Sunteți pe pagina 1din 7

Tesuturile conjunctive

Tesuturi cu origine mezodermica ( 90% se dezvolta din mezenchimul embrionar, o


mica parte din ectoderm)
Au de obicei in componenta 3 elemente principale:
-celulele
-fibre conjunctive

matricea extracelulara (sunt capabile

sa
-substanta fundamentala
functii: support

indeplineasca o mare varietate de


fizic/nutritional pentru alte tipuri de

tesuturi,
protectie, aparare imunitara,
stocare, sinteza)
I. Celulele tesutului conjunctiv
-celule fixe / proprii ale t conj
-celule migratorii/tranzitorii care provin din patul vascular /din limfa
a) celulele fixe:
- celule tinere (celula mezenchimala nediferentiata , celula reticulara) =celulele
prezente la embrion si fat, numarul lor la adult fiind extrem de redus

Celula mezenchimala nediferentiata = celula multipotenta cu mare


capacitate de diviziune mitotica (de transformare in alte tipuri celulare) si
se poate diferentia fie in alte celule ale t conj sau celule de tip muscular
si chiar in celule hemopoetice
localizata in jurul vaselor de sange
are forma stelata cu numeroase prelungiri citoplasmatice (aceste prelungiri
vin in contact cu cele ale celulelor invecinate si confera tesutului un aspect
reticular)
35-40 microni, citoplasma abundenta relativ bazofila, un nucleu voluminos cu
1-2 nucleoli, organite putine
Celula reticulara = are originea in celula mezenchimala nediferentiata,
pastreaza capacitatea de diferentiere in alte tipuri celulare si este
specializata de asemenea pentru functia de fibrologeneza (este capabila
sa produca fibre subtiri de reticulina)
localizata in tesuturile embrionare si fetale, dar la adult o gasim frecvent in
stroma organelor hemolimfopoetice + fibrele de reticulina pe care le produce
1

20 micrometri, forma stelata, citoplasma slab bazofila prezinta incluziuni de


diferite materiale si organite (ribozomi si RER), nucleul este hiporcrom

-celulele adulte (fibrocit, histocit, mastocit,plasmocit, adipocit) = celule prezente la


individul adult

Fibroblastul-fibrocit-miofibroblast = fibroblastul este celula principala a t


conj, fiind responsabila de sinteza fibrilara, ea produce fibre de colagen,
elastina si reticulina, dar sintetizeaza si componente ale substantei
fundamentale si este capabila ca prin diferentiere sa formeze si alte
tipuri celulare de t conj
celula stelata, citoplasma bazofila (ribozomi, RER, aparat Golgi, mitocondrii),
nucleul voluminos si hipocrom
forma inactiva a acestei celule (fibrocitul) are forma ovalara, fara prelungiri
citoplasmatice citoplasma redusa cantitativ (organite putine) si predominant
acidofila si nucleu hipercrom (transformarea intre cele 2 tipuri se poate face
in ambele sensuri, in functie de solicitarile sau necesitatile din tesut)
miofibroblastul este o celula care are caractere comune intre fibroblast si
miocit (celula musculara neteda): de la fibroblast pastreaza capacitatea de
sinteza fibrilara, de la miocit preia capacitatea contractila oferita de
filamentele de actina din citoplasma, acestea confera capacitate contractila
celulei (miofibroblastul este localizat la locul de vindecare a plagilor, prin
contractie aduce marginile plagii aproape una de alta, prin sinteza fibrilara
inlocuieste tesutul afectat)
Histiocit= macrofagul t conj, celula fagocitara care face parte din
sistemul fagocitar mononuclear al organismului
localizate de obicei in jurul vaselor de sange, numarul lor este mare in
organele hemolimfopoetice si la fel in numar mare sunt prezente si in
corionul/submucoasa tractului respirator, digestiv si genital
10-30 microni, forma ovalara (frecvent au suprafata neregulata datorita
capacitatii de a emite pseudopode), nucleul are un aspect caracteristic
reniform si de obicei este localizat excentric in celula, citoplasma este relativ
abundenta (contine numerosi lizozomi cu un echipament enzimatic variat:
fosfataze, hidrolaze acide, esterase alaturi de un aparat Golgi bine dezvoltat,
incluziuni de diferite materiale si corpi reziduali pe langa microtubuli si
microfilamente)
in HE nu se diferentiaza de fibroblast, coloratiile speciale pentru evidentierea
histocitului sunt coloratia cu albastru de Tripan si coloratia cu tus de China
sunt responsabile de ingestia si digerarea particulelor straine din tesut, ele
participa impreuna cu limfotictele la elaborarea raspunsului imun si prin
aceasta asigura rezistenta antimicrobiana si antitumorala mediata celular
Mastocit = celula granulata a t conj
2

localizata de obicei in jurul capilarelor


poate avea contur neregulat, au forma ovalara si un diametru de 20 microni,
citoplasma celulei relativ abundenta contine organite comune (mitocondrii,
ribozomi liberi sau atasati RE, aparat Golgi) dar principalul component al
citoplasmei raman granulatiile bazofile si metacromatice = capacitatea unui
substrat de a schimba culoarea colorantului folosit, foarte numeroase si care
uneori acopera nucleul facandu-l invizibil in MO

granulatiile contin urmatoarele tipuri de molecule: heparina (polizaharid


sulfatat responsabil pentru metacromazie), histamina (amina biogena care
induce cresterea permeabilitatii capilare la locul in care este prezenta),
substanta lent reactiva a anafilaxiei (creste permeabilitatea capilara si
determina aparitia edemului -acumulare de lichid in tesut), factorul
chemotactic pentru eozinofile (stimuleaza migrarea eozinofilelor la locul de
degranulare a mastocitelor, unde limiteaza efectul histaminei)

membrana celulara a mastocitului prezinta faduratii si este prevazuta cu


receptori pentru imunoglobulinele E, atunci cand organismul vine in contact
cu un antigen la care a fost deja sensibilizat acest antigen formeaza
complexe cu imunoglobulinele E, se fixeaza pe receptorii de membrana ai
mastocitului, membrana celulara se rupe si continutul citoplasmei si al
granulatiilor se elibereaza in spatiul extracelular-tesut

prin acumularea acestor efecte in tesut apare edemul urmat de toate


simptomele inflamatiei (durere, roseata, temperatura locala crescuta si
impotenta functionala a segmentului afectat)

acest mecanism este specific reactiilor alergice de hipersensibilitate


intarziata asa cum apar de exemplu dupa intepatura si inocularea de venin
de viespe, pe langa implicarea in reactiile alergice, mastocitul este
responsabil si de producerea de componente ale substantei fundamentale si
de interventia in procese de lipoliza si lipogeneza cu activitate corelata cu
cea a adipocitului

Plasmocit = celula care isi are originea in limfocitul B


localizat la locurile de intrare pentru antigene (la nivelul mucoasei digestive,
in special mucoasa intestinala), numarul acestor celule creste in timpul
inflamatiilor cornice
celula ovalara cu un diametru de 20 microni, citoplasma bazofila, organite
implicate in sinteza proteica bine dezvoltate (ribozomi, RER, aparat Golgi cu
numeroase incluziuni acidofile= corpii Russel in care se depoziteaza
imunoglobuline - anticorpi), nucleul este rotund, situat excentric in celula cu
aspectul unei roti cu spite datorita dispunerii ariilor de heterocromatina
dense, intunecate printre filamente clare de eucromatina

principala functie este sinteza si productia de anticorpi din toate cele 5 clase:
imuglobuline A, M, G, D si E (este o celula implicata in elaborarea raspunsului
imun, celula cu functie in aparare in special pe linia de imunitate umorala)
durata de viata a plasmocitului este scurta, 10-30 zile
Adipocit = celula specializata in stocarea lipidelor
apare fie prin diferentierea din celula mezenchimala nediferentiata sau prin
diferentierea din fibroblast pe masura ce acesta se incarca cu picaturi lipidice
se prezinta in corpul uman sub 2 forme (adipocitul alb si adipocitul brun)
Adipocitul alb: celula caracteristica pentru individul adult uman, forma
rotunda cand apare izolat sau de forma neregulata in tesut
-

50-100 microni diametru, in microscopie are aspect de inel cu pecete


(pentru ca o data cu acumularea de lipide nucleul este impins in periferie,
devine aplatizat si ramane inconjurat de o cantitate relativ redusa de
citoplasma), citoplasma contine ribozomi liberi, aparat Golgi, RER si REN,
mitocondrii si microfilamente
restul celulei este ocupat de o picatura unica de grasime, lipidele care
sunt stocate intracelular sunt reprezentate 90% din trigliceride si sunt
utilizate ca resursa energetica
membrana apare dublata la exterior de o retea de fibre de reticulina
in HE lipidele se dizolva, celula apare necolorata, pare goala de continut,
coloratii speciale pentru evidentierea lipidelor (Sudan III-portocaliu /
Sudan IV-negru si Scharlach-Rott-rosu)

Adipocitul brun: prezent si la om dar numai in perioada fetala si la NN


pentru ca este inlocuit progresiv de adipocitul alb in primii 10 ani de viata
- are dimensiuni mici, iar nucleul este rotund si situat excentric in celula,
citoplasma contine numeroase organite de acelasi tip (mitocondriile
sunt lipsite de particulele elementare) cele localizate pe membrana,
sunt particule necesare sintezei de ATP, din aceasta cauza adipocitul
brun foloseste energia si o disipeaza sub forma de caldura si nu o
poate stoca sub forma de molecula macroergica de ATP
- morfologic in celula caracteristica este reprezentata de prezenta a
numeroase vacuole delimitate de membrane, vacuole in care se
depoziteaza lipide
b) Celule migratorii
- celula care au originea in patul vascular sau in circulatia limfatica si prin diapedeza
pot ajunge in t conj, sunt deci elemente figurate ale sangelui
II.Fibre
a) de colagen
- cel mai frecvent intalnit, colagenul este proteina care reprezinta peste 30% din
greutatea uscata a organismului uman pentru ca are proprietati fizice de tip
rezistenta mare la tractiune si flexibilitate, chiar daca sunt lipsite de elasticitate
4

- pe preparatele proaspete fibrele de colagen apar de culoare alb-sidefie (tendoane,


ligamente) sunt niste fibre birefringente, ele se transforma ireversibil prin fierbere in
gelatina, cu colorati de tipul eozinei - roz, dar se pot colora cu o mare varietate de
colorati (albastru de anilina albastru, Masson - verde Sirius rosu)
- la ME se observa ca fiecare fibra de colagen este alcatuita din subunitati numite
fibrile de colagen, in fiecare fibrila este prezenta o alternanta de benzi clare si
intunecate, acest aspect se datoreaza modalitatii de aranjare a moleculelor de
colagen numit tropocolagen in interiorul fibrilelor (moleculele de tropocolagen sunt
asezate in siruri in modalitate cap-coada si in siruri suprapuse, fiind atasate intre ele
prin legaturi covalente)

-aceasta molecula de tropocolagen este o proteina alcatuita dintr-un lant de


aminoacizi, in structura colagenului aminoacidul cel mai frecvent intalnit este
glicina, iar in structura tropocolagenului pot fi prezenti oricare din ceilalti
aminoacizi, in functie de componenta in aminoacizi au fost descrise peste 20 de
tipuri de colagen, dar cele mai intalnite si mai bine studiate sunt primele 5 tipuri:

Colagenul de tip I: aminoacizii sunt dispusi in lanturi numite lanturi alfa (3


lanturi) rasucite unul in jurul celuilalt sub forma unui triplu helix
- exista 2 lanturi alfa identice denumite alfa 1 si un lant diferit alfa 2,
fiecare al treilea aminoacid este in aceste lanturi glicina, alti aminoacizi
bine reprezentati sunt prolina (12%) si hidroxiprolina(10%)
Localizari: dermul pielii, la nivelul dentinei, oase, tendoane, ligamente, la
nivelul capsulelor de organ si are cea mai larga raspandire din organism

Colagenul de tip II: difera prin aceea ca este alcatuit din 3 lanturi alfa identice
Localizari: cartilajul hialin, cartilajul elastic (asigura rezistenta la presiune a
acestor structuri)

Colagenul de tip III: alcatuit din 3 lanturi alfa identice, colagen care formeaza
fibrile mai subtiri decat cel de tip I, un colagen care asigura elasticitate si
suport structural organelor
Localizari: stroma hepatica, stroma
rinichiului, plaman, uter, in jurul vaselor de sange si in jurul miocitelor

Colagenul de tip IV: tip special de colagen pentru ca nu alcatuieste fibrile


Localizare: structura membranelor bazale, la nivelul tesuturilor epiteliale, la
nivelul rinichiului si cristalinului

Colagenul de tip V: colagen care intra in alcatuirea stromei diferitelor organe,


asociat cu functia de suport structural

b)de reticulina

-sunt asemanatoare fibrelor de colagen, alcatuite din molecule de collagen tip III
-sunt subtiri, 20 nm, se organizeaza in benzi groase
-in HE nu se diferentiaza de cele de colagen, pentru evidentierea lor se foloseste
coloratia PAS care pune in evidenta prezenta gruparilor zaharidice din structura
fibrei /impregnare argentica negru
-in tesut se organizeaza sub forma de retea tridimensionala, in ochiurile careia se
dispun parenchim si vasculare, ele sunt fibre ramificate, anastomozate si prezinta
nodozitati pe traiect
-localizarea este la nivelul memnbranelor bazale, in jurul adipocitelor, a vaselor mici
de sange, a nervilor, fibrelor musculare netede (ele formeaza stroma organelor
hemolimfopoietice cu exceptia timusului)
c)de elastina
-limiteaza destinderea excesiva si previn ruperea tesuturilor, prin proprietatile lor
elastic
-sunt fibre mai subitri decat cele de collagen, dispuse sub forma de retele
tridimensionale
-se coloreaza slab cu eozina si nu pot fi diferentiate de cele de colagen, pentru
evidentiere se folosesc coloratii special (orceina-rosu brun, rezocin-fuxina rosu)
-localizarea este in ligamentele elastice ale coloanei vertebrale, in tunica media a
arterelor elastic, in cartilajele elastic ale laringelui si perialveolar, in parenchimul
pulmonar
-in structural lor sunt prezente

elastina: proteina bogata in glicina si continut scazut de hidroxiprolina, este


singura care contine desmozina, izodesmozina (aminoacizi cu molecula mare,
responsabili de realizarea legaturilor covalente dintre molecule si elastina)
-structura rasucita a elastinei ii permite intinderea acesteia si revenirea la
forma initiala dupa incetarea actiunii fortei de intindere
-in ME apare ca o structura amorfa, cu densitate slaba la fluxul de electroni
microfibrile: alcatuite din glicoproteine fibrilare, dense la fluxul de electroni,
apar primele in fibra elastic si orienteaza dezvoltarea lor
-in fibra matura, sunt localizate in interiorul si exteriorul fibrei

III. Substanta fundamentala


-material amorf, transparent, vascos, localizat intre celule si fibrele t conj
-in HE componentele se dizolva in timpul etapelor de fixare si deshidratare, ca
urmare nu poate fi identificata, de aceea ea poate fi vizualizata numai pe

preparatele congelate/pe sectiuni realizate cu ajutorul criotomului (colorate cu


coloranti bazici sau PAS)
-permite difuziunea O2 si a substantelor nutritive intre patul vascular si tesuturile
inconjuratoare
-compozitia chimica are la baza molecule de proteoglicani (macromolecule formate
dintr-un miez proteic, de care se ataseaza prin legaturi covalente, molecule de
glicozoaminoglicani)

glicozoaminoglicanii (mucopolizaharide): polizaharide cu lant lung,


formate din unitati repetitive de dizaharide, unul din zaharuri este o
hexozamina (glicozamina)
-au o accentuata incarcatura electrica negativa, datorita gruparilor
sulfat si carboxil de pe
moleculele zaharidice (determina afinitatea lor pentru coloranti bazici)
-sarcinile negative atrag moleculele de H2O ceea ce conduce la
formarea unui gel
puternic hidratat, favorizand difuziunea rapida a moleculelor solubile,
incetinind
difuziunea moleculelor mari si bacteriilor
-dupa caracteristicile gruparilor zaharidice si gradul de sulfatare se
clasifica:
acid hialuronic (molecula nesulfatata, formata din unitati zaharidice):
proteoglicanii se ataseaza de el pentru a forma macromolecule
glicozoaminoglicani sulfatati: condroitin-sulfat, dermatan-sulfat, heparinsulfat, heparina