EXECUTIA LUCRARILOR DE

CONSOLIDARE

ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C ALBENDIEGO SRL NU POATE FI REPRODUS

SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII

4.

CAIET DE SARCINI LUCRARI DE CONSOLIDARE

4.1.GENERALITATI
4.1.1. Principii generale care stau la baza lucrarilor
de consolidare si reconstruire
C oncepte de baz
Este necesar, in mod obligatoriu, o reexaminare a starii
generale a constructiei si, in particular, a elementelor care se
vor reface, inainte de inceperea lucrarilor.
Simpla explicare a terminologiei termenilor care fac parte din
descrierea temei de proiectare ne pot da oferi o imagine de
ansamblu a complexitatii operatiunilor care trebuiesc efectuate atat
din punctul de vedere al proiectarii, cat si din punctual de vedere al
punerii in practica a solutiilor adoptate. Astfel:
- Consolidare: refacerea sau nnoirea oricrei pri a construciei
(a unor elemente sau ansamblu de elemente) n scopul obinerii
unei capaciti structurale sporite, de exemplu, capacitate de
rezisten superioar, rigiditate mai mare, ductilitate mai ampl;
- Reparaie: refacerea sau nnoirea oricrei pri degradate sau
avariate din construcii cu scopul de a obine acelai nivel de
rezisten, rigiditate i/sau ductilitate, cu cel anterior degradrii;
- Remodelare:
refacerea sau nnoirea oricrei pri a
construciei avnd ca effect schimbarea funciunii sau a gradului de
ocupare;
- Intervenie (structural sau/i nestructural): concept care
include termeni de consolidare, reparaie si remodelare;
- Reabilitare: refacerea sau nnoirea unei construcii degradate
ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C ALBENDIEGO SRL NU POATE FI REPRODUS
SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII

pentru a asigura acelai nivel al funciunii pe care l avea cldirea

nainte de degradare.
4.2. LUCRARI

DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DE BETON

ARMAT
Consolidare. Tipuri de intervenii
Funcie de amploarea msurilor, interveniile la cldirile din
beton armat afectate de seism sau vulnerabile din punct de vedere
seismic se mpart n trei categorii:
- Reparaiile cosmetice care urmresc s mbunteasc
aspectul vizual al componentelor afectate. Aceste reparaii pot s
refac caracteristicile nestructurale ale elementelor afectate, cum
este, de exemplu, rolul de nchidere al unor elemente. Aportul lor
asupra comportrii structurale este neglijabil.
- Reparaiile structurale au drept scop de a reda proprietatile
structurale iniiale ale acestora. Un exemplu de reparaie structural
l constituie injectia fisurilor n beton sau camasuire cu fibre de
carbon sau sticla tip Sika.
- Lucrrile de consolidare sunt interveniile care implic
adaugarea de elemente structurale noi i/sau desfacerea i
nlocuirea prilor existente avariate. Acest intervenie are ca
scop creterea performanelor structurale (rezisten, ductilitate,
rigiditate) peste nivelul iniial.
4.2.1.

Tipuri de consolidare pentru structuri de beton

armat
(1) Soluiile de consolidare pentru structurile de beton armat pot
fi extrem de diverse.
Ele se pot clasifica funcie de scopul urmrit, rezultnd grupele
4.2.2.

ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C ALBENDIEGO SRL NU POATE FI REPRODUS

SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII

de msuri de intervenie prezentate n continuare. Lista de tipuri de

soluii nu este exhaustiv, putndu-se imagina i alte.
(2) Soluii care urmresc sporirea rezistenei. La rndul lor
acestea se grupeaz n intervenii asupra
elementelor
individuale, care nu schimb sistemul structural, i intervenii
care implic modificarea sistemului structural.
intervenii care nu modifica sistemul structural
Acestea se realizeaz prin:
(i) cmuiri cu
- beton armat, cu etrieri sudai sau suprapui
- elemente de oel: platbande, evi rectangulare i cilindrice,
corniere cu plcue etc.
- fii din polimeri armai cu fibre de carbon, cu nfurare
continu sau la distan
(ii) umplerea golurilor
(iii) dezvoltarea seciunilor elementelor cu prelungiri (sub form
de tlpi, aripi) de beton armat conectate la elementul de baz.
(b) intervenii care modific sistemul structural
- prin umplerea ochiurilor de cadru (dintre grinzi i stlpi) cu inimi
de beton armat
- idem, cu panouri metalice
- prin introducerea de contravntuiri metalice, cu ram de contur
n ochiurile de cadru
- prin introducerea unor perei de beton armat noi, cu
nglobarea unor stlpi ai structurii; prin modul de dispunere al
pereilor se pot crea nuclee de beton armat
- prin ataarea unor contravntuiri la exteriorul cldirii conectate
la structura existent
- prin introducerea unor contravntuiri cu elemente metalice n
evi de oel umplute cu beton neaderent la elementele
(a)

ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C ALBENDIEGO SRL NU POATE FI REPRODUS

SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII

contravnturii
- prin introducerea unor contraforturi de beton armat
- prin conectarea construciei existente la o construcie nou cu
rezisten substanial.
(3) intervenii care urmresc sporirea ductilitii elementelor
de beton armat.
Msurile de sporire a rezistenei elementelor la for tietoare
prin cmuire n diferite sisteme, indicate la a(i) duc i la creterea
deformabilitii n domeniul postelastic al acestor elemente.
(4) intervenii
care
urmresc
evitarea
concentrrii
deformaiilor i eforturilor n elementele structurale
(i) msuri care reduc excentricitatea ntre centrul maselor i
centrele de rigiditate i de rezisten. Acestea au n vedere
introducerea unor elemente de rigiditate i rezisten substanial
sau/i introducerea unor rosturi seismice verticale prin structur.
(ii) msuri care sporesc local sau pe mai multe niveluri
rigiditatea i/sau rezistena unor elemente structurale
verticale i orizontale. De exemplu, prin eliminarea unor
niveluri slabe i sau flexibile.
(iv) msuri care elimin comportarea fragil a unor elemente de
beton armat.
De exemplu, transformarea unor elemente de tip scurt, n
elemente cu proporii i comportare de elemente lungi. Aceast
modificare i comportare se poate obine prin tierea de legturi (de
exemplu, practicarea unor fante ntre stlpi i parapetul unei grinzi
nalte de faad).
(e) intervenii care reduc
forele seismice
Acestea
implic:
(i) msuri care reduc masa construciei. De exemplu:

ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C ALBENDIEGO SRL NU POATE FI REPRODUS

SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII

- prin

nlocuirea unor perei de compartimentare din materiale

grele cu perei executai din materiale
uo - prin nlocuirea straturilor grele ale terasei cu straturi din
are. materiale uoare cu eficien superioar.
- prin reducerea ncrcrii de exploatare la nivelurile superioare
ale cldirilor (prin mutarea spaiilor de

ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C ALBENDIEGO SRL NU POATE FI REPRODUS

SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII

depozitare la nivelurile inferioare, prin scoaterea din cldire a unor

rezervoare de ap etc.)
- prin desfacerea (demolarea) etajelor superioare
(ii) msuri de control al rspunsului seismic prin montarea de
dispozitive cum ar fi amortizorii
Lucrri de consolidare a structurilor n cadre
de beton armat Aspecte Generale
(1) Consolidarea cadrelor de beton armat poate avea ca
obiectiv creterea rezistenei, rigiditii sau a capacitii de
deformare postelastic a elementelor structurale existente (rigle,
stlpi, noduri) sau transformarea sistemului structural n
ansamblu.
(2) Creterea
performanelor elementelor structurale ale
cadrelor se realizeaz, de regul, prin cmuirea stlpilor, a
riglelor i a nodurilor. Tehnica de cmuire a stlpilor i a
grinzilor existente n soluie beton armat poate fi aplicat n scopul
creterii rigiditii i ductilitii, cu sau fr sporirea rezistenelor la
ncovoiere i/sau for tietoare. Creterea capacitii de
deformare post-elastic se poate realiza i prin cmuiri cu alte
materiale, oel, polimeri armai cu fibr de carbon sau fibr de
sticl etc.
(3) n vederea sporirii performanelor structurale ale sistemului
structural n cadre se poate aplica una din tehnicile indicate mai
jos:
(a) Contravntuirea cadrelor cu elemente din oel;
(b) Umplerea ochiurilor de cadru cu zidrie armat sau beton;
(c) Asocierea cu pereti structurali sau nuclee de beton armat
suplimentare;
(d) Adaugarea de contraforturi la exteriorul constructiei etc.
(4) Modificarea sistemului structural cu cadre de beton armat
este avantajoas dac aplicarea soluiei conduce la intervenii
localizate. Dac msurile implicnd modificarea structurii nu pot
evita manifestarea efectelor unor deficiene sistematice (de
4.2.3.

exemplu:armare
transversal
insuficient,
nndire
necorespunztoare a armturilor etc.) este preferabil cmuirea
elementelor.
(5) Tehnica umplerii ochiurilor de cadru sau adugarea de noi
perei structurali reprezint o soluie eficient pentru creterea
performanelor seismice. Elementele noi adaugate pot fi plasate
fie pe conturul cldirii, fie la interiorul constructiei, prima variant
fiind mai usor de realizat deoarece nu necesita remodelarea
spatiilor interioare. Aceast soluie poate duce ns la concentrri
ale eforturilor n diafragmele orizontale i ninfrastructur i teren.
Realizarea de perei structurali exteriori construciei poate avea n
vedere i soluia cu nuclee de beton armat amplasate n curi
interioare. Sistemul de fundare al nucleelor de perei structurali de
beton armat concentrez eforturi importante din ncrcrile
orizontale, fr s beneficieze, de regul, i de o lestare
corespunztoare; ca atare, n aceste cazuri se poate impune
deseori soluia de fundare la adncime (piloi i ancore active la
ntindere)
(6) Panourile de umplutur pot fi din beton armat, turnat
monolit sau prefabricat sau din zidrie armat. Cnd sunt utilizate
elemente prefabricate n interiorul constructiei pot aparea
probleme de executie legate de manipularea acestora.
(7) Adugarea de contravntuiri din otel poate fi o solutie
preferabil dac sunt necesare goluri de dimensiuni mari n pereti
i se urmrete reducerea masei associate soluiei de consolidare.
(8) Rezistena la fore laterale a cadrelor existente poate fi
crescut prin adaugarea unor contraforturi sau a unor lamele din
beton armat pe feele stlpilor. Introducerea contraforturilor
necesit ns suficient spaiu liber n jurul cldirii, inclusiv pentru
dezvoltarea fundatiilor.
Intervenii
care
nu
implic
modificarea
sistemului structural Aspecte Generale
(1) Creterea performanelor structurale ale cadrelor de beton
armat se poate obine prin intervenii care nu schimb esenial
4.2.4.

caracteristicile structurii iniiale. Aceste intervenii se bazeaz, n

principal, pe tehnici de cmuire a elementelor cadrelor,
urmrind creterea rezistenelor, rigiditii i/sau a capacitii de
deformare postelastic a elementelor structurale existente.
(2) La aplicarea acestei tehnici de intervenii trebuie s se in
seama de urmtoarele considerente:
(a) Cmuirea
elementelor cadrelor poate avea efecte
diverse. Limitnd aceste efecte, n acord cu obiectivele urmrite,
se pot limita i costurile interveniei;
(b) Interveniile pot avea ca obiective creterea rezistenei
elementelor la for tietoare, la moment ncovoietor sau for
axial, creterea rigiditii sau mrirea capacitii de deformare
postelastic;
(c) Deficiene

sistematice de alctuire a elementelor de beton

armat, cu efecte negative asupra performanei cadrelor (armare
transversal insuficient, nndiri incorecte ale armturilor, noduri
slabe etc.) impun, de regul, intervenii generalizate bazate pe
tehnica cmuirii elementelor. n aceste cazuri, soluiile bazate pe
contravntuirea cadrelor sau introducerea de perei de umplutur,
nu sunt n msur s asigure n multe cazuri creterea adecvat a
nivelului de performan structural,.
(d) Soluia de cmuire a elementelor cadrelor nu modific
caracteristicile de /comportare iniiale ale acestor structuri
caracterizat prin solicitarea relativ uniform i moderat a cadrelor
i diafragmelor orizontale;
(e) Ca
urmare, soluia de intervenie prin cmuirea
elementelor cadrelor conduce i la cerine de rezisten i
rigiditate ale infrastructurii i fundaiilor sensibil mai mici
comparativ cu tehnicile de intervenie localizate (prin adaus de
perei structurali, cu cadre cu perei de umplutur sau
contravntuite etc.);
(f) Cmuirea elementelor cadrelor cu beton armat, poate
afecta n msur important i elementele nestructurale ale
construciei, astfel costul i durata lucrrilor poate fi mai mare

comparativ cu alte soluii.

(3) Cmuirea elementelor cadrelor n soluie beton armat
poate avea ca obiectiv realizarea unui element nou, alctuit din
elementul existent conlucrnd cu cmuiala, sau numai din
seciunea cmuielii. n acest ultim caz elementul existent este
caracterizat de caracteristici fizico-mecanice foarte sczute (acesta
poate fi cazul unui beton foarte slab, degradat sau rupt prin
compresiune).
(4) Seciunea de beton, armtura longitudinal, armtura
transversal i condiiile privind conlucrarea cmuielii cu
elementul cadrului se stabilesc funcie de obiectivele urmrite prin
soluia de intervenie. Valorile forelor de lunecare i armtura
transversal de conectare sau conectorii de alt tip se determin
funcie de obiectivul interveniei.
Sporirea rezistenei la for titoare Aspecte
generale
(1) Deficitul de rezisten la for tietoare se corecteaz prin
adaos de material structural pe suprafaa lateral a elementelor,
operaie denumit curent cmuire.
(2) Cmuielile se pot realiza din beton armat, oel sau polimeri
armai cu fibre(FRP).
(3) Cmuielile pot avea simultan mai multe efecte. De
exemplu, pe lng sporirea rezistenei la for tietoare, poate
crete i rezistena la ncovoiere i deformabilitatea (ductilitatea).
Pentru a mobiliza sau a inhiba aceste efecte trebuie luate msuri
specifice.
(4) Tehnicile de cmuire se aplic cu detalii specifice pentru
stlpi, grinzi,noduri.
4.2.5.

Sporirea rezistenei la moment ncovietor

Aspecte Generale
(1) Deficitul de rezisten la ncovoiere se corecteaz prin
sporirea seciunii (stlpilor i grinzilor) prin adaos de beton armat
sau elemente metalice, care fac corp comun cu elementele
4.2.6.

structurale existente.
(2) Armturile sau piesele metalice trebuie s fie ancorate
eficient dincolo de seciunile de la extremitile elementelor
(nodurile cadrului) pentru a putea fi mobilizate integral n aceste
seciuni.
(3) Tehnicile de cmuire capt detaliere specific pentru
stlpi i grinzi
.
4.2.7. mbuntirea
deformabilitii
(ductilitii)
elementelor structurale
(1) Deficitul de ductilitate al elementelor cadrului, al stlpilor
n special, se corecteaz prin sporirea seciunilor i prin msuri
de fretare a betonului care s limiteze deformaia transversal a
zonelor comprimate.
(2) Obiectivele indicate la (1) se realizeaz prin cmuirea
seciunilor cu beton armat, piese metalice sau FRP.
(3) Detaliile de cmuire prezentate n vederea mbuntirii
rezistenei la for tietoare sunt adecvate i pentru sporirea
ductilitii secionale.
Intervenii
cu
transformarea
sistemului
structural
(1) Soluiile de intervenie care au n vedere transformarea
sistemului structural n cadre de beton armat pot utiliza una din
urmtoarele tehnici principale:
(a) Contravntuirea cadrelor cu elemente din otel;
(b) Introducerea unor perei structurali sau nuclee de beton
armat;
(c) Umplerea ochiurilor de cadru cu zidrie armat sau cu
panouri metalice;
(d) Ataarea de contraforturi la exteriorul construciei;
(e) Ataarea unor cadre spaiale la exteriorul construciei;
(2) Transformarea structurii n cadre de beton armat este
avantajoas dac aplicarea soluiei conduce la intervenii
4.2.8.

localizate. n general, introducerea unor elemente mult mai rigide

i rezistente fa de cadrele existente poate determina o reducere
sensibil a cerinelor de rezisten i ductilitate n elementele
neconsolidate ale cadrului. Astfel este posibil s se evite o
intervenie generalizat asupra majoritii elementelor structurale.
(3) O structur n cadre cu deficiene sistematice (de exemplu:
armare transversal insuficient, nndire necorespunztoare a
armturilor etc.) poate impune intervenii la majoritatea
elementelor structurale. n asemenea situaii poate fi necesar i
cmuirea unora din elementele existente, dac elementele
structurale introduse suplimentar nu relaxeaz suficient cerinele
de rezisten n elementele neconsolidate.
(4) Introducerea
unor contravntuiri metalice, umplerea
ochiurilor de cadru sau adugarea de noi perei structurali pot
constitui o soluie avantajoas pentru creterea performanelor
seismice. Elementele noi adugate pot fi plasate fie pe contur, fie
la interiorul construciei. Prima variant este mai uor de realizat
deoarece nu necesit remodelarea spaiilor interioare i poate
permite utilizarea continu a cldirii pe durata de execuie a
lucrrilor de consolidare.
Introducerea de contravntuiri metalice
Principii
(1) Transformarea sistemului structural n cadre prin
introducerea de contravntuiri metalice ofer urmtoarele
avantaje:
(a) creterea substanial a rezistenei i a rigiditii structurii;
(b) permite realizarea unor goluri necesare pentru iluminatul
natural, circulaie etc.;
(c) creterea
masei introdus prin ataarea elementelor
metalice de consolidare este mult mai mic, n raport cu alte
soluii de intervenie;
(d) soluia de consolidare poate fi prefabricat i astfel durata de
execuie se poate reduce semnificativ.
4.2.9.

Introducerea unor perei structurali de beton

armat Principii
(1) Soluia constnd n introducerea unor perei structurali de
beton armat este aplicabil att cldirilor cu structura alctuit din
cadre de beton armat, ct i cldirilor cu parter flexibil, la nivelul
slab.
(2) Conlucrarea cadrelor existente cu pereii structurali de
beton armat poate conferi ansamblului o comportare specific
structurilor duale sau structurilor rigide cu perei. Aceast soluie
de consolidare conduce la o cretere apreciabil de rezisten i
rigiditate la deplasri laterale, astfel nct deplasrile relative de
nivel scad considerabil i n consecin se diminueaz gradul de
degradare att al elementelor structurale ale cadrelor din beton
armat, ct i al elementelor nestructurale.
(3) Pereii structurali de beton armat pot fi plasai la sau la
interiorul construciei
(4) Realizarea de perei structurali la interior prezint unele
dezavantaje legate de ntreruperea funcionalitii, modificarea
compartimentrii interioare i implicit afectarea funciunilor
existente. Aceste modificri implic, de regul, nlocuirea
instalaiilor existente, conducnd la costuri de execuie substanial
mai mari.
(5) n cazul monumentelor de arhitectur i al cldirilor avnd
o importan istoric deosebit nu este
recomandabil
amplasarea noilor perei structurali la exteriorul cldirii, deoarece
este afectat n mod negativ att arhitectura faadelor, ct i
iluminarea anumitor spaii interioare.
4.2.10.

Realizarea unor perei structurali exteriori poate avea n

vedere i soluia cu nuclee de beton armat amplasate fie la
exterior fie n eventuale curi interioare. Sistemul de fundare al
nucleelor de perei structurali de beton armat concentreaz
eforturi importante din ncrcri orizontale, ns fr a avea i o
lestare corespunztoare. n consecin soluia de fundare necesar
este deseori bazat pe fundaii de adncime (piloi, barete, ancore
(6)

pretensionate etc.).
(7) Se va asigura o dispunere ct mai uniform i monoton,
att n plan, ct i n elevaie, a pereilor structurali pentru a evita
variaii brute ale rigiditii laterale a structurii n plan i pe
nlime.
(8) Prin introducerea unor perei structurali de beton armat
cadrele existente sunt descrcate parial de eforturile generate
de aciunile seismice i ca atare cerinele acestora pot fi reduse
pn la nivelul capacitii lor efective.
(9) Se vor adopta detalii adecvate de conectare i armare,
astfel nct s se realizeze continuitatea pe vertical a peretelui
i pentru a conferi peretelui introdus o capacitate suficient de
deformare n domeniul post- elastic. Pentru conectarea dintre
inima peretelui i cadrul existent de beton armat se vor utiliza
ancore speciale, ce se vor dimensiona la solicitarea combinat
produs de eforturile tangeniale de la interfa i de forele de
ntindere capabile ale armturilor din inima peretelui. Inima
peretelui se va arma cu plase din bare legate sau sudate.
(10) Se va ine seama c dup consolidare transferul forelor de
inerie de la nivelul planeelor ctre pereii de beton armat se
concentreaz n doar cteva planuri de rezisten i n
consecin eforturile n diafragmele orizontale cresc substanial,
inclusiv forele de lunecare n rosturile dintre planee i perei.
(11) n zona de la baza structurii unde se nregistreaz
deformaii plastice ale pereilor structurali nou- introdui, trebuie
avut n vedere ca i stlpii neconsolidai ai cadrelor s poat
dezvolta deformaii inelastice importante, altfel spus trebuie s
posede o capacitate de deformare plastic specific structurilor
care preiau ncrcri seismice.
(12) Introducerea unor perei de beton armat conduce la
creterea eforturilor la nivelul fundaiilor i la modificarea
mecanismului de cedare, ceea ce impune verificarea fundaiilor
existente, a presiunii i a tasrii terenului sub efectul eforturilor
asociate acestuia.
(13) Datorit concentrrii aciunii seismice n doar cteva zone

structurale intervin sporuri locale semnificative ale solicitrilor din

anumite elemente ale infrastructurii i din acest motiv este
necesar ca infrastructura i fundaiile s fie suficient de puternice
sau s fie de asemenea consolidate. Ca urmare introducerea i
amplasarea noilor perei structurali este condiionat n mare
msur de posibilitatea alctuirii unor sisteme de fundaii
adecvate.
Umplerea ochiurilor de cadru cu panouri
metalice
(1) Soluia constnd n introducerea unor panouri metalice la
interiorul ochiurilor de cadru este aplicabil att cldirilor cu
structura alctuit din cadre de beton armat, ct i cldirilor cu
parter flexibil, la nivelul slab.
(2) Principalele avantaje ale acestei soluii de intervenie sunt
timpul de execuie redus i faptul c introducerea panourilor
metalice nu conduce la o cretere semnificativ a greutii totale a
cldirii.
(3) Conlucrarea cadrelor existente cu panourile metalice poate
conferi ansamblului o comportare specific structurilor duale sau
structurilor rigide cu perei. Se obine creterea capacitii de
rezisten i a rigiditii laterale, i n consecin se diminueaz
riscul de degradare al elementelor structurale ale cadrelor din
beton armat i al elementelor nestructurale.
(4) Se va asigura o dispunere ct mai uniform i monoton,
att n plan, ct i n elevaie, a panourilor metalice pentru a evita
variaia brusc a rigiditii laterale a structurii n plan i pe nlime.
(5) Prin introducerea panourilor metalice, elementele cadrelor
existente pot fi descrcate parial de eforturile generate de
aciunile seismice i pn la nivelul capacitii lor efective.
(6) Introducerea unor panourilor metalice duce la modificarea
mecanismului de cedare i la creterea eforturilor la nivelul
fundaiilor. Aceasta impune verificarea fundaiilor existente.
4.2.11.

Intervenii prin realizarea unor cadre spaiale

exterioare
(1) Aceast soluie de intervenie este aplicabil n cazul n
care consolidarea prin intervenii la interiorul construciei nu este
posibil i cnd spaiul din jurul cldirii permite o asemenea lucrare.
(2) Obiectivul principal al acestei soluii l reprezint sporirea
capacitii laterale de rezisten i rigiditii cldirii existente. n
felul acesta rolul structurii adugate este similar cu cel al
contraforturilor.
(3) Se recomand ca pe direcia n care structura este
vulnerabil din punct de vedere al comportrii la aciuni seismice,
cadrele spaiale exterioare s fie dispuse la ambele extremiti
ale cldirii, aa cum se poate observa n pe direcia n care
structura existent este vulnerabil seismic
(4) Cadrele spaiale exterioare se vor dispune uniform att n
plan, ct i n elevaie.
(5) Axele stlpilor i grinzilor ce alctuiesc noile cadre
spaiale vor fi poziionate n aceleai planuri verticale, respectiv
orizontale cu cele corespunztoare axelor elementelor structurale
existente.
(6) Se vor adopta detalii adecvate de conectare a noilor cadre
spaiale de structura existent. Conectarea orizontal la nivelul
grinzilor se va calcula i se va detalia astfel nct s poat prelua
eforturile de ntindere ce apar la interfaa cu structura existent.
4.2.12.

Consolidarea structurilor cu perei de beton

armat
A.T ipuri de masuri de consolidare a peretilor de beton armat
(1) Consolidarea pereilor de beton armat se face pentru
imbunatatirea (cresterea):
- rezistenei la eforturi din incovoiere;
- rezistenei la eforturi din forta taietoare;
- deformabilitatii (ductilitatii);
- rigiditatii.
n functie de cerinte, pentru un perete se realizeaza fie numai
4.2.13.

una din masurile de consolidare de mai sus, fie combinatii intre

acestea, astfel:
- creterea rezistenei la ncovoiere i din forta taietoare;
- cresterea capacitatii de deformatie i cresterea rezistenei din
for taietoare.
n multe situatii un tip de interventie are efecte multiple. De
exemplu o crestere a rezistentei la eforturi din incovoiere are ca
rezultat, n cele mai multe cazuri, o sporire a ductilitatii, dar i o
crestere a fortei taietoare asociate.
(2) Consolidarea peretilor de beton armat se realizeaza prin
prevederea unor cama i de beton armat, din elemente de otel
sau fibre din polimeri.
B.Intervenii
asupra
planeelor.
Probleme
generale
(1) Interveniile
asupra planeelor construciilor existente
prezentate n aceast seciune au n vedere numai rolul lor de
diafragme orizontale, rigide i rezistente pentru ncrcri aplicate n
planul lor.
Interveniile impuse de degradrile provocate de solicitrile
produse de ncrcrile gravitaionale sau de rezisten insuficient
a planeelor fa de aceste ncrcri impun msuri specifice, care
nu fac obiectul codului.
(2) Eforturile secionale (efectele aciunilor) n diafragmele
orizontale ale cldirilor se determin pe modele de calcul specifice
proporiilor acestor elemente, respective pe modele de grinzi
perete, sau grinzi cu zbrele rezemate pe componentele structurii
verticale a cldirii.
Eforturile secionale se stabilesc potrivit celor mai defavorabile
(acoperitoare) scheme de ncrcare, n care aciunile seismice de
proiectare corespund mecanismului de plastificare (de disipare de
energie) al structurii.
(3) Funcie
de deficienele de alctuire ale planeelor
interveniile care au n vedere funcia de diafragme orizontale, pot
avea unul sau mai multe din urmtoarele obiective:

- creterea

rezistenei la for tietoare

- creterea rezistenei la ncovoiere
- creterea rezistenei la lunecare a zonelor de conectare ntre
elementele structurii verticale i planee, prin care se asigur
transferul forelor masice de la planeu la structura care preia
forele laterale
realizarea unor elemente capabile s colecteze ncrcrile
masice aplicate n grosimea planeului i transportul lor la
elementele structurii verticale sau pentru suspendarea lor n zona
comprimat a diafragmei, atunci cnd aceste ncrcri produc
ntinderi perpendiculare pe axul grinzii perete orizontale.
- creterea rezistenei diafragmei n zonele cu slbiri locale (n
special n vecintatea golurilor).
(4) Msurile de consolidare ale planeelor pot deveni necesare
mai ales dac prin soluiile de consolidare ale structurii verticale,
de exemplu, prin introducerea unor perei structurali rigizi, la
distane relativ mari, deschiderile planeelor ca grinzi orizontale
cresc n raport cu situaia anterioar interveniei.
(5) mbuntirea condiiilor de solicitare ale planeelor se
poate obine i ca urmare a reducerii deschiderii lor pe schema de
grind orizontal prin introducerea unor elemente structurale
verticale suplimentare sau prin consolidarea celor existente.
C.S oluii de sporire a rezistenei la f or tietoare
(1) n cazul n care rezistena la for tietoare n planul
planeului este insuficient se poate aplica una din urmtoarele
soluii:
- prin suplimentarea grosimii diafragmei orizontale printr-un
strat de beton armat monolit turnat deasupra planeului existent
(suprabetonare);
- prin
reducerea valorii eforturilor de forfecare prin
introducerea unor elemente verticale suplimentare (perei de
beton armat, contravntuiri) care reduc deschiderea diafragmei
pentru fore aplicate n planul planeului.
(2) Soluia
suprabetonrii
reprezint
soluia
obinuit.
-

Aplicarea acestei tehnici oblig la realizarea unor legturi

adecvate cu elementele structurii verticale, de regul prin
conectori postinstalai i a conlucrrii dintre stratul nou turnat i
stratul de baz de beton.
(4) Suplimentarea
grosimii planeelor prin suprabetonare
duce la mrirea greutii permanente a construciei i implicit a
forei seismice. n consecin la verificarea elementelor structurale,
inclusiv a fundaiilor se va ine seama de acest spor de ncrcare.
(5) Prin reducerea deschiderii diafragmelor ca urmare a
introducerii unor elemente structurale suplimentare (perei,
contravnturiri) se pot evita sau reduce msurile de consolidare a
planeelor.
Asemenea situaii apar de regul de la sine, cnd structura
vertical trebuie ntrit ca urmare a unei rezistene sau a unei
rigiditi laterale insuficiente.
D.Soluii de sporire a rezistenei la ncovoiere
(1) Deficitul de rezisten la ncovoiere n planul diafragmei se
poate elimina prin creterea rezistenei centurilor de pe conturul
planeului.
Soluiile care pot fi aplicate n acest scop sunt urmtoarele:
- demolarea marginii plcii planeului i returnarea zonei
desfcute dup ce n prealabil s-au montat armturile centurii
- montarea unor armturi de centur continu n lungul
marginii diafragmei, n grosimea suprabetonrii, atunci cnd
planeul se suprabetoneaz
- introducerea unor elemente metalice (platbande, corniere)
n lungul marginilor planeelor conectate adecvat de plac;
- prin reducerea eforturilor de ncovoiere n planul planeului
prin reducerea deschiderilor acestuia ca urmare a introducerii
unor elemente verticale suplimentare
E.S oluii de sporire a rezistenei n jurul golurilor
(1) n situaiile n care diafragmele orizontale prezint un deficit
de rezisten n jurul golurilor sau al unor discontinuiti n plan (de
exemplu, la coluri intrnde) se poate spori rezistena planeelor
prin urmtoarele categorii de msuri:

- realizarea

unor bordaje metalice ale golurilor prin care se

distribuie eforturile n corpul planeului;
- realizarea unor bordaje cu bare de oel beton plasate la
marginea golurilor n suprabetonarea plcii existente;
reducerea sau chiar eliminarea concentrrilor de eforturi
din jurul golurilor prin umplerea parial sau total a golului,
atunci cnd funciunea cldirii o permite.
-

4.3. EXECUTAREA

SUBZIDIRILOR LA FUNDATII

Subzidirea si camasuirea fundatiilor existente pentru

realizarea legaturii cu fundatiile noi va consta in principal in
urmatoarele:
- dezvelirea fundatiilor pana la cota de fundare precizata in
detaliile din proiect;
- demolarea zonelor fundatiilor existente din beton simplu
conform precizarilor din proiect;
- curatirea suprafetelor fundatiilor de pamant si de eventuale
zone de beton slab care se dezintegreaza la lovirea usoara cu
ciocanul;
- curatarea si indreptarea eventualelor bavuri care ar putea
impiedica betonarea sau armarea camasuielilor;
- executarea sapaturilor, cu dimensiunile corespunzatoare
pentru asigurarea latimilor subzidirii conform proiectului;
- sprijinirea sapaturilor, daca aceasta este necesara;
- turnarea betonului de egalizare;
- executarea conform prevederilor din proiect, a eventualelor
hidroizolatii;
- montarea armaturilor pentru armarea subzidirii si a talpilor
armate ale fundatiilor noi;
- montarea, eventual, a cofrajelor si sprijinirea acestora prin
spraituire;
- intocmirea proceselor verbale de lucrari ascunse si a

proceselor verbale de faze determinante;

- turnarea betonului in subzidire cu subbetonare, astfel incat
sa se realizeze un contact perfect cu talpa fundatiei existente;
4.4. EXECUTAREA

CAMASUIELILOR LA PERETII DIN ZIDARIE

Pentru asigurarea aderenei ntre zidria veche si straturile de

cmsuieli din beton armat, sau aplicate prin torcretare precum i
pentru asigurarea conlucrarii perfecte ntre cele doua materiale
pentru preluarea eforturilor exterioare trebuie efectuat o pregatire
special a suprafeelor.
Ordinea operatiunilor pentru aceast pregtire a suprafeelor va
fi, de regula, dup cum urmeaz:
= se desfac tencuielile de pe suprafa cu ciocan i dalt sau cu
dalta electric cu percuie;
= se cur cu perii de srm mecanice suprafaa zidariei,
pn la ndeprtarea totala a stratului superficial colmatat cu
mortar;
= se adncesc rosturile orizontale ale zidriei prin ndepartarea
mortarului pe o adncime de min. 1.0 cm;
= se identific traseele eventualelor fisuri i se injecteaza
fisurile cu lapte de ciment;
= n cazul n care peretele prezint crapaturi (nclinate,
verticale sau orizontale) sau dislocari ale zidariei, se desface zidria
pe traseul crapaturilor i se reface cu caramizi ntregi de aceeasi
dimensiune cu cele din zidria existent, cu mortar de marca de
min. M50;
= daca peretele prezinta crapaturi verticale la intersectia cu
alt perete structural perpendicular, se desface zidria la intersecie
i se toarna un stlpior din beton armat conform detaliilor ce vor fi
precizate de proiectant;
= n pozitiile indicate prin detaliile din proiect se practica
goluri n zidarie pentru trecerea armaturilor din cmsuieli i
ancorarea lor la intersecii sau la nivelul planseelor;
= se execut eventulele umpleri de nie sau goluri; pentru

legtura zidariei noi cu cea veche, la nie, se prevad conectori din

otel beton - 4 buc/m2 introduse n rosturile zidariei;
= la umplerea golurilor de usi i ferestre se va utiliza caramid
cu aceleasi dimensiuni ca aceea din zonele nvecinate, care se va
ese lateral cu zidaria existent; la partea superioara a golului, daca
dimensiunile rostului ramas este min. 2 cm, se mateaza mortar
vrtos, iar daca aceasta este sub 2 cm, zidaria se mpaneaza cu
pene metalice; daca deasupra acestor goluri (care se umplu cu
zidarie) exista buiandrugi din lemn sau metal deteriorat - acetia
se ndeprteaz;
= se face releveul planeitii peretelui cu firul cu plumb si se
determina grosimea stratului de cmuial astfel nct abaterile
negative la grosime sa fie mai mici de 10 mm (local pe max. 20%
din suprafaa peretelui);
= se perforeaza cu rotopercutorul, de regula in caramizi,
gauri 8-10 mm, cu adancimi de 200 mm - 3 buc/mp in care vor
fi introduse bare de armatura cu rol de conectori;
= se monteaza n aceste gauri conectorii din cupoane de oel
beton, care au rol si de distantieri si de care se vor laga plasele de
armatura;
= se spala suprafaa peretelui cu jet de apa sub presiune,
pn la ndeprtarea tuturor urmelor de praf sau alte impuriti;
= se monteaza plasele de armtur si se innadesc cu
mustatile de armatura din fundatii, conform detaliilor din proiect;
= se monteaz eventuale trasee de tuburi electrice
= se spal cu jet de apa sub presiune golurile orizontale din
pereti prin care trec armaturile la intersectii si se betoneaza pn la
umplere completa;
= se intocmesc procesele verbale de lucrari ascunse
ntre reprezentanii constructorului i cei ai beneficiarului;
= se monteaza cofrajele, si se sprijina cu spraituri si distantieri;
= se toarna betonul in cofraje si se compacteaza energic cu
vibratoare de interior sau de cofraj; avand in vedere inaltimea
mare a nivelurilor, turnarea betonului se va face in doua-trei etape

de turnare, prin ferestre si palnii dispuse pe inaltimea cofrajelor, cu

posibilitati de urmarire a umplerii complete a cofrajului; ultimul strat
de beton se va turna de la nivelul superior, prin gauri practicate in
planseu.
4.5. EXECUTAREA

PLANSEELOR DIN
LOCUL PLANSEELOR DIN LEMN

BETON

ARMAT

IN

Executarea planseelor din beton armat, in locul celor existente

din lemn, se va face dupa dezafectarea celor existente si
examinarea de catre expert si de catre proiectant a structurii
acestora.
Desfacerea planseelor la un nivel, se va face numai dupa
executarea consolidarilor la peretii de sub cota acestui nivel.
Avand in vedere dimensiunile mari ale camerelor
executia planseului la un nivel poate fi realizata etapizat in functie
de optiunile constructorului.
Pentru a se putea utiliza la executarea planseelor noi a cat
mai multe elemente structurale din planseele existente, este
recomandata urmatoarea ordine a operatiunilor:
- se monteaza schelele si podinele de lucru;
- se desfac tencuielile si structura tavanelor sipci, trestie,
plase rabit etc;
- se desfac pardoselile si suportul acestora;
- se
indeparteza eventualele umpluturi intre grinzile
planseului si se identifica structura planseului grinzile de lemn,
grinzile metalice si alte piese metalice ca tiranti, ancore si centuri
din platbande metalice etc;
- molozul si deseurile rezultate din aceste desfaceri se va
indeparta imediat catre locurile de depozitare stabilite de
constructor impreuna cu beneficiarul, si nu vor fi depozitate pe
planseele inferioare;
- se masoara dimensiunile acestor elemente si se executa
un releveu al acestora stabilindu-se pozitia in plan si cotele de
nivel fata de pardoseala etajului inferior;

se solicita prezenta proiectantului si a expertului pe santier;

- se examineaza starea fizica a structurii planseului, in special
a reazemelor grinzilor pe pereti;
- in functie de situatia reala relevata, si de gabaritele
masurate se vor stabili, impreuna cu arhitectul detaliile de cofraj
ale planseului restectiv si se vor proiecta detaliile de rezemare
a planseului pe peretii de consolidare din beton armat si pe
peretii din zidarie neafectati de consolidare; este posibil ca
pentru realizarea acestor detalii sa fie necesare desfaceri
suplimentare de zidarie sau ajustari ale grinzilor planseului
existent;
- structura planseelor existente poate fi inglobata total sau
partial in structura planseului nou sau se poate folosi numai pentru
sprijinirea cofrajelor pentru grinzile si placa planseului nou;
Placile si grinzile din beton armat monolit se pot turna in
cofraje alcatuite din panouri din placaj, metalice, sau cu structura
mixta.
La realizarea cofrajelor vor fi avute in vedere urmatoarele:
- sustinerea cofrajelor va fi rezemata prin intermediul unor
talpi individuale sau continui, pe planseele inferioare; talpile vor fi
suficient de rigide pentru a rezista fara a se deforma sub incarcari;
- popii vor fi de preferinta metalici telescopici care pot
permite usor decofrarea; avand in vedere inaltimea mare a
etajelor se pot folosi si esafodaje;
- la alcatuirea si montarea cofrajelor se va urmari ca
deformatiile lor sa fie compensate prin suprainaltari sau prin
contrasageti;
- esafodajele de sustinere a cofrajelor planseelor sunt formate
in general, din grinzi extensibile rezemate pe popi de inventar
contravantuiti, sau pe schele tubulare.
Elementele cofrajului trebuie sa prezinte suficienta
rezistenta si stabilitate pentru a putea prelua toate incarcarile
provenite din greutatea cofrajului, betonului proaspat, a sculelor si
a dispozitivelor de lucru si a echipelor de muncitori.
De asemenea esafodajele pentru cofraje vor fi astfel
-

concepute si contravantuite pentru a rezista si la incarcari

seismice.
Montarea cofrajelor de sustinere pentru plansee se face in
urmatoarea ordine:
- se traseaza pozitia elementelor verticale de sustinere (popi
etc.).
- se dispun elementele verticale de sustinere si se
contravantuiesc provizoriu;
- se monteaza si se fixeaza elementele orizontale ale
esafodajului (rigle, grinzi extensibile, etc);
- se monteaza panourile de cofraj;
- se verifica pozitia si dimensiunile elementelor cofrajelor;
strangerea definitiva a contravantuirilor se face dupa ultima
verificare ce se efectueaza dupa montarea cofrajelor pe traverse.
In concordanta cu tendintele in domeniul cofrajelor pe
plan mondial, se recomanda utilizarea pentru cofrarea planseelor
si grinzilor, a panourilor cu rama metalica si placaj special.
Aceste sisteme de cofraje prezinta o serie de avantaje:
- greutatea redusa a tuturor elementelor face posibila montarea
si demontarea lor manuala;
- este posibila si montarea de ansamble mari de cofraje, cu
ajutorul macaralei;
- placa cofranta din placaj special permite un numar mare de
refolosiri (peste 100 pentru fiecare fata);
- modul
de sprijinire permite decofrarea timpurie a
panourilor, planseul ramanand sprijinit pe popi prin intermediul
capetelor de sprijinire, fapt ce mareste eficienta folosirii acestor
cofraje.
Ordinea operatiilor pentru armarea grinzilor este urmatoarea:
- insemnarea pe marginea cofrajului a pozitiei etrierilor;
- introducerea etrierilor in cofraj cu partea deschisa in sus;
- introducerea barelor drepte de la partea inferioara a grinzii si
legarea lor;
- asezarea si legarea restului barelor (ridicate, drepte de la
partea superioara etc);

inchiderea etrierilor si legarea barelor cu sarma.

Placile se armeaza in urmatoarea ordine a operatiilor:
- insemnarea pe cofraj a pozitiei barelor ;
- asezarea barelor drepte de la partea inferioara si legarea
lor de armatura grinzilor sau centurilor precum si legarea nodurilor
retelei cu sarma neagra;
- montarea barelor de la partea superioara pe distantieri si a
barelor de repartitie si legarea lor cu sarma
-

In cazul in care se are in vedere inglobarea unor elemente ale

planseului existent in structura planseului nou detaliile de cofraj si
armare vor fi proiectate corespunzator, astfel incat sa nu fie
necesara demontarea si remontarea acestor elemente.
4.6. MSURI

PRIVIND TEHNICA SECURITII MUNCII

La executie se vor respecta prevederile Regulamentului

pentru protectia muncii si igiena muncii eleborat de MLPAT nr.
9/N/15.03.1993 si Legea securitii i sntii n munc nr.
319/2006.
Toi muncitorii vor fi instruii cu normele de protecie a
muncii corespunztoare lucrrilor pe care le execut, cuprinse n
volumul I al Normelor specifice de protecie a muncii pentru
lucrri de construcii montaj.
Instructajul va fi nscris n fia individual de protecie a
muncii, care va fi completat i semnat de titular i de cel care a
efectuat instructajul, n aceeai zi.
Muncitorii vor fi dotai cu echipamente de protecie
corespunztoare (casc de protecie, centuri de siguran,
ochelari de protecie, manusi, etc.).
Se vor lua msuri speciale (mprejmuiri, plci
avertizoare, personal de paz etc.) pentru cazurile in care se
dezafecteaza planseele actuale si sunt elemente (grinzi de lemn,
structura pardoseli, etc) ce pot cadea accidental si pot produce

accidentarea personalului antierului sau a persoanelor ce trec

ntmpltor prin zona de lucru.
Se vor lua msuri speciale ca elementele ce cad accidental n
timpul execuiei s nu provoace
vtmri persoanelor care trec ntmpltor prin zona de lucru.
Ori de cte ori se arunc materiale de sus, se va instrui
un muncitor cu paza zonei respective, care va avertiza pe cei care
circul i nu le va permite accesul n acea zon.
Poziia muncitorilor n timpul operaiunilor de desfacere
va fi, de regul, deasupra elementelor de
demontat.
Echipele care execut lucrrile de desfaceri si refaceri vor fi
dotate, potrivit operaiilor pe care le execut cu scule, unelte i
dispozitive adecvate (ciocane, tesle, toporiti, dli, rngi, cleti,
jgheaburi metalice refolosibile, scri simple i duble, schele
interioare pe capre dotate cu balustrade de protecie, trgi pentru
transportul materialelor, centuri de siguranta, etc.).
Pentru evitarea caderilor unor elemente grele pe planseele
inferioare (grinzi din lemn, grinzi metalice, etc) echipele vor fi
dotate cu dispozitive de mica mecanizare cu care vor fi
manipulate astfel de elemente scripeti, palane, macarale,
franghii etc.
4.7.

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE

- lucrari

de consolidare
- executie subzidiri la fundatii
- executie camasuieli la zidarie