CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI

DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ

DATORĂM
COPILULUI
CEL MAI
PROFUND
RESPECT !

NR. 2
DECEMBRIE 2008
COLECTIVUL DE REDACŢIE:
Coordonatori:
Profesor ION MARILENA - Inspector şcolar
învăţământ special şi management,
Profesor DOROBANŢU ADELA -
director C.J.R.A.E. Teleorman;
Profesor consilier BARBU CARMEN -
Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică
Profesor consilier BOBÎRNILĂ DANIELA -
Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică

Tehnoredactare: Alexandru Rusu

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ

EDUCAŢIONALĂ TELEORMAN
Alexandria, Str. Carpaţi, nr. 15

Telefon: 0347/805501 Nr. 2

Fax: 0347/805502 Decembrie 2008
E-mail: cjrae_tr@yahoo.com
Web: www.cjraetr.ro
ISSN 2065-314X

Tipar digital executat la S.C. TIPOALEX S.A.

Alexandria, str. Ion Creang`, nr. 53, Tel./Fax: 0247 / 311884 E-mail: tipoalex2004@yahoo.com tipoalex@gmail.com
 « ÎNCEARCÃ
SÃ PRIVEªTI MAI DEPARTE ! »
In acest an ºcolar (2007-2008),
Centrul Judeþean de Asistenta
Psihopedagogicã a considerat ca este
necesar un program unitar la nivel
judeþean, de consiliere a carierei elevilor
de clasa a VIII-a.
Anterior, C.J.A.P. a derulat programe
de acest gen pentru elevii din
învãþãmântul liceal insa acest segment de
populaþie ºcolarã (elevi de clasa a VIII-a)
a fost “descoperit”, în sensul ca nu au
existat decât acþiuni disparate pe aceasta
tema.
Conceput pentru o perioada de
desfãºurare de 2 ani ºcolari, programul
are urmãtoarea etapizare:
§ Etapa I (an ºcolar 2007-2008):
- 1 februarie - 22 februarie 2008:
concepere program
- 25 februarie - 25
aprilie 2008:
implementare program
în ºcolile în care exista
cabinete de asistenta
psihopedagogicã
- 5 mai - 9 mai 2008:
realizarea, de cãtre
profesorii consilieri
responsabili, a
rapoartelor privind
derularea programului în
ºcoalã (impact asupra
e l e v i l o r, c a d r e l o r
didactice, puncte
tari/slabe, etc.)
- 12 mai 16 mai
2008: transmiterea
rapoartelor ºi a fiselor
lucrate de elevi cãtre
CJAP coordonator de
program
- 19 mai 23 mai
2008: realizarea
raportului final/concluzii de cãtre
coordonatorul de program; discuþii cu
colegii din reþea privind strategia de
implementare pentru anul ºcolar urmãtor.
§ Etapa a II-a (an ºcolar 2008-
2009):
- 1 octombrie - 10 octombrie 2008:
lansarea programului la nivel judeþean:
întâlniri de lucru pe zone cu consilierii
educativi din toate ºcolile cu clasele I-
VIII din judeþ;
- 13 octombrie - 17 octombrie 2008:
instruirea diriginþilor de la clasele a VIII-
a de cãtre consilierii educativi;
- 20 octombrie - 28 noiembrie 2008:
aplicarea fiselor de lucru de cãtre fiecare
profesor-diriginte la clasa;
Pagina 3
- 21 noiembrie: transmiterea la CJAP
a chestionarelor OSP completate de
elevi;
- 24 noiembrie - 5 decembrie:
realizarea, de cãtre profesorii consilieri
CJAP, a studiului OSP, pe baza
chestionarelor;
- 15 decembrie - 19 decembrie 2008:
realizarea unei Mese rotunde în scopul
evaluãrii programului;
- 5 ianuarie - 17 ianuarie 2009:
realizarea unui raport privind derularea
programului ºi transmiterea de
comunicate de presa.
Începând cu 25 februarie 2008 pânã
în 25 aprilie 2008, C.J.A.P. a procedat la
implementarea experimentala a acestui
program, cu acordul Inspectoratului
ªcolar Judeþean, la nivelul unitãþilor
ºcolare gimnaziale din judeþ care dispun
de un cabinet de asistenþã
psihopedagogicã. Programul a avut la
bazã un pachet de resurse pentru a-i ajuta
pe profesorii-diriginþi de la clasele a VIII-
a sã realizeze, împreunã cu specialiºtii
C.J.A.P. acest demers de orientare a
carierei elevilor. Profesorii consilieri, în
colaborare cu profesorii diriginþi ºi cu
sprijinul consilierilor educativi, au
desfãºurat propriu-zis un anumit numãr
de ore (stabilit în funcþie de nevoile
identificate la fiecare unitate ºcolarã, de
deschiderea din partea cadrelor didactice,
dar ºi de disponibilitatea profesorului
consilier de a se implica în aceste
DATORÃM COPILULUI CEL MAI PROFUND RESPECT !
activitãþi) de consiliere la clasele a VIII-a.
Au fost implica þ i în derularea
programului profesorii consilieri din
cabinetele care deservesc unitãþi
gimnaziale : Silvia Nicolescu, Valerica
Visan, Daniela Mitu, Violeta Simulescu,
Alina Potang, Alina Nicolae, Valentin
Nicolae, Mariana Popescu, Mirela Iatan.
Unitãþile ºcolare în care s-a
desfãºurat programul au fost: ªcoala cu
clasele I-VIII Plosca, ªcoala cu clasele I-
VIII Nr. 4 Turnu Mãgurele, ªcoala cu
clasele I-VIII Nr. 1 Videle, ªcoala cu
clasele I-VIII Nr. 4 Alexandria, ªcoala cu
clasele I-VIII “M.R. Paraschivescu”
Zimnicea, ªcoala cu clasele I-VIII
Drãgãneºti Vlaºca, Liceul Teoretic “C.
Noica” Alexandria, ªcoala cu clasele I-
VIII Nr. 2 Nanov, ªcoala
cu clasele I-VIII “M.
Eminescu” Roºiorii de
Vede.
Astfel, au fost
cuprinse în program 19
clase, totalizând 408
elevi.
Pentru a vedea
impactul activitãþilor
asupra cadrelor
didactice am utilizat o
scala cu note de la 1 la 10.
Concluziile ce se
desprind din evaluãrile la
nivel de unitate ºcolarã
sunt urmãtoarele:
- la nivelul a 78% din
scoli programul a avut un
impact mare ºi foarte
mare asupra cadrelor
didactice;
- numai la doua scoli
(Turnu Mãgurele ºi
Videle), profesorii consilieri au apreciat
impactul activitãþilor asupra cadrelor
didactice cu nota foarte mica - 3.
§ Punctele tari observate în
desfãºurarea programului:
- noutatea materialelor /metodelor
de lucru;
- utilitatea resimþitã de profesori ºi
elevi a abordãrii unei astfel de teme;
- programul dezvolta capacitatea de
autocunoaºtere a elevilor ºi atitudinea
pozitiva faþã de sine;
- foarte buna colaborare intre
profesorul consilier, profesorii diriginþi ºi
consilierul educativ;
 - îi sensibilizeazã pe elevi cu privire
la propria carierã;
- fisele de lucru / activitãþile au reuºit
sã le capteze atenþia elevilor ºi sã-i ajute
sã-si conºtientizeze aptitudinile,
interesele, valorile, modelele de
viata/modelele de carierã.
§ Puncte slabe observate în
desfãºurarea programului:
- dezinteresul manifestat de unii
elevi pentru orice fel de program sau
activitãþi noi derulate în ªcoalã;
- slaba implicare a elevilor în
procurarea de materiale informative ºi în
realizarea sarcinilor de rezolvat acasã
(colaje, eseuri, etc.);
- dificultãþi întâmpinate de elevi în
ordonarea rãspunsurilor la fisele de
interese, deprinderi, abilitãþi, valori;
aceste fise s-au dovedit a fi mai dificil de
CONSILIEREA PSIHOPEDAGOGICÃ
ÎNTRE INDIVIDUAL ªI SOCIAL
Iatã, cã a mai trecut un an ºcolar
ºi în acelaºi timp au mai trecut peste
noi bucurii, satisfacþii, proiecte
întreprinse, dezamãgiri, speranþe ºi
lista poate continua... Dacã ar fi sã fac
o sintezã a evenimentelor care s-au
derulat, pe tot parcursul acestui an, cu
siguranþã cã aº omite multe, întrucît
nu mi-am propus ca în paginile
acestui articol sã-mi evidenþiez
meritele, ci doar sã-mi actualizez în
minte ceea ce a fost reprezentativ
pentru activitatea mea de anul acesta.
Debutul acestei perioade a fost
promiþãtor, deoarece am avut prilejul
sã particip într-un frumos colþ al þãrii
la un curs de formare privind
problematica HIV/SIDA.
Mãrturisesc cã dincolo de starea de
emoþie ºi tristeþe care m-a cuprins,
actualizându-mi în minte faptul cã
acest flagel, e cât se poate de real, am
aflat foarte multe lucruri noi ºi
interesante, pe care alãturi de echipa
C.J.R.A.E ºi de coordonatorul
proiectului pe zona Teleorman, Florin
Lazãr, le-am transmis ºi colegilor din
unitãþile ºcolare din zona Turnu-
Mãgurele.
De asemenea, prin intermediul
activitãþilor de popularizare, care s-au
întreprins în ºcoli privind specificul
activitãþii Cabinetului de Asistenþã
Psihopedagogicã, pot spune cã m-am
bucurat anul acesta, mai mult ca
NUMÃRUL 2
aplicat ºi de utilizat de cãtre elevi.
În concluzie, în urma centralizãrii
datelor culese de la fiecare din unitãþile
ºcolare implicate în program, reiese ca
programul s-a dovedit a fi util ºi atractiv
pentru majoritatea celor implicaþi.
De asemenea, implementarea lui s-a
fãcut relativ fãrã dificultãþi.
La nivelul a 78% din ºcoli programul
a avut un impact mare ºi foarte mare
asupra cadrelor didactice ºi elevilor.
Numai la doua ºcoli (Turnu Mãgurele ºi
Videle), profesorii consilieri au apreciat
impactul activitãþilor asupra cadrelor
didactice ºi elevilor cu note foarte mici : 3
ºi 3, respectiv 4 ºi 3. În aceste douã cazuri
se impune cercetarea motivelor care au
dus la aceste aprecieri.
Printre activitãþile preferate de elevi
s-au remarcat: “Harta vieþii”,
“Ciorchinele”, “Omul meu de succes”;
niciodatã, de perzenþa unui numãr
considerabil de elevi externi, care ºi-
au înfrânt teama ºi prejudecãþile ºi au
înþeles în cele din urmã rolul
profesorului consilier.
Profit de ocazie, ºi pe aceastã
cale le mulþumesc colegilor care nu de
puþine ori m-au solicitat la orele de
consiliere ºi orientare, precum ºi la
ºedinþele cu pãrinþii, unde am
clarificat exact importanþa
cabinetului de asistenþã
psihopedagogicã în ºcoli. Prin
intermediul atelierelor de lucru,
desfãºurate în liceul unde funcþionez,
precum ºi în alte unitãþi de învãþãmânt
am avut ocazia sã discut cu
adolescenþii, ºi sã aflu care le sunt
aºteptãrile, dorinþele ºi proiectele lor
de viitor.
Aº menþiona, nu în ultimul rând,
ºi colaborarea cu preºedintele
Asociaþiei Motivaþi pentru reuºitã,
Bogdan Raicu, care prin intermediul
seminarelor cu tema „ Integrarea
socio-profesionalã a persoanelor cu
dizabilitãþi”, a reuºit sã schimbe un
pic percepþia elevilor, în primul rând
faþã de cei aflaþi în dificultate, care nu
sunt deloc de neglijat ºi care pot trãi
alãturi de noi, ca ºi noi, dacã evident
le dãm o ºansã.
Ca ºi în anii precedenþi ºi anul
acesta s-au derulat proiecte de
prevenire a consumului de alcool ºi de
au existat ºi activitãþi care au necesitat
alocarea mai multor ore ºi care au
implicat un efort mai mare din partea
elevilor: “Lista de interese” ºi “Ghidul
OSP”.
Pe baza acestor date putem afirma cã
programul, în faza experimentalã, a fost
bine primit de majoritatea elevilor ºi
cadrelor didactice. Din acest motiv, vom
face demersurile necesare pentru
continuarea lui în anul ºcolar urmãtor,
prin extinderea la nivelul tuturor
unitãþilor ºcolare gimnaziale din judeþ.
Pentru aceasta se impune o colaborare
mai strânsã cu inspectorul ºcolar
responsabil cu activitatea educativã.
Coordonator de program,
profesor consilier
Carmen Barbu - psiholog specialist
autonom Psihologie Educaþionalã
diferite stupefiante, ºi consider,
alãturi de colaboratorii mei ( cadre
didactice, poliþie, comunitatea localã
), cã am reuºit sã tragem un semnal de
alarmã în privinþa acestora.
Mã voi opri aici, deoarece nu
doresc sã fac din acest articol o
evidenþiere a meritelelor Cabinetului
de Asistenþã Psihopedagogicã, ci doar
mi-am propus, ca încã o datã, sã fim
înþeleºi exact ºi percepuþi ca atare.
Prof. consilier:
Georgeta Funaru,
Cabinetul de Asistenþã
Psihopedagogicã
Colegiul Tehnic „General
David Praporgescu”
Pagina 4
 INTEGRAREA SOCIALÃ A ELEVILOR
CU DEFICIENÞE MINTALE
Persoanele cu dizabilitãþi
reprezintã o categorie a populaþiei
cu o poziþie evident dezavantajatã
faþã de alte categorii de oameni,
aceasta fiind una dintre
problemele majore ce poate fi
soluþionatã numai prin efortul
comun al întregii societãþi. Nivelul
de civilizaþie al societãþii poate fi în
mare mãsurã determinat de
atitudinea faþã de aceste
persoane, iar crearea condiþiilor
pentru educaþie ºi învãþãmânt,
adaptare socio-profesionalã ºi
integrare socialã a persoanelor
respective constituie obiectivul
principal al oricãrui stat ºi a
comunitãþii mondiale în general.
Motivaþii multiple - umanitare,
economice sau epistemice - au
fãcut ca în ultimii ani numãrul
cercetãrilor în domeniul
deficienþei mintale sã creascã
foarte mult. Depãºind cadrul
medicinii tradiþionale, datoritã
investigaþilor biochimice, genetice
ºi neurofiziologice, ea îi preocupã
sistematic pe psihologi, pedagogi
ºi sociologi. În acest mod
cercetãrile capãtã un caracter
interdisciplinar tot mai pregnant.
Unul dintre aspectele cele mai
frecvent studiate îl constituie
adaptarea socio-profesionalã a
acestei categorii de deficienþi,
datoritã probabil optimismului pe
care îl degajã rezultatele recente
în opoziþie cu scepticismul
anterior.
Alegerea meseriei este larg
condiþionatã de informarea
tânãrului asupra profesiunii, de
impresiile directe, vii, acceptate
de el în aceastã privinþã, de
perspectiva de a se realiza, pe
care o întrevede tânãrul în
viitoarea lui meserie. Alegerea
înseamnã opþiune, selecþie ºi
fixare, dar ea mai înseamnã ºi
cunoaºtere, libertate de decizie ºi
Pagina 5
finalizare a deciziei luate.
Operaþia de alegere presupune
cunoaºterea obiectului de ales, a
particularitãþilor sale mai
importante, a calitãþilor ºi lipsurilor
sale.
Una dintre valorile de bazã
ale societãþi noastre este aceea
ca toþi cetãþenii sã aibã un loc de
muncã productiv ºi sã primeascã
un salariu decent pentru
activitatea prestatã. Pentru
persoanele cu dizabilitãþi, cea mai
eficientã formã de a-ºi dobândi
calitatea de cetãþean socialmente
util este munca normalã sau
munca protejatã în mai mare sau
mai micã mãsurã, în acord cu
posibilitãþile fiecãruia. Conform
acestei valori, persoanele cu
dizabilitãþi care doresc sã
desfãºoare activitãþi productive
trebuie sã dispunã de ºansa de a
obþine un loc de muncã, fãrã ca
pentru aceasta sã fie nevoite sã
renunþe la alte drepturi sau
beneficii care le asigurã un nivel
acceptabil de existenþã.
Asumarea acestor valori va
conduce la responsabilizare
socialã, astfel încât sã se poatã
oferi ºanse de angajare ºi servicii
de sprijin într-un mediu cât mai
normal sau cât mai puþin restrictiv.
Integrarea socialã a
persoanelor cu deficienþã mintalã
e ste n e ce sa rã ºi a ctu a l ã .
Problemele sociale devin tot mai
acute ºi scot în relief
complexitatea unui sistem în care
persoana cu dizabilitãþi a fost
aproape întotdeauna
marginalizatã. Perioada actualã
creeazã posibilitãþi de afirmare, de
incluziune socialã, iar gradul de
activitate se amplificã de la
deprinderea de locuitor la
responsabilitatea de cetãþean.
Societatea are nevoie de
personalitãþi care sã înlãture
DATORÃM COPILULUI CEL MAI PROFUND RESPECT !
atitudinea ostilã ºi sã
implementeze modalitãþi
salvatoare ce duc treptat la
schimbarea mentalitãþii oamenilor
faþã de persoanele cu dizabilitãþi ºi
la schimbarea mentalitãþii acestor
persoane faþã de ele, faþã de
poziþia lor în societate ºi faþã de
posibilitãþile de afirmare la nivelul
profesional pe care le posedã.
În societatea contemporanã
preocuparea pentru aceste
persoane se regãseºte în domenii
foarte variate ºi este analizatã din
perspective tot mai diverse. Mulþi
specialiºti ca medicul pediatru,
psihologul, asistenþii sociali,
cadrele didactice din învãþãmântul
de masã ºi din cel special,
numeroºi pãrinþi se regãsesc în
mod frecvent puºi în faþa
persoanei cu dizabilitãþi, trebuind
sã rezolve, fiecare din punctul lor
de vedere, problemele uneori
complexe ºi dificile. O persoanã
trebuie sã ºtie cã alãturi de ea sunt
oameni afectuoºi, acest lucru
permiþându-i sã îºi formeze o
capacitate de independenþã
sigurã, revigorându-i forþele fizice
ºi intelectuale. Doar în asemenea
condiþii persoana cu dizabilitãþi se
va integra uºor în societate ºi se
va simþi membru cu drepturi ºi
obligaþii depline al acesteia.
Reuºita în activitatea
profesionalã este influenþatã ºi de
încrederea pe care subiectul o are
în aptitudinile ºi abilitãþile de care
dispune. La elevii cu dizabilitãþi
mintale, problema alegerii
profesiei este privitã cu o oarecare
teamã, deºi subiecþii afirmã cã au
încredere în ei. Problemele apar
în momentul în care deficientului
mintal i se cere sã se exprime ºi sã
afirme ceea ce poate face,
alegerea profesiei fiind privitã
pentru aproape jumãtate din ei cu
nesiguranþã. Ei prezintã uºoare
complexe care nu le permit sã se
prezinte într-un mod avantajos ºi
se pot lãsa depãºiþi de alþi
concurenþi. Dacã la elevii normali
se dovedeºte un oarecare
echilibru în modul de
autoapreciere, la elevii cu
dizabilitãþi, elevul deficient
dovedeºte tendinþe de
supraapreciere, de rupere de
realitate, datoratã ºi faptului cã
lipseºte un termen de comparaþie
real. Astfel, dacã elevul normal se
raporteazã atunci când rãspunde
la întrebãri la mediul social în care
trãieºte, elevul cu deficienþã
mintalã are probleme în a percepe
în mod real acest mediu. El se
poate compara cu alþi elevi din
ºcoala specialã, sau se poate
baza pe încurajãrile ºi susþinerile
celor din jur (cadre didactice,
pãrinþi etc). Cauza acestui fapt
poate fi percepþia de cãtre elevi a
mediului în care trãiesc.
Societatea se aflã în continuã
evoluþie, iar valorile sociale capãtã
alte dimensiuni. Astfel, s-a
observat cã mulþi elevi considerã
cã pentru a reuºi trebuie sã ai
curaj ºi sã îþi impui ideile.
,,SPUNE: NU DROGURILOR!”
In perioada 10.03 15.04.2008, s-
a derulat la nivelul judetului
Te l e o r m a n , p r i n i n t e r m e d i u l
profesorilor consilieri din reteaua
CJAP, programul ,,SPUNE: NU
DROGURILOR!”, proiect de
informare si activitati educative care
se adreseaza adolescentilor din liceele
teleormanene.
Coordonatori:
- insp. programe educative:
BOJAN Lucica
- profesor sociopsiholog:
CALIN Ioana Andreea
Colaboratori: p
- rof.psiholog Carmen Barbu
- prof. pedagog Daniela
Procopie
- prof. psiholog Mirela Iatan
- prof. pedagog Valerica Visan
- prof. sociopsiholog Violeta
Simulescu
NUMÃRUL 2
Problema apare în momentul în
care se defineºte cuvântul „curaj”,
acesta având sinonime la ambele
categorii de elevi cuvintele
„ºmecher”, „tupeu”.
O altã cauzã ar fi mediul
familial în care aceºti elevi trãiesc,
majoritatea fiind din familii sãrace,
foarte puþini atingând un nivel de
trai spre mediu. La elevii cu
deficienþã (la majoritatea), acest
termen nu existã. Din acest motiv,
pentru ambele categorii de elevi,
aprecierea propriului potenþial
este esenþialã în vederea ieºirii din
sãrãcie ºi a speranþei de realizare
profesionalã. La elevii care provin
din centrele de plasament,
aceastã problemã este ºi mai
acutã, deoarece ei nu se pot baza
decât pe ei înºiºi, iar din aceastã
cauzã se apreciazã în mod pozitiv,
existând tendinþe de
supraapreciere. Caracteristicile
vârstei adolescenþei pot sta ºi ele
la baza apariþiei fenomenului de
supraapreciere, ºtiindu-se cã
tinerii adolescenþi au tendinþa de
cãuta sã iasã în faþã cu orice preþ
ºi de a exagera în aprecierile pe
care le fac.
- prof. sociolog Nicolae
Valentin
ARGUMENT pentru alegerea
acestei teme:
Totuºi, o concluzie este de
netãgãduit: aceea cã prin
încadrarea deficientului mintal în
muncã, acesta se obiºnuieºte sã
trãiascã în colectivitate,
dobândeºte mai multã încredere
în sine ºi în posibilitãþile de care
dispune, devine mai stabil din
p u n c t d e v e d e r e a f e c t i v.
Integrarea în activitatea de
muncã duce la o îmbunãtãþire a
dezvoltãrii intelectuale ºi fizice a
adolescenþilor cu deficienþã
mintalã, la o mai bunã integrare a
acestora în societate, iar
implicarea în alegerea profesiei
este esenþialã.
Prof. psihopedagog
Rodica - Loneta Martin
C.S.E.I. Alexandria
Bibliografie:
1. Gherguþ A., Sinteze de
psihopedagogie specialã, Editura
Polirom, Iaºi, 2005
2. Jigãu M., Consilierea
carierei, Editura Sigma, Bucureºti,
2001
Consumul de droguri a atins
în România dimensiunile unui
fenomen social prin rapiditatea cu
care se propagã, prin efectele sale
devastatoare, directe ºi indirecte,
precum ºi prin scãderea dramaticã
a mediei de vârstã a
c o n s u m a t o r i l o r. P o p u l a þ i a
vulnerabilã la consumul de droguri
este cea formatã din adolescenþi ºi
tineri, din cauza structurii psihice
fragile si a unui profil de
personalitate tipic conduitei
dependente ce caracterizeazã
aceastã perioada a vieþii. Ei sunt
mai deschiºi la nou, mai predispusi
la adoptarea unor comportamente
de risc, cu o stimã de sine redusã, se
simt foarte puþin securizaþi, fãrã
repere valorice certe ºi cu o mare
nevoie de siguranþã, de valorizare ºi
de confirmare a propriei identitãþi.
Pagina 6
Presiunea grupului social ºi
disponibilitatea drogului sunt
factori determinanþi majori în
iniþierea ºi menþinerea consumului
de droguri.
Scopul proiectului:
Prevenirea consumului de
alcool si droguri in randul
adolescentilor.
Obiectivele activitatilor
• informarea ºi
conºtientizarea elevilor privind
riscurile
consumului de alcool si
droguri la o varsta timpurie;
• identificarea cauzelor ce
determinã consumul de alcool si
substante interzise;
• elaborarea unei strategii de
renunþare la consumul de alcool.
Proiectul a urmarit informarea
unui numar cat mai mare de elevi, prin
activitati educative specifice, in
privinta pericolului pe care il
reprezinte consumul de alcool si
substante interzise. Derularea
proiectului a constat in prezentarea cu
ajutorul retroproiectorului a
programului de informare ,,SPUNE:
NU DROGURILOR!” si intr-o serie
de activitati precum:
- , , H a r ta v i e t i i ”
(autocunoastere)
- ,,Ai incredere in tine, nu te lasa
influentat!”(consolidarea increderii
in sine)
EDUCAŢIE PENTRU VIAŢA DE FAMILIE
Existã oameni care cred cã
educaþia pe teme de sexualitatea
adolescenþilor ºi sãnãtatea
reproducerii fãcutã pe bazã de
voluntariat nu este eficientã. Cei care
ne-au cunoscut, echipa de la Fundaþia
Tineri pentru Tineri - personal angajat
ºi voluntari - pot susþine exact opusul.
Ceea ce noi numim spiritul Tineri
pentru Tineri (TnT) - un amestec de
entuziasm, dedicare ºi exigenþã faþã
de muncã noastrã - i-a „contaminat".
Acel spirit face ca voluntarii noºtri sã
fie cel mai bine instruiþi; programele
de educaþie ºcolare ºi cursurile de
formare sã fie cele mai apreciate de
cãtre beneficiarii noºtri iar activitãþile
extra-ºcolare cele mai inovative.
Acelaºi spirit ne dã puterea sã punem
Pagina 7
- Vizionarea unui film educativ
, , D R O G U R I L E - T E N TAT I E ,
COMPROMIS, DURERE”
- Masa rotunda - ,, De ce nu voi
consuma droguri?”
Evaluare
• - Chestionare de evaluare
distribuite elevilor;
• - Fise de lucru
• - Analiza chestionarului
• - Expoziþii de desene,
panouri afiºe, caricaturi, articole,
eseuri, etc
Liceele implicate in programul
,,SPUNE: NU DROGURILOR!” au
fost:
- Grup Scolar Agricol
Draganesti Vlasca;
- Liceul Teoretic ,,Constantin
Noica” Alexandria;
- Liceul Pedagogic ,,Mircea
Scarlat” Alexandria;
- Liceul Teoretic ,,Al.I.Cuza”
Alexandria;
- Liceul Teoretic Al.D. Ghica”
Alexandria;
- Grup Scolar Tehnic Videle.
Profesorii consilieri au urmarit
prin derularea acestor activitati nu
numai transmiterea unor informatii
dar si formarea unor priceperi si
deprinderi specifice de
autocunostere, de cunoastere si
comunicare asertiva, de formare a
în practicã idei îndrãzneþe ºi
ingenioase: Educaþie pentru
Viaþa de Familie, Venerix,
Servicii adaptate nevoilor
tinerilor sunt astfel de exemple.
Fundaþia Tineri pentru
Tineri este o organizaþie
naþionalã, neguvernamentalã,
independentã, apoliticã, non-
profit, bazatã pe voluntariat,
creatã în anul 1991 cu scopul
de a se implica în problematica
socialã a tinerilor din România.
În prezent Fundaþia Tineri
pentru Tineri îºi desfãºoarã
programele în Bucureºti ºi în alte 11
judeþe din þarã: Dâmboviþa,
Maramureº, Iaºi, Vaslui, Botoºani,
Ilfov, Tulcea, Mehedinþi, Teleorman,
DATORÃM COPILULUI CEL MAI PROFUND RESPECT !
unei imagini pozitive de sine si de
consolidare a incredreii in fortele
proprii.
Proiectul include si un studiu pe
baza unui chestionar postinformare,
elaborat cu scopul de a observa atent
opiniile, atitudinile, informatiile si
interesele adolescentilor in
problematica consumului de alcool si
substante interzise.
Astfel, la nivelul judetului,
proiectul a fost derulat in sase licee,
beneficiarii fiind 460 de elevi cu
varste cuprinse intre 15 si 19 ani.
Deosebit de receptivi,
adolescentii au aratat un interes
deosebit activitatilor desfasurate, s-au
implicat in rezolvarea sarcinilor
propuse si au elaborat lucrari
apreciate ulterior de toti cei implicati
in implementarea acestui proiect.
Consider ca proiectul SPUNE:
NU DROGURILOR! a avut succes,
in sensul ca discutiile incitate pe
marginea lui au avut un ecou profund
in constiinta adolescentilor, aspect
confirmat de atitudinea acestora in
special in cadrul activitatii: Masa
rotunda - ,, De ce nu voi consuma
droguri?”
Coordonator de proiect:
Prof. consilier
CALIN Ioana Andreea
Constanþa, Timiº.
Fundaþia Tineri pentru Tineri
deruleazã programul de "Educaþie
pentru viaþa de familie" în liceele din
Teleorman din anul 1991. Programul
abordeazã teme legate de
autocunoaºtere ºi comunicare, valori
ºi decizii, contracepþie, infecþii cu
transmitere sexualã (TTS),
HIV/SIDA, sarcinã, droguri ºi este
adresat adolescenþilor, cu precãdere
celor de clasa a X-a. Manualul ºi
programul de "Educaþie pentru viaþa
de familie" sunt avizate de Ministerul
Educaþiei ºi Cercetãrii ºi de
Ministerul Sãnãtãþii. Metodele
folosite în acest tip de educaþie sunt
interactive, tinerii fiind implicaþi atât
în realizarea orelor, cât ºi în stabilirea
subiectelor ce vor fi discutate în
fiecare liceu a fost stabilitã o echipã
Trebuie cumva sã ne
adaptãm, sã ne adecvãm la
mediu... prin urmare, sã ne
folosim de aceste mijloace de
(pãlãvrãgealã)
informare ºi comunicare
(TIC), de aceste unelte...
instrumente care sunt
cunoscute de o mare parte din
copiii cu care ne întâlnim, sunt relativ
bine ºtiute ºi folosite frecvent... însa
nu ºi pentru a învãþa diverse lucruri
care le-ar putea fi de folos. Oricum,
rãmâne de vãzut ce se poate face cu
ele.
Faptul cã profesorii trebuie sã se
adecveze ºi la acest limbaj al copiilor
care stau ore întregi pe mess
constituie o provocare. Deºi nu e chiar
simplu.
Aº putea sã scriu cine ºtie ce,
însã nu asta e ideea.
Ideea e cã nu prea stãm grozav
cu ºcoala asta a noastrã.
În primul rând, pentru cã destui
elevi se cred staruri, artiºti ai
poporului, ei fiind deocamdatã elevi.
Atât. Cam puþin pentru atâtea
impresii.
În al doilea rând, pentru cã existã
în învãþãmânt tot felul de închipuiþi
care au impresia cã ºtiu enorm ºi cã nu
mai au nimic de învãþat...
Din punctul meu de vedere
lucrurile sunt foarte simple: dacã îþi
NUMÃRUL 2
formatã din profesori ºi educatori
peer pentru ca programul sã aibã
eficienþã, impact ºi stabilitate.
Cabinetul de Asistenþã
Psihopedagogicã din cadrul Grupului
Scolar Agricol, Roºiorii de Vede s-a
implicat activ în derularea proiectelor
ºi activitãþilor extraºcolare ale
fundaþiei încã din anul 2005.
În anul ºcolar 2007-2008,
fundaþia a derulat la nivelul judeþului
Teleorman doua proiecte, „ Educaþei
pentru viaþa de familie” ºi „
Modificarea comportamentului prin
comunicare”, finanþate de Fondul
ONU pentru Populaþie ºi Fondul
Chat
vorbesc de Bacovia, ªtefan Agopian
sau Camil Petrescu ºi tu joci ºarpele
pe telefon, descarci piese de pe wap
sau net, asculþi guþã la cãºti în timp ce-
þi vorbesc entuziast, inteligent,
interesant, expresiv, elocvent, cald,
înflãcãrat, atunci nu-mi rãmâne decât
sã te uit, sã nu mã mai interesezi, în
plus, dacã faci asta mereu, atunci s-ar
putea sã nu mai vreau sã te vãd, pentru
cã nici tu nu vrei sã mã vezi.
Sã mã rog de tine? Sunt cumva
vreo slugã ºi tu eºti regele? Ai putea
prea bine sã faci ceea ce te
intereseazã, dar în afara ºcolii. Ce
metode sã folosesc când tu nu eºti în
stare sã mã asculþi 10 secunde, deºi eu
te pot asculta o orã întreagã, cu toate
cã nu îmi spui absolut nimic, ci doar
expectorezi un fel de limbaj tribal,
monosilabic, agramat?
În plus, s-ar putea sã conteze de
fapt ce fac ºi sunt elevii, ce fac ºi sunt
pãrinþii lor. Dacã ai televizorul
deschis pe taraf toatã ziua, probabil cã
ai cultura tarafului ºi ar fi bine sã
Global de luptã împotriva HIV/SIDA,
Tuberculozã ºi Malarie”. În cadrul
acestor proiecte au fost instruiþi în
acest an ºcolar profesori ºi elevi din
liceele oraºelor Roºiorii de Vede ºi
Zimnicea, dobândind astfel
informaþiile ºi abilitãþile necesare
transmiterii acestor cunoºtinþe
elevilor, în cadrul orelor de dirigenþie,
în scopul formãrii unor
comportamente responsabile în
rândul tinerilor.
Profesor sociolog:
Mihaela Grecu
încerci sã te faci lãutar.
Oricum, s-ar putea sã ai mult
mai multe avantaje decât un
profesor ºi, la urma urmei, ce
conteazã cã eºti uºor analfabet,
agramat.
Profesorul trebuie sã fie
deasupra omului, altfel nu este
profesor, nu este învãþãtor. Însã acum,
se pare cã nimeni nu are nevoie de
învãþãtor, prin urmare nici învãþãtorul
însuºi nu prea mai vrea sã-ºi vadã
învãþãceii, pentru cã aceºtia nu-l cautã
niciodatã, nu-l întreabã nimic, n-au
nevoie de nimic de la el, întrucât ei
ºtiu totul.
Însã adevãrul e unul singur:
elevii nu ºtiu aproape nimic despre
nimic, altfel s-ar vedea.
Problema este atunci când
profesorul este de excepþie, dar elevii
nu sunt elevi, ci niºte oameni suspecþi,
lipsiþi de respect, lipsiþi de un oarecare
simþ al propriei valori.
Gândurile de mai sus, deºi par
violente, nu sunt. Ele se adreseazã
unora.
Pentru a arãta cã existã ºi altfel
de elevi am realizat un site
(http://consiliere_online.profesor.i
nfo) unde puteþi gãsi texte, desene,
filmuleþe create de elevi. Iatã aici
câteva titluri: ”Dialog între oaia
Mieiþa ºi capra Suzi” (text) (©
Pagina 8
Georgi&Hermina, ªcoala Nr. 4 Turnu
Mãgurele), ”Dialog între om ºi
extraterestru” (text) (© Adela-
Lavinia & Alina, cls. a VI-a A, ªcoala
Nr. 4 Turnu Mãgurele), ”Mesajul
meu antidrog” (filmuleþ) (© Vlad
Niþã, cls. a V-a ªcoala Nr. 1 Videle),
”Iepuraºul lui Razvan” (desen)
(Rãzvan, cls. I, ªcoala Nr. 1 Videle),
”Din inima mea” (text) (Diana
Tudorica, cls. a IV-a ªcoala nr. 1
Consilierea psihologicã la perioada adolescentei
La vârsta adolescenþei se
manifestã contradicþii puternice între
aspiraþii ºi posibilitãþi, aºteptare ºi
cãutare, realitate ºi ficþiune. În faþa
tuturor, adolescenþii au reacþii ce, de
cele mai multe ori, le încadrãm în ceea
ce se numeºte inadaptare.
Adolescenþa este vârsta „marilor
speranþe”: începe consumul de
droguri ºi de alcool, se manifestã acte
de huliganism, vagabondaj, fuga de
acasã, de cele mai multe ori acestea
putând fi prevenite ºi înlãturate în
prezenþa unor influenþe educative
pozitive, valorizate social.
Astfel, în cadrul Liceului
Teoretic Zimnicea funcþioneazã
Cabinetul de Consiliere
Psihopedagogicã începând cu anul
ºcolar 1997- 1998, venit în sprijinul
elevilor, pãrinþilor, cadrelor didactice,
având ca scop:
- sprijinirea persoanei consiliate
în dezvoltarea propriei individualitãþi-
c o n º t i n e t i z a r e a c a l i t ã þ i l o r, a
d e f e c t e l o r, a t r ã s ã t u r i l o r d e
personalitate
- asistarea în procesul de
autocunoaºtere, sprijin în procesul de
cãutare- formare a identitãþii
- dezvoltarea unei imagini de
sine pozitive ºi autoacceptare,
creºterea încrederii în propriile
capacitãþi, creºterea respectului de
sine
- dezvoltarea abilitãþilor sociale,
de interacþiune cu ceilalþi
Pagina 9
Videle) ºi altele. ªi sã nu credeþi cã
aceste creaþii sunt cumva idilice,
naive sau cu nuanþe de ”Primãvara a
sosit”, ”Vacanþa de varã”, ”Muguri,
rãmurele, floricele pe câmpii”. Nu,
nicidecum.
A, ºi sã nu uit:
l Consilierul nu este gardian.
l Consilierul nu este poliþist.
l Consilierul nu este secretar.
l Consilierul nu este globe-
MOTTO: „Din nefericire ne rãmane un interval prea mic
intre timpul in care suntem prea tineri si acela
- formarea abilitãþilor de
rezolvare a problemelor ºi de luare a
deciziilor
-sprijinirea în formularea de
scopuri specifice ºi mãsurabile care
pot fi observate din punct de vedere
comportamental.
La începutul fiecãrui an
ºcolar am încercat sã familiarizãm
pãrinþii ºi elevii cu activitatea
cabinetului ºi a consilierului pentru a
stimula comunicarea ºi oferirea
informaþiilor celor care
nevoie.
Au fost realizate activitãþi de
autocunoaºtere ,,Oglinda mea'', având
la bazã analiza SWOT, identificarea
stilurilor de învãþare ºi informarea
despre inteligenþele multiple, ca
fiecare elev sã valorifice la maxim
potenþialul ºi resursele personale prin
gãsirea soluþiilor alternative.
Autocunoaºterea ºi modalitãþi de
rezolvare a problemelor sunt unele din
cele mai solicitate teme din cadrul
ºedinþelor de consiliere individualã,
atât în rândul elevilor cât ºi al copiilor.
Sunt preocupaþi de gestionarea
timpului liber, de întãrirea imaginii de
sine, de rezolvarea problemelor
specifice societãþii actuale: mass-
m e d i a , e m i g r a r e a p ã r i n þ i l o r,
consumul de substanþe ce creazã
dependenþã etc., dar existã ºi
probleme cu care se confruntã ºcoala:
lipsa de comunicare, agresivitate,
necooperare, dezinteres faþã de
DATORÃM COPILULUI CEL MAI PROFUND RESPECT !
trotter.
l Consilierul nu este psihiatru.
l Uitasem, consilierul nu este
paznic.
l Consilierul nu este
reprezentantul de seamã al
muncii voluntare în folosul
comunitãþii.
Profesor consilier
Valentin Nicolae,
ªcoala Nr. 1 Videle
profesor consilier Râcu Camelia
in care suntem prea bãtrani”
Montesquieu
activitãþile ºcolare.
Toate acestea îºi gasesc soluþiile
în cadrul unor ºedinþe de consiliere
individualã sau de grup ori în cadrul
activitãþilor demonstrative de la clasã,
desfãºurate împreunã cu diriginþii.
Pentru a depãºi cu uºurinþã
obstacolele specifice vârstei ºi a
rezolva dilemele care îi înconjoarã
sunt utile proiectele educaþionale ce
includ programe precum: cele de
prevenire a violenþei ºcolare, a
au traficului de fiinþe umane, a
abandonului ºcolar, de consiliere ºi
informare a carierei.
Au fost fãcute studii referitoare
la relaþiile profesor- elevi, unde au fost
aplicate chestionare atât în rândul
profesorilor cât ºi al elevilor;
referitoare la emigrarea pãrinþilor,
fiind aplicate chestionare elevilor,
pãrinþilor dar ºi profesorilor. În cadrul
Cercului consilierilor educativi, la
nivel judeþean a fost prezentat studiul
facut cu privire la Violenþa în ºcoalã''.
Important este sã acordãm o
atenþie deosebitã tineretului, deoarece
adolescenþa este o vârstã criticã, o
punte de legãturã între copilãrie ºi
maturitate. Prin cunoaºterea de cãtre
tineri a personalitãþii lor, a
responsabilitãþilor ºi obligaþiilor faþã
de societate se poate contribui la
conturarea omului matur de mâine.
 Unele aspecte ale relaţiei
profesor-elev
Interacþiunea profesor-elev la
ora actualã e unul din factorii de
bazã ce determinã direcþia de
activitate pe care ºi-o va alege
elevul, care la rândul ei e aºa mod, ca sã fie nu numai
determinatã de mai multe criterii,
dintre care pot fi evidenþiate:
• 1. Personalitatea profesorului;
• 2. Personalitatea elevului;
• 3. Situaþiile pedagogice ce se
creeazã în rezultatul activitãþii în
comun profesor elev.
Tactul pedagogic este una din
calitãþile esenþiale ale profesorului,
calitate care afecteazã ºi celelalte
însuºiri personale ale profesorului
ºi determinã substanþial tipul
relaþiei ce se va forma între
profesor ºi elev. (Elevul nu
doreºte sã vadã în profesor un
,,etalon" strict determinat de
anumite reguli, elevul vrea sã
gãseascã deseori în profesor acel
punct de reper pe care nu-l poate
gãsi în familie, la prieteni, rude, etc.
De aceea, profesorul e obligat sã
fie totdeauna disponibil sã
rãspundã la chemarea elevului,
indiferent de situaþia sufleteascã
proprie)
• 1. Profesorul manifestã
interes faþã de elev, îl acceptã ca
personalitate. (Prin comportament
adecvat, profesorul demonstreazã
elevului cã acesta din urmã nu este
pur ºi simplu ,,un obiect" de studiu,
sau de experimentare, ci un egal
în determinarea punctelor comune
de reper, în care profesorul este
cointeresat nu mai puþin ca elevul)
• 2. Conduita socialã a
profesorului permite elevului sã
vadã în el un model demn de urmat
(specific cã prezintã valoare doar
situaþia când elevul vede în
profesor nu atât un ,,model" de
existenþã materialã, cât un model
intelectual).
• 3. Profesionalismul
profesorului (presupune o
totalitate de cunoºtinþe ºi
NUMÃRUL 2
posibilitãþi ale profesorului, prin
care acesta din urmã este în stare
sã rãspundã la majoritatea
absolutã a întrebãrilor ,,de ce" în
înþeles, dar ºi acceptat de elev.
Aceasta nicidecum nu înseamnã o
,,conformare" a profesorului la o
situaþie de moment, ci abilitatea
profesorului de a direcþiona
interesele elevilor conform
vocaþiilor lor, ai ajuta sã se
orienteze corect în lumea internã a
posibilitãþilor lor.)
• 4. Inteligenþa profesorului
(presupune o înþelegere la nivel
intelectual, a situaþiei de moment,
rãbdare ºi consecvenþã, îndreptate
spre atingerea scopului suprem; -
educarea unui individ dotat cu
intelect, capabil sã înþeleagã ºi sã
conºtientizeze necesitatea unei
activitãþi utile).
• 5. Nivelul cunoaºterii
individuale de cãtre profesor a
elevilor.
Calitatea de ,,conducãtor
formator organizator'' - în
realitate presupune o gamã mult
mai diversã de aptitudini ºi
posibilitãþi de aplicare în mediul
elevilor, având ca scop depunerea
tuturor eforturilor posibile spre
ajutorarea elevilor de a-ºi "gãsi"
l o c u l î n c o l e c t i v, c a r e a r
corespunde sau ar fi cât mai
aproape de adevãr, astfel creându-
se un colectiv bine ajustat atât pe
orizontalã, cât ºi pe verticalã.
Dacã profesorul reuºeºte
aceste lucruri, atunci are loc
formarea unor relaþii sãnãtoase
elev-elev, care nu sunt cu nimic
mai puþin importante ca relaþiile
profesor-elev.
Prezenþa acestor calitãþi la
profesor permite formarea unui
climat psihologic sãnãtos, ceea ce
creeazã condiþii optime pentru un
lucru productiv, adicã dorinþa
Profesor consilier Râcu Camelia
elevului de-a studia, pentru a
atinge un anumit nivel, scop, etc.
În condiþiile de lucru ( mai ales
actuale) în ºcoalã, liceu, colegiu,
profesorul, în succesul sau
insuccesul sãu, depinde de
prezenþa sau lipsa tactului
pedagogic. Practic nu existã
situaþii în care profesorul, la locul
sãu de lucru, n-ar avea nevoie de
tact pedagogic. Spre exemplu:
• 1. Sensibilitatea sporitã a
elevilor ( din motive de sãnãtate,
condiþii familiare, etc.). Aceastã
situaþie presupune o înþelegere din
partea profesorului a stãrii
sufleteºti a elevului la moment,
plus posibilitatea acestuia din
urmã de-a lua unica decizie
corectã în situaþia concretã creatã,
care prevede, în primul rând,
neafectarea sufleteascã a elevului.
• 2. Unii elevi sunt naturi
"închise în sine", timizi,
dependenþi, lipsiþi de curaj.
• 3. Elevii manifestã
agresivitate, impulsivitate în
decizii.
• 4. Elevii manifestã complexe
de inferioritate, "trãiesc în lumea
lor".
• 5. Elevii þin prea mult la
pãrerea lor proprie, nu acceptã
cazul in care ar fi incorecþi, sunt
prea ambiþioºi ºi mândri. În acest
caz e acceptabilã numai
demonstraþia cã ºi profesorul ,,a
trecut cândva prin aºa ceva".
Impunerea cu forþa a ,,altei" viziuni
poate fi acceptatã de elev numai la
prima vedere, în realitate însã, va
rãmâne pe propriile poziþii.
6. La orientarea corectã a
profesorului în situaþiile concrete,
elevii îl acceptã destul de repede,
astfel creându-se condiþii pentru
lucru creator efectiv, cât si o bazã
temeinicã pentru formarea unei
personalitãþi, care la rândul ei, va
ºti sã asculte, va ºti sã înþeleagã.
Pagina 10
 COPILUL CU AUTISM
Autismul este o tulburare a
creierului care interfera adesea cu
abilitatea de a comunica si de a
relationa cu cei din jur. Semnele
autismului se dezvolta aproape
intotdeauna inaintea implinirii
varstei de 3 ani.
Acesti copii sunt captivi intr-o
lume a tacerii, intr-o lume lipsita de
zambete sau de bucuriile normale
ale copilariei. Au uneori ochii atat
de expresivi incat ai impresia ca
traiesc intr-o lume a lor, refuzand
sa o accepte pe a noastra, pentru
ca nu este suficient de buna
pentru ei. Incerci sa le vorbesti dar
nu te inteleg. Adesea continua sa
faca ceea ce faceau, dand
impresia ca nu aud. Nu vorbesc,
desi simti ca ar avea atat de multe
de spus. Acesti copii au fost
descrisi sugestiv, ca fiind intr-un
labirint cu peretii de sticla si in
imposibilitatea de a comunica cu
ceea ce este dincolo de acestia. Si
atunci nu pot decat sa loveasca
acesti pereti in speranta de a fi
auziti si intelesi.
Copilul autist, nu zambeste,
nu rade. Nu se uita in ochii
celuilalt. Nu intinde manutele
Pagina 11
catre parinti. Are o expresie a fetei
aproape imobila si nu
reactioneaza aproape deloc la
ceea ce-l inconjoara. Prefera
anumite pozitii ale corpului si
repeata mecanic anumite miscari.
Mai marisor, la varsta primelor
gangureli, acestea intarzie. Nici
cuvintele nu se grabesc sa apara
in gurita lui. Multi parinti ignora
acest aspect punandu-l pe seama
unei simple intarzieri in vorbire
sau cel mult il suspecteaza de
probleme cu auzul si vorbirea.
Tratamentul Autismului nu
este unul medicamentos. Singura
terapie aplicata si care da
rezultate foarte bune daca este
sustinuta si timpuriu depistata,
este asa numita Applied Behavior
Analysis Analiza aplicata a
comportamentului. Aceasta
consta in insusirea treptata,
mecanica si rigida la inceput, a
anumitor comportamente,
gesture, activitati si inlaturarea
celor specifice bolii. Rezultatele
nu vor intarzia prea mult, desi abia
in 2-3 ani de munca asidua se
poate spune ca acestia pot deveni
DATORÃM COPILULUI CEL MAI PROFUND RESPECT !
independenti si se apropie de
normalitate.
Pe V. l-am cunoscut in luna
octombrie 2007. A fost depistat la
varsta de 2 ani si jumatate cu
diagnosticul Tulburari din Spectrul
Autismului. Acum dupa numai 2
ani de terapie putem spune ca
este aproape un copil normal.
Daca la inceput, nu putea vorbi,
nu avea deprinderile formate si nu
se integra in grup , acum putem
spune ca acest copil are un mare
bagaj de cunostinte
(mult peste un copil
normal de varsta lui),
vorbeste foarte mult,
memoreaza foarte
repede poezii si
cantecele, spune
mici povestiri, s-a
integrat foarte bine
socio-afectiv, merge
la o gradinita cu
program prelungit ,
are prieteni si si-a
modificat foarte mult
comportamentul.
Este un caz
reusit prin multa
munca, rabdare si
intelegere din partea
parintilor si cu
a j u t o r u l
neconditionat al
terapeutilor.
Mamele cu copii ce sufera de
autism sunt supuse unor nivele
mari de stress fata de alte mame,
si totusi, se pare ca acestea au o
putere remarcabila de a coopera
cu copilul lor si cu boala.
Aceste mame au ce sa ne
invete pe noi toti despre ce
inseamna a fi un parinte bun si de
a avea o relatie stansa cu
copilultau, dincolo de provocari
serioase.
Profesor logoped
Negut Dorina
Cabinet Interscolar
Logopedic, Rosiorii de Vede
 em en t e
l cu el
Copilu u tis m
de a
Un copil diagnosticat cu
autism are deficiente in trei arii de
dezvoltare: interactiune sociala,
comunicare, interese restranse si
comportamente repetitive.
Un copil este diagnosticat cu
elemente de autism atunci cand
nu sunt intrunite toate criteriile de
diagnostic pentru tulburarea
numita ,,autism” sau tulburare ,,de
spectru autist”, ci cand apar doar
unul sau cateva dintre
componentele specifice acestei
tulburari:
- manifesta,aproape tot
timpul, tendinta de a evita privirea
celorlalti (discontact), manifesta
un ton sau inflexiune a vocii
nepotrivite, dand impresia ca nu
asculta, nu aude, nu e interesat de
alte persoane;
- nu pare interesat de jocul
cu alti copii si prefera sa se joace
singur;
- nu pronunta nici un cuvant
pana la varsta de 2 ani, nici o
propozitie simpla pana la varsta
de 3 ani (de ex:,,vreau apa”); daca
vorbeste totusi utilizeaza fraze cu
o structura gramaticala gresita ;
- copilul repeta cuvinte
auzite imediat sau mai tarziu, in
context inadecvat, fara a
comunica efectiv ceva (ecolalie
imediata sau intarziata); are
tendinta de a vorbi încontinuu
(genul monolog), cu impedimente
in a initia, a intretine sau a termina
un dialog;
- vrea sa faca anumite
activitati in exact aceeasi ordine,
are reactii negative la schimbarea
ordinii obiectelor familiare din jur;
- manifesta interes chiar
atasament pentru obiecte
neobisnuite (cheile de la masina,
capacul de la o sticla de parfum,
etc);
NUMÃRUL 2
- nu suporta anumite
zgomote, sunete sau muzica si
vorbeste despre el la persoana a
treia;
Cu toate acestea, elementele
de autism pot aparea atat pe
fondul unui intelect normal, cat si
in contextul unuia de limita, sau in
cazul unui usor retard psihic.
Programul de interventie este
individualizat luandu-se in
considerare pentru fiecare copil
nivelul de dezvoltare, punctele
forte si nevoile lui, ceea ce ii place
si ce nu (de exemplu: scopuri
specifice, lucruri care il motiveaza,
in plus metodele de invatare
trebuie sa se bazeze pe ceea ce
este adecvat fiecarui copil).
Se folosesc metode
sistematice de invatare
comportamentala pentru a se
forma abilitati (incluzandu-se,
cand este necesar, programe
structurate ce utilizeaza tehnici de
ABA cum ar fi intarirea pozitiva,
analiza sarcinilor, modelarea si
prompting-ul).
Interventia comportamentala
include o focalizare deosebita pe
deficitele si diferentele de
comunicare sociala care sunt
caracteristice autismului,
urmarindu-se dezvoltarea atentiei
distributive, interactiunea sociala
si comunicarea intentionata
folosindu-se de o varietate de
modalitati de comunicare
expresiva (de exemplu:
schimbarea de imagini, desene,
cuvinte, gesturi, etc) si
incurajandu-se o varietate de
functii de comunicare pentru a fi
dezvoltate (de exemplu: a cere, a
initia, a protesta, a comenta, etc)
In terapia cu acesti copiii se
foloseste o viziune etica, o
abordare bazata pe intarirea
pozitiva pentru a trata
comportamentele foarte
problematice(de exemplu
autoagresivitatea). De asemenea
se urmareste o planificare atenta
si suportiva pentru a-l face pe copil
adaptabil sau pentru a face
posibila integrarea la gradinita sau
scoala (de exemplu sa tina cont de
orar, sa accepte activitatile din
mediul respectiv- sa deseneze, sa
picteze, etc sa ridice mana cand
doreste atentia profesorului).
In felul acesta se urmareste
dezvoltarea limbajului, atentiei si
interactiunii sociale, fiind indicat
ca un asemenea copil sa inceapa
cu o ora petrecuta intr-o unitate de
invatamant, urmand ca timpul
petrecut in acest mediu sa se
extinda.
Ceea ce trebuie subliniat este
principiul conform caruia copiii
care sunt plasati intr-un mediu cat
mai natural, cat mai putin restrictiv
nu vor obtine rezultate
semnificative.
Se recomanda ca interventia
terapeutica sa fie aplicata intr-un
mediu educational cu reguli stricte
si in care se evita, cat mai mult,
subiectivitatea, in respectarea
p r i n c i p i i l o r
comportamentale;acest lucru fiind
valabil pana cand copilul invata
abilitati speciale de relationare in
medii familiale.
Desi sindromul autist de
obicei debuteaza inaintea varstei
de 3 ani si este cea mai cunoscuta
tulburare de dezvoltare, studii
recente au aratat ca autismul este
tratabil.
Profesor logoped
Ghibirdic Corina
Cabinet logopedic Videle
Pagina 12
 INTELIGENTA EMOTIONALA
“Copiii sunt mesajele vii pe
care le trimitem unor vremuri
ce nu le vom vedea.”
Celebrul “coeficient de
inteligenþã” , Q.I., mãsoarã
capacitatea de a rezolva ºi învãþa
cifre, fapte, lucruri abstracte;
“coeficientul de inteligenþã
emoþionalã”, noþiune mai nouã în
psihologie, mãsoarã abilitatea de
a face faþã vieþii controlându-þi
stãrile emoþionale ºi relaþionân
bine cu ceilalþi. Dincolo de ceea ce
este tendinþã înãscutã în psihicul
copilului. aceastã abilitate trebuie
formatã încã de la vârste foarte
mici.
Q.E. sau “coeficientul de
inteligenþã emoþionalã” al copilului
depinde de cât de bine îºi înþelege
propriile sentimente ºi stãrile
emoþionale ale celorlalþi oameni,
de felul cum face faþã unor emoþii
precum mania, teama, bucuria ºi
felul cum rezolvã problemele
interpersonale.
Copiii nu îþi formeazã de la sine
aceste abilitãþi. Dezvoltarea ºi
transformarea într-o capacitate de
success se poate realize prin
modelarea de cãtre pãrinte odatã
cu alte deprinderi sociale cruciale
pentru a fi fericit þi a avea success
în viaþã.
Pagina 13
profesor consilier Potîng Alina
Semne pentru o bunã
sãnãtate emoþionalã în acord
cu capacitãþile diferitelor
vârste:
Pânã la 3 luni:
· bebelul învaþã sã
recunoascã pe cel care
îl îngrjeste
· adultul care le este
familiar îl poate liniºti
· rãspunde pozitiv la
atingere
Între 3 luni ºi 6 luni:
· este interesat de oameni
· interacþioneazã mai bine
când este active sau când este
atent
· beneficiazã mai mult din
interacþiuni scurte ºi frecvente,
decât lungi, dar rare
· zâmbeþte þi exprimã
plãcere ca rãspuns la stimularea
socialã
De la 6 la 9 luni:
· rãspunde spontan când
este chemat pe numele sãu
· râde tare, cu zgomot
· îþi acoperã fatã cu o mânã
când apropiem un obiect
necunoascut
· exprimã mai multe emoþii,
clar diferenþiate
· distinge pe cei familiari de
strãini
· rãspunde la limbaj þi
gesture
· când pierde o jucãrie
exprimã neplãcere
Pe la 12 luni:
· copiazã acþiunile simple
ale altora
· scoate mâinile þi picioarele
când este îmbrãcat
· þine ceaºca cu douã mâini
þi bea ajutat
Pânã la 2 ani:
DATORÃM COPILULUI CEL MAI PROFUND RESPECT !
· dezvoltã o gamã de emoþii
în comunicarea cu ceilalþi ºi
începe sã iniþieze comunicarea
· zâmbeºte ºi se
recunoaºte în oglindã sau
fotografie
· exprimã anxietate când
este separat de cel care îl
îngrijeþte
· exprimã mânie faþã de
obiecte sau oameni
· se joacã de unul singur
· exprimã sentimente
negative
· exprimã mândrie þi plãcere
când I se adduce complimente
· imitã în jocuri
comportamente adulte
· începe sã indice un sens al
propriei fiinþe prin afirmare, dar ºi
prin direcþionarea altora
· ajutã la aþezarea lucrurilor
Între 2 ºi 3 ani:
· începe sã iniþieze jocuri în
parallel ºi alãturi de alþi copii
· câþtigã un anume control
emoþional
· îºi apãrã propriile
posesiuni
· exprimã comportamente þi
sentimente agresive
· exprimã stãri de dispoziþie
constante ºi schimbãri de
dispoziþie
· începe sã prezinte diferite
temeri
· verbalizeazã tot mai des
sentimentele
· prezintã empatie faþa de
alþii
· participã la activitãþi
simple de grup
· îºi ºtie identitatea de gen
De la 3 la 4 ani:
· interacþioneazã mult þi
mimeazã activitãþi de adult
· împarte jucãriile cu alþii,
ºtie când îi vine rândul
· începe sã se joace “de-a
teatru”, punând în joc o þcenã
întreagã
Dupã 4 spre 5 ani:
· începe sã dezvolte
interacþiuni sociale cu alþii
· jocul “de-a teatrul” este
mai aproape de realitate pentru cã
este aten t la aspecte spaþio-
temporale
· exprimã o anumitã
înþelegere a raþionamentului
m o r a l ( r e c u n o a º t e
comportamente bune ºi rele)
· dezvoltã prietenii stabile
· dezvoltã conþtientizarea
emoþiilor ºi sentimentelor altora
· este interesat de
explorarea diferenþelor sexuale

”UªA CABINETULUI DE CONSILIERE

ESTE MEREU DESCHISÃ!”
În anul ºcolar 2008-2009
activitatea cabinetului de
consiliere a cuprins mai multe
etape:
1. Preluarea bazei materiale,
reamenajarea cabinetului,
asigurarea ºi îmbunãtãþirea
continuã a materialelor necesare
desfãºurãrii optime a activitãþii la
cabinet;
2. Derularea unui program
de popularizare în rândul elevilor
ºi a cadrelor didactice a ceea ce
înseamnã „consiliere ºcolarã” ºi
cabinet de asistenþã
psihopedagogicã;
La solicitarea cadrelor
didactice am participat la o serie
de activitãþi prin intermediul cãrora
am reuºit sã cunosc nivelul
elevilor, depistând în acelaºi
timp“cazurile problemã”: elevi cu
tulburãri comportamentale, elevi
cu dificultãþi de exprimare, elevi cu
dificultãþi de învãþare...etc.;
3. Realizarea unor acþiuni în
cadrul orelor de dirigenþie, prin
care am discutat cu elevii ºi
profesorii despre problemele de
comunicare întâlnite între elevi-
profesori, elevi-elevi, profesori-
elevi;
4. Acordarea de asistenþã
psihopedagogicã elevilor. Acest
lucru realizându-se prin
consilierea individualã ºi de grup
cu accent pe: autocunoaºtere,
dificultãþi de adaptare la cerinþele
ºcolii, diminuarea stãrilor de
disconfort psihic...etc.;
5. Acordarea de asistenþã
psihopedagogicã pãrinþilor ºi
cadrelor didactice.
Toate activitãþile chard. Acestea se discutã
desfãºurate n-au fãcut pentru a fi conºtientizate
altceva decât sã le notele definitorii ale
întãreascã elevilor comunicãrii. Se fac
încrederea în propriile precizãri teoretice.
posibilitãþi, sã-i
ambiþioneze sã meargã “UªA”
mai departe, indiferent Obiective: Reprezintã
de problemele cu care se un exerciþiu în care
confruntã ºi sã-ºi clarifice subiectul se aflã în faþa
opþiunile ºcolare ºi unei uºi imaginare
profesionale. întredeschise.
Exemple de A r e c a s c o p
activitãþi: conºtientizarea strategiilor
· “ C e e s t e pe care fiecare le foloseºte
comunicarea?” în anumite situaþii de viaþã
Obiective: confuze, limitative,
- realizarea unei liste frustrante sau, dimpotrivã,
posibile sugerate de conºtientizarea unor
c o n c e p t u l d e strategii active, directe ºi
comunicare, independente.
- exersarea Prin aceastã tehnicã
brainstorming-ului ca metodã este posibilã conºtientizarea
activ-participativã, propriilor strategii rezolutive
Concepte cheie: concomitent cu deschiderea
- creativitate imaginii de sine în situaþii ce
- deschidere implicã decizie, primind din partea
- originalitate grupului sprijin efectiv.
- libertatea exprimãrii Concepte cheie:
- imaginaþie - încredere în sine
Materiale necesare: markere, - oportunitate
flip chard - iniþiativã
Durata: 10 minute - independenþã / dependenþã
Scenariul activitãþii: - anxietate
Profesorul propune - strategii rezolutive
afirmaþia:”Când aud cuvântul Materiale necesare: flip
comunicare, chard, foi de hârtie pentru
mã gândesc la...” copiator, model-imagine de uºã
Timp de 5 minute, participanþii întredeschisã desenatã pe o foaie
vor spune toate cuvintele care le de flip chard.
trec prin minte, ºtiind cã nu vor fi Durata: 40 minute
criticaþi, fãrã teama de a greºi. Scenariul activitãþii: Fiecare
Toate ideile se vor nota pe flip membru al grupului va primi un

NUMÃRUL 2 Pagina 14
desen cu o uºã întredeschisã.
Profesorul o poate expune pe flip
chard ºi pentru întregul grup.
Participanþii se proiecteazã în
mod imaginar în faþa acestei uºi
care va însemna ceva pentru
fiecare.
1. „Vã aflaþi în faþa unei uºi
întredeschise. Ce poate
reprezenta ea? Cum vã simþiþi în
faþa uºii?”
2. „Ce credeþi cã se aflã
dincolo de uºã? Vizualizaþi!”
ZIUA CONCURSULUI
Factorii de care depinde
starea noastra de spirit in
timpul examenului:
1. Relatiile cu alti
candidati inainte de inceperea
probei:
F Evitã sã discuti despre
examen cu ceilalti candidati.
F Evitã sã “tragi cu
urechea” la discutiile altora.
F Gandeste-te la ceva
precis, concentreazã-te
asupra unei singure intrebãri
si fã-i acesteia, in minte, un
plan schematic.
2. Comportamentul
eficient in sala de examen:
• PASUL 1
- Citeste in intregime si cu
mare atentie toate subiectele.
- Impune-ti sã intelegi cu
adevãrat ce ti se cere la aceasta
probã (sã nu te repezi la primul
subiect).
- 5 minute familiarizeazã-
te cu problematica examenului
de azi.
- Ajuta mintea sã afle:
- ce are de fãcut
- ce nu are de fãcut
Pagina 15
3. „Ce vã vine sã faceþi?”
4. „Spuneþi ºi acþionaþi ca ºi
cum v-aþi afla în faþa uºii!”
Pe rând, fiecare îºi va
conºtientiza propria strategie
rezolutivã împreunã cu descrierea
emoþiilor, imaginii de sine,
încrederii în sine / blocajelor /
iniþiativelor, dependenþei /
independenþei, anxietãþii, atitudinii
generate de situaþie.
Prin aceastã provocare în
imaginar, membrii grupului
- ce are de selectat
- ce are de eliminat.
- Important este sã
intelegi ce iti cere fiecare
intrebare si nu sã verifici ce stii
tu despre acea intrebare.
- Ocupã-te de reformularea
enuntului, cautã sã descoperi ce
idei, pe care le-ai intalnit in
manual, se ascund sub chipul
formulãrii alese de examinatori.
Obiectivele sunt clar precizate
in enunt.
- Fii foarte atent la ele si
respectã-le intru totul!
F PASUL 2
- Planificã timpul pentru
fiecare subiect, in functie de
punctajul acordat.
La punctaj egal timp egal.
- Noteazã orele la care te
astepti sa termini fiecare
subiect.
• mult posibil si la celalãlt).
F PASUL 3
- Pregateste raãspunsurile
la fiecare intrebare, alcatuind o
schemã sumara.O schemã bunã
pe care o ai langã tine te va
scoate cu bine din labirintul
cunostintelor care te asalteaza
DATORÃM COPILULUI CEL MAI PROFUND RESPECT !
descoperã propriile oportunitãþi,
strategii de rezolvare a unei
situaþii, modalitatea de a se
exprima pe sine, descoperind
resurse ºi devenind mai
încrezãtori în sine.
Profesor consilier
Viºan Valeria
Cabinetul de Asistenþã
Psihopedagogicã
Liceul Teoretic”Constantin
Noica”- Alexandria
in criza de timp.
- Noteazã ideile principale
precum si detaliile importante
pe ciornaã, asa cum iti vin in
minte.
F PASUL 4
- Cand incepi sã scrii efectiv
raspunsul pe curat, alege
intrebarea cea mai bunã.
Concentreazã-te asupra ei dar
fii pregãtit sã notezi pe ciornã
orice idee care-ti poate veni, pe
neasteptate, din subconstient,
pentru a o folosi la locul si
momentul potrivit.
- Dacã se intamplã sã
constati cã risti sã depãsesti
durata de timp afectatã
subiectului la care lucrezi, este
preferabil sã inchei fraza si sã
treci la alt subiect (este mai bine
sã obtii un punctaj bun la un
subiect si sã punctezi cat mai
3. Comportamentul intre
doua probe successive:
F Evitã sã discuti cu ceilalti
candidati despre examenul dat
deja. Nu are rost sã te expui la
perturbãri inutile.
 F Incearcã sã “stergi” orice s-ar fi intamplat nimic. Examenul invatã. Eventual se revãd
preocupare pentru examenul incepe abia maine! schemele, notitele sau
incheiat. Menajeazã-ti F Relaxeazã-te si subiectele care ti-au ridicat
resursele pentru proba odihneste-te. probleme.
urmãtoare. F In ajunul celeilalte probe
F Comportã-te ca si cum nu se revad cele invãtate, nu se

PIRAMIDA
ÎNVÃÞÃRII ACTIVE
Învatam si reactualizam:
20%
din ceea ce citim

30%
din ceea ce auzim

40%
din ceea ce vedem

50%
din ceea ce spunem

60%
din ceea ce facem

90%
din ceea ce vedem, auzim, spunem si punem in practica

NUMÃRUL 2 Pagina 16
 Sã gândim pozitiv !
• Înseamnã:
• eºec.
Ø Sã te preocupi de lucrurile care
depind de tine.
Sã ignori aspectele pe care nu le poþi
influenþa.
Ø Sã-þi stabileºti scopuri realiste,
la nivelul pregãtirii tale.
Sã þii cont de performanþele tale
reale.
Ø Sã stabileºti o ierarhie a
problemelor dupã criteriul
prioritãþii ºi sã le abordezi pe rând.
Ø Sã fii preocupat de evenimentele
care vor urma, cãutând sã-þi
îmbunãtãþeºti mereu procedeele de
lucru, activitatea.
ØSã te concentrezi asupra
calitaþilor pe care le ai ºi nu asupra
limitelor tale.
ØSã porneºti “la luptã” cu dorinþa
Ce trebuie sã facem pentru a ne asigura
reuºita la examen ?
ØSã stabilim obiective clare ºi
precise.
ØSã fixãm termene de
atingere a obiectivelor.
Pagina 17
de victorie mai presus de teama de
ØSã te obiºnuieºti sã te imaginezi
la capãtul unui efort încununat de
succes, sã “te vezi” pe lista celor
admiºi.
ØS ã f i i p r e o c u p a t d e
îmbunãtãþirea modului tãu de a fi.
Prin practicarea gandirii pozitive
vei dobândi anumite trãsãturi de
personalitate:
• - tãrie de caracter;
• - putere de voinþã;
• - perseverenþã;
• - independenþa deciziei;
• - încrederea în forþele proprii.
• Scrie în fiecare balon o dorinþã care
speri sã þi se îndeplineascã în viitor.
•
• - De cine depinde îndeplinirea fiecarei
dorinþe în parte?
• - Ce vei face pentru ca dorinþele tale sã
devinã realitate?
Succes !
ØSã concepem un program ØSã îmbinãm studiul cu
de studiu eficient. perioade de relaxare ºi recreere.
ØSã ne însuºim ºi sã folosim ØS ã n e a s i g u r ã m o
tehnici de memorare/fixare a alimentaþie corespunzatoare.
cunoºtinþelor. ØSã adoptãm o atitudine
ØSã stabilim un orar zilnic ce pozitivã faþã de examen.
va cuprinde ore de odihna ºi ØSã ne construim o imagine
somn. de sine optimã ºi realistã.
Profesor psiholog
Violeta Tapai
Cabinetul de asistenta psihopedagogica
Scoala “Mihai Viteazul” Alexandria
DATORÃM COPILULUI CEL MAI PROFUND RESPECT !
 Profilaxia tulburărilor de limbaj şi comunicare
Înscrisã în categoria nevoilor
de bazã ale fiinþei umane,
comunicarea stã la baza relaþiilor
interumane, dar în acelaºi timp
asigurã ºi condiþioneazã
dezvoltarea armonioasã a
psihicului ºi personalitãþii. Aºa
cum în sufletul fiecãruia existã un
gol sub forma lui Dumnezeu pe
care doar Acesta îl poate umple, la
fel putem sã considerãm, fãrã a
greºi, cã existã un gol sub formã
de comunicare. Realizatã prin mai
multe forme, ea reprezintã cadrul
în care se formeazã, se dezvoltã ºi
se organizeazã încã din copilãrie
structura ºi viaþa psihicã a fiecãrei
persoane.
Pentru rândurile de faþã
doresc sã mã opresc asupra
comunicãrii realizate prin
intermediul limbajului. Limbajul
poate fi considerat drept ax al
psihicului uman. El joacã rolul de
mediator în desfãºurarea tuturor
celorlalte mecanisme psihice. Cu
ajutorul sãu percepþia capãtã
sens; reprezentãrile devin
generalizãri când sunt evocate
sau formate cu ajutorul cuvintelor.
Fãrã limbaj nu se poate vorbi
despre formarea noþiunilor,
judecãþilor, raþionamentelor. De
aceea, este important sã ne
asigurãm cã, începând cu o vârstã
fragedã, copilul îºi însuºeºte în
mod adecvat atât articularea
corectã, cât ºi înþelegerea
limbajului, devenind un bun
emiþãtor, dar ºi receptor de
mesaje verbale. Voi încerca sã
NUMÃRUL 2
surprind în rândurile care
urmeazã câteva dintre influenþele
care pot avea efecte pozitive
asupra dezvoltãrii limbajului la
copiii preºcolari ºi ºcolarii mici.
În primul rând, este nevoie sã
se asigure dezvoltarea normalã a
structurilor psihice, de la nivel
cerebral, care determinã
producerea ºi înþelegerea
limbajului. Atunci când copilul
beneficiazã de un mediu
stimulativ optim, acestea se
dezvoltã armonios. Trebuie
subliniat faptul cã mediul optim
pentru însuºirea ºi elaborarea
limbajului este interrelaþionarea
copilului cu adultul (familia,
educatorul) ºi cu alþi copii în
diferite contexte: joc, activitãþi
recreative, participarea la viaþa
socialã ºi familialã
etc. Se observã
însã, tot mai mult
o substituire a
locului adultului în
relaþia cu copilul,
d e c ã t r e
mijloacele mass
media: TV ºi
computer. Acest
substitut, foarte la
îndemânã pentru
cei mai mulþi
pãrinþi, nu este însã mediul cel mai
potrivit pentru dezvoltarea psihicã
armonioasã a copilului. El este un
mediu cu stimuli pe care copilul
însã îi primeºte pasiv, pentru cã,
aºa cum reiese din numeroase
studii realizate de specialiºti în
neuropsihofiziologie, atitudinea
mentalã în timpul vizionãrii este
una pasivã, asemãnãtoare celei
din timpul visãrii. Vizionarea TV nu
presupune nici exersarea limbii,
nici comunicarea cu adulþii
(dialogul) ºi nici vorbirea
interioarã, condiþii care sunt
necesare pentru dezvoltarea
ariilor prefrontale. Vizionarea
solicitã emisfera dreaptã, iar
rãspunsurile vor fi mai mult
emoþionale, decât logice.
În al doilea rând, este nevoie
sã se ofere un model corect de
articulare a sunetelor ºi cuvintelor.
Acest aspect cade în primul rând
în sarcina familiei. În dialogul
pãrinte copil mesajele trebuie sã
fie clare, corecte ºi sã se elimine
tendinþa de repetare a cuvintelor
pe care copilul iniþial le-a articulat
greºit, poate uneori amuzant.
În al treilea rând, se
recomandã folosirea câtorva
metode de lucru care sã
determine antrenarea
Pagina 18
mecanismelor psihice ale
limbajului, cât ºi elaborarea
acestuia. Voi prezenta câteva din
valenþele acestor metode utile atât
pãrinþilor, cât ºi cadrelor didactice:
Povestirea: este o metodã cu
prizã la copii, cu ajutorul ei aceºtia
pãtrund plãcut în lumea basmelor,
a legendelor, fac cunoºtinþã cu
întâmplãri din viaþa unor
personaje, vin în contact cu opere
literare. Prin intermediul povestirii
sunt înfãþiºate fapte, evenimente,
peisaje geografice, descoperiri,
oameni de seamã etc. O povestire
atractivã este urmãritã cu interes
de copii, le sensibilizeazã
sentimentele, incitã la analizã ºi
comparaþii. Povestirea solicitã
latura afectivã a psihicului, prin
intermediul ei copiii asimileazã
expresii poetice, figuri de stil,
reprezentãri despre obiecte,
fenomene, fapte, întâmplãri ºi îºi
îmbogãþesc vocabularul.
Povestirea copilului este un
exerciþiu util în dezvoltarea
limbajului ºi comunicãrii. Ea
mobilizeazã procesele
intelectuale superioare care
participã la constituirea limbajului:
analiza, sinteza, generalizarea.
Zona crepuscularã: violenþa încotro?
În urma analizãrii
chestionarelor privind violenþa ºi a
discuþiilor purtate cu elevii claselor
a VII-a ºi a VIII-a de la ªcoala
Generalã Nr. 4 Turnu Mãgurele,
am formulat unele concluzii
referitoare la posibilele motive
pentru care elevii se comportã
Pagina 19
Ea solicitã memoria, imaginaþia ºi
exprimarea contextualã. Forma
de iniþiere ºi deprinderea de a
povesti este repovestirea,
reconstituirea povestirii audiate
deprinderea copiilor de a ordona
ideile într-un sens logic, de a-ºi
adapta vorbirea la context ºi de a
da fluenþã vorbirii.
Memorarea de poezii, roluri.
Copilul vine în contact cu
exprimarea artisticã, se asigurã
fluenþã vorbirii.
Conversaþia: dialogul pãrinte
copil are scopul de a obþine
antrenarea ºi participarea activã a
copiilor la propria experienþã,
ajutându-i sã înþeleagã
informaþiile cu care vin în contact.
Conversaþia ajutã la formarea
timpurie a intereselor cognitive.
Începând cu anul ºcolar
2006, ca profesor logoped am
observat o creºtere a numãrului
de copii cu dificultãþi în sfera
limbajului în rândul copiilor din
învãþãmântul de masã. Ca
urmare, am elaborat ºi realizat, pe
douã direcþii, mãsuri care sã
vizeze prevenirea tulburãrilor de
limbaj. Pe de o parte, am realizat
întâlniri cu educatorii ºi învãþãtorii
Prof. consilier Nicolae Alina
Grãdiniþa Nr. 5 Turnu Mãgurele
într-un mod
agresiv ºi am
cãutat câteva
soluþii pentru a-i
ajuta pe copiii
violenþi sã
gãseascã lucrurile
pozitive din viaþa
lor ºi a-i ajuta pe
toþi elevii sã simtã
cã sunt ascultaþi ºi
cã fac parte dintr-o clasã, dintr-o
ºcoalã care le recunoaºte ºi le
valorificã aptitudinile.
Din lipsã de spaþiu am trecut
doar recomandãrile, gândindu-mã
cã pot fi mai folositoare.
DATORÃM COPILULUI CEL MAI PROFUND RESPECT !
de la clasele primare, având ca
temã aportul pe care aceºtia îl pot
aduce în prevenirea ºi terapia
tulburãrilor uºoare ale limbajului.
Pe de altã parte, am organizat
întâlniri cu pãrinþii copiilor cu
tulburãri de limbaj, aflaþi în terapia
logoppedicã, prezentându-le
noþiuni elementare despre
formarea ºi dezvoltarea
limbajului. La acestea s-a adãugat
specificul terapiei logopedice,
cunoscutã de altfel pãrinþilor care
vin la cabinet împreunã cu copiii,
deoarece aceºtia devin
colaboratorul cel mai preþios al
profesorului logoped, preluând
acasã cu copilul sarcina reformãrii
limbajului.
În final aº dori sã ofer o
direcþie celor care întâlnesc un
copil cu tulburãri de limbaj ºi nu
ºtiu cum sã procedeze cu el:
Grãdiniþa nr. 6, Cabinetul
Interºcolar de logopedie,
Alexandria (str. 1907, nr. 45) este
deschis pentru fiecare copil în
dificultate.
Profesor logoped,
Magdalena Rahela Trifan
Recomandãri :
• - Stabilirea unor reguli
stricte. Aceste reguli pot fi
stabilite de o comisie la care ar
putea participa ºi unul sau doi
reprezentanþi ai elevilor, pentru a
nu simþi cã nu se þine cont de
pãrerea lor. Pentru fiecare regulã
încãlcatã trebuie sã existe ºi o
sancþiune, care poate fi mai asprã
sau mai blândã, în funcþie de
context. Elevii trebuie sã
cunoascã aceste reguli ºi
sancþiunile corespunzatoare lor,
acestea pot fi afiºate în fiecare
clasã sau pot fi afiºate pe hol, la
fiecare etaj. Aici s-ar putea þine
cont ºi de propunerea elevilor
referitoare la munca în folosul
comunitãþii-ar putea fi adaptatã ºi
schimbatã în muncã în folosul
ºcolii.
• - Iniþierea unor concursuri
(creaþie literarã, desen, muzicã
etc), întreceri sportive, excursii
la nivelul clasei ºi al ºcolii.
Acestea au rolul de a-i face pe
elevi sã se integreze mai bine
social, li se dã astfel posibilitatea
sã-ºi demonstreze abilitaþile ºi sã
simtã cã fac parte dintr-un grup
social, care este, pe de o parte,
clasa ºi, pe de altã parte, ºcoala.
Astfel de activitãþi îi pot face sã se
apropie mai mult unii de ceilalþi ºi
sã-ºi mai tempereze furia ºi
agitaþia. Pot fi, de asemenea, niºte
mijloace bune de a-ºi consuma
energia.
• - Discuþii în cadrul orelor de
dirigenþie despre : conflict,
urmãrile conflictului, modalitãþi de
rezolvare a conflictului, violenþa,
tipuri de violenþã, comunicarea
eficientã, dezvoltarea empatiei,
relaþiile din interiorul unui grup,
modul în care ne poate influenþa
grupul etc.
ÎMPREUNÃ PENTRU COPIII NOªTRI
Multe din dificultatile pe care
le intampina copilul in adaptarea
sa la viata socio-cultulara se
datoreaza unor deficiente de
comunicare, necunoscute la timp
si nerezolvate in termen
util.Perturbarea comunicarii prin
intermediul limbajului oral, dar mai
ales a celui scris, reprezita una din
problemele frecvente ce conduc
spre esecul scolar si intelectual,
intrucat procesele de invatare si
intelegere nu pot fi concepute in
afara limbajului citit si al celui
scris.
Din acest motiv, este
necesara prevenirea si inlaturarea
timpurie a tulburarilor de limbaj,
inca de la varsta prescolara si
scolara mica, pentru a evita
transformarea tulburarilor de
vorbire in depinderi gresite si a
inlesni desfasurarea procesului
NUMÃRUL 2
• - Realizarea unei urne (o
cutie din lemn sau din carton) a
nemulþumirilor. Aceastã urnã
poate fi pusã la fiecare etaj ºi elevii
pot scrie pe bileþele ce
nemulþumiri au avut în sãptãmâna
respectivã. Bileþelele pot fi citite
sãptãmânal de câte un profesor
desemnat pentru acest lucru ºi
poate unele dintre nemulþumiri pot
fi rezolvate. Astfel, elevii nu se vor
mai simþi frustraþi cã nu-i ascultã
nimeni, profesorii vor afla ce
nemulþumiri au ºi poate vor
încerca sã le rezolve împreunã.
• - Responsabilizarea
fiecãrui elev al clasei. Deºi pare
cam exagerat, cred cã se pot gãsi
destule responsabilitãþi într-o
clasã. Astfel, fiecare elev va avea
ceva de facut, ceva de care numai
el rãspunde ºi pe care poate alege
sã-l facã bine sau prost. La
sfârºitul semestrului se poate face
un bilanþ în care se va stabili cine
ºi-a fãcut bine datoria ºi cine, nu,
ºi pot exista diplome sau chiar
premii.
• - În clase pot fi amenajate
diferite panouri pe care elevii pot
instructiv-educativ in conditii
adecvate.
Odata cu inaintarea in varsta
sã-ºi punã lucrãrile, produsele la
diferite discipline. Aºa vor simþi cã
ce au fãcut ei conteazã, le va
creºte stima de sine ºi nu vor mai
trebui sã lupte atâta ca sã-ºi
gãseascã locul în ierarhia
colegilor.
• - Realizarea unei proceduri
simple, uºor de reþinut ºi de
aplicat cu ce este de fãcut în
situaþia unei agresiuni mai
grave. Cui trebuie sã ne adresãm,
cine poate opri acest conflict, ce
se întâmplã dacã mai intervine ºi
altcineva în conflict, ce pedepse
vom primi dacã vom continua etc.
Aceastã procedurã poate fi afiºatã
alãturi de codul de reguli ºi de
sancþiuni.
• - Întâlniri lunare sau
semestriale cu pãrinþii în care se
poate vorbi despre problemele pe
care le au copiii lor la ºcoalã.
• - Întâlniri lunare cu elevii în
care se poate vorbi despre
problemele lor ºi despre ce se
poate face pentru rezolvarea
acestor probleme.
aceste tulburari de limbaj pot
provoca efecte negative asupra
personalitatii copilului, ce se
Pagina 20
manifesta prin:retineri in
vorbire,dificultati de integrare in
colectiv si centrare pe
sine,anxietate, adoptarea unor
comportamente antisociale.
Cabinetul interscolar de
logopedie Zimnicea, infiintat in
anul 2006 in cadrul Scolii generale
M.R. Paraschivescu, vine in
sprijinul copiilor prescolari si
scolari cu tulburari de comunicare
si de limbaj precum: tulburari de
pronuntie,articulatie, tulburari de
ritm si fluenta a vorbirii, tulburari
ale limbajului scris-citit, tulburari
de dezvoltare a limbajului,
tulburari de voce si alte tulburari
de limbaj care influenteaza
negative adaptarea scolara si
sociala a copilului
Corectarea tulburarilor de
limbaj se realizeaza prin
intermediul interventiei
logopedice care consta in
depistarea, inregistrarea,
SÃ NE AJUTÃM COPIII
SÃ VORBEASCÃ CORECT
Au trecut aproape doi ani de
zile, de când s-a hotãrât înfiinþarea
unui nou tip de cabinet ºcolar în
oraºul Turnu Mãgurele, ºi anume
Cabinetul Logopedic Interºcolar de
la ªcoala cu clasele I-VIII „Mircea
cel Bãtrân”, aflat în subordinea
Centrului Judeþean de Resurse ºi
Asistenþã Educaþionalã
Teleorman.Cabinetul Logopedic
Interºcolar deserveºte întreaga
populaþie preºcolarã ºi ºcolarã micã
Pagina 21
examinarea, diagnosticarea si
recuperarea copiilor sesizati in
gradinitele si scolile din orasul
Zimnicea si din zonele arondate.
Pentru ca interventia
logopedica sa aiba succes am
stabilit o colaborare stransa cu
parintii si bunicii copilului,
educatorii si invatatorii, astfel incat
sarcinile realizate la cabinet de
catre copil sa fie repetate acasa,
dar si la gradinita, iar rezultatele
obtinute de copil sa fie comunicate
permanent educatorilor si
invatatorilor. Stabilirea acestor
relatii de cooperare cu parintii,
educatorii, a fost determinata si de
faptul ca cea mai frecventa
tulburare intalnita, dislalia
(aproximativ 80% din cazuri) este
determinata si de cauze psiho-
sociale, cum sunt: lipsa de
comunicare cu copilul (neglijarea
copilului), slaba stimulare a
vorbirii in ontogeneza timpurie,
din cele 13 unitãþi
de învãþãmânt din
municipiul Turnu
Mãgurele.La
începutul anului
ºcolar 2006/2007,
anul „naºterii”
acestui cabinet ºi
a serviciilor de
t e r a p i e
logopedicã în
oraºul nostru,
ne-am ocupat
de dotarea
corespunzãtoar
e a cabinetului
c u m o b i l i e r,
aparaturã ºi
mijloace tehnice
,precum ºi
materialele
didactice atât de
DATORÃM COPILULUI CEL MAI PROFUND RESPECT !
incurajarea copilului mic in
folosirea unei vorbiri incorecte in
perioada constituiri limbajului,
trairea unor stari conflictuale,
stresante, fenomenele de
bilingvism aparute prin obligarea
copilului sa invete o limba straina,
inainte de a-si forma deprinderile
necesare in limba materna.
Nu trebuie sa manifestam
iritarea si nerabdare fata de
nereusitele copilului. De multe ori,
trebuie sa ne asumam aceste
nereusite pentru ca noi,adulti,
suntem cei care il crestem, il
sprijinim si il ingrijim. Numai
intelegand nevoile copilului ne
vom apropia de universul lui real,
si vom putea sa il ajutam inpreuna:
profesori, invatatori, educatori,
parinti, bunici si rude.
Profesor logoped
Ciulica Mihaela Florentina
Cabinetul logopedic
interscolar Zimnicea
necesare desfãºurãrii optime a
terapiei logopedice.În aceastã
scurtã perioadã de existenþã, forte
mulþi elevi de vârstã preºcolarã ºi
ºcolarã, cu tulburãri ale limbajului,
au trecut pragul cabinetului nostru,
însoþiþi fiind de pãrinþi sau bunici.În
aceºti doi ani ºcolari, cadrele
didactice au luat cunoºtinþã de
existenþa acestui cabinet, dar ºi de

activitatea logopedului ºi au
învaþat” sã perceapã terapia
logopedicã ca pe o formã de
educaþie integratã, ca pe un real
suport pentru integrarea ºcolarã a
copiilor cu tulburãri de vorbire.Prin
constituirea grupurilor de dialog,
pãrinþii au luat contact îndeaproape
cu munca logopedului, cu
problemele de vorbire existente, dar
ºi cu metodele de lucru, cu
secvenþele terapiei
logopedice.Pentru mine, ca
logoped, a fost o realã plãcere sã
constat cã , o parte dintre pãrinþii
copiilor incluºi în programele
terapeutice , au participat activ la
corectarea tulburãrilor de vorbire
a l e c o p i i l o r, p r i n p ã s t r a r e a
permanentã a contactelor ºi prin
eforturile depuse în
efectuarea acasã a exerciþiilor
recomandate.Orice intervenþie
logopedicã, are nevoie , pentru a
avea succes, de sprijinul din partea
pãrinþilor ºi a cadrelor didactice.În
acest an ºcolar, am întâlnit, în
rândul preºcolarilor ,ca principale
tulburãri ale limbajului, dislalia ºi
întârzierea în dezvoltarea
limbajului. La majoritatea copiilor cu
acest tip de probleme, am constatat
existenþa unui vocabular activ
sãrac, o pronunþie deficitarã,
absenþa sau alterarea liantelor
gramaticale.Este bine cunoscut
faptul cã o bunã comunicare în
familie influenþeazã pozitiv
dezvoltarea ulterioarã a vorbirii
copilului. Toþi membrii familiei, joacã
un rol important în învãþarea de
cãtre copil a limbajului. Propria ta
vorbire , constituie modelul de
referinþã pe care se bazeazã copilul
în construirea enunþurilor sale. Totul
trebuie sã decurgã cu mult calm, cu
dragoste ºi perseverenþã ,nu cu
NUMÃRUL 2
forþare. Activitatea
directã cu obiectele ºi
comunicarea cu
mama, constituie sursa
conþinutului semantic
al cuvintelor asimilate
d e c ã t r e
preºcolari.Pãrinþii ºi cei
apropiaþi copilului, cred
cã se fac mai bine
înþeleºi de cãtre
acesta, dacã vorbesc
în maniera lui. În
aceste condiþii, poate
apãrea pericolul
stabilizãrii unor structuri verbale
greºite, întârziind procesul vorbirii.
De aceea, este recomandat , sã se
vorbeascã mult cu copilul, însã
corect, rar ºi clar, deoarece, copilul
urmãreºte miºcarea buzelor ºi
încearcã sã o imite. La rândul lor,
copiii trebuie încurajaþi sã
vorbeascã rar , în propoziþii scurte,
utilizând cuvinte uºor de pronunþat.
Pentru a-þi stimula copilul sã
vorbeascã mai mult, trebuie sã faci
foarte multe exerciþii de vorbire cu
el, întrucât, limbajul nu se va
dezvolta de la sine, fãrã depunerea
unui efort susþinut.Dezvoltarea
limbajului este strâns legatã de
dezvoltarea gândirii. O gândire
insuficient dezvoltatã îºi va pune
amprenta asupra dezvoltãrii
limbajului. Trecerea la „noþiuni” , are
ca premisã importanta capacitate a
copilului de a înþelege ce se discutã
în jurul lui. De aceea, este foarte
important, sã i se vorbeascã
copilului cu calm, liniºte ºi blândeþe,
deoarece, o atitudine negativã , o
atmosferã familialã încordatã,
conduce la asocierea de cãtre copil
a limbajului cu sentimentele
negative, ceea ce are repercursiuni
asupra dezvoltãrii
limbajului.Limbajul, este
o activitate deosebit de
complexã, iar
deprinderea sa este
dificilã ºi de lungã
duratã. De la un copil la
altul , se observã
deosebiri importante în
ceea ce priveºte vârsta
de debut a limbajului,
claritatea cuvintelor ºi
b o g ã þ i a
vocabularului.Un copil
cãruia i se vorbeºte sau
citeºte frecvent, dobândeºte mai
rapid competenþe lingvistice. Un
copil cãruia i se citeºte sau vorbeºte
foarte rar, va învãþa sã vorbeascã mi
târziu decât alþi copii de aceeaºi
vârstã. Pãrinþii care îi vorbesc sau
citesc copilului, ºi mai târziu
încurajeazã conversaþiile cu acesta,
aduc o contribuþie majorã la
dezvoltarea limbajului ºi a
exprimãrii. Vocabularul unui copil,
depinde în mod direct, de timpul pe
care pãrinþii sau alte persoane l-au
acordat pentru a-i vorbi. Vorbitul,
cititul, cântatul, sunt activitãþi
suficiente pentru a-i învãþa pe cei
mici sã vorbeascã. Cititul este
deosebit de important pentru
deprinderea limbajului. În timpul
acestei activitãþi, între pãrinþi ºi copii
se realizeazã o legãturã specialã.
Copilul , poate pune întrebãri ºi
poate face propriile observaþii.
Cititul , îi oferã copilului posibilitatea
de a învãþa cuvinte pe care nu le-ar
întâlni în conversaþiile zilnice,
contribuind astfel la dezvoltarea
limbajului copilului. Lumea
minunatã a basmelor ºi poveºtilor,
cântecele, îi ajutã pe copii sã
deosebeascã faptele bune de cele
rele , sã-ºi îmbogãþeascã
vocabularul, dar ºi sã-ºi formeze o
conduitã moralã ºi esteticã. Copiii,
reþin cu uºurinþã expresiile pe care
le-au auzit ºi încep sã le foloseascã
în vorbirea curentã.Copilul are
nevoie permanentã de prezenþa
unui adult în preajma sa. Este
necesar, ca acesta sã-l îndrume,
sã-l ajute sã comunice ºi, ce-i mai
important, sã îl corecteze atunci
când greºeºte. Când comunicãm cu
un copil, trebuie sã îi acordãm toatã
atenþia, sã îl facem sã aibã
încredere în noi ºi sã îl tratãm ca pe
Pagina 22
un egal. Explicaþi copiilor tot ce
întreabã, evitând expresiile :”eºti
prea mic”, ”nu ºti tu”, „îþi explic
altãdatã”.Preºcolarul, este la vârsta
când recepteazã cu uºurinþã orice
cuvânt ºi din acest motiv trebuie sã
avem mare grijã cum ne exprimãm
în faþa lor. De aceea, în continuarea
intervenþiei mele, voi face câteva
recomandãri pãrinþilor:
-Oferiþi-i copilului un model bun
de exprimare oralã;
-Vorbiþi cât mai des cu copilul
mic , pronunþând cuvintele în mod
clar ºi distinct;
-Oferiþi-i copilului cât mai multe
ocazii de a intra în contact cu alþi
copii, pentru a participa la
conversaþiile lor;
-Ascultaþi când copilul are de
spus ceva( ºi nu o orã mai târziu);
-Nu forþaþi niciodatã copilul sã
vorbeascã;
-Nu criticaþi ºi nu ironizaþi
modul în care vorbeºte copilul,
dimpotrivã încurajaþi-l ºi corectaþi-l
discret;
-Nu daþi semne de nerãbdare,
SÃ EXMATRICULÃM VIOLENÞA!
CURS DE FORMARE DE FORMATORI DIN RÂNDUL ELEVILOR DE GIMNAZIU,
ÎN DOMENIUL PREVENIRII ACTELOR DE AGRESIUNE SÃVÂRªITE
ÎN PERIMETRUL UNITÃÞII ªCOLARE
Violenþa tinerei generaþii este
expresia vulnerabilitãþii acesteia, a
confuziei, a neliniºtii, a suferinþei, a
lipsei de repere în viaþã. Elevii care
manifestã comportamente violente
provin, de obicei, din familii
dezorganizate sau cu situaþie
materialã precarã, dar sunt ºi copii
care fac parte din „familii bune” ºi se
considerã cã nu le lipseºte nimic.
Ce-i determinã pe aceºtia din urmã
sã fie violenþi? Pãrinþii lor cred cã
„au tot ce le trebuie” (referindu-se la
calculatoare, jucãrii teleghidate,
dulciuri) ºi nu le înþeleg
comportamentul agresiv. Se
impune, deci, consilierea acestor
pãrinþi pentru cã manifestãrile
violente ale copiilor lor provin din
dorinþa de a fi „bãgaþi în seamã”. În
zadar le oferã tot ce-ºi doresc dacã
nu-ºi fac timp, cel puþin o jumãtate
de orã pe zi, sã le asculte bucuriile ºi
Pagina 23
atunci când copilul vorbeºte prea
lent sau face greºeli;
-Nu întrerupeþi copilul ºi nu
terminaþi propoziþia în locul lui;
Aºteptaþi sã termine copilul
fraza ºi apoi reluaþi, pronunþând
corect cuvântul sau expresia
greºitã, insistând pe pãrþile omise
sau exprimate greºit de cãtre copil;
-Folosiþi întotdeauna un
material bogat ºi intuitiv(cãrþi de
poveºti ilustrate, fotografii, jetoane)
-Încurajaþi copilul sã vorbeascã
cât mai mult ºi corect, repetând
unele cuvinte;
-Vorbeºte cât mai des cu
copilul tãu , pronunþând cuvintele
clar ºi distinct;
-Cântã-i(chiar dacã nu ai
abilitãþi muzicale reale) ºi citeºte-i
cât mai mult din cãrticele cu imagini
care îl atrag pe copil.Problemele de
limbaj, din pãcate, au o frecvenþã
destul de mare la copii. Dacã
acestea nu sunt depistate de
timpuriu ºi tratate de cãtre logopezi ,
pot determina scãderea
randamentului ºcolar, îngreuneazã
Prof. psiholog,
necazurile pe care le-au trãit în ziua
respectivã, sã le ofere un sfat, o
mângâiere. De asemenea, a
crescut numãrul persoanelor care
muncesc peste hotare lãsând copiii
în grija bunicilor care îi cam „scapã
din mânã”.
Delincvenþa juvenilã este în
creºtere, atât în mediul rural, cât ºi
în cel urban. Situaþiile tensionate
datorate unor cauze concrete,
degradarea legãturilor între membri
unei comunitãþi (familie, ºcoalã etc.)
sunt intens ºi dureros resimþite de
adolescenþi, iar ei reacþioneazã prin
revoltã. Revolta contra indiferenþei,
a rigiditãþii individuale ºi sociale, a
nedreptãþii sau a lipsei de respect
este semnul sãnãtãþii psihice a
tânãrului. Exacerbarea acestui
fenomen prin lipsa de reacþie a
adulþilor poate conduce însã la
dezvoltarea unor comportamente
DATORÃM COPILULUI CEL MAI PROFUND RESPECT !
procesul de socializare ºi pot
traumatiza psihic copilul, odatã cu
integrarea în colectivitate, unde
poate fi þinta unor glume sau
rãutãþi.Nu trebuie sã amânaþi vizita
la logoped în speranþa cã
problemele se vor rezolva de la
sine. Riscaþi agravarea acestora, iar
efortul pentru recuperare va fi mult
mai mare. Depãºirea dificultãþilor
depinde de pãrinþi, educatori ºi
logoped. Toþi trebuie sã lucreze în
echipã. Prin colaborare, prin
direcþionarea eforturilor spre
aceleaºi obiective ºi adoptarea unei
atitudini comune, pozitive, flexibile ,
copilul va beneficia de un ajutor
eficient ºi va face progrese stabile în
ritmul propriu.Nu uitaþi cã fiecare
copil este unic. Ritmul sãu , stilul
sãu de a învãþa , modul sãu de
reacþiona la conflicte ºi la probleme
este diferit. Aveþi rãbdare ºi orientaþi
dezvoltarea lui într-o manierã
pozitivã.
PROFESOR LOGOPED
CHIRIAC CORINA
Silvia Nicolescu
violente la adolescenþi cu
consecinþe grave pentru ei ºi
societate. Violenþa în ºcoalã este o
expresie a violenþei din societate;
când violenþa se produce în ºcoalã,
ea conduce ºi la alte consecinþe:
alãturi de prejudicii, victimizare,
uneori moarte, violenþa din ºcoalã
reduce ºansele elevilor de a-ºi
dezvolta personalitatea pe deplin ºi
de a dobândi o educaþie de calitate.
Considerãm acest curs de
formare de formatori din rândul
elevilor de gimnaziu este deosebit
de util, dat fiind faptul cã mulþi dintre
elevii noºtri considerã dãunãtoare
numai violenþa fizicã ºi cred cã dacã
nu sunt majori nu intrã sub incidenþa
legii. „Îmi scade nota la purtare ºi
gata!”. Auzim frecvent în ºcoalã
expresii ca „Prostule!”,
„Handicapatule!”, „Urâto!” etc. sau
observãm diverse semne obscene,
grimase „nevinovate” fãcute pe la
colþuri, dar elevii sunt convinºi cã nu
fac nimic rãu. Se impune aºadar
informarea acestora, iar atunci când
informaþia vine de la cei de vârsta lor
este posibil ca aceasta sã fie mai
bine primitã decât de la un profesor
care „ºtie cum era pe vremea lui” ori
„nici nu-ºi mai aduce aminte când
avea 14 ani”. Aºadar, este necesar
ca elevii sã cunoascã faptul cã sub
eticheta „violenþã” descoperim o
diversitate de forme de conduitã,
care descriu, sub aspectul
intensitãþii, o linie continuã: la
intensitatea cea mai micã, violenþa
presupune confruntarea vizualã,
poreclirea, tachinarea, ironizarea,
imitarea în scop denigrator; formele
de intensitate crescutã sunt refuzul
de a acorda ajutor, bruscarea,
lovirea cu diverse obiecte,
pãlmuirea, împingerea, aruncarea,
înjunghierea ºi împuºcarea.
SCOPUL, OBIECTIVELE ªI
TEMELE CURSULUI
SCOP:
În cadrul acestui curs
participanþii vor fi instruiþi în
domeniul cunoaºterii ºiprevenirii
actelor de violenþã sãvârºite în
Biblioteca-laborator de informare si cultura
Cartea a fost si ramane prietenul
cel mai bun al omului,oricat de
imbietoare ar fi multitudinea mass-
media.In angrenajul culturii cartea
este instrumentul cel mai de pret si
cel mai la indemana,la fel de iubita
in ceasurile de liniste si de odihna
ca si in ceasurile de studiu.Cartea
se adreseaza tuturor iubitorilor de
literatura si este un instrument de
lucru pentru cadrele didactice,elevi
si studenti, pentru cercetatorii vietii
literare. Este instrumentul de
comunicare cel mai sigur care
permite gandirii umane sa invinga
timpul si spatiul,fie ca este opera
stiintifica, fie ca este opera de
fictiune,realitate filtrata prin
sensibilitatea si imaginatia unui
artist.O pledoarie pentru carte s-ar
parea ca nu-si are rostul astazi
cand lectura nu mai e de mult o
probleme facultativa,ci o necesitate
si un imperativ, motiv pentru care si
NUMÃRUL 2
perimetrul unitãþii ºcolare ºi în
zonele adiacente, în scopul de a
lucra ulterior cu elevii de gimnaziu
pentru a „exmatricula” violenþa.
TEME:
1. AUTOCUNOAªTERE ªI
COMUNICARE
2. VIOLENÞA: NOÞIUNI
GENERALE, TIPURI, FORME DE
M A N I F E S TA R E , C A U Z E ª I
CONSECINÞE
3. C L A R I F I C A R E A
VA L O R I L O R ª I L U A R E A
DECIZIILOR
4. C O N F L I C T E L E ª I
GESTIONAREA ACESTORA
5. D R O G U R I L E ª I
EFECTELE LOR ASUPRA
COMPORTAMENTULUI
6. DELINCVENÞA JUVENILÃ
ª I C O M P O R TA M E N T E L E
DEVIANTE CARE O PRECED.
NORME ªI LEGI JURIDICE
OBIECTIVE:
La sfârºitul acestui curs
participanþii vor putea:
- sã exploreze noi modalitãþi
de autoexprimare ºi comunicare;
- sã-ºi identifice calitãþile ºi
defectele atât din punctul lor de
vedere, cât ºi prin prisma modului în
rolul bibliotecii se situeaza pe alte
coordonate.
Referindu-ne la Biblioteca
scolara aceasta nu mai este in
conditiile invatamantului modern un
compartiment auxiliar ci o
componenta integrata organic in
procesul educativ. In cadrul
bibliotecii se creeaza deprinderile
de studiu folosind si alte surse de
informati in afara de manual si de
lectiile de la clasa.
Aici, in biblioteca se dezvolta
capacitatea de a gandi si actiona
creator, de a fi in masura sa
solutioneze singur varietatea de
situatii cu care viata te confrunta
permanent
Pedagogia moderna afirma ca
prin biblioteca ar trebui sa treaca
toate firele activitatii scolare
didactice,instructive si educative.
Nu se poate separa procesul de
care sunt vãzuþi de ceilalþi;
- sã cunoascã tipurile de
violenþã, formele de manifestare,
cauzele ºi consecinþele acesteia;
- sã-ºi exprime opinia cu
privire la manifestarea violenþei în
rândul elevilor din ºcoala lor;
- sã conºtientizeze modul în
care au reacþionat ºi ce au simþit în
situaþia în care au fost victime sau
martori ai unui act de violenþã;
- sã îºi clarifice propriile
valori;
- sã înveþe maniera în care
pot lua o decizie corectã ºi sã
exerseze abilitatea de a spune NU;
- sã identifice motivele ºi
cauzele care genereazã conflicte în
clasa/ºcoala lor;
- sã descopere cât mai multe
modalitãþi de rezolvare a unui
conflict;
- sã înveþe care sunt tipurile
de droguri ºi efectele produse de
acestea;
- sã înveþe sã previnã
violenþa;
- sã dobândeascã unele
noþiuni privind delincvenþa juvenilã,
rãspunderea penalã ºi
contravenþionalã a minorilor.
predare a cunostintelor
profesionale de intregul proces
educativ, aici incluzand si munca cu
cartea-lectura in afara manualelor
scolare.
Citind, elevul isi consolideaza
notiunile morale care duc la
formarea convingerilor,la acele
stari emotionale ce devin motiv
interior al comportarii in relatia
individ-colectivitate.
Documentarist,
Mirela Culicã
Pagina 24
 COMUNICAREA- TEHNICI ESENTIALE
Pentru a reusi sa stabilim o buna
comunicare cu copiii nostri, este bina sa
tinem cont de cateva lucruri:
Folosirea mesajelor la persoana I:
prin aceste mesaje spunem:
Ø ceea ce simtim;
Ø cand ne simtim asa;
Ø de ce ne simtim asa.
De exemplu:
„Sunt ingrijorat cand nu-mi spui unde
esti pentru ca imi este teama sa nu ti se
intample ceva.”
Nu este indicat sa spunem:
„Tu nu-mi spui niciodata unde te duci”,
pentru ca se arunca vina pe altcineva si
comunicarea, daca mai exista, este dificil de
realizat.
Alt exemplu:
„Ma simt frustrat cand nu pot sa termin
ce incerc sa spun”, sunt exprimate cu grija
sentimentele pe care le avem in momentul in
care suntem intrerupti.
Nu este indicat sa spunem:
„Ma intrerupi de fiecare data...”,
deoarece vina se arunca asupra copilului,
insa nu i se explica de ce este atat de
important pentru noi sa nu fim intrerupti intr-
un moment anume.
Alt exemplu:
„Sunt suparata sa vad lucrurile
imprastiate dupa ce tocmai am facut
curatenie”
Nu este indicat sa spunem:
„Iar ai facut mizerie in camera”.
Formulati regulile intr-o forma
pozitiva:
Fiecare parinte stabileste anumite reguli
pentru copilul sau, fie pentru a-l disciplina,
fie pentru a-l obisnui cu atmosfera pe care o
Violenta: cauze si consecinte
Ne place sau nu violenta este un
comportament “functional” si ghilimelele
nu sunt intamplatoare .”Baietii aia rai” cum
ii considera toata lumea spun asa: “ai ceva
ce mie imi trebuie, eu nu am, iti trag un
pumn in nas si ceea ce ai tu acum e al meu.
Pot sa te rog, dar am mai avut experiente ca
nu imi dai, asa ca iti iau cu forta pentru ca eu
sunt puternic, iar tu esti un nimic”. Acest tip
de gandire functioneaza deseori in actele
comise cu violenta, astfel violenta devine
functionala pentru ca ea asigura o
satisfacere imediata a nevoii care a aparut si
care nu mai trebue sa fie amanata pana ce
mijloacele noastre ne vor permite sa o
satisfacem. E bine? E rau? Dar
consecintele? Atunci pe moment ele nu
mai conteaza, nimeni nu se gandeste la ele
si la victima.
Aceasta se cheama o “eroare cognitiva”
in care ganduri-sentimente-actiuni se
inlantuie si duc la comportamente care ne
inspaiminta pe toti. Si mai e ceva, sa ne
gandim cine vrea sa schimbe ceva
care”merge” si da roade. Caci de cate ori nu
Pagina 25
va intalni in mediile in care urmeaza sa-si
desfasoare activitatea: scoala, loc de munca,
grup de prieteni etc. Pentru o mai buna
cooperare si comunicare, parintii pot cere
„sprijinul” copiilor in formularea regulilor si
a sanctiunilor care urmeaza a fi aplicate in
momentul in care sunt incalcate regulile.
Un alt aspect extrem de important aici
este respectarea regulilor de fiecare data, de
ambii parinti. Daca regulile nu sunt
respectate, copiii pot intelege ca data
viitoare, daca gresesc, vor fi iertati si nu vor
primi nici o sanctiune. Parintii pot modifica
pedepsele, in functie de context, de situatia
creata etc, insa nu trebuie ca acestia sa se
saboteze unul pe celalalt, de exemplu, unul
sa fie de partea copilului, lasandu-l pe
celalalt sa fie „lupul cel rau”. O buna metoda
de educare consta in accentuarea
comportamentelor pozitive prin acordarea
de premii, recompense si eliminarea, pe cat
posibil, a comportamentelor negative prin
sanctiuni sau neevidentierea acestora (daca
un copil primeste o recompensa dupa ce a
avut un anumit comportament, este foarte
posibil ca acest comportament sa se repete;
daca un copil are un anumit comportament
negativ, vrea sa atraga atentia asupra lui cu
orice pret, si parintii raman „pe pozitii” si nu
au nici o reactie, este posibil ca in viitor acest
comportament sa nu se mai repete).
Folositi un limbaj adecvat:
Limbajul potrivit in discutiile cu copiii
nostri este cel natural, fara argoane sau
jargoane, fara termeni de specialitate, pe care
copiii sa-l inteleaga cu usurinta, in care se
tine cont si de caracteristicile de varsta ale
copiilor.
Alegeti cea mai buna cale de a
transmite mesajul:
am obtinut ceea ce dorim si prin simpla
amenintare a utilizarii violentei ”sa vezi ce
patesti….”.A MERS ? A MERS ! Asa ca o
sa fac la fel si data viitoare.
Sa ne gandim ca in orice clipa cineva se
uita la noi si invata si imita un
comportament si cu atat mai mult copiii.
Asa ca ne revine responsabilitatea sa punem
in act si alte comportamente daca nu
pasnice macar mai putin violente,
comportamente care sa functioneze si sa
ofere satisfactie si protectie celui care le
practica. Nu de predici moralizatoare este
nevoie pentru copilul nostru, ci de modele
functionale si care sa nu genereze frustrari
ce au sa explodeze mai tarziu cu violenta
sau care sa ne puna copilul in pozitii de
inferioritate.
Faptele de violenta s-au «
metamorfozat » in ultimii ani, deplasandu-
se din sectorul judiciar ( delicte, crime) in
sfera social-culturala, de la delincvente la
conflicte privind modul de viata, adica la
consecintele infruntarii dintre conceptii si
norme divergente relative la
DATORÃM COPILULUI CEL MAI PROFUND RESPECT !
Mesajele pot sa fie transmise verbal,
nonverbal, paraverbal. In momentul in care
mesajul verbal intra in contradictie cu
gesturile, cu mimica fetei, cu tonul vocii, cu
pozitia corpului etc copilul este putin
descumpanit, pentru ca nu stie care este
adevarul de fapt. De exemplu, daca il certam
pentru ca a facut o prostie cu zambetul pe
buze, copilul poate sa inteleaga ca nu vorbim
serios.
Folositi cat mai multe si mai diverse
mijloace de a comunica:
Majoritatea oamenilor foloseste doar
limbajul oral, prin care comunica diverse
lucruri, nerealizand cate mesaje sunt de fapt
comunicate si „altfel”: limbajul corporal,
postura, mimica fetei, tonul vocii,
interjectiile folosite, gesturile etc.
Prezentati intotdeauna factorii care
au dus la luarea unei decizii importante:
Parintii iau hotarari in legatura cu copiii
lor, mai ales cand acestia sunt mici. Insa, pe
masura ce cresc, este indicat ca parintii sa le
explice copiilor motivele care au stat la baza
luarii unei decizii sau chiar sa le solicite
acestora exprimarea propriului punct de
vedere.
Creati posibilitatea copilului dvs de a
se exprima, de a-si manifesta
personalitatea:
Un aspect important al comunicarii este
reprezentat de ascultare. In momentul in
care parintii sunt buni ascultatori si sunt
atenti la manifestarile zilnice ale copiilor,
comunicarea cu ei se realizeaza mai usor si
de obicei, nu se mai cauta vinovati pentru
comunicarea defectuoasa.
Director C.J.R.A.E. Teleorman,
Adela Dorobanþu
comportamentul cotidian. Vechile forme de
violenta se manifesta in continuare ; din
punct de vedere statistic sunt in crestere si
coabiteza cu noile forme de violenta.
Nu exista violenta fara cauze. Acestea
pot fi determinate de :
Ø Factori socio-economici:
degradarea situatiei economico- sociale a
familiilor, somajul ridicat, dependenta
economica a femeilor si a copiilor de
barbati, insatisfactii, stres, lipsa de
timp,consumul de droguri si alcool,
educatia deficitara, violenta transmisa de
media, insensibilitatea opiniei publice fata
de persoanele violentate etc. ;
Ø Factori juridici: lipsa legislatiei
sau existenta unei legislatii incomplete,
tratamentul discriminatoriu in fata legii al
unor categorii sociale etc. ;
Ø Factori politici:
reprezentativitatea redusa a tinerilor si a
femeilor in domeniile de decizie si in
structurile de conducere ;
Ø Factori culturali : traditia,
diferentele culturale privind rolul fiecarui
sex, valorile care ii dau barbatului drept de
proprietate asupra sotiei si copiilor, familia
considerata ca o sfera privata, acceptarea
violentei ca mijloc de solutionare a unui
conflict etc.
Unica si singura cauza reala este insa
functionarea dominantei celui puternic
asupra celui mai slab.
Violenta are repercursiuni negative
asupra persoanei (izolare, deprimare,
neincredere in sine prin pierderea
valorii de sine si a sentimentului de control,
lipsa de respect fata de propria persoana,
absenteism la scoala, serviciu, sinucidere )
sau a societatii (deprecierea valorilor
Stiluri parentale
Fiecare familie tinde sa aiba o
atmosfera proprie, formata cu ajutorul
atitudinilor, valorilor, intereselor
precum si din modul in care membrii
acesteia reactioneaza la evenimentele
exterioare si interioare. La fel de
importanta este si pozitia familiei in
societate, relatiile pe care le au cu
ceilalti, modul in care se situeaza fata de
fiecare om intalnit.
In unele familii se poate observa cu
usurinta armonia, o oarecare impacare
sufleteasca, placerea de a sta si de a
petrece timpul impreuna, iar in altele
simti atmosfera tensionata si conflictele
existente de cum intri pe usa. Stilurile
parentale influenteaza intr-o masura
destul de mare atmosfera din familie.
Exista 5 stiluri parentale: indulgent,
autoritar, indiferent, democratic si
protector. In continuare voi prezenta
avantajele si dezavantajele fiecarui stil
in parte.
STILUL INDULGENT
AVANTAJE:
l Permite copilului sa-si
dezvolte o identitate proprie, o
personalitate distincta, originala;
l Copilul se simte important,
special si acest fapt contribuie la
cresterea nivelului stimei de sine;
l Confera copilului posibilitatea
dezvoltarii creativitatii si a capacitatii
de a lua decizii.
DEZAVANTAJE:
l Copilul va intelege foarte greu
rolul limitelor, al regulilor, de aceea nu
va sti sa tina cont de ele;
l Din cauza comportamentului
sau exagerat copilul poate fi considerat
„obraznic” sau chiar „copil problema”;
l Parintii se asteapta ca el sa faca
decat ce vrea, nu va mai accepta sfaturi;
l Parintii vor fi „depasiti” de
situatie.
NUMÃRUL 2
umane, degradarea relatiilor interumane
prin transformarea persoanei intr-un obiect,
cresterea numarului de crime si sinucideri,
scaderea calitatii vietii, scaderea
randamentului si a eficientei la locul de
munca , destramarea familiei etc.).
Violenta sub orice forma de manifestare
nedepistata si neeliminata, produce
modificari grave in personalitatea copilului,
cu repercursiuni majore in timp. Lipsa de
adaptare si integrare sociala sunt
consecintele cele mai grave care afecteaza
viata copilului devenit adult. Copiii si
adolescentii care traiesc intr-un mediu
violent dezvolta comportamente specifice .
Inspector Scolar pentru Invatamant special
STILUL AUTORITAR
AVANTAJE:
− Copilul se obisnuieste sa
devina ordonat, disciplinat, respectuos
fata de cei de care ii este frica;
− Se dezvolta spiritul critic al
copilului;
− Il invata pe copil sa devina
„perfectionist”.
DEZAVANTAJE:
− Copilul va invata foarte greu
sa devina maleabil, sensibil la dorintele
celorlalti;
− Toata viata se va ghida dupa
reguli stricte;
− Nu-i va ierta pe cei care
gresesc;
Va avea dificultati in realizarea
−
unei comunicari eficiente;
− Va fi lipsit de initiativa, curaj si
vesnic nemultumit, pentru ca se teme ca
va putea gresi;
− Pentru el, „a gresi” este
sinonim cu „a fi un ratat”;
− Toate aceste lucruri vor
determina diminuarea stimei de sine.
STILUL INDIFERENT
AVANTAJE:
l Lipsa afectiunii il poate face pe
copil ,ai rezistent la greutatile vietii.
DEZAVANTAJE:
l Copilul va creste avand
impresia ca parerea lui nu conteaza;
l Alta impresie consta in faptul
ca el crede ca este lipsit de importanta si
absolvit de orice responsabilitate;
l Va avea un nivel al stimei de
sine redus;
l Va creste fiind timorat;
l Se va dezvolta sentimentul de
inferioritate;
l Copilul si mai tarziu adultul
care va deveni, nu va fi in stare sa
asculte sfaturi, se va baza doar pe
experienta lui de viata;
l Va fi rigid, insensibil la
Cauzele violenþei în cadrul ºcolar
se regãsesc în :
• capacitatea redusa de stimulare si
comunicare a elevului;
• supraincarcarea programei scolare ;
• tratamentul discriminatoriu aplicat
elevului ;
• metode disciplinare
necorespunzatoare ;
• ignorarea relatiei cu familia elevului
etc.
Profesor consilier
C.J.A.P. Teleorman,
Bobîrnilã Daniela
Prof. Ion Marilena
sentimentele celorlalti;
l Nu va fi in stare sa-si educe
propriul copil.
STILUL DEMOCRATIC
AVANTAJE:
• Copilul va dobandi echilibru
emotional;
• Va fi capabil sa comunice eficient;
• Va da dovada de creativitate;
• Va fi capabil sa ia singur decizii;
• Va dobandi un nivel ridicat al stimei
de sine;
• Va avea respect pentru OM ;
• Va fi capabil sa-si identifice
propriile aptitudini si sa aleaga singur
meseria care i se potriveste;
• Va fi capabil sa-si indeplineasca
visele.
DEZAVANTAJE:
• Se va adapta greu stilului autoritar
(pe care il poate intalni la scoala, in
grupul de prieteni etc);
• Ar putea fi considerat „bleg” sau
„impertinent”
STILUL PROTECTOR
AVANTAJE:
l Copiii se simt oarecum in
siguranta si sunt multumiti ca tot timpul
este cineva langa ei care sa le rezolve
problemele.
DEZAVANTAJE:
• Cand sunt mici, copiii pot prezenta
tulburari ale somnului, regimului
alimentar, stari de frica nejustificate;
• Se poate simti sufocat;
• Nu reuseste sa comunice direct cu
parintele despre probleme, de teama ca
acesta se va ingrijora;
Din acest motiv invata sa ascunda
informatii, va avea o viata secreta,
personala.
Pagina 26
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ
NUMĂRUL 2
DECEMBRIE 2008

Cuprins:
* «ÎNCEARCĂ SĂ PRIVEŞTI MAI DEPARTE !» 3
* Consilierea psihopedagogică între individual şi social 4
* Integrarea socială a elevilor cu deficienţe mintale 5
* “SPUNE: NU DROGURILOR !” 6
* Educaţie pentru viaţa de familie 7
* Chat (pălăvrăgeală) 8
* Consilierea psihologică la perioada adolescenţei 9
* Unele aspecte ale relaţiei profesor-elev 10
* Copilul cu autism 11
* Copilul cu elemente de autism 12
* Inteligenţa emoţională 13
* “Uşa cabinetului de consiliere este mereu deschisă !” 14
* Ziua concursului 15
* Profilaxia tulburărilor de limbaj şi comunicare 18
* Zona crepusculară: violenţa, încotro ? 19
* Împreună pentru copiii noştri 20
* Să ne ajutăm copiii să vorbească corect 21
* Să exmatriculăm violenţa ! 23
* Biblioteca - laborator de informare şi cultură 24
* Comunicarea - tehnici esenţiale 25
* Violenţa: cause şi consecinţe 25
* Stiluri parentale 26
 Decalogul părinţilor
1. Oferă–i o şansă copilului
tău !
2. Fii tu cel care îl ajută să
îşi găsească propriul drum !
3. Întinde-i o mână copilului
tău !
4. Nu-i ucide visele, fii
prezent la îndeplinirea lor !
5. Dacă nu ai bani, dacă nu-i
poţi oferi lucruri materiale,
aminteşte-ţi că iubirea nu
costă nimic !
6. Iubeşte-ţi copilul !
7. Dacă eşti supărat, nu-ţi
folosi copilul pe post de ţintă,
în care arunci cu ţipete şi
palme !
8. Ai răbdare şi vei culege
roadele în fiecare clipă petre-
cută cu copilul tău !
9. Ascultă-ţi copilul şi nu–i
pune oprelişti, doar astfel
poţi intra în lumea lui !
10. Fii alături de copilul tău
când creşte !