Sunteți pe pagina 1din 18

ASOCIATIA PENTRU PROMOVAREA INVATAMANTULUI EUROPEAN BACAU

SCOALA SANITARA POSTLICEALA COMANESTI

VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI
PARAZITOLOGIE 3.
NoTiuni introductive DE
bacteriologie
(continuare)

Genul Corynebacterium
Corynebacterium diphteriae
Corynebacteriile sunt bacilli Grampozitivi, aerobi, nesporulati,
majoritatea patogeni, dar exista
si specii saprofite, intalnite pe
piele si mucoase ( difteroizi).
Corynebacterium diphteriae este
singura specie patologica strict
pentru om. Este agentul
etiologic al difteriei. Este
localizat
in
mucoasa
rinofaringiana a purtatorilor
sanatosi.

In sec XVIII in America de Nord


difteria era cunoscuta sub
numele de ingerul care
sugruma copii. In 1880 a fost
inventat un tub respirator
special
pentru
tratarea
bolnavilor de difterie de fapt
un precursor al IOT (intubare
oro-traheala).

Balto, Husky-ul negru care, in 1925, impreuna cu stapanul sau,


Gunnar Hansen, au salvat copiii din Naome, Alaska, transportand
antidotul difteriei cu sania, pe aproximativ 1000 de km., pe un ger
de -60 C. Drumul a durat 127 de ore. Statuia din Central Park, New
York.

Rezistenta
in
mediul
extern: poate persista
timp indelungat ferit de
uscaciune si lumina, mai
ales pe lenjerie. Este
distrus de expunerea la
caldura umeda: 10 minute
la 58% , 1 minut la 100 C,
alcool, antiseptice uzuale,
antibiotice.
Transmiterea se realizeaza
pe cale aeriana prin
picaturile Pflugge sau prin
contact direct cu purtatorii
sanatosi .

Patogenitate: poarta de intrare


mucoasa conjunctivala sau
respiratorie.
Localizarea
laringiana
a
pseudomembranelor
produce frecvent moarte prin
asfixiere .
Falsa
membrana
este
compusa din fibrina, celule
epiteliale respiratorii moarte,
leucocite, eritrocite, bacterii.
Incercarea de a indeparta
falsa membrane duce la
sangerari ale submucoasei.

Toxina
produsa
de
bacterie difuzeaza in
organism si determina
fenomene toxice la
distanta: distruge tesutul
cardiac, renal si hepatic,
dar si nervii motori.
Odata eliberata, toxina se
fixeaza rapid, iar actiunea
ei este ireversibila.
Gravitatea bolii este data
de actiunea ireversibila a
acestei toxine.

In functie de localizare,
s-au descries 3 tipuri
de difterie :
Angina difterica- sau
difteria faringiana
Rinita difterica
Laringita difterica
Omul
este
singurul
rezervor natural de
bacteria, boala se
poate eradica prin
vaccinare. In ultimii
ani nu s-au mai
raportat cazuri de
difterie
in
tara
noastra.

Diagnostic de laborator:
urmareste
confirmarea
diagnosticului clinic de boala
si a starii de purtator izoland
si identificand bacilul difteric
exsudatelor
nazale
si
faringiene.
Tratament serul antidifteric
(obtinut din sangele de cal
infectat) trebuie administrat
rapid, in primele patru zile ale
bolii. Antitoxina neutralizeaza
doar toxina difterica aflata in
circulatie. Antibioterapia o
ameliorare locala si o scadere
a contagiozitatii- penicilina
tetraciclina sau eritromicina.

Genul Mycobacterium
Mycobacteriile
sunt
larg
raspandite in mediul extern.
Cei
mai
importantiMycobacterium tuberculosis si
Mycobacterium leprae.
Mycobacterium tuberculosissau bacilul Koch, a fost descris
pentru prima data de Robert
Koch, in anul 1882.
Datele epidemiologice arata
ca, in fiecare an, se
inregistreaza 8-10 milioane de
cazuri noi de tuberculoza in
lume si 2-3 milioane de
decese.

Tuberculoza, ftizia, oftica.


Identificata inclusiv in mumii si
oseminte din anul 4000-3000
ien.
Plinius cel Batran (23 en-79 en)
recomanda pentru tratament o
fiertura ce continea ficat de lup
macerat in vin slab, grasimea unei
purcele hranita cu iarba si supa de
carne de magarita.

In sec XVIII simptomatologia ei


ochii rosii, umflati, paloare,
temperatura scazuta, tuse cu
expectoratii sangvine erau
confundate cu vampirismul
Agentul
infectios?
Mycobacterium tuberculosis!

Este un bacil acid- alcoolorezistent, care se poate


evidentia prin coloratia ZiehlNielsen. Bacilul apare colorat
in rosu aprins. Bacilul
manifesta
rezistenta
la
actiunea
majoritatii
antibioticelor,
insa
este
sensibil la streptomicina si
cicloserina.
Transmiterea- aeriana, praf,
tuse, stranut. O alta sursa ar
mai fi laptele de vaca
provenit de la animalele
bolnave (motiv in + pentru
pasteurizare).

Tuberculoza : este o infectie bacteriana cu localizare cel mai


frecvent pulmonara, dar si extrapulmonar, osos, meningeal,
ganglionar. Morbul lui Pott = localizare vertebrala! (stg la o
mumie egipteana cca 1000 ien, dr- CT)

Tablou clinic: primoinfectia


tuberculoasa evolueaza intr-o
forma inaparenta clinic in
aproximativ
80%
dintre
cazurile aparute la persoane
cu o reactivitate normala.
Lezarea pulmonara este
minima, cel mai frecvent la
lobul
superior
dr,
iar
vindecarea se face cu o
cicatrice fribroasa discreta.
Imunitate scazuta= boala se
manifesta clinic. In absenta
complicatiilor,
leziunile
tuberculoase primare se
vindeca spontan, rezultand
focare infectioase latent.

Cea mai frecventa localizare la varful plamanului dr!!!


Diagnostic: clinic, radiologic , de laborator.

Diagnosticul de laborator:
presupune
izolarea si
identificarea bacilului din
produsele patologice.
Recoltarea
produselor
patologice se face in functie
de localizare:
TBC pulmonara- sputa sau
lichid de spalatura gastric,
meningita
TBClichid
cefalorahidian,
TBC
intestinala- materii fecale,
TBC urogenitala.
Post-mortem identificarea
se face pe preparatele
histopatologice.

IDR (intradermoreactia)
Tuberculina (substanta extrasa
din cultura bacililor tuberculosi)
este
injectata
pe
fata
anterioara a antebratului, in
1/3 mijlocie. Interpretareadupa 72 de ore de la
administrare.
Rezultatul pozitiv = papula
rosie cu diametrul de cel putin
10 mm, pruriginoasa= contactul
in antecedente
cu bacilul
tuberculos, insa nu ne arata
daca acest contact a fost urmat
de o evolutie clinica a bolii.

Rezultat negativ =persoana nu a


intrat in contact cu bacilul Koch si
nu a fost imunizata prin vaccin.

Profilaxie si tratament:
Profilaxie prin administrarea
vaccinului antituberculos BCG
(Bacil- Calmette- Guerin) un
vaccin cu tulpini vii atenuate.
Vaccinarea BCG face parte din
programul
national
de
vaccinari. La locul incocularii
se formeaza o crusta care se
desprinde, lasand loc unei
cicatrici.
Tratament: durata medie a
tratamentului este intre 6 si 9
luni si cuprinde administrarea
de
izoniazida,
etambutol,
pirazinamida.

S-ar putea să vă placă și