MEMORIU TEHNIC REZISTENTA

1.

DATE GENERALE.

Proiectantul general al investitiei este SC ARHIFORM PRO

Proiectantul de specialitate structura este S.C. ALBENDIEGO S.R.L.

SRL.

Pentru realizarea investitiei, conform legislatiei in vigoare, se va obtine de

la Primaria orasului Uricani, Certificatul de Urbanism necesar in care se va
specifica regimul juridic, regimul economic, regimul tehnic (regimul de
inaltime, modul de ocupare a terenului, retragerile fata de limitele terenului,
inaltimea maxima admisa), precum si acordurile, documentele si
documentatia tehnica pe baza carora se va solicita Autorizatia de Construire
pentru realizarea acestui obiectiv.
2.

INCADRAREA IN ZONA. CONDITII

TEREN SI
FUNDARE
PENTRU
(PROIECTATA).

DE AMPLASAMENT,
CONSTRUCTIA NOUA

Terenul este situat pe teritoriul administrativ al orasului Uricani, judetul

Hunedoara, in intravilan.
Adancimea de inghet conform STAS 6054/87 este de 1,10 m de la
suprafata terenului natural sau sistematizat, stratul de fundare fiind incadrat
conform STAS 1709/3-90 in categoria pamanturilor sensibile la inghetdezghet.
Din punct de vedere seismic, in conformitate cu STAS 11100/1-93,
gradul de intensitate macroseismica al zonei corespunzator unei perioade de
revenire de 50 ani, este 6 MSK. In conformitate cu Codul P100-1/2013, clasa
de importanta si de expunere la cutremur a constructiei este III (g =
1,0),zona de hazard seismic este caracterizata prin valoarea de varf a
acceleratiei terenului ag=0,10g si prin perioada de control (colt) Tc=0,7 sec.
Conform CR 1-1-3/2005, valoarea caracteristica a incarcarii din zapada la
sol in amplasamentul constructiei este s 0,k=2,0 kN/m2. Conform NP-082/2004,
viteza de referinta a vantului in amplasamentul constructiei, mediata pe o
durata 10 minute la 10 m deasupra solului si avand 50 de ani intervalul
mediu de recurenta este Uref=31 m/s.
In conformitate cu Studiul Geotehnic, fundarea constructiei
noi (proiectate) se face direct, incepand cu adancimea Df = 2.65 m fata

de suprafata terenului natural actual, depasindu-se astfel adancimea

maxima de inghet, cu urmatoarele conditii :

Stratul de sol vegetal de la suprafata este impropriu fundarii, trebuind a

fi excavat pana la epuizare si evacuat in totalitate in afara
amplasamentului.

Inainte de atacarea lucrarilor de sapaturi, se va investiga daca pe

amplasament exista eventuale conducte subterane purtatoare de apacanal, agent termic, gaze, electrica, si, dupa caz, acestea se vor dezafecta
si/sau devia cu avizul autoritatilor si furnizorilor respectivi.

La executia sapaturilor vor fi depasite orice zone accidentale de

umpluturi, hrube, canale, foste pivnite, resturi de fundatii vechi, foste
conducte dezafectate, radacini de arbori, etc., care ar putea fi intalnite
eventual pana la cota de fundare. Radacinile se vor extrage in totalitate
iar zonele accidentale se vor excava si se vor curata total pana la terenul
natural bun de fundare, golurile rezultate urmand a fi umplute (plombate)
cu beton simplu de completare de clasa Bc 5.

Sapaturile pentru fundatiile constructiei noi se pot executa mecanizat

sau manual. Sapatura se poate realiza cu taluze inclinate avand pante
2:1, protejate in perioadele cu precipitatii cu sprijiniri din dulapi de lemn
sau metalici.

Depozitarea pamantului excavat sau a materialelor de constructii se va

face la distante mai mari de 1,50 m de la marginea sapaturii generale.

Se va evita orice tendinta de sporire a umiditatii pamantului pe durata

lucrarilor de sapatura si fundatii. Bazele sapaturilor vor fi prevazute cu
pante de scurgere catre base de colectare si evacuare rapida a
eventualelor ape din precipitatii. Sapaturile nu se vor lasa deschise timp
indelungat pentru a nu fi expuse mai multe zile caldurii solare si/sau
precipitatiilor (pentru a se conserva starea de umiditate naturala din
teren). In acest scop, ultimul strat de sapatura in grosime de 20 cm se va
indeparta manual numai cu putin timp inainte de turnarea betonului de
egalizare.

La cota de fundare terenul va fi imbunatatit prin compactare cu maiul

mecanic sau manual.

Infrastructura se va realiza din beton armat, cu suficiente capacitati de

rezistenta si rigiditate.

La proiectare si executie se vor lua masuri pentru : evitarea umezirii

terenului de fundare ; evitarea stagnarii apelor superficiale in jurul cladirii

si a infiltrarii in teren a apelor de suprafata ; indepartarea rapida de

constructie a apelor din precipitatii ; evitarea umezirii terenului cu ape din
retelele exterioare si instalatiile interioare, etc.

In cazul in care pe parcursul lucrarilor de excavatii si sapaturi se

intalnesc situatii neprevazute, diferite de conditiile considerate in proiect,
executantul lucrarilor de constructii va anunta inginerul geotehnician si
proiectantul de rezistenta pentru luarea masurilor corespunzatoare. In
diversele etape ale executiei lucrarilor de sapatura, inainte de
turnarea betonului de egalizare va fi chemat inginerul
geotehnician pentru verificarea, confirmarea si avizarea terenului
de fundare.

Pentru dimensionarea fundatiilor constructiei noi, in conformitate cu

Studiul Geotehnic si STAS 3300/1/2-85, pe stratul pe care se face fundarea,
mentionat mai sus, se poate considera o presiune conventionala de baza
= 300 kPa in gruparea fundamentala de incarcari (permanente gravitationale), pentru fundatii avand latimea talpii B = l,00 m si adancimea
de fundare fata de nivelul terenului natural, Df = 2,00m. Pentru alte latimi
ale talpii sau alte adancimi de fundare, presiunea conventionala s-a calculat
cu respectarea recomandarilor STAS 3300/2-85, aplicandu-se corectia de
latime CBsi corectia de adincime CD. Conditiile pentru dimensionarea
fundatiilor sunt : pef < pconv pentru gruparea fundamentala de incarcari,
respectiv p'ef < 1,4 pconv pentru gruparea speciala.

3.

3.1.

DESCRIEREA CONSTRUCTIEI NOI (PROIECTATE)

DATE GENERALE SI DE ARHITECTURA

Cladirea va ocupa suprafata terenului in conformitate cu prevederile

Certificatului de Urbanism obtinut.
Functiunea cladirii este cea de Sectie de procesare si depozitare legume
fructe. Regimul de inaltime este P. Destinatiile sunt in conformitate cu
planurile de arhitectura prezentate.

Parterul :
Zona parterului cuprinde : vestiar haine de strada femei, grup sanitar
femei, vestiar haine de lucru femei, vestiar haine de strada barbati, grup
sanitar barbati, vestiar haine de lucru barbati, coridor, sala de mese

personal, camera livrare produse finite/conditionate, coridor manevrare

produse finite/conditionate, 4 depozite produse finite, depozit amabalaje
unica folosinta, sectie procesare legume fructe, laborator, camera
tehnolog, camera tehnica generator de abur, 4 depozite frigorifice de
materii prime, camera receptie/colectare materii prime, spatiu livrare,
depozit recipiente refolosibile, camera spalare recipiente refolosibile,
coridor manevrare materii prime, depozit detergenti, materiale pentru
igienizare si accesorii curatenie, coridor evacuare deseuri, depozit lemne,
centrala termica..
Inaltimile de nivel sunt : 4.5 m la parter . Cota 0,00 , reprezentand cota
nivelului
finit
al
pardoselii
parterului,
corespunde
cotei
absolute .......m (NMN), se afla la cca. 0,60 m deasupra terenului natural in
zona cea mai ridicata a acestuia, si va fi materializata pe teren in prezenta
proiectantului de arhitectura.
Constructia are in plan, la nivelul terenului, o forma relativ compacta, ce
se poate inscrie intr-un dreptunghi cu laturile 76.70 m (in directia lunga,
paralela cu axele A-C) 26.69 m (in directia scurta, paralela cu axele 1-20),
ce prezinta doua mici retrageri care insa nu necesita tronsonarea
constructiei. Deschiderile si traveile sunt obisnuite pentru acest tip de cladire
dupa cum urmeaza :

in directia longitudinala-lunga (paralela cu axele A-C) : travei 2x13,00 m;

in directia transversala-scurta (paralela cu axele 1-20) : travei 19x4m

Peretii exteriori de inchidere sunt din panouri sandwich de 10 cm

grosime. Peretii interiori (despartitori si de compartimentare) sunt alcatuiti
din pereti de rigips cu vata mineral intre placi.
Acoperisul este formata din pane lindab tip Z250x3 si panouri sandwich
de 10 cm . Scurgerea apelor din precipitatii de pe acoperis se realizeaza
printr-un sistem de jgheaburi si burlane la rigole impermeabile, racordate la
reteaua de canalizare din incinta (cu debusee asigurate direct la canalizarea
stradala si/sau in sistemul de evacuare a apei de precipitatii din zona).
3.2.

STRUCTURA DE REZISTENTA

La adoptarea solutiei pentru structura de rezistenta a constructiei

proiectate (infrastructura si suprastructura), s-au avut in vedere
urmatoarele :regimul de inaltime (Parter) ; inaltimile de nivel obisnuite
pentru halele metalice ; configuratia de deschideri si travei, curenta pentru
acest tip de constructii ; rezolvarea optima a cerintelor de functionalitate,

folosirea eficienta a suprafetei construite disponibile aprobate prin

certificatul de urbanism, conditiile de teren si de seismicitate ale
amplasamentului.

SUPRASTRUCTURA cladirii este alcatuita din cadre din metal

S235J2G3 dispuse transversal pe directia lunga si contravantuite atat in
planul acoperisului cat si in planul pereteilor exteriori, fiind capabile sa preia
solicitarile produse de incarcarile seismice si gravitationale in conditiile
impuse de STAS-urile si codurile de incarcari, STAS 10107/0-90, codul P1001/2013, normativul NP 007-97, etc.
Peretii din panouri sandwicj sau panouri usoare de gips-carton nu sunt
tratati ca elemente structurale, urmand a fi conectati de structura de
metal (stalpi, grinzi, placi), in conformitate cu detaliile specifice si celelalte
prescriptii tehnice.
Stalpii au sectiunea transversala HEA300 .
Grinzile au sectiunea transversala IPE300 fiind suplimentate cu vute tot
de IPE300 pe zona imbinarii cu staplii si a imbinarii intre ele
Structura de rezistenta a acoperisului se asambleaza cu suruburi si
suduri este alcatuita din:

invelitoare realizata din panouri kingspan rezemate pe pane la 1 m

interax

rigle de acoperis simplu rezemate la partea superioara a grinzilor

cadrelor transversale;

contravantuiri orizontale, dispuse longitudinal si transversal salii,

realizate din bare rotunde laminate la cal de fi16, asamblate la montaj
cu suruburi pe guseele metalice sudate in uzina de grinzi.

Subliniem importanta asigurarii unei protectii anticorozive a structurii

metalice a i care va trebui sa fie executata sub stricta supraveghere conform
solutiei prezentate in cadrul proiectului de arhitectura. Atragem atentia in
mod special ca, avand in vedere asamblarea elementelor i cu suruburi, este
interzisa marirea sau alungirea pe santier a gaurilor pentru suruburi fata de
dimensiunile din proiect.
Structura descrisa mai sus a fost analizata prin calcul cu programul
ROBOT, in conformitate cu codul P100-1/2013, fiind capabila sa preia
solicitarile din incarcarile gravitationale si seismice. Avand in vedere

densitatea amplasarii si dimensiunile grinzilor de fundatii (elevatiilor/talpilor

de fundatii) de sub cota 0,00, se poate admite ipoteza simplificatoare
(importanta pentru calculul structural), ca infrastructura are o rigiditate la
deplasari laterale mai mare decat cea a nivelurilor superioare (constituie o
"cutie rigida"), astfel incat suprastructura este incastrata, pentru actiunea
fortelor orizontale, practic la cota 0,00. Eforturile rezultate in gruparea
speciala/accidentala de incarcari (determinanta, produsa de actiunea
concomitenta a incarcarilor gravitationale cu cele seismice), dimensionarea
elementelor principale ale cadrelor (stalpi si grinzi), precum si dimensiunile
fundatiilor, se inscriu in valori curente pentru acest tip de constructie si
sistem structural. Dimensionarea si verificarea sectinilor din stalpi si grinzi sa efectueat cu programe automate (ROBOT). De asemenea, deplasarile
relative de nivel se inscriu in limitele admise prevazute decodul P100-1/2013.

INFRASTRUCTURA constructiei, alcatuita in conditiile mentionate la cap.

2 din prezentul Memoriu tehnic, este compusa din :

A.

Sistemul de fundatii.
Fundatiile sub stalpi sunt de tip :

bloc beton simplu cu grosimea de 165 cm + cuzinet din beton armat

avand grosimea de 80 cm.

Retea de grinzi continui din beton armat dispuse pe cele doua directii
principale in Grinzile au inaltimea de 80 m peste fata superioara a
blocurilor de beton simplu, si grosimea de 30 cm.

Fundarea
constructiei
se
face
in
conformitate
cu
Studiul
Geotehnic, depasindu-se astfel adancimea maxima de inghet si stratul de sol
vegetal de la suprafata.
La lucrarile de sapatura si fundatii se vor respecta prevederile din Studiul
Geotehnic pe amplasament si masurile specificate la Cap. 2 de mai sus.
Dimensiunile in plan ale fundatiilor asigura ca presiunile verticale efective
pe talpa fundatiilor sa nu depaseasca presiunea conventionala prevazuta in
Studiul Geotehnic pentru terenul bun de fundare, respectiv : p ef < pconv pentru
gruparea fundamentala de incarcari (permanente), si p' ef < 1,4 pconv pentru
gruparea speciala de incarcari (accidentale).

Detaliile intocmite pentru prazenta faza de proiectare au un

caracter informativ, ele urmand sa fie eventual modificate in
concordanta cu rezultatele si recomandarile unui Studiu Geotehnic
pe care Beneficiarul urmeaza sa il comande unei firme de
specialitate pentru amplasamentul concret pe care se va executa
Complexul Balnear.

C.

Placa suport a pardoselii

Placa suport a pardoselii parterului din beton armat, cu grosimea de 15

cm, si sunt asezate pe un strat de pietris de 20 cm grosime cu rol de rupere
a capilaritatii.
Intradosul placii suport a pardoselii parterului se afla la 0,65 m peste CTN,
este obligatoriu ca umplutura de pamant intre terenul natural/decapat si
stratul de pietris pentru ruperea capilaritatii sa fie foarte bine compactata, in
straturi de max. 20 cm grosime, cu maiuri mecanice, placi vibratoare, etc., in
conformitate cu prevederile STAS 9850/89. Umplutura se va realiza numai
din argila, fiind interzisa folosirea ca material de umplutura a pamantului
decapat cu resturi vegetale sau molozului rezultat din alte lucrari. Inainte de
turnarea betonului, peste stratul de pietris se va asterne hartie Kraft sau folie
de polietilena pentru a impiedica scurgerea laptelui de ciment in stratul de
pietris.
In proiect se prevede turnarea betonului in grinzile de fundatii si in placile
support ale pardoselii in aceiasi etapa de turnare ; placile sunt prevazute
cu o armare dubla, la partea superioara si la cea inferioara cu plase sudate
cm pentru asigurarea unei bune comportari in exploatare.
D.

In proiectele de sistematizare verticala, amenajari exterioare si

instalatii se vor prevedea masuri de protectie a stratului de fundare
impotriva umezirii, dupa cum urmeaza :

a) Masuri pentru evitarea stagnarii apelor superficiale in jurul cladirii, a

infiltrarii in teren a apelor de suprafata, si pentru indepartarea rapida de
constructie a apelor din precipitatii :
-

amenajarea corespunzatoare a suprafetei terenului inconjurator cu pante

de scurgere spre exteriorul constructiei ; sistematizarea verticala trebuie
sa asigure colectarea si evacuarea rapida a apelor din precipitatii (rigole,
cavalieri, santuri de garda impermeabile si cu pante adecvate, special
prevazute cu debusee asigurate legate la reteaua de canalizare/de
colectare-evacuare a apelor de precipitatii din zona);

realizarea de trotuare etanse in jurul cladirii, cu latimea minima de 1,50

m, prevazute cu panta de 5% spre exterior, precum si cu scafa etansa si
dop de mastic elastic la racordul cu soclul cladirii;

realizarea umpluturilor din jurul constructiei se va face imediat dupa ce

constructia a depasit nivelul terenului, in scopul creerii unui ecran
perimetral impermeabil, mentinerii unor conditii stabile de umiditate sub
trotuare prin ecranul impermeabil, si a protectiei impotriva infiltratiilor de
apa de suprafata in terenul de fundare ; umpluturile se vor executa
numai din argila imbunatatita prin amestec cu nisip in raportul 3:1 (fara
resturi de sol vegetal, deseuri de materiale de constructii, materiale
drenante), care va fi bine compactata (in straturi etanse de max. 10-15
cm grosime in conformitate cu normativele C29/85, C169/1988).
Compactarea se va face cu mijloace terasiere de mica capacitate,
adecvate lucrului in spatii inguste (maiuri mecanice, placi vibratoare), la o
umiditate w=14%, astfel incat in stare uscata sa se obtina o valoare de
control a greutatii volumetrice a pamantului in conformitate cu
prevederile STAS 9850/89 - "Lucrari de imbunatatiri funciare - Verificarea
compactarii lucrarilor" (recomandabil pana la obtinerea unei a greutatii
volumice in stare uscata gw=1,7 t/m3 ).

evacuarea apelor de pe acoperis se va face prin burlane, la rigole

impermeabile special prevazute in acest scop, cu debusee asigurate
direct in reteaua de canalizare/de evacuare a apelor meteorice din zona.

b) Masuri pentru evitarea umezirii terenului cu ape din retelele exterioare

din vecinatate si instalatiile interioare :
-

retelele, conductele si instalatiile subterane, trebuie sa respecte

prevederile normelor in vigoare privind : amplasarea la distantele
corespunzatoare/minime prevazute fata de cladire ; montarea in canale
de protectie etanse (canivouri), controlabile ; conductele de intrare si
iesire a instalatiilor care trec prin golurile prevazute in soclurile sau
grinzile de fundatie ale cladirii, trebuie realizate astfel incat sa preia
tasarea diferentiata a cladirii fata de canalele exterioare de legatura si sa
se evite spargerea lor in aceste puncte ; instalatiile interioare de apa si
canalizare, precum si amenajarile care fac parte din sistemul de colectare
si evacuare a apei din avarii, pierderi de apa, etc. (camine, canale de
protectie, base, pompe) si de dirijare a lor catre emisarii de evacuare,
trebuie sa functioneze in permanenta;

proprietarul/administratorul cladirii care exploateaza sau foloseste

constructia, instalatiile aferente si retelele hidroedilitare din vecinatate,
trebuie sa ia masurile necesare pentru ca urmarirea, exploatarea si
intretinerea acestora sa se faca conform prevederilor caietelor de sarcini

si normelor in vigoare privind intretinerea, reparatia si urmarirea

comportarii constructiilor si instalatiilor.
-

in exploatare, prin grija proprietarului (investitorului) si a proiectantului,

se va urmari evolutia in timp a tasarilor prin metode topometrice conform
STAS 2745-69 (sau prin alte metode care sa asigure o precizie de
masurare similara) ; se vor monta de repere de urmarire a tasarilor pe
noua constructie, pentru evaluarea interactiunii sol-structura si a evolutiei
tasarilor in timp;
4.

MATERIALE UTILIZATE

La realizarea structurii se vor folosi materiale obisnuite, utilizate in mod

curent la acest tip de constructii. Materialele principale sunt urmatoarele :
Betoane :
C8/10 (Bc10) in blocurile din beton simplu ale fundatiilor izolate;
C20/25 (Bc25) in elementele din beton armat (cuzinetii fundatiilor izolate,
grinzi de fundatie/elevatii, placa suport a pardoselii parterului).

Otel beton :
OB 37 la armaturile de rezistenta transversale, la armaturile constructive
si de montaj
PC 52 la armaturile de rezistenta longitudinale rezultate din calcul sau pe
baza procentelor minime de armare.
Materialele folosite (betoane si oteluri) vor respecta conditiile cerute de
standardele de produs, precum si STAS 10107/0-90 si NE 012-99.

Otel laminat :
Toate laminatele folosite trebuie sa corespunda prevederilor din STAS 1150380. Laminatele din otel trebuie sa fie insotite de certificate de calitate uzinale
si sa fie marcate de catre uzina producatoare. Intreprinderea de uzinare a
pieselor si subansamblelor metalice trebuie sa verifice corespondenta dintre
datele cuprinse in certificatele de calitate si cele din STAS 500/1,2-80.

5.

NORME SPECIFICE UTILIZATE

La proiectarea structurii de rezistenta s-au avut in vedere prevederile

cuprinse in actualele standarde si normative care reglementeaza activitatea
de proiectare si executie in constructii, dintre care mentionam urmatoarele:
-

Seria de standarde STAS 10100 si 10101 privind principii generale de

verificare a sigurantei constructiilor si actiuni in constructii : STAS
10100/0-75;STAS 10101/0-75, STAS 10101/OA-77, STAS 10101/1-91, STAS
10101/2-75, STAS 10101/2A1-91, STAS 10101/2A2-78.

CR0-2005 : Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii.

CR 1-1-3/2005 : Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra

constructiilor.

NP-082/2004 : Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra

constructiilor. Actiunea vantului.

STAS 3300/1-85, 2-85 : Teren de fundare - Principii generale de

calcul. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe.

NP 112/2004 : Normativ pentru proiectarea de fundare directa.

P10/86 : Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii

directe la constructii.

NE 0001- 96 : Cod de proiectare si executie pentru constructii fundate pe

pamanturi cu umflari si contractii mari.

P100-1/2006 : Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de

proiectare pentru cladiri.

STAS 10107/0-90 : Calculul si alcatuirea elementelor structurale din

beton, beton armat si beton precomprimat.

NP 007-97 : Cod de proiectare pentru structuri in cadre de beton armat.

CR 2-1-1-1/2005 : Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali
din beton armat.

C28/83 : Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton.

C28/83 : Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton.

NP 005-96 : Cod pentru calculul si alcatuirea elementelor de constructii

din lemn.

NP 019-97 : Ghid pentru calculul la stari limita a elementelor structurale

din lemn.

NE 012-99 : Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton armat

si beton precomprimat, aprobat de MLPAT cu ordinul 59/N/24.08.19999.
6.

PRECIZARI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR. RESPECTAREA

LEGISLATIEI IN VIGOARE. CONDITII SI MASURI PENTRU
EXECUTIA LUCRARILOR.

6.1.
Tehnologia de executie este obisnuita (clasica), fiind utilizata in mod
curent la cladirile de acest tip, putand fi adoptata cu usurinta de executantul
lucrarilor de constructie, printr-o dotare tehnica corespunzatoare, personal
calificat si respectand normativele in vigoare.
6.2.
Investitorul, proiectantul si executantul lucrarilor de
constructii, au obligatia ca la realizarea lucrarilor de constructii la cladirea
noua (proiectata) a Complexului balnear si bazei de tratament din comuna
Praid, judetul Harghita, sa respecte Legea Nr.10/1995 privind calitatea in
constructii, precum si celelalte prevederi ale legislatiei in vigoare, legate de
activitatea de investitii, proiectare si executie in constructii. Proiectul de
structura in faza P.A.C., P.T., D.E. este valabil numai daca se respecta
Certificatul de Urbanism si Autorizatia de Construire ce va fi obtinuta de
investitor (proprietar). Lucrarile de constructie vor incepe numai dupa
obtinerea Autorizatiei de Construire si a avizelor mentionate in Certificatul de
Urbanism.
6.3.
Executantul lucrarilor va asigura respectarea proiectului si a
legislatiei si normelor in vigoare privind : protectia, tehnica securitatii si
igiena muncii ; protectia la actiunea focului, prevenirea si stingerea
incendiilor ; protectia mediului ; asigurarea accesului din strada pe
santier, a restituirii in forma initiala a suprafetelor utilizate pentru
executie si organizare de santier, a drumurilor pentru acces cu utilaje si
mijloace de transport, etc. Se vor respecta toate normele in vigoare care
cuprind masuri specifice de protectie si igiena muncii, in/sau legate de
constructii, printre care mentionam :
-

Legea 90/1996 privind protectia muncii;

Regulamentul privind protectia si igiena muncii, aprobat de MLPAT cu
ordinul 9/N/15.III.1993, volumele "A"-Norme generale si "C"-Constructii
(prevederi si masuri specifice fiecarei categorii de lucrari);

Ordinul MMPS nr. 235/1995 privind normele specifice de securitate a

muncii la inaltime;

Ordinul MMPS nr. 255/1995 - normativ cadru privind acordarea

echipamentului de protectie individuala;

Normele specifice de securitate a muncii pentru transport intern / 1995,

elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale;

Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si

realizarea constructiilor si instalatiilor - Decret nr. 290/16.VIII.1997;

P118/83 : Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind

protectia la actiunea focului;

Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobat de M.I. cu

ordinul nr. 381/4.03.1993, nr. 775/22.07.1998, si MLPAT cu ordinul
7/N/3.03.1993;

C300/1994 : Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata

executiei lucrarilor de constructii si instalatiile aferente acestora - Ordinul
MLPAT nr. 20N/11.07.1994;

Decret nr. 290/16.VIII.1997 : Reguli si masuri de prevenire si stingere a

incendiilor, specifice organizarilor de santier si pe timpul executarii
lucrarilor de constructii si instalatii aferente;

C58/96: Siguranta la foc. Norme tehnice pentru ignifugarea materialelor

si produselor combustibile din lemn si textile utilizate la constructii;

Toate normativele si reglementarile tehnice in vigoare (cu caracter

republican si/sau departamental), privind cerintele stabilite prin Legea nr.
10/1995, referitoare la protectia si igiena muncii in constructii, prevenirea
si stingerea incendiilor, etc.

6.4.
Pentru a nu permite patrunderea apelor de suprafata in terenul de
fundare, trebuie luate masuri pentru evitarea stagnarii lor in jurul
cladirii si a infiltrarii in teren, de colectare si indepartare rapida de
constructie a acestora, precum si de deversare in sistemul de evacuare a
apei de precipitatii din zona. Se vor elimina eventualele scurgeri de apa din
instalatiile sanitare si termice, si/sau din retelele si conductele subterane
purtatoare de apa si canalizare din vecinatate.

6.5.
Pe
parcursul
lucrarilor
de
executie, constructorul
si
reprezentantul tehnic al investitorului (inspectorul de lucrare/dirigintele
de santier),vor semnala si vor comunica proiectantului si verificatorului
atestat,
orice nepotrivire
si
neconcordanta care
apare
fata
de considerentele care au stat la baza proiectului intocmit faza P.A.C., P.T.
si D.E., si a "Studiului Geotehnic...". Proiectantul va lua masurile necesare
de adaptare a proiectului si detaliilor respective la situatia concreta din teren
(in acest caz se vor prevedea toate masurile suplimentare, considerate ca
necesare pentru asigurarea capacitatii de rezistenta de ansamblu si de
detaliu a constructiei noi in conformitate cu normele tehnice in vigoare).
6.6.
Proiectarea lucrarilor de constructii, avizarea si executarea acestora
se face in conformitate cu legislatia in vigoare. In conformitate cu Legea
10/95 si HG 925/1995, proiectul de structura in faza P.A.C.+P.T.+D.E. se va
verifica pentru exigenta A1 de catre verificator de proiecte atestat.
Realizarea lucrarilor de structura pe santier se va face in conformitate cu
plansele desenate ale proiectului si prevederile din memoriul tehnic de
rezistenta si fisele tehnologice. Verificarea tuturor lucrarilor de executie,
realizate pe santier, se va face in conformitate cu prevederile normativelor
NE 012-1999 si C56-85.
6.7.
PENTRU
ELABORAREA
FAZELOR
URMATOARE
ALE
PROIECTULUI BENEFICIARUL VA COMANDA UNEI FIRME DE
SPECIALITATE UN STUDIU GEOTEHNIC PE AMLASAMENTUL CONCRET
PE CARE URMEAZA SA SE EXECUTE COMPLEXUL. DETALIILE
INTOCMITE PENTRU PRAZENTA FAZA DE PROIECTARE AU UN
CARACTER INFORMATIV, ELE URMAND SA FIE EVENTUAL MODIFICATE
IN CONCORDANTA CU REZULTATELE SI RECOMANDARILE STUDIULUI
MENTIONAT.
Intocmit,
ing. Popa Catalin