Sunteți pe pagina 1din 6

Tesuturi musculare

-au ca principala propr functia de contractie, prin aceasta ele sunt responsabile
de asigurarea miscarilor corpului, de segmentelor corporale si de modif formei si
dimensiunilor org interne
-embriologic isi au originea in mezenchimul embrionar, iar specializarea lo catre
functia de contractie a indus niste modif de structura: cel acestui tesut s-au
alungit (se fol denumirea de fibra musculara), functia a indus aparitita unor
organite specifice = miofibrile (specializate pt functia de contractie)
-clasificarea se face in functie de aspectul lor histologic microscopic si in functie
de fiziologia lor
-cele 2 tip fundamnentale de t musc:

striat: prezinta striatii longitudinale, transversale si se imparte la randul


sau in: t musc striat scheletal (contractia fibrelor este voluntara), cardiac
(contractie involuntara)
neted: nu prezinta striatii transc, long si contractia sa este involuntara

-caractere generale:

bine vascularizate, inervate


fibrele musculare sunt inconjurate de o atmosfera conjunctiva (rol in
nutritia fibrelor musc, rol in solidalizarea fibrelor in cadrul unui muschi)

-dpdv histologic:
1. T musc striat scheletal
-formeaza masa principala a m scheletici, reprez 40% din greutatea
corporala
-mai este localizat in peretele unor viscere (musculatura limbii,
musculatura faringelui, tunica musculara externa din 1/3 sup esofag,
sfincter anal extern, sfincterul extern uretra, laringe, muschii extrinseci
ai globilor oculari)
-unitatea morfologica este fibra musculara striata scheletala:

o structura care isi are originea in mezodermul embrionar, deriva


din cel precursoare = mioblasti
aceste cel precursoare suera diviziuni celulare mitotice, la multe
dintre ele se divid numai nucleii fara sa aibe loc si diviziunea
citoplasmei
in acest fel se formeaza niste mase citoplasmatice voluminoase,
multinucleate (cateva sute de nuclei pt fiecare fibra), aceste
structuri = plasmodii

concomitent cu formarea plasmodiilor se dezvolta organite


specifice = miofribirle, alcatuite dintr-o alternanta de benzi clare
si intunecate responsabil de aspectul microscopic striat
aceasta fibra musc striata are o forma cilindrica, o L apreciabila
(cativa cm-15-20 cm), dar grosimea/ diametrul (10-100 microni)
prezinta 3 elem caracteristice: membrana = sarcolema,
citoplasma sarcoplasma (abundenta), nuclei numerosi (sit in
periferia fibrei, foarte rar in alte zone central)
nr nucleilor poate atinge pana la 40 nuclei/cm 2 de fribra
musculara
aspectul nucelilor este ovoidal
sunt orientati paralel cu axul lung al fibrei, cu un diametru de 3-4
microni
*prefixul sarco (cuv grecesc sarcos = muschi, carne)
sarcolema este formata la randul ei din:
-membrana celulara propriu-zisa, dublata la exterior de o
membrana bazala, care este usor de evidentiat cu coloratii
speciale PAS, care este la randul ei dublata de o retea de fibre
de reticulina care se evidentiava cu impregnare argentica
-caracteristic este faptul ca sarcolema trimite in interiorul fibrei
niste falduri sau invaginatii cu directie perpendiculara pe axul
fibrei = tubuli transversi, totalitatea lor formand sistemul
T/transversal al fibrei, avand rol de a conduce cu rapiditate unda
de depolarizare de la plasmalema in int fibrei pana la niv
reticulului sarcoplasmic cu care acesti microtubuli sunt in contact
-sarcoplasma foarte abundenta, contine: organite comune,
incluziuni diferite, organite specifice, echipament enzimatic

organitele comune:
- mitocondrii/ sarcozomi (numerosi, cel foarte activa, localizate
perinuclear/la nivelul placilor motorii, in siruri printre miofibrile)
- ap Golgi (perinuclear)
- reticulul sarcoplasmic (are conformatie specifica in fibra si
functie caracteristica: este organizat sub forma unor retele de
canaliculi cu dispozitie longitudinala in jurul miofibrilelor, se
anastomozeaza si formeaza o retea longitudinala = sistemul
L/longitudinal, acesti canaliculi prezinta niste dilatatii = cisterne
terminale, in care se depoziteaza ionii de Ca, in cisternele
terminale Ca se stocheaza prin legarea de proteina =
calsechestrina, intre 2 cisterne se interpune un tubul T din
sarcolema - cele 3 elem formand triade cu rol in cuplarea
excitatiei cu contractia)
- lizozomi (nu foarte numerosi)
-ribozomi (absenti/rar evidentiati)

incluziunile sunt reprez de glicogen (principala sursa de E


necesara contractiei), lipide pot fi stocate sub forma de picaturi

(in jurul mitocondriilor), sunt prezente incluziuni de pigment:


mioglobina (responsabila pt culoarea citoplasmei), lipofuscina
(galbuie, pigment de uzura)
exhipamentul enzimatic este format din enzime de tip oxidaze si
o importanta enzima este ATP-aza, se mai gasesc si ionii de K,
Ca, Mg
organitele specifice: miofibrile (sunt repartizate uniform in fibra,
orientateparalel cu axul fibrei, se grupeaza in fascicule, in
sectiune transversala sarcoplasma are un aspect granulat, L
acestora este = cu cea a fibrei musculare propriu-zise, grosimea
lor este 0,2-0,7 microni)
miofibrilele sunt alc dintr-o alternanta de discuri clare si
intunecate care confera fibrei aspectul striat
discurile clare examinate in lumina polarizate sunt izotrope =
discuri I
cele intunecate sunt anizotrope, birefringente = discuri A
discul I/clar este strabatut de o membrana subtire = membrana
Z/striaamicii, contine o proteina = alfa-actinina pe care se insera
miofilamente;le subtiri de actina
membrana Z trece de la o mio-fibrina la cealalta si se insera la
niv plasmalemei, asigurand mentinerea discurilor la acelasi nivel,
atat in reapos cat si in contractie musculara
discurile A/intunecate sunt impartite la randul lor in 2 jumatati de
o banda clara = banda H, care este bisecatat de o zona/ linie
intunecata = membrana M pe care se insera miofilamente groase
de miozina
portiunea cuprinsa intre 2 membrane Z succesive = sarcomer
(unitatea functionala a fibrei musculare: orice modif in timpul
contractiei are loc in acest segment)
miofilamentele sunt la randul lor formate din proteine contractile
(miozina, actina),alaturi de ele sunt prezente si proteinele
reglatoare (troponina, tropomiozina)
discurile clare si intunecate au compozitie dif in miofilamente
(ex: discul intunecat contine ambele tipuri de miofilamente,
groase de miozina si subtiri de actina cu exceptia portiunii
centrale/banda H unde sunt localizate numai miofilamente
groase de miozina si raportul actina-miozina in discul clar este
de 6 la 1, raport caracteristic uman/mamifere, daca privim discul
clar se vede ca este alc din miofilamente subtiri de actina)

Miofilamentele subtiri de actina (20% din prot fibrilare): L de 1,5 microni,


diam 5-6 nm, dpdv biochimic actina se prezinta sub 2 forme:
-monomer de actina G/globulara (fiecare astfel de monomer este
prevazut cu un loc special/situs de legatura pe care se poate fixa
o subunitate a moleculei de miozina)

-polimer de actina F/fibrilara: se formeaza prin polimelizarea


actinei G (este organizata sub forma a 2 lanturi polipeptidice
asezata sub forma unui dulbu helix)

rolul actinei este acela de a interactiona cu miozina si de a forma


complexul acto-miozinic in timpul contarctiei
in structura miofilamentului de actina exista si proteine
reglatoare: tropomiozina, troponina
molecula de tropomiozina se dispune in santul helixului de actina
F si are rolul de a bloca situsurile active de pe actina globulara in
reapus muscular
troponina localizata la extremitatile tropomiozinei, se prezinta
sub 3 forme:
-troponina C (interactioneaza cu ionii de Ca)
-troponina T (care interactioneaza cu tropomiozina)
-troponina I (blocheaza interactiunea actina-miozina)

Miofilamentele groase de miozina (60% din proteinele fibrilare): L de max 1


micron, grosime de 10-12 nm

este prezenta exclusiv in discurile intunecate


dpdv biochimic este o proteina asimetrica (caracter de birefringenta si
anizotropia caracteristica)
este asimetrica deoarece molecula prez la o extrem un capat globuos =
capul miozinei, o portiune liniara sub forma unei tije
prin tratare enzimatica moelcula se scindeaza in 2 fragmente:
-meromiozina usoara/light L = segmentul liniar (se poate fragmenta
enzimatic in 2 segmente numite S1H care formeaza portiunea globulara,
S2H care cuprinde extremitatea port liniare a miozinei: intre aceste 2
fractiuni se realizeaza o articulatie care permite in final formarea unui
unghi necesar cuplarii mol de miozina cu mol de actina)
-meromiozina grea/heavy H = portiunea globuloasa

*Fiziologia contractiei: nu e subiect, a dictat prea rpd...: (

Clasificarea fibrelor musculare se face dupa cant de mioglobina si nr de


mitocondrii:

rosii: contractie lenta, dar sunt rezistente la oboseala, miofibrile putine,


mioglobina abundenta, sunte prezente in otti muschii scheletici

albe: rare, se contracta rapid dar obosesc foarte repede, au numeroase


miofibrile, dar putina mioglobina si mitocondrii

intermediare: caractere intermediare intre celellate 2 tipuri

Tesutul conj din m striat, organizarea t musc striat scheletal:


-fiecare fibra este inconjurata d eo membrana subtire de t conj endomisium,
prevazut cu capilare subitri si terminatiuni nervoase orienatete paralel cu L fibrei
-mai multe astfel de fibre musc sunt grupate intr-un fascicul musc solidarizat de o
membr conj mai boine reprezentata = perimisium (bine inervat si vascularizat)
-aceste fascicule musc sunt grupate in: fasc primare, secundare, tertiare (dupa
dimensiuni)
-muschiul ca organ este delimitat la exterior de epimisium (struct conj formata
din t conj dens, bine inervat si vascularizat)
Inervatia fibrei musc striate: (deoarece activitatea musculara este dependenta
de SNC )

motorie: placa motorie (unitate neuro-musculara, o sinapsa de tip special


pt ca se realizeaza un neuron si o fribra musculara) componente:
-presinaptica (axon)
-postsinaptica (fibra musc striata scheletala)
se delimiteaza intre ele spatiul sinaptic
-axonul (componenta nervoasa) se ramifica, pierde teaca de mielina,
ramane inconjurat de teaca Schwan iar in butonii terminali se
acumuleaza un nr mare de mitocondrii, RE bine dezvoltat, vezicule
secretorii = vezicule presinaptice pline cu un mediator chimic de obicei
in placa motorie acetilcolina
-in componenta presinaptica apar modif: este faldurata pt a mari supraf
in contact, este prevazuta cu receptori specifici pt acetilcolina,
sarcoplasma nu contine multe miofibrile dar contine numerosi
sarcozomi, la acest nivel este si locul de actiune al unei enzime =
acetilcolinesteraza care permite fibrei sa se relaxeze si sa revina la
forma initiala
-in fibra musc striata umana exista pt fiecare fibra cel putin o placa
motorie (in cazul in care fibra nervoasa de la niv placii este lezata. fibra
musc se atrofiaza)
-un axon poate leza mai multe fibre musc, alc unitatea motorie

senzitiva: este asigurata de fusul neuromuscular, organul tendinos al lui


Golgi