ASOCIATIA PENTRU PROMOVAREA INVATAMANTULUI EUROPEAN BACAU

SCOALA SANITARA POSTLICEALA COMANESTI

VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE
SI PARAZITOLOGIE 1.1.
Virusologie generala

BINE ATI VENIT

LA CURSUL DE
MICROBI!

1590 - Zacharias Janssen

construieste primul microscop!

Portretul
lui
Louis
Pasteur, de
Albert Gustaf Aristides
Edelfelt (1854 1905),
pictor finlandez.

Legatura
dintre
Pasteur
si
pasteurizare?....
Pasteurizare
=
metod
de
conservare
a
produselor
alimentare,
care
const
n
nclzirea
alimentelor
la
o
temperatur de 60-70 C, urmat
de o rcire brusc a acestora la 4-6
C, pentru a distruge flora
patogen
responsabila
de
fermentatie.
[tehnici neortodoxe de prelungire
a valabilitatii laptelui:
-amestecare cu urina de vaca
-introducerea in lapte a unei
broaste in timpul noptii]

Termenul de microb = nemedical. Termeni medicali:

-virusuri
-bacterii
-fungi (ciuperci)

-paraziti

Difera prin dimensiuni, prin

caracterul uni sau pluricelular etc.
Ce i-a scapat lui Pasteur?
Unora dintre boli care,
aparent erau infectioase, nu
a reusit sa le gaseasca
agentul patogen care le
produce (microbul). Cu
toate ca l-a cautat cu
microscopul.

Ceea ce i-au scapat au fost

VIRUSURILE.
VIRUS = agent patogen invizibil
la microscopul optic, care se
reproduce numai n interiorul
celulelor vii ale altora i
provoac diverse boli infecioase
numite viroze. Virusurile sunt
parazii intacelulari, lipsii de
metabolism propriu, motiv
pentru
care
nu
sunt
considerate vii.

Virusul gripei aviare,

vzut la microscopul
electronic.

Dimensiuni:

Puricele = 2 mm.

Bacteria = mediu 2 microni =

0,002 mm.

Virusul = 20-30 nanometri = 0,02

microni.

ALCATUIREA VIRUSILOR:
virusul
este
o
particul
submicroscopic
- alctuit dintr-o parte central
numit genom viral, ce contine
material genetic; acesta poate fi ADN
sau ARN (niciodata amandoaua la
acelasi virus),
- i o teac sau nveli protector de
natur proteic, numit capsid,
alcatuita din capsomere.
- in afara celulei particula infectioasa
poarta denumirea de VIRION.
Capsida i genomul viral alctuiesc nucleocapsida.
La virusurile mai complexe mai apare un nveli exterior de
natur proteic numit pericapsid, peplos sau anvelop viral
(virusuri anvelopate; celelalte = neanvelopate).

Virusurlie se prezinta sub 3 forme:

1. Virionul- unitatea morfofunctonala a viruslor, virusul ajuns la
maturtate
2. Vriusul vegetativ - virion decapsidat, ce se multplica in celula
gazda
3. Provirusul- virus decapsidat integrat in cromozomii celulei
gazda

H1N1 - gripa porcina

Caracterele generale ale virusurilor:

- Virusurile sunt ageni infecioi de talie extrem de mic, vizibili numai
la microscopul electronic. Bolile pe care le determin sunt denumite
generic viroze
- Virusurile sunt strict intracelulare, utiliznd resursele energetice ale
celulei gazd n vederea realizrii ciclului lor replicativ.
- Virusurile sunt insensibile la aciunea antibioticelor adminis- trarea
interferonilor induce la nivelul celulelor neparazitate o stare antiviral
care le face rezistente la infecie.
- Inactivarea virusurilor este posibil sub aciunea mai multor factori :
radiaiile ionizante (UV, X), cldura, pH-ul acid (sub 4) sau alcalin (peste
9), detergeni, clor.

Cum actioneaza un virus?

- virusurile nu au mitocondrii (centralele energetice ale celulelor
vii), deci sunt incapabile de catabolism! Nu-si pot produce singure
energia necesara.
- virusurile nu au ribozomi Nu-si pot sintetiza singuri proteinele!!!
Asadar nu se pot replica independent depinzand de mecanismul
de replicare al celulei gazda.
- virusurile se inmultesc odata cu celulele gazda. Celulele fiice vor
avea toate materialul genetic modificat, acesta fiind inlocuit de
materialul genetic al virusului
- celula isi poate continua functionarea si dupa infectare.

Pot fi cultivate in vederea studiului doar pe tesuturi vii:

- animale de laborator- mai rar din considerente de etica, dar si
deoarece culturile de celule sunt mai eficiente
- oua de gaina embrionate - in general pentru testarea
vaccinurilor antigripale
- culturi de celule - cel mai des utilizat sistem virus-gazda.

Multiplicarea virusurilor etape:

1. atasarea virusului de membrana celulei-gazda.
2. internalizarea = patrunderea virusului in celula
3. decapsidarea = separarea acidului nucleic viral de capsida.
4. sinteza macromoleculara = din proteinele proprii ale celulei, virusul
sintetizeaza proteine proprii lui, care sunt asamblate in alte virusuri.
5. eliberarea virusurilor noi formate din celula-gazda, si moartea
celulei gazda

Clasificarea virusurilor:
1. D.p.d.v Epidemiologic:
-cu transmitere aeriana
-cu transmitere fecal-orala
-cu transmitere hematogena
-cu transmitere sexuala
-cu transmitere materno-fetala

2. Dupa tipul de acid nucleic:

-ribovirusuri genom ARN (acid
ribonucleic)
-adenovirusuri genom ADN (acid
dezoxiribonucleic)

3. Dupa gazda parazitata:

-bacteriofagi (patogene pentru bacterii)-fitofagi (patogene pentru organisme vegetale)
-patogene pentru nevertebrate
-patogene pentru vertebrate

4. Taxonomic
familia este desemnat de sufixul VIRIDAE (de exemplu, familia
Picornaviridae, care cuprinde virusuri cum ar fi virusul hepatitei A,
poliovirusurile) ;
subfamilia este desemnat de sufixul VIRINAE, de exemplu,
subfamilia Lentivirinae cuprinde agenii respon sabili de producerea
unor afectiuni degenerative ale SNC si virusul HIV. Aceast
subfamilie face parte din fami lia Retroviridae alturi de Oncovirinae
(virusuri oncogene la psri bovine etc.) si Spumavirinae (virusuri
responsabile de infectii asimptomatice.
genul este desemnat de sufixul VIRUS (de exemplu Herpesvirus,
Rhinovirus).

Ex. de fitofag:
Virusul
mozaicului
tutunului: -apare si la
rosii, se transmite prin
contact direct (prin
legumicultor) sau prin
sol sau semnte, dar nu
afecteaza omul!

Retrovirus - un virus ARN care se poate replica n celula

gazd. Folosete enzime proprii pentru a produce ADN
din ARN i astfel ntoarce ablonul iniial, de unde i
prefixul retro (invers).

ASOCIATIA PENTRU PROMOVAREA INVATAMANTULUI EUROPEAN BACAU

SCOALA SANITARA POSTLICEALA COMANESTI

VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE
SI PARAZITOLOGIE 1.2.
Virusologie speciala

1. Virusul poliomielitei (paraliziei infantile)

polios gri, myelos - maduva
poliomielita este cauzat de infecia cu virusul
poliomielitic (Poliovirus);
este un ribovirus de dimensiuni mici, 25-30 nm,
neanvelopat;
aparine familiei Picornaviridae.
Transmiterea se face pe cale respiratorie sau
digestiv, prin maini murdare, obiecte, ap sau
alimente contaminate.
Factorii favorizani ai transmiterii virusului sunt :
anotimpul cald ;
aglomeraia ;
igiena precar ;
nivelul sczut de educaie sanitar.

 Poliomielita este o boal infectocontagioas care afecteaz in

primul rand sistemul nervos central, putand determina in unele
cazuri paralizii flasce ale membrelor.
Perioada de incubaie este de 7-14 zile, iar contagiozitatea este
este maxim spre sfaritul acestei perioade, prin secreiile
nazofaringiene, dar i prin materiile fecale. ( Calea......???)
Multiplicarea viral are loc la nivelul porii de intrare, in
oro faringe sau in intestinul subire. Diseminarea se produce pe
cale hematogen, iar virusul se poate cantona i replica la nivelul
neuronilor motori spino-bulbari, ducand la apariia paraliziilor

 Tabloul clinic (simptome)- de la simptome respiratorii sau

digestive nespecifice (febr, angin, cefalee, anorexie, grea,
dureri abdominale) pan la imbolnviri grave
(encefalit,meningoencefalit).
Cea mai sever manifestare a bolii este paralizia. Aceasta se
instaleaz in decursul primei sptmani, cu afectarea unuia sau
ambelor membre inferioare sau superioare i a musculaturii
toracelui.

Afectarea muchilor respiratori poate duce la deces, in absena

instituirii respiraiei artifi ciale. Din fericire, paralizia este o
complicaie rar a infeciei cu virusul poliomielitic : 1 la 100 de
cazuri.

 Retrocedarea paraliziilor i recuperarea pot dura de la cateva

luni la 1-2 ani.
Vindecarea se poate face complet sau cu sechele
definitive : paralizii defi nitive, atrofi e muscular, deformri
ale coloanei i bazinului, tulburri trofi ce manifestate prin
tegumente subiri, reci, palide, atrofi ate i edem.
Durata eliminrii virusului este de 7-10 zile in secreiile
nazale i 14-21 de zile pan la 5-6 luni in materiile fecale.

Cele trei forme de poliomielita:

1. Poliomielita spinal - este cea mai comun form de

poliomielit paralitic, care se datoreaz invaziei virale ale
neuronilor motorii ale celulelor cornului anterior sau ale
materiei cenuii din coloana vertebral, care sunt
responsabile pentru micare a muchilor, inclusiv a celor de
trunchi, membre i muchilor intercostali.
Invazia virusul provoac inflamaia celulelor nervoase, ceea
ce duce la deteriorarea sau distrugerea neuronilor motori.

 2.Poliomielita bulbar - este responsabil pn la

aproximativ 2% din cazurile de paralizie, care apare
atunci, cnd poliovirusul invadeaz i distruge nervii din
regiunea bulbara a trunchiului cerebral.
Regiunea bulbar este o cale a materiei albe, care
conecteaz cortexul cerebralla trunchiul cerebral.
Distrugerea acestor nervi slbete musculatura inervat
de nervii cranieni.

3.Poliomielita bulbospinal - Aproximativ 19%

din toate cazurile de poliomielit paralitic au
att simptome bulbare ct i spinale, aceasta
se numete poliomielit respiratorie sau
bulbospinal. Aici virusul afecteaz partea
superioar a segmentului cervical al coloanei
vertebrale (vertebra cervicalaC3 pn la
vertebra C5), i are loc paralizia diafragmei
toracice. Nervii critici afectai sunt nervul
frenic, care acioneaz diafragma pentru a
extinde plamanii, i cele care acioneaz
muchii necesari nghiirii.

Prin distrugerea acestor nervi, este afectata

respiraia, ceea ce face dificil sau imposibil
bolnavului respiraia, fr sprijinul unui aparat
respirator. Aceasta poate duce la paralizia
braelor i a picioarelor i poate afecta, de
asemenea, funciile de nghiire i ale inimii.

Diagnostic de laborator
La internarea unui pacient cu suspiciune de poliomielit, se
indic recoltarea de exsudat faringian, sange, materii fecale,
lichid cefalorahidian. Transportarea probelor biologice spre
laborator trebuie s se fac rapid.

Identifi carea virusului este posibil prin izolarea acestuia

pe culturi de celule evideniind genomului viral

Profilaxie: vaccinarea
-vaccin Sabin - vaccin cu virus viu atenuat, administrat pe cale oral.
-vaccin Salk - vaccin cu virus omorat, cu administrare paren teral.

2. Virusurile gripale
Primele relatri ale unei
boli cu simptomatologia
gripei
aparin
lui
Hippocrates n anul 412
.Hr.
Alte epidemii care par a fi
de grip sunt nregistrate
la Londra (1527), Spania
(1580), Frana, Anglia i
Spania (1728), n toat
Europa (1780), urmate de
una sever n 1889-1890.

Virusurile gripale
-sferice, de 80-120 nm.
-au la suprafata 2 structuri
antigenice:
Hemaglutinina (16 subtipuri
H1-H16)-permite virusului sa
se ataseze de celulele
sangelui
Neuraminidaza (9 subtipuri
N1-N9) permite eliberarea
noilor virusuri din celula
infectata.

-e un ribovirus =

ARN

 Exist trei tipuri principale de grip: tipul A, cel mai patogen,

implicat in pandemii, tipul B ce d mbolnvirile locale i tipul C,
cel mai slab patogen.
Gripa nu e specifica omului! Pasarile, focile, porcii etc pot sa o
realizeze, iar virusul imprumuta lanturi de ADN de la genomul
gazdei = mutatii.

Virusul gripal A
este cel mai frecvent intalnit
Specific omului cat si mamiferelor
poate afecta orice categorie de varsta
Produce imbolnaviri grave
Determina pandemii si epidemii extinse
Are variatie antigenica majora

Exemplu: AH1N1 gripa porcina

Rezervorul de virus: Dei de origine porcin, nu s-au descris n
anul 2009 cazuri de transmitere direct de la porc la om. Toate
cazurile anchetate i raportate au fost intra-umane.

Virusul gripal B
Este intalnit numai la om
Afecteaza in special copiii
Produce imbolnaviri usoare
Determina epidemii locale si regionale
Variatie antigenica minora

Virusul gripal C
Patogen strict uman
Determina cazuri sporadice sau mici epidemii locale
Simptomatologia minima, sau chiar absenta
Variatie antigenica aproape nula

Sursa de infecie este omul

bolnav cu forme inaparente sau
grave. Calea de transmitere este
aerogen: contact direct, prin
picturile
lui
Pflge.
Receptivitatea este general,
imunitatea postinfecioas i
dup vaccinare (scurt de 6 luni
dup administrare) este specific
de tip i variant antigenic.

Picturile lui Pflge

Tablou clinic
Incubaie scurt - 1-3 zile. Debut
brutal: frisoane, febr 39-40 C,
mialgii (durere muscular),
cefalee, lipotimii, colaps sau
exitus (moartea) n primele 2448 ore.
Se pot asocia: vrsturi, diaree,
epistaxis, tahipnee.

Obiective de ngrijire
Asigurarea obligatorie a repausului la
pat (gripa pe picioare poate fi letal);
camere bine aerisite, fr supranclzire
i aglomerri (risc de suprainfecie
microbian); evitarea contactului cu
alte persoane; persoanele active se
izoleaza la domiciliu din motive
epidemiologice.; aport caloric i hidric
suficient innd cont de febr i
transpiraie;dezinfecia
i
igiena
mucoaselor: ochi, nas, gt.; sprijin
pentru defecare, urinare; se interzice
aspirina la copii sub 17 ani;
supravegherea permanent pentru a
surprinde
complicaiile:
convulsii,
deshidratare, senzaia de sufocare,
tahipnee, tahicardie sau complicaii
microbiene supraadugate.

Profilaxia gripei
Msuri
generale:
izolare,
dezinfecie
umed,
evitarea
aglomeraiilor. Msuri speciale:
vaccinarea antigripal mai ales la
persoanele cu BPOC (boal
pulmonar obstructiv cronic),
cardiaci, astmatici, peste 65 ani,
personalul din uniti de ocrotire,
spitale, cei cu boli cronice (diabet,
ciroz), inf HIV cei ce fac tratament
cu aspirin, cortizon, citostatice,
gravidele n trimestrul II i III de
sarcin. Vaccinarea se face de
obicei n lunile octombrie sau
noiembrie.

Gripa spaniol AH1N1

a afectat cam jumtate
din populaia globului,
iar estimrile ofer cifre
ale morilor ntre 20 i
50 de milioane. Printre
celebritile rpuse de
gripa
spaniol:
economistul
i
sociologul Max Weber,
poetul
Guillaume
Apollinaire, fiica lui
Sigmund Freud. Se
presupune c virusul a
fost adus n Europa n
1917
de
soldaii
americani trimii s
lupte
de
partea
Antantei.

Soldati din Fort Riley, Kansas, 1918

Salonul de gripa spaniola (the Spanish
Lady).

A doua pandemie
cunoscut de grip
izbucnete n 1957 n
centrul Chinei, fiind
provocat de o nou
tulpin
gripal
(H2N2),
avnd
caracteristici biologice
distincte
fa
de
virusul
care
a
provocat
gripa
spaniol. Pandemia
s-a
propagat
cu
repeziciune practic, n
10 luni pandemia a
fcut ocolul lumii.

n 1968, izbucnete gripa de la Hong

Kong, provocat de o nou tulpin
(H3N2) a virusului gripal.

n 1977, o nou
epidemie are loc n
China, ara care
rmne
un
important focar de
rspndire a unor
epidemii de grip. n
1997, la Hong Kong
apare gripa aviar la
psri, iar n 2003
are loc mutaia la
om - virusul AH5N1,
care se va rspndi
n ntreaga lume.

Ultima pandemie pornete

n 2009 din Mexic, unde
are loc o nou mutaie.
Este vorba de gripa porcin
(AH1N1), de fapt o
modificare a virusului care
a provocat gripa spaniol n
1918. La nceputul lunii
februarie 2010, numrul
deceselor la nivel mondial
din cauza gripei porcine a
ajuns la peste 14.500 (n
Romnia, peste 100).

-Ce te face sa crezi ca are gripa porcina?

Virusurile hepatitice:
Are
ca
forme
cunoscute: A, B, C, D,
E.
Transmitere:
- fecal-orala

vocalele (A, E)
- parenterala

consoanele (B, C,
D).
Afecteaza
predominant ficatul!

Virusul hepatitei A:
-ribovirus (ARN)
-transmitere fecal-orala (boala
mainilor nespalate), BTS,
parenterala
-inactivat prin fierbere la
peste 85 C, minim 3 minute.
-incubatie 4-6 saptamani
Simptomatologie:
febra,
anorexie, greata, sindrom
icteric. Mai ales la copii
imbraca forme usoare, la
adulti forma mai grave, chiar
letale. (1 la 1000)
Nu se cronicizeaza.
Profilaxie: mentinerea igienei
personale,
apa
potabila
necontaminata, vaccinare.

 Replicare virala in ficat

Excretie in scaun si bila
Diagnosticare prin evidentierea anticorpilor
Anti HAV

Virusul hepatitei B:
-adenovirus (ADN)
-transmitere:
parenterala
(transfuzii,injectii etc), maternofetala, BTS.
-NU e inactivat prin fierbere
simpla!
Instrumentarul
se
autoclaveaza!
Perioada de incubatie de 1-6
luni dupa expunerea la virus.
Simptomatologie: stri de
slbiciune, anorexie, ameeal,
vom, dureri musculare, febr,
urin nchis la culoare, scaune
decolorate; progreseaz spre
apariia icterului.

-dgs:
antigenul
HBs
se
pozitiveaza inca din perioada de
incubatie; anticorpii anti-HBs
apar la 4-6 luni de la infectie si
arata evolutia spre vindecare.
In caz de cronicizare: biopsie
hepatica!
Evolutie
In 95% din cazuri, hepatita virala
B acuta este o infectie limitata.
Bolnavii se vindeca in cateva
luni, dezvoltand imunitate care
va dura toata viata. Analizele
sangvine prezinta dovezile
imunitatii si nici un semn de
infectie activa.

Tratament
In cazul in care se prezinta la
medic imediat dupa expunerea
la infectie, persoanei in cauza i
se va face vaccinul antihepatitic
B, intr-o doza care sa stimuleze
sistemul
imun
sa
lupte
impotriva infectiei.
In cazul pacientilor cu hepatita
acuta B, se recomanda repausul
la pat pentru a grabi vindecarea.
In caz de cronicizare
interferon timp de 1 an.
Profilaxie: vaccinare la 0, 2 si 6
luni; tinuta de protectie, manusi
la contactul cu bolnavii.

Virusul
hepatitei
C
(nonAnonB):
-ribovirus
(ARN),
cu
6
genotipuri si 50 de subtipuri.
-Grupurile cu cel mai mare risc
de dobandire a hepatitei C
sunt:
- persoanele care au facut
transfuzii inainte de 1992,
cand au fost introduse teste de
screening;
- persoanele expuse frecvent la
produse de sange;
- personalul medical care se
poate intepa cu ace infectate;

consumatorii
de
droguri
intravenoase, incluzandu-i pe cei
care au consumat droguri cu multi
ani in urma;
- sugarii nascuti din mame infectate
cu HCV.

-transmis prin contactul cu

sange sau produse de sange
infectat, BTS, materno-fetala
Simptomele si semne:
- oboseala;
- sensibilitate sau disconfort la
nivelul hipocondrului drept (sub
coastele din partea dreapta);
- greata;
- inapetenta;
- dureri musculare;
-dureri articulare
-hepatomegalie.

Evolutie: tendinta la
cronicizare,
evolueaza spre ciroza
hepatica (20%) sau
cancer hepatic.
Persoanele care fac
cel mai frecvent
cancer
hepatic
datorita HCV sunt:
- barbatii;
- persoanele peste
varsta de 40 de ani;
- consumatorii de
bauturi alcoolice;

- pacientii cu ciroza hepatica;

- pacientii infectati cu HCV de aproximativ
20-40 de ani.

Tratament:
interferon,
ribavirina 6-12 luni.
Profilaxie:
respectarea
masurilor de asepsie,
antisepsie, precautie in
manevrarea
sangelui,
produselor de sange,
lichidelor
organismului
uman,
informarea
privitoare la activitatile cu
risc crescut de infectare.

NU EXISTA VACCIN
ANTIHEPATITA C!

Profilaxia C = profilaxia B+ochelari de

protectie (se transmite si prin
conjunctive).

O noua speranta pentru cei cu hepatita C: TRIPLA TERAPIE!

Data stirii: 26.02.2014 ora 08:15.
Noi sperane pentru bolnavii de hepatit C. n Romnia, va fi
disponibil un nou tratament care crete ansele de vindecare cu
pn la 90%. Necompensat, tratamentul cost n jur de 50.000
de euro pe pacient.
Tripla terapie a fost
deja
testat
n
Romnia. Cteva sute
de pacieni au fost
tratai n ultimii doi
ani, la Institutul de
Boli Infecioase Matei
Bal din Capital.
Peste 80% dintre ei
au fost vindecai.

Virusul hepatitei D (delta)

-este un virus ARN
-este patogen doar in prezenta
virusului hepatitei B!
Virusul D poate s infecteze
ficatul
unei
persoane
concomitent cu infectarea cu
virusul hepatitei B, mai exact
persoana va fi infectat de la
nceput, direct cu virus B plus
delta= coinfecie.
Daca ficatul e infectat cu
virusul D dupa ce a fost
infectat
cu
virusul
B=
suprainfecie -apare ntr-o
form agresiv, cu risc crescut
de cronicizare!

La fel ca i Virusul Hepatic B,

Virusul Delta poate fi transmis
prin contactul cu snge infectat
i pe cale sexual.
Tratament: interferon,
hepatoprotectoare.

Virusul hepatitei E
=ARN-virus cu
-transmitere fecal-orala.
-incubatia variaza intre 15-60 de zile
Simptome:
oboseala,
durere
abdominala,
greata,
inapetenta,
varsaturi, icter si urina inchisa la
culoare.
Tratament: hidratare, repaus la pat.
Profilaxie: igiena, spalare pe maini.

Virusul hepatitei E se gsete ntr-o

manier ubicuitar n cresctoriile
de suine de pe ntreg globul!

Seamana cu hepatita A la
simptomatologie,
mod
de
transmitere, prin faptul ca nu se
cronicizeaza.

Virusul HIV !!
=Human Immunodeficiency Virus
(Virusul Imunodeficienei Umane).
Acest termen denumete dou
virusuri nrudite, din categoria
retrovirusurilor, HIV-1 i HIV-2,
care cauzeaz la om sindromul
imunodeficienei dobndite (SIDA).
Aparinnd retrovirusurilor, nu
poate fi ndeprtat complet din
organism pentru c acest tip de
virusuri are capacitatea de a-i
nscrie codul n codul genetic al
celulei gazd. O infectare cu HIV
duce dup o perioad lung de
incubare, de ani, chiar zeci de ani,
la declanarea bolii SIDA.

Transmitere
prin:
snge,
sperm, secreii genitale, lichid
cefalo-rahidian (LCR) i lapte
matern.
Porile de intrare: sunt rnile
proaspete, sngernde din
mucoas
(ocular,
bucal,
vaginal, anal) sau rnile
nevindecate sau insuficient
protejate de pe oricare parte a
pielii corpului.
Cile de transmitere cele mai
frecvente sunt cele vaginale sau
anale
datorate
nefolosirii
prezervativelor .

Riscul de infectare este

direct
dependent
de
urmtorii factori:
-concentraia de virui
din produsul contaminat
contagiozitatea
(virulena) virusului
-transferul de celule
infectate
-starea
general
a
sistemului imun a celui
expus

Evolutia bolii:
Stadiul
initial

simptomatologie
pseudogripala.
Stadiul asimptomatic pana
la 10 ani la sfarsitul acestei
faze apare scaderea nr de
limfocite
si
debutul
simptomatologiei.
Perioada de stare scadere
in greutate, fatigabilitate,
anorexie, disfagie, diaree
cronica,
ulceratii
ale
mucoasei bucale, mialgii.
Stadiul final= SIDA infectii
oportuniste cu risc vital,
neoplasme, ecefalopatia HIV.
Sarcom Kaposi

Diagnostic:
-rapid -depistare prin
metoda
ELISA
(Enzyme-linked
Immunosorbet Assay)
se realizeaza cu serul
de snge.
-de
certitudine
confirmarea prin testul
Western-Blot cu o
precizie de 99,9996% .

Prevenirea
=folosirea
prezervativelor, seringilor i acelor
de sering sterile, a sngelui
transfuzat sau prelucrat de la
donatori de snge anterior testai.
Riscuri: schimbul permanent al
partenerilor sexuali, consumul de
droguri. n cazul unei expuneri
accidentale
se
recomand
trecerea imediat la profilaxia
postexpunere. Nu exist nc

un vaccin HIV.
Nu exista tratament care sa
duca la vindecare, ci creste
doar speranta de viata!
Lima

Virusul herpetic
Virusul herpes simplex (ADN), in
doua tipuri: (HSV1 si HSV2)
Transmiterea- prin contactul
apropiat
cu
persoanele
infectate. Virusul patrunde in
mucoase (oculare, orale si
genitale) si se replica local.
Evolutia clinica a infectiei este
variabila, iar simptomele pot fi
uneori
minime
si
trec
neobservate.
Principalele
semne si simptome sunt
reprezentate de eruptii bucale
si cutanate, leziuni ale tractului
genital.

Nu exista tratament care sa

duca la vindecarea definitiva infectia
herpetica
este
incurabila.
Virusul herpetic (HSV1/2) este
responsabil de o varietate larga
de afectiuni, de la infectii
cutaneo-mucoase
pana
la
infectii ale sistemului nervos
central si infectii ocazionale ale
organelor viscerale, unele dintre
acestea cu potential letal. HSV1
este asociat in principal cu
infectii oculare si orale, in timp
ce HSV2 determina leziuni
genitale.

Alte infectii virale:

Varicela boala a copilariei; Dupa vindecarea varicelei virusul
varicelo-zosterian ramane in stare dormanta la nivelul
radacinilor nervoase la toti pacientii. Cand sistemul imunitar
este slabit virusul se reactiveaza si apare sub forma zonei
zoster.

Variola (sau vrsatul) este o boal

contagioas, de natur virotic.
Numai n secolul al XX-lea au murit
de variol ntre 300 i 500 de
milioane de oameni. Numai n 1967
s-au mbolnvit de variol circa 15
milioane de oameni i au czut
victime acestei boli dou milioane.
n 1977, variola a fost total
eradicat; OMS a avut un merit
foarte mare in aceasta. Variola este
singura afeciune contagioas ai
crei germeni au fost total eliminai
din mediul natural.

Feti infectat cu
variol. Bangladesh,
1973.

Rujeola (Pojar; rujeola de 9 zile;

measles sau rubeola dup
terminologia
anglosaxon
veche; NB Rubeola n limba
romn se traduce n englez
Rubella sau german measles)
este o infecie viral acut,
extrem
de
contagioas,
caracterizat prin febr, tuse,
rinoree, conjunctivit, enantem
(semnul Koplik) pe mucoasele
bucal sau labial i o erupie
cutanat
maculopapular
generalizat.
Tratamentul este simptomatic.

Petele Koplik.

Rubeola, denumit popular

pojrel, =boal infecioas
eruptiv acut provocat de
virusul rubeolic. Afecteaz de
obicei copilul i adultul tnr.
Infecia este n multe cazuri
asimptomatic i poate trece
neobservat. Virusul are un
potenial teratogen ridicat: la
femeile nsrcinate infectate
la nceputul sarcinii, poate
determina moarte fetal
urmat de avort spontan sau
apariia
de
malformaii
congenitale la ft, grupate n
sindromul
de
rubeol
congenital.

Rabia (lat. rabiere, derivat din

rabhas - sanscrita veche: a fi
violent) sau turbarea este o boal
infecioas viral a mamiferelor
provocat de virusul rabic, un virus
neurotrop din genul Lyssaviridae,
familia Rhabdoviridae, care se
gsete n saliva animalelor
infectate.
Transmitere: muscatura, zgarietura
caini, vulpi, pisici, lilieci.
Vaccinul antirabic functie de
relatia catelului cu veterinarul.

-cei 3 purcelusi in versiune moderna

Intrebari?