Sunteți pe pagina 1din 28

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI

DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ

DATORĂM
COPILULUI
CEL MAI
PROFUND
RESPECT !

NR. 2
DECEMBRIE 2008
COLECTIVUL DE REDACŢIE:
Coordonatori:
Profesor ION MARILENA - Inspector şcolar
învăţământ special şi management,
Profesor DOROBANŢU ADELA -
director C.J.R.A.E. Teleorman;
Profesor consilier BARBU CARMEN -
Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică
Profesor consilier BOBÎRNILĂ DANIELA -
Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică

Tehnoredactare: Alexandru Rusu

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ


EDUCAŢIONALĂ TELEORMAN
Alexandria, Str. Carpaţi, nr. 15

Telefon: 0347/805501 Nr. 2


Fax: 0347/805502 Decembrie 2008
E-mail: cjrae_tr@yahoo.com
Web: www.cjraetr.ro
ISSN 2065-314X

Tipar digital executat la S.C. TIPOALEX S.A.


Alexandria, str. Ion Creang`, nr. 53, Tel./Fax: 0247 / 311884 E-mail: tipoalex2004@yahoo.com tipoalex@gmail.com
« ÎNCEARCÃ
SÃ PRIVEªTI MAI DEPARTE ! »
In acest an ºcolar (2007-2008), - 21 noiembrie: transmiterea la CJAP activitãþi) de consiliere la clasele a VIII-a.
Centrul Judeþean de Asistenta a chestionarelor OSP completate de Au fost implica þ i în derularea
Psihopedagogicã a considerat ca este elevi; programului profesorii consilieri din
necesar un program unitar la nivel - 24 noiembrie - 5 decembrie: cabinetele care deservesc unitãþi
judeþean, de consiliere a carierei elevilor realizarea, de cãtre profesorii consilieri gimnaziale : Silvia Nicolescu, Valerica
de clasa a VIII-a. CJAP, a studiului OSP, pe baza Visan, Daniela Mitu, Violeta Simulescu,
Anterior, C.J.A.P. a derulat programe chestionarelor; Alina Potang, Alina Nicolae, Valentin
de acest gen pentru elevii din - 15 decembrie - 19 decembrie 2008: Nicolae, Mariana Popescu, Mirela Iatan.
învãþãmântul liceal insa acest segment de realizarea unei Mese rotunde în scopul Unitãþile ºcolare în care s-a
populaþie ºcolarã (elevi de clasa a VIII-a) evaluãrii programului; desfãºurat programul au fost: ªcoala cu
a fost “descoperit”, în sensul ca nu au - 5 ianuarie - 17 ianuarie 2009: clasele I-VIII Plosca, ªcoala cu clasele I-
existat decât acþiuni disparate pe aceasta realizarea unui raport privind derularea VIII Nr. 4 Turnu Mãgurele, ªcoala cu
tema. programului ºi transmiterea de clasele I-VIII Nr. 1 Videle, ªcoala cu
Conceput pentru o perioada de comunicate de presa. clasele I-VIII Nr. 4 Alexandria, ªcoala cu
desfãºurare de 2 ani ºcolari, programul Începând cu 25 februarie 2008 pânã clasele I-VIII “M.R. Paraschivescu”
are urmãtoarea etapizare: în 25 aprilie 2008, C.J.A.P. a procedat la Zimnicea, ªcoala cu clasele I-VIII
§ Etapa I (an ºcolar 2007-2008): implementarea experimentala a acestui Drãgãneºti Vlaºca, Liceul Teoretic “C.
- 1 februarie - 22 februarie 2008: program, cu acordul Inspectoratului Noica” Alexandria, ªcoala cu clasele I-
concepere program VIII Nr. 2 Nanov, ªcoala
- 25 februarie - 25 cu clasele I-VIII “M.
aprilie 2008: Eminescu” Roºiorii de
implementare program Vede.
în ºcolile în care exista Astfel, au fost
cabinete de asistenta cuprinse în program 19
psihopedagogicã clase, totalizând 408
- 5 mai - 9 mai 2008: elevi.
realizarea, de cãtre Pentru a vedea
profesorii consilieri impactul activitãþilor
responsabili, a asupra cadrelor
rapoartelor privind didactice am utilizat o
derularea programului în scala cu note de la 1 la 10.
ºcoalã (impact asupra Concluziile ce se
e l e v i l o r, c a d r e l o r desprind din evaluãrile la
didactice, puncte nivel de unitate ºcolarã
tari/slabe, etc.) sunt urmãtoarele:
- 12 mai 16 mai - la nivelul a 78% din
2008: transmiterea scoli programul a avut un
rapoartelor ºi a fiselor impact mare ºi foarte
lucrate de elevi cãtre mare asupra cadrelor
CJAP coordonator de didactice;
program
- 19 mai 23 mai - numai la doua scoli
2008: realizarea (Turnu Mãgurele ºi
raportului final/concluzii de cãtre ªcolar Judeþean, la nivelul unitãþilor Videle), profesorii consilieri au apreciat
coordonatorul de program; discuþii cu ºcolare gimnaziale din judeþ care dispun impactul activitãþilor asupra cadrelor
colegii din reþea privind strategia de de un cabinet de asistenþã didactice cu nota foarte mica - 3.
implementare pentru anul ºcolar urmãtor. psihopedagogicã. Programul a avut la § Punctele tari observate în
§ Etapa a II-a (an ºcolar 2008- bazã un pachet de resurse pentru a-i ajuta desfãºurarea programului:
2009): pe profesorii-diriginþi de la clasele a VIII- - noutatea materialelor /metodelor
- 1 octombrie - 10 octombrie 2008: a sã realizeze, împreunã cu specialiºtii de lucru;
lansarea programului la nivel judeþean: C.J.A.P. acest demers de orientare a
carierei elevilor. Profesorii consilieri, în - utilitatea resimþitã de profesori ºi
întâlniri de lucru pe zone cu consilierii elevi a abordãrii unei astfel de teme;
educativi din toate ºcolile cu clasele I- colaborare cu profesorii diriginþi ºi cu
VIII din judeþ; sprijinul consilierilor educativi, au - programul dezvolta capacitatea de
- 13 octombrie - 17 octombrie 2008: desfãºurat propriu-zis un anumit numãr autocunoaºtere a elevilor ºi atitudinea
instruirea diriginþilor de la clasele a VIII- de ore (stabilit în funcþie de nevoile pozitiva faþã de sine;
a de cãtre consilierii educativi; identificate la fiecare unitate ºcolarã, de - foarte buna colaborare intre
- 20 octombrie - 28 noiembrie 2008: deschiderea din partea cadrelor didactice, profesorul consilier, profesorii diriginþi ºi
aplicarea fiselor de lucru de cãtre fiecare dar ºi de disponibilitatea profesorului consilierul educativ;
profesor-diriginte la clasa; consilier de a se implica în aceste

Pagina 3 DATORÃM COPILULUI CEL MAI PROFUND RESPECT !


- îi sensibilizeazã pe elevi cu privire aplicat ºi de utilizat de cãtre elevi. au existat ºi activitãþi care au necesitat
la propria carierã; În concluzie, în urma centralizãrii alocarea mai multor ore ºi care au
- fisele de lucru / activitãþile au reuºit datelor culese de la fiecare din unitãþile implicat un efort mai mare din partea
ºcolare implicate în program, reiese ca elevilor: “Lista de interese” ºi “Ghidul
sã le capteze atenþia elevilor ºi sã-i ajute
programul s-a dovedit a fi util ºi atractiv OSP”.
sã-si conºtientizeze aptitudinile,
pentru majoritatea celor implicaþi. Pe baza acestor date putem afirma cã
interesele, valorile, modelele de
De asemenea, implementarea lui s-a programul, în faza experimentalã, a fost
viata/modelele de carierã.
fãcut relativ fãrã dificultãþi. bine primit de majoritatea elevilor ºi
§ Puncte slabe observate în
La nivelul a 78% din ºcoli programul cadrelor didactice. Din acest motiv, vom
desfãºurarea programului:
a avut un impact mare ºi foarte mare face demersurile necesare pentru
- dezinteresul manifestat de unii
asupra cadrelor didactice ºi elevilor. continuarea lui în anul ºcolar urmãtor,
elevi pentru orice fel de program sau
Numai la doua ºcoli (Turnu Mãgurele ºi prin extinderea la nivelul tuturor
activitãþi noi derulate în ªcoalã;
Videle), profesorii consilieri au apreciat unitãþilor ºcolare gimnaziale din judeþ.
- slaba implicare a elevilor în
impactul activitãþilor asupra cadrelor Pentru aceasta se impune o colaborare
procurarea de materiale informative ºi în
didactice ºi elevilor cu note foarte mici : 3 mai strânsã cu inspectorul ºcolar
realizarea sarcinilor de rezolvat acasã
ºi 3, respectiv 4 ºi 3. În aceste douã cazuri responsabil cu activitatea educativã.
(colaje, eseuri, etc.);
se impune cercetarea motivelor care au
- dificultãþi întâmpinate de elevi în
dus la aceste aprecieri. Coordonator de program,
ordonarea rãspunsurilor la fisele de
Printre activitãþile preferate de elevi profesor consilier
interese, deprinderi, abilitãþi, valori;
s-au remarcat: “Harta vieþii”, Carmen Barbu - psiholog specialist
aceste fise s-au dovedit a fi mai dificil de
“Ciorchinele”, “Omul meu de succes”; autonom Psihologie Educaþionalã

CONSILIEREA PSIHOPEDAGOGICÃ
ÎNTRE INDIVIDUAL ªI SOCIAL
Iatã, cã a mai trecut un an ºcolar niciodatã, de perzenþa unui numãr diferite stupefiante, ºi consider,
ºi în acelaºi timp au mai trecut peste considerabil de elevi externi, care ºi- alãturi de colaboratorii mei ( cadre
noi bucurii, satisfacþii, proiecte au înfrânt teama ºi prejudecãþile ºi au didactice, poliþie, comunitatea localã
întreprinse, dezamãgiri, speranþe ºi înþeles în cele din urmã rolul ), cã am reuºit sã tragem un semnal de
lista poate continua... Dacã ar fi sã fac profesorului consilier. alarmã în privinþa acestora.
o sintezã a evenimentelor care s-au Profit de ocazie, ºi pe aceastã Mã voi opri aici, deoarece nu
derulat, pe tot parcursul acestui an, cu cale le mulþumesc colegilor care nu de doresc sã fac din acest articol o
siguranþã cã aº omite multe, întrucît puþine ori m-au solicitat la orele de evidenþiere a meritelelor Cabinetului
nu mi-am propus ca în paginile consiliere ºi orientare, precum ºi la de Asistenþã Psihopedagogicã, ci doar
acestui articol sã-mi evidenþiez ºedinþele cu pãrinþii, unde am mi-am propus, ca încã o datã, sã fim
meritele, ci doar sã-mi actualizez în clarificat exact importanþa înþeleºi exact ºi percepuþi ca atare.
minte ceea ce a fost reprezentativ cabinetului de asistenþã Prof. consilier:
pentru activitatea mea de anul acesta. psihopedagogicã în ºcoli. Prin Georgeta Funaru,
Debutul acestei perioade a fost intermediul atelierelor de lucru, Cabinetul de Asistenþã
promiþãtor, deoarece am avut prilejul desfãºurate în liceul unde funcþionez, Psihopedagogicã
sã particip într-un frumos colþ al þãrii precum ºi în alte unitãþi de învãþãmânt Colegiul Tehnic „General
la un curs de formare privind am avut ocazia sã discut cu David Praporgescu”
problematica HIV/SIDA. adolescenþii, ºi sã aflu care le sunt
Mãrturisesc cã dincolo de starea de aºteptãrile, dorinþele ºi proiectele lor
emoþie ºi tristeþe care m-a cuprins, de viitor.
actualizându-mi în minte faptul cã Aº menþiona, nu în ultimul rând,
acest flagel, e cât se poate de real, am ºi colaborarea cu preºedintele
aflat foarte multe lucruri noi ºi Asociaþiei Motivaþi pentru reuºitã,
interesante, pe care alãturi de echipa Bogdan Raicu, care prin intermediul
C.J.R.A.E ºi de coordonatorul seminarelor cu tema „ Integrarea
proiectului pe zona Teleorman, Florin socio-profesionalã a persoanelor cu
Lazãr, le-am transmis ºi colegilor din dizabilitãþi”, a reuºit sã schimbe un
unitãþile ºcolare din zona Turnu- pic percepþia elevilor, în primul rând
Mãgurele. faþã de cei aflaþi în dificultate, care nu
De asemenea, prin intermediul sunt deloc de neglijat ºi care pot trãi
activitãþilor de popularizare, care s-au alãturi de noi, ca ºi noi, dacã evident
întreprins în ºcoli privind specificul le dãm o ºansã.
activitãþii Cabinetului de Asistenþã Ca ºi în anii precedenþi ºi anul
Psihopedagogicã, pot spune cã m-am acesta s-au derulat proiecte de
bucurat anul acesta, mai mult ca prevenire a consumului de alcool ºi de

NUMÃRUL 2 Pagina 4
INTEGRAREA SOCIALÃ A ELEVILOR
CU DEFICIENÞE MINTALE
Persoanele cu dizabilitãþi finalizare a deciziei luate. atitudinea ostilã ºi sã
reprezintã o categorie a populaþiei Operaþia de alegere presupune implementeze modalitãþi
cu o poziþie evident dezavantajatã cunoaºterea obiectului de ales, a salvatoare ce duc treptat la
faþã de alte categorii de oameni, particularitãþilor sale mai schimbarea mentalitãþii oamenilor
aceasta fiind una dintre importante, a calitãþilor ºi lipsurilor faþã de persoanele cu dizabilitãþi ºi
problemele majore ce poate fi sale. la schimbarea mentalitãþii acestor
soluþionatã numai prin efortul Una dintre valorile de bazã persoane faþã de ele, faþã de
comun al întregii societãþi. Nivelul ale societãþi noastre este aceea poziþia lor în societate ºi faþã de
de civilizaþie al societãþii poate fi în ca toþi cetãþenii sã aibã un loc de posibilitãþile de afirmare la nivelul
mare mãsurã determinat de muncã productiv ºi sã primeascã profesional pe care le posedã.
atitudinea faþã de aceste un salariu decent pentru În societatea contemporanã
persoane, iar crearea condiþiilor activitatea prestatã. Pentru preocuparea pentru aceste
pentru educaþie ºi învãþãmânt, persoanele cu dizabilitãþi, cea mai persoane se regãseºte în domenii
adaptare socio-profesionalã ºi eficientã formã de a-ºi dobândi foarte variate ºi este analizatã din
integrare socialã a persoanelor calitatea de cetãþean socialmente perspective tot mai diverse. Mulþi
respective constituie obiectivul util este munca normalã sau specialiºti ca medicul pediatru,
principal al oricãrui stat ºi a munca protejatã în mai mare sau psihologul, asistenþii sociali,
comunitãþii mondiale în general. mai micã mãsurã, în acord cu cadrele didactice din învãþãmântul
Motivaþii multiple - umanitare, posibilitãþile fiecãruia. Conform de masã ºi din cel special,
economice sau epistemice - au acestei valori, persoanele cu numeroºi pãrinþi se regãsesc în
fãcut ca în ultimii ani numãrul dizabilitãþi care doresc sã mod frecvent puºi în faþa
cercetãrilor în domeniul desfãºoare activitãþi productive persoanei cu dizabilitãþi, trebuind
deficienþei mintale sã creascã trebuie sã dispunã de ºansa de a sã rezolve, fiecare din punctul lor
foarte mult. Depãºind cadrul obþine un loc de muncã, fãrã ca de vedere, problemele uneori
medicinii tradiþionale, datoritã pentru aceasta sã fie nevoite sã complexe ºi dificile. O persoanã
investigaþilor biochimice, genetice renunþe la alte drepturi sau trebuie sã ºtie cã alãturi de ea sunt
ºi neurofiziologice, ea îi preocupã beneficii care le asigurã un nivel oameni afectuoºi, acest lucru
sistematic pe psihologi, pedagogi acceptabil de existenþã. permiþându-i sã îºi formeze o
ºi sociologi. În acest mod Asumarea acestor valori va capacitate de independenþã
cercetãrile capãtã un caracter conduce la responsabilizare sigurã, revigorându-i forþele fizice
interdisciplinar tot mai pregnant. socialã, astfel încât sã se poatã ºi intelectuale. Doar în asemenea
Unul dintre aspectele cele mai oferi ºanse de angajare ºi servicii condiþii persoana cu dizabilitãþi se
frecvent studiate îl constituie de sprijin într-un mediu cât mai va integra uºor în societate ºi se
adaptarea socio-profesionalã a normal sau cât mai puþin restrictiv. va simþi membru cu drepturi ºi
acestei categorii de deficienþi, Integrarea socialã a obligaþii depline al acesteia.
datoritã probabil optimismului pe persoanelor cu deficienþã mintalã Reuºita în activitatea
care îl degajã rezultatele recente e ste n e ce sa rã ºi a ctu a l ã . profesionalã este influenþatã ºi de
în opoziþie cu scepticismul Problemele sociale devin tot mai încrederea pe care subiectul o are
anterior. acute ºi scot în relief în aptitudinile ºi abilitãþile de care
Alegerea meseriei este larg complexitatea unui sistem în care dispune. La elevii cu dizabilitãþi
condiþionatã de informarea persoana cu dizabilitãþi a fost mintale, problema alegerii
tânãrului asupra profesiunii, de aproape întotdeauna profesiei este privitã cu o oarecare
impresiile directe, vii, acceptate marginalizatã. Perioada actualã teamã, deºi subiecþii afirmã cã au
de el în aceastã privinþã, de creeazã posibilitãþi de afirmare, de încredere în ei. Problemele apar
perspectiva de a se realiza, pe incluziune socialã, iar gradul de în momentul în care deficientului
care o întrevede tânãrul în activitate se amplificã de la mintal i se cere sã se exprime ºi sã
viitoarea lui meserie. Alegerea deprinderea de locuitor la afirme ceea ce poate face,
înseamnã opþiune, selecþie ºi responsabilitatea de cetãþean. alegerea profesiei fiind privitã
fixare, dar ea mai înseamnã ºi Societatea are nevoie de pentru aproape jumãtate din ei cu
cunoaºtere, libertate de decizie ºi personalitãþi care sã înlãture nesiguranþã. Ei prezintã uºoare

Pagina 5 DATORÃM COPILULUI CEL MAI PROFUND RESPECT !


complexe care nu le permit sã se Problema apare în momentul în Totuºi, o concluzie este de
prezinte într-un mod avantajos ºi care se defineºte cuvântul „curaj”, netãgãduit: aceea cã prin
se pot lãsa depãºiþi de alþi acesta având sinonime la ambele încadrarea deficientului mintal în
concurenþi. Dacã la elevii normali categorii de elevi cuvintele muncã, acesta se obiºnuieºte sã
se dovedeºte un oarecare „ºmecher”, „tupeu”. trãiascã în colectivitate,
echilibru în modul de O altã cauzã ar fi mediul dobândeºte mai multã încredere
autoapreciere, la elevii cu familial în care aceºti elevi trãiesc, în sine ºi în posibilitãþile de care
dizabilitãþi, elevul deficient majoritatea fiind din familii sãrace, dispune, devine mai stabil din
dovedeºte tendinþe de foarte puþini atingând un nivel de p u n c t d e v e d e r e a f e c t i v.
supraapreciere, de rupere de trai spre mediu. La elevii cu Integrarea în activitatea de
realitate, datoratã ºi faptului cã deficienþã (la majoritatea), acest muncã duce la o îmbunãtãþire a
lipseºte un termen de comparaþie termen nu existã. Din acest motiv, dezvoltãrii intelectuale ºi fizice a
real. Astfel, dacã elevul normal se pentru ambele categorii de elevi, adolescenþilor cu deficienþã
raporteazã atunci când rãspunde aprecierea propriului potenþial mintalã, la o mai bunã integrare a
la întrebãri la mediul social în care este esenþialã în vederea ieºirii din acestora în societate, iar
trãieºte, elevul cu deficienþã sãrãcie ºi a speranþei de realizare implicarea în alegerea profesiei
mintalã are probleme în a percepe profesionalã. La elevii care provin este esenþialã.
în mod real acest mediu. El se din centrele de plasament,
poate compara cu alþi elevi din aceastã problemã este ºi mai Prof. psihopedagog
ºcoala specialã, sau se poate acutã, deoarece ei nu se pot baza Rodica - Loneta Martin
baza pe încurajãrile ºi susþinerile decât pe ei înºiºi, iar din aceastã C.S.E.I. Alexandria
celor din jur (cadre didactice, cauzã se apreciazã în mod pozitiv,
pãrinþi etc). Cauza acestui fapt existând tendinþe de Bibliografie:
poate fi percepþia de cãtre elevi a supraapreciere. Caracteristicile 1. Gherguþ A., Sinteze de
mediului în care trãiesc. vârstei adolescenþei pot sta ºi ele psihopedagogie specialã, Editura
Societatea se aflã în continuã la baza apariþiei fenomenului de Polirom, Iaºi, 2005
evoluþie, iar valorile sociale capãtã supraapreciere, ºtiindu-se cã 2. Jigãu M., Consilierea
alte dimensiuni. Astfel, s-a tinerii adolescenþi au tendinþa de carierei, Editura Sigma, Bucureºti,
observat cã mulþi elevi considerã cãuta sã iasã în faþã cu orice preþ 2001
cã pentru a reuºi trebuie sã ai ºi de a exagera în aprecierile pe
curaj ºi sã îþi impui ideile. care le fac.

,,SPUNE: NU DROGURILOR!”
In perioada 10.03 15.04.2008, s- - prof. sociolog Nicolae Consumul de droguri a atins
a derulat la nivelul judetului Valentin în România dimensiunile unui
Te l e o r m a n , p r i n i n t e r m e d i u l ARGUMENT pentru alegerea fenomen social prin rapiditatea cu
profesorilor consilieri din reteaua acestei teme: care se propagã, prin efectele sale
CJAP, programul ,,SPUNE: NU devastatoare, directe ºi indirecte,
DROGURILOR!”, proiect de precum ºi prin scãderea dramaticã
informare si activitati educative care a mediei de vârstã a
se adreseaza adolescentilor din liceele c o n s u m a t o r i l o r. P o p u l a þ i a
teleormanene. vulnerabilã la consumul de droguri
Coordonatori: este cea formatã din adolescenþi ºi
- insp. programe educative: tineri, din cauza structurii psihice
BOJAN Lucica fragile si a unui profil de
- profesor sociopsiholog: personalitate tipic conduitei
CALIN Ioana Andreea dependente ce caracterizeazã
Colaboratori: p aceastã perioada a vieþii. Ei sunt
- rof.psiholog Carmen Barbu mai deschiºi la nou, mai predispusi
- prof. pedagog Daniela la adoptarea unor comportamente
Procopie de risc, cu o stimã de sine redusã, se
- prof. psiholog Mirela Iatan simt foarte puþin securizaþi, fãrã
- prof. pedagog Valerica Visan repere valorice certe ºi cu o mare
- prof. sociopsiholog Violeta nevoie de siguranþã, de valorizare ºi
Simulescu de confirmare a propriei identitãþi.

NUMÃRUL 2 Pagina 6
Presiunea grupului social ºi - Vizionarea unui film educativ unei imagini pozitive de sine si de
disponibilitatea drogului sunt , , D R O G U R I L E - T E N TAT I E , consolidare a incredreii in fortele
factori determinanþi majori în COMPROMIS, DURERE” proprii.
iniþierea ºi menþinerea consumului - Masa rotunda - ,, De ce nu voi Proiectul include si un studiu pe
de droguri. consuma droguri?” baza unui chestionar postinformare,
Scopul proiectului: Evaluare elaborat cu scopul de a observa atent
Prevenirea consumului de opiniile, atitudinile, informatiile si
alcool si droguri in randul • - Chestionare de evaluare interesele adolescentilor in
adolescentilor. distribuite elevilor; problematica consumului de alcool si
Obiectivele activitatilor • - Fise de lucru substante interzise.
• informarea ºi • - Analiza chestionarului Astfel, la nivelul judetului,
conºtientizarea elevilor privind • - Expoziþii de desene, proiectul a fost derulat in sase licee,
riscurile panouri afiºe, caricaturi, articole, beneficiarii fiind 460 de elevi cu
consumului de alcool si eseuri, etc varste cuprinse intre 15 si 19 ani.
droguri la o varsta timpurie; Liceele implicate in programul Deosebit de receptivi,
• identificarea cauzelor ce ,,SPUNE: NU DROGURILOR!” au adolescentii au aratat un interes
determinã consumul de alcool si fost: deosebit activitatilor desfasurate, s-au
substante interzise; - Grup Scolar Agricol implicat in rezolvarea sarcinilor
• elaborarea unei strategii de Draganesti Vlasca; propuse si au elaborat lucrari
renunþare la consumul de alcool. - Liceul Teoretic ,,Constantin apreciate ulterior de toti cei implicati
Proiectul a urmarit informarea Noica” Alexandria; in implementarea acestui proiect.
unui numar cat mai mare de elevi, prin - Liceul Pedagogic ,,Mircea Consider ca proiectul SPUNE:
activitati educative specifice, in Scarlat” Alexandria; NU DROGURILOR! a avut succes,
privinta pericolului pe care il - Liceul Teoretic ,,Al.I.Cuza” in sensul ca discutiile incitate pe
reprezinte consumul de alcool si Alexandria; marginea lui au avut un ecou profund
substante interzise. Derularea - Liceul Teoretic Al.D. Ghica” in constiinta adolescentilor, aspect
proiectului a constat in prezentarea cu Alexandria; confirmat de atitudinea acestora in
ajutorul retroproiectorului a - Grup Scolar Tehnic Videle. special in cadrul activitatii: Masa
programului de informare ,,SPUNE: rotunda - ,, De ce nu voi consuma
NU DROGURILOR!” si intr-o serie Profesorii consilieri au urmarit droguri?”
de activitati precum: prin derularea acestor activitati nu
- , , H a r ta v i e t i i ” numai transmiterea unor informatii Coordonator de proiect:
(autocunoastere) dar si formarea unor priceperi si Prof. consilier
- ,,Ai incredere in tine, nu te lasa deprinderi specifice de CALIN Ioana Andreea
influentat!”(consolidarea increderii autocunostere, de cunoastere si
in sine) comunicare asertiva, de formare a

EDUCAŢIE PENTRU VIAŢA DE FAMILIE


Existã oameni care cred cã în practicã idei îndrãzneþe ºi
educaþia pe teme de sexualitatea ingenioase: Educaþie pentru
adolescenþilor ºi sãnãtatea Viaþa de Familie, Venerix,
reproducerii fãcutã pe bazã de Servicii adaptate nevoilor
voluntariat nu este eficientã. Cei care tinerilor sunt astfel de exemple.
ne-au cunoscut, echipa de la Fundaþia Fundaþia Tineri pentru
Tineri pentru Tineri - personal angajat Tineri este o organizaþie
ºi voluntari - pot susþine exact opusul. naþionalã, neguvernamentalã,
Ceea ce noi numim spiritul Tineri independentã, apoliticã, non-
pentru Tineri (TnT) - un amestec de profit, bazatã pe voluntariat,
entuziasm, dedicare ºi exigenþã faþã creatã în anul 1991 cu scopul
de muncã noastrã - i-a „contaminat". de a se implica în problematica
Acel spirit face ca voluntarii noºtri sã socialã a tinerilor din România.
fie cel mai bine instruiþi; programele În prezent Fundaþia Tineri
de educaþie ºcolare ºi cursurile de pentru Tineri îºi desfãºoarã Constanþa, Timiº.
formare sã fie cele mai apreciate de programele în Bucureºti ºi în alte 11 Fundaþia Tineri pentru Tineri
cãtre beneficiarii noºtri iar activitãþile judeþe din þarã: Dâmboviþa, deruleazã programul de "Educaþie
extra-ºcolare cele mai inovative. Maramureº, Iaºi, Vaslui, Botoºani, pentru viaþa de familie" în liceele din
Acelaºi spirit ne dã puterea sã punem Ilfov, Tulcea, Mehedinþi, Teleorman, Teleorman din anul 1991. Programul

Pagina 7 DATORÃM COPILULUI CEL MAI PROFUND RESPECT !


abordeazã teme legate de formatã din profesori ºi educatori Global de luptã împotriva HIV/SIDA,
autocunoaºtere ºi comunicare, valori peer pentru ca programul sã aibã Tuberculozã ºi Malarie”. În cadrul
ºi decizii, contracepþie, infecþii cu eficienþã, impact ºi stabilitate. acestor proiecte au fost instruiþi în
transmitere sexualã (TTS), Cabinetul de Asistenþã acest an ºcolar profesori ºi elevi din
HIV/SIDA, sarcinã, droguri ºi este Psihopedagogicã din cadrul Grupului liceele oraºelor Roºiorii de Vede ºi
adresat adolescenþilor, cu precãdere Scolar Agricol, Roºiorii de Vede s-a Zimnicea, dobândind astfel
celor de clasa a X-a. Manualul ºi implicat activ în derularea proiectelor informaþiile ºi abilitãþile necesare
programul de "Educaþie pentru viaþa ºi activitãþilor extraºcolare ale transmiterii acestor cunoºtinþe
de familie" sunt avizate de Ministerul fundaþiei încã din anul 2005. elevilor, în cadrul orelor de dirigenþie,
Educaþiei ºi Cercetãrii ºi de În anul ºcolar 2007-2008, în scopul formãrii unor
Ministerul Sãnãtãþii. Metodele fundaþia a derulat la nivelul judeþului comportamente responsabile în
folosite în acest tip de educaþie sunt Teleorman doua proiecte, „ Educaþei rândul tinerilor.
interactive, tinerii fiind implicaþi atât pentru viaþa de familie” ºi „
în realizarea orelor, cât ºi în stabilirea Modificarea comportamentului prin
subiectelor ce vor fi discutate în comunicare”, finanþate de Fondul Profesor sociolog:
fiecare liceu a fost stabilitã o echipã ONU pentru Populaþie ºi Fondul Mihaela Grecu

Trebuie cumva sã ne
Chat încerci sã te faci lãutar.
adaptãm, sã ne adecvãm la
mediu... prin urmare, sã ne
folosim de aceste mijloace de
(pãlãvrãgealã) Oricum, s-ar putea sã ai mult
mai multe avantaje decât un
profesor ºi, la urma urmei, ce
informare ºi comunicare conteazã cã eºti uºor analfabet,
(TIC), de aceste unelte... agramat.
instrumente care sunt Profesorul trebuie sã fie
cunoscute de o mare parte din deasupra omului, altfel nu este
copiii cu care ne întâlnim, sunt relativ vorbesc de Bacovia, ªtefan Agopian profesor, nu este învãþãtor. Însã acum,
bine ºtiute ºi folosite frecvent... însa sau Camil Petrescu ºi tu joci ºarpele se pare cã nimeni nu are nevoie de
nu ºi pentru a învãþa diverse lucruri pe telefon, descarci piese de pe wap învãþãtor, prin urmare nici învãþãtorul
care le-ar putea fi de folos. Oricum, sau net, asculþi guþã la cãºti în timp ce- însuºi nu prea mai vrea sã-ºi vadã
rãmâne de vãzut ce se poate face cu þi vorbesc entuziast, inteligent, învãþãceii, pentru cã aceºtia nu-l cautã
ele. interesant, expresiv, elocvent, cald, niciodatã, nu-l întreabã nimic, n-au
Faptul cã profesorii trebuie sã se înflãcãrat, atunci nu-mi rãmâne decât nevoie de nimic de la el, întrucât ei
adecveze ºi la acest limbaj al copiilor sã te uit, sã nu mã mai interesezi, în ºtiu totul.
care stau ore întregi pe mess plus, dacã faci asta mereu, atunci s-ar Însã adevãrul e unul singur:
constituie o provocare. Deºi nu e chiar putea sã nu mai vreau sã te vãd, pentru elevii nu ºtiu aproape nimic despre
simplu. cã nici tu nu vrei sã mã vezi. nimic, altfel s-ar vedea.
Aº putea sã scriu cine ºtie ce, Sã mã rog de tine? Sunt cumva Problema este atunci când
însã nu asta e ideea. vreo slugã ºi tu eºti regele? Ai putea profesorul este de excepþie, dar elevii
Ideea e cã nu prea stãm grozav prea bine sã faci ceea ce te nu sunt elevi, ci niºte oameni suspecþi,
cu ºcoala asta a noastrã. intereseazã, dar în afara ºcolii. Ce lipsiþi de respect, lipsiþi de un oarecare
În primul rând, pentru cã destui metode sã folosesc când tu nu eºti în simþ al propriei valori.
elevi se cred staruri, artiºti ai stare sã mã asculþi 10 secunde, deºi eu Gândurile de mai sus, deºi par
poporului, ei fiind deocamdatã elevi. te pot asculta o orã întreagã, cu toate violente, nu sunt. Ele se adreseazã
Atât. Cam puþin pentru atâtea cã nu îmi spui absolut nimic, ci doar unora.
impresii. expectorezi un fel de limbaj tribal, Pentru a arãta cã existã ºi altfel
În al doilea rând, pentru cã existã monosilabic, agramat? de elevi am realizat un site
în învãþãmânt tot felul de închipuiþi În plus, s-ar putea sã conteze de (http://consiliere_online.profesor.i
care au impresia cã ºtiu enorm ºi cã nu fapt ce fac ºi sunt elevii, ce fac ºi sunt nfo) unde puteþi gãsi texte, desene,
mai au nimic de învãþat... pãrinþii lor. Dacã ai televizorul filmuleþe create de elevi. Iatã aici
Din punctul meu de vedere deschis pe taraf toatã ziua, probabil cã câteva titluri: ”Dialog între oaia
lucrurile sunt foarte simple: dacã îþi ai cultura tarafului ºi ar fi bine sã Mieiþa ºi capra Suzi” (text) (©

NUMÃRUL 2 Pagina 8
Georgi&Hermina, ªcoala Nr. 4 Turnu Videle) ºi altele. ªi sã nu credeþi cã trotter.
Mãgurele), ”Dialog între om ºi aceste creaþii sunt cumva idilice, l Consilierul nu este psihiatru.
extraterestru” (text) (© Adela- naive sau cu nuanþe de ”Primãvara a l Uitasem, consilierul nu este
Lavinia & Alina, cls. a VI-a A, ªcoala sosit”, ”Vacanþa de varã”, ”Muguri, paznic.
Nr. 4 Turnu Mãgurele), ”Mesajul rãmurele, floricele pe câmpii”. Nu, l Consilierul nu este
meu antidrog” (filmuleþ) (© Vlad nicidecum. reprezentantul de seamã al
Niþã, cls. a V-a ªcoala Nr. 1 Videle), A, ºi sã nu uit: muncii voluntare în folosul
”Iepuraºul lui Razvan” (desen) l Consilierul nu este gardian. comunitãþii.
(Rãzvan, cls. I, ªcoala Nr. 1 Videle), l Consilierul nu este poliþist. Profesor consilier
”Din inima mea” (text) (Diana l Consilierul nu este secretar. Valentin Nicolae,
Tudorica, cls. a IV-a ªcoala nr. 1 l Consilierul nu este globe- ªcoala Nr. 1 Videle

Consilierea psihologicã la perioada adolescentei


profesor consilier Râcu Camelia

MOTTO: „Din nefericire ne rãmane un interval prea mic


intre timpul in care suntem prea tineri si acela
in care suntem prea bãtrani”
Montesquieu
La vârsta adolescenþei se - formarea abilitãþilor de activitãþile ºcolare.
manifestã contradicþii puternice între rezolvare a problemelor ºi de luare a Toate acestea îºi gasesc soluþiile
aspiraþii ºi posibilitãþi, aºteptare ºi deciziilor în cadrul unor ºedinþe de consiliere
cãutare, realitate ºi ficþiune. În faþa -sprijinirea în formularea de individualã sau de grup ori în cadrul
tuturor, adolescenþii au reacþii ce, de scopuri specifice ºi mãsurabile care activitãþilor demonstrative de la clasã,
cele mai multe ori, le încadrãm în ceea pot fi observate din punct de vedere desfãºurate împreunã cu diriginþii.
ce se numeºte inadaptare. comportamental. Pentru a depãºi cu uºurinþã
Adolescenþa este vârsta „marilor La începutul fiecãrui an obstacolele specifice vârstei ºi a
speranþe”: începe consumul de ºcolar am încercat sã familiarizãm rezolva dilemele care îi înconjoarã
droguri ºi de alcool, se manifestã acte pãrinþii ºi elevii cu activitatea sunt utile proiectele educaþionale ce
de huliganism, vagabondaj, fuga de cabinetului ºi a consilierului pentru a includ programe precum: cele de
acasã, de cele mai multe ori acestea stimula comunicarea ºi oferirea prevenire a violenþei ºcolare, a
putând fi prevenite ºi înlãturate în informaþiilor celor care au traficului de fiinþe umane, a
prezenþa unor influenþe educative nevoie. abandonului ºcolar, de consiliere ºi
pozitive, valorizate social. Au fost realizate activitãþi de informare a carierei.
Astfel, în cadrul Liceului autocunoaºtere ,,Oglinda mea'', având Au fost fãcute studii referitoare
Teoretic Zimnicea funcþioneazã la bazã analiza SWOT, identificarea la relaþiile profesor- elevi, unde au fost
Cabinetul de Consiliere stilurilor de învãþare ºi informarea aplicate chestionare atât în rândul
Psihopedagogicã începând cu anul despre inteligenþele multiple, ca profesorilor cât ºi al elevilor;
ºcolar 1997- 1998, venit în sprijinul fiecare elev sã valorifice la maxim referitoare la emigrarea pãrinþilor,
elevilor, pãrinþilor, cadrelor didactice, potenþialul ºi resursele personale prin fiind aplicate chestionare elevilor,
având ca scop: gãsirea soluþiilor alternative. pãrinþilor dar ºi profesorilor. În cadrul
- sprijinirea persoanei consiliate Autocunoaºterea ºi modalitãþi de Cercului consilierilor educativi, la
în dezvoltarea propriei individualitãþi- rezolvare a problemelor sunt unele din nivel judeþean a fost prezentat studiul
c o n º t i n e t i z a r e a c a l i t ã þ i l o r, a cele mai solicitate teme din cadrul facut cu privire la Violenþa în ºcoalã''.
d e f e c t e l o r, a t r ã s ã t u r i l o r d e ºedinþelor de consiliere individualã, Important este sã acordãm o
personalitate atât în rândul elevilor cât ºi al copiilor. atenþie deosebitã tineretului, deoarece
- asistarea în procesul de Sunt preocupaþi de gestionarea adolescenþa este o vârstã criticã, o
autocunoaºtere, sprijin în procesul de timpului liber, de întãrirea imaginii de punte de legãturã între copilãrie ºi
cãutare- formare a identitãþii sine, de rezolvarea problemelor maturitate. Prin cunoaºterea de cãtre
- dezvoltarea unei imagini de specifice societãþii actuale: mass- tineri a personalitãþii lor, a
sine pozitive ºi autoacceptare, m e d i a , e m i g r a r e a p ã r i n þ i l o r, responsabilitãþilor ºi obligaþiilor faþã
creºterea încrederii în propriile consumul de substanþe ce creazã de societate se poate contribui la
capacitãþi, creºterea respectului de dependenþã etc., dar existã ºi conturarea omului matur de mâine.
sine probleme cu care se confruntã ºcoala:
- dezvoltarea abilitãþilor sociale, lipsa de comunicare, agresivitate,
de interacþiune cu ceilalþi necooperare, dezinteres faþã de

Pagina 9 DATORÃM COPILULUI CEL MAI PROFUND RESPECT !


Unele aspecte ale relaţiei
profesor-elev
Profesor consilier Râcu Camelia
Interacþiunea profesor-elev la posibilitãþi ale profesorului, prin elevului de-a studia, pentru a
ora actualã e unul din factorii de care acesta din urmã este în stare atinge un anumit nivel, scop, etc.
bazã ce determinã direcþia de sã rãspundã la majoritatea În condiþiile de lucru ( mai ales
activitate pe care ºi-o va alege absolutã a întrebãrilor ,,de ce" în actuale) în ºcoalã, liceu, colegiu,
elevul, care la rândul ei e aºa mod, ca sã fie nu numai profesorul, în succesul sau
determinatã de mai multe criterii, înþeles, dar ºi acceptat de elev. insuccesul sãu, depinde de
dintre care pot fi evidenþiate: Aceasta nicidecum nu înseamnã o prezenþa sau lipsa tactului
• 1. Personalitatea profesorului; ,,conformare" a profesorului la o pedagogic. Practic nu existã
situaþie de moment, ci abilitatea situaþii în care profesorul, la locul
• 2. Personalitatea elevului;
profesorului de a direcþiona sãu de lucru, n-ar avea nevoie de
• 3. Situaþiile pedagogice ce se interesele elevilor conform tact pedagogic. Spre exemplu:
creeazã în rezultatul activitãþii în vocaþiilor lor, ai ajuta sã se
comun profesor elev. • 1. Sensibilitatea sporitã a
orienteze corect în lumea internã a elevilor ( din motive de sãnãtate,
Tactul pedagogic este una din posibilitãþilor lor.) condiþii familiare, etc.). Aceastã
calitãþile esenþiale ale profesorului, • 4. Inteligenþa profesorului situaþie presupune o înþelegere din
calitate care afecteazã ºi celelalte (presupune o înþelegere la nivel partea profesorului a stãrii
însuºiri personale ale profesorului intelectual, a situaþiei de moment, sufleteºti a elevului la moment,
ºi determinã substanþial tipul rãbdare ºi consecvenþã, îndreptate plus posibilitatea acestuia din
relaþiei ce se va forma între spre atingerea scopului suprem; - urmã de-a lua unica decizie
profesor ºi elev. (Elevul nu educarea unui individ dotat cu corectã în situaþia concretã creatã,
doreºte sã vadã în profesor un intelect, capabil sã înþeleagã ºi sã care prevede, în primul rând,
,,etalon" strict determinat de conºtientizeze necesitatea unei neafectarea sufleteascã a elevului.
anumite reguli, elevul vrea sã activitãþi utile).
gãseascã deseori în profesor acel • 2. Unii elevi sunt naturi
punct de reper pe care nu-l poate • 5. Nivelul cunoaºterii "închise în sine", timizi,
gãsi în familie, la prieteni, rude, etc. individuale de cãtre profesor a dependenþi, lipsiþi de curaj.
De aceea, profesorul e obligat sã elevilor. • 3. Elevii manifestã
fie totdeauna disponibil sã agresivitate, impulsivitate în
rãspundã la chemarea elevului, Calitatea de ,,conducãtor decizii.
indiferent de situaþia sufleteascã formator organizator'' - în • 4. Elevii manifestã complexe
proprie) realitate presupune o gamã mult de inferioritate, "trãiesc în lumea
• 1. Profesorul manifestã mai diversã de aptitudini ºi lor".
interes faþã de elev, îl acceptã ca posibilitãþi de aplicare în mediul
elevilor, având ca scop depunerea • 5. Elevii þin prea mult la
personalitate. (Prin comportament pãrerea lor proprie, nu acceptã
adecvat, profesorul demonstreazã tuturor eforturilor posibile spre
ajutorarea elevilor de a-ºi "gãsi" cazul in care ar fi incorecþi, sunt
elevului cã acesta din urmã nu este prea ambiþioºi ºi mândri. În acest
pur ºi simplu ,,un obiect" de studiu, l o c u l î n c o l e c t i v, c a r e a r
corespunde sau ar fi cât mai caz e acceptabilã numai
sau de experimentare, ci un egal demonstraþia cã ºi profesorul ,,a
în determinarea punctelor comune aproape de adevãr, astfel creându-
se un colectiv bine ajustat atât pe trecut cândva prin aºa ceva".
de reper, în care profesorul este Impunerea cu forþa a ,,altei" viziuni
cointeresat nu mai puþin ca elevul) orizontalã, cât ºi pe verticalã.
poate fi acceptatã de elev numai la
Dacã profesorul reuºeºte
• 2. Conduita socialã a prima vedere, în realitate însã, va
aceste lucruri, atunci are loc
profesorului permite elevului sã rãmâne pe propriile poziþii.
formarea unor relaþii sãnãtoase
vadã în el un model demn de urmat 6. La orientarea corectã a
elev-elev, care nu sunt cu nimic
(specific cã prezintã valoare doar profesorului în situaþiile concrete,
mai puþin importante ca relaþiile
situaþia când elevul vede în elevii îl acceptã destul de repede,
profesor-elev.
profesor nu atât un ,,model" de astfel creându-se condiþii pentru
existenþã materialã, cât un model Prezenþa acestor calitãþi la
lucru creator efectiv, cât si o bazã
intelectual). profesor permite formarea unui
temeinicã pentru formarea unei
climat psihologic sãnãtos, ceea ce
• 3. Profesionalismul personalitãþi, care la rândul ei, va
creeazã condiþii optime pentru un
profesorului (presupune o ºti sã asculte, va ºti sã înþeleagã.
lucru productiv, adicã dorinþa
totalitate de cunoºtinþe ºi

NUMÃRUL 2 Pagina 10
COPILUL CU AUTISM
Autismul este o tulburare a catre parinti. Are o expresie a fetei independenti si se apropie de
creierului care interfera adesea cu aproape imobila si nu normalitate.
abilitatea de a comunica si de a reactioneaza aproape deloc la Pe V. l-am cunoscut in luna
relationa cu cei din jur. Semnele ceea ce-l inconjoara. Prefera octombrie 2007. A fost depistat la
autismului se dezvolta aproape anumite pozitii ale corpului si varsta de 2 ani si jumatate cu
intotdeauna inaintea implinirii repeata mecanic anumite miscari. diagnosticul Tulburari din Spectrul
varstei de 3 ani. Mai marisor, la varsta primelor Autismului. Acum dupa numai 2
Acesti copii sunt captivi intr-o gangureli, acestea intarzie. Nici ani de terapie putem spune ca
lume a tacerii, intr-o lume lipsita de cuvintele nu se grabesc sa apara este aproape un copil normal.
zambete sau de bucuriile normale in gurita lui. Multi parinti ignora Daca la inceput, nu putea vorbi,
ale copilariei. Au uneori ochii atat acest aspect punandu-l pe seama nu avea deprinderile formate si nu
de expresivi incat ai impresia ca unei simple intarzieri in vorbire se integra in grup , acum putem
traiesc intr-o lume a lor, refuzand sau cel mult il suspecteaza de spune ca acest copil are un mare
bagaj de cunostinte
(mult peste un copil
normal de varsta lui),
vorbeste foarte mult,
memoreaza foarte
repede poezii si
cantecele, spune
mici povestiri, s-a
integrat foarte bine
socio-afectiv, merge
la o gradinita cu
program prelungit ,
are prieteni si si-a
modificat foarte mult
comportamentul.
Este un caz
reusit prin multa
munca, rabdare si
intelegere din partea
parintilor si cu
a j u t o r u l
neconditionat al
terapeutilor.
sa o accepte pe a noastra, pentru probleme cu auzul si vorbirea. Mamele cu copii ce sufera de
ca nu este suficient de buna Tratamentul Autismului nu autism sunt supuse unor nivele
pentru ei. Incerci sa le vorbesti dar este unul medicamentos. Singura mari de stress fata de alte mame,
nu te inteleg. Adesea continua sa terapie aplicata si care da si totusi, se pare ca acestea au o
faca ceea ce faceau, dand rezultate foarte bune daca este putere remarcabila de a coopera
impresia ca nu aud. Nu vorbesc, sustinuta si timpuriu depistata, cu copilul lor si cu boala.
desi simti ca ar avea atat de multe este asa numita Applied Behavior Aceste mame au ce sa ne
de spus. Acesti copii au fost Analysis Analiza aplicata a invete pe noi toti despre ce
descrisi sugestiv, ca fiind intr-un comportamentului. Aceasta inseamna a fi un parinte bun si de
labirint cu peretii de sticla si in consta in insusirea treptata, a avea o relatie stansa cu
imposibilitatea de a comunica cu mecanica si rigida la inceput, a copilultau, dincolo de provocari
ceea ce este dincolo de acestia. Si anumitor comportamente, serioase.
atunci nu pot decat sa loveasca gesture, activitati si inlaturarea
acesti pereti in speranta de a fi celor specifice bolii. Rezultatele Profesor logoped
auziti si intelesi. nu vor intarzia prea mult, desi abia Negut Dorina
Copilul autist, nu zambeste, in 2-3 ani de munca asidua se Cabinet Interscolar
nu rade. Nu se uita in ochii poate spune ca acestia pot deveni Logopedic, Rosiorii de Vede
celuilalt. Nu intinde manutele

Pagina 11 DATORÃM COPILULUI CEL MAI PROFUND RESPECT !


em en t e
l cu el
Copilu u tis m
de a
Un copil diagnosticat cu - nu suporta anumite pozitiva pentru a trata
autism are deficiente in trei arii de zgomote, sunete sau muzica si comportamentele foarte
dezvoltare: interactiune sociala, vorbeste despre el la persoana a problematice(de exemplu
comunicare, interese restranse si treia; autoagresivitatea). De asemenea
comportamente repetitive. Cu toate acestea, elementele se urmareste o planificare atenta
Un copil este diagnosticat cu de autism pot aparea atat pe si suportiva pentru a-l face pe copil
elemente de autism atunci cand fondul unui intelect normal, cat si adaptabil sau pentru a face
nu sunt intrunite toate criteriile de in contextul unuia de limita, sau in posibila integrarea la gradinita sau
diagnostic pentru tulburarea cazul unui usor retard psihic. scoala (de exemplu sa tina cont de
numita ,,autism” sau tulburare ,,de Programul de interventie este orar, sa accepte activitatile din
spectru autist”, ci cand apar doar individualizat luandu-se in mediul respectiv- sa deseneze, sa
unul sau cateva dintre considerare pentru fiecare copil picteze, etc sa ridice mana cand
componentele specifice acestei nivelul de dezvoltare, punctele doreste atentia profesorului).
tulburari: forte si nevoile lui, ceea ce ii place In felul acesta se urmareste
- manifesta,aproape tot si ce nu (de exemplu: scopuri dezvoltarea limbajului, atentiei si
timpul, tendinta de a evita privirea specifice, lucruri care il motiveaza, interactiunii sociale, fiind indicat
celorlalti (discontact), manifesta in plus metodele de invatare ca un asemenea copil sa inceapa
un ton sau inflexiune a vocii trebuie sa se bazeze pe ceea ce cu o ora petrecuta intr-o unitate de
nepotrivite, dand impresia ca nu este adecvat fiecarui copil). invatamant, urmand ca timpul
asculta, nu aude, nu e interesat de Se folosesc metode petrecut in acest mediu sa se
alte persoane; sistematice de invatare extinda.
- nu pare interesat de jocul comportamentala pentru a se Ceea ce trebuie subliniat este
cu alti copii si prefera sa se joace forma abilitati (incluzandu-se, principiul conform caruia copiii
singur; cand este necesar, programe care sunt plasati intr-un mediu cat
- nu pronunta nici un cuvant structurate ce utilizeaza tehnici de mai natural, cat mai putin restrictiv
pana la varsta de 2 ani, nici o ABA cum ar fi intarirea pozitiva, nu vor obtine rezultate
propozitie simpla pana la varsta analiza sarcinilor, modelarea si semnificative.
de 3 ani (de ex:,,vreau apa”); daca prompting-ul). Se recomanda ca interventia
vorbeste totusi utilizeaza fraze cu Interventia comportamentala terapeutica sa fie aplicata intr-un
o structura gramaticala gresita ; include o focalizare deosebita pe mediu educational cu reguli stricte
- copilul repeta cuvinte deficitele si diferentele de si in care se evita, cat mai mult,
auzite imediat sau mai tarziu, in comunicare sociala care sunt subiectivitatea, in respectarea
context inadecvat, fara a caracteristice autismului, p r i n c i p i i l o r
comunica efectiv ceva (ecolalie urmarindu-se dezvoltarea atentiei comportamentale;acest lucru fiind
imediata sau intarziata); are distributive, interactiunea sociala valabil pana cand copilul invata
tendinta de a vorbi încontinuu si comunicarea intentionata abilitati speciale de relationare in
(genul monolog), cu impedimente folosindu-se de o varietate de medii familiale.
in a initia, a intretine sau a termina modalitati de comunicare Desi sindromul autist de
un dialog; expresiva (de exemplu: obicei debuteaza inaintea varstei
- vrea sa faca anumite schimbarea de imagini, desene, de 3 ani si este cea mai cunoscuta
activitati in exact aceeasi ordine, cuvinte, gesturi, etc) si tulburare de dezvoltare, studii
are reactii negative la schimbarea incurajandu-se o varietate de recente au aratat ca autismul este
ordinii obiectelor familiare din jur; functii de comunicare pentru a fi tratabil.
- manifesta interes chiar dezvoltate (de exemplu: a cere, a
atasament pentru obiecte initia, a protesta, a comenta, etc) Profesor logoped
neobisnuite (cheile de la masina, In terapia cu acesti copiii se Ghibirdic Corina
capacul de la o sticla de parfum, foloseste o viziune etica, o Cabinet logopedic Videle
etc); abordare bazata pe intarirea

NUMÃRUL 2 Pagina 12
INTELIGENTA EMOTIONALA
profesor consilier Potîng Alina
Semne pentru o bunã · dezvoltã o gamã de emoþii
sãnãtate emoþionalã în acord în comunicarea cu ceilalþi ºi
cu capacitãþile diferitelor începe sã iniþieze comunicarea
vârste: · zâmbeºte ºi se
recunoaºte în oglindã sau
Pânã la 3 luni: fotografie
· bebelul învaþã sã · exprimã anxietate când
recunoascã pe cel care este separat de cel care îl
îl îngrjeste îngrijeþte
· adultul care le este · exprimã mânie faþã de
familiar îl poate liniºti obiecte sau oameni
· rãspunde pozitiv la · se joacã de unul singur
atingere · exprimã sentimente
negative
Între 3 luni ºi 6 luni: · exprimã mândrie þi plãcere
“Copiii sunt mesajele vii pe · este interesat de oameni când I se adduce complimente
care le trimitem unor vremuri · interacþioneazã mai bine · imitã în jocuri
ce nu le vom vedea.” când este active sau când este comportamente adulte
atent · începe sã indice un sens al
Celebrul “coeficient de · beneficiazã mai mult din propriei fiinþe prin afirmare, dar ºi
inteligenþã” , Q.I., mãsoarã interacþiuni scurte ºi frecvente, prin direcþionarea altora
capacitatea de a rezolva ºi învãþa decât lungi, dar rare · ajutã la aþezarea lucrurilor
cifre, fapte, lucruri abstracte; · zâmbeþte þi exprimã
“coeficientul de inteligenþã plãcere ca rãspuns la stimularea Între 2 ºi 3 ani:
emoþionalã”, noþiune mai nouã în socialã · începe sã iniþieze jocuri în
psihologie, mãsoarã abilitatea de parallel ºi alãturi de alþi copii
a face faþã vieþii controlându-þi De la 6 la 9 luni: · câþtigã un anume control
stãrile emoþionale ºi relaþionân · rãspunde spontan când emoþional
bine cu ceilalþi. Dincolo de ceea ce este chemat pe numele sãu · îºi apãrã propriile
este tendinþã înãscutã în psihicul · râde tare, cu zgomot posesiuni
copilului. aceastã abilitate trebuie · îþi acoperã fatã cu o mânã · exprimã comportamente þi
formatã încã de la vârste foarte când apropiem un obiect sentimente agresive
mici. necunoascut · exprimã stãri de dispoziþie
Q.E. sau “coeficientul de · exprimã mai multe emoþii, constante ºi schimbãri de
inteligenþã emoþionalã” al copilului clar diferenþiate dispoziþie
depinde de cât de bine îºi înþelege · distinge pe cei familiari de · începe sã prezinte diferite
propriile sentimente ºi stãrile strãini temeri
emoþionale ale celorlalþi oameni, · rãspunde la limbaj þi · verbalizeazã tot mai des
de felul cum face faþã unor emoþii gesture sentimentele
precum mania, teama, bucuria ºi · când pierde o jucãrie · prezintã empatie faþa de
felul cum rezolvã problemele exprimã neplãcere alþii
interpersonale. · participã la activitãþi
Copiii nu îþi formeazã de la sine Pe la 12 luni: simple de grup
aceste abilitãþi. Dezvoltarea ºi · copiazã acþiunile simple · îºi ºtie identitatea de gen
transformarea într-o capacitate de ale altora
success se poate realize prin · scoate mâinile þi picioarele De la 3 la 4 ani:
modelarea de cãtre pãrinte odatã când este îmbrãcat · interacþioneazã mult þi
cu alte deprinderi sociale cruciale · þine ceaºca cu douã mâini mimeazã activitãþi de adult
pentru a fi fericit þi a avea success þi bea ajutat · împarte jucãriile cu alþii,
în viaþã. ºtie când îi vine rândul
Pânã la 2 ani: · începe sã se joace “de-a

Pagina 13 DATORÃM COPILULUI CEL MAI PROFUND RESPECT !


teatru”, punând în joc o þcenã mai aproape de realitate pentru cã · dezvoltã prietenii stabile
întreagã este aten t la aspecte spaþio- · dezvoltã conþtientizarea
temporale emoþiilor ºi sentimentelor altora
Dupã 4 spre 5 ani: · exprimã o anumitã · este interesat de
· începe sã dezvolte înþelegere a raþionamentului explorarea diferenþelor sexuale
interacþiuni sociale cu alþii m o r a l ( r e c u n o a º t e
· jocul “de-a teatrul” este comportamente bune ºi rele)

”UªA CABINETULUI DE CONSILIERE


ESTE MEREU DESCHISÃ!”
În anul ºcolar 2008-2009 Toate activitãþile chard. Acestea se discutã
activitatea cabinetului de desfãºurate n-au fãcut pentru a fi conºtientizate
consiliere a cuprins mai multe altceva decât sã le notele definitorii ale
etape: întãreascã elevilor comunicãrii. Se fac
1. Preluarea bazei materiale, încrederea în propriile precizãri teoretice.
reamenajarea cabinetului, posibilitãþi, sã-i
asigurarea ºi îmbunãtãþirea ambiþioneze sã meargã “UªA”
continuã a materialelor necesare mai departe, indiferent Obiective: Reprezintã
desfãºurãrii optime a activitãþii la de problemele cu care se un exerciþiu în care
cabinet; confruntã ºi sã-ºi clarifice subiectul se aflã în faþa
2. Derularea unui program opþiunile ºcolare ºi unei uºi imaginare
de popularizare în rândul elevilor profesionale. întredeschise.
ºi a cadrelor didactice a ceea ce Exemple de A r e c a s c o p
înseamnã „consiliere ºcolarã” ºi activitãþi: conºtientizarea strategiilor
cabinet de asistenþã · “ C e e s t e pe care fiecare le foloseºte
psihopedagogicã; comunicarea?” în anumite situaþii de viaþã
La solicitarea cadrelor Obiective: confuze, limitative,
didactice am participat la o serie - realizarea unei liste frustrante sau, dimpotrivã,
de activitãþi prin intermediul cãrora posibile sugerate de conºtientizarea unor
am reuºit sã cunosc nivelul c o n c e p t u l d e strategii active, directe ºi
elevilor, depistând în acelaºi comunicare, independente.
timp“cazurile problemã”: elevi cu - exersarea Prin aceastã tehnicã
tulburãri comportamentale, elevi brainstorming-ului ca metodã este posibilã conºtientizarea
cu dificultãþi de exprimare, elevi cu activ-participativã, propriilor strategii rezolutive
dificultãþi de învãþare...etc.; Concepte cheie: concomitent cu deschiderea
3. Realizarea unor acþiuni în - creativitate imaginii de sine în situaþii ce
cadrul orelor de dirigenþie, prin - deschidere implicã decizie, primind din partea
care am discutat cu elevii ºi - originalitate grupului sprijin efectiv.
profesorii despre problemele de - libertatea exprimãrii Concepte cheie:
comunicare întâlnite între elevi- - imaginaþie - încredere în sine
profesori, elevi-elevi, profesori- Materiale necesare: markere, - oportunitate
elevi; flip chard - iniþiativã
4. Acordarea de asistenþã Durata: 10 minute - independenþã / dependenþã
psihopedagogicã elevilor. Acest Scenariul activitãþii: - anxietate
lucru realizându-se prin Profesorul propune - strategii rezolutive
consilierea individualã ºi de grup afirmaþia:”Când aud cuvântul Materiale necesare: flip
cu accent pe: autocunoaºtere, comunicare, chard, foi de hârtie pentru
dificultãþi de adaptare la cerinþele mã gândesc la...” copiator, model-imagine de uºã
ºcolii, diminuarea stãrilor de Timp de 5 minute, participanþii întredeschisã desenatã pe o foaie
disconfort psihic...etc.; vor spune toate cuvintele care le de flip chard.
5. Acordarea de asistenþã trec prin minte, ºtiind cã nu vor fi Durata: 40 minute
psihopedagogicã pãrinþilor ºi criticaþi, fãrã teama de a greºi. Scenariul activitãþii: Fiecare
cadrelor didactice. Toate ideile se vor nota pe flip membru al grupului va primi un

NUMÃRUL 2 Pagina 14
desen cu o uºã întredeschisã. 3. „Ce vã vine sã faceþi?” descoperã propriile oportunitãþi,
Profesorul o poate expune pe flip 4. „Spuneþi ºi acþionaþi ca ºi strategii de rezolvare a unei
chard ºi pentru întregul grup. cum v-aþi afla în faþa uºii!” situaþii, modalitatea de a se
Participanþii se proiecteazã în Pe rând, fiecare îºi va exprima pe sine, descoperind
mod imaginar în faþa acestei uºi conºtientiza propria strategie resurse ºi devenind mai
care va însemna ceva pentru rezolutivã împreunã cu descrierea încrezãtori în sine.
fiecare. emoþiilor, imaginii de sine,
1. „Vã aflaþi în faþa unei uºi încrederii în sine / blocajelor / Profesor consilier
întredeschise. Ce poate iniþiativelor, dependenþei / Viºan Valeria
reprezenta ea? Cum vã simþiþi în independenþei, anxietãþii, atitudinii Cabinetul de Asistenþã
faþa uºii?” generate de situaþie. Psihopedagogicã
2. „Ce credeþi cã se aflã Prin aceastã provocare în Liceul Teoretic”Constantin
dincolo de uºã? Vizualizaþi!” imaginar, membrii grupului Noica”- Alexandria

ZIUA CONCURSULUI
Factorii de care depinde - ce are de selectat in criza de timp.
starea noastra de spirit in - ce are de eliminat. - Noteazã ideile principale
timpul examenului: - Important este sã precum si detaliile importante
intelegi ce iti cere fiecare pe ciornaã, asa cum iti vin in
1. Relatiile cu alti intrebare si nu sã verifici ce stii minte.
candidati inainte de inceperea tu despre acea intrebare.
probei: - Ocupã-te de reformularea F PASUL 4
F Evitã sã discuti despre enuntului, cautã sã descoperi ce - Cand incepi sã scrii efectiv
examen cu ceilalti candidati. idei, pe care le-ai intalnit in raspunsul pe curat, alege
F Evitã sã “tragi cu manual, se ascund sub chipul intrebarea cea mai bunã.
urechea” la discutiile altora. formulãrii alese de examinatori. Concentreazã-te asupra ei dar
F Gandeste-te la ceva Obiectivele sunt clar precizate fii pregãtit sã notezi pe ciornã
precis, concentreazã-te in enunt. orice idee care-ti poate veni, pe
asupra unei singure intrebãri - Fii foarte atent la ele si neasteptate, din subconstient,
si fã-i acesteia, in minte, un respectã-le intru totul! pentru a o folosi la locul si
plan schematic. momentul potrivit.
F PASUL 2 - Dacã se intamplã sã
2. Comportamentul - Planificã timpul pentru constati cã risti sã depãsesti
eficient in sala de examen: fiecare subiect, in functie de durata de timp afectatã
• PASUL 1 punctajul acordat. subiectului la care lucrezi, este
- Citeste in intregime si cu La punctaj egal timp egal. preferabil sã inchei fraza si sã
mare atentie toate subiectele. - Noteazã orele la care te treci la alt subiect (este mai bine
- Impune-ti sã intelegi cu astepti sa termini fiecare sã obtii un punctaj bun la un
adevãrat ce ti se cere la aceasta subiect. subiect si sã punctezi cat mai
probã (sã nu te repezi la primul • mult posibil si la celalãlt).
subiect). F PASUL 3
- 5 minute familiarizeazã- - Pregateste raãspunsurile 3. Comportamentul intre
te cu problematica examenului la fiecare intrebare, alcatuind o doua probe successive:
de azi. schemã sumara.O schemã bunã F Evitã sã discuti cu ceilalti
- Ajuta mintea sã afle: pe care o ai langã tine te va candidati despre examenul dat
- ce are de fãcut scoate cu bine din labirintul deja. Nu are rost sã te expui la
- ce nu are de fãcut cunostintelor care te asalteaza perturbãri inutile.

Pagina 15 DATORÃM COPILULUI CEL MAI PROFUND RESPECT !


F Incearcã sã “stergi” orice s-ar fi intamplat nimic. Examenul invatã. Eventual se revãd
preocupare pentru examenul incepe abia maine! schemele, notitele sau
incheiat. Menajeazã-ti F Relaxeazã-te si subiectele care ti-au ridicat
resursele pentru proba odihneste-te. probleme.
urmãtoare. F In ajunul celeilalte probe
F Comportã-te ca si cum nu se revad cele invãtate, nu se

PIRAMIDA
ÎNVÃÞÃRII ACTIVE
Învatam si reactualizam:
20%
din ceea ce citim

30%
din ceea ce auzim

40%
din ceea ce vedem

50%
din ceea ce spunem

60%
din ceea ce facem

90%
din ceea ce vedem, auzim, spunem si punem in practica

NUMÃRUL 2 Pagina 16
Sã gândim pozitiv !
• Înseamnã: de victorie mai presus de teama de
• eºec.
Ø Sã te preocupi de lucrurile care
depind de tine. ØSã te obiºnuieºti sã te imaginezi
Sã ignori aspectele pe care nu le poþi la capãtul unui efort încununat de
influenþa. succes, sã “te vezi” pe lista celor
admiºi.
Ø Sã-þi stabileºti scopuri realiste,
la nivelul pregãtirii tale. ØS ã f i i p r e o c u p a t d e
Sã þii cont de performanþele tale îmbunãtãþirea modului tãu de a fi.
reale. Prin practicarea gandirii pozitive
vei dobândi anumite trãsãturi de
Ø Sã stabileºti o ierarhie a personalitate:
problemelor dupã criteriul • - tãrie de caracter;
prioritãþii ºi sã le abordezi pe rând. • - putere de voinþã;
• - perseverenþã;
Ø Sã fii preocupat de evenimentele
• - independenþa deciziei;
care vor urma, cãutând sã-þi
îmbunãtãþeºti mereu procedeele de • - încrederea în forþele proprii.
lucru, activitatea. • Scrie în fiecare balon o dorinþã care
speri sã þi se îndeplineascã în viitor.
ØSã te concentrezi asupra •
calitaþilor pe care le ai ºi nu asupra • - De cine depinde îndeplinirea fiecarei
limitelor tale. dorinþe în parte?
• - Ce vei face pentru ca dorinþele tale sã
ØSã porneºti “la luptã” cu dorinþa devinã realitate?
Succes !

Ce trebuie sã facem pentru a ne asigura


reuºita la examen ?
ØSã stabilim obiective clare ºi ØSã concepem un program ØSã îmbinãm studiul cu
precise. de studiu eficient. perioade de relaxare ºi recreere.
ØSã fixãm termene de ØSã ne însuºim ºi sã folosim ØS ã n e a s i g u r ã m o
atingere a obiectivelor. tehnici de memorare/fixare a alimentaþie corespunzatoare.
cunoºtinþelor. ØSã adoptãm o atitudine
ØSã stabilim un orar zilnic ce pozitivã faþã de examen.
va cuprinde ore de odihna ºi ØSã ne construim o imagine
somn. de sine optimã ºi realistã.

Profesor psiholog
Violeta Tapai
Cabinetul de asistenta psihopedagogica
Scoala “Mihai Viteazul” Alexandria

Pagina 17 DATORÃM COPILULUI CEL MAI PROFUND RESPECT !


Profilaxia tulburărilor de limbaj şi comunicare
Înscrisã în categoria nevoilor
de bazã ale fiinþei umane,
comunicarea stã la baza relaþiilor
interumane, dar în acelaºi timp
asigurã ºi condiþioneazã
dezvoltarea armonioasã a
psihicului ºi personalitãþii. Aºa
cum în sufletul fiecãruia existã un
gol sub forma lui Dumnezeu pe
care doar Acesta îl poate umple, la
fel putem sã considerãm, fãrã a
greºi, cã existã un gol sub formã
de comunicare. Realizatã prin mai
multe forme, ea reprezintã cadrul
în care se formeazã, se dezvoltã ºi
se organizeazã încã din copilãrie
structura ºi viaþa psihicã a fiecãrei
persoane.
Pentru rândurile de faþã
doresc sã mã opresc asupra
comunicãrii realizate prin surprind în rândurile care pãrinþi, nu este însã mediul cel mai
intermediul limbajului. Limbajul urmeazã câteva dintre influenþele potrivit pentru dezvoltarea psihicã
poate fi considerat drept ax al care pot avea efecte pozitive armonioasã a copilului. El este un
psihicului uman. El joacã rolul de asupra dezvoltãrii limbajului la mediu cu stimuli pe care copilul
mediator în desfãºurarea tuturor copiii preºcolari ºi ºcolarii mici. însã îi primeºte pasiv, pentru cã,
celorlalte mecanisme psihice. Cu În primul rând, este nevoie sã aºa cum reiese din numeroase
ajutorul sãu percepþia capãtã se asigure dezvoltarea normalã a studii realizate de specialiºti în
sens; reprezentãrile devin structurilor psihice, de la nivel neuropsihofiziologie, atitudinea
generalizãri când sunt evocate cerebral, care determinã mentalã în timpul vizionãrii este
sau formate cu ajutorul cuvintelor. producerea ºi înþelegerea una pasivã, asemãnãtoare celei
Fãrã limbaj nu se poate vorbi limbajului. Atunci când copilul din timpul visãrii. Vizionarea TV nu
despre formarea noþiunilor, beneficiazã de un mediu presupune nici exersarea limbii,
judecãþilor, raþionamentelor. De stimulativ optim, acestea se nici comunicarea cu adulþii
aceea, este important sã ne dezvoltã armonios. Trebuie (dialogul) ºi nici vorbirea
asigurãm cã, începând cu o vârstã subliniat faptul cã mediul optim interioarã, condiþii care sunt
fragedã, copilul îºi însuºeºte în pentru însuºirea ºi elaborarea necesare pentru dezvoltarea
mod adecvat atât articularea limbajului este interrelaþionarea ariilor prefrontale. Vizionarea
corectã, cât ºi înþelegerea copilului cu adultul (familia, solicitã emisfera dreaptã, iar
limbajului, devenind un bun educatorul) ºi cu alþi copii în rãspunsurile vor fi mai mult
emiþãtor, dar ºi receptor de diferite contexte: joc, activitãþi emoþionale, decât logice.
mesaje verbale. Voi încerca sã recreative, participarea la viaþa În al doilea rând, este nevoie
socialã ºi familialã sã se ofere un model corect de
etc. Se observã articulare a sunetelor ºi cuvintelor.
însã, tot mai mult Acest aspect cade în primul rând
o substituire a în sarcina familiei. În dialogul
locului adultului în pãrinte copil mesajele trebuie sã
relaþia cu copilul, fie clare, corecte ºi sã se elimine
d e c ã t r e tendinþa de repetare a cuvintelor
mijloacele mass pe care copilul iniþial le-a articulat
media: TV ºi greºit, poate uneori amuzant.
computer. Acest În al treilea rând, se
substitut, foarte la recomandã folosirea câtorva
îndemânã pentru metode de lucru care sã
cei mai mulþi determine antrenarea

NUMÃRUL 2 Pagina 18
mecanismelor psihice ale Ea solicitã memoria, imaginaþia ºi de la clasele primare, având ca
limbajului, cât ºi elaborarea exprimarea contextualã. Forma temã aportul pe care aceºtia îl pot
acestuia. Voi prezenta câteva din de iniþiere ºi deprinderea de a aduce în prevenirea ºi terapia
valenþele acestor metode utile atât povesti este repovestirea, tulburãrilor uºoare ale limbajului.
pãrinþilor, cât ºi cadrelor didactice: reconstituirea povestirii audiate Pe de altã parte, am organizat
Povestirea: este o metodã cu deprinderea copiilor de a ordona întâlniri cu pãrinþii copiilor cu
prizã la copii, cu ajutorul ei aceºtia ideile într-un sens logic, de a-ºi tulburãri de limbaj, aflaþi în terapia
pãtrund plãcut în lumea basmelor, adapta vorbirea la context ºi de a logoppedicã, prezentându-le
a legendelor, fac cunoºtinþã cu da fluenþã vorbirii. noþiuni elementare despre
întâmplãri din viaþa unor Memorarea de poezii, roluri. formarea ºi dezvoltarea
personaje, vin în contact cu opere Copilul vine în contact cu limbajului. La acestea s-a adãugat
literare. Prin intermediul povestirii exprimarea artisticã, se asigurã specificul terapiei logopedice,
sunt înfãþiºate fapte, evenimente, fluenþã vorbirii. cunoscutã de altfel pãrinþilor care
peisaje geografice, descoperiri, Conversaþia: dialogul pãrinte vin la cabinet împreunã cu copiii,
oameni de seamã etc. O povestire copil are scopul de a obþine deoarece aceºtia devin
atractivã este urmãritã cu interes antrenarea ºi participarea activã a colaboratorul cel mai preþios al
de copii, le sensibilizeazã copiilor la propria experienþã, profesorului logoped, preluând
sentimentele, incitã la analizã ºi ajutându-i sã înþeleagã acasã cu copilul sarcina reformãrii
comparaþii. Povestirea solicitã informaþiile cu care vin în contact. limbajului.
latura afectivã a psihicului, prin Conversaþia ajutã la formarea În final aº dori sã ofer o
intermediul ei copiii asimileazã timpurie a intereselor cognitive. direcþie celor care întâlnesc un
expresii poetice, figuri de stil, Începând cu anul ºcolar copil cu tulburãri de limbaj ºi nu
reprezentãri despre obiecte, 2006, ca profesor logoped am ºtiu cum sã procedeze cu el:
fenomene, fapte, întâmplãri ºi îºi observat o creºtere a numãrului Grãdiniþa nr. 6, Cabinetul
îmbogãþesc vocabularul. de copii cu dificultãþi în sfera Interºcolar de logopedie,
Povestirea copilului este un limbajului în rândul copiilor din Alexandria (str. 1907, nr. 45) este
exerciþiu util în dezvoltarea învãþãmântul de masã. Ca deschis pentru fiecare copil în
limbajului ºi comunicãrii. Ea urmare, am elaborat ºi realizat, pe dificultate.
mobilizeazã procesele douã direcþii, mãsuri care sã
intelectuale superioare care vizeze prevenirea tulburãrilor de
participã la constituirea limbajului: limbaj. Pe de o parte, am realizat Profesor logoped,
analiza, sinteza, generalizarea. întâlniri cu educatorii ºi învãþãtorii Magdalena Rahela Trifan

Zona crepuscularã: violenþa încotro?


Prof. consilier Nicolae Alina
Grãdiniþa Nr. 5 Turnu Mãgurele

într-un mod Recomandãri :


agresiv ºi am • - Stabilirea unor reguli
cãutat câteva stricte. Aceste reguli pot fi
soluþii pentru a-i stabilite de o comisie la care ar
ajuta pe copiii putea participa ºi unul sau doi
violenþi sã reprezentanþi ai elevilor, pentru a
gãseascã lucrurile nu simþi cã nu se þine cont de
pozitive din viaþa pãrerea lor. Pentru fiecare regulã
lor ºi a-i ajuta pe încãlcatã trebuie sã existe ºi o
toþi elevii sã simtã sancþiune, care poate fi mai asprã
cã sunt ascultaþi ºi sau mai blândã, în funcþie de
În urma analizãrii cã fac parte dintr-o clasã, dintr-o context. Elevii trebuie sã
chestionarelor privind violenþa ºi a ºcoalã care le recunoaºte ºi le cunoascã aceste reguli ºi
discuþiilor purtate cu elevii claselor valorificã aptitudinile. sancþiunile corespunzatoare lor,
a VII-a ºi a VIII-a de la ªcoala Din lipsã de spaþiu am trecut acestea pot fi afiºate în fiecare
Generalã Nr. 4 Turnu Mãgurele, doar recomandãrile, gândindu-mã clasã sau pot fi afiºate pe hol, la
am formulat unele concluzii cã pot fi mai folositoare. fiecare etaj. Aici s-ar putea þine
referitoare la posibilele motive cont ºi de propunerea elevilor
pentru care elevii se comportã

Pagina 19 DATORÃM COPILULUI CEL MAI PROFUND RESPECT !


referitoare la munca în folosul • - Realizarea unei urne (o sã-ºi punã lucrãrile, produsele la
comunitãþii-ar putea fi adaptatã ºi cutie din lemn sau din carton) a diferite discipline. Aºa vor simþi cã
schimbatã în muncã în folosul nemulþumirilor. Aceastã urnã ce au fãcut ei conteazã, le va
ºcolii. poate fi pusã la fiecare etaj ºi elevii creºte stima de sine ºi nu vor mai
• - Iniþierea unor concursuri pot scrie pe bileþele ce trebui sã lupte atâta ca sã-ºi
(creaþie literarã, desen, muzicã nemulþumiri au avut în sãptãmâna gãseascã locul în ierarhia
etc), întreceri sportive, excursii respectivã. Bileþelele pot fi citite colegilor.
la nivelul clasei ºi al ºcolii. sãptãmânal de câte un profesor • - Realizarea unei proceduri
Acestea au rolul de a-i face pe desemnat pentru acest lucru ºi simple, uºor de reþinut ºi de
elevi sã se integreze mai bine poate unele dintre nemulþumiri pot aplicat cu ce este de fãcut în
social, li se dã astfel posibilitatea fi rezolvate. Astfel, elevii nu se vor situaþia unei agresiuni mai
sã-ºi demonstreze abilitaþile ºi sã mai simþi frustraþi cã nu-i ascultã grave. Cui trebuie sã ne adresãm,
simtã cã fac parte dintr-un grup nimeni, profesorii vor afla ce cine poate opri acest conflict, ce
social, care este, pe de o parte, nemulþumiri au ºi poate vor se întâmplã dacã mai intervine ºi
clasa ºi, pe de altã parte, ºcoala. încerca sã le rezolve împreunã. altcineva în conflict, ce pedepse
Astfel de activitãþi îi pot face sã se • - Responsabilizarea vom primi dacã vom continua etc.
apropie mai mult unii de ceilalþi ºi fiecãrui elev al clasei. Deºi pare Aceastã procedurã poate fi afiºatã
sã-ºi mai tempereze furia ºi cam exagerat, cred cã se pot gãsi alãturi de codul de reguli ºi de
agitaþia. Pot fi, de asemenea, niºte destule responsabilitãþi într-o sancþiuni.
mijloace bune de a-ºi consuma clasã. Astfel, fiecare elev va avea • - Întâlniri lunare sau
energia. ceva de facut, ceva de care numai semestriale cu pãrinþii în care se
• - Discuþii în cadrul orelor de el rãspunde ºi pe care poate alege poate vorbi despre problemele pe
dirigenþie despre : conflict, sã-l facã bine sau prost. La care le au copiii lor la ºcoalã.
urmãrile conflictului, modalitãþi de sfârºitul semestrului se poate face • - Întâlniri lunare cu elevii în
rezolvare a conflictului, violenþa, un bilanþ în care se va stabili cine care se poate vorbi despre
tipuri de violenþã, comunicarea ºi-a fãcut bine datoria ºi cine, nu, problemele lor ºi despre ce se
eficientã, dezvoltarea empatiei, ºi pot exista diplome sau chiar poate face pentru rezolvarea
relaþiile din interiorul unui grup, premii. acestor probleme.
modul în care ne poate influenþa • - În clase pot fi amenajate
grupul etc. diferite panouri pe care elevii pot

ÎMPREUNÃ PENTRU COPIII NOªTRI


Multe din dificultatile pe care instructiv-educativ in conditii aceste tulburari de limbaj pot
le intampina copilul in adaptarea adecvate. provoca efecte negative asupra
sa la viata socio-cultulara se Odata cu inaintarea in varsta personalitatii copilului, ce se
datoreaza unor deficiente de
comunicare, necunoscute la timp
si nerezolvate in termen
util.Perturbarea comunicarii prin
intermediul limbajului oral, dar mai
ales a celui scris, reprezita una din
problemele frecvente ce conduc
spre esecul scolar si intelectual,
intrucat procesele de invatare si
intelegere nu pot fi concepute in
afara limbajului citit si al celui
scris.
Din acest motiv, este
necesara prevenirea si inlaturarea
timpurie a tulburarilor de limbaj,
inca de la varsta prescolara si
scolara mica, pentru a evita
transformarea tulburarilor de
vorbire in depinderi gresite si a
inlesni desfasurarea procesului

NUMÃRUL 2 Pagina 20
manifesta prin:retineri in examinarea, diagnosticarea si incurajarea copilului mic in
vorbire,dificultati de integrare in recuperarea copiilor sesizati in folosirea unei vorbiri incorecte in
colectiv si centrare pe gradinitele si scolile din orasul perioada constituiri limbajului,
sine,anxietate, adoptarea unor Zimnicea si din zonele arondate. trairea unor stari conflictuale,
comportamente antisociale. Pentru ca interventia stresante, fenomenele de
Cabinetul interscolar de logopedica sa aiba succes am bilingvism aparute prin obligarea
logopedie Zimnicea, infiintat in stabilit o colaborare stransa cu copilului sa invete o limba straina,
anul 2006 in cadrul Scolii generale parintii si bunicii copilului, inainte de a-si forma deprinderile
M.R. Paraschivescu, vine in educatorii si invatatorii, astfel incat necesare in limba materna.
sprijinul copiilor prescolari si sarcinile realizate la cabinet de Nu trebuie sa manifestam
scolari cu tulburari de comunicare catre copil sa fie repetate acasa, iritarea si nerabdare fata de
si de limbaj precum: tulburari de dar si la gradinita, iar rezultatele nereusitele copilului. De multe ori,
pronuntie,articulatie, tulburari de obtinute de copil sa fie comunicate trebuie sa ne asumam aceste
ritm si fluenta a vorbirii, tulburari permanent educatorilor si nereusite pentru ca noi,adulti,
ale limbajului scris-citit, tulburari invatatorilor. Stabilirea acestor suntem cei care il crestem, il
de dezvoltare a limbajului, relatii de cooperare cu parintii, sprijinim si il ingrijim. Numai
tulburari de voce si alte tulburari educatorii, a fost determinata si de intelegand nevoile copilului ne
de limbaj care influenteaza faptul ca cea mai frecventa vom apropia de universul lui real,
negative adaptarea scolara si tulburare intalnita, dislalia si vom putea sa il ajutam inpreuna:
sociala a copilului (aproximativ 80% din cazuri) este profesori, invatatori, educatori,
Corectarea tulburarilor de determinata si de cauze psiho- parinti, bunici si rude.
limbaj se realizeaza prin sociale, cum sunt: lipsa de Profesor logoped
intermediul interventiei comunicare cu copilul (neglijarea Ciulica Mihaela Florentina
logopedice care consta in copilului), slaba stimulare a Cabinetul logopedic
depistarea, inregistrarea, vorbirii in ontogeneza timpurie, interscolar Zimnicea

SÃ NE AJUTÃM COPIII
SÃ VORBEASCÃ CORECT
din cele 13 unitãþi necesare desfãºurãrii optime a
de învãþãmânt din terapiei logopedice.În aceastã
municipiul Turnu scurtã perioadã de existenþã, forte
Mãgurele.La mulþi elevi de vârstã preºcolarã ºi
începutul anului ºcolarã, cu tulburãri ale limbajului,
ºcolar 2006/2007, au trecut pragul cabinetului nostru,
anul „naºterii” însoþiþi fiind de pãrinþi sau bunici.În
acestui cabinet ºi aceºti doi ani ºcolari, cadrele
a serviciilor de didactice au luat cunoºtinþã de
t e r a p i e existenþa acestui cabinet, dar ºi de

Au trecut aproape doi ani de logopedicã în


zile, de când s-a hotãrât înfiinþarea oraºul nostru,
unui nou tip de cabinet ºcolar în ne-am ocupat
oraºul Turnu Mãgurele, ºi anume de dotarea
Cabinetul Logopedic Interºcolar de corespunzãtoar
la ªcoala cu clasele I-VIII „Mircea e a cabinetului
cel Bãtrân”, aflat în subordinea c u m o b i l i e r,
Centrului Judeþean de Resurse ºi aparaturã ºi
Asistenþã Educaþionalã mijloace tehnice
Teleorman.Cabinetul Logopedic ,precum ºi
Interºcolar deserveºte întreaga materialele
populaþie preºcolarã ºi ºcolarã micã didactice atât de

Pagina 21 DATORÃM COPILULUI CEL MAI PROFUND RESPECT !


forþare. Activitatea citeºte frecvent, dobândeºte mai
directã cu obiectele ºi rapid competenþe lingvistice. Un
comunicarea cu copil cãruia i se citeºte sau vorbeºte
mama, constituie sursa foarte rar, va învãþa sã vorbeascã mi
conþinutului semantic târziu decât alþi copii de aceeaºi
al cuvintelor asimilate vârstã. Pãrinþii care îi vorbesc sau
d e c ã t r e citesc copilului, ºi mai târziu
preºcolari.Pãrinþii ºi cei încurajeazã conversaþiile cu acesta,
apropiaþi copilului, cred aduc o contribuþie majorã la
cã se fac mai bine dezvoltarea limbajului ºi a
înþeleºi de cãtre exprimãrii. Vocabularul unui copil,
acesta, dacã vorbesc depinde în mod direct, de timpul pe
în maniera lui. În care pãrinþii sau alte persoane l-au
aceste condiþii, poate acordat pentru a-i vorbi. Vorbitul,
activitatea logopedului ºi au apãrea pericolul cititul, cântatul, sunt activitãþi
învaþat” sã perceapã terapia stabilizãrii unor structuri verbale suficiente pentru a-i învãþa pe cei
logopedicã ca pe o formã de greºite, întârziind procesul vorbirii. mici sã vorbeascã. Cititul este
educaþie integratã, ca pe un real De aceea, este recomandat , sã se deosebit de important pentru
suport pentru integrarea ºcolarã a vorbeascã mult cu copilul, însã deprinderea limbajului. În timpul
copiilor cu tulburãri de vorbire.Prin corect, rar ºi clar, deoarece, copilul acestei activitãþi, între pãrinþi ºi copii
constituirea grupurilor de dialog, urmãreºte miºcarea buzelor ºi se realizeazã o legãturã specialã.
pãrinþii au luat contact îndeaproape încearcã sã o imite. La rândul lor, Copilul , poate pune întrebãri ºi
cu munca logopedului, cu copiii trebuie încurajaþi sã poate face propriile observaþii.
problemele de vorbire existente, dar vorbeascã rar , în propoziþii scurte, Cititul , îi oferã copilului posibilitatea
ºi cu metodele de lucru, cu utilizând cuvinte uºor de pronunþat. de a învãþa cuvinte pe care nu le-ar
secvenþele terapiei Pentru a-þi stimula copilul sã întâlni în conversaþiile zilnice,
logopedice.Pentru mine, ca vorbeascã mai mult, trebuie sã faci contribuind astfel la dezvoltarea
logoped, a fost o realã plãcere sã foarte multe exerciþii de vorbire cu limbajului copilului. Lumea
constat cã , o parte dintre pãrinþii el, întrucât, limbajul nu se va minunatã a basmelor ºi poveºtilor,
copiilor incluºi în programele dezvolta de la sine, fãrã depunerea cântecele, îi ajutã pe copii sã
terapeutice , au participat activ la unui efort susþinut.Dezvoltarea deosebeascã faptele bune de cele
corectarea tulburãrilor de vorbire limbajului este strâns legatã de rele , sã-ºi îmbogãþeascã
a l e c o p i i l o r, p r i n p ã s t r a r e a dezvoltarea gândirii. O gândire vocabularul, dar ºi sã-ºi formeze o
permanentã a contactelor ºi prin insuficient dezvoltatã îºi va pune conduitã moralã ºi esteticã. Copiii,
eforturile depuse în amprenta asupra dezvoltãrii reþin cu uºurinþã expresiile pe care
efectuarea acasã a exerciþiilor limbajului. Trecerea la „noþiuni” , are le-au auzit ºi încep sã le foloseascã
recomandate.Orice intervenþie ca premisã importanta capacitate a în vorbirea curentã.Copilul are
logopedicã, are nevoie , pentru a copilului de a înþelege ce se discutã nevoie permanentã de prezenþa
avea succes, de sprijinul din partea în jurul lui. De aceea, este foarte unui adult în preajma sa. Este
pãrinþilor ºi a cadrelor didactice.În important, sã i se vorbeascã necesar, ca acesta sã-l îndrume,
acest an ºcolar, am întâlnit, în copilului cu calm, liniºte ºi blândeþe, sã-l ajute sã comunice ºi, ce-i mai
rândul preºcolarilor ,ca principale deoarece, o atitudine negativã , o important, sã îl corecteze atunci
tulburãri ale limbajului, dislalia ºi atmosferã familialã încordatã, când greºeºte. Când comunicãm cu
întârzierea în dezvoltarea conduce la asocierea de cãtre copil un copil, trebuie sã îi acordãm toatã
limbajului. La majoritatea copiilor cu a limbajului cu sentimentele atenþia, sã îl facem sã aibã
acest tip de probleme, am constatat negative, ceea ce are repercursiuni încredere în noi ºi sã îl tratãm ca pe
existenþa unui vocabular activ asupra dezvoltãrii
sãrac, o pronunþie deficitarã, limbajului.Limbajul, este
absenþa sau alterarea liantelor o activitate deosebit de
gramaticale.Este bine cunoscut complexã, iar
faptul cã o bunã comunicare în deprinderea sa este
familie influenþeazã pozitiv dificilã ºi de lungã
dezvoltarea ulterioarã a vorbirii duratã. De la un copil la
copilului. Toþi membrii familiei, joacã altul , se observã
un rol important în învãþarea de deosebiri importante în
cãtre copil a limbajului. Propria ta ceea ce priveºte vârsta
vorbire , constituie modelul de de debut a limbajului,
referinþã pe care se bazeazã copilul claritatea cuvintelor ºi
în construirea enunþurilor sale. Totul b o g ã þ i a
trebuie sã decurgã cu mult calm, cu vocabularului.Un copil
dragoste ºi perseverenþã ,nu cu cãruia i se vorbeºte sau

NUMÃRUL 2 Pagina 22
un egal. Explicaþi copiilor tot ce atunci când copilul vorbeºte prea procesul de socializare ºi pot
întreabã, evitând expresiile :”eºti lent sau face greºeli; traumatiza psihic copilul, odatã cu
prea mic”, ”nu ºti tu”, „îþi explic -Nu întrerupeþi copilul ºi nu integrarea în colectivitate, unde
altãdatã”.Preºcolarul, este la vârsta terminaþi propoziþia în locul lui; poate fi þinta unor glume sau
când recepteazã cu uºurinþã orice Aºteptaþi sã termine copilul rãutãþi.Nu trebuie sã amânaþi vizita
cuvânt ºi din acest motiv trebuie sã fraza ºi apoi reluaþi, pronunþând la logoped în speranþa cã
avem mare grijã cum ne exprimãm corect cuvântul sau expresia problemele se vor rezolva de la
în faþa lor. De aceea, în continuarea greºitã, insistând pe pãrþile omise sine. Riscaþi agravarea acestora, iar
intervenþiei mele, voi face câteva sau exprimate greºit de cãtre copil; efortul pentru recuperare va fi mult
recomandãri pãrinþilor: -Folosiþi întotdeauna un mai mare. Depãºirea dificultãþilor
-Oferiþi-i copilului un model bun material bogat ºi intuitiv(cãrþi de depinde de pãrinþi, educatori ºi
de exprimare oralã; poveºti ilustrate, fotografii, jetoane) logoped. Toþi trebuie sã lucreze în
-Vorbiþi cât mai des cu copilul -Încurajaþi copilul sã vorbeascã echipã. Prin colaborare, prin
mic , pronunþând cuvintele în mod cât mai mult ºi corect, repetând direcþionarea eforturilor spre
clar ºi distinct; unele cuvinte; aceleaºi obiective ºi adoptarea unei
-Oferiþi-i copilului cât mai multe -Vorbeºte cât mai des cu atitudini comune, pozitive, flexibile ,
ocazii de a intra în contact cu alþi copilul tãu , pronunþând cuvintele copilul va beneficia de un ajutor
copii, pentru a participa la clar ºi distinct; eficient ºi va face progrese stabile în
conversaþiile lor; -Cântã-i(chiar dacã nu ai ritmul propriu.Nu uitaþi cã fiecare
-Ascultaþi când copilul are de abilitãþi muzicale reale) ºi citeºte-i copil este unic. Ritmul sãu , stilul
spus ceva( ºi nu o orã mai târziu); cât mai mult din cãrticele cu imagini sãu de a învãþa , modul sãu de
-Nu forþaþi niciodatã copilul sã care îl atrag pe copil.Problemele de reacþiona la conflicte ºi la probleme
vorbeascã; limbaj, din pãcate, au o frecvenþã este diferit. Aveþi rãbdare ºi orientaþi
-Nu criticaþi ºi nu ironizaþi destul de mare la copii. Dacã dezvoltarea lui într-o manierã
modul în care vorbeºte copilul, acestea nu sunt depistate de pozitivã.
dimpotrivã încurajaþi-l ºi corectaþi-l timpuriu ºi tratate de cãtre logopezi ,
discret; pot determina scãderea PROFESOR LOGOPED
-Nu daþi semne de nerãbdare, randamentului ºcolar, îngreuneazã CHIRIAC CORINA

SÃ EXMATRICULÃM VIOLENÞA!
CURS DE FORMARE DE FORMATORI DIN RÂNDUL ELEVILOR DE GIMNAZIU,
ÎN DOMENIUL PREVENIRII ACTELOR DE AGRESIUNE SÃVÂRªITE
ÎN PERIMETRUL UNITÃÞII ªCOLARE Prof. psiholog,
Silvia Nicolescu
Violenþa tinerei generaþii este necazurile pe care le-au trãit în ziua violente la adolescenþi cu
expresia vulnerabilitãþii acesteia, a respectivã, sã le ofere un sfat, o consecinþe grave pentru ei ºi
confuziei, a neliniºtii, a suferinþei, a mângâiere. De asemenea, a societate. Violenþa în ºcoalã este o
lipsei de repere în viaþã. Elevii care crescut numãrul persoanelor care expresie a violenþei din societate;
manifestã comportamente violente muncesc peste hotare lãsând copiii când violenþa se produce în ºcoalã,
provin, de obicei, din familii în grija bunicilor care îi cam „scapã ea conduce ºi la alte consecinþe:
dezorganizate sau cu situaþie din mânã”. alãturi de prejudicii, victimizare,
materialã precarã, dar sunt ºi copii Delincvenþa juvenilã este în uneori moarte, violenþa din ºcoalã
care fac parte din „familii bune” ºi se creºtere, atât în mediul rural, cât ºi reduce ºansele elevilor de a-ºi
considerã cã nu le lipseºte nimic. în cel urban. Situaþiile tensionate dezvolta personalitatea pe deplin ºi
Ce-i determinã pe aceºtia din urmã datorate unor cauze concrete, de a dobândi o educaþie de calitate.
sã fie violenþi? Pãrinþii lor cred cã degradarea legãturilor între membri Considerãm acest curs de
„au tot ce le trebuie” (referindu-se la unei comunitãþi (familie, ºcoalã etc.) formare de formatori din rândul
calculatoare, jucãrii teleghidate, sunt intens ºi dureros resimþite de elevilor de gimnaziu este deosebit
dulciuri) ºi nu le înþeleg adolescenþi, iar ei reacþioneazã prin de util, dat fiind faptul cã mulþi dintre
comportamentul agresiv. Se revoltã. Revolta contra indiferenþei, elevii noºtri considerã dãunãtoare
impune, deci, consilierea acestor a rigiditãþii individuale ºi sociale, a numai violenþa fizicã ºi cred cã dacã
pãrinþi pentru cã manifestãrile nedreptãþii sau a lipsei de respect nu sunt majori nu intrã sub incidenþa
violente ale copiilor lor provin din este semnul sãnãtãþii psihice a legii. „Îmi scade nota la purtare ºi
dorinþa de a fi „bãgaþi în seamã”. În tânãrului. Exacerbarea acestui gata!”. Auzim frecvent în ºcoalã
zadar le oferã tot ce-ºi doresc dacã fenomen prin lipsa de reacþie a expresii ca „Prostule!”,
nu-ºi fac timp, cel puþin o jumãtate adulþilor poate conduce însã la „Handicapatule!”, „Urâto!” etc. sau
de orã pe zi, sã le asculte bucuriile ºi dezvoltarea unor comportamente observãm diverse semne obscene,

Pagina 23 DATORÃM COPILULUI CEL MAI PROFUND RESPECT !


grimase „nevinovate” fãcute pe la perimetrul unitãþii ºcolare ºi în care sunt vãzuþi de ceilalþi;
colþuri, dar elevii sunt convinºi cã nu zonele adiacente, în scopul de a - sã cunoascã tipurile de
fac nimic rãu. Se impune aºadar lucra ulterior cu elevii de gimnaziu violenþã, formele de manifestare,
informarea acestora, iar atunci când pentru a „exmatricula” violenþa. cauzele ºi consecinþele acesteia;
informaþia vine de la cei de vârsta lor TEME: - sã-ºi exprime opinia cu
este posibil ca aceasta sã fie mai 1. AUTOCUNOAªTERE ªI privire la manifestarea violenþei în
bine primitã decât de la un profesor COMUNICARE rândul elevilor din ºcoala lor;
care „ºtie cum era pe vremea lui” ori 2. VIOLENÞA: NOÞIUNI - sã conºtientizeze modul în
„nici nu-ºi mai aduce aminte când GENERALE, TIPURI, FORME DE care au reacþionat ºi ce au simþit în
avea 14 ani”. Aºadar, este necesar M A N I F E S TA R E , C A U Z E ª I situaþia în care au fost victime sau
ca elevii sã cunoascã faptul cã sub CONSECINÞE martori ai unui act de violenþã;
eticheta „violenþã” descoperim o 3. C L A R I F I C A R E A - sã îºi clarifice propriile
diversitate de forme de conduitã, VA L O R I L O R ª I L U A R E A valori;
care descriu, sub aspectul DECIZIILOR - sã înveþe maniera în care
intensitãþii, o linie continuã: la 4. C O N F L I C T E L E ª I pot lua o decizie corectã ºi sã
intensitatea cea mai micã, violenþa GESTIONAREA ACESTORA exerseze abilitatea de a spune NU;
presupune confruntarea vizualã, 5. D R O G U R I L E ª I - sã identifice motivele ºi
poreclirea, tachinarea, ironizarea, EFECTELE LOR ASUPRA cauzele care genereazã conflicte în
imitarea în scop denigrator; formele COMPORTAMENTULUI clasa/ºcoala lor;
de intensitate crescutã sunt refuzul 6. DELINCVENÞA JUVENILÃ - sã descopere cât mai multe
de a acorda ajutor, bruscarea, ª I C O M P O R TA M E N T E L E modalitãþi de rezolvare a unui
lovirea cu diverse obiecte, DEVIANTE CARE O PRECED. conflict;
pãlmuirea, împingerea, aruncarea, NORME ªI LEGI JURIDICE - sã înveþe care sunt tipurile
înjunghierea ºi împuºcarea. OBIECTIVE: de droguri ºi efectele produse de
SCOPUL, OBIECTIVELE ªI La sfârºitul acestui curs acestea;
TEMELE CURSULUI participanþii vor putea: - sã înveþe sã previnã
SCOP: - sã exploreze noi modalitãþi violenþa;
În cadrul acestui curs de autoexprimare ºi comunicare; - sã dobândeascã unele
participanþii vor fi instruiþi în - sã-ºi identifice calitãþile ºi noþiuni privind delincvenþa juvenilã,
domeniul cunoaºterii ºiprevenirii defectele atât din punctul lor de rãspunderea penalã ºi
actelor de violenþã sãvârºite în vedere, cât ºi prin prisma modului în contravenþionalã a minorilor.

Biblioteca-laborator de informare si cultura


Cartea a fost si ramane prietenul rolul bibliotecii se situeaza pe alte
cel mai bun al omului,oricat de coordonate.
imbietoare ar fi multitudinea mass- Referindu-ne la Biblioteca
media.In angrenajul culturii cartea scolara aceasta nu mai este in
este instrumentul cel mai de pret si conditiile invatamantului modern un
cel mai la indemana,la fel de iubita compartiment auxiliar ci o
in ceasurile de liniste si de odihna componenta integrata organic in
ca si in ceasurile de studiu.Cartea procesul educativ. In cadrul
se adreseaza tuturor iubitorilor de bibliotecii se creeaza deprinderile
literatura si este un instrument de de studiu folosind si alte surse de
lucru pentru cadrele didactice,elevi informati in afara de manual si de
si studenti, pentru cercetatorii vietii lectiile de la clasa. predare a cunostintelor
literare. Este instrumentul de Aici, in biblioteca se dezvolta profesionale de intregul proces
comunicare cel mai sigur care capacitatea de a gandi si actiona educativ, aici incluzand si munca cu
permite gandirii umane sa invinga creator, de a fi in masura sa cartea-lectura in afara manualelor
timpul si spatiul,fie ca este opera solutioneze singur varietatea de scolare.
stiintifica, fie ca este opera de situatii cu care viata te confrunta Citind, elevul isi consolideaza
fictiune,realitate filtrata prin permanent notiunile morale care duc la
sensibilitatea si imaginatia unui Pedagogia moderna afirma ca formarea convingerilor,la acele
artist.O pledoarie pentru carte s-ar prin biblioteca ar trebui sa treaca stari emotionale ce devin motiv
parea ca nu-si are rostul astazi toate firele activitatii scolare interior al comportarii in relatia
cand lectura nu mai e de mult o didactice,instructive si educative. individ-colectivitate.
probleme facultativa,ci o necesitate Nu se poate separa procesul de Documentarist,
si un imperativ, motiv pentru care si Mirela Culicã

NUMÃRUL 2 Pagina 24
COMUNICAREA- TEHNICI ESENTIALE
Pentru a reusi sa stabilim o buna va intalni in mediile in care urmeaza sa-si Mesajele pot sa fie transmise verbal,
comunicare cu copiii nostri, este bina sa desfasoare activitatea: scoala, loc de munca, nonverbal, paraverbal. In momentul in care
tinem cont de cateva lucruri: grup de prieteni etc. Pentru o mai buna mesajul verbal intra in contradictie cu
Folosirea mesajelor la persoana I: cooperare si comunicare, parintii pot cere gesturile, cu mimica fetei, cu tonul vocii, cu
prin aceste mesaje spunem: „sprijinul” copiilor in formularea regulilor si pozitia corpului etc copilul este putin
Ø ceea ce simtim; a sanctiunilor care urmeaza a fi aplicate in descumpanit, pentru ca nu stie care este
Ø cand ne simtim asa; momentul in care sunt incalcate regulile. adevarul de fapt. De exemplu, daca il certam
Ø de ce ne simtim asa. Un alt aspect extrem de important aici pentru ca a facut o prostie cu zambetul pe
De exemplu: este respectarea regulilor de fiecare data, de buze, copilul poate sa inteleaga ca nu vorbim
„Sunt ingrijorat cand nu-mi spui unde ambii parinti. Daca regulile nu sunt serios.
esti pentru ca imi este teama sa nu ti se respectate, copiii pot intelege ca data Folositi cat mai multe si mai diverse
intample ceva.” viitoare, daca gresesc, vor fi iertati si nu vor mijloace de a comunica:
Nu este indicat sa spunem: primi nici o sanctiune. Parintii pot modifica Majoritatea oamenilor foloseste doar
„Tu nu-mi spui niciodata unde te duci”, pedepsele, in functie de context, de situatia limbajul oral, prin care comunica diverse
pentru ca se arunca vina pe altcineva si creata etc, insa nu trebuie ca acestia sa se lucruri, nerealizand cate mesaje sunt de fapt
comunicarea, daca mai exista, este dificil de saboteze unul pe celalalt, de exemplu, unul comunicate si „altfel”: limbajul corporal,
realizat. sa fie de partea copilului, lasandu-l pe postura, mimica fetei, tonul vocii,
Alt exemplu: celalalt sa fie „lupul cel rau”. O buna metoda interjectiile folosite, gesturile etc.
„Ma simt frustrat cand nu pot sa termin de educare consta in accentuarea Prezentati intotdeauna factorii care
ce incerc sa spun”, sunt exprimate cu grija comportamentelor pozitive prin acordarea au dus la luarea unei decizii importante:
sentimentele pe care le avem in momentul in de premii, recompense si eliminarea, pe cat Parintii iau hotarari in legatura cu copiii
care suntem intrerupti. posibil, a comportamentelor negative prin lor, mai ales cand acestia sunt mici. Insa, pe
Nu este indicat sa spunem: sanctiuni sau neevidentierea acestora (daca masura ce cresc, este indicat ca parintii sa le
„Ma intrerupi de fiecare data...”, un copil primeste o recompensa dupa ce a explice copiilor motivele care au stat la baza
deoarece vina se arunca asupra copilului, avut un anumit comportament, este foarte luarii unei decizii sau chiar sa le solicite
insa nu i se explica de ce este atat de posibil ca acest comportament sa se repete; acestora exprimarea propriului punct de
important pentru noi sa nu fim intrerupti intr- daca un copil are un anumit comportament vedere.
un moment anume. negativ, vrea sa atraga atentia asupra lui cu Creati posibilitatea copilului dvs de a
Alt exemplu: orice pret, si parintii raman „pe pozitii” si nu se exprima, de a-si manifesta
„Sunt suparata sa vad lucrurile au nici o reactie, este posibil ca in viitor acest personalitatea:
imprastiate dupa ce tocmai am facut comportament sa nu se mai repete). Un aspect important al comunicarii este
curatenie” Folositi un limbaj adecvat: reprezentat de ascultare. In momentul in
Nu este indicat sa spunem: Limbajul potrivit in discutiile cu copiii care parintii sunt buni ascultatori si sunt
„Iar ai facut mizerie in camera”. nostri este cel natural, fara argoane sau atenti la manifestarile zilnice ale copiilor,
Formulati regulile intr-o forma jargoane, fara termeni de specialitate, pe care comunicarea cu ei se realizeaza mai usor si
pozitiva: copiii sa-l inteleaga cu usurinta, in care se de obicei, nu se mai cauta vinovati pentru
Fiecare parinte stabileste anumite reguli tine cont si de caracteristicile de varsta ale comunicarea defectuoasa.
pentru copilul sau, fie pentru a-l disciplina, copiilor.
fie pentru a-l obisnui cu atmosfera pe care o Alegeti cea mai buna cale de a Director C.J.R.A.E. Teleorman,
transmite mesajul: Adela Dorobanþu

Violenta: cauze si consecinte


Ne place sau nu violenta este un am obtinut ceea ce dorim si prin simpla comportamentul cotidian. Vechile forme de
comportament “functional” si ghilimelele amenintare a utilizarii violentei ”sa vezi ce violenta se manifesta in continuare ; din
nu sunt intamplatoare .”Baietii aia rai” cum patesti….”.A MERS ? A MERS ! Asa ca o punct de vedere statistic sunt in crestere si
ii considera toata lumea spun asa: “ai ceva sa fac la fel si data viitoare. coabiteza cu noile forme de violenta.
ce mie imi trebuie, eu nu am, iti trag un Sa ne gandim ca in orice clipa cineva se Nu exista violenta fara cauze. Acestea
pumn in nas si ceea ce ai tu acum e al meu. uita la noi si invata si imita un pot fi determinate de :
Pot sa te rog, dar am mai avut experiente ca comportament si cu atat mai mult copiii. Ø Factori socio-economici:
nu imi dai, asa ca iti iau cu forta pentru ca eu Asa ca ne revine responsabilitatea sa punem degradarea situatiei economico- sociale a
sunt puternic, iar tu esti un nimic”. Acest tip in act si alte comportamente daca nu familiilor, somajul ridicat, dependenta
de gandire functioneaza deseori in actele pasnice macar mai putin violente, economica a femeilor si a copiilor de
comise cu violenta, astfel violenta devine comportamente care sa functioneze si sa barbati, insatisfactii, stres, lipsa de
functionala pentru ca ea asigura o ofere satisfactie si protectie celui care le timp,consumul de droguri si alcool,
satisfacere imediata a nevoii care a aparut si practica. Nu de predici moralizatoare este educatia deficitara, violenta transmisa de
care nu mai trebue sa fie amanata pana ce nevoie pentru copilul nostru, ci de modele media, insensibilitatea opiniei publice fata
mijloacele noastre ne vor permite sa o functionale si care sa nu genereze frustrari de persoanele violentate etc. ;
satisfacem. E bine? E rau? Dar ce au sa explodeze mai tarziu cu violenta Ø Factori juridici: lipsa legislatiei
consecintele? Atunci pe moment ele nu sau care sa ne puna copilul in pozitii de
sau existenta unei legislatii incomplete,
mai conteaza, nimeni nu se gandeste la ele inferioritate.
tratamentul discriminatoriu in fata legii al
si la victima. Faptele de violenta s-au «
unor categorii sociale etc. ;
Aceasta se cheama o “eroare cognitiva” metamorfozat » in ultimii ani, deplasandu-
in care ganduri-sentimente-actiuni se se din sectorul judiciar ( delicte, crime) in Ø Factori politici:
inlantuie si duc la comportamente care ne sfera social-culturala, de la delincvente la reprezentativitatea redusa a tinerilor si a
inspaiminta pe toti. Si mai e ceva, sa ne conflicte privind modul de viata, adica la femeilor in domeniile de decizie si in
gandim cine vrea sa schimbe ceva consecintele infruntarii dintre conceptii si structurile de conducere ;
care”merge” si da roade. Caci de cate ori nu norme divergente relative la Ø Factori culturali : traditia,

Pagina 25 DATORÃM COPILULUI CEL MAI PROFUND RESPECT !


diferentele culturale privind rolul fiecarui umane, degradarea relatiilor interumane Cauzele violenþei în cadrul ºcolar
sex, valorile care ii dau barbatului drept de prin transformarea persoanei intr-un obiect, se regãsesc în :
proprietate asupra sotiei si copiilor, familia cresterea numarului de crime si sinucideri,
considerata ca o sfera privata, acceptarea scaderea calitatii vietii, scaderea • capacitatea redusa de stimulare si
violentei ca mijloc de solutionare a unui randamentului si a eficientei la locul de comunicare a elevului;
conflict etc. munca , destramarea familiei etc.). • supraincarcarea programei scolare ;
Unica si singura cauza reala este insa Violenta sub orice forma de manifestare • tratamentul discriminatoriu aplicat
functionarea dominantei celui puternic nedepistata si neeliminata, produce elevului ;
asupra celui mai slab. modificari grave in personalitatea copilului, • metode disciplinare
Violenta are repercursiuni negative cu repercursiuni majore in timp. Lipsa de necorespunzatoare ;
asupra persoanei (izolare, deprimare, adaptare si integrare sociala sunt • ignorarea relatiei cu familia elevului
neincredere in sine prin pierderea consecintele cele mai grave care afecteaza etc.
valorii de sine si a sentimentului de control, viata copilului devenit adult. Copiii si Profesor consilier
lipsa de respect fata de propria persoana, adolescentii care traiesc intr-un mediu C.J.A.P. Teleorman,
absenteism la scoala, serviciu, sinucidere ) violent dezvolta comportamente specifice . Bobîrnilã Daniela
sau a societatii (deprecierea valorilor

Stiluri parentale Prof. Ion Marilena


Inspector Scolar pentru Invatamant special
Fiecare familie tinde sa aiba o STILUL AUTORITAR sentimentele celorlalti;
atmosfera proprie, formata cu ajutorul AVANTAJE: l Nu va fi in stare sa-si educe
atitudinilor, valorilor, intereselor − Copilul se obisnuieste sa propriul copil.
precum si din modul in care membrii devina ordonat, disciplinat, respectuos STILUL DEMOCRATIC
acesteia reactioneaza la evenimentele fata de cei de care ii este frica; AVANTAJE:
exterioare si interioare. La fel de − Se dezvolta spiritul critic al • Copilul va dobandi echilibru
importanta este si pozitia familiei in copilului; emotional;
societate, relatiile pe care le au cu − Il invata pe copil sa devina • Va fi capabil sa comunice eficient;
ceilalti, modul in care se situeaza fata de „perfectionist”.
fiecare om intalnit. DEZAVANTAJE: • Va da dovada de creativitate;
In unele familii se poate observa cu − Copilul va invata foarte greu • Va fi capabil sa ia singur decizii;
usurinta armonia, o oarecare impacare sa devina maleabil, sensibil la dorintele • Va dobandi un nivel ridicat al stimei
sufleteasca, placerea de a sta si de a celorlalti; de sine;
petrece timpul impreuna, iar in altele − Toata viata se va ghida dupa • Va avea respect pentru OM ;
simti atmosfera tensionata si conflictele reguli stricte; • Va fi capabil sa-si identifice
existente de cum intri pe usa. Stilurile − Nu-i va ierta pe cei care propriile aptitudini si sa aleaga singur
parentale influenteaza intr-o masura gresesc; meseria care i se potriveste;
destul de mare atmosfera din familie. Va avea dificultati in realizarea
Exista 5 stiluri parentale: indulgent,

unei comunicari eficiente;
• Va fi capabil sa-si indeplineasca
visele.
autoritar, indiferent, democratic si − Va fi lipsit de initiativa, curaj si
DEZAVANTAJE:
protector. In continuare voi prezenta vesnic nemultumit, pentru ca se teme ca
avantajele si dezavantajele fiecarui stil va putea gresi; • Se va adapta greu stilului autoritar
in parte. − Pentru el, „a gresi” este (pe care il poate intalni la scoala, in
sinonim cu „a fi un ratat”; grupul de prieteni etc);
STILUL INDULGENT − Toate aceste lucruri vor • Ar putea fi considerat „bleg” sau
AVANTAJE: determina diminuarea stimei de sine. „impertinent”
l Permite copilului sa-si STILUL INDIFERENT STILUL PROTECTOR
dezvolte o identitate proprie, o AVANTAJE: AVANTAJE:
personalitate distincta, originala; l Lipsa afectiunii il poate face pe l Copiii se simt oarecum in
l Copilul se simte important, copil ,ai rezistent la greutatile vietii. siguranta si sunt multumiti ca tot timpul
special si acest fapt contribuie la DEZAVANTAJE: este cineva langa ei care sa le rezolve
cresterea nivelului stimei de sine; l Copilul va creste avand problemele.
l Confera copilului posibilitatea impresia ca parerea lui nu conteaza; DEZAVANTAJE:
dezvoltarii creativitatii si a capacitatii l Alta impresie consta in faptul • Cand sunt mici, copiii pot prezenta
de a lua decizii. ca el crede ca este lipsit de importanta si tulburari ale somnului, regimului
DEZAVANTAJE: absolvit de orice responsabilitate; alimentar, stari de frica nejustificate;
l Copilul va intelege foarte greu l Va avea un nivel al stimei de • Se poate simti sufocat;
rolul limitelor, al regulilor, de aceea nu sine redus;
va sti sa tina cont de ele; • Nu reuseste sa comunice direct cu
l Va creste fiind timorat; parintele despre probleme, de teama ca
l Din cauza comportamentului l Se va dezvolta sentimentul de
sau exagerat copilul poate fi considerat acesta se va ingrijora;
inferioritate; Din acest motiv invata sa ascunda
„obraznic” sau chiar „copil problema”; l Copilul si mai tarziu adultul
l Parintii se asteapta ca el sa faca informatii, va avea o viata secreta,
care va deveni, nu va fi in stare sa personala.
decat ce vrea, nu va mai accepta sfaturi; asculte sfaturi, se va baza doar pe
l Parintii vor fi „depasiti” de experienta lui de viata;
situatie. l Va fi rigid, insensibil la

NUMÃRUL 2 Pagina 26
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ
NUMĂRUL 2
DECEMBRIE 2008

Cuprins:
* «ÎNCEARCĂ SĂ PRIVEŞTI MAI DEPARTE !» 3
* Consilierea psihopedagogică între individual şi social 4
* Integrarea socială a elevilor cu deficienţe mintale 5
* “SPUNE: NU DROGURILOR !” 6
* Educaţie pentru viaţa de familie 7
* Chat (pălăvrăgeală) 8
* Consilierea psihologică la perioada adolescenţei 9
* Unele aspecte ale relaţiei profesor-elev 10
* Copilul cu autism 11
* Copilul cu elemente de autism 12
* Inteligenţa emoţională 13
* “Uşa cabinetului de consiliere este mereu deschisă !” 14
* Ziua concursului 15
* Profilaxia tulburărilor de limbaj şi comunicare 18
* Zona crepusculară: violenţa, încotro ? 19
* Împreună pentru copiii noştri 20
* Să ne ajutăm copiii să vorbească corect 21
* Să exmatriculăm violenţa ! 23
* Biblioteca - laborator de informare şi cultură 24
* Comunicarea - tehnici esenţiale 25
* Violenţa: cause şi consecinţe 25
* Stiluri parentale 26
Decalogul părinţilor
1. Oferă–i o şansă copilului
tău !
2. Fii tu cel care îl ajută să
îşi găsească propriul drum !
3. Întinde-i o mână copilului
tău !
4. Nu-i ucide visele, fii
prezent la îndeplinirea lor !
5. Dacă nu ai bani, dacă nu-i
poţi oferi lucruri materiale,
aminteşte-ţi că iubirea nu
costă nimic !
6. Iubeşte-ţi copilul !
7. Dacă eşti supărat, nu-ţi
folosi copilul pe post de ţintă,
în care arunci cu ţipete şi
palme !
8. Ai răbdare şi vei culege
roadele în fiecare clipă petre-
cută cu copilul tău !
9. Ascultă-ţi copilul şi nu–i
pune oprelişti, doar astfel
poţi intra în lumea lui !
10. Fii alături de copilul tău
când creşte !