Sunteți pe pagina 1din 2

Tema proiectului urmrete calculul momentului capabil al unui nod rigid.

Momentul capabil al mbinrii se calculeaz pe baza eforturilor capabile transmise de


uruburile ntinse.
Calculul se efectueaz conform metodei componentelor.
Rezistena la ncovoiere a nodurilor sau momentul ncovoietor capabil rezult din
rezistena la traciune a componentelor ntinse i este evaluat prin intermediul formulei
(partea 6.2.7.2 din SR-EN 1993-1-8):
M j , Rd Fti , Rd hi
i

Figura 1. Modelarea momentului capabil n nod n funcie de rezistena la ntindere a


uruburilor
Datorit prezenei rigidizrii n zona extins a plcii de capt, modurile de cedare
ale primului rnd de uruburi sunt similare cu cele ale unui "rnd marginal de uruburi
adiacent unei rigidizri" pentru talpa stlpului la ncovoiere (tabelul 6.5 din SR
EN1993-1-8).
Pentru calculul nodurilor cu ajutorul metodei componentelor se pot evidenia
urmtoarele aspecte:
- rezistena mbinrii este dictat de componenta cea mai slab. Este de preferat ca
aceast component s posede un comportament ductil, pentru a permite redistribuia
eforturilor n mbinare. De obicei conectorii (uruburi sau suduri) au un comportament
casant la cedare i este de preferat s nu fie componenta de rezisten minim i s posede
o anumit suprarezisten pentru a permite plastificarea componentelor ductile;
- rigiditatea mbinrii reprezint o sum ponderat a tuturor componentelor, unele
avnd o influen mai mare (cum ar fi panoul de inim al stlpului la forfecare sau
compresiune), altele mai mic;
- capacitatea de rotire a nodului este direct dependent de ductilitatea componentelor mai
slabe din nod. Jocul de deformabiliti al diferitelor componente poate genera diferite
concentrri de eforturi care n mod normal trebuie evitate (spre exemplu, o deformabilitate

mare a panoului de inim al stlpului la forfecare conduce la o concentrare a tensiunilor n


zona cordoanelor de sudur i la cedri a acestor zone).