Sunteți pe pagina 1din 23

Introducere

Studiul de fata isi propune sa elaboreze o analiza a activitatilor ce au ca obiect principal


productia si comercializarea echipamentelor textile destinate utilizarii in industria ospitalitatii.
Pana nu demult dotarile dintr-un hotel erau pe locul doi, uneori trecute cu vederea, iar
accentul cadea în primul rând asupra pretului de achizitie al acestora, în ziua de azi personalizarea çi
amenajarea locaÆiei cu dotåri de ultimå orå, fie ele sisteme de igiena sau de siguranta, echipamente
pentru bucåtårii çi såli de conferinÆå sau textile hoteliere, reprezintå aspecte importante deoarece
toate la un loc çi fiecare în parte contribuie la imaginea locaÆiei. Este motivul pentru care hotelierii
sunt din ce în ce mai interesaÆi de achiziÆionarea unor dotåri care så creeze o ambianÆå plåcutå,
så fie eficiente çi durabile, iar furnizorii vin cu oferte de ultimå orå, care så se încadreze în
cerinÆele de pe piaÆå.
Tocmai de aceea, dotarea hotelurilor cu echipamente textile optime si personalizarea
decoratiunilor interioare conduc la imbunatatirea imaginii. În acest sens, se impune discutarea
serviciilor pe care furnizorii le vor oferi, deoarece aceçtia oferå un pachet complet cåtre cei
interesaÆi, o gama larga de textile si garantia acestora.
Cap I. Norme legale
Echipamentele textile utilizate in domeniul Horeca sunt incluse in codul CAEN 1740 la
sectiunea Fabricarea de articole confectionate din textile (cu exceptia imbracamintei si lenjeriei de
corp). Articolele de interes pentru industria hoteliera regasite in categoria mentionata sunt:
- fabricarea de articole confectionate din orice material textil, inclusiv din materiale tricotate sau
crosetate:
• paturi, inclusiv cuverturi;
• lenjerie de pat, de masa sau de bucatarie;
• cuverturi, plapumi matlasate, plapumi de puf, perne, saci de dormit etc.;
- fabricarea articolelor pentru decorarea interiorului:
• perdele, draperii, jaluzele, cuverturi de pat, huse de mobila sau de masina etc.;
• prelate, corturi, articole pentru camping, panze pentru ambarcatiuni, parasolare, huse de automobil
etc.;
• steaguri, drapele, fanioane etc.;
• carpe de praf, carpe de vase si articole similare, veste de salvare, parasute etc.
- fabricarea partii textile a paturilor electrice, a produselor de camping, de navigatie;
1
- fabricarea de prelate, veste de salvare, steaguri, parasute, imbracaminte de protectie, saci si sacose,
lavete pentru spalarea dusumelei, veselei, sters praful etc.1
Comercializarea produselor textile catre firmele care le cumpara in scopul de a le revinde sau
a le utiliza intr-o afacere include aceasta activitate in categoria comertului cu ridicata: cod CAEN
5141 - Comert cu ridicata al produselor textile. Articolele de interes pentru industria hoteliera
regasite in categoria mentionata sunt:
- vanzarile cu ridicata ale tesaturilor;
- vanzarile cu ridicata ale lenjeriei de pat si de masa etc.;
- vanzarile cu ridicata de articole de mercerie: ace, ata de cusut etc.
Dată fiind aderarea României la Uniunea Europeană, directivele UE au fost armonizate în
legislaţia naţională. În domeniul productiei de textile/confecţii, acestea se referă primordial la
marcarea compoziţiei fibroase a produselor, denumirea şi etichetarea lor.
Pentru eliminarea barierelor in circulatia marfurilor specifice domeniului industriei usoare,
productia si comercializarea echipamentelor textile sunt reglementate de legislaţia nationala in
vigoare prin urmatoarele2:
1. Directiva 96/74/EC privind denumirea textilelor completata cu Directiva 97/37/EC;
- HG nr. 332/2001 – privind denumirea, marcarea compozitiei fibroase si etichetarea
produselor textile (publicata MO nr. 166/02.04.2001) modificata prin HG nr. 25/2002 (publicata in
MO nr.67/30.01.2002);
2. Directiva 96/73/EC privind analiza cantitativa a amestecurilor binare de fibre textile;
3. Directiva 73/44/EEC privind analiza cantitativa a amestecurilor ternare de fibre textile;
- HG nr. 762/2001 - privind stabilirea metodelor de analize utilizate pentru
determinarea si verificarea compozitiei fibroase a produselor textile (publicata MO nr.
494/23.08.2001).
Astfel, HG nr.762/2001 are in vedere stabilirea metodelor de analiză utilizate pentru
eterminarea şi verificarea compoziţiei fibroase a produselor textile. Această hotărâre oferă informaţii
referitoare la analiza cantitativă a amestecurilor binare de fibre textile, punctand urmatoarele
aspecte:
• determinarea compoziţiei fibroase a produselor textile;

1
http://www.edex.ro/cod_caen_1740.html
2
Legislaţia în domeniul textile / confecţii în România, http://www.mie.ro/euroimm/index.php?
id2=0505
2
• informaţii generale privind metodele chimice de analiză cantitativă a amestecurilor
de fibre textile: sfera şi domeniul de aplicare, principiu, materiale şi echipamente, atmosfera de
condiţionare şi încercare, proba redusă de analiză de laborator, tratarea prealabilă a probei reduse de
analiză de laborator, mod de lucru, calcularea şi exprimarea rezultatelor.3
• Informaţii generale privind metodele de analiză cantitativă prin separare chimică a
amestecurilor ternare de fibre. întrucât metodele utilizate pentru analizele oficiale efectuate în statele
membre, în scopul determinării compoziției fibroase a produselor textile, trebuie să fie uniforme,
atât în ceea ce privește tratarea prealabilă a probei de analizat, cât și analiza cantitativă4
Obligativitatea generală a tuturor agenţilor economici ce produc, importă, ambalează sau
comercializează produse textile de a cunoaşte, aplica şi respecta prevederile amintite anterior este
redata prin HG nr. 332/2001. Aceasta hotarare mai vizeaza si alte aspecte referitoare la definirea
termenilor specifici (produse textile, fibră textile, etichetă, marcarea compoziţiei fibroase),
denumirea şi marcarea compoziţiei fibroase a produselor textile, principalele elemente de
identificare-caracterizare, precum si sanctiunile aplicate in urma nerespectarii prevederilor amintite.
Caracteristicile tehnice şi calitative care se marchează pe etichetă pentru informarea
consumatorilor potrivit Art 14. din HG nr 332/2001 sunt:
• Denumirea şi/sau marca de fabrică a producătorului;
• Sediul producătorului sau al importatorului;
• Denumirea de vânzare a produsului;
• Principalele caracteristici tehnice şi calitative;
• Indicarea modului de întreţinere a produselor textile.
România aplică direct politica comercială a UE, inclusiv în domeniul produselor textile, prin
mecanismele specifice de aplicare a acesteia5. Ca regulă generală, la nivel comunitar, importul de
mărfuri textile este liber, fără să fie supus unor restricţii cantitative sau mecanisme de supraveghere.
Totuşi, ca excepţie, există situaţii în care importurile unor sortimente din nomenclatorul de
categorii textile6 al UE originare din anumite ţări terţe (respectiv: Coreea de Nord,

3
http://www.mie.ro/euroimm/?id2=0505#1
4
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:31973L0044:RO:NOT
5
Reglementările comunitare relevante sunt incluse în Anexa nr.1 din GHIDUL PRIVIND REGIMUL
IMPORTULUI DE TEXTILE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ şi pot fi consultate direct pe pagina de internet a UE
http://www.europa.eu.int/eur-lex/lex/JOIndex.do?ihmlang=en (selectând anul corespunzător publicării, selectând seria
L şi introducând numarul Jurnalului Oficial al UE).
6
Categoriile textile sunt delimitate prin Regulamentul Consiliului (EC) No. 3030/93 şi, respectiv,
prin Regulamentul Consiliului (EC) No. 517/94, şi se regăsesc în Tabelul de concordanţă-
Categorie textilă – Cod NC
3
Muntenegru/Kosovo, R.P. Chineză, Belarus, Uzbekistan) sunt supuse limitării cantitative sau
supravegherii. Importul în UE al produselor textile supuse, în cazul fiecăreia din aceste ţări, limitării
cantitative sau supravegherii este permis pe baza prezentării în vamă de către importator a
documentului „COMUNITATEA EUROPEANĂ – Licenţă de import”.
De combinat cele doua texte Tipurile de restricţii
a). limitări cantitative pe baza „regimului autonom” : unele ţări terţe (R.P.D. Coreeană,
Muntenegru. Kosovo) cu care UE nu are încheiate acorduri bilaterale, protocoale sau alte
înţelegeri.
Aceasta limitare are in vederea si urmatoarele categorii de textile destinate domeniului
Horeca: perdele, paturi, lenjerii, pilote, prosoape, servete si fete de masa din bumbac etc.
b). limitări stabilite prin acorduri bilaterale, protocoale sau alte înţelegeri încheiate de
UE :
- restricţii cantitative la importul în UE (dublă supraveghere realizată atât în ţara de
origine, cât şi în UE, ca destinaţie) in ceea ce priveste China si Belarus
c) Dublă supraveghere a priori a importurilor în UE pentru anumite categorii de textile,
fără restricţionări cantitative, realizată atât în ţara de origine, cât şi în UE, ca destinaţie, originare
din Uzbekistan.

Măsurile de politică comercială în domeniul comerţului cu produse textile prevăd:

a) limite cantitative la importul din China, Uzbekistan, Coreea de Nord şi Muntenegru:


importul se face pe baza unei licenţe de import eliberate de autorităţile competente din Statele
Membre/departamente de comerţ pe baza unei licenţe de export;

b) sisteme de dublă supraveghere: acestea nu sunt limitări cantitative, însa importul se face pe
baza unei licenţe de import eliberate de autorităţile competente/departamente de comerţ din Statele
Membre în baza unei licenţe de export (ţările şi produsele sunt indicate în Tabelul A al Reglementarii
3030/93, cu amendamentele ulterioare);

c) sisteme de unică supraveghere: se eliberează un document de supraveghere de către


autorităţile competente din Statele Membre/departamente de comerţ (ţările şi produsele sunt indicate în
Tabelul B al Reglementarii 3030/93, cu amendamentele ulterioare);

d) sistem de supraveghere statistică a posteriori, efectuat de autorităţile vamale după


efectuarea importului şi pentru care se face o raportare periodică (în ziua a 12-a a lunii pentru luna
precedentă) pentru produsele indicate în Tabelul C şi D al Reglementării nr. 3030/93.

4
După aderarea la UE, ţara noastră va acorda o atenţie deosebită promovării intereselor proprii în
cadrul Comitetului Textil al Comisiei (COMTEXT) şi în cadrul Comitetului 133-Textile al Consiliului;

Categoriile textile aflate sub acest regim la importul în UE,în anul 2007, unităţile de măsură
fizice specifice fiecărei categorii (în care sunt stabilite contingentele) şi cantitatea maximă se alocă
pe baza unei licenţe de import.
Începând cu 1 ianuarie 2007, data aderării la UE, România aplică direct politica
comercială a UE, inclusiv în domeniul produselor textile, prin mecanismele specifice de punere în
practică a acesteia.
Intrucat industria ospitalitatii este in permanenta conexiune cu diversificarea, inevitabil, çi
asupra industriei ospitalitåÆii, hotelierii trebuie acum så gåseascå cele mai bune soluÆii pentru a
rezista mediului de afaceri competitiv çi pentru a continua så atragå clienÆi.
Hotelierii cumpara in cantitati mari echipamente textile, incluzandu-le in pachetul oferit
clientilor, coordonandu-si cererea in functie de activitatea desfasurata, numarul de client, tipul si
comportamentul acestora, avand in vedere in acelasi timp pozitia Organizatiei Mondiale a
Turismului in ceea ce priveste normele de securitate, protectie si igiena. Astfel, in alegerea
materialelor trebuie tinut cont înprimul rand de tratamentele de ignifugare, obturare, sterilizare etc.
La hotelurile de doua si trei stele standardul nu impune tratarea antifoc pentru tesaturi, cu
toate acestea proprietarii de hoteluri ar trebui sa ia in calcul si acest aspect pentru a reduce riscul
unor accidente. Mai mult, exista tesaturi tratate impotriva fumului de tigara prin impregnare cu
substante care neutralizeaza mirosul si fumul. Investitia initiala este mai mare, dar exploatarea in
timp mai eficienta si, la final, costurile mai mici. Pe de alta parte, trebuie luate in calcul si textilele
cu tratamente speciale – antifungice, antialergice. Aceste tratamente nu sunt foarte noi, dar sunt
destul de scumpe, fiind de multe ori ocolite din acest motiv. In ultima vreme costul acestora s-a
redus mult, fiind astfel mult mai la indemana utilizatorilor.
Fara indoiala ca nu poate fi omis din acest scenariu consumatorul final - cel care trebuie sa
fie beneficiarul absolut al produselor. Protectia consumatorului este reglementata prin acte
normative si exista numeroase si variate cai puse la dispozitia autoritatilor pentru a interveni in
scopul asigurarii unei cat mai eficiente asemenea protectii. Preturile produselor aflate in magazine,
taxele aplicate, modul de desfacere a produselor, reprezinta tot atatea cai care conduc de la
producator catre consumatorul final.
Indiferent de tipul de tesatura si de proprietatile ei, la alegerea produselor trebuie tinut cont
insa de modul de utilizare, de garantia oferita (media de viata a tesaturilor este de trei-cinci ani). Una
5
din cerintele care a inceput sa apara in ultima perioada este ca tesatura sa fie antibacteriana.
Instructiunile pentru ingrijirea si pastrarea produselor sunt, de asemenea, importante si, de obicei,
specificate cu atentie pe etichetele ce sunt atasate fiecarui produs, iar recomandarea producatorilor
este ca aceste indicatii sa fie urmate cu strictete.
Durata de viata a textilelor depinde in primul rand de felul in care acestea sunt întretinute, de
calificarea personalului care intervine asupra lor, dar si de mediul în care sunt utilizate si påstrate.
InvestiÆia in astfel de produse este continua, de aceea alegerea furnizorului trebuiefåcutå din
perspectiva unei colaboråri foartelungi, stabilite printr-un contract care include si garantia calitatii
materialelor.
Majoritatea firmelor isi propune sa ofere solutii textile pentru amenajarea interioara a
hotelurilor si restaurantelor (de exemplu: fete de masa, prosoape si halate, lenjerie de pat, perne,
pilote etc) intr-o gama variata de tesaturi, materiale, dimensiuni, forme. Finisajele trebuie sa respecte
specificatiile cantitative cerute de catre hotelieri.
Produsele pot fi standard sau se pot diferentia prin personalizarea lor cu un logo solicitat prin
procedee ca includerea in tesatura, brodarea in culoarea tesaturii.
In ultima perioada, clientii acestor firme sunt mai receptivi decat de obicei la elementul cost.
In acelasi timp insa nu sunt dispusi sa renunte la nimic din calitatea produsului. Acest lucru este de
multe ori destul de dificil de realizat, pentru ca un produs si un serviciu personalizat au alta valoare
decat un produs standard, de serie. De asemenea, modalitatile de intretinere ale produsului si
serviciile post garantie sunt un element care conteaza din ce in ce mai mult. Sunt cerute din ce in ce
mai mult tesaturi cu aspect de fibra naturala, cu textura moale, si care sa nu se sifoneze.

Cap II. Practici concurentiale


http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=anexa6 carte
In ultimii ani multi intreprinzatori se adreseaza atat segmentelor de piata inguste (calitate
inalta), cat si segmentelor largi (productie de masa). Fepaius este federatia care si-a asumat rolul de
reprezentare in fata partenerilor de dialog Guvern -Sindicate, si a reusit sa influenteze de multe ori
reglementarile la nivel macroeconomic. Federatia Patronala a Textilelor, Confectiilor si Pielariei
- Fepaius este unica organizatie recunoscuta din Romania, nonguvernamentală şi nonprofit ce
reprezinta comunitatea oamenilor de afaceri si operatorilor economici din textile, tricotaje, confectii,
pielarie si incaltaminte. Federatia a fost înfiinţată în 1992 şi are în prezent peste 200 de companii
membre. Aceasta organizatie aare ca scop :
6
- Cresterea capacitatii de rezistenta a agentilor economici din textile, tricotaje, confectii,
pielarie si incaltaminte, in competitia internationala, prin ridicarea nivelului general de
competitivitate bazat atat pe avantajele comparative sustenabile cat si pe stimularea aparitiei
avantajului competitive in randul acestora
- Să influenţeze mediul legislativ şi politic românesc în vederea dezvoltării afacerilor din
ramura de textile - pielărie prin apărarea conceptului de “întreprindere liberă” şi prin creşterea
competitivităţii operatorilor economici pe baza unui tratament egal al tuturor membrilor săi şi prin
stimularea solidarităţii membrilor (indiferent de forma de proprietate) pentru apărarea intereselor
comune fără să afecteze caracterul concurenţial al pieţei de produse, servicii şi a muncii.
In Romania exista 8.900 de firme care includ in domeniul de activitate si producerea si/sau
comercializarea de textile. Dintre acestea, 40% se afla in Transilvania, 34% in Muntenia, 24% in
Moldova si 0,2% in Dobrogea. Zona Covasna-Harghita concentreaza cele mai multe firme implicate
in industria confectiilor din tara (21% din Transilvania).7
In domeniul textilelor exista doua clustere românesti, in forme diferite de dezvoltare, ambele
in zona de nord-est a tarii: ASTRICO NE este deja operational, in timp ce Sofiaman intentioneaza sa
coaguleze in jurul sau un al doilea pol de competitivitate8. Romanii manifesta oarecare reticenta fata
de orice intentie de asociere, fie ea pe criterii profesionale sau regionale. aceasta situatie poate fi
explicata de un anume individualism istoric, dezamagirea provocata de lipsa de eficienta a
structurilor existente, transformarea unor asocieri in “cardasii” ce urmaresc interese personale etc.
Nu intamplator clusterele - o colaborare intre grupuri de industriasi, autoritati locale si institutii de
invatamant si cercetare - au rezultate deosebite in tarile nordice, tari in care spiritul comunitar,
aplecarea spre nevoile reale ale oamenilor si dorinta continua de perfectionare sunt atribute
consolidate in sute de ani. Agentii economici nu sunt constienti de avantajele clusterelor in primul
rand pentru ca pe plan national nu exista un astfel de exemplu.
Liberalizarea completa a comertului international cu produse textile a avut ca efect
continuarea si cresterea tendintelor recente ale concurentei la nivel international. Acest scenariu a
afectat in special pietele emergente alcatuite din noii membri UE. Desi la nivelul UE a avut loc o
cresterea a cantitatilor importate, industria textila s-a confruntat cu scaderea valorii totale cauzata de

7
http://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/confectiile-romanesti-cauta-solutii-la-ofensiva-
producatorilor-din-asia-2898066/
8
http://www.dialogtextil.ro/content/dialog-textil-revista-industriei-de-textile-si-confectii-din-
romania-0
7
o scadere importanta a pretului mediu, în principal la importurile din tarile asiatice (cursul la nivel
international în dolari „devalorizati”).
Importurile in UE provin in mare parte din cinci tari (China, Turcia, Romania, Banglades si
India) care impreuna insumeaza aproximativ 50% din totalul acestora.
Deprecierea monedei europene si scumpirea utilitatilor, cumulate cu liberalizarea comertului
mondial cu textile si implicit restrangerea lohn-ului9 (ca urmare a cresterii valorii monedei
nationale), afecteaza puternic industria textila romaneasca.10 Astfel, unica solutie pentru firmele
ancorate in lohn o reprezinta crearea si impunerea marcilor proprii pe piata interna, insa putine
companii vor reusi sa se salveze astfel.
Statisticile arata ca acum cativa ani, in sectorul textile, activau 700.000 de salariati, iar la
sfarsitul anului 2009 numarul lor abia atingea 350.000. Mai mult, potrivit Fepaius, in anul trecut
circa jumatate din fabricile din tara si-au inchis portile din cauza scaderii comenzilor de la exterior.
Totusi, motivul principal pentru falimentul atator fabrici nu au fost comenzile reduse, ci
faptul ca mari branduri international care lucrau la noi in sistem de lohn si-au luat bagajele si s-au
mutat in tari in care mana de lucru este mai ieftina. Printre acestea ar fi: China, India, Pakistan,
Thailanda, Vietnam sau Bangladesh.11
Pe piata romaneasca se regasesc numeroase produse ieftine si de calitate inferioara
(provenite majoritar din China), fapt ce duce la aparita confuziei in randul clientilor, in detrimentul
producatorilor autohtoni.
Este vorba despre imitarea marcilor emblemelor, ambalajelor si a oricarui alt insemn
caracteristic al societatii respective. In afara de infractiunea de contrafacere a marcilor, pedepsita de
art. 83 din Legea nr. 84/1996, privind marcile si indicatiile geografice, aceste fapte pot face obiectul
infractiunii de concurenta neloiala, in masura in care folosirea fara drept a unor marci identice ori
similare este de natura a produce confuzie.
In dreptul concurentei comerciale, prin confuzie se intelege actul de concurenta neloiala care
consta in disimularea credibila a propriei activitati de piata a autorului, sub aparenta semnelor
distinctive ale concurentului lezat sau ale unui colectiv de concurenti. Conform art. 5 lit. a din Legea
9
Operatiune comerciala in care o societate, denumita beneficiar, pune la dispozitia unei societati,
denumita executant, materii prime ori semifabricate, in vederea prelucrarii lor potrivit cerintelor
beneficiarului.
10
http://www.wall-street.ro/articol/Companii/855/Industria-textila-pindita-de-faliment.html
11
Malina Gont, 19 Martie 2010, Daca lohn-ul ar disparea din fabricile romanesti industria textila s-ar duce de
rapa! Atentie, cateva firme mari au plecat deja spre Est!
http://www.incont.ro/retail/s-placinta-daca-lohn-ul-ar-disparea-din-fabricile-romanesti-industria-textila-s-ar-
duce-de-rapa.html
8
nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, „constituie infractiune si se pedepseste cu
inchisoare de la sase luni la doi ani sau cu amenda de la 1500 la 15000 de lei pentru folosirea unei
firme (…) marci, indicatii geografice, unui desen sau model industrial (…), a unei embleme sau a
unui ambalaj de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant”. Confuzia
poate fi provocata nu doar de o contrafacere sau o imitatie servila a semnelor distinctive ale altui
comerciant. Aceasta imitatie poate sa fie numai partiala, dar, in masura in care atinge elemente
caracteristice, poate crea confuzie.
Hotelurile de trei stele si in general spatiile de acomodare si restauratie adresate persoanelor
cu venituri medii abia incep sa cunoasca beneficiile ce pot fi obtinute prin oferirea unor produse de o
calitate superioara, dupa cum afirma Diana Dragomir, Product Manager la Concept Hotel.12
In Romania, hotelierii nu aloca fonduri pentru studii referitoare la nivelul de satisfactie al
clientilor, de aceea nu realizeaza ca de multe ori un banal prosop, un halat comfortabil sau o design-
ul cosmopolit al unei draperii pot da clientului un nivel de satisfactie personala ce poate determina
revenirea sa in acel hotel. Sectorul textilelor in general, si al textilelelor hoteliere in particular, se
vede amenintat si si de faptul ca majoritatea licitatiilor organizate pentru produse de acest gen se
bazeaza pe principiul « pretului cel mai scazut ». In ultimii ani, s-a inregistrat o scadere a numarului
de comenzi pentru echipamente hoteliere, dar nu din cauza « motivului suprem >> criza financiara,
ci din cauza existentei unei concurente neloiale.
In ceea ce priveste hoteluirile de 5 stele, trebuie avut in vedere faptul ca piata
echipamentelor si produselor de lux este in formare in Romania, prin urmare destul de haotica si
eterogena. Firmele de textile din Romania nu detin compartiment de cercetare-dezvoltare, dar acest
lucru nu le impiedica sa produca, nu au compartiment de marketing, dar doresc sa patrunda pe
pietele internationale sau sa vanda. In Romania se produc articole de lux prin imitatie si nu prin
experienta sau bun-gust, lipsind elementul de originalitate, a declarat domnul Cezar Gregoriev,
General Manager-ul Swedish Business Club.
Insa, in cadrul acestui demers, apar dificultati inerente in identificarea solutiilor optime
menite sa asigure o protectie cat mai larga pe de o parte, iar pe de alta parte sa previna achizitionarea
de articole realizate prin imitatie, realitatile pietei relevand deseori situatii in care aceste dificultati
devin imposibil de depasit fara asistenta asigurata de un bun consilier in ceea ce priveste atat
proprietatea industriala, cat si normele de standardizare din aceasta industrie.

12
http://www.hores.ro/articol/Premium_si_super_premium_pe_romaneste-I247
9
A devenit un obicei ca furnizorii de produse si echipamente sa declare ca ofera consultanta,
ceea ce uneori este fals. Un consultant trebuie sa aiba o educatie specifica, o experienta de cel putin
10 ani, o cunoastere a pietei internationale si a tendintelor din bransa, ceea ce in Romania este greu
de gasit deoarece nu exista o specializare profesionala prin care sa se ateste aceasta profesie, iar
salariile inregistrate in aceasta industrie nu sunt suficient de motivante pentru a determina libera
aprofundare. Acest lucru determina managerii lanturilor hoteliere sa-si indrepte atentia spre
importuri cand vine vorba de achizitionarea produselor textile hoteliere si nu numai. Exista totusi si
firme romanesti care ofera produse de lux, in portofoliul acestora incluzandu-se nume ca Marriott,
Hilton, Golden Tulip, Hotel Royal. Aceste firme nu au insa exclusivitate in ceea ce priveste
articolele furnizate, acest lucru fiind cauzat in mare parte de perceptia neclara asupra brandului
romanesc, dar si de slaba promovare.
Managerii hotelurilor de 5 stele sunt constienti ca simpla achizitionarea unor produse de lux
nu asigura o atmosfera de lux in final daca nu se vizualizeaza atmosfera creata, potrivirea dintre
diferitele categorii, operarea care trebuie sa fie si ea de lux.
In ceea ce priveste textilele hoteliere, producatorii autohtoni mai detin doar 15% din piata
romaneasca, restul inseamnand importuri, de cele mai multe de o calitate medie sau inferioara,
totalizand un procent de 80%. Aceasta situatie este alimentata de standardele scazute ale hotelurilor
cu un numar de stele inferior, mai ales ca acestea sunt sensibile la variabila pret, facand astfel
compromisuri pe plan calitativ.
Cele mai multe produse contrafacute vin preponderent din Extremul Orient, ele ducand la
afectarea sanatatii si securitatii consumatorului final. Piata produselor contrafacute se intinde din
Asia pana in Europa , Africa si cuprinde Canada si SUA. Chiar daca produsele trec prin vama ele nu
sunt bine controlate si de aceea patrund in orice tara. Consumatorul isi poate da seama ca produsul
este falsificat daca acesta are un pret mult mai mic decat produsul original.
Pe plan mondial contrafacerea a luat un avant semnificativ, astfel incat falsificatorii se
bucura de reusita si de un profit cat mai mare de pe urma vanzarilor facute mai ales cand clientii
sunt neinformati.
Tentatia de a copia produse premium se manifesta mai mult decat in orice alt
domeniu. Paralel cu promovarea utilizarii echipamentelor textile, furnizorii romani incearca sa
informeze si sa avertizeze clientii asupra produselor contrafacute, copiate, care sub aparenta
designului de multe ori asemanator sau chiar identic cu originalul, ascund materiale de calitate
inferioara, finisaje prost realizate si un pret exagerat pentru ceea ce reprezinta in fond.
10
Agentii economici din domeniul Horeca pe piata romaneasca sunt neinformati in ceea ce
priveste compozitia materialelor, neglijand faptul ca echipamentele textile din importuri asiatice
utilizate in spatiile de acomodare si alimentatie nu sunt in conformitate cu prevederile Organizatiei
Mondiale a Turismului.
Un numar semnificativ de hoteluri evaluate in vederea obtinerii certificarii calitatii au
prezentat nereguli in ceea ce priveste echipamentele textile. In urma evaluarilor s-a constatat
existenta produse din lana si bumbac au un continut ridicat de formaldehida13. Aceasta substanta a
fost inclusa de catre oamenii de stiinta in clasa substantelor posibil cancerigene. In cazul expunerii
pentru putin timp la o cantitate mare de formaldehida, subiectii pot suferi de iritatii ale ochilor,
nasului, gatului sau pielii. Daca expunerea este pentru timp mai indelungat, subiectii pot dezvolta
cancer pulmonar. Mai mult, acestea nu erau supuse unor tratamente speciale – antifungice,
antialergice, nerespectand astfel cerintele obligatorii ale Organizatiei Mondiale a Turismului. Aceste
cerinte recomanda tuturor agentilor economici ce opereaza in turism impunerea si respectarea
standardelor protectie si igiena.
Aflandu-se in situatia de a-si pierde clientii traditionali, producatorilor interni de textile
solicita impunerea unor masuri netarifare (licente de import, standarde de calitate, certificate de
conformitate etc.) pentru importurile din Asia, pentru a sublinia diferenta calitativa dintre produsele
autohtone si de import.
Industria textila din Romania s-a dovedit competitiva din punct de vedere al standardelor
produselor oferite. Declinul acestei industrii este mai degraba cauzat de marfa de contrabanda si de
concurenta neloiala care confuzia rezultata competitia externa sau. Toate tarile din comunitate isi
protejeaza productia interna cu masuri netarifare la import, conform declaratiilor liderilor Fepaius.
Acestia sunt adeptii inaspririi controlului la vama si a impunerii unor masuri netarifare.
Barierele netarifare reprezinta un complex de masuri si reglementari de politica comerciala,
publice sau private, care impiedica, limiteaza sau deformeaza fluxul internaþional de marfuri si
servicii si care au ca scop protejarea economiei nationale de concurenta straina si echilibrarea
balantei de plati.14
Reprezentantii industriei textile mai spun ca Romania este singura tara, din primii zece mari
exportatori de profil, care nu are o industrie primara. Singura tesatorie de matase, de la Lugoj, a fost
inchisa. Totodata, s-a redus masiv numarul filaturilor de melana, viscoza si fibre sintetice. Astfel,

13
http://www.bzi.ro/confectiile-textile-chinezesti-sunt-cancerigene-84798
14
Conform Acordul General pentru Tarife ºi Comerþ (GATT)
11
chiar daca o parte din firmele de confectii ar putea sa mizeze pe crearea unor marci proprii, materia
prima (lana, bumbacul si fibrele sintetice) nu ar putea fi asigurata altfel decat de importuri
costisitoare. Dupa cum reiese din datele Institutului National de Statistica, produsele textile au
asigurat cele mai mici exporturi, dar cele mai mari importuri în 2009.
Potrivit statisticilor, în perioada ianuarie-august 2009, importurile de textile ale României au
însumat aproape 2,1 miliarde de euro, din care 1,1miliarde de euro au fost produse textile.
Comparativ cu perioada similară din 2008, importul de produse textile a avut cea mai mare scădere,
de la 1,5 mld. euro în 2008. Exporturile industriei textile scad constant de trei ani de zile, de la 3,9
miliarde de euro în 2007.15
Incepand cu 2005, ca urmare acordurilor din cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului,
scaderea taxelor vamale la importurile din China si India ( tari cu mana de lcuru mai ieftina decat in
romania) a determinat diminuarea cotei de piata si restrangerea activitatii unui numar semnificativ
de firme specializate in doemeniul productiei si comercializarii de textile si confectii.

Cap III. Tipuri de vanzare

Vanzarea produselor obtinute este un alt capitol important din viata unei fabrici de confectii. O buna
retea de distributie (in sistem franciza, de exemplu), un bun distribuitor (care dispune de magazine
bine echipate si bine situate), o publicitate adecvata (printr-un agent specializat) presupun incheierea
unor contracte cu clauze nu numai economice, dar si juridice, dintre cele mai potrivite cu natura
operatiunilor comerciale specifice domeniului industriei textile 16

In ceea ce priveşte nivelul importurilor sectoriale, din analizele efectuate se constată că


evoluţia importurilor româneşti a prezentat largi variaţii din punct de vedere structural până în anul
1998, în schimb producându-se salturi mari la preţurile de import în echivalent dolari S.U.A.
Începând cu anul 1999, structura comerţului exterior a fost mai stabilă, atât în ceea ce priveşte
dezagregarea geografică, cât şi cea sectorială. Poziţia de vârf în importurile româneşti aparţine
produselor industriei textile, care au o pondere de trei ori mai mare, la care se adaugă şi sectorul
pielăriei.
Intre tipurile de vanzare identificate in domeniul textilelor se regasesc Informatii cap 3 (tipo
vanzare cu gramada

15
Mihaela Balea / Business Standard | 20 Dec 2009, http://www.money.ro/textile-si-imbracaminte/romania-a-
exportat-textile-si-incaltaminte-de-2-4-mld.html
16
http://cooltextil.fimaro.ro/articole/juridic.php
12
http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2004_2009/documents/com/com_com(2007)
0870_/COM_COM(2007)0870_ro.pdf)
Ce este o vânzare cu prime?
Reprezintă obţinerea unui avantaj (produs sau serviciu) ca urmare a achiziţionării unor produse sau servicii, identice
sortimental.
2. Când cunt permise vânzările cu prime?

Această practică este permisă numai în ipoteza în care produsele sau serviciile oferite ca prime sunt identice sortimental
cu cele achiziţionate.
Exemple:
a) “pentru un set de ciorapi cumpărat primiţi gratuit o pereche”;
b) “pentru 5 ciocolate cumpărate primiţi o ciocolată”;
c) “pentru developarea a două filme foto şi eliberarea fotografiilor, oferim gratuit developarea unui al treilea film”.

VÂNZAREA ÎN AFARA SPAŢIILOR COMERCIALE


Un vânzător sună la uşa ta şi îţi povesteşte despre avantajele pe care le poţi obţine cumpărând enciclopediile sale sau
aspiratorul său minune. Acest tip de practică se numeşte vânzare în afara spaţiilor comerciale.
1. Ce este vânzarea în afara spaţiilor comerciale?
Reprezintă o ofertă a unui vânzător de a-ţi vinde un produs sau un serviciu la tine acasă, fără a-l fi invitat în acest scop în
prealabil.
Vânzarea în afara spaţiilor comerciale poate reprezenta o modalitate riscantă de a achiziţie, deoarece atunci când
cumperi în acest fel nu poţi compara calitatea sau preţurile acelor produse sau servicii.
Vânzătorii utilizează în general în aceste cazuri anumite tehnici de vânzare, profitând de surpriza consumatorului, şi
acesta reprezintă un alt motiv pentru care a fost instituită o protecţie specială.
În schimb, dacă ai invitat vânzătorul acasă pentru a-ţi prezenta produsele sau serviciile sale, atunci nu mai beneficiezi de
protecţia legii privind vânzarea în afara spaţiilor comerciale.
Anumite tipuri de vânzare nu sunt vizate de această protecţie specială:
- vânzarea la distanţă
- vânzarea de alimente, băuturi
- vânzarea de produse de uz curent utilizate în gospodărie, livrate cu regularitate de către comerciant, etc.
2. Care este protecţia de care beneficiezi?
Potrivit O.G. 106/1999 privind contractele încheiate în afara spaţiilor comerciale vânzătorul are obligaţia de a-ţi înmâna
un contract în formă scrisă.
Acesta trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente obligatorii:
- datele complete de identificare a părţilor
- obiectul contractului
- preţul contractului
- data şi locul încheierii contractului
- clauza expresă despre dreptul de denunţare unilaterală a contractului de către consumator într-un termen de 7 zile şi
condiţiile pentru exercitarea acestui drept, precum şi numele şi adresa comerciantului faţă de care consumatorul poate să
îşi exercite acest drept.
Într-adevăr, dispui de un termen de 7 zile lucrătoare în care poţi renunţa la achiziţia făcută, fără a plăti vreo taxă sau
despăgubire, prin intermediul unei scrisori recomandate cu confirmare de primire.
Termenul de 7 zile începe să curgă:
- de la data încheierii contractului, dacă, aceasta este concomitentă cu data livrării produsului;
- de la data încheierii contractului de prestări servicii;
- de la data primirii produsului de către consumator, dacă livrarea a fost efectuată după data încheierii contractului.

13
Dacă termenul expiră într-o zi de sâmbătă, duminică sau de sărbătoare legală, se va prelungi până în prima zi lucrătoare
care urmează.
3. Atenţie!
Aceste vânzări în afara spaţiilor comerciale sunt însoţite din nefericire de anumite practici abuzive la care trebuie să fii
atent:
utilizarea documentelor antedatate, pentru a te face să perzi beneficiul termenului de reflecţie de 7 zile;
informaţii incomplete sau incorecte, pentru a nu putea contacta vânzătorul ulterior, etc.17

http://www.managusamv.ro/fisiere/file/U-Z.pdf tipuri vanzare


http://www.agir.ro/univers-
ingineresc/platforma_tehnologica_europeanapentru_viitorul__textilelor_si_confectiilor_1
063.html
colectile prosoape http://www.prosoape.ro/content/9-portofoliu
vanzari de soldare
http://2005.informatia.ro/ANPC_a_efectuat_un_control_tematic_cu_privire_la_vanzarile_
de_soldare-112646
lichidari de stoc http://www.perpetuum.ro/Lichidari-de-stoc--cID178.html
Cap. IV Transmiterea dreptului de proprietate
UE joacă un rol important în comerţul mondial cu produse textile, fiind cel mai mare
exportator mondial şi respectiv al doilea importator mondial, după SUA.
După expirarea la 1 ianuarie 2005 a Acordului OMC privind textilele şi articolele de
îmbrăcăminte, piaţa comunitara s-a confruntat cu un aflux important de importuri de astfel de
produse originare din China, în cea mai mare parte. Datele statistice referitoare la importurile UE
din China arată, în prima parte a anului 2005, o creştere cu peste 25% valoric şi peste 40% în
volum. Pentru produsele liberalizate în 2005 cota de piaţă deţinută de China a crescut cu 145% în
volum şi 95% valoric. Cotele de piaţă deţinute înainte de 2005 de Pakistan, Indonezia, Thailanda,
Coreea de Sud etc., au fost preluate de către China.
Această explozie a importurilor de produse textile originare din China pe piaţa comunitară a
determinat lansarea la 24 aprilie 2005 a unei investigaţii pentru adoptarea de măsuri de salvgardare
împotriva a 9 categorii de produse textile. Investigaţia a fost lansată în conformitate cu prevederile
Protocolului de Aderare a Chinei la OMC din 2001 care conţinea şi o clauză specifica de
salvgardare pentru textile. Franta si Italia, in mod special, s-au aratat nemultumite de acest acord,
ele preferand o continuare sistemul de cote la importurile de textile chinezesti. Comisia Europeana
considera insa ca acordul la care s-a ajuns cu China este “cea mai buna solutie posibila”. Dar, chiar

17
http://o9atitudine.ro/info/practici-economice/probleme-particulare#vanzarile cu pret redus
14
daca sistemul de cote va fi eliminat, “ramane totusi posibiliatea ca unul dintre statele membre ale
UE sa ceara, daca e cazul, activarea masurilor de salvgardare”, a precizat comisarul european, Peter
Mandelson18.
În urma acordului dintre China şi UE din 10 iunie 2005, cele două părţi au convenit
un “control” strict al creşterii importurilor de textile pe piaţa comunitară pentru un număr de 10
categorii de produse textile, printre care si articolele textile hoteliere (lenjerie de pat si pilote).
Comisia Europeană administrează la nivelul Comunităţii autorizaţiile de import pentru
produsele textile care fac obiectul cotelor sau măsurilor de supraveghere aplicabile produselor
textile şi articolelor de îmbrăcăminte, conform Regulamentelor Consiliului (CE) Nr. 3030/93, nr.
517/94 si nr. 3060/95, Regulamentelor Comisiei nr. 1084/2005 din 8 iulie 1005 si nr. 1478/2005
din 12 septembrie 2005 printr-un Sistem Integrat de Gestiune a Licenţelor "SIGL" ("Système
Intégré de Gestion de Licenses") care asigură legătura cu departamentele din Statele Membre care
eliberează aceste documente;
Sistemul Integrat de Gestiune a Licenţelor "SIGL" oferă informaţii privind gradul de
utilizare a cotelor şi cantităţilor eliberate pentru produsele sub supraveghere (în funcţie de
autorizaţiile de import eliberate), pe categorii de produse textile, pe ţări exportatoare (inclusiv
pentru operaţiunile de perfecţionare activă). Sistemul este actualizat de două ori pe zi.
Producatorii sau comerciantii din industria textila se confrunta adesea cu probleme
dificile, printre care cele de ordin juridic reprezinta, uneori, adevarate bariere in buna
desfasurare a activitatii lor.
O fabrica de textile trebuie sa produca, iar in acest scop trebuie sa incheie contracte cu
diferiti beneficiari (de exemplu hotelieri, proprietari de restaurante) ai produselor respective. Multe
fabrici din Romania recurg la incheierea unor contracte de fabricatie in sistem "lohn", de exemplu.
Aceste contracte contin clauze speciale, foarte ferme, care trebuie respectate - respectarea
standardelor de calitate si a termenelor de predare a produselor, interdictii de vanzare pe teritoriul
Romaniei a produselor realizate, interdictia de a "copia" produsul, ale carui coordonate sunt
stabilite de beneficiar prin tipare, desene, sau modele care apartin exclusiv acestuia din urma.
Modelele ori desenele industriale utilizate in legatura cu procesul de fabricatie al
prosoapelor, halatelor, perdelelor, lenjeriilor de pat etc. se bucura, la randul lor, de o anumita
protectie, ceea ce tine de un alt domeniu extrem de important legat de lumea industriei textile:
drepturile de proprietate industriala.
18
http://www.money.ro/news/armistitiu-in-razboiul-dintre-ue-si-china-in-domeniul-textilelor.html
15
Prin desen industrial se intelege aspectul exterior al textilelor hoteliere, redat in doua
dimensiuni, rezultat din combinatia dintre principalele caracteristici, indeosebi linii, contururi,
culori, forma, textura si /sau materiale si /sau ornamentatia produsului in sine.
In Romania, desenele/modelele industriale pot fi protejate pe trei cai: (1) prin inregistrare
pe cale nationala, depunand la OSIM (Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci) o cerere de
inregistrare; (2) prin "sistemul Haga", respectiv prin inregistrare internationala la OMPI
(Organizatia Mondiale a Proprietatii Intelectuale), pe calea Aranjamentului de la Haga19, prin
desemnarea Romaniei in cererea internationala; (3) prin inregistrarea ca design comunitar la OHIM
(The Office for Harmonization in the Internal Market), protectia conferita in urma inregistrarii
fiind extinsa asupra tuturor statelor membre.
In acest sens, orice persoana fizica sau juridica, din tara sau din strainatate, poate depune la
Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci o cerere pentru inregistrarea unui desen sau model
industrial. In cazul solicitantilor straini, este obligatorie reprezentarea in fata OSIM printr-un
mandatar autorizat roman, in baza unei procuri de reprezentare.
In cazul textilelor hoteliere exclusive, in special al celor de lux, hotelierii pot avea dreptul
de a solicita inregistrarea daca dovedesc existenta unui contract de cesiune sau alternativ, o
declaratie pe proprie raspundere privind renuntarea autorului la drepturile sale.
Un desen sau model industrial poate fi inregistrat daca este nou (adica nu este identic in
ceea ce priveste detalii semnificative cu nici un desen sau model industrial facut public inainte de
data depunerii cererii sau a prioritatii invocate) si are un caracter individual (adica impresia globala
pe care o produce asupra utilizatorului avizat este diferita de cea produsa de orice alt desen sau
model industrial facut public anterior datei de depunere a cererii sau a datei prioritatii invocate).
Detinatorii de firme din industria Horeca prefera sa obtina un certificat de inregistrare a
unui desen sau model industrial, intrucat acesta confera titularului dreptul exclusiv de exploatare a
acestuia si dreptul de a interzice persoanelor terte reproducerea, fabricarea, comercializarea,
oferirea spre vanzare sau folosirea unui produs in care desenul sau modelul este incorporat sau la
care acesta se aplica.
Legislatia din domeniu nu prevede obligativitatea exploatarii desenului sau modelului
industrial ce face obiectul unui certificat de inregistrare acordat de OSIM ca si conditie pentru
exercitarea de catre titular a drepturilor dobandite ca urmare a inregistrarii. Caracterul de noutate a
19
LEGE Nr. 44 din 28 aprilie 1992pentru aderarea Romaniei la Aranjamentul de la Haga privind depozitul international
de desene si modele industriale, din 6.11.1925, cu modificarile si completarile ulterioare.
http://www.osim.ro/legis/legislatie/desene/acthaga.htm
16
aspectului estetic de asnsamblu al desenului sau modelului industrial ii confera titularului protectie
pentru o perioada de maximum 25 de ani20, dupa care desenul sau modelul industrial intra in
domeniul public, putand fi utilizat de catre orice persoana.
Un producator de textile hoteliere sau un hotelier care detine un certificat de inregistrare
poate cesiona oricand in cursul perioadei de protectie drepturile ce decurg din respectivul certificat
al unui desen sau model industrial, fie prin cesiune, fie prin licenta. Prin cesiune, drepturile pot fi
transmise total sau partial, respectiv pentru toate desenele sau modelele industriale ce fac obiectul
unui certificat de inregistrare, sau numai pentru o parte dintre acestea. Prin licenta, poate fi
transmis dreptul de exploatare al desenului sau modelului industrial in mod exclusiv sau
neexclusiv, total sau partial.
Produsul conceput pentru utilizarea in industria hoteliera trebuie sa se adreseze unei game
variate de clienti, sa fie atat comfortabil, cat si atragator din punct de vedere estetic (de exemplu o
camera rezervata in cazul practicarii unui turism de afaceri va fi amenajata diferit fata de una
destinata unei familii care se afla in vacanta).
Tocmai de aceea, in cazul produselor hoteliere de lux, astfel de detalii poarta amprenta unui
creator anume, personalitatea acestuia transferandu-se asupra produsului realizat de producator.
Creatiile pot avea caracter de unicitate sau pot fi destinate unui public mai larg. Produsul devine cu
atat mai atragator si mai convingator pentru consumatorul final cu cat "marca" este dintre cele deja
consacrate pe piata sau constituie una dintre marcile care intrunesc conditiile pentru a patrunde pe
piata produsului respectiv. In spatele produsului se afla creatorul, cu imaginatia si talentul sau.
Pentru toate acestea, exista texte de lege care confera creatorului protectia necesara a drepturilor
sale de "autor" al creatiei respective.
Numele comercial, denumirea brand-ului si forma grafica in care produsele sau serviciile
sunt prezentate publicului consumator constituie elemente determinante si inseparabile ale imaginii
unei companii.
Dreptul exclusiv al companiei de folosire a acestor elemente se asigura numai
prin inregistrare ca marca, respectiv desen sau model industrial, inainte de punerea pe piata a
produselor sau serviciilor la care se refera sau care le incorporeaza.

20
Certificatul de inregistrare confera protectie titularului desenelor sau modelelor industriale inregistrate pentru o
perioada initiala de 10 ani de la data depunerii cererii, cu conditia achitarii taxelor oficiale pentru mentinerea in vigoare
a acestuia. Dupa expirarea celor 10 ani de protectie, titularul mai poate solicita reinnoirea inregistrarii pentru inca
maximum 3 perioade succesive de cate 5 ani, cu conditia achitarii taxelor legale aferente.
17
Astfel, faptul ca un prosop poarta marca Hilon, Marriott etc constituie un veritabil mesaj
adresat consumatorilor, prin intermediul carora compania afirma si atesta calitatea produselor sau
serviciilor sale, iar in cadrul acestei comunicari este esential sa se asigure o individualitate a
mesajulului companiei, ca instrument de cucerire si fidelizare a clientilor.
In eforturile pentru construirea si mentinerea unei imagini individuale pe piata - si deci a
unui mesaj individualizat catre consumatori – companiile din domeniul Horeca se lovesc in mod
invariabil si constant de necesitatea protejarii drepturilor sale de proprietate intelectuala.
Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a adus cu ea modificari esentiale in domeniul
marcilor, impunand companiilor romanesti o abordare noua in ceea ce priveste protejarea
drepturilor lor. In mediul de afaceri de la noi din tara a devenit astfel tot mai prezent conceptul de
marca comunitara21, ca raspuns la nevoia companiilor romanesti de protectie in cadrul expansiunii
lor pe piata comunitara.
Producatorii romani de textile pot urma o procedura de inregistrare a unei marci comunitare
ce presupune depunerea cererii de inregistrare la Oficiul pentru Armonizarea Pietei Interne, urmata
de parcurgerea unor etape care sunt in mare parte similare celor parcurse in vederea inregistrarii
marcii la nivel national in statele membre (examinarea preliminara, publicarea marcii, inregistrarea
si eliberarea certificatului de inregistrare), exceptie facand anumite particularitati procedurale
specifice.
Principalul aspect care diferentiaza procedura de inregistrare a unei marci comunitare de
cea a inregistrarii unei marci la nivel national in Romania consta din aceea ca prima nu prevede
efectuarea unei examinari privind anterioritatea, orice marca depusa spre inregistrare la Oficiul
European fiind admisa la inregistrare independent de marcile anterior inregistrate in spatiul Uniunii
Europene.
Spre deosebire de marca nationala, care beneficiaza de protectie doar la nivel national in
tara la al carei oficiu a fost parcursa procedura de inregistrare, marca comunitara, odata
inregistrata, devine valabila si produce aceleasi efecte in toate statele membre, conferind titularului
sau protectie impotrva reproducerii sau imitarii pe intreg teritoriul Uniunii Europene.

Cap. V Modalitati de finantare


21
Marca comunitara este titlul obtinut ca urmare a parcurgerii procedurii de inregistrare a unei marci la Oficiul
European pentru Armonizarea Pietei Interne, in conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului European
privind marca comunitara. Protectia initiala acordata pentru o marca comunitara inregistrata este de 10 ani de la data
inregistrarii, aceasta perioada putand fi prelungita succesiv cu cate 10 ani, de un numar nelimitat de ori, la expirarea
perioadei de protectie, prin depunerea unei cereri de reinnoire si achitarea taxelor oficiale aferente.
18
Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, prin activitatea sa, isi propune sa
susţina întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi microîntreprinderile, focalizandu-si atentia cu
precadere pe facilitarea accesului la capital, pe dezvoltarea tehnologica si alinierea la standardele de
calitate ale Uniunii Europene. Intrucat atat industria textila, cat si celelalte sectoare industriale
necesita dezvoltarea si modernizarea sectorului productiv prin investiţii în instalaţii, echipamente,
maşini, aparatură, prin achiziţionarea de tehnologii, brevete, mărci, licenţe, precum şi prin
implementarea şi certificarea sistemelor de management al calităţi şi al mediului, s-a infiintat
Agentia Nationala a IMM-urilor. Scopul acesteia este de a asigura o accesare cât mai mare a
programelor care vor fi cofinanţate din fonduri structurale, care să permită înlăturarea
dezechilibrelor economice, precum şi dezvoltarea şi promovarea mediului de afaceri românesc la
nivelul cerinţelor pieţei comunitare.22
In Ghidul Surselor de Finantare realizat de Agentia Nationala a IMM-urilor am identificat
urmatoarele modalitati de finantare de care firmele care produc si comercializeaza textile ar putea
beneficia: (1) Finanţări de la bugetul de stat (prin Programul naţional multianual pentru susţinerea
înfiinţării şi dezvoltării IMM si prin programul Credite cu dobândă avantajoasa pentru crearea de
noi locuri de muncă), (2) Finanţări din fonduri structurale23, (3) Finanţări din fondurile de garantare
si (4) Microfinantari (Micro credite pentru întreprinzătorii şi întreprinderile micro, mici şi mijlocii).
De cele mai multe ori, agentii economici din industria textila se plang ca nu sunt informati
corespunzator cu privire la fondurile europene de care pot beneficia, aceste surse ramanand adesea
nealocate.
In ceea ce priveste domeniul industriei textile, membrii Federatiei Patronale a Textilelor,
Confectiilor si Pielariei considera ca multe aspecte importante ar trebui revizuite in ceea ce priveste
posibilitatile de finantare. Bancile comericale ofera o gama larga de credite pentru IMM-uri ( linii
de credit, credite pentru investitii, credite pentru dezvoltare activitatii, credite tip start-up etc.).
Conditiile de eligibilitate sunt insa greu de indeplinit de marea majoritate a firmelor de textile, mai
22
http://www.mimmc.ro/files//imm/Ghidul%20surselor%20de%20finantare%20pt%20IMM.pdf
23
Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, Axa Prioritară 1: Un sistem de
producţie inovativ şi ecoeficient, Domeniul de interventie D1.1, Operaţiunea a): Sprijin pentru consolidarea
şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile
Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, Axa Prioritară 1: Un sistem de
producţie inovativ şi ecoeficient, Domeniul de intervenţie D1.1, Operaţiunea b): Sprijin pentru implementarea
standardelor internaţionale
Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, Axa Prioritară 1: Un sistem de
producţie inovativ şi ecoeficient, Domeniul de intervenţie D1.1, Operaţiunea c) Sprijin pentru accesul IMM pe
noi pieţe şi internaţionalizare
19
ales din cauza costului mare al materiilor prime. Bancile solicita garantii de minimum 50% de la
institutii de garantare specializate. IMM-urile pot beneficia de pana la 500.000 de lei sau echivalent
in euro la finantarea sub forma liniei de credit si de pana la 1 mil. lei sau echivalent in euro la
creditul pentru investitii. Linia de credit se poate acorda pe o perioada de maximum 12 luni, iar
creditele pentru investitii pe o perioada intre 3 si 5 ani, cu o perioada de gratie la plata dobanzii de
pana la 6 luni. Si micro-firmele au acces la astfel de finantari, dar cu conditii mai restrictive.24
Astfel, avand in vedere ca politica de creditare a bancilor comerciale nu este avantajoasa pentru
IMM-uri, ar fi de preferat creditarea prin EXIMBANK a exporturilor si a investiilor cu o dobanda la
jumatate din cea a bancilor comerciale, in conditiile in care ar avea loc reducerea cheltuielilor
bugetare prin reducerea agentiilor si a numarului de functionari, in scopul utilizarii economiilor la
capitalizarea EXIMBANK. .
Fondurile guvernamentale ar trebui sa includa fonduri de risc pentru creditarea exportatorilor
si a IMM-urilor - cum este cazul Italiei, care acorda imprumuturi de 100 – 300.000 euro 25, cu
dobanda zero pe o perioada de 2-3 ani pentru firmele care au fost profitabile - sau fonduri nationale
de sprijin al economiei (ca in Franta).
Achizitionarea de bunuri de larg consum, care includ si articole textile (fete de masa,
perdele, draperii, tapiterii etc.) pentru institutiile statului, numai de la producatorii romani
(excluderea intermediarilor) ar putea aduce noi fonduri companiilor textile romanesti. De exemplu,
hotelurile aflate in patronajul statului ar trebui sa isi aleaga furnizori autohtone pentru echipamentele
textile.
Accesarea fondurilor structurale este mult mai dificila pentru o mare parte a companiilor
producatoare de textile, tocmai de aceea anularea modificarii HG 1247/2005 prin care se exclud
IMM-urile de la accesarea a trei programe de finantare pentru proiectele de crestere a
competitivitatii, pe motiv ca pot accesa fonduri prin fonduri structurale POS (Programul Operational
Sectorial) ar fi un raspuns pentru problemele producatorilor de textile.
Printre principalele probleme cu care aceste firme se confrunta in accesarea fondurilor structurale se
numara birocratia excesiva, lipsa capacitatii beneficiarilor de a finanta sau cofinanta
proiectele si lipsa transparentei in evaluarea si selectia proiectelor.

24
http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bcr-vinde-credite-pentru-imm-cu-dobanzi-incepand-de-5-8-
pe-an-la-euro-4607983/ Izabela Badaru
25
In Romania suma minima care poate fi obtinuta este de 5.000 de euro, in timp ce maximul
este de 90.000
20
De exemplu, pentru a depune proiecte in cadrul axei POS CCE (Programul Operational Sectorial de
Crestere a Competitivitatii Economice), este nevoie ca un IMM sa depuna 48 de documente
(avize, declaratii, planuri,cereri), potrivit Dan Barna, partener Structural Consulting Group,
in gestiunea si alocarea fondurilor fiind implicate peste 60 de institutii26.
O sursa alternativa de finantare poate fi si accesarea fondurilor EXIMBANK prin
contracte de factoring27. Astfel, Eximbank ar asigura exportatorilor produsul factoring
(decontarea facturilor pentru marfa livrata, in principal cea de export) pentru a avea
lichiditati si ar incasa de la clientii externi la termenul din contract contravaloarea facturii.
Asocierea mai multor firme pentru preluarea unor contracte mai mari in vederea acoperirii
capacitatilor optim si obtinerea unor tarife mai bune de la clienti. .

Cap. VI. Probleme identificate si solutii propuse


Printre problemele cu care se confrunta industria textila am identificat restrangerea activitatii
producatorilor de materii prime autohtoni. Acest lucru afecteaza direct producatorii de textile
hoteliere, intrucat produsul finit nu se poate realiza fara materii prime si accesorii. Acestea pot
proveni de pe piata autohtona sau din import. Cantitatile si calitatea acestora sunt dictate de
comenzile primite de la cei care au solicitat produsele finite. Producatorul trebuie sa se asigure ca
poate onora comenzile primite la termenele contractuale agreate cu partenerii sai si in acest scop este
dator sa incheie contracte corespunzatoare cu furnizorii de materii prime si de accesorii.28
Un exemplu concret este redat prin problematica semnalata de reprezentantii patronatului
lanii legata de materia prima. Din cauza lipsei dotarilor tehnologice corespunzatoare, producatorii
agricoli nu pot vinde direct materia prima producatorilor de textile, intrucat aceasta trebuie
prelucrata. Intervin aici “intermediarii”, in special firmele din Turcia care cumpără cu 1-2 Ron
kilogramul de lână netratată şi o revând ţesătoriilor romanesti cu 5-6 Euro/kg în multe din cazuri cu
etichete „Made in England”29.

26
http://www.zf.ro/prima-pagina/pentru-accesarea-fondurilor-structurale-sunt-necesare-48-de-
documente-3088331/ Victor Rotariu
27
Factoring-ul este un contract comercial de creditare la care participă o societate specializată (societate bancară sau o
instituţie financiară specializată) în încasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produse
sau servicii denumită aderent. Aderentul urmăreşte să-şi încaseze preţul facturilor înainte de termenul de scandenţă, iar
factorul urmăreşte să obţină un beneficiu, de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează în avans.În
activitatea de factoring ia parte şi beneficiarul (clientul) care va fi notificat că trebuie să plătească factura la scadenţă
factorului.
28
http://cooltextil.fimaro.ro/articole/juridic.php
29
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap7
21
Intrucat fondurile de finantare de la statul roman sunt in continuare greu de accesat, o solutie
viabila pentru reducerea costurilor de productie si, implicit, a pretului produselor finale ar putea fi
infiintarea unui centru de achizitii la nivel national, care ar permite centralizarea tuturor comenzilor
lansate de producatorii autohtoni si achizitionarea materiei prime, de pe piata inter na tionala, in
cantitati foarte mari si la preturi avantajoase, negociate in prealabil.
Masura se impune cu atat mai mult cu cat aceasta metoda este folosita cu succes, de mai
multi ani, in mai multe state europene. Centrul de achizitie ar aduna comenzile producatorilor
romani si ar elibera o comanda unica pentru a simplifica actuala situatie.
Deoarece producatorii de materii prime (fire si tesaturi) aproape au disparut de pe piata
interna - ceea ce a dus la aparitia speculantilor care vand produsele importate din China, India sau
Turcia, la un pret dublu fata de cel de achizitie - producatorii de textile cheltuiesc cei mai multi bani
pentru achizitia materiei prime. In Romania, de la inceputul anului, s-au produs doar 21.500 de tone
de fire, textilistii nemaiavand de unde sa achizitioneze materii prime la un pret competitiv. In
conditiile in care importatorii sunt interesati doar de propriul castig, devine din ce in ce mai greu
pentru producatorii romani nu doar sa respectele cerintele pietei, ci si sa supravietuiasca pe aceasta,
asa cum afirma Aurelian Popescu, presedintele executiv Fepaius.
Produsele contrafacute chinezesti reprezinta una dintre cele mai grave probleme din industria
textile. In data de 7 aprilie 2007, la Biroul Vamal Albita au fost retinute in vederea confiscarii
articole textile provenind din China, destinate pietei de consum iesene, care s-au dovedit a fi
contrafacute. Vamesii sustin ca produsele contrafacute din China sunt in cea mai mare parte distruse
dupa ce titularii de marca decid acest lucru. "Toate aceste marfuri sunt susceptibile a aduce atingere
asupra drepturilor de proprietate intelectuala ale marcilor respective si daca ar fi fost comercializate
pe piata, la pretul produselor originale, valoarea totala s-ar fi ridicat la peste 42.700 lei 30. Mai mult,
s-a demonstrat ca formaldehida, substanta din vopselele cu care sunt tratate majoritatea produselor
asiatice, determina aparitia cancerului de piele.
O solutie la aceasta problema ar putea sa o constituie verificarea intrarilor de produse din
import, din punct de vedere calitativ si cantitativ si impunerea printr-un ordin al Ministrului
Sanatatii a obligatitivitatii ca marfa sa fie insotita de un certificate de calitate ӦEKO-TEX, standard
100 – nu contine substante cancerigene ar duce la restrnagerea numarului de astfel de situatii, ceea
ce ar sustine concurenta reala si loiala a produselor romanesti in piata locala.

30
http://www.bzi.ro/confectiile-textile-chinezesti-sunt-cancerigene-84798
22
Toate articolele textile destinate industriei ospitalitatii (lenjeria de pat, cearşafurile, salteaua
şi învelişul de protecţie al acesteia, sacii de dormit şi copertina) ar trebui sa fie certificate prin Oeko-
tex31. Standardul impune obligaţii irevocabile la nivel internaţional şi este revizuit anual conform
celor mai recente legi şi cercetări. Aceşti parametri includ: substanţe interzise prin lege, cum ar fi
coloranţii cancerigeni, substanţe reglementate prin lege, cum ar fi formaldehida, agenţii tensioactivi,
metalele grele sau pentaclorofenolul, substanţe care potrivit cunoştinţelor actuale sunt dăunătoare
sănătăţii, dar care nu sunt încă reglementate sau interzise prin lege, cum ar fi pesticidele, coloranţii
care provoacă alergii sau compuşii organici cu staniu, parametri precum rezistenţa la decolorare şi
valorile care nu dăunează pH-ului pielii, care sunt măsuri de precauţie în vederea protejării sănătăţii
consumatorilor32.
O alta problema acuzata de catre reprezentantii din industria textila vizeaza
scumpirea utilitatilor, in special a energiei electrice, si mentinerea unor dobanzi mari la
creditele in valuta acordate de Eximbank33. Faptul ca pretul energiei se calculeaza
diferentiat, in functie de intervalele orare - ore de varf - a dus la nemultumirea
agentilor economici romani, care afirma ca la noi in tara costurile pe megawatt sunt
mai mari decat in Germania. De aceea, acestia cer eliminarea Tarifului A33 - binom
diferenţiat pe zone orare şi durate de utilizare a puterii maxime 34 si inghetarea tarifelor
la utilitati si scaderea lor, intrucat consumul este destiant industriei nationale.
Tot la problema : mentinerea personalului
Deasemenea, existå un trend ecologic de obÆinerea firelor din surse alternative regenerabile
-bambus, lyocell (fibre celulozice, obÆinute dinbambus, din lemn).
• În conformitate cu Regulamentul Nr. 1980/2000 al Parlamentului şi Consiliului European
din 17 iulie 2000 privind stabilirea schemei de acordare a etichetei ecologice comunitare,
transpus in legislaţia românească prin HG nr. 189/28.02.2002 (abrogat prin) HG nr.
236/07.03.2007, privind sistemul revizuit de acordare a etichetei ecologice comunitare,
textilele sunt o categorie de produse vizate pentru etichetare ecologică. (de discutat la
probleme – ecologie)

31
Standard ce respecta indicatiile Institutului Tehnologic Danez, un institut al Asociaţiei
Internaţionale de Cercetare şi Testare în Domeniul Ecologiei Textile (Oeko-Tex)
32
http://www.stokke.com/ro-ro/news/press-releases/oeko-tex-approval-for-stokke-sleepi-
textiles.aspx
33
Banca de Export Import a Romaniei EximBank S.A. a fost infiintata in anul 1992 ca societate comerciala pe actiuni,
avand ca actionar majoritar statul roman.
34
Este cea mai complexă formă de facturare a consumului de energie electrică activă aflată în sistemul de tarifare
aprobat, care prevede facturarea energiei energiei electrice pe intervale orare corespunzătoare orelor de vârf, de gol şi
normale precum şi facturarea puterii pe intervale orare corespunzătoare orelor de vârf şi de rest ore, ţinând cont de
durata de utilizare a puterii maxime.
23