Sunteți pe pagina 1din 6

Tesutul Muscular striat cardiac

-Este un tesut care isi are originea in mezodermul embrionar, la nivelul


insulele Wolf si Pander si se dezvolta in sapt 3 de viata intra-uterina.
-Forme aza tunica mijlocie a pe retelui cardiac.
-In stru ctura acestui miocard exista 2 tipuri principale de tesut:
1.Un tesut format din celule musculare miocardice sau miocardocite
sunt forma predominanta de celule si alcatuiesc miocardul comun.
Functia principala este cea contractila. Se numesc si celule lucratoare.
2. Celule care alcatuiesc miocardul specifi c (Se afl a printre
miocardocite) sau tesutul nodal sau excito -conductor. Functia este
aceea de a genera dar si de a conduce infl uxul electric. Fun ctia lor este
cunoscuta sub numele de pacemake r.

Aspectul microscopic al miocardocitului:


-Fiind un muschi striat are multe caracte re asemanatoare cu muschiul
scheletal.
-Prezinta striatii longitudinale si transversale, este o celula care
contine mio -fi brile.
-Miocard ocitul este o celula alungita ca forma cu lungime de pana la
100 de microni, de obicei cuprinsa intre 50-100 microni si un
diametrul , in ventriculi miocardocitele sunt mai groase decat la niv.
atriilor.
-La capete aceste celule sunt ramifi cate, din ace asta cauza atunci cand
examinam un preparat o sa observam un aspect caracteristic re ticular
sau de pseudo -sincitiu.
-Miocard ocitul prezinta nucleu, sarcolema (membr celulara) si
sarcoplasma.
Nucleul este unic care este situat central in celula, este ovalar, sarac
in cromatina si inconjurat de sarcoplasma cu aspect granular.
Sarcolema (membrana) este alcatuita dintr- o stru ctura caract. de
membrana (plasmalema p ropri-zisa) dublata la exterior de glicocalix si
incojurata de o retea de fi b re de reti culina, aceasta sarcolema prezinta
1

invaginatii cu directie tran sversala (tubuli T), totalitatea lor formand


sistemul T cu pre cizarea ca un tub T vine in contact numai cu o singura
cisterna terminala apartinand re ticulului sarcoplasmic si formeaza
structuri numite diade.
-Celulele invecinate se afl a in contact unele cu celelalte prin
intermediul unor jonctiuni particulare numite discurile intercalare
(striile scalariforme ale lui Ebbert).
-Au aspect microscopic in zig-zag. Pt. evidentierea lor se foloseste
hematoxilina feerica (in H.E nu se observa).
-Examinarea cu microscopul electronic a acestor jonctiuni arata ca ele
sunt formate din 2 zone distincte :
a) zone cu dispozitie transversala pe lungimea fi brei. Este intotdeauna
situata in d reptul liniei Z din discul I(epure) sunt prezente 2 tipuri de
jonctiuni:

fascia adherens are rolul de a an cora fi b rele de actina din


sarcome rele terminale
macula adherens (desmozomii) care au ca principal rol
impiedicare a detasarii miocard ocitelor in timpul contractiei.
distrugerea acestor jonctiuni nu impiedica transmite rea
impulsului electric.

b)zone cu dispozitie paralele cu lungimea fi brei.

se gaseste jonctiune de tip gap/nexus.


o Este o jonctiune comunicanta prin care se face conduce rea
potentialului contractil.
o Viteza de propagare este foarte mare (2000 de ori mai mari
decat in oricare alta zona a sarcolemei). S-a evidentiat o
activitate enzimatica in special a ATP-azei.
o Distanta intre 2 discuri intercalare rep rezinta lungimea unui
miocardocit.

Sarcoplasma (este eosinofi la) in stru ctura sa se afl a organite


comune, incluziuni si organite specifi ce.
-Sarcozomii (mitocondrii) numerosi dispusi in siruri paralele printre
miofi brile. Atat de nume rosi incat pot sa rep rez 35% din volumul
celulei. Sunt in contact strans cu reticulul sarcoplasmi c.
-Aparatul golgii slab rep rez, cu localizare perinucleara.

-Reticul sarcoplasmic care este alcatuit din microtubuli dispusi in retele


in jurul miofi b rilelor si care alcatuiesc in totalitatea lor sistemul L
(longitudinal). O cisterna terminala impreuna cu un tub T din sarcolema
formeaz a diadele.
-In cisterna terminala sunt stocati ionii de Ca, iar diadele coordoneaza
contractia musculara si controleaza cuplare a excitatiei cu contractia.
-Incluziunile sunt reprez de glicogen, pot fi rep rez de picaturi lipidice in
n r. mic si pigmenti in special mioglobina.
- Organitele specifi ce ca si in cazul muschiului scheletal sunt
rep rezentate de miofi brile.
-Miofi brilele sunt org anizate mai putin ordonat.
-Sarcomerele si miofi lamentele sunt asemanatoare cu muschiul
scheletic.
-Atunci cand se examineaza la ME se constata o diferenta intre
miocardocitele atriale si cele ventriculare in sensul ca sarcoplasma
miocardocitelor A contine niste vezicule de secretie.
-Aceste granule secretorii contin si stocheaza tranzitoriu o molecula
numita factorul natriuretic atrial. Odata eliberat el induce niste
modifi cari de tip (stimulare a diu rezei, eliminarea de K, Na si in fi nal
scaderea TA).
-Acest lucru este posibil deoare ce factorul natriouretic atrial induce
vasoconstrictiet.. determina cre stere a fi ltratului glomerural si
diu reza.
-Solidarizarea se face prin stru cturi conjunctive (la miocardocite). In
jurulu fi ecarui miocardocit exista o membr. subti re de tesut conjunctiv
numit endomisium. Mai multe miocardocite impreuna forme aza un
fascicul care este delimitat de perimisium.
-Miocardul ca si muschi al inimii este delimitat de membrane
conjunctive reprezentate de pericard si epicard.
-Vascularizatia este de tip terminal(nu prezinta anastomoze intre ele).
Sunt peste 3500 de capilare pe mm 2 .
-Miocardul specifi c este prezent printre celule miocardului lucrator.

-Se mai numeste si tesut nodal, este alcatuit din celule dispuse sub
forma unor grupuri distincte, organizate in urm structuri :

Nodulul Sino -atrial


nodul Atrio -ventricular
fascicululhiss
rete aua purkinje

-Sunt slab dife rentiate. Celule prezente sut de cateva tipuri :

Celule p (pale cells) au aspect foarte clar, forma ovalara, nucleu


central, citoplasma lipsita de miofi brile, sarcolema fara sistem T.
o ele sunt re sponsabile de a genera impulsul contractil.
o acest lucru se re alizaeaza prin miscare a ionilor de Ca prin
plasmalema lor
o Acest cu rent de intrare a ionilor de Ca in celule p este
singurul respunzator pt. aparitia potentialului de actiune
o asa celule P indeplinesc functia de pacemaker
o aceste celule stabilesc jonctiuni fi e cu alte celule P sau cu
celule de tip T.
Celulele T au o org anizare celulara care imprumuta caract. atat
de la celulele T cat si de la celulele Purkinje.
o Sunt repsonsabile de transmiterea si transportul infl uxului
contractil de la celulele P catre alte tipuri de celule.
o celulele T sunt re sponsabile si de stop are a oricaror altor
infl uxuri ectopice (cu origine in alta parte decat celulele
pacemaker).
Celulele purkinje sunt celule cu lungime pana la 50 microni,
o sunt celule care au numeroase granule de glicogen situate
perinuclear.
o sunt lipsite de sistemul T al sarcolemei
o in sarcolema lor sunt prezente canale pt Ca cat si pt. Na.
o ele sunt tipul celular predominant din structura fasci culului
Hiss, tot ele formeaza si ramifi catiile terminale ale acestui
fascicul, ramifi catii afl ate subendocardic.
o fasciculul hiss este dispus in septul inte r-ventricular si face
legatura intre atriu si ventricul.

-Nodulul sino atrial cat si cel atrio -ventricular sunt formate din celule P
dispuse central. Printre acestea si in periferia lor gasindu-se celulele T.
-Legatura dintre nodulul sino -atrial si cel atrio -ventricular se re alizeaza
prin tracturi inter- nodale formate de obicei din celule purkinje.
-In cazul in care apare necroza in miocard prin intreruperea vasc,
inlocui rea acestui tesut se face prin proliferarea celulelor conjunctive si
4

va apare a un tesut cicatriciat, deoarece miocardocitele adulte nu au


cca. de diviziune si regenerare.
-Tesutul muscular neted se mai numeste si visceral.
-Este alcatuit din unitati celulare, uninucleate numite mitocite, sau
celule musculare netede ( se foloseste uneori si denumirea de fi bra
musculara).
-Denumirea de fi bra se datoreaza aspectului alungit si fusiform.
-Miocitul are capetele efi late si o zona centrala dilatata, lungimea
acestei fi bre variaza intre 20 microni (ca in stru ctura vaselor mici) in sa
poate ajunge pana la jumatate de cm ( ca in cazul miocitelor din
peretele uterului gravid), iar diametrul acestor celule variaza intre 5 si
7 microni in zona centrala a fi brei.
Nucleul este unic, situat central, ovalar fi e alungit fi e uneori cu aspect
spiralat datorita contractiei acestor fi bre si poate contine 1 sa 2
nucleoli.
Sarcoplasma este lipsita de striatii cu aspect omogen, este acidofi la si
poate prezenta aspect fi n granular. Contine organite comune, incluziuni
de diferite materiale si formatiuni specifi ce.
- Organite comune : RE sarcomplasmic este situat perinuclear,
sarcozomii cu volum ce nu depaseste 5-6 % din cel al celulei, aparatul
golgi, ribozomii si lizozomii sunt in numar mic.
-Incluziunile se pun in evidenta prin tehnici imuno -histochimice, se
evidentiaza glicogenul, putine incluziuni lipidice si pigmentul rep rez. de
mioglobina.
-Ca pigment mai poate fi evidentiant lipofuscina ca pigment de uzura.
-Tot in sarcoplasma se pun in evidenta enzime care apartin ci clului
krebs, alaturi de ele ATP- aza si alte enzime de tipul fosfatazelor.
-Sunt p rezenti in miocit ioni de Na K si de Ca.
-Prezenta formatiunilor specifi ce. Miocitul are in sarcoplasma
urmatoarele elemente:

corpii densi (sunt formatiuni alungite, fusiforme care au rolul de a


atasa, de a conferi zone de ancorare pt miofi lamentele de actina.
Acestea se intalnesc de-a lungul fi brei musculare netede au
lungime de pana la 1 micron si o grosime de 300 de nanometrii.

Continutul lor este reprez. de proteine (alfa actinina si fi lamina)


ambele capabile sa ataseze actina.
Filamentele intermediare, aceste fi lamente joaca rolul de a forma
citoscheletul celuar, grosime foarte mica pana la 10 nanometrii.
Sunt dispuse intre corpii densi si plasmalema, biochimic sunt
rep rezentati de proteine (desmina, ea este specifi ca fi lamentelor
din muschiul neted visceral si vimentina specifi ca muschiului
neted vascular.
Miofi lamente sunt reprezentate de fi lamentele de actina si
miozina. Aceste 2 tipuri de proteine nu mai sunt organizate
ord onat ca la miofi brile.
o miofi lamentele din miocit mai contin si proteine reglatoare
(calmodulina si caldesmon a