.',I

t(

}l

1\

\\

il

,\ .It
. 11't\

I~J.illr
..... I
~

'Jt

(")<;\.(
,1(, \ 'e

Ie' "
I v.11

\~":;:>'

~'

\,

III

I~

II
I~

,1/

I'I"l'
';

'\\

l: ,\

Sarcinile acoperitorilor:
Vegheaza ea Templul sa fie "acoperit", ceea ce Inseamna ca
portile sa fie fuehise, nimeni sa nu poata intra.
01nd aude ea se bate In u~a el se informeaza ~i apoi 11 anunta
pe Primul Supraveghetor de aceasta.
Daca se anunta un Demnitar, el deschide portile ~i Ie Inchide
dupa ee escorta I-a preluat (escorta este formata din Frati, purtatori
de sabii).
Cand intrarea In Templu trebuie Intarziata, ei anunt a printr-o
lovitura data din interior, respectiv din exterior.
Raspund de siguranta Atelierului sau a Templului in orice
Imprejurare.
Stabilesc ordinea de intrare In Templu tinand cont de rangul
celor ce se aflilla u~a Templului.

1'1"]'

, !

\\

r',-

, ilil!1
,

fl', j

'1'1 11

I "I

'IIII'IIII!III

:)1

r~

,,!

~ ,

dtii

[:]1"1:

',ili,ll'l
I II 1 11I
I

,1

MAESTRI ACOPERITORI

1'11

"i

l,i,ll
:'1' ,

illl

I "

, 1"1"
,

('

)1

44

45

CORDOANELE MAESTRULUI

Mae~tri care nu ocupa functii de Demnitari sau Oficieri In


Loja, VOl' purta ~ortul de gradul III :tara Colan, sau ill loc de Colan,
Cordonul de Maestro.
Purtat de pe umarul drept, peste piept, parra la coapsa,
cordonul evoca e~arfa ce tine sabia: pe timpul dnd exista sclavia,
numai oamenii liberi puteau sa fie Inannat i, iar francmasonii s-au
considerat Intotdeauna liberi. Se vrea, uneori, sa fie aditaHi evocarea
Ordinului Sffintului Spirit, dar culoarea albastra aminte~te de
culoarea eerului.
Anumite eordoane sunt puternic brodate ~i fae sa apara
diferite simboluri: legaturi de dragoste, ramuri de acaju, triunghiuri
radiate, templu, stea In cinci colturi, etc.

,,)

, ..

111
:
11 I"

III

,II'
1,1

I I'! ":'.'1:
1

11

I 'I '
I

,,1

11

111

i..: .1:'11'. . 11
11'"

' I

.1;1.'1'

'I

II1,II'IIIIIII"i

Illi;I, '
"

47
46
"il

,lli
I

,i,,1
I'"
",1"

lii\.I,
1 1

'1
1,,1

,1,1

III

11/

'[

ii"

PARTEA A II-A
ADMITEREA
iN ORDINUL FRANCMASONIC

11111'1'1

lilt

i,

CONDITII DE ADMITERE

1II'i"'1

1I,:ill\'

I!'!,,'

III I lll'
'1\i

Pentru a fi admis in ordinul Francmasonic, se cer unnatoarele

conditii:

11
',\11"'/,1'",1\1,,1
11111

111
,

" ,I,

,1:1 '

'11,1
\\

'1',il'I,II,1111

illl"!

II

irepro~abila.

',1\,1,
11
1:""1

'('1

, '1\

,':
'I'
"",11"1:,11

;11,\llllllli
'I ',!I,I

11;:1,'1'11111111,1,

I" ,,1\/

I'll

I "i I 1 \1

'II I

II

_Varsta de cel putin 21 de ani impliniti, afara de fiii de


Francmasoni, care prezentati de taUil sau tutorele lor, pot fi
admi~i la varsta de 18 ani. Admiterea la aceasta varsta se
poate acorda ~i prin dispensa de catre Marele Maestru.
_Candidatul sa aiba bune moravuri, 0 conduita morala

_ Sa aiM mijloace suficiente de existenta ~i bine cunoscute.


_ Sa posede instruire suficienta, pentru a putea intelege ~i
realiza scopurile Ordinului.
_ Sa fie un om cu caracter solid, care sa ofere 0 garant ie de
discretie, rezerva, constanta ~i generozitate.
- Sa fi fost propus de un membru activ al Lojii.

_Admiterea sa trebuie adoptata prin votul Lojii, conform

Regulamemtului ~i Constitutiei.
- Sa ti achitat taxa de initiere.
Odata, aceste conditii implinite, admiterea in Ordin se face la
sediul Lojii in care va fi primit, printr-o ceremonie numita "Initiere".

'1,11 1

I
Ill,"
"

'1

111

Calitatile candidatului pentru primirea sa in Ordin, trebuie sa


fie urmatoarele:
- Sa creadii cu toata puterea in DumnezclI.

49

1
1,1 111

III'
,1 ',1

1111
1

r
- Sa fie sincer atat cu el insu~i cat ~i cu cei din jurullui.
- Sa fie caracterizat de 0 blandete absoluta ~i de 0 modestie nativa.
- Activitatea lui pusa in slujba umanitatii sa tie fara margini.
- Sa aiba tarie de caracter.
- Sa aiM neincetat in vedere drepturile ~i libertatile omului.
- Sa se dedice total binelui omenirii.
- Sa-~i iubeasca Patria, familia ~i sa respecte Constitutia ~l
legile statului.
- Onoarea, demnitatea ~i multa con~tiinta sunt atributele de
capatai ale viitorului Mason.
Daca aveti un suflet ~i 0 inima care sa bata putemic la auzirea
acestor atat de sacre datorii ~i daca puteti cuprinde cu cugetul
importanta lor, atunci fiti binevenit in Templul nostru. Lasati afara
orice ambitie de~arta, orice pasiune degradanta ~i orice orgoliu care
v-ar fi putut inspira pozitia din viata profana.
Ganditi-va ca totul este trecator!... Ca acea~i putere
distructiva urmare~te deopotriva ~i pe viermele tarator ca ~i pe regele
cel mai putemic ~i ca singura stea ce luce~te dincolo de mormant este
aceia a adevaratei vll1uti.

ETAPELE ANTERIOARE CEREMONIEI DE INITIERE


Prezentarea candidatului:
In cadrul unei Tinute, Maestrul Venerabil al Lojii aduce la
cuno~tinta numele profanului ~i propune initirerea sa. Se formeaza 0
comisie din 3 Frati (de regula Venerabilul, Expertul ~i Oratorul), care
se va intalni cu candidatul, de cel puti trei ori, pentru a-i aduce la
cuno~tinta acestuia intentiile Ordinului ~i calea pe care ar urma s-o
adopte. Interesul Fratilor, de asemenea, este de a cerceta profanul din
toate punctele de vedere: sub aspect moral, etic, profesional, etc.
Timp de trei Tinute, Maestrul Venerabil il va anunta pe
aspirant Fratilor, aducandu-le la cuno~tinta concluziile rezultate In
urma Intalnirii cu el prin citirea CV-ului ~i abordarea (in discutii
deschise) structurii morale ~i intelectuale a acestuia.
50
I
,'
I

,I'
:.111,

Primirea in Ordin se va stabili in final prin votul deschis, a I


luturor Mae~trilor Masoni din Loja.
Scopul Francmasoneriei:
Scopul Francmasoneriei este de a forma oameni liberi, in
adevaratul sens al cuvantului ~i de bune moravuri prin cautarea
armoniei cu sinele.
Francmasonii trebuie sa ajunga la stadiul de a Intelege prin
campul con~tiintei, incon~tientul. Ei practica introspectia, lucrand cu
simboluri ~j mituri. Invata sa recunoasca ratiunea, intuitia ~i
imaginat ia , unind de asemena, vointa de a munci, dorinta de a ~ti mai
mult, cu iubirea aproapelui. Ei ~tiu ca tennenii: Muncii - Eu - Iubire
nu pot fi separati; a privilegia unul dintre ace~ti tenneni, sau a-I
neglija pe vreunul nu conduce dedit la deteriorarea ce1orla~i. Numai
a~a se pot angaja, la construirea Templului Umanitalii ajungand la
armonia cu sinele ~i apoi cu intreaga lume.
Ca atare, aspirantul trebuie sa Inteleaga bine obligat iile pe
care ~i Ie asuma la intrarea sa in Ordin. Aceste obligat ii sunt
importante ~i solemne in cel mai Inalt grad; el are datoria de a Ie
indeplini pfma la capat cu onoare.
El trebuie sa traiasca in corectitudine ~i demnitate ~i sa
progreseze din punct de vedere moral. In acel~i timp, trebuie sa ia
parte la Intrunirile regulate ale Lojii, exceptand cazul in care un motiv
cu adevarat serios il impiedica. Aceste adunari au loc in general de
doua ori pe luna. Adevaratul Mason considera frecventarea Lojii sale
nu ca pe 0 simpla indatorire, ci ca pe un mare privilegiu, tinand cont
ca, daca Loja exista pentru a-i ajuta pe membrii sai, lui ii este destinata
o sarcina cu mult mai extinsa ~i mai inalta: aceia de a dispandi asupra
lumii influenta spirituala a Masoneriei. Asistand In mod regulat la
adunari, el participa activ la acest mare act. De perseverera de care va
da dovada va depinde progresul sau in Ordin.
Ca adevarat Francmason, aspirantul trebuie sa pastreze cu
grija secretul ~i prudenta in ceea ce prive~te Francmasoneria, ca ~i de
probleme legate de Ordin. Trebuie sa se considcrc ca fiind in mod
detinitiv legat de acest juramant.
51

':1]11

ROLUL CEREMONIEI

I
I

Ceremonia prin care aspirantul este admis in Francmasonerie,


reprezinta practic initierea sa. Aceasta ceremonie nu este 0 simpla
formalitate, mai intai, pentru ca ea produce profunde efecte interioare
~i, in al doile rand, pentru ca oferii numeroase ~i pretioase simboluri,
care, prin intelegere ~i aplicare, vor avea in viitor un mare rolin viata
candidatului. Diversele grade in Masonerie sunt stadii ale
perfectionarii sale. In fiecare stadiu se face 0 anumita educatie.
Ignorarea acestora duce la imposibilitatea de a obtine progrese
adevarate. Daca ceremoniile de admitere in fiecare grad nu sunt bine
intelese ~i puse in practica de catre candidat, inseamna ca el nu este
pregatit cu adevarat sa treaca la un stadiu mai iDalt.
Intelegerea corecta a semnificatiei ceremoniei de initiere la
gradul de ucenic presupune luarea in considerare a cel putin trei
aspecte:
1. ea este 0 impresionanta ceremonie de primire;
2. este 0 pregatire care necesita indicatii referitoare la viata
pe care omul trebuie sa 0 duca ~i la Lucrarea pe care el
trebuie sa 0 faca, atata timp cat va apartine gradului in
care este admis;
3. ea prezinta sub 0 forma eficace ~i incarcata de simbolism
invataturile pe care acest grad are menirea sa Ie
imparta~easca.

Numai cand ceremonia va fi analizata in toate detaliile, se va


constata, ca toate evenimentele au ca scop fonnarea aspirantului ca
initiat de drept.
Faurirea con~tiintei intru gasirea echilibrului launtric, prin
calauzirea sa de catre toti Fratii din Ordin, are ca tel gasirea lungului
drum catre Lumina prin armonizarea fiintei cu intregul Univers, cu
intreaga Creatie a lui Dumnezeu.
Ceremonia are ca rol, cautarea in spiritul propriu Masoneriei,
a structurii morale ~i spirituale specifidi fiecarui individ. Favorizeaza
practic, coborarea in interior, unde vor fi descoperite defectele ce
trebuiesc recunoscute, acceptate ~i eliminate prin con~tientizarea
valorilor autentice ale lumii, prin indepartarea elementelor ce
52

II H';illI~CaZa

omul de materie orbindu-l, facandu-l sa nu-~i poata


IIt-P;I~j matricea. Riitacind prin carcera vietii profane pe care a dus-o,
1111 ;1 putut nici macar banui 0 alta posibilitate de vietuire in
IOllsonanta cu adevaratele virtuti. Acum insa, va avea puterea de a
privi dincolo de matrice, apropiindu-se de elementul transcedental,
1';Iracieristic divinitatii, ratiunii suficiente, Hira inceput ~i lara sfar~it,
(()llIpleHl.nd Ciclul Universalla Orientul Etern.

LOJA UCENICULUI MASON


'I PRIMA ETAPA A INITIERII
Loja - sau Atelierul - are un caracter dublu prin care intelegem,
pc de 0 parte, spatiu consacrat, ceea ce Francmasonii numesc
Tcmplu, unde ei lucreaza in afara lumii zise profane, iar pe de alta
parte cuvantul "Loja" desemneaza ~i ansamblul Fratilor care lucreaza
'in cadrul Atelierului (numarul lor fiind variabil) grupand ucenici,
companioni ~i Mae~tri (cele trei grade ale Lojilor numite Albastre).
Exista insa, dincolo de aceste trei grade ale Lojilor Albastre,
Loji de Perfectionare cu un diferit numar de grade, in functie de Ritul
adoptat (dar acest aspect va fi surprins intr-un capitol ulterior).
Dupa aceasta scurta precizare, sa vedem ce este Loja
ucenicului Mason. Ea este constituita din trei compartimente
distincte: "Sola Pa$ilor Pierduti" (care este de fapt anticamera),
Camera de Reflectie, ~i Templul propriu-zis.
Sala Pa~ilor Pierduti (antecamera):
Este un loc cu caracter profan in care Masonii se reunesc
pentru a discuta dupa, sau inaintea Tinutelor, unde se depun
ve~mintele, unde poate exista 0 bibilotedi, eventual un bar, etc.
Aceasta incapere nu prezinta vreo decorare particulara.
Camera de Reflectie:
Este locul in care incepe de fapt (1n mod subtil), initierea
candidatului, care in final, 11 va purta din intuncricul ignorantei ~i al
53

'""1'1','1
'I
1III
1'1

"I

III

'II:
:1

,I
'1:1
'I

!,I

I;

Iii

,',1'II,1

i
,

1'1 111
11

"'1 ,1';1'1

'1,

I,

1I1I

II1

'III

I,!:!

!IIII

!f
I
1

l'I'ill ,
l
1111'!i

mortii spiritului (vadit in lumea profana, mai ales in zilele noastre),


catre 0 rena~tere simbolica spre adevarata Lumina spirituala pe care 0
cauta in Masonerie. Timpul petrecut in aceasta Camera de Reflectie
este prima dintre purificarile aspirantului ~i anume, purificarea prin
"pamant".
A~adar, dind aspirantul se prezinta pentru probele de initiere,
el este inchis in aceasta camera de gandire, ceea ce este asimilat in
consecinta, cu "proba pamantului", unde, este condus de Maestrul
Expert ~i lasat acolo cca. 15 minute. Aceasta "Camera de Refleetie"
are un aspect lugubru semanand practic cu un mormant care trebuie
sa declan~eze candidatului starea de izolare de viata ~i de intreaga
lume. Aici nu se mai afla decat el cu el insu~i avand in jur
sernnificatia mortii, dar in acela~i timp elementele alchimice
primordiaIe, de concentrare a universului.
Este 0 camera mica, dreptunghiulara, simbolic orientata, ca ~i
Templul, de la Est la Vest, avand pardoseala, peretii ~i plafonul,
vopsiti in neagru opac (ori zugraviti, ori acoperiti de jur imprejur de
o panza neagra sau (dupa caz), de panouri mobile).
Pe peretele de Est (desenul de mai jos) sunt pictate: sernnul
zodiacal al Berbecului (in ro~u) sub care se afla un coco~ care canta
(cu creasta, gu~a, pieptul ~i labele vopsite in ro~u, iar penajul in alb ~i
negru). Coco~ul sta pe 0 banderola cu inscriptia "VIGILENTA SI
PERSEVERENTA". De 0 parte ~i de alta a coco~ului se afla
inscriptionata cu litere albe 0 mgaduinta: "DACA PERSEVEREZI
VEl FI PURIFICAT PRIN ELEMENTE, VEl IESI DIN
ABISUL TENEBRELOR, VEl VEDEA LUMINA". Sub
banderola se afla un trunghi cu varful in sus vopsit ~i el in ro~u care
aici, simbolizeaza Focul.
Pe peretele de Nord (vezi desenul anterior) sunt vizibile:
sernnul zodiacal al Racului (vopsit in albastru), un schelet uman
(vopsit in alb) ~i inscriptia V.I.T.R.I.O.L. ("VISTA INTERIORA
TERRAE,
RECTIFICANDO
INVENIES
OCCULTUM
LAPIDEM", adica "VIZITEAZA INTERIORUL Pf\MANTULUI,
CORECTANDU-TE VEl DESCOPERI PIATRA ASCUNSA".
Aici se mai gasesc ~i simbolurile alchimice ale Sulfului ~i Sarii pe
langa sentinta: "DACA SUFLETUL TAu A SIMTIT FRICA NU
54

i'I,1

1:11111

MERGE MAl DEPARTE". Sub aceasta inscriptie se afla un


triunghi ell varful in jos, vopsit in albastru, fiind simbolul Apei.

.d
;''1,1

,;,~T

~ u .)()fur~~J
,I ('. 1"".uW
I 11'

L: cu ;-j'J

1,3 L'a
L'i:

tl;1

d i\

{": C"v

li~t tllCDj'""

1 \:rr~

lith ".~

'q

"l~~

,~

Pe peretele de Vest se vad: semnul zodiacal al Balantei (de


culoare galbena) ~i 0 sentinta: "DACA CURIOZITATEA TE-A
ADUS AICI, PLEACA". Sub aceasta sc ana un triunghi cu varful in
sus taiat de 0 linie orizontaIa, triunghiul fiind de culoare galbena,
simbolizand Aerul.
55

Mobilierul Camerei de Reflectie consta in:


1. 0 masuta dreptunghiulara, vopsita in nergu opac, a~ezata
langa peretele de Sud, pe care se gasesc urmatoarele:
- un eraniu uman ~i cateva oase umane;
- 0 calimara eu eerneala neagra ~i 0 pana de gasea;
- un eandelabru de tier cu patru picioare, avand 0
lumanare alba (neaprinsa);
- trei boluri (castroane) de teracota sau de lemn, fiecare
continand: unul sare, unul sulf ~i unul nisip.
- 0 bucata de paine useata langa 0 eana eu apa de
izvor.
2. Un taburel, de asemenea vopsit in negru, langa masuta.
3. Un fe1inar (sau 0 candela) cu ulei, fixat pe peretele de
Nord, singurul care va lumina in permanenta incaperea.
Acum, consideram necesar a va aduce la cuno~tinta,
reprezentarea simbolica a fiecarui element aflat in aceasta Camera.
"Proba pamantului" simbolizeaza intoarcerea la genem, la
na~terea primilor parint~ adica la lnceputul fiintarii ca om. Este momentul
in care e~ti napadit de trecut. Toata viata profana cu realizari ~i
nereu~ite, cu tragedii ~i sperante iti trece prin fata ochiloL Dar in
acela~i timp trebuie sa ai in vedere sflir~itul tau Aici... reintoarecerea
la materia primordiala, caci fizic yom fi dati pamantului din care
ne-am nascut, iar sufletul va impanzi cerul spre Lumina.
Craniul ~i seheletul este tot ceea ce ramane dllpa moarte, ca
ultima forma abandonata in ultimul stadiu al materiei ce mai
aminte~te de om.

Individul trebuie sa moara ca profan ~i sa se renasca drept


initiat. A rena~te drept initiat inseamna a obtine calea spre Iluminare.
Drept urmare candidatul trebuie sa semneze Testamentul sau ca
profan. Acesta este alcatuit din cateva intrebari care sunt menite a
dec1an~a in el toate aspiratiile neatinse, constitutiv-metafizice pe care
trebuie sa Ie aiba orice muritor.
Pe masa la care este a~ezat candidatul pentru a-~i intocmi
testamentul, se afla a~adar: apa, paine, sare, sulful incins in tub,
mercurul, c1epsidra cu nisip, ~i un craniu uman.
Apa esJe elementulin care materia se dizolva. De asemenea,
ea are senmificatii contradictorii; pe de 0 parte insuf1ete~te ~i
fertilizeaza, pe de alta parte sugereaza scufundarea ~i decaderea...
asfintitul. Ea mai este ~i simbolul fundamental al tuturor energiilor
incon~tientului, in acest fel ea devine periculoasa atunci cand prin
revarsari i~i depa~e~te granit ele .
Painea simbolizeaza viata grea pe care a trait-o pana acum
candidatul, viata al carei scop ar trebui sa fie binecuvantarea in
Ceruri. Aceasta este comparatii cu intregul proces prin care se trece
de la bobul de grau pana la forma [mala - de paine.
In Biblie sarea este simbolul legamantului dintre Dumnezeu
~i poporul sau ("sa nu la~i jertfele tale :fara sare, semnullegamantului
Dumnezeului tau" - Leviticul 2: 13)
In alchimie sarea reprezinta caracterul concret, palpabil.
Sarea alaturi de sulf ~i mercur pmiicipa la urmatorul proces: flacara
provine din sulf, mercurul se ridica din fum, iar sarea ramane in urma
sub forma de cenu~a. Cu alte cuvinte din flacara, simbolizand viata,
in momentul mortii, se ridica sufletul, iar concretul, realitatea de
pana atunci se transforma in scrum.
Clepsidra eu nisip este masura a timpului imaterial ~i
imprevizibil. Ea este simbol al vremelniciei, al de~ertaciunii ~i al
scurgerii timpului ceea ce aminte~te de moarte... de ceasul mortii
care se apropie necontenit.
In realitate aceasta coborare in mormant este schita unei
calatorii ~amanice, in care sufletul profanlllui, prin transmigratie, este
obligat sa-~i caute propria co~tiinta prin semnarca actlllui de credinta
completarea Testamentului ritual. Aceasta transmigralic 0 gasim ~i in

56

57

Pe peretele de Sud se afla.: semnul zodiacal al Capricornului


(de culoare verde), de asemenea 0 coasa ~i 0 c1epsidra (in alb). Sub
tai~ul coasei este inscris de asemenea cu litere albe: "DACA TIl LA
DISCUTIILE UMANE, PLEACA. NOI NU LE CUNOASTEM
AICl". In mijloc, este pictat in verde un trunghi cu varful in jos,
taiat de 0 linie orizontala, simbol al Piimiintului. In plus, pe acest
perete este montata 0 oglinda aflata in spatele unei u~ite negre, cu
maner aurit. Cand u~ita este deschisa in oglinda se reflecta scheletul
uman de pe peretele opus.

III
Iii

!"

I'!:III
1,1

,'I
11
11. ,

misterele celtice, la druizi, in misterele eleusine, la poporul trac,


calatoriile lui Orfeu in infern care sunt bine cunoscute ~i de populatia
daco-geta, referindu-ne la Zamolxe ~i dilatoriile sale initiatice.
Scopul acestui act este evident. Locul unde coboara el este de
fapt poarta ditre 0 metadimensiune spirituala, in care iluzoriu, dat de
materialitate se preface in pulbere, iar taria spiritului i~i gase~te
puterea necesara patrunderii simbolisticii inalte cu care el se va
confrunta pe parcursul desta~urarii Ritualului.
In scrierile vedice, se spune ca maya, adica universul realitatii
noastre, este de fapt 0 iluzie creata de propriul nostru mental, cu singurul
rol ~i anume acela de a ne tine prizonierii propriilor noastre dependente.
Cautarea Luminii ~i Adevarului, in Ritualul Masonic, este in realitate
ruperea de aceste dependente, cunoa~terea in fonna ei pura.
Dupa acest timp de gandire care i s-a acordat candidatului,
acesta ori renunta, ori este preluat de Maestrul Expert ~i Maestrul de
Ceremonii pentru a fi pregatit de initiere.

Valorile ~i metalele:
In primul rand, viitorul initiat va lasa la u~a Templului toate
valorile ~i metalele pe care Ie poseda. Acestea ii sunt luate de catre
Maestrul Trezorier ~i inapoiate dupa ceremonie, la ie~irea din Templu.
Metalele, in limbaj laic reprezinUi banii, iar valorile inseamna
bratan, lanti~oare prinse la gat, verighete, etc. Aceasta simbolizeaza
de fapt desprinderea de orice mijloace materiaIe care in lumea
profana au valoare, dar aici, in Templu, respectiv in Masonerie, nu
reprezinta absolut nimic. Aceste mijloace de uzanta nu folosesc
nimanui, caci scopul Ordinului este mult mai inalt... este dincolo de
materie, de lumesc, ceea ce de fapt este atat de efemer (lucru ~uat,

Tinuta candidatului:
Dupa ce aspirantu1 a scris testamentul ~i a completat
formularele de inscriere in ardin, Maestrul Expert 11 pregate~te
pentru Ceremonia de Initiere.
Candidatul trebuie sa se descheie la cama~a pana in dreptul
braului descoperindu-~i umaml stang, apoi i~i va plia pantalonul pana
deasupra genunchiului drept. Totodata piciorul stang va fi descaltat.
Genunchiul drept se afla descoperit pentru a se invedera sentimentele
de urnilinta care trebuie sa calauzesdi aspirantul in cautarea adevarului.
Descoperirea pieptului in dreptul inimii simbolizeaza faptul
ca el va intra in Templu cu inima curata venind din lumea profana
sub semnul vulnerabilitatii. Numai insotit de sinceritate ~i
devotament va obtine sprijinul celor ce vor unna ai deveni Frati.
Piciorul descult reprezinta saracia din care vine; abandonand
metalele ~i valorile la u~a Templului, sarac va intra aici ~i tara
intentia de a se imbogati.
Unii spun ca aceasta tinuta are 0 alta insemnatate. Dat fiind
faptul ca in Evul Mediu au existat femei care, mascate in barbati, au
fost astfel initiate, de atunci s-a procedat a~a pcntru a putea fi
recunoscute, fiind tradate de sani ~i lipsa paru lu i de pc picioare.

58

59

PREGATIREA CANDIDATULUI
Maestrul Expert ~i Maestrul de Ceremonii au obligatia de a-I
pregati pe candidat corespunzator; adica in spiritul vechiului obicei
Francmasonic. Ei trebuie in primul rand sa-i explice acestuia,
semnificatia tinutei pe care 0 va adopta pentru a intra in Templu.

,I

,
,

1,1

II

I!'

se ~tie, in lumea profana). In Templu, candidatul trebuie sa intre


curat, tara nici 0 intentie de profanare a valorilor morale ~i spirituale
desprinse de acest material naucitor care a dus se vede, la decadenta.
In acela~i timp el trebuie sa intre in Templu tara nici un gand ascuns
de realizare materiala pe sistem politic sau de afaceri, ori de
parteneriat cu alti Frati in acest sens, pentru ca nu acesta este scopul
Masoneriei Romane~ti. Trebuie subliniat faptul di Masoneria din
Romania, prin Marii Loji Nationale A Romaniei - Loja de
Ritualistica Comparata ~i Cercetari Masonice, proclama reintoarcerea
la izvoarele yalorilor autentice Romane~ti prin sustinerea traditiei,
culturii ~i artei, ceea ce reprezinta in fapt spiritul profund al acestui
popor. Pe de alta parte, ea se aliniaza Masoneriei Universale
imbrati~and trecutul lumii ~i prin asta legatura primordiala a omului
cu Dumnezeu prin simbolistica specifica dainuind de la Inceputuri ~i
decriptand astiizi, ce in lumea laica intr-o fonna sau alta s-a pierdut.

I1

I III

I,

I
I

III"I
"

,1;,11

'

, ,"'I
, '1,,1
I,

,'"1

'

,II
I

'I

In final i se atama de gat 0 funie sub forma de lat ~i este legat


la ochi cu 0 panza neagra prin care sa nu poata vedea. EI este legat la
ochi pentru ca, in cazul in care, in timpul Ritualului i se va face
teama sau din alte motive va dori sa renunte ~i sa iasa, sa nu poata
observa nimic in jur, in interiorul Templului ~i mai ales sa nu poata
recunoa~te pe nici unul dintre cei care oficiaza Ceremonia.
Un alt sens de interpretare, de data aceasta simbolic, este ca,
profanul venind din lumea obi~nuita se afla, desigur intr-un intuneric
profund, iar prin aceasta ceremonie el va primi lumina.
Latul din jurul gatului simbolizeaza sinuciderea tuturor
viciilor ~i patimilor ce domina viata profana scopul fiind indreptarea
individului pe calea moralitatii desavar~ite.

CEREMONIA DE INITIERE
Intrarea in Templu:
Dupa ce Maestrul Venerabil cite~te celor prezenti C.Y.-ul ~i
testamentul candidatul aflat afara, bate neregulat in u~a Templului
manifestandu-~i astfel dorinta de a fi initiat. Daca Loja este de acord
cu initierea profunului, Maestrul Venerabil Ii pennite intrarea in Templu.
Templul se afla in semi-intuneric fiind luminat numai de
lumanarile de la Orient ~i Occident, inc1usiv de cele trei Coloane din
mijloc. Profanul intra insotit de Maestrul Expert.

III

\111

111,1 ,

Cercetarea profanului:
Ceremonia incepe in momentul in care neofitul se 3t15 in tata
Venerabilului care sta la Orient. I se pun 0 serie de intrebari
referitoare la identitatea sa ~i la profesie, pentru a se can IIrl1la cele
scrise in formularele de inscriere. Apoi sunt cercetatc inlcn(iilc sale
de intrare in Ordin.
Dupa ce ii sunt aduse la cuno~tinta Principiilc FlIlld;lIl1cntale
ale Masoneriei este intrebat daca mai staruie in hotarnrc;1 pc care a
luat-o de a intra in randul Fratilor.
In urmatoarea etapa i se pun cateva intrebilri privind () serie
de defecte ~i Viliuti pe care neofitul va incerca s5 Ie dclillcsc{i dupa
propria sa credinta.

I
'I

1,1

60
,

I':

"'1'

i'l

. Maestru Secretar ii aduce la cuno~tinta indatoririle pe care Ie


va avea dupa ce va fi admis in ardin, dupa care este intrebat daca
mai staruie in hotararea sa, ori renunt a .

Cupa libatiunilor:
Cupa libatiunilor contine apa pura din care trebuie sa guste
profanul ca semn de legamant pe care il face in fata intregii Loji.
Este asemenea imparta~aniei, 0 impacare a sufletului sau care in
acest moment de rascruce se desprinde de viata profana spre a se
inalta. Apa pura este e1ementul datator de viata, purificator, atat al
trupului cat ~i al spiritului, prin care aspirantul este curatit de toate
viciile din lumea profana. Totodata, prin apa, neofitul prime~te
"botezul" din acelea~i considerente de purificare.
Cupa amad:
Dupa cupa libatiunilor, candidatul trebuie sa guste dintr-o
Mutura amara (de preferat ceai tara zahar, cu totul inofensiv starii
sale de sanatate). Aceasta simbolizeaza, dupa cum ii va spune
Maestrul Venerabil, remu~carile din inima sa in urma sperjurului. Ea
sugereaza posibilele consecinte care ar putea aparea in conditi ile in
care spiritul sau, 0 data eliberat, va lucra impotriva spiritului naturii,
adica impotriva legilor frrii. Utilizarea fort elor naturii in interes
personal este echivalentul caderii in pacat, iar amarul pe care il simte
candidatul este 0 parabola la izgonirea din Rai, dar nu in sens cre~tin
neaparat, ci ca 0 indepaliare a spiritului de momentul Genezei.

Cele trei caHitorii simbolice:


1. Prima ciUiitorie:
Ritualul prevede ca, aspirantul sa fie cu piciorul descaItat ~i
va trece peste un obstacol, avand ochii acoperit i, iar la sfar~itul
primei calatorii se va opri in fata Secundului Supraveghetor care 11 va
cerceta. Apoi i se trece mana printr-o fladira, aceasta fiind proba
focului care este intotdeauna impresionanHi: flacara produsa de
aprinderea pudrei de lycopode (sporii unei fcrigi, u~or inflamabiIa)
vizibila prin banderola de la ochi.

61

r'lll

: '1,1,1,

,I

1111 II!

"III
1
1

,111

I,
II'
"'

,1'II
III
'1

I I'

"

Prima dilatorie se deruleaza in zgomot produs prin bataie din


picioare, cu palmele pe suprafata mesei sau alte zgomote produse de
catre Frati.
Cat prive~te simbolistica focului, el este considerat elementul
eel mai viu, care mistuie, incalze~te ~i lumineaza, dar poate aduce ~i
durere ~i moarte.
Dintre toate elementele primordiale Universului, omul poate
produce doar focul, astfel incat el poarta amprenta asemanarii sale cu
Divinitatea. In acest caz focul poate avea atributul "Flacarii
Purificatoare" care distruge raul. El este ~i simbol al energiei vitale,
al inimii - "flacara a vietii", dar ~i simbol al puterii, al iluminarii ~i
pana la urma al Soarelui. Acestea sunt semnificatiile pozitive ale
focului, dar el poate reprezenta ~i "focul pasiunii", al patimilor de
orice fel in care poti sa arzi.
Aceasta prima calatorie simbolizeaza copiHiria in care spiritul
neconturat este oricand predispus gre~elii. Candidatul vine din viata
totodata
profana asemenea unui copil ne~tiutor ~i vulnerabil
chinuindu-se sa iasa dintre patimele mistuitoare de suflete. Eliberarea
sa de orice dependente, de materialitate, de prejudecati, de eroare,
singur nu poate sa inteleaga, decat cu ajutorul altor spirite luminate.

2. A doua ciiliitorie:
Acum, ansamblul este mult mai lini~tit, eventual se vor auzi
numai zgomotele zanganitului de sabii pe care Ie vor produce Fratii.
Dupa ce va face un ocol complet in centrul Templului,
neofitul se va opri in fata Primului Supraveghetor care il va cerceta.
Aceasta este proba apei, in cursu1 careia cei doi ce-l insotesc
ii inmoaie mana in apa rece.
A doua calatorie simbolizeaza tineretea. Aici rolul apei este
de a stinge focul, adica patimile care domina perioada imaturitatii a
omului ce acum se afla in prag de maturitate. El este dator sa lupte
impotriva vicisitudinilor vietii pentru ca tineretea ii ofera aceasta
posibilitate. Acum este invatat sa treaca de la material la spiritual
mcand sinteza contopirii sale cu spiritul naturii, forta sa adaugandu-se
Spiritului Universal.
62

1111'1

3. A treia ciiliitorie:
In a treia calatorie, aspirantul va efectua din nou un ocol
complet in centrul Templului oprindu-se de data asta in fata
63

"1111

;'

;11

Maestrului Venerabil care 11 cerceteaza. Proba se desta~oara acum


tara nici un obstacol ~i in cea mai profunda lini~te.
Aceasta este "proba pamantului", relativ asemanatoare ca
semnificatie, cu cea din "camera de reflectie", asemenea reintoarcerii
la inceputuri.
Acum, profanului i se inmoaie degetele in vasul cu pamant,

atentionandu-l ca este yorba de pamant pentru a putea intelege

mesajul Venerabilului care ii va explica semnificatia acestei probe.

inca din antichitate, pamantul este considerat unul din cele

patru elemente primordiale care au participat la Crearea Universului,

fiind in acela~i timp, 0 notiune incarcata de 0 multitudine de alte

conotatii simbolice.

in primul sens Cerul ~i Pamantul semnifica intregul Cosmos.


intr-un alt sens este materialul din care au fost creati parintii
primordiaIi, adica un amestec de lut ~i apa care a fost transformat,
prin fierberea la "Focul Sufletului", in sange ~i carne.
lata concentrata aici, intreaga simbolistica a celor trei calatorii

prin care a trecut candidatul.

Dar, in acela~i timp, pamantul este ~i laca~ul m0l1ii. Dupa

moartea omului pamantul trebuie sa-~i recapete ceea ce ii apartine.

in materia din care ai fost mcut te vei intoarce inchizand cercul

existentei tale ca om ~i in acela~i timp intreg ciclul Universal, caci

odata cu tine se vor s:far~i toate. Acest aspect trebuie sa fie bine

inradacinat in con~tiinta celui ce va fi initiat.

Dupa toate acestea, candidatul ~i-a incheiat zbaterea din

timpul probelor pe care tocmai le-a depa~it.

'I

'I
I

II
I

I ,

II

Juramantul:
Dupa incheierea probelor, Maestrul Secretar, ii prezinta

Juramantul pe care trebuie sa-l rostesca dupa ce va "primi lumina".

Aceasta este ultima alegere pe care 0 mai poate face candidatul; daca

sa jure credinta Ordinului sau daca sa paraseasca Templul tara sa fi

vazut nimic, purtand pentru totdeauna cu el numai incarcarea

acumulata in timpul ceremoniei prin care tocmai a trecut.

64
I

1IIIili

65

i!

ilill
I
:1

r--~

,
1

I,

Primirea luminii sau investirea:


Este momentul cand in Templu se aprind toate luminile, timp
in care aspirantul este dezlegat la ocm putand vedea decorurile din
Templu ~i pe viitorii lui Frati care stau in pozitia "la ordin", iar
Maestrul de Ceremonii impreuna cu Maestrul Expert tin cate 0 sabie
indreptata cu varful catre el. Ace~ti Frati sunt garantii sai daca el va
fi atacat, sau vor fi razbunatorii Ordinului daca el va fi sperjur fata de
obligatia pe care 0 ia.
Acest moment de mare emotie este insotit de 0 coloana
sonora ceJntare~te incarcatura emotionala ~i simbolica a ceremoniei.
Dupa ce Maestrul de Ceremonii ~i Expertul adopta pozitia "la ordin"
stand cu palma care strange manerul sabiei, in dreptul inimii, noul
ucenic este invitat sa repete angajamentul pe care I-a auzit fiind legat
la ochi, dar de data aceasta stand ingenunchiat cu mana stanga pe
Biblie, Echer ~i Compas pana la fmalullui, dupa care il ~i semneaza.
Imediat, prime~te investirea pe care 0 acorda Maestrul Venerabil
lovindu-i cu latul Sabiei de Investitura umarul stang, apoi pe cel
drept ~i in final cre~tetul capului, insemnand primirea sa in Ordinul
Francmasonic.
Venerabilul ~i apoi Expertul ii acorda ucenicului arcolada.
Noul ucenic este incins cu ~0l1ul.
I

In cazul in care aspirantul continua, va depune Juramantul de


credinta fata de Patrie, legile ei ~i fata de Ordinul Francmasonic prin
pastrarea secretului initierii Masonice ~i apararea Fratilor la nevoie.

III

,III

66
,I
'I,,'1
I

,I

67

'1,11
,1:1

,I

III.IJ
I
I,

1:
11

111

Ii

. "II

Momentul arderii Testamentului:


Testamentul pe care I-a completat in Camera de Refleclie este
acum ars, iar cenu~a este remisa noului ucenic intr-un plic alb pe care
11 va pastra.
Arderea Testamentului inchide momentul de acumulare ~i
concentrare spirituala din timpul ceremoniei, fadind trimitere la un
mit ancestral, cel al rena~terii pasarii Phoenix din propria ei cenu~a.
Spiritul sau este acum eliberat complet, poate ren~te in propriul sau
corp, iar perceplia noua asupra Universului, inchide cic1ul complet al
transmigraliei spiritului inceput 0 data cu patrunderea in Camera de
Refleclie.

Acum el face parte din Ordinul Francmasonic fiind iniliat la


gradul I ~i numindu-se ucenic sau discipol. Dupa ce va primi
arcolada noilor lui Frali in semn de recunoa~tere, i se vor aduce la
cuno~tinla lucrurile de baza pe care este dator a le ~ti la gradul 1.
Acestea sunt: pozilia "la ordin", semnul, parola de recuno~tere,
atingerea, cuvantul sacru, mersul, bateria, varsta, ac1amal ia ,
insemele, orele de deschidere ~i inchidere a lucrarilor ~i bateria de
doliu. Acestea sunt Arcanele gradului de ucenic.

UCENICUL
Proaspatul iniliat este ajutat de Frali sa se ridice primind
~ortul de ucenic. Acesta este de culoare alba ce simbolizeaza
curalenia, puritatea la care a ajuns prin probele la care a fost supus in
timpul ceremoniei. Este incins cu ~ortul avand baveta ridicata.
In apropierea lui se afla piatra bruta pe care 0 va sublia folosindu-se
de ciocan ~i dalta ce se afla in dreapta lui.
A~ezat in capul Coloanei de Nord, el poate, intorcandu-se la
dreapta, sa vada cele doua Coloane. Aceia pe care el 0 decoreaza se
nume~te Boaz. Firul cu plumb este instrumentul emblematic al
Secundului Supraveghetor; el este cel care are autoritate asupra
ucenicilor ~i aceia de a-I instrui la primul grad.
Ucenicii nu vor participa dedit la linutele de gradul 1. In
cadrul acestora, scopul lor este de a fi foarte atenli la desfa~uraea
lucrarilor ascultand ~i straduindu-se a inlelege modul de derulare ~i
abordare a diferitelor teme cat ~i semnificalia fiecarui gest ~i simbo I
cuprins in Ritualul la care asista. Ei nu pot lua cuvantul in Tinuta
deoarece sunt la stadiul de formare ca Masoni, neavand cuno~tinlele
necesare despre folosirea ~i sensul propriu al simbolisticii.
In conc1uzie unica lor indatorire este de a Ie inlelege ~i nu numai de a
le lua ca atare.

II
II

68

I Iii

UCENICUL

69

ARCANELE GRADULUI DE UCENIC


1.

ORDINUL:

In picioare, mana dreapta deschisa, cu cele patru degete


aUiturate intinse, al cincilea (policele) departat, formand un echer,
este adusa la baza gatului, in timp ce bratul stang atarna de-a lungul
corpului, cu palma intinsa. Picioarele cu calcaiele unite, formeaza un
unghi de 90 de grade.
2.

SEMNUL:

Stand in pozitia "la Ordin", se retrage mana dreapta orizontal


catre umarul drept ~i se lasa sa cada de-a lungul corpului, bratul
descriind aproxirnativ un echer.
Mana dreapta fiind deschisa cu degetul mare departat (in
unghi drept fata de celelalte degete) este dusa la baza gatului pe care
11 prinde, precum ar vrea sa-l stranga.
Cand mana se reb'age din aceasta pozitie, ea este trasa spre
umarul drept ~i apoi lasata sa cada vertical pe corp, Picioarele sunt
mentinute in echer.
In imaginea alaturata sunt grupate cateva simboluri:
pe platoul Venerabilului, echerul este a~ezat peste
compas a~a ca varfurile lui sa fie dirijate spre Occident;
coarda -lantul dragostei ~i ciucurii dantelati;
masa (denumita ciocan) ~i dalta (denumita ca atare);
3. ATINGEREA:
Se apuca cu mana dreapta, mana dreapUi a interlocutorului, se
apasa u~or cu degetul mare pe prima falanga a aratatorului acestuia,
dupa care se apasa de .... on mai accentuat ~i la intervale de,tirnp egale.
ATINGEREA

70
11'1

'iil,',11
1 1,,111

71

CUVANTUL DE TRECERE:
Nu exista la acest grad.
4. CUVANTUL SACRU:
Intrebat, ucenicul va raspunde:

- "Nu ~tiu nici sa citesc, nici sa scriu. Pot numai sa

silabisesc. Spune-mi prima litera ~i eu 0 voi spune pe urmatoarea."


- "Incepe cu prima litera a cuvantului"
- Interogatorul ~i interogatul altemeaza lncepand cu prima
litera a cuvantului sacru. Cand interogatorul a pronuntat ultima litera,
interogatul pronunta ultima silaba ~i apoi cuvantullntreg.
5. CUVINTELE SEMESTRULUI:
Se schimba la fiecare
6. MERSUL,

il'l i'

",:'11

IIII'1

!II

~ase

luni.

PA~nI:

Stand "la Ordin", cu corpul u~or destins, se fac trei pa~i


inainte catre Orient, plecand cu piciorul stang ~i aducand in echer
(la 90 de grade), la fiecare pas, piciorul drept cu calcaiul lipit de
calcaiul celui stang.
In Ritul scotian se lncepe eu piciorul stang, in cel Francez, cu
piciorul drept.
Pa~ii ucenicului se efectueaza avansand piciorul drept ~i
aducand langa el pe cel stang fonnand cu acesta un unghi drept, se
fac astfel trei pa~i.
La fel va pa~i ~i ucenieul intarziat sau care a acoperit templul.
Frat ii intarziati soliciHi intrarea in templu lovind u~a ca
ucenicii C...). Acoperitorul cunoscandu-l, semnaleaza prezenta lor
il
Primului Supraveghetor, care, dupa 0 lovitura de ciocan
avertizeaza pe Venerabil.
Autorizat a piitrunde in Templu, ucenicul avanseaza cu cei
trei pa~i ~i saluta pe Venerabil, pe Primul Supraveghetor ~i in final pe
al Doilea Supraveghetor.
72

MERSUL, PA~II

7.

BATERIA:

ConsUi in lovirea palmei stangi cu palma dreapta de trei ori la


intervale de timp egale C0-0-0).
73

8.

CIRCULATIA iN TEMPLU

VARSTA: este de 3 ani.

9. ACLAMATIA:
FRA TERN/TATE!

L/BERTATE!

EGAL/TATE!

Circulatia se efectueaza in sensul acelor unui ceasomic,


marcand 0 buna oprire in unghiuri; Fratele in deplasare trebuie sa
aiba pavajul mozaicat la dreapta sa.
Este contraindicat a se multiplica deplasarea: daca Maestrul
de Ceremonii conduce la locul sau un interveiat ce vine de la platoul
Oratorului el 11 va conduce pe acesta ca mai sus.
Cerut la inceput a acompania la Orient venerabilii vizitatori,
el se prezinta la ei: "la ordin", venind de la Sud spre Nord. Daca
Maestru de Ceremonii trebuie insotit de Expert a cauta un Demnitar
in fata Templului, el se ridica primul ~i se duce in fata Expertului ~i
amandoi se duc in fata Templului.
Demnitarii sunt condu~i la Orient, cu 0 mica pauza, pentru a
permite Venerabilului a-~i pronunta cuvantul de primire; Demnitarul
astfel primit se duce singur ~i urca cele trei trepte. Maestrul de
Ceremonii (ce stationa in dreptul pietrei brute) ~i Expertul (in dreptul
pietrei cubice) i~i reiau apoi locurile lor.

10. INSEMNELE: ~ort de piele alba cu baveta triunghiulara


ridicata in sus.

11. ORA DE DESCHIDERE A LUCRARILOR: miezul


zilei.
Venerabilul love~te 0 data cu ciocanul, Supraveghetorii i~i
declina calitatea masonica ~i verifica ca Templul sa fie acoperit.
Strabat la invitatia Venerabilului, Templul pentru a verifica ca fratii
prezenti pe coloane sa fie "masonoi regulari sau vizitatori cunoscuti".
Venerabilul reaminte~te principalele principii ale Ordinului ~i
pofte~te pe supraveghetori a invita pe asistenti la deschiderea
lucrarilor.
Venerabilul cere 0 tripla baterie urmata de aclamatie.

12. ORA DE INCHIDERE A LUCRARILOR: miezul


noptii.
In afara Arcanelor gradului I, ucenicul este bine sa mal
cunoasca urmatoarele reguli:

BATERIA DE DOLIU
Bateria de doliu are acel~i ritm ca ~i bateria de gradul I, dar
dinamismul sau sonor este redus prin lovirea antebratului stang cu
palma dreapta de trei ori. Fiecare lovitura trebuie sa fie insotita, de

"sA JELIM".
I

I'

Ilill

75

74

""-,,,w,

_"._.

--"",,~-=

CIRCULATIA CUVANTULUI iN TEMPLU


Un Frate de la Coloana de Nord (1) cere cuvantul celui de al
Doilea Supraveghetor, acesta dupa 0 lovitura de ciocan il avertizeaza
pe Venerabil (2) care ii raspunde (3). Secundul Supraveghetor da
cuvantul Fratelui (4) ~i Fratele se exprima (5), in timpul interventiei
sale Fratele se adreseazii Venerabilului.
Ucenicii sunt tinuti in lini~te, vorbesc doar dadi prezinta 0
lucrare ce Ii s-a cerut sau la invitatia Venerabilului. Orice ucenic
poate cere 'in scris prin intermediul unui Maestru din vecinatatea sa
pentru a interveni in numele lui.
Supraveghetorii pot atrage atentia Maestrului Venerabil dadi
Ospitalierul sau Maestrul de Ceremonii, Expertul sau Trezorierul cer
cuvantul, caci este posibil ca Venerabilul sa nu doreasca acest lucru;
in acest caz Supraveghetorii trebuie sa desemneze Ofiterul ~i nu a
zice: "Un Frate de pe Coloana mea cere cuvantul". Ofiterii nu sunt
Frati ai coloanelor.

1.1 1.
1: 1

F~~;d

,blil l'i4t1

. Elq9 d~..'.
~~
M

t~~'
jflJ..

fr'
~,

t-l

LANTUL DE UNIRE
Fiecare Frate i~i incruci~eaza bratul drept peste cel stang
astfel ca mana sa dreapta va prinde mana stanga a vecinului sau din
stanga ~i mana sa stanga va prinde mana dreapta a vecinului sau din
dreapta. Bratele astfel incruci~ate pot evoca lantul dragostei.
In afara Ofiterilor a caror locuri sunt determinate nu exista 0
ordine in care se prind in lant Mae~tri, companionii ~i ucenicii.

r,4

CIRCULATIA

IN TEMPLU
77

76

cco;,,')

% .. .4.,,8

----=
,

t-

00

Daea asistenta este putin numeroasa, lantul ururn se


efeetueaza in jurul pavajului mozaieat. Venerabilul este ineonjurat de
Ofiterii eei mai apropiati, eu exeeptia Expertului care se a~eaza in
fata lui. Fratii i~i ineruci~eaza bratele ~i i~i prind mainile.

Ofiterii raman la locurile lor, eu exeeptia Expertului ~i a


Maestrului de Ceremonii. Fratii de pe Coloane se grupeaza inaintea
primului rand.
Daea lantul unirii este format la s:tar~itul unei Tinute de
initiere, noii ueeniei nu se bueura de lant deeat dupa ee ei sunt
invitati de eatre Venerabil, informat de eatre Expert ea lantul nu este
eomplet fiind lipsit de noi inele. Ca atare, fieeare Frate la initiativa
sa, devine un nou inel allantului.

il!i!!
!I,

!i

'I",il
i,'"

Ii11

'I

'1,

1'1. ,
'
1

,I
'I',",'

'I

I,
, 'I
1,'1'1

CJ

;Ii

:]

1':1.:1.,1111111'11

i!1

ill'll
'II:I,II,II!III
1

11

f'-'l
"-~.

'I1,1 ,,,

,1

ill
i:

j",'
'.

'j

j
LANTUL DE UNlRE

80

,II
, il
,I iil'l

OBI~NUIT

81

Lantul se rupe la disparitia unui inel, este deci indicat de a


deschide lantul ~i nu de a-I rupe.
Se deschide lantul scuturand de trei ori mainile de sus in jos,
toti dand 0 presiune mainilor (strangerea).
La disparitia unui Frate (dnd se spune ca el a trecut la
Orientul Etem), Loja se intalne~te in jurul corpului ~i formeaza lantul
unirii care se rupe prin moarte - bratele se desprind brusc, la
initiativa Venerabilului.

La sfar~itul lucrarilor are loc lantul de unire; Fratii stau la


ordin cu mana dreapta, iar cu mana stanga tin un colt din servietullor
~i cel al vecinului din dreapta.

AGAPA FRATERNA
Dupa ce Ritualul de initiere s-a incheiat are loc agapa
fratema, sau "punctul geometric", cum i se mai spune. Fratii se
strang la 0 masa in afara Templului pentru a sarbatori pe proaspatul
initiat. La aceasta masa au loc discutii libere intr-un mediu relaxant.

BANCHETUL ORDINULUI
Lojile trebuie sa tina cel putin 0 data pe an un banchet sau
agapa. Daca sunt invitati ~i profani ea se va numi "alba". Banchetul
Ordinului are loc in apropierea unui solstitiu. Aceasta traditie pare sa
fi aparut in secolul XVIII.
Fratii sunt acoperiti cu decorurile lor.
Masa este ~ezata in forma de potcoava, Demnitarii iau loc
aproape de Venerabil. Maestrul de banchet este Maestrul de
Ceremonii care ia loc in interiorul potcoavei, in fata Venerabilului.
Inainte de a se deschide lucrarile Fratii se pun la ordin procedand
astfel: mana dreapta in pozitia de ordin a ucenicului, mana stanga cu
palma pe masa in forma de echer. Pentru tuast Fratii se ridica ~i se
pun la ordin dupa ce ~i-au pus servieta pe umarul stang.
Daca Loja organizeaza ea insa~i banchetul, serviciul este
mcut de ucenici, in caz contrar, partea de ritual este suspendata in
timp ce se serve~te masa.
82

BANCHETUL ORDINULUI

83

SIMBOLISTICA CIFRELOR

VNV
Ne duce cu gandul la Monada lui Laibniz ce reprezenta
substanta unica, indivizibila ~i imuabila care alcatuie~te intreg
Universul. Este focul central, Divinitatea, mra inceput ~i fara sfftr~it,
punctul in cerc, adica Centrul Universului. Mai este ~i simbolul
identitatii, egalitatii, existentei, al armoniei ~i conservarii universale.
TREI
Este numit "armonia perfecta", sau cifra sacra. El contine in
sine un inceput, un mijloc ~i un sfar~it. Este cel mai important dintre
toate numerele.
In Masonerie simbolizeaza Trinitatea: Tatal, Fiul ~i Sfantul
Duh. Tatal este Unitatea de inceput, Centrul Creatiei din care a luat
na~tere Smntul Duh, care este insufletirea, insa~i mi~carea Universala.
Fiul nu este altceva decat legatura dintre Durnnezeu ~i om.
In simbolistica alchimista impartirea Universului este
reprezentata in trei ipostaze adesea ascunse sub simbolurile trinitatii
~i anume in Corpus, Anima ~i Spiritus (trupul, suflet ~i spirit).
Intreg Ritualul Masonic este bazat pe numarul trei: trei grade
simbolice (discipol, companion ~i Maestru), trei Demnitari principali
(Maestrul Venerabil, Primul Supraveghetor ~i Secundul
Supraveghetor), cele trei Coloane din centru (Coloana Ionica, Dorica
~i Corintica), trei lumini, iar varsta ucenicului este de trei ani.

I'!i','

:11 1 1

11

'1',,1',, 11

II!

:11 :11
'

: !II'

1,1'

CINCI
Este un important principiu de ordonare, care se manifesta in
Pentagrama Magica. In ea este inscris omul cu cele cinci puncte: cap,
maini ~i picioare, in pozitie verticala, atunci cand unul dintre varfuri este
indreptat in sus. Printre altele, cinci este ~i varsta Companionului.
Pentagrama este un sirnbol sacru al annoniei intre trup ~i suflet,
dar ~i sirnbol al reunirii inceputului ~i sfftr~itului (Alpha ~i Omega).
In Francmasonerie este reprezentata ~i prin "Steaua
Arzatoare", ea avand in colturi fascicule de raze ~i flacari, iar in
centru litera G. Aceasta este atestata ca simbol, inca din 1735.
84

SAPTE
Are 0 importanta covaqitoare in toate sistemele mitice ale
lumii. Cei din Scoala Initiatica a lui Pitagora, se refereau la creatia
lumii, cifra ~apte fiind 0 alcatuire din doua figuri perfecte: triunghiul
(prin cifra trei) ~i patratul (prin cifra patru) ----7 3 + 4 = 7, ceea ce de
altfel, intr-un mod propriu, sustine ~i religia, facerea lumii avand loc
In ~apte zile.
In Masonerie este considerat cifra perfecta, iar alaturi de
numarul trei, ~apte este numarul sacru. 0 loja este fondata ~i condusa
de ~apte Mae~trii. Sapte ani este varsta Maestrului Mason.
ZECE
Reprezinta implinirea desavar~ita a tuturor lucrurilor. Unul
langa zero insearnna Creatorul ~i figura cercului sirnbolizand ciclicitatea,
continuitatea, eternitatea; timpul ~i spatiul fara inceput ~i mra sfftr~it.
In incheierea acestui subcapitol, atragem atentia ca
simbolurile nu vorbesc singure. Pentru a Ie face sa vorbeasca trebuie
sa deschidem sanctuarul adevarurilor abstracte gratie cheii pe care
ne-o ofera studiul proprietatilor intrinseci ale numerelor.
Toate Scolile Initiatice, fara exceptie, recomanda acest studiu.
Cei vechi au facut din aceasta baza ~tiintei sacre; de asemenea,
numerele joaca un rol preponderent in simbolul tuturor religiilor.
Mai mult, Pitagora sustinea ca numerele conduc Universul.
In corespondenta privata, de multe ori, Masonii se saluta cu numerele
care Ie sunt atribuite.
In simbolismul Masonic, numerelor Ie sunt atribuite fiecaruia,
o emblema care reprezinta proprietatile lor esentiale. Proaspatul
initiat nu are la inceput capacitatea sa discearna simbolurile
numerelor, dar, cu perseverenta ~i cu ajutorul Fratilor, incet, se vor
initia ~i in acest domeniu.

85

SIMBOLISMUL CULORILOR
ALBASTRU
Este culoarea considerata simbolul a tot ce este legat de
spiritualitate ~i intelepciune. Fiind culoarea cerului, in mod
metaforic, reprezinta ideile inaripate, cele care inalta sufletul. Este
culoarea cea mai adanca ~i cea mai imateriala, mediul ideal al
Adevarului; este deci, simbol al Adevarului ~i al ve~niciei lui
Dumnezeu (caci ceea ce este adevarat este ve~nic) ~i va ramine
intotdeauna simbolul nemuriri sufletului omenesc.
In Masonerie, Ritualurile de gradul I ~i gradul II, sunt
decorate cu aceasta culoare.

prill ceremonia de primire menita a-I ridica din lumea profana ~i a-I
purifica.
Culoare caracteristica gradelor 30_33 ~i ultim in Ritul
Scotian Antic ~i Acceptat.

NEGRU
Este culoarea care, simbolic, senmifica absolutul. Pe de alta
parte mai este ~i culoarea "inco~tientului total, a cufundarii in
intuneric, in tristetea beznei, ca latura oponenta celeilalte.
In Masonerie, negrul ne duce cu gandul la legenda m011ii lui
Hiram, fiind simbolul mormantului, reprezentat prin Ritualul de
gradul III. De asemenea, camera de reflectie este ~i ea simbolul
mormantului.
ROSU
Este simbolul sangelui, fluidul vital lara de care nu ar fi posibila
viata, dar este ~i simbo I al focului ~i implicit al soarelui ~i al puterii.
In Francmasonerie ro~ul este caracteristic sistemului gradelor
inalte, adica incepand cu gradul 4 pana la gradul 30, in Ritul
Scotian Antic ~i Acceptat, in opozitie cu gradele albastre, acestea
fiind primele trei (Discipol, Companion ~i Maestru).
ALB
Este simbolul inocentei neinfluentate ~i netulburate a
Paradisului primordial, sau ca scop final al omului purificat in care
este restabilita aceasta stare. Reprezinta deci Puritatea ~i Adevarul.
Pe acest principiu este inteles in Masonerie. Dupa initiere
discipolul prime~te ~o11ul alb simbolizand inocenta la care a ajuns
86

87

PARTEA A III-A
ASPECTE GENERALE
ALE FRANCMASONERIEI
ROLUL II IMPORTANTA SIMBOLISMULUI
IN INITIEREA MASONICA
Francmasoneria este 0 societate initiatidi avand 0 forma
traditionala in care procesul simbolic joaca un rol esential, daca nu
exclusiv. Dar, pentru a putea caracteriza ~i concretiza acest rol, este
necesar sa facem 0 precizare in privinta initierii masonice.
I. Inifierea Masonidi

Nu este suficient sa se spuna in ce consta initierea Masonica,


ci ~i cum se diferentieaza ea de initierile cu care ar putea fi
confundata la un moment dat. Ori, se cunoa~te ca toate societatile
secrete ~i secretele religioase se bucura de faptul ca fac 0 initiere
adeptilor. Initierea Masonica se deosebe~te de insa~i initierea
(botezul)religiei cre~tine. Mai trebuie subliniata natura ~i importanta
consecintelor initierii de ceea ce spun ele in general, de cond~ia
necesara daca nu suficienta a ceea ce ea in [mal face posibil.

;1

11

':11

1. Ce este inifierea Masonidi:


Initierea Masonica este un proces gratie caruia Masonul
devine com;tient de ceea ce este el realmente, reu~ind sa ajunga la 0
adevarata libertate a gandurilor ~i actelor sale. Se cunoa~te faptul ca
libertatea individuala se izbe~te ~i trebuie sa faca fata unar obstacole
exterioare, lucru care a mcut obiectul unor lupte cu caracter
progresist in unele iari dezvoltate in trecut ~i in prezent in unele tari
89

11;11

~~~~~~~~---_._

..~~.-._.
...

in curs de dezvoltare. Alaturi de obstacolele exterioare, se numara ~i


obstacolele interioare cauzate de mediul in care triiiqte ~i
personalitatea sa.
Initierea Masonica, consta in anihilarea acestor obstacole
printr-o evolutie psihologica bazata in principal pe autocunoa~tere,
pe aprofundarea eului. Aceasta evolutie a Masonului, transformarea
sa, avand un caracter cu totul special, se realizeaza in sanul Lojii ~i
ofera adevaratul caracter esoteric al initierii Masonice.
Este yorba despre un veritabil esoterism, intrucat el se retera
la un fenomen ce nu este comunicabilla exterior deoarece se referii la
o realitate, 0 experienta intima pe care vorbirea nu 0 poate exprima.

2. Ce nu este initierea Masonidi:


Orice asemanare cu esoterismul ocultist reprezinta 0 desfigurare
a initierii Masonice. In ocultism initierea inseamna accesul la 0
cunoa~tere ascunsa a supranaturalului ~i a unor tehnici de actiune
asupra naturii, bazata pe 0 forta supranaturaIa protejata de un secret.
3. Rolul initierii:
Capatarea co~tiintei de sine nu constituie un scop [mal.
Masonul care capata stapanirea de sine, are posibilitatea totodata sa
judece obiectiv situatiile existente ~i sa actioneze cu eficacitate
asupra realitatii.
Masoneria este 0 societate initiatica ce cugeta reahnente liber.
Astfel activitatea fiecarui mason devine tot mai profunda in lumea
prot:ma.
In societatile esoterice, initierea este caracterizata printr-o
operatie de dedublare, de contact cu transcendentul ~i prin
descoperirea unor tehnici speciale putandu-se astfel comanda unele
forte superioare ale naturii. Aceste tehnici de initiere tin de magie.
Spre deosebire de cele de mai sus, in Masonerie se deprind
tehnicile de meditatie, concentrare ~i introspectie ce confera
superioritate fata de toate celelalte dii de initiere. In Masonerie
initierea are 0 finalitate obiectiva.

90

II. Simbolismul ~i Masoneria


1. Traditiile simbolismului ~i ritului:
Caracterul traditional al masoneriei nu este exclusiv spre
trecut, ci pentru transmiterea unui scop: initierea ~i a metodei de a
reliza aceasta.
Metoda consta in utilizarea unui material simbolic, constand
in obiecte, cuvinte, gesturi ~i acte.
Dispunerea spatio-temporaHi-arhitectura in cele patru
dirnensiuni. a acestor elemente sirnbolice, identice pentru toti masonii,
formeaza c~ea ce se nume~te un Rit ~i care ia fonna intr-un Ritual.

2. Functiile simbolului:
Simbolul, ii diferentieaza pe Masoni de alte grupari omene~ti,
constituind expresia ~i mijlocul uneu culturi cu totul aparte.
Elementele simbolice ale Masoneriei au un sens material
precis, cat se poate de semnificativ, corespunzator fiecarei
dimensiuni a realitatii.
Dezvoltarea unei culturi psihice este legata de cinci functiuni:
a)Funclia antidogmatidi
Caracterul antidogmatic al Ordinului Masonic
individului 0 deprindere a ceea ce inseamna toleranta.

conferii

b) Funclia reprezentativa
Simbolurile constituie 0 reprezentare perceptibila a sirnturilor,
idealului moral al Masoneriei.

c) Funclia proiectiva
Semnificatile multiple ale fiecami simbol permit individului
sa reflecteze asupra tendintelor incon~tiente ale omului, constituind
in acest fel un mijloc de cunoa~tere ale eului, superior introspectiei,
cu conditia bineanteles, de a se ~ti sa se utilizeze corect aceste
simboluri.

91

d) Funclia educativa

Elementele simbolice inmanuchiate sub forma Ritualului


formeaza un spectacol ce actioneaza asupra partii incon~tiente a
personalitatii, dezvoWind la fiecare Mason 0 dispozitie speciala
proprie schimbului de idei ~i dezvoltarii de obiceiuri benefice pentru
comportament.

CODUL MASONIC

Instrumentele folosite ca simboluri in Francmasonerie i~i


pastreaza actualitatea ~i in zilele noastre.
In domeniul ~tiintific, flexibilitatea semnificatiei simbolice
abstracte Ie permite sa ramana mereu actuale. Stiintele exacte pun
accent pe activitatea simbolica a psihismului, in vreme ce evolutia
societatii pune in evidenta necesitatea unui apel permanent la valorile
etice legate de simbolurile noastre.
Utilizarea unui material simbolic numeros, constituit din
obiecte, cuvinte, gesturi ~i acte afective, constituie tot atatea fapte
care au acelea~i efecte ca ~i cuvintele in tehnicile vocale.
In cuprinsul acestui indreptar al ucenicului s-au aratat multe
simboluri: obiecte (care se gasesc in Templu in timpul Tinutei),
arcanele (semne, cuvinte, atingeri, etc. pentru a verifica ~i demonstra
ca este un adevarat frate Mason), gesturi (mana dreapta intinsa a
Fratelui Orator cand trage conc1uziile, etc.), culorile (fondul albastru
al tavanului, apoi fondul albastru corespunzator gradelor 1 ~i 2,
negru, corespunzator gradului 3, ro~u, pentru gradele superioare, cele
de la 4 la 30 ~i alb de la 30 la 33).
In afara de simbolurile aratate in acest indreptar mai exista
multe altele ce ii vor fi explicate ucenicului de catre Maestrul Secun
Supraveghetor care se va ocupa de invatatura sa pana dind acesta,
dobandind-o, va fi pregatit pentru 0 treapta superioara.

1. Crede cu toata fiinta ta 'in Marele Arhitect al Universului.


2. Iube~te pe aproapele tau ~i 'ingrije~te-te de bine1e lui ca pentru tine.
3. Nu face rau semenilor tai, caci tu 'impreuna cu ei sunteti viata din
Suflarea lui Dumnezeu.
4. Lasa oamenii sa vorbeasca, asculta-i ~i taci daca batjocoresc,
s:fatuie~te-i cu 'intelepciune daca se afla la greu ~i iti sta 'in
putint a . De te simti depa~it, cufunda-te 'in napasta lor ~i traie~te-o
cu aceia~i intensitate cu care 0 traiesc ei. Astfe1 vei afla ca exista
nenorociri mai mari dedit cele pe care le-ai trait tu.
5. Tine-ti sufletul curat pentru a putea apare cu demnitate inaintea
lui Dumnezeu pentru ca numai El ~tie sa judece fiecare fapta
dupa meritul ei fiind singurul care 'intelege Lumea cum numai
creatorul i~i poate 'inte1ege cu adevarat propria creatie.
6. Iube~te pe cei buni. Plange pe cei slabi. Fugi de cei rai. Dar nu
uri pe nimeni caci 'in tine se afla toti pana la uma ~i ar trebui sa
inveti s-o recuno~ti cat mai ai timp.
7. Vorbe~te cumpatat cu cei mari, fi 'intelept cu cei egali, sincer cu
amicii, bland cu cei mici, iubitor cu cei saraci.
8. Fii parintele saracilor. Fiecare suspin ce asprimea ta 11 va provoca
va adauga numarul blestemelor care vor cade pe cugetul tau.
9. Nu lingu~i pe fratele tau caci il tradezi.
10. Daca fratele tau te lingu~e~te paze~te-te sa nu te corupa.
11. Daca Marele Arhitect al Universului iti da un fiu, nultume~te-i,
dar tremura pentru depozitul ce ti-a fost incredintat.
12. Fa pe acest copil imaginea demnitat ii .
13. Fa-l ca pana la 10 ani sa se teama, pana la 20 sa iubeasca ~i pana
la moarte sa respecte.
14. Fa copilul drept ~i luminat, dedit frivol ~i elegant.
15. Fa-l un om onest, decat dibaci dandu-i bune principii.
16. Fa totul spre folosul Fratilor tai caci atunci lucrezi pentru tine lnsuti.
17. Asculta totdeauna vocea co~tiintei ~i fi rational.

92

93

e) Funclia egalitara
Metoda simbolica, constituie un instrument de cultura a eului
pe planurile moral, estetic ~i intelectual, bazata pe intitie ~i care
permite accesul masonilor la diferite domenii ale cuno~terii.

III. Valoarea permanenta a simbolurilor

"" 8,0.0..;;:;::

LBf'"A,_

i'1

---I

18. Respecta strainul calator ~i ajuta-l. Persoana lui sa fie sffmta


pentru tine.
19. Evita gaIciava ~i fa in a~a fel sa previ insulta.
20. Respecta femeile, nu abuza de sIabiciunea lor ~i mori mai bine
decat sa Ie dezonorezi.
21. Daca ro~e~ti de profesiunea ta e~ti orgolios. Gande~te-te ca nu
pozitia ta te onoreaza, ci numai modul in care 0 exerciti.
22. Fii multumit in tot locul, de tot ~i de toate.
23. Bucura-te vazand dreptate. Mahne~te-te cand vezi nedreptate.
Sufera -rara a te plange.
24. Nu judeca cu u~urinta faptele oamenilor. Nu blama deloc ~i
lauda inca mai putin de-atat.

12. Nu suferi ca Patria ta, aceasta muma comuna tie ~i concetatenilor


tai sa fie pe nedrept oprimata, caci atunci ea n-ar mai fi decat un
inferno Daca Patria iti refuza fericirea, daca ea sufera ca sa fii
oprimat, departeaza-te de ea in tacere, dar nu 0 tulbura niciodata,
suporta adversitatea cu darzenie.

PRECEPTELE FRANCMASONERIEI MODERNE


(1875)

III I, I
, .

'II
I,:

,!'r lll

1. Fii drept, caci echitatea este sprijinul geniul uman.


2. Fii bun, caci bunatatea incanteaza toate inimile.
3. Fii indulgent, caci ~i tu e~ti slab ~i traie~ti cu fiinte tot atat de
slabe ca tine.
4. Fii bland, caci blandetea atrage afectiunea.
5. Fii recunoscator, caci recuno~tinta alimenteaza ~i nutre~te bunatatea.
6. Fii modest, caci orgoliul revolta fiintele aprinse de ele insele.
7. larta injuriile, caci razbunarea eternizeaza ura.
8. Fa bine celui care te-a ultragiat, spre a te amta mai amare decat
el ~i spre a-ti face dintr-msul un amic.
9. Fii temperat, cast, pentru ca voluptatea, intemperatia, excesele iti
distrug fiinta ~i te fac sa fii dispretuit.
10. Fii cetatean bun, caci Patria ta este necesara sigurantei fericirii
tale. Fii fidel ~i supus legilor statului.
11. Apara Patria ta, caci ea te face fericit ~i in ea stau toate
legaturile, toate fiintele scumpe inimii tale, dar nu uita niciodata
umanitatea ~i drepturile sale.
94

1:'1.'

111)1

11

95

-1

ABREVIERI

- Adevarata Lumina (Anno Lucius)


- Adunarea Masonica Internationala
- Arhitect
- Atelier
- Baterie
- Ceremonie
- Coloana
- Companion
- Consiliu
- Consiliu Ordinului
- Diploma
- Discipol
- Dosar
- Expert
- Inspector General
- Intru Gloria Marelui Arhitect al
Universului
- Ilustre sau Ilustre Frate
II :. sau II:. Fr :.
- Instalare
Instal:.
- Loja sau Loji
L:. sau LL:.
Maestru
M:. sau Maes:.
- Mason, masonic
Mas:.
- Masonerie
Mason:.
- Metale
Met:.
- Marea Loja
M:.L:.
Marea Loja Nationala a Romfmiei
M:.L:.N:.A:.R:.
M:.M:.
sau - Mare Maestru
M:.Maes:.
- Orient
0:. sauOr:.
- Obedienta
Obed:.
A:.L:.
A:.M:.I:.
Arch:.
At:. sau Atel:.
Bat:.
Cer:.
Col:.
Comp:.
Cons:.
Cons:. Ord:.
Dipl:.
Disc:.
Dos:.
Exp:.
I:.G:.
I:.G:.M:.A:.A:. U:.

Iii

96

Occ:.

Orat:.

Osp:.

PI:.

PI:. de arch:.

Ppl:.

P:. Pt:. ~i II:. Fr:.

R:. sau Resp:.

Reg:.

Reg:. Gen:.

Reglm:.

Rit.. Scot..A..A..

R:.L:.

Secret:.

Sup:. Cons:.

Suv:.

Supr:.

T:. sauTemp:.

Tes:. sau Tesaur:.

Yen:.

- Occident
- Orator
- Ospitalier
- Plan~a
- Plan~a de arhitectura
- Plan~e
- Prea Puternice ~i !lustre Frate
- Respectabil
- Regulament
- Regulament General
- Regulamentar
- Ritul scotian Antic ~i Acceptat
- Respectabila Loja
- Secretar
- Supremul Consiliu
- Suveran
- Supraveghetor
- Templu
-Tezaurar
- Venerabil

97