Sunteți pe pagina 1din 3

RIGA CRYPTO

SI LAPONA

ENIGEL TEMA

SI VIZIUNEA DESPRE LUME

Modernismul este un curent literar constituit la inceputul secolului al


XX-lea si promovat in literatura romana de E. Lovinescu, prin revista
Sburatorul. Prin intermediul acestei reviste de promoveaza o orientare bazata
pe ideea sincronizarii cu literatura is cultura Occidentului prin imitatie, dar si
prin adaptare. Modernismul presupune astfel, atatiduini anticlasice,
antitraditionale si se bazeaza pe o ruptura fata de trecut si pe negarea
valorilor din etapa anterioara.
Riga Crypto si lapona Enigel, de Ion Barbu, este subintitulata de catre
autor Balada, insa rastoarna conceptul traditional, fiind realizata intr-o
viziune moderna, ca un amplu poem alegoric si de cunoastere.
In 1935, in primul studiu consacrat poetului introducere in poezia lui
Ion Barbu, Tudor Vianu propune structurarea creatiei acestuia in trei etape:
parnasiana, baladic orientala si ermatica. Ciclul baladic-oriental se competeaza
cu aceasta poezie, scrisa si publicata in 1924, ce anunta si pregateste inrteaga
dezvoltarea ulterioara a poetului.
Modernismul baladei este da, in primul radn, de exprimarea unor idei
poetice inedite prin raportare polemica la literatura din perioada anterioara.
Desi autorul pastreaza anumite elemente specifice precum firul narativ, textul
este, in esenta, un poem alegoric. Asemanarea cu un alt poem alegoric al
literaturii noastre, Lucefarul de Mihai Eminescu, este evidenta. Este
considerat de critici un luceafarul intors, deoarece,de aceasta data, fiinta
superioara este instanta feminina, iar ce inferioara, masculina. Pentru Crypto,
iesirea din cercul lui stramt, folosind o expresie eminesciana, inseamna
schimbarea regnului, adica moartea. Pentru Enigel, aspiratia spre soare eset o
fireasca evolutie spre un tel mai inalt. De asemenea, un element comun intre
cele doua poezii este intalnirea celor doua fiinte incomaptibile pe cale onirica
Lin adormi, torcnd verdea:, visul fiind un plan mediator intre doua lumi
altfel necomunicante.
O a doua trasatura modernista ce se regaseste in text este abstractizarea
sensurilor, ce are drept consecinta ambiguitatea limbajului. Insusi Ion Barbu
afirma Daca o poezie admite o explicatie, rational, admite atunci o infinitate.
O exegeza nu poate deci fi in niciun caz absoluta. Poezia Riga Crypto si
lapona Enigel poate fi citita ca legenda despre nasterea ciupercilor otravitoare,
ca poveste de dragoste, dar poate i privita, la un nivel superior de interpretare,
ca alegorie a fiintei. Ambiguitatea este data si de utilizarea, in plan stilistic, a
metaforelor si a simbolurilor precum inima ascunsa, covoare cu racoare,
pahar cu otrova, sufletu-i fantana. Metafora sufletu-i fatana poate sugera
constiinta, dar si setea de cunoastere care elibereaza fiinta de ispitele
instinctuale (somnul, umbra). Ambiguitatea este caracteristica si constructiei
personajelor vrajitoarea manatarca fiind personajul fabulos din cauza caruia
Crypto pare ca este barfit. Legatura dintre cei doi este, insa, una enigmatica.
Dintre numerosele simboluri ce incifreaza si abstractizeaza textul,
soarele are o importanta deosebita. Ritmuri pentru nuntile necesare, un alt

text barbian remarcabil, ofera cheia decriptatii treptelor cunoasterii, in a caror


ierarhizare Soarele ocupa locul privilegiat, ca astru al cunoasterii totale.
Itinerariul trece prin cercul Venerii, iubirea ca energie degradata, apoi sufletul
trebuie sa mai urce o trepta, cercul lui Mercur, al intelectului. Initierea
completa are loc prin nuntirea sufletului si a spiritului cu insusi soarele.
Aspiratia solara a laponei sugereaza faptul ca aceasta se afla pe trepta lui
Mercur, iar chemarile lui Crypto aparin cercului Venerii. Daca pentru Crypto
soarele reprezinta moarte, pentru Enigel el este astrul tutlar al vietii.
Tema fundamentala a poeziei o reprezinta iubirea imposibila, aflata sub
semnul incompatibilitatii celor doi protagonisti. In viziunea barbiana, impactul
dintre ratiune (Enigel) si instinct (Crypto), configurat prin cele doua simboluri
faptura mai firava si fiara batrana se finalizeaza cu victoria ratiunii. Ca
principiu masculin, Crypto este prezentat drept un rege, care imparatea peste
bureti, insa neroditor ca nu voia sa infloreasca Conditia acestuai de
naravas il face sa fie ocarat si barfit de cei din jur. In antiteza, Enigel este
o lapona mica linistita, fapt ce o inscrie intr-o lume a ratiunii.
Incompatibilitatea dintre cei doi este data si de sintagma tari de gheata. Prin
folosirea epitelului de gheta se realizeaza antiteza dintre lumea lui Crypto,
definita prin umezeala di racoare in pat de rau si-n huma unsa si spatiul rece
al laponei.
Consider ca cele patru elemente semnificative pentru tema si viziunea
despre lume sunt titlul, compozitia, tipul de lirism si limbajul.
Titlul poeziei Riga Crypto si lapona Enigel deschide un orizont de
asteptarea cititorului, prefigurand imaginea cuplurilor celebre precum Adam si
Eva sau Romeo si Julieta, in care, in mod traditional, pozitia barabatului este
una privilegiata. Titlul dezvaluie statutul social al protagonistilor, crypto fiind
rege, iar enigel, o mica lapona. In acest fel, se sugereaza tema iubirii
imposibile, deoarece un personaj face parte dintr-o lume izolata, retrasa, iar
celalalt este simbolul celui ce aspira spre desavarsire. Numele progaonistului
este de asemenea relevant, crypto avand o dubla semnificatie: termenul
critogama aminteste de lumea vegetala din care provine, iar adjectivul
criptic, se secretele eroului.. numele trimite, astfel, la incifrarea aspiratiilor
sale, ce il singularizeaza intr-o lume inchisa, trasatura ilustrata de metafora
inima ascunsa. In opozitie, numele Enigel are o sonoritate nordinca, sustinand
originea ei, dar si asemanarea cu termenul angel (inger), simbol al
ascensiunii spirituale.
Istorisirea propriu-zisa este alcatuita dintr-o serie de secvente epice,
formula compozitionala fiind aceea a povestirii in rama. Primele patru strofe
constituie prima secventa, reprezenand rama povestirii. Menestrlul este rugat sa
cante despre enigel si riga Crypto, centec ce mai fusese rostit inainte.
Repetarea acestuia sugereza un ritual al zicerii unei povesti exemplare, da cu
modificarea tonului. Secventa a doua prezinta portretului regelui ciupercilor, ce
nu respecta normele morale, fiind sterp si naravas. In urmatoarele versuri se
dezvaluie principiul feminim al povestii, mica lapona enigel, motivul
transhumantei indicand ocupatia acestia. Secventa urmaoare aduce in scena
procesul de seductie, ofertele pe care Crypto le face evidentiind diferenta

ireconciliabile intre cele doua lumi (vegeala si umana, instintuala si spirituala).


Tentata initial cu fragi, fata motiveaza discret refuzul si dorinta de a continua
drumul spre plaurilor insorite. A doua incercare amplifica jocul seductiei,
Crypto fiind disspus sa isi sacrifice viata daca pleci sa culegi/incepi, rogu-te
cu mine. SI de aceasta data, Crypto este refuzat, insa replicile devin ai aple,
regele cerandu-i lui Enigel, in final, sa involueaze, chemand-o in lumea ei:
Lasa-l, uita-l enigel,/In somn fraged si racoare. Pentru a-si continua drumul
spre cunoastere, lapona refuza propunerea. Finalul este unul trist, Riga Crypto
transformandu-se intr-o ciuperca otravitare, obligat sa se nunteasca cu cineva
din acelasi regn, maselarita mireasa.
Lirismul obiectic se remarca, in primul rand, prin prezenta marcilor
obiectivitatii, precum verbe la persoana a treia imparatea, poposi. De
asemenea, idile poetice sunt transmise prin intermediul personajelor, devenite
masti lirice. masca poetului poate fi atat Enigel, faptura inzestrata cu o
cunoastere absoluta, de tip poetic, cat si a nebunului riga, care indrazneste sai infrunte destinul.
Afirmatia lui Nicolae Manolescu, ce defineste poezia ca pe o aventura
pura a limbajului este valabila si pentru opera barbiana. Aventura limbajului
este data de modlitatea inovatoare de exprimare prin imbinarea termenilor
arhaici si populari ghioci pre ciuperaca cu cei literari cercetat. venin.
Sub raport stilistic, prezenta inversinilor zice-l-as si a vocativelor din prima
parte a poeziei evidentiaza oralitatea textului, particularitatea care se
armonizeaza cu formula narativa aleasa, ce a povestirii in rama.
In opinia mea, in poezia lui Ion Barbu se sintetizeaza interferentele a doua
principii sub care se inscrie destinul uman: apolinic si dionisiac. Apolinicul se
refera la ratiune, iar dionisiacul se raporteaza la stari pasionale. Acestea
codifica natura duala a fiintei umane, care oscilieaza permanent intre rational si
instintual, ideal si material. Apolinicul si dionisiacul nu se pot contopi,
supravietuind vesnic in contrarietate, a fel ca cei doi proganosti ai baladei
Riga Crypto si lapona Enigel. In cazul acestei poezii, confruntarea dintre
instint si ratiune este castigata de ratiune. Finalul nu este surprinzator pentru un
om care a ales calea maetmaticii, a ermetismului conceptual.
Astfel, poezia este o meditatie subtile pe tema conditiei umane, a existentei
terestre, ce se zbate intre spirit si materie.
In concluzie, Riga Crypto si lapona enigel apartine modernimsului, fiind un
text definitoriul pentru aspiratie poetului catre o arta care sa faca din cititor un
cautator activ, inteligent al intelesurilor ascunse.