Sunteți pe pagina 1din 3

EU

NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII


VIZIUNEA DESPRE LUME

TEMA

SI

Modernismul este un curent literar constituit la inceputul secolului al


XX-lea si promovat in literatura romana de Eugen Lovinescu prin revista
Sburatorul. Prin intermediul acestei reviste se promoveaza o orientare bazata
pe ideea incronizarii cu literatura si cultura Occidentului, prin imitatie, dar si
prin adaptare. Modernismul presupune astfel atittudini anticlasice,
antitraditionale si se bazeaza pe o ruptura fata de trecut si pe negarea
valorilor din etapa anterioara.
Sub imeriul modernismului cu influente expresioniste, opera lui Lucian
Blaga a reusit sa-si lase amprenta asupra literaturii romane. Eu nu strivesc
corola de minuni a lumii deschide volumul Poemele luminii, fiind o arta
poetica in care autorul isi exprima creazul si viziunea sa asupra lumii.
Lucian Blaga transpune in lirica doua concepte filosofice originale:
cunoasterea luciferica si cea paradiziaca. Cunoasterea paradiziaca, de tip
rational, se revarsa asupra obiectului cunoasterii si nu il depaseste, vrand sa
descifreze misterul. Cunoasterea luciferica, pe de alta partea, nu are ca scop
lamurirea misterului, ci sporirirea acestuia. Optiunea autorului merge in sensul
cunoasterii luciferice, sustinand aceasta cale in poezia Eu nu strivesc corola de
minuni a lumii.
Modersnimul poeziei este ilustrat in primul rand prin preocuparea
continua pentru procesul de creatie. Rolul poetului, in viziune blagiana, nu este
de a descifra tainele lumii, ci de a le patrunde si a le spori prin intermediul
creatiei. Procesul de creatie, redat prin sintagma calea mea curpinde trei
etape: prima ilustreaza poetul ce contempla misterele tainele, ce le-ntalnesc/In
calea mea. Apoi le sporeste eu cu lumina mea sporesc a lumii taina, pentru
ca la final creatia sa fie conditionala de iubirea fata de aceste mistere caci eu
iubesc. Optnd pentru cunoaterea luciferic prin care misterul este sporit cu
ajutorul imaginaiei poetice si al tririi interioare, Blaga desemneaz propria
cale: adncirea misterului i protejarea tanei prin creaie.
Ineditul modern este realizat si prin folosirea metaforei revelatorii, ce
are rolul de a adanci misterul, faara a concretiza faptul descris. Dupa cum
afirma si Dumitru Micu in lucrarea Scurta istorie a literaturii romane,
folosirea acestui tip de metafora este o trasatura esentiala in opera blagiana:
Modernsimul blagin este, inainte de orice, metafora revelatoriee. Principala
metafora revelatori apare inca din titlu corola de minuni a lumii si semnifica
ideea cunoasterii luciferice. Prin forma sa circulara, corola sugereaza
perfectiunea si inifinitul. O alta metafora revelatorie sugestiva este cea a
luminii, ce simbolizeaza cunoasterea. Dedublarea luminii este redata prin
opozitia dintre lumina altora, ce reprezinta cunoasterea rationala, si lumina
mea, ilustrand cunoasterea poetica. Sintagmele se asociaza cu serii verbale
antitetice: lumina altora(...) sugruma striveste, ucide, iar lumina
mea(...) sporeste, mareste si imbogateste.

Poezia are ca tema cunoasterea, dezvaluita in special de doua tipuri de


metafore. Mematoferele plasticizante apropie faptele ce apartin lumii reale si
corespund cunoasterii paradiziace, iar metaforele revelatorii sunt un mod de a
converti misterul, fiind asociate cunoasterii luciferice. Viziunea poetica
blagiana despre lume se circumscrie orizontului misterului. Pentru Lucian
blaga, exista cele doua tipuri de cunoastere, luciferica si paradiziaca, acesta
alegand-o pe prima. Pentru poett, datoria noastra in fata misterului nu e sa-l
lamurim, ci sa-l adancim asa de mult incat sa-l prefacem intr-un mister si mai
mare. De partea opusa se afla ceilalti, reprezenantand corespondentul
cunoasterii paradiziace. Versurile sa imbogatesc si eu intunecata zare/cu largi
fiori de sfant mister sunt reprezentative pentru tema si viziunea despre lume,
exprimand dorinta poetului de a spori misterul. Lumea din poezia lui Blaga este
un univers interior construit din aspiratii, univers al unei sume de elemente ce
se imbina perfect intr-un substrat nepatruns si asscuns. Treptat, ideea de
mister este acctuanta prin sintagme adancimi de intuneri intunecata zare,
largi fiori de sfant mister. De asemeana, metafora vraja nepatrunsului
ascuns sustine tema si completeaza viziunea potului asupra lumii, lume
accesibila doar prin intermediul creatiei.
Consider ca cele patru elemente reprezentative pentru tema si viziunea
despre lume sunt: Imaginarul poetic, tipul de lirism, compozitia si prozodia,
In ceea ce priveste imaginarul poetic, mare parte a imaginilor poetice din pozia
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii se bazeaza pe asocierea elementelor
abstracte cu cele concrete, un exemplu reprezentandu-l cele patru metafore
simbol ce alcatuiesc minunile lumii: flori si ochi si buze si morminte.
Florile reprezinta natura si efemritatea, ochii sunt un simbol al spiritualitatii,
buzele sugereaza erosul, dar si logosul, iar mormintele reprezinta misterul
suprem si efemeritatea existentei. Pentru eul poetic blagian universul este o
lume de semne, o pdure de simboluri(Baudelaire). El respinge regimul diurn
al contiinei interogative, fiind o prezen nocturn. Lumina lui, lunar, nu
reliefeaz brutal contururile obiectelor. Dimpotriv, le conserv o aur
protectoare care potenteaza taina. Seriile antitetice de verbe (eu nu strivesc, nu
ucid, sporesc, mbogesc, iubesc alii sugrum) sunt expresii metaforice ale
efectelor pe care cele dou tipuri de cunoatere le au asupra misterelor
universului: cunoaterea luciferic sporete fiorii de sfnt mister, spre
deosebire de cunoaterea paradisiac, lumina minii, care ucide tainele i
sugrum vraja.
Fiid o poezie de tip confesiune, lirismul subiectiv se realizeaza prin
atitudinea poetica, transmisa in mod direct prin marci ale subiectivitatii precum
verbe si pronume la persoana intai nu strivesc, sporesc sau eu. La nivelul
morfo-sintactic se contat repetarea de ase ori n poezie a pronumelui personal
eu, susinnd caracterul confesiv. Alternanta intre persoana intai singular si
persoana a treia plural denota caracterul filosofic al textului, prezetandu-se
opozitia dintre cunoasterea luciferica (eu) si cea paradiziaca (altii).

Compozitional, poezia are trei secvente marcate prin scrierea cu initiala


majuscula a versurilor. Prima secventa, ipoteza, exprima atitudinea poetica fata
de tainele lumii si refuzul unei abordari logice, rationale. A doua secventa,
argumentatia, se construieste pe baza relatiei de opozitie lumina mea
lumina altora. Finalul poeziei represinta a treia secventa, cu rol concluziv.
Cunoasterea este, in final, un act de contemplatie tot...se schimba...sub ochii
mei si de iubire caci eu iubesc.
Din punct de vedere prozodic, textul este alcatuit din 20 de versui,
libere, lungi si scurte, cu o metrica diferita, Forma aleasa este o sugestie clara a
eliberarii de canoanul traditionalist. Optiunea opoetului pentru versul liber
permite exprimarea autentica a fluxului ideilor si a intensitatii sentimentelor,
precum si eliberarea de rigorile porzodice clasice. Putem echivala aceasta
forma poetica cu linia simpla a desenului din pictura expresionista. La fel ca in
tabloul expresionist, unde linia simpla pune in evidenta pata de culoare, in
poezie, versul neregulat pune in relief continutul semantic al discursului.
Consider ca prin poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii,
poetul a reusit sa isi indeplineasca menirea de artist, transformandu-se intr-un
mantuitor al cuvintelor, care scoate cuvintele din starea lor naturala si le
aduce in starea de gratie.
Creatia devine la Blaga un element ce uneste omul, artistul, si lumea, dar
care nu reduce insa misterul. Starea de gratie a cuvintelor nu se refera la
posibilitatea de a numi obiectele, ci la capacitatea de a sugera misterul ascuns
in spatele lor.
Astfel, limbajul i imaginile artistice sunt puse n relaie cu un plan
filozofic secundar.
Sintetizand, poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii , este o
arta poetica moderna ce dezvaluie viziunea despre lume a autorului, aceea ca
Omul este existenta intru mister si revelare. (Lucian Blaga).