Sunteți pe pagina 1din 6

Pedagogii alternative

Freinet
1. Tehnicile Freinet pot fi practicate cu success in scolile traditionale?
2. Care sunt consecintele pedagogice ale respingerii de catre Freinet a
emulatiei si competitiei in favoarea autoemulatiei si cooperarii.
3. Realizati o analiza comparativa intre alternativa Freinet si sistemul
traditional de invatamant, evidentiind principalele asemanari si deosebiri.
Rezolvare:
1. Tehnicile folosite n cadrul pedagogiei Freinet sunt:jurnalul scolar, corespondenta
scolara, ancheta documentara, exprimarea plastica,exprimarea corporala, creatia manuala,
exprimarea dramatica, textul liber si iesirea scolara.
Tehnicile Freinet ce pot fi folosite cu success in scolile traditionale sunt textul liber si
jurnalul scolar.
2. Freinet respinge emulaia i competiia crora le substituie efortul att
individualizat ct i comun, acceptnd doar autoemulaia. El introduce n acest sens teste,
prin care copilul i poate verifica cunotinele, poate face singur un grafic al greelilor
comise, dovedindu-i lui nsui posibilitile i limitele.
Pentru a ajunge la aceast reuit, elevul trebuie ajutat i ncurajat organiznd n
jurul lui munca i viaa, bazndu-te pe posibilitile sale, chiar i cale mai modeste.
Primii din clas reuesc desigur, pentru c au aptitudini deosebite Dar coala
copleete pe ceilali sub avalana eecurilor: exces de rou pe exerciii, note proaste, de
refcut caiete ru ngrijite Observaiile nu las dect foarte rar copilului ncurajarea
unei reuite.
3.Voi detalia tehnicile Freinet care au destule puncte comune cu nvmntul
tradiional dar i anumite diferene :
TEXTUL LIBER - tehnica de baz a pedagogiei Freinet
Ce este textul liber ?
Un text liber este, aa cum indic numele su, un text pe care copilul l scrie n mod
liber, cnd are chef s-l scrie i pe tema care l inspir". (C. FREINET)
Destinatarul textului liber
Acesta nu mai este nvtorul care sancioneaz prin not, ci colegii, grupul-clasa,
corespondenii, prinii, vecinii etc.

Rolul cadrului didactic: s gseasc spaiu n orar pentru textul liber; s deschid clasa
pentru via; s ajute pe copil s-i gseasc cuvintele care s-i exprime cel mai bine
sentimentele, emoiile; s nu fac tot timpul observaii / sanciune de genul : ai scris cu
greeli; ai murdrit hrtia; nu i-ai ales cuvintele; nu i-ai revzut frazele" etc.
Prezentarea textului liber: aceasta se face dac elevul o dorete. Textul liber se citete n
faa colegilor, ntr-un climat de ncredere i bunvoin. Colegii au o atitudine critic
valorizant, nu distructiv.
Punerea la punct" a textului liber: dac textul liber a fost ales pentru a fi publicat n
revista clasei, el va fi pus la punct". Aceasta implic analiza textului liber, adugiri,
modificri, completri, n deplin respect pentru gndirea autorului. Fiind rod al unei
colaborri, textul liber nu se noteaz.
Ilustrarea textului liber :autorul sau ali colegi pot ilustra textul liber ales spre publicare,
dndu-i o form artistic.
Prelungirile textului liber :pornind de la textul liber., pot fi organizate lecii de gramatic /
ortografie, vocabular, istorie, geografie, biologie, se pot demara anchete documentare etc.
Concluzie : Am observat faptul c i n nvmntul tradiional se folosete aceast
tehnic, sub alt form, n orele le limba romn, de creaie, compunere cnd elevul este
liber s creeze anumite texte orale sau scrise, dup care poate desena un aspect din textul
compus, realizndu-se interdisciplinaritatea. Atitudinea nvtorului este de stimulare a
elevilor, de ncurajare permanent.
JURNALUL COLAR DE TIP FREINET
Un mijloc de exprimare: El este un jurnal de opinie pentru c public ceea ce copiii
gndesc.
Un mijloc de comunicare: Este un mijloc privilegiat de a face cunoscut celorlali ceea ce
copilul vrea s zic.
Un mijloc de socializare i de formare civic: Jurnalul este, ca i textele compuse, o
recunoatere a dorinelor individului. Realiznd un jurnal copilul primete o imagine
pozitiv asupra scrisului, iar simpla difuzare a lui n afara clasei i d copilului o
dimensiune social.
Un mijloc de nvare: copilul nva pentru c realizarea jurnalului necesit competene
n citire, scriere, ortografie, vocabular prin necesitatea de a se face neles. Nu este supus
la sanciuni colare, de o not sau alta. Singura lui grij este aceea de a produce ceva care
poate fi citit. Pentru c iese din clas trebuie s fie frumos din respect pentru cititor,
deci lizibil.

Montessori
1. Reliefati motivele pt. care in alternativa Montessori mediul educational
este unul non-copetitiv, identificand avantajele si posibilele dezavantaje ale
unui astfel de mediu.
2. Realizati o analiza comparativa intre alternativa Montessori si sistemul
traditional de invatamant, evidentiind principalele asemanari si deosebiri.
Rezolvare
1. Metoda Montessori este o metod care necesit o deosebit implicare profesional,
afectiv dar i material. Amenajarea mediului educativ implic nite costuri deosebite,
deoarece trebuie s fie nu numai atractiv, dar i stimulativ, apoi s satisfac i multiple
nevoi de dezvoltare.
Acest model pedagogic este centrat pe copil. Copiii sunt grupai pe vrste i abiliti
neomogene n serii de trei ani (0-3, 3-6, 6-9, 9-12, 12-15, 15-18), uneori de 6 ani. Mediul
de desfurare a activitii de instruire este special creat pentru ei, conine aa numitele
materiale pentru dezvoltare care le permit copiilor s se angajeze n activiti de
nvare pe care i le aleg n mod liber. Sub ndrumarea unui cadru didactic special
instruit, ei nva prin descoperire. Nu exist bnci, catedr, catalog, nu exist limit n
ceea ce privete timpul n care copilul poate lucra cu un anume material. Exist o
socializare permanent. n fiecare perioad a zilei, toate ariile curriculare: matematica,
limba, tiinele, istoria, geografia, desenul, muzica pot fi studiate la toate nivelele. Se
lucreaz n conformitate cu propriile abilitai ale copiilor, se respect munca i efortul
copilului. Nu exist lucrri de control, caiete de teme corectate cu rou, lucru care i
deranjeaz extrem pe copii. Mediul este non-competitiv. Se nva n mod individual i n
ritm propriu, nu sub presiunea profesorului. Copiii nva att de la educatori sau
profesori, dar i independent, unii de la alii.
2.Invatamantul Montessori se numara printre sistemele asa-numitului invatamant
alternativ, pe care adeptii sistemului traditional de educatie il critica in mod adesea. Daca
privim cele doua sisteme de invatamant ca pe experiente de invatare ce au, in fond,
aceeasi finalitate asupra copilului, vom putea constata diferentele majore dintre viziunea
pe care o are invatamantul traditional si cea a invatamantului Montessori in ceea ce
priveste procesul de invatamant.
Invatamantul traditional

Invatamantul Montessori

- Disciplina este impusa de prezenta


profesorului.

- Accentul este pus pe autodisciplina, inpusa


de mediul in care copilul lucreaza.

- Profesorul preda acelasi lucru intregii


clase.
- Profesorul este in centrul atentiei,

- Profesorul preda individual si diferentiat.


- Profesorul nu intervine decat daca este

activitatea din ora organizanduse in functie


necesar si atunci fara a fi in centrul atentiei.
de modul sau de a vedea desfasurarea ei.
- Cunostintele noi sunt adesea asimilate in
- Cunostintele noi sunt predate, in general,
urma lucrului in grup. Copiii invata unii de la
de catre educator.
altii.
- Clasa este alcatuita din copii de aceeasi
- Clasa este alcatuita din copii cu varste
varsta.
diferite, cu diferente intre 0 si 3 ani.
- Copilul urmeaza un orar strict, impus de - Copilul isi alege singur orarul si activitatile
catre scoala.
la care participa.
- Timpul in care copilul trebuie sa
- Copilul lucreaza atat cat doreste la un
indeplineasca anumite sarcini este impus de
proiect, nefiindui impuse limite temporale.
profesor.
- Greselile sunt corectate de la sine, cu
- Greselile sunt corectate prin repetarea
ajutorul materialului de studiu, copilul
materiei, prin pedepse si recompense.
reusind sa invete prin cultivarea unor stari
pozitive.
- Materialele de lucru sunt adesea reduse la - Materialele folosite in procesul de
instrumentele strict necesare scrisului,
invatamant se adreseaza tuturor simturilor,
cititului si uneori experimentelor.
ajutand copilul la o cunoastere totala.
- Copilul are locul sau fix, trebuie sa fie
- Copilul se poate deplasa prin clasa unde
linistit in timpul orei si sa participe la lectie doreste si poate vorbi cu cine doreste, atata
impreuna cu toata clasa.
timp cat nu ii deranjeaza pe ceilalti.
- Parintii participa frecvent la programe
- Implicarea parintilor este destul de redusa
Montessori care le sunt special dedicate, in
si voluntara.
vederea participarii la procesul de invatare.
Care sunt explicatiile pentru majoritatea acestor optiuni total diferite de cele din
invatamantul traditional? Fiecare dintre ele are in vedere valorile promovate de sistemul
Montessori, care se regasesc in cateva dintre principiile care stau la baza acestuia:
Principiul perioadelor de dezvoltare - Copiii sunt grupati in clase in care se gasesc elevi a
caror varsta poate fi diferita. Grupele in care sunt impartiti copiii, in sistemul Montessori,
sunt urmatoarele: nido (0 - 1 an), infant community (2 - 3 ani), casa dei bambini (3 - 6
ani). Urmatoarele grupe sunt de 6 - 12 ani (uneori aceasta este divizata in doua grupe 6 9 si 9 - 12) si 12 - 15 ani. In ultimele doua etape, sistemul Montessori se apropie din ce in
ce mai mult de cel traditional, focalizandu-se mai mult pe activitati intelectuale, decat pe
cele practice.
Cele 3 ore de lucru - Pentru a avea rezultatele scontate, sistemul Montessori se bazeaza
pe efectuarea unui program neintrerupt de activitate de cel putin 3 ore pe zi.
Tendintele umane - Principiile practice ale sistemului Montessori se bazeaza pe tendintele
naturale ale fiintei de a explora, de a se misca, de a imparti informatiile cu ceilalti, de a fi
independenta si de a lua decizii, de a-si crea propria ordine, de a-si dezvolta controlul de
sine, de a extrage idei din experientele proprii, de a-si utiliza imaginatia creatoare, de a
munci din greu, de a repeta si de a se concentra pentru a-si perfectiona rezultatele.

Step by step
1. Realizati o analiza comparativa intre modul in care este privita implicarea
parintilor in activitatile scolii in alternative Step by step si cum este privita
in scoala traditionala.
2. Realizati o analiza comparative intre alternativa Step by step si sistemul
traditional de invatamant, evidentiind principalele asemanari si deosebiri.
Rezolvare
1. Step by Step considera parintii ca primii invatatori ai copilului, parte din procesul de
invatamant. Parintii sunt invitati sa participe efectiv la clasa, la procesul de educatie,
bineinteles sub auspiciile unei colaborari cu invatatorul. Prezenta unui parinte in clasa
este un fapt firesc, nici festiv, nici perturbator. Pozitia umar la umar a educatorului cu
copilul in centrele de activitate faciliteaza aceasta participare. Lectiile tematice unde un
parinte poate aduce elemente din sfera lui de activitate il pot transforma in personaj
principal in educatie. In comunicarea cu invatatorul in clasa, se nuanteaza specificul in
dezvoltare al fiecarui copil, se gasesc modalitati de cultivare a unor abilitati in familie
pentru a completa sau suplimenta procesul educativ. Aceasta comunicare duce la
reducerea presiunilor conflictuale asupra copilului, dandu-i o mai mare libertate in
dezvoltare. Comunicarea copilului cu adultii devine mai usoara, el se exprima mai liber,
devenind astfel mai transparent pentru parinti.
In clasa tradiional, prinii sunt privii ca outsideri, nefiind implicai in desfurarea
efectiv a procesului educaional. Comunicarea cu familiile se realizeaz indeosebi atunci
cand elevii au probleme. Implicarea prinilor in activitatea colar este legat mai ales de
supravegherea efecturii temelor i studiul individual acas. In Programul Step-by-Step,
prinii sunt privii ca parteneri, considerandu-se c implicarea lor in procesul educativ
este esenial. Mai mult, ei sunt privii ca fiind primii educatori ai copiilor, deoarece o
parte semnificativ din cunotinele legate de mediul inconjurtor, precum i diverse
comportamente se datoreaz educaiei primite in familie.
2. Programul Step by Step este o alternativa de educatie a copiilor, creata ca sa raspunda
marilor schimbari ce se petrec in societate.
Acest program a debutat in Romania in anul 1994 sub numele de HEAD START, iar in
1995 a luat numele Step by Step. La inceput a fost gandit si organizat doar pentru clasele
I-IV, dar s-a implementat cu succes si la gimnaziu incepand cu anul scolar 1999-2000.
Aceasta alternativa de invatare se poate desfasura in orice scoala. Insa trebuie subliniat
faptul ca toate clasele Step by Step au nevoie de un spatiu propriu, care este amenajat
conform cerintelor acestei alternative. Intr-o clasa Step by Step nu veti gasi banci rigide,
ci mese mobile cu scaunele de jur imprejur. Clasele sunt mochetate pentru ca anumite
activitati sa se desfasoare cu copiii asezati pe podea (ceea ce place copiilor). Mesele sunt
delimitate intre ele de rafturi cu materiale didactice specifice unei activitati (matematica,
stiinte, arte, citire, constructii, scriere), constituind astfel Centrele de activitate.
Amenajarea unei clase Step by Step se face cu ajutorul financiar al parintilor si al
sponsorilor, respectand si dorintele copiilor.