Drept Civil

Curs 5
04.11.2013

Faptul juridc ca izvor de obligatii

Faptul juridic: evenimente ori actiuni/actiune ale subiectelor/ a subiectelor de drept care au loc
fara sa urmareasca producerea de efecte juridce, efecte care totusi se produc in virtutea legii.
Fapte juridice:
1. Licite
2. Ilicite.
Faptele juridice licite:

In cadrul :
1. Gestiunea de afaceri
2. Plata lucrului nedatorat
3. Imbogatirea fara justa cauza.
Fapte juridice ilicite ca izvor de obligatii: ceea ce mai este cunoscut ca raspundere civila
delictuala.

Faptul juridic licit ca izvor de obligatii:

Gestiunea intereselor altei persoana

Sectiunea 1 1330-1340 NCC. Cap 3, titlul 2, cartea a 5a despre obligatii.

Notiunea, definite ei rezulta din art 1330: exista gestiune de wafaceri atunci cand fara sa fie
obligata o persoana numita genrant gestioneaza.....nu este in masura sa desemneze un
mandatar...
Putem spune ca e un fapt juridic licit care consta in executarea de fapte juridice sau incheierea
de acte juridice pt o alta persoana care nu cunoaste gestiunea sau cunoscand-o nu poate.....
Partle intre care se naste raportul juridic in continutul caruia:
1. Genrant: cel care efectueaza acte de gestiune
2. Geratul: cel pt care se desfasaora acte de gestiune.
Condtii: se existe in concret cand existand intre parti un litigiu daca a existat act de gestiune,
conditii pe care judecatorul trebuie s ale identifice. Sunt impartite in:
a. obiectul gestiunii: poate sa contea in acte materiale, fapt ein sensu comun al termenului:
ex: se efectueaza de o pers o reparative a imobilului unei alte persoane care lipseste, in
Drept Civil- TGO
Curs 5

Page 1

absenta caeia imobilul ar fi prejudiciat. Sau acte juridice: cel care efectueaza acte de
gestiune nu e asa de priceput, va incheia un contract de prestari de servicii cu alta
persoana juridical pt a face reparatiile. Actele juridice sa fie acte de administrare raportate
la intregul patrimoniu. Pot sa fie acte d eadministrare in sine sau acte de dispozitie cu
privire la anumite bunuri. eX: instrainarea unor bunuri perisabile pt a se evita o pierdre in
patrimoniul geratului. Raportat la intreg aptrimoniului e un act de adminsitrare. Pot fi si
acte care au ca scop indeplinirea unor obligatii patromoniale cu caracter strict personal,
exemplu identificat in practica: indeplinirea unei obligatii de intretinere, fata de copii
geratului care executa o pedeapsa privative de libertate. Gerantul efectueaaza acte de
gestiune intretinand copii geratului.
b. Oportunitatea gestiunii: in mov voluntar si oportun: sa constea in acte neceare car fie au
impiedicat o pierdere patrimoniala sau acte utiile care au pus in valoare un bun un
patrimoniu, au crescut valaorea acestuia. In ipoteza in care gestinea e inoportuna
legiuitorul a intervenit reglementeand in mod expres 1339:..... gestiunea e un izvor d
eoligaiti insa obligatia geratului de al despagubi pe genrant exista numai in masura in care
obligatia a fost oportuna, actele au fost necesare sau utile. Nu acte voluptuarii. Caracterul
necesar sau util ala ctelor se apreciaza la momentul la care actele au fost savarsite, si nu
ulterior, deci daca in momentul in care a fost savarsit nu a fost necesar, dar ecvenimente
ulterioare ar duce la concluzia ca ar fi necesar, textul nu se aplica. Art 1337 alin3. Nu e o
chetiune de apreciere a aprtilor sau a magistratului.
c. Atitudinea partilor fata de gestiune: analizam fiecare parte a gestiunii separat:
- Geratul nu trebuie sa cunoasca gestiunea, sau dacao cunoaste sa nu fie in masura sa
isi numeasca un manadatar sau sa se ingrijeasca in alt mod de afacerile sale: art 1331
alin. 1. Daca geratul afla pt ca e informat de un tert, de gestiune si nu e in masura nici
sa preia el actele de gestiune si nici sa numeasca el un mandatar. E posibil ca geratul
sa cunoasca gestiunea sis a se impotriveasca actelor de gestiune art 1338. Ce se
intampla cand exista o astfel de impotrivire: ..... poate cere numai restituirea
cheltuielilor necesare..... mai mult decat atat in alin. 2 : intr-o asemanea ipoteza, daca
genrantul ii cauzeaza rpejudicii, va raspunde fata de great si pt cea mai usoara culpa.
Daca exista impotrivirea titularului afacerii, gerantul va putea obtine de la great numai
cheltuielile necesare. Si gernatul daca cauzeaza prejudicii va raspunde si pt cea mai
usoara culpa.
- Gerantul: sa actioneze uc intentia de a gestiona afacerea altuia. (Altfel e imbogatire
fara justa cauza, ex: crede ca bunul la care efectueaza reparatiile este bunul sau, in
asemnea ipoteza, geratul nu va fi tintut sa restituie potrivit gestiunii de afaceri ci
potrivit regulilor imbogatirii fara justa cauza). E posibil sa se desfasoare lucrarile si in
interesul genrantului si fara sa se stie si in interesul geratului: se efectueaza lucrari de
intretinere la o cultura fara sa se cunoasca limita intre proprietati: acte cea u efecte si
asupra bunurilo altulia art 1330 alin 2: tot imbogatirea fara justa cauza.
Un al doilea aspect : cand e vb de o gestiune de afaceri, trebuie sa se identifice daca
nu cumva gerantul a actionat cu intentia de a face o liberalitate. art 1330 alin 3.
d. Capacitatea partilor:
- Gerant: capacitatea de a incheia acte juridic e ce fac obictula ctelor juridice de
gestiune, . daca consta ina cte material nu se pune problema de capacitate.
- Great: nu e nicio condite cu privire la capacitate. Obigatiile se nasc in patrimoniul sau si
dac anua re capacitate, se aplica regulile celor lipsiti de capcitate.
Efectele gestiunii si resprectiv obligatiile partilor.
Drept Civil- TGO
Curs 5

Page 2

Pot fi examinate separate in functie de fiecare parte a gestiunii.

Genrantul
Are obligatia de a-l instinta pe great: art 1331, de indata ce este posibil. Pot sa fie situtatii in care
nu e cunoscut locul in care se afla geratul, si instiinarea nu e posibila, dar daca adresa, locul sunt
identificate, posibilitatea informatrii exista. A doua obligatia, caracteristia a gestiunii, si semnal
de alarma tras de legiuitor: obkigatia gerantului de a continua grstiunea, odata ce a inceput acte
in interesula ltuia, trebuie sa o continute pana geratul paote sa o preia el fie direct, fie printr-un
mandatar. Fara riscul vreunei pierdei pt gerat.
Art 1333. Trebuie sa fie continuata fara riscuri pt aptrimoniul gerantului. Trebuie sa fie continata
pana cand geratul, mandatar, mostenitorii pot sa preia gestiunea.
Art 1333 prevede a gstiunea va fi continuata d emostenotorii sai // ai gerantului ca si gerantul:
matura chibzuinta din partea celui cae intelege sa actioneze.
A trei obligatie, e una de diligenta: obligati ad e diligent: 1334 potrivit caruia trebuie sa depuna
diligent unui bun proprietar in actle de gestiune. Criteriul de evaluare a activitatii grantului:
bonus pater familias. Gestiunea e pt a feri pe great pt o paguba iminenta,gerantul nu rapsunde
decat pt prejudice create cnu intentie sau din culpa grava. Regula e ca va raspunde in principiu
pt orice culpa pe care o comite in efectuarea afacerilor geratului, cu exceptia cazului in care a
fost necesara interventia, cand rapsunede oar pt perejudici cu intentisa asau culpa grava.
A patra: de a da socoteala: de a rpezenta : cheltuielile, obligatii,pt ..????...1335: adaugam
precizarea ca trebuie sa ii remita si bunul. Ex: ingrijirea unei recolte: nu doar terenul, ci si recolta
obtinuta, ingrijirea turmei: sa remita si prasila.
Obligatiile gerantului fata de tertii cu care a contractatacte juridice in vederea gestionarii) art
1336
Daca gerantul a incheiat acte cu terti pt rezolvare afacerilor geratului, el este cel care este tinut
pt acele oligatii.
Alin 1: in partea finala: dreptul oricarui tert de a se regresa impotriva gerantului, nu e limitata,
potrivit textului, tertii se vor putea regresa impotiva geratului. (exceptie de la pr relativitatii:a
citune oblica).
Atunci cand actioneaza in numele geratului, gerantul nu e tinut fata de tertii cu care a contractat,
gerantul nu e tinut decat daca geratul nu e legat de acestia.
In masura inc are gerantul s rpezinta ca un mandatar in raportutile cu terti, nu va fi tinut fata de
terti, decat daca geratul nu e legat de acestia. Decia re caracter subsidiary, cel care va raspunde
in primul rand fata de terti este geratul. Daca acestia nu ...
- Geratul:
Obligatia de a rambura gerantului cheltuieleile facute. Daca sunt intrunite conditiile gestiunii de
afaceri, chiar daca rezultatul nu a fost atins, geratul trebuie sa ramburseze cheltuielei necesare,
si in masura unui valori: nhektuielile utile. .....
4 categorii de obligaii ale geratului:
Cheltuielile necesare si utile: a rt 578: cle necesre se restitutie integral, cele uitle
in limta spotului de valoare. Daca s-au facut reparatii ca sa nu ploau in casa,
cheltuielile vor fi acordate integral, dar daca inlocuieste tot acoperisul,pt
inlocuirea acoperisului, geratul va fi obligat sa plateasca numai sporul de
valoare.
Dobanzile legale: pe de-o parte 1535 care se refera la dobanzi, dobanda legala e
calculate potrivit unui act normative, og 9/200, 13/2011 in moemntulintrarii in
vigoare a codului civil.
Drept Civil- TGO
Curs 5

Page 3

Trebuie sa se acopere de catre great eventuallaul prejudice suferit de gerant :

ex: a cazut de pe acoperis cand repara acoperisul.
In ceea ce priveste garantarea restituirii chetuielilor necesare: in vederea
garantarii are dreptul de a cere instnatei inscirea in cf a unei ipoteci legale in
conditiile legii. (pe baza unei expertiza)ipoteca legala asupra casei. Se
garanteaza restituirea cheltuielorl facute.

In cazul gestiunii inopportune, cheltuileile facute in mod inoportun: 1339: actele si cheltuielile:
nuamiain masura in care i-au procurat un avantaj. Daca nua fost necesara sau ciar a fos
tinoportuna, nu va fi obligat sa restituie numic, decat in masur ainc are a primit un avantaj, un
spor de valaore, etc.
Oobligatii fata de terti: in principu nu exista efecte ale actelor juridice decat intre parti. Efectele
contractului se produc intre parti.a rt 1337 prevede in alin 2: geratul trebuie sa execute si
obligatiile............innumele si in benficiul sau au fost ....
Daca e ratificata gestiunea, interventia geratului care spune ca e de acrd cu cele efectualte de
gerant pentru el. 1340: in pricinta actleor juridice, produce de la data la care a fost inceputa
efectel unui amndat: regulile d ela amndat cu effect retroactiv: geratul e mandant, si gerantul e
amndatar: aplicarea dagiului latin: rati habitio mandato e.....e echivalent unui mandate, datorita
ratificatii.
Prioba gestiunii. Daca exista conflict: regulile se aplcia :
1. Acte materiale: divedite d catre gerant cu orice mijloc de proba pt a cere restituirea
cheltuililr.
2. Acte juridcie:a reguliel din maeri actelor juridice, de regula cu inscirsuir daca sunt peste
250 miil ei , si nu pao tfi dovendite cu amrtori decat.....
1330-1340 in art 110 LPA: de la data intrarii in vig. Momrntulinceperii gestiunii conteaza,
chiar daca s-a termeinat in timpul NCC....

Plata lucrului nedatoroat

1341-1344 NCC
Sectinea a doua, cartea a v a...
Trebuie sa avem in vedere si reguli generale privind plata. 1469: obligatia se stinge in principiu
prin plata. Alin 2: plata consta in remiteerea unei sume de nbnaizsau dupa caz in oricare alta
rpestatie....spre deaebre de limabjul comun: prin plata s eintelege executarea unei obligatii.
Prestatii,service, bun. Ect.
Temeiul platii: 1470: existenta unei obligatii caret rebuie sa existe intre cel cae face plata sic el
car eo primeste.
Persoanele care pot 1472 face plata. Orice persoana chiar daca e un tert in raport cu obligatia.
Felul inc are actioneaza 1474 .

Drept Civil- TGO

Curs 5

Page 4

1341: cel care plateste fara a datora are dreptul restiturie: fatul juridic licit care consta in
efectuarea unei plati de un sub de drep care nu datoreaza, sic are nu a fost facuta pt a
acoperi o obligait e altuia si care naste dreotul de a restitui....
Parti: sovens: celc are a facut plata
Accipiens: cel care a primit plata fara sa I se cuvina. Obligatia d e arestiuti
Conditii o prestatie cu titlu de palta
- Solutum: sa fii fost o plata: prestatie care a fostfacuta cu scopul de a stinge o obligatie.
In principiu funcitoneaza o prezumtie. Fapul ca s-a facut s eprezuma: cu intentia de a
acoperi o datorie cprioprie
- Plata sa constea in Remiterea unei sunme de bani, rpedarea unui bun uindividual
determenat, opateface obiectul unei plati nedatorate s o prestatie, executarea unei
obligatii de a face, in reglementarea anterioara: nu se aplicau regulile de aici ci de la
imbogatirea fara justa cauza ce nu era reglem expres, principiu dedus din texte
particualre.
Pe de-o parte in privinta restituirea platii nedatorate: regulile de la restituirea rpestatiilor, ia r in
1640 alin 1 din material restituirii prestatiior:r estituirea unei prestati ccare consta in restituirea
unei rpestatii de a face, sip e de alta aprte, doctrina, ex: liviu pop: spune expres, dar donctrina
nu e foarte clara. Obiectulunei plati nedatorate: si o prestatie, serviciu
-

Plata sa constea intr-un act facut cu intentia de a stinge o aobligatie, sa nu fie o

liberalitate, sau un act ce e o gestiune de afaceri. Nu inseman ca ceea ce s-a facut cu
tiltlu de gestiune de afaceri: nu se aplic regulile de aici ci cele de la gestiune
Datoria pt care s- a facut palta sa nu existe: sanu existe datoria intre solvens si
accipiens la moemntul platii: e posibil sa fii existatm da r s-a stins dj, sau sa existe o
datore dar nu intre ei, ci intre solvens si un tert. Aceasta condite mai impune si urm
prciare: nu e indeplinia cant s-a executat o obligatie naturala: 1641 nu da nastere la
restituire.
Ce se intampla daca plata s-a facut in temeiul unii contract nul sau care a fost desfiinta
t in temeiul rezolutiunii: e plata nedatorata, se paote cere restituirea: in principiu VCC:
in odctina si o astfel de palta e considetata o plata nedatora t apt ca nu ami exista
temeiul pt care s-a facut, la meomtnul platii nu mai exista datoria pt care s-a facut
palta pt ca rezolutiunea are effect retroactciv. Dat 1635 care enumera cauzle
restituirii:restituirea: ori de cate ori e tinut sa inapoieze......sau in temiul uni act juridic
desfiintat ulterior cu effect retroactiv: plata facuta in temeiul unui contract nul sau
...temieul e plata nedatorata sau temriul il reprezinta efectul nnulitatii/rezolutiunii, si
anume desfiintarea retroactive. In NCC: temeiul nu mai e poalta nedatorata ci
nulitate/rezolutiunea 1635.
Plata s afi fost facuta din eroare. In fostul cod: coditia rorii era prevazuta in mod expres.
Astazi, tezxtul care regleme plata nedatorata nu face referitre la eroare, dar dontrina
dj a mentionat necesitatea conditie erorii: imprejurarea ca aceasta condite a erorii ce
nu mai e prevazuta ex=[res nu insem ca nu mai e ceruta. Ci inseman ca exosta si pot
exista exceptii de la aceast aregula. Pt anu face o regula d ela care sa fie excetii s-a
preferat sa nu mai fie regula cu exceptii. Ex, in VCC: sit in care debitorul plateste si
piede chitata eliberatorie.s I face a doaua oara a ceeasi plata pt a se pune la adapaort
de creditorul derea credinta. Face aceasta palta ca in speranta ca va gasi chitata si va
face divada ca a doau aplta e nedatora, e o ipoteza in care nu e ceruta eroarea. Daca

Drept Civil- TGO

Curs 5

Page 5

acceptam ca resittuieea palatii facuta in mtemiul uni contracnul: reguli de la plata

nedatorata: nu e supusa conditie erorii,.
Eroarea paote fi considerate in continuarea o conditie a platii, dar aceasta conditie
sufera mai mutle exceptii..
Efectee si aobligatiile in sarcina tertilor.
1344: restituirea paote 1635-1639 adica restiturea prestatiilor.
Situatii speciale:
1. Sit creditorului de buna credinta 1342 e posibil ca undcreditor sa primeasca palta,dar a
lasat sa s eimplineasca termenul deprescriptie.....creditorul primeste palta de la un
debitor care nu este al sau, dar crede ca primeste in mod corect, fie lasa sa expire
termenul de prescripie a adev debitor, fi edistruge titul de creanta, renunta la garantii sau
inmaneaza titlu de creanta debitorului care a facut plata, dar nu pt adevaratul debitor. Nu
ami paote obtine executarea obligatie de la adevatratul debitor. Ce condite e impusa de
legiutor pt a nu s epaote cere restituierea: conditia ca creditrotrulu sa fie de buna
credinta.daca e implinita condita alin 2 1342 da Solutia: cel care a platit: solvens: are
drept de regres in temeiul subrogatie legale in dreptul debitorului. Prina ceasta palta,
debitorul care de fapt a paltiti pt altul/solvens, e vb de o subrogatie legala, se subroga in
lcoul adevaratului debitor, si in virtuta subrogatie se indreapta impotriva adevaratuui
debitor. Inaite era in temiul imobagtiii fara jurst CAZUA.
2. Plata anticipata : 1343 restituirea paltii anticipate:daca s-a platt ..cu exceptia cazului
coand s-a facut prin dol sau violent. 1214, 1215, 1216. E supus asi plata facuta inate de
indeplinirea xonditie suspensive.
art 103 LPA: dr tranzitoriu. Nu e text special ca al gestiunea de afaceri.

Imbogatirea fara justa cauza. 1345-1348.

E un fapt juridic licit din care se nasc obligatii care determina cresterea aptrimoniului unui sub
de drept si scaderea aptrimoniului altuia, avand o cauz aunica si care determeina dnastere
ain aptrimoniul subiectulu de drpet ce se deiminueaza a dretului de a cere restitutirea de la
subiectuld e drept care a .....
Conditii pt a opera imbogatirea fara justa cauza.
Precizari generale: ultimul fapt juridic licit in partea desitnata fpatelor licite generatoare de
obligatii, si prin comparatia cu celellate 2: e un principiu general ale carei regului le regasim si
in celelalte 2 si in alte materii.
Conditii:
Rezulta din 1345 care prevede ca cel care in mod neimputabil s-a imbogatit in
detrimental... dar fara a fi tiutndincolo de limita proprieit sale imbogatiri.
1. Materiale:
a. Patrimoniul unei pers sa fi inregistrat o crestere, patrimoniul s-a imbogatit, nu
neaparat cresterea in valaore absoluta, ci si evitarea unei pierderi.
b. Patriimoniul celelialte persoane sa fi integostrat o micsorare care paote sa contrea
intr-o miscorea a actiului fie intr-o crestere a apsivului. Nu e vb de o echivalenta
aptrimoniala. C

Drept Civil- TGO

Curs 5

Page 6

c. Cele 2 miscari aptrinomnial sa aibe o cauza unica: actul de gestine facut fara
intentia de a gera. Intr-o asemenea ipoteza generea cresterea aptrimoianla a prop
liveziicelui cae nu aparitn lucrarle si scadeara patrim celuic are a facut jlucrarea
2. Juridice : identiifcate
a. Caracter neimpttabilniciunea dintr eparti al acestor miscari patrimoniale. Daca e vb
de o culpa, ci e vb de raspundere delictuala, fapt juridic illicit.
b. Imbogatirea sau cresterea aptrimoniala sa nu fie jusitificata. 1346 . detaliaza cand
este justificata imbogatirea. (cand e reiesita din executarea unei obligatii, din
neexericitarea de cel pagubit a unii drep fata de cel imbogatit- nu se percepe chiria
dar nu e imbog fara justa cauz, dintr-un act indeplinit de cel pagubit,in interesul
personal si ...., cu intentia de a gratifica, pe riscul sau- ex: un drum folosit de mai
multi vecini pe care unul il amenajeaza, de aceast fapt beneficiaza si ceilalti.nu e
imbog fara justa cazua pt ca nu a fost facut doar in interesul altora.
c. De a nu exista la indeplana celui saracit nicun alt mijloc de a recupera:a ctiunea
care duce la recuoerarea pierderii celui caruia i-a saracit aptrimoniu, are un caracter
subsidiary. 1348. Cererea de restitutire nu poate fi admisa daca ...... ex: necesitatea
indeplinirii unei obig : neexecutarea. Ar ela indemana executarea pe contract.
1347 paotivit acestui text: resitutire a nu e datroata decat daca subszita imbogatirea al data
formularii actiunii in instnata:d ezechilibrul patrimonial:sa fie ...............
1345: exista o dubla limtia in privinta restituirii/ cel care cere sa ii fie resittui ceea ce a opierdut
nu paote cere ami mult decat ce a pierdut. Air cel care s-a imbogati nu paote fi obigat sa
oakteasca mai mult decat s-a imbogatit. Restiturea se face la cea mai mica valoare.
Art 103 LPA. Dr tranzitoriu.
Aspect comune: cine poate cere restituirea in toare cazurile in care se produce un caz jrudiic
licit :
1. Gerant, solvens, cel al carui patrimoniu s-a diminuat, dar si credotorii lor pe baz aactiunii
oblice.
2. Prescriptia ina ceasta materie: termenul depesctiptie, cum se calculeza, de cand se
calculeza, cand cei indreptatiri cer restituirea: 2517: termnul de 3 ani genral. Data la care
incepe sa curga, cu o sol adsem cu decretul 77/1988: prescirit adr la actiune printr-o fapta
ilicita: alin 2 si in cauzul fpatelor juridice lciite. Art 2528.
Gerantul: de la data la care a cunoscut micsorarea ptroimonilui si pe great. Etc.
Si pe cel caruia i-a cresut patrimoniu....
3. Natura juridica: se refera, regementeaz aun fapt juridic licit cu exitenta de sine statatare si
care naste obligatii, discutiile inte de NCC: cvazicontracte, fapte juridice, asimilabile
mandatului, toate discutiile sunt far aobiect pt ca legiuitlrul le-a califiact ca fiind fapte
juridice licite generatoare de obligatii.

Faptul juridic ilicit ca izvor de obligatii. Raspunderea civila

delictuala.
Cap 4 , rapsunderea civila, 1349-1350, 1395 titlul 2 izvoarele obligatiilor.

Drept Civil- TGO

Curs 5

Page 7

Terminologie si sistematizare: raspunedera civila delcitula ca forma de raspundere civila, nu e

altceva decat urmarea sav unui fapt juridic illicit ce se numeste delcit civil. Spuravietuieste
notiunea clasica de delict din dontrcina.
In privinta nat juridce: oblig de a repara prej in care s contret rapsunrerea: sancitune jruidic cu
caracter patrimonia, nu e o pedeapsa care a r avea acaracter personal. Odata alicata ea se
stinge daca cel careia ii e aplicata pedeapsa, nu trece la mostenitori. Dar cea delictuala s
etransfera al succesori. Oblig de arepara un rpejducou, daca nu e executata de defun, trece la
succeori, sit intalnita doar la sanctiunile jur dcu caracte rpatrim, nu in cazul pedeopselor.
Rpaorturile intre ea si alte sancitunei care pot avea caracter de pedeapsa, e pot cumuli pt ca au
natura juridic adifeita. Ex: contraventii,etc, actiunea penala.
Actiunea civila:sanctiu=onare aunei fapte unice cu valente de delcit civi di infractinue acauzat un
rpejudcidu.
Functii:
1. Educativ-preventiva, in sensul ca ideea aplicarii unei sanfitunia are un caracte educative
preventive, faptul ca de aplica, ccertitudinea aplicarii ei care sa constea in repareare aunui
prejurdiu in domeniul raportu juridice civil ear trebui sa aibe effect prevetinc: convingerea
ca sancituena sa aplica si ca nue bines a incalce regulile daca incalca reguliel
2. Reparatorie ce e relative:prin apicacrea: se repara prejudicul uni fapt juridi illicit/ accdent
de masina, da foc la casa, hotul care fura unbun din casa. Prin obligarea autorului faptului
juridi illicit se realizeaza ceasta functie reparatorie. Nu e absoluta pt ca pe de-o parte
chiard acas e inlocuireste, cnu ami e acelasi, ciar daca prejudicuu moral constnad in
durerea ccauzata, compensarea timpului pierdut, etc, ce ms epot naste in urmaunui fapt
illicit, chir sic cnas se repara, nu se poate vb de o reparative interala. Ex: furtul unor
obiecte de valaore sentimental, chiar daca se reapara valaoric reparatia nu e integrala.
Raspunderea civila ca forma a raspunderii juridice: si ami departe ca forma araspunderii
sociale(raspndere morala- oprobiul public, rapsunderea sociala- politica, sic ea juridical). Toate
formele de raspundere interfereaza.
Ceea ce neintereseaza, in cadrul rapsunderii juridic eexist aun loc aparte a rasp civile:
- De drept public
- De drept adminstrativ
- Penala
- civila. Ca forma a raspunderii juridice: inc adrul ei sunt doau forme: delictuala si
contractuala.

Comparatie intre raspundere contractuala si delictuala.

Rapsunderea civila delictuala formeaza dreptul comun in dreptul civil art. 1349: orice
persoana are indatorirea de a.....
Iuris preceptam ...sa nubii atamam pe altii. Orid e cate ori nu se aokica regulile civile contractual
e se aplica regulile celei delict. 1350: cea contractual la nivel de principiu: textul depbuteazA:
orice pers trebuie s a iis execite obligatiil epe care le-a contractat.
Alin .2 si 3.
Ce a contractual presup repararea unui rpejudicu ca sic ea delci, dar prejudicul a fost cauzat prin
neexecutaea unei oblig contractual asumate.
Comparatia:
Asemanari:
1. Ambele forme se nasc, actioneaza ca urmare a neexecuarii unei obligatii.
2. Ambele sunt forme ale raspunderii juridice
Drept Civil- TGO
Curs 5

Page 8

3. Ambel presupun obligatia de preparare aprejudiului cauzat prin inclacare a unie obligatii.
Deosebiri:
a. In ceea ce priveste natura oblig invlacate: cwea delictual: oblig este legala generala. Oblig
1349 alin 1: sa nu se aduca atingere adr sau intereselor legitime. Contractual: oblig
inclacata e unacontractuala 1530.
Consecinte:
Rapsunderea precontractuala : 1182, 1200: e in pricnipiu un adlictuala cu exceptia in care
negocierile la randul loe au fost pe temi contractual. Art 1....
Rapsundere apt un contrac tnul saua nulabil este o rapsundere delcituala panal
amoamentul adoptatii NCC. Va fi sustinut si ami departe punctul de vedere. E rapundere
civila deolcutala sau I e o obligatie pentru ............................................................
b. Capacitatea aprtilor: in privinta raps civile delcituale:c apcitatea delcituala: de a raspunde
in cazul savarsirii uni delcit civil, fapt juridic illicit: 1366: rapsundere aminorului si a celui
pus sub interdinctie. Regula e ca mainorul care nu aimpliit 14 ani este prezumata c
aneavand discernaman, prezumtia e relative la amontul sav faptei. Paote fi rasturnata de
cel interest, cand s eaopte dovedi ca minorula a ctionat cu discernamant saupers pusa
subinterdinctia a actioant cu iscernama. Prezumtie relative ca cel care ar 14 ani si pers ce
nu e pus-a sub interdinctie au avut discrmana. S epaote rasturama. Ce a contrasctuala:
regulile de la capacitatea de execitiut: capcitatea sub de drpe de a-di asuma aoblig si dr si
de a le exercita: implinierea carstei de 18 ani, cu 2 excceptii:
- Casatoria si emanciaparea. Sit minorului 39 si art 40
In material rasp cpntractual intereseaz asi cap de execitu restrnasa.
c. Punerea in intarziere. Conditei, procedura ,insittutie, in cazul celei delcituale:c el care a
sav fapt eilicita, dob calitatea de edebitor de a executa prejudicul este de drept in
intarzoere 1532 lit e. in cazul ceili contractual , deb nu e de drep tin intarziere cu anumite
excetii. Trebuie pus in intarzier 1522.
Prin notificare sau executor judecaotesa sua in modul cel ami energic prin
Actiune
d. Clauze de neraspundeer:c ea contractual: admisitbile dac anu vizeaza intentia sau culpa
grava. 1355: la cea delictuala: in cazul bunurklor alin 2: sunt valabila clauzel care
..inprudenta...integritatii fizice sau sanatatii nu paote fi inlaturatas au dimunuat
arasunderea decat in conditiile legii.
e. Intinferea prejus: cea contractual:reparare integral dar nu se reapsunde pt prejudice
imprevizibil, adica pt acel rpejudicu car ela moemntulincheieruu nua putut fi rpev de catre
parti, decat in masur ainc are neexecutarew e intentioanta sau s edatoreaz aculpei grave a
debitorului. Prejudiul imprevizibl nu se repara la cea contractual. La cea delictual: e
integral repararea 1349 alin 2: nu face distinctie.
f. Solidaritatea: indivizibilitatea oblige: in cazul ceie contractual: obligatia e divizibila. 1445
rezulta ca izvoarele solidaritatiis unt legea sau conventia partilor, neprezumandu-se . pt c
ain mat contractual sdeb sa raspunda solidar fata de ceditor, trebuie sa existe un text
expetes sau sa existe conventia partilor. Regula in amtria raps civile delictuale
solidaritatea 1382: cei care raspund pt o fapt . a=1370 aplicatii ale aceleiasi idei.
g. Prioba vinovatiei: ce acnontractuala: vinovatia se prezuma: 1548 prezumtia d eculapa:
neexecutare. La cea delictual nu exista nicio regula. atunci cnad se sav o fapta ilicita si ca
urmare s epridice un pejudicu si creditorul, partea prejudicat ail chama injudecata,
creditrul trbeie sa dovedeaca tpate conditiolemrasp delcituale inclusi culpa, cu exceptia
cazurilor expres prev d elege, rapsundere obictiva, undec ulpa nu e ceruta.

Drept Civil- TGO

Curs 5

Page 9

Analizam o problema rezolvata coect de NCC: obiectul unie discutii in doctrina VCC: cumul
intre rapsundere acivila contractals I delcituala:
1. Celc are rapsunde la intrebarea daca tinand cont de reguliele care guv cele 2 foarm
ede rapsundere , se poate opta de catre creditor fie pt cumularaea pt ca impreuna sa
fie un singur regim juridic al rapsunderii, fie pt una sau alta dintre regului, care e mai
avantajoasa. Daca se cumuleaza ambele: prezumtia de culap si repararea prej integral,
etc. o astfel e aglutinare a regulilor car guverneaza cee2 titpuri de rapsunder nu e
posibila. Ar putea credoturlul sa opteze intre regulile aplicabile formei de rapundere?
Nu poate.
Nici cumulul si nici optinea nu e posibila.
2. A dooua intrebare ce avea o solutie diferita in VCC: nu se pot cumual, nu se apote opta,
dar paote credtrul sa opteze in integralitatea lui fie pt regulile rapsunderii civiel
delcituale fie pt cele contractuale. Rapsunzsul a fost pozitiv in mod exceptional in
cateba spete. In amsura inc are neexcutare aunuic ontract condstitutie si infracitune,
creditrului ina ctiunea civila ar fi putut sa opteze dupa cum ii dicteaza intersul fie pt cea
contractual afie pt cea delictuala. Problema era in are unuta la cee delcivtuals I ale
insusi ep cele contractuale, pt ca fiind vb de o acitine in penal era o rasp delcituala.
1350 alin3 nu mai exista posbilitatea de optiune. Daca pin lege nus e prevede altfel
nciun dintr aprti nu apote opta. Portita: daca prin lege nu se prevede altfel. Nu se ami
pune prob cumului in cniun a dintre varinate.
Reguliel esunt aplicabile strict in funcite de izvorul rapsunderii.

Raspunderea civia delictuala. Formele/felurile

1. Pt fapta prorpie: un sub de drpet a sav un delcit civl:a cident de mansina, a locit, si se
pune prb sa sacopere prejudicul: ar 1357 -1371 NCC.
2. Pt ptotejarea intereselor victiemei si in VCC si NCC rapsunderea pt fapta altuia:
imprejurare ainc are fpat a ilicita e sav de o anumita persoana pt car erapsunde o alta
persoana: pt ca d elcele mai ult eoric el cheakt sa copere [rej eamisolvabile, tc.a re 2
forme in actual od: pt fapta prejdiciabila aminorului/pus subinterdintie. Rpasiderea 1373
promitentienlor aspra prespusiblor : cntractl de munca.
3. Pt prejudocul cauzat de naimale sau de lcururi tot in interesul pritejarii viciteim. 1375 si de
lucuri 1376, pt ruina efdificiu 1387, alte cazuri de rapsunder cum ar fi cele care sunt
generate de cadera saua runcarea unui lcuru din un imobil 1379.
Alta fomra pt priduseleledefctuoase care insa : legea speial
Pagube cauzate de aeronave. Instalatiile nucleare.

Pt fapta proprie:
1357
Identificam conditiile neceasare pt aplicarea raspunderii si obligarea la repararea prejudciului
cauzat:
Alin 1:
- Prejudiu
- Fapta ilicita
Drept Civil- TGO
Curs 5

Page 10

Vinovatie
Legatura de cauzalitate.

Enumerare : fapta ilicita, legatura de cazualitate dintre fapte ilicita si prejudiciu, prejudiciu,
vinovatie.
Pornind de la 1357 in otate cazurile inc are o pers pretinde ca a fot prejudicat de o alt apers prina
titufineculpabila, prin sav uneo fapt eilicite, atat avocatul cat si judecatorul sunt tintuti sa
ndetifice existenta acestor conditii.
in practica. De fiecae data o astfel de abordare face o demosntratie usor de urmarit.
Analiza elemnteleor/ conditii ale rapsnderii etrwbuie facuta mutatis mutnadis in cazut tuturor
altor forme de raspundere. Cerut in mod expres, rezulta in mod expres: rapsunderea
promitentului pt fapta prepusului.
Fapta ilicita ca prim element: 1349 orice pers are datoria de a respecta.....
Asadar, rezulta ca fapta consta ina ctunea sau inactiunea uneo persoane, atinci cand legea
impune un anumit tip de actiune si prin neurmarea acelui tip de contduire,lipsa constoutie o fapt
ailicita, rezultand de aici ca fapt ailicita consta in acitunea sau inacitunea unui sub de drept caere
aduc atingere dr sau interselor legitime dr altor persoane.
Ina cest domeniul araspunderii civile delcituale putem vorbi si de anumite fomre de particiaptie
la savarsirea unei fapte ilicite, si de fiecare data, difeecare dintre ele va fi tintua sa rapsunda.
1369 si 1370 care reglementeaz aceste mdouri de aprticiapre, sav colectiva si dde
impobisiblitate d eindicivualizare. Textee reg si consecintele c=sit.
Intereseaza ce este fapta ilicita. Dac ao pers sav o fapt ailicita, dovedinta exitenta faptei si a
caracterului illicit. Exista situatii care inlatura caracterul illicit al faptei.
Sitautiii care inlatura caracteul ilicti al faptei.

Drept Civil- TGO

Curs 5

Page 11