Balada Livezilor Noua Gramoste

BALADA LIVEZILOR
NOVA GRAMOSTE
(Versiune Originaliipe Limba Romiinii de
Nicolae Guli)
BALADA A LIVADZLOR
NOAVA GRAMOSTI
(Transpuniripri Limba Armiinii di
lonel Zeana shl Costa Guli)
EDITURA CARTEA AROMANA - 1994
--
- ---
Tu Idghea Bdituri
tu limba
c'I1'IIUi1ui
Nicolao Battaria - Pirlvulii - 1989

Dina Cuvata . Zghic di Moarti - 1989
Nushi Tulliu - Puizii . 1989
George Mumu - Bair di antic Arm1nesc . 1989
ConstantinSolemace - Dimlndarea Plrinteasci
- 1990
Dina Cuvata - Si5nninitaa - 1990

llio A. Ceara - Nihita Tumari - 199 i
Nicolae C. V010 - Sbana shi Ardirea-a Oramostiljei . 1991
Cola Caratana . Ashteptu Soarili - 1991
George M. Morea. LividzJi - Vetd Arm1neasci . 1991
Thiulwi Mihadashlu Botsli di Didindi
1992
Dumitru S. Garofil - Cintitsi di-a Paplui Mib - 1992
Nico Oscacli - Chid shi Colise - 1992
Vanabea Mihanj-Storghiu - Tridzeri - 1992
Tulliu Carafoti - Pirushana shi Furlji - 1993
Zicu A. Araia - Fudzi Haraus di 1. Noi - 1993
ElenaStere" MarianaBara Frimturi di Bani

Nushi Tulliu
- Munnintd
SUMAR
- 1993
fir! Cmtsi - 1993
tu edits;;paraleli: armanQ.11UIJOnQ
Costa GuJi - Son.ti - 1990
looel loana - Cintim tri Armioami . 1992
tu limba 11UIIQni
Ni~lae Caratani
Pod peste Legendi - 1992
Vowta Pop - Poeme - 1993
Zbor di la Editor
Normili di Senari a Edituriiljei
Alfabetlu Anniinese
Reguli di Seriari a Zboarilor
Problema-a Vuealilor Shcurti (i, u, iu, if)
Problema-a e-ului Final
Problema-a Diftongului ea (ia)
Problema-a Diftongului oa (ua)
Problema-al s tsi s-Avdi shi ca z
Problema-a Numilor di Mes, Sipt. shi Natsiunalitati
Forma Standard a Zborlui
Problemi eu Zboarli Veclji
Problema-a Niulughismilor
Problema-a Zboarijor Cumpusi
Problema-a di Scriari a Cratimiiljei'
Dispiirtsiirea-aZboarilor tu Silabi
BALADA LIVEZILOR
Balada Livezilor I
Balada-a Liviidzlor I
Nunta
SYRACUSE, NY
Mailing address: T. CUNIA
107 Britain Road
Fayetteville, NY 13066-1807 - USA
--
48
49
74
Balada Livezilor II
Balada-a Liviidzlbr II
75
iUV
101
Glosar
107
.....T..9'W'1It"]l
EDITURA CARTEA AROMANA.
7
11
11
14
16
22
23
25
25
26
27
27
29
36
40
45
ZBOR DI LA EDITOR!
CARTEA
AROMANA
Inc. easti una "Not-For-Profit" urganizatsii anI .upurata tu statIu New York dit Amirichii. Scupolu a urganizatsiljei
I lSti prizirvarea shi prumuvarea-a patrimonjului cultural arman cu (i)
t pusirea di cartsii shi rivisti; (ii) urganizarea shi co-spunsurarea di
~ minarii, adunari sm cungresi di cultura armana; (iii) anridzistrarea pi
I Iban magnetic, audio i video, a activitatslor culturali armani, cantitsi
~ Ii giocuri; (iv) fundarea a unei casi armaneasca iu si s-aduna shi si st ana cartsa, discuri, rubani magnetitsi, articuli di folklor, etc. shi (v)
i ,i soi di activitati fapta cu seupolu a prizirvariljei a patrimonjului
c lltural arman.
Cu aesta carti, Editura Cartea Aromana, intrudutsi un nou autor, tsi
r l-ari seriata multu, shi atsea tsi ari scriata, u-ari fapta pri limba
r lIOana. Nu avem multi dati biugrafitsi di-al Nicolae (Cola) Guli,
a Itorlu-a puemlui tu virsiunea-a lui urighinala dit limba rumana. Tut
t i shtim easti ea s-ari amintata Livadz, cunuscuta hoaca armaneasea
1 Aesl/l "ZOOrdi la Editor" easti scris Cll agiutorlll al lOllel Zeana.

C 'fa parti dit matirial easti loat dit cartsali "Solleti" di Costa Guli shi
.
" -:anlitsitra Armana",i" di lonel Zeana, dauli publicati di EditUl'a

( lrtea Aromanii. Cititorlu va veada ca, aestu "Zbor di la Editor",
d ad/ln cu "Normili di Scriari a Edituraljei" tsi urmeadza, au multi
n illughisllli ngrapsiti d/lpii regulili di "transplalltari a nilllughismilor
Ir limba armanii" tsi Ii' featsi1ll lIoi tra editura, reguli aspllsi tu
~
p dzinjli 29-36. Nu shtim cum va si s-faca 11Ianclo, shi tu cari misurii

a rti reguli va s-hibii actsiptati di altsii scriitori i editori. Tr-atsea,
CI itorlu lipseashti si shtiba cii, forma tsi u deadi11l noi a niuIr ~hismilor, ashi cllm u-asprmem aoa, lipseashti vidzlltii lIIash ca un
c.: 'Jmplll di cum pistipsim lIoi ca poati si s-faca; 1l1tca easti forma
dl ;niti"a CIl cari va sii ngrapsi11l, di-aoa sh-1IIa lIclo, ciirtsiili di la
e( ilrU'ii.
8 NICOLAE GULl
- BALADA
C. GULl- I. ZEANA - BALADA-ALIVADZLOR 9
LIVEZILOR
Costa Gnli s-aminta sh-el Livadz, tu 21-1i di Shcurtu 1916. Dupa

tsi bitisi shcoala primara tu hoara iu si-aminta, Costa Guli s-muta
Silistra-Rumiinia, cu tuta fumealja, tu 1926. Liceulu al featsi Silistra
iu avu ca daseal muIt cunuseutIu filolog arman Pedcle Papa~.!lgi.Dus
Bucure~ti, Costa Guli s-anscrie la FacuItatea di Literi shi Filozofie shi
la Facultatea di Drept. Ishit avucat, lucra Bucure~tipana tu anlll 1973,
eandu fu scos la pensii shi muri, tut Bucure~ti, pi 9-li di Alunar, 1985.
Costa Guli easti un di marli puets armanj d~t a daua giumitati a
aishtui secul. Cat avea banata, nu putu s-tipuseasca vara carti, eu tuti
ca el fu un di-atselj tsi anhiintsara shi cundusira multsa anj Cenaclu
Literar George Mumu di Bucure~ti. NlIfu dip agiutat shi nu avu iftihia si-sh veada tipusit protIu vulum di versuri, SOlleti,publicat tu 1990
di Editura Cartea Aromana. EI muri cu aesta mari mirachi, ma pustiritatea, cari totna fatsi ndripati, va-I cunoasca ashi cum easti shi va luaradapseasca pininga-atselj cama mari puets armanj clasits. Prit limba
armaneasca limpida sh-mushata shi prit valoarea estetica a criatsiiljei
a lui litirara, el easti dija clasic shi sta cu tinjii ninga marlji puets
clasits a noshtri: Belemace, Murnu, Batzaria, Beza, Caciona, etc.
lonel Zeana, alantu traducator a puemlui, s-aminta Doleanj, una
hoara curat armaneasca di ninga Veria-Grecia, eu shcoala shi
bisearica armaneasca, tu 19-1idi Alunar, 1912. Featsi shcoala primara
Doleanj shi Veria shi trei clasi la ~himnazilu ruman din Siiruna. Tu
1928 dusi tu Rumanii, prota Dobrugea la mai-sa, iu featsi un an di
shcoala Bazargic sh-deapoea la un lala gheatru la Ramnicul-Valcea,
iu bitisi liceulu tu 1932. Dus la Univirsitatea di Cluj, Zeana bitisi
Facultatea di Medicina shi sa spitsializa tra langorli di plumunj. Tra
una shcurtii pirioada di chiro,. tu 1940, Zeana ft.1ridactur la rivista
siptamanalii "Armatolii" scoasa Bucure~ti di C. Papanaee; una rivista
tsi eara scrisa pi rumaneashti, ma cari avea shi una padzina ngriipsita
pi armaneashti. Dupa tsi lucra tuta bana ca gheatru, shi dupa tsi featsi
17 <In;r1;_<lh"n<:i
<:lImilid:!tmli cli niiinti shi di duoa polimlu dit 19391945, Zeana baneadzii tora ea pensionar Bucure~ti-Rumania.
Urmash a traditsiljei clasica al Velo, Murnu, etc. Zeana ari scriata
multu, tu dauli limbi surori, rumana shi armanii, ma ari publicatii
putsan. Ad publicata puizii tu rivisti: pi mmaneashti, tu l'ivistili
rumani di-a chirolui shi tora tu soni, puizii pi-armaneashti, tu rivisti
arn1iineshti ca "Zborlu a Nostru" dit Ghirmanii ica IIFenix" dit
Ripublica Machidona di Scopia. Tu 1965, Zeana avea adrata un
volum di puizii "Cavalul Pindului" (Flueara-a Pindului) tsi-I baga tra
publicari la una editura di stat. Ma cum el nu eara ghini vidzut di
ridzimlu pulitic di-atumtsea, cartea nu-Ij fu tipusita, cu tuti ca
dit Gartsii, anhiintsata aoa sh-vara 200 di anj di armanjlji tsi s-trapsira
di Gramusti, marea pulitii am1aneasca asparta di Turts shi Arbinesh,
hoara tSI ari data ninga doi mari puets, publicats di Editura Cartea
Aromana, Costa Guli shi George Merea. Bana-a lui fu muItu greaua,
ca tricu multsa anj prit ancljisorli eumunisti dit Rumanii. Candu
editorlu s-afla cu el - prota oara tu 1988 la una shidintsa a Cenaclului
George Murnu di Bucure~ti, ciindu Cola Guli-Ij cafta a editorlui ta saIj publieii puemlu, sh-adaoara tu 1990, candu editorlu s-dusi di daua
ori s-Iu veada aeasa, ta s-bea deadun cati un cafe, tu njiclu-a lui uda di
Bucure~ti iu-sh tritsea bana - iilj si paru un om distrus trupeashti di tuti
atseali prit cari trieu, ma pIin di un entuziasmu di om tinir tsi smindueashti mash traninti, la opera-a lui litirara tsi mizi ashtipta s-u
veada tipusita. Ma soartea vru alta soi. Tu una dzuii dit prumuveara-al
1991, pi 4-li di Martsu, inima-al Cola Guli lu-aliisa; astamatsi di un
stop cardiac, ca una tseara suftata di vimtu.
.
Cola Guli featsi un puem cu caracter etnografic, acljimat NlInta fa
Aromani, seris pi rumaneashti. Cu el s-dusi la Tache Papahagi, cari alj
dzasi ca puemlu easti bun shi poati s-hibii publicat tu forma tu cari safta. tJn cusurin ver a lui, avucatlu Costa Guli, alj featsi corectsiunj
shi-lj turna puemlu tu una virsiuni am1aneascii.Apoea, eu una prifatsa
di-al Hristu Candroveanu, Nieolae Guli al tipusi puemlu tu 1983, eu
paradzlj-a lui, la Editura Litera di Bucure~ti.
Iniluintsat di baladili al lonel Zeana, Cola Guli s-mindui, ma
napoi, sa serii sh-eluna balada. Ashi scrisi Balada Livezilor, publicata
tora di Editura Cartea Aromana, tu cari inclusi shi una naua virsiuni a
puemlui dija publicat, Nunta fa Aromiini.
Costa Guli, un di dolji traducatori a puemlui, easti cunuscut di
cititorlji a noshtri, ca Editura Cartea Aromana Ij-ari dija publicata una
carti eu soneti. El ari scriata multi puizii urighinali shi transpuniri pri
limba armana
dit puizia a mult cunuscutslor
puets rumanj Mihail Emi,-.. ""...1... _1-: T.'
T"\1
u
--
..
__
"__
limbi, limba armana shi limba mmiina, Guli scrisi multi di puiziili a
lui an virsiuni paraleli. Una parti di puiziili a lui furii publicati tu una
serii di antologhii2 shi, dupa cum aspusim ma nsus, transpunirea-a
puemlui al Cola Guli, NU11ltafa Aromani.
2 AtanQsie Nasta - Ecoll de Ciilltec Aromanesc
- Editllra
Litem.
BlIc/lre~.ti-Ro11lania- 1985; Hristll candroveallll shi Kim [orgoveallll _

Vn Veac de Poezie Arolllana
Editllra Cal.tea ROlllalleascii,Bucure~.ti-RolI/allia
- 1985;Kim lorgoveallll- Eminescll, Roman-Aromall _
Editunt Minerva, BucllreJti-Romiillia - 1981.
'--'
10 NICOLAE GULl - BALADA LlVEZILOR
ricumandatsia-a criticului literal', a edituraljei, fu ta si s-publica,

Idghiul lucru s-pitricu sh-cu alti daua cartsa di-a lui andreapti ma
napoi, dupa 1965.
Singura-a lui carti publicata easti "Cal/titsi tra Ar1l1allallli"scoasa
di Editura Cartea Aromana. Ma multili puizii dit aesta carti, loati dit
manuscrislu Cavalul Pindului dit 1965, fura scrisi prota pri limba
rumana shi transpusi pri limba armana mash dupa 1980, anlu tsi
autorlu anchisi sa scrii pri armaneashti. Avem la editura ninga daua
cartsa di-a lui: una transpuniri pri armaneashti di puizii di-al Lucian
Blaga, unlu di nai ma marlji puets rumanj (shi el di sandzi arman, ca
un di papanjlji a lui di partea a dada-sai vinea di Muscopuli!) shi una
antulughii a puetslor armanj, clasits shi mudernji. Ma SoyaDumnidza,
editura va Ii publica, sh-aesti daua cartsa, tu anjlji tsi va s-vina.
Cu virsiunea armana a manuscrislui Balada-a Livadzlor, noi nu
avum mari problemi, ca el na vinji deja transpus tu grafia naua, tara
seamni diacrititsi, di catra Dina Cuvata, prit cari loai manuscrislu tu
1989. Singurlulucru fu adaptareala norn1ilidi scriari a edituraljei,
ashi cum va li-aspunem ma nghios tu "Normili di scriari a Edituraljei"
tsi urmeadza; an particular, scriarea cu i-final, nu cu e, ashi cum luavea autorlji.
NORMILI DI SCRIARI A EDITURALJEI

Ta s-publieam eartsali di la Editura, noi avum ananghi di reguli,
prota tra alfabet, deapoea tra normi di scriari a zboarilor sh-tu soni
avum sh-problemi eu forma standard a zborlui ica problemi ligati di
ufilisirea-a eratimaljei.
ALFABETLU A~ANESC
Cu njits alhiri noi aleapsim alfabetlu prupus tu 1984 di rivista
Zborlu a Nostru (Anlu 2, Numirlu I, Padzina 30). Aestu alfabet fu
nsustsanut shi di rizulutsia aduptata di adunarea generala a annanjlor
tsi loara parti la Doilu Cungres Internatsiunal di Limba shi Cultura
Armana tsi s-tsanu la Univirsitatea di Freiburg-Ghirmanii dit 25-li tu
28-li di Agustu, 1988. Cu alhirli tsi avem fapta, alfabetlu aduptat di
Cartea Aromana easti aestu di ma nghios, un singllr alfabet cari, tra
ndaua sonuri, ari daua varianti:
_
a~a, b, e, ch, d (dh), dz, e, f, g (g); g~ @, h, i, j, k, I, Ij 0); 111,n, nj
(n), 0, p, q, 1',s, sh (~), t (th), ts (0, u, v (v), w, x, y, z.
Dupa grailu a omlui, litira a s-avdi, candu ca rumaneseul ii, candu

ca rumaneseul a. Aesta regula simplifica scriarea: rarshirotslji au
mash sonlu a, pindenlji au dauli sonuri a shi a.
Cumbinatsiili di litiri ee, ci, che, chi suntu cititi ea tu alfabetlu
italian shi ruman. Ae;Ui va s-dzaca ca, tu ma multili zboari, sOl11uc
easti una ell sonlu k; mash atumtsea candu c easti urmat di vucalili e
SRI I, sonJU
s-moalJl
SIlJ ~-a VUI -.;a lU L.UUdl11
c...t:.UUl.- 0.>111
~Vl.
...U U.I.....
avda diznou ea sonlu k, candu c easti naintea al e shi i, lipseashti sufilisim cumbinatsia di litiri eh; tra exemplu, zboarli eheptu shi ehiro
s-prununtsa keptll shi kiro.
Cumbinatsiili di litiri ge, gi, ghe, ghi suntu cititi ca tu alfabetlu
italian shi ruman. Aesta va s-dzaca ca, tu ma multili zboari, sanlu g s-
"
12 NICOLAE GUll - BALADA LlVEZILOR
C. GULl- I. ZEANA - BALADA-ALlVADZLOR
avdi ca tu zborlu ga(;il/a. Mash candu easti an fatsa-a] e shi i, sonlu g

s-moalji shi s-avdi ca tu zboarli gepi shi gioni. Ta s-nu s-avda muljat,
dinaintea al e shi i, sonIII g easti urmat di litira h; tra exemplu,
cumbinatsia di litiri gh s-avdi ca tu zboarli ghela shi gMni. Regula
aesta poati s-aiba shi una exceptsii: tu ndaua graiuri di armanj, sh-tu
ndaua zboari, litira g - ca tu zborlu gllmar shi cumbinatsia di litiri gh
- ca tu zborlugheatru - s-avdi (mash la aesti graiuri!)ca sonlu gra-
tsescu "gamma".
Semnul dz s-avdi ca tu zborlu blldza. Litirli d shi tall sonurli latini
d shi t; ma tu ndaua zboari va poata si s-avda - dupa grailu a omlui _
shi ca sonurli gratseshtsa "dhelta" shi "theta". Aesta regul~ simplitica
scriarea: multsa armanj dit Machidunia sarbeasca shi dit Rumanii nu
au tu limba sonurli "dhelta" shi "theta". Atselj tsi vor si scrii sonurli
griitseshtsa, va poata si-u faca cu cumbinatsiili di litiri dh shi tho Tra
exemplu, tu cartsali publicati la editura-a noastra, noi va s-aplicam
aesta regula shi va sa ngrapsim cati, time(j, doara, dascal, etc. shi
cititorlu va Ii pnmuntsa cum va el. Mash candu autorlu va maxus, ta si
sa ngrapseascii ashi cum va el ta si s-prununtsa, noi va Ii ngrapsim cu
"delta" shi "theta", va dzaca va Ii ngrapsim catM, thimelj, dhoara,
dhascal, etc. Ma aesta regula ari shi exceptsii. Tu ndaua zboari,
cumbinatsia di litiri th, cari nurmal s-prununtsa ca sonlu gartsescu
"theta", s-prununtsa ca daulj sonuri separati t-II;ashi bunaoara, zboarli
bathava shi alithea s-prununtsa bat-ha-va shi a-lit-hea (i a-lith-hea),
nu s-prununtsa ba-t/Ia-va ni a-li-tllea.
Cumbinatsiili di litiri nj shi lj suntu ca tu zboarli l!jel shi (jepllr.
Benevol, aesti sonuri va poata si sa scrii shi cu seamnili traditsiunali Ii
shi f. Avem shi exceptsii, ca niulughismili arQ1!jamentll,injectsii i
C01Ylll1Ctsii
iu '!i lipseashti s-hiba pnmuntsat ca daua sonuri separati /I_
I Putem s-li tsanem aesti zboari ca exceptsii, sh-atumtsea va Ii
pnmuntsam a-ran:ja-mel/-tll, injec-tsi-i shi cOI/:jun-ctsi-i, ica, l11ult
t...: :
.. 1:
+.. 1:._L:::
_..
n u
___
~
:__ _~_ 4._::
_1.:
con-gilll/-ctsi-i, ashi cum sonlu ji shi je s-pl1lnuntsiish-tu alti limbi

(sh-dupa cum, di multi ori, s-ari transfurmata sh-tu limba armiinii: ca
tu zboarli: gilldicata, agioc, giumitati, gioni, etc.).
CUl11binatsiilidi litiri sh shi t~.va s-avdii ca tu zboarli sllopllt sill
tsi/la. Benevol, aesti sonuri va poata si sa scrii shi cu seamnili traditsiunali nunaneshtsa ~ shi f. Ma tu cartsali a edituriiljei, scriarea cu
sh shi ts nu easti utilisita dip; easti utilisita mash candu scrim zboari
rumaneshti. Avem sh-aoa exceptsii ca niulughismili tral/Shllmantsa,
catashisi (sucrestu, sechestru) shi dis//(imari i numa-varianta
Voshopoli a mult cunuscutaljei pulitii armaneascii Muscopuli, zboari
I
!
13
iu sh lipseashti s-prununtsa soh, va s-dzaca, zboarli s-prununtsa transhll-mal/-tsa, ca-tas-hi-si, dis-hii-ma-ri, shi Vos-ho-po-li; nu s-prununtsa trall-fll-ll/an-tsii, ca-ta-fi-si, d;-fci-ma-ri shi Vo-~'o-po-1i.Tuti
aesti zboari va Ii tsanem ca exceptsii.
.~
Litirlig (cumdziisimma nsus)shi l' au sonurlilatinig shi v; ma tu

ndalla zboari va poata si s-avdii - dupa grailu a omlili - shi ca soniu
gratsescu "gamma". Trii atseIj tsi vor s-Iu scrii aestu son, va poata sou
facii cu g ica v, dupa cum u caftii zborlu. Aesta ,simplificii scriarea.
Suntu armanj cari nu prununtsa sonlu gratsescu "gamma" tu zboari ca
Gramllstea, Ghiorglti, vllrgar, tsigara, fillllllghii, agh;, etc. shi tu tuti
limbili muderni aesti zboari au soniu latin g; tr-atsea easti ghini si sa
scrii mash g. Cum suntu mash varna 10 zboari iu sonlu "gamma" easH
transfurmarea a latinlui 1',nu easti ananghi s-avem un semnu spitsial;
va s-alasiim v shi va-I dghivasim "gamma". Trii atselj anvitsats cu
aifabetiu traditsiunaI, va s-hiba shi seamnili altirnativi g shi 1;.
Nu easti greu tra armanj s-eiteascii g shi I' ashi cum lipseashti; ca
Iatinlu g shi v, icii ca gratsescul "gamma". Ma easti ghini s-dam una
listii di zboarli (shi dirivativili a lor), iu I' s-prunllntsa ca ''gamma''; nu
suntu multi. Avem: vill (avini, avitii, vinar, vier, avizmaciunj ), viII
(vii, nvii, viatsa, anviari,...), vermll (virn1inos, nvirminire,...), aveasp;
(veaspi, vespar,...), vis (nvisari, nvisedz,...), l'itsal (vitsauii,...), v;ptu,
v;oara, vistem'i, villgltits, V;zmac;lII!j!sc1avi (ciil;!'i,... zboari tsi pot si
s-pnmllntsa la plural shi cu latiniu son v, ma la singular s-pnl11untsa
totna Clllatinlu 1')shi ma multiIi dirivativi a verbului vin;/'i.Cu tuti ca
prununtsarea-a dirivativilor a verbului vin;ri s-adueheashti dit cuntextul tu cari apari zborlu, na sii paru ca easti ghini s-diim regulili di
ma nghios.
Dirivativili di la Prizentll (vill, II;IY,vin;, 1';/I;m,villitS, vill) shi
atseali di la /mpilfectH (v;lIeam, vinea;, v;nea, v;lIeam, v;lIeats, vinea)
s-prununtsa totna cu "gamma". Tlit eu "gamma" s-prununtsa Vill;torlll
(I,,; "_t"t,,i "" ~rEi"(J~rp~:1nrinll7it!;iilor vai. va. ica va S-. diniiintea-a
prizentului; va S-V;l~,va s-vily,...), SlIbgillllct;vlll Pr;zel1tll(tsi s-fatsi
cu adavgarea-a pripuzitsiilor si ica SO,dinaintea-a prizentului; S-V;/I,sVil!j,...), Clll1ditsillllalrlPrizentll (s-v;nir;m, s-vin;/';sh, s-villire, svill;rim, s-villirit, s-v;lIire), ClIlIditsiulIalu/mpilfectll (forma tsi s-fatsi
cu adavgarea-a pripuzitsiilor I'rea SO,icii va so, dinaintea-a impirfectului; vrea s-villeam, vrea s-vineai,...), Impiratil'lrl (v;nll, s-villii, VillitS,
s-villa) shi Gerolldivlll (villillda,.villilldalu;).
Dirivativili a verbului viniri tsi s-prununtsa eu latinlu v suntu:
Pirfcctul (Tricutlu) Difinit (vinj, vinjish, vinji, vinjim, vinjit, vinjira),
Pirfectul (Tricutlu) Nidifinit (am vinjitii, ai vinjitii,...), Ma-Multu-Ca-
Pirfeetul (aveam vinjitii, aveai vinjita,...), Vinitorlu Antirior (tsi s-fatsi

eu adavgarea-a pripuzitsiilor vai, iea va so, dinaintea-a Tricutlui
Difinit; vai vinj, vai vinjish,...), Subgiunetivlu lmpirfectu (si-am
vinjita, si-ai vinjita,...), Cunditsiunalu lmpirfectu (forma: si-aveam
vinjitii, si-aveai vinjita,oo.)shi Partitsiplu Tricut (vinjita). Mash dirivativa-a Infinitivlui (viniri) poati s-hiba shi cu v shi cu "gamma".
Analiza-a zboarilor di ma nsus spuni ca, cu putsani exceptsii, dirivativili a verbului vinire iu vi easti deadun cu nj s-prununtsa ca latinlu
v, shi aclo iu vi easti deadun eu ni (ica cu II), dirivativili s-prununtsa
cu "gamma". Ashi avem zboarli villj, villjish, villji, villji11l,villjit,
villjira shi Vil!iitfi,iu v s-prununtsa ca latinlu v; shi zboarali ViII,Villi,
villim, vinits, vina, villeam, villeai, villea, viIIeats, villirilll, villirish,
villiri, vinirit, vinl/, shi vinilldall/i iu v s-prununtsa ca gratsescul
"gamma". Una exceptsie easti dirivativa vily tsi s-citeashti cu
"gamma" tu forma "tilli vilY" shi cu latinlu v tu forma "lIIillivily". Una
aWi exeeptsie easti villiri tsi poati s-prununtsa sh-cu latinlu v sh-eu
gratsescul "galllma".
Litira x, ea tu ma multili, maca nu tuti limbili mudemi dit Europa,
s-prununtsa ca cumbinatsiili di litiri (i) es, ca bunoara tu zboarli axesel/, alaxesel/, xeal/i, etc. tsi s-prununtsa aesesel/, aliiesesel/, esealli,
etc. ica (ii) gz, ca bunoara tu zboarli exe11lpll/,existu, etc. tsi s-prununtsa egzempll/, egzistl/, etc. Tu cartsali-a edituraljei noi pritiram soli
ngrapsim zboarli cu x; ma cativaroarii, mash candu nu shteam cum statsem, li ngrapsim cu cs ica gz. .
REGULI DI SCRIARI. A ZBOARILOR

Dupa cum s-veadi di ma nsus, tra alfabet fu lishor; lorn apofasea sa
scrim cu un alfabet tara seamni diacrititsi. Ma cat tri normi fu mult
ma greu. Ta s-putem s-tatsem nonni buni lipseashti s-avem (i) una
expertiza di filulog tsi cunoashti j!;hinilimba armana. shi (ii\ r.hirn I"
:>-u1IIIIumamprub1ema, s-na cunsultam sh-cu altsa armanj, s-tatsem
reguli (ca nu easti ghini soli tatsem mash dupa mintea-a noastra!) shi
deapoea, cu apliearea-a lor la scriari, s-videm cat suntu di buni. Nuavem nitsi expertiza, sh-nu-avum nitsi chirolu s-lu tatsem aestu lucm.
Ma cum amintam niheama experientsa cu tipusirea di vara 20 cartsa,
putsan cati putsan, iindaua reguli s-aspusira buni, tra satisfactsia-a
noastra. Aesti reguli partsiali va Ii dam niheama ma nghios, cu umutea
ca cititorlu va s-adueheasea ca lifeatsilll ti lIoi, ti eiirtsii/i a lIoostri shea /leeGI/oi 111/
pl/tum soli aplicam totllOashi cl/m 1/vream.
C. GULl- I. ZEANA - BALADA-ALIVADZLOR

I
.[
I
!
15
Pistipsim ca easti ghini s-dzatsem - nainti di-aspunearea-a normilor a noastri - minduirli tsi li-avem noi, aoatsi la editura. Tora di oara,
noi pistipsim ca nu-avem andreptul s-caftam ca WIzbor sa si serii
dupii nOnllllIsi IIstabilim noi aoatsi. Vamu - shi aestatsi va dzatsem
ma nghios easti dealihea tri caritsi s-hiba, scriitor i filulog ~u poati
sa spuna cii norma tsi u stabileashti el easti norma ndreapta, sh-tuti
alanti normi, stabiliti di altsa, suntu strambi. Multu-multu, el poati sa
spuna cii norma-a lui s-pari s-hiba atsea cama bun~ i cama simp la, ca
easti una norma loghica, ca ashi s-ari scriata di clasitslji a noshtri, ca
etimulughia a zborlui na dutsi catra aesta norma, etc. Pana candu nu
avem reguli (i) pntPllsi di WIelllllitet di armanj anvitsats /lllII/it(cu vot
magiluitar) di un [01"1'11I
riprizintativ a arlllalylor (ca un cungres
intematsiunal di limba shi cultura armana ricunuscut ca ahtari di
magiuritatea-a armanjlor) shi (ii) aetsiptati di aestltforum (iara cu vot
magiuritar) shi aplieati di marea magiuritati a seriitorlor shi editor/or
di cartsii shi rivisti armaneshti, nu putem sa zburam di "normi
ndreapti" i "normi strambi"; putem sa zburam mash di nonnili prupusi
shi aplicati di un ica di altu, di clasitslj-a noshtri ica di noi.
Trn exemplu, easti una cuntruversa tra normili cu cari lipseashti si
sa ngrapseasdi verbili (ca avea, dlttsea, jatsea, etc.) la impirfectu,
pirsoana-a treia plural. Cum lipseashti sa si scrii: elj aveau, dlltseau i
jatseallll/l Iltclll, ica, ashi cum scrim noi, dupa nonl1ili-a dictsiunarlui
al T. Papahagi, tu cartsali a noastri di la editura, elj avea, dlttsea i jatsea Itll Iltclll? Noi pistipsim ca tra cazuri ca aestu di ma nsus, na
lipsescu normi stabiliti shi impusi di una structura (nu puliticii, ca nu
avem un stat armanescu, ma culturala ca cungresi riprizintativi) ricunllscutii shi actsiptata di una magiuritati di armanj. Pana atumtsea,
noi va sa stabilim normi tra noi, tra atselj tsi publicam cartsa la editurn, cu umutea ca a~sti normi pot s-hiba un punctu di nchisiri di
discutsii, ma nclo, candu va na tatsem una ahtari structura.
Cilldu
anchisim
"_nllhli..,,m
..;rt,,;
I" H,1a"..~ r~..+~~ "..~~::;-:;
4'..
ananghi s-lom ndaua ditsizii tra normili di scriari a limbaljei arm ana.
Cu protli cartsa a clasitslor armanj, Batzaria, Mumu shi Tulliu,
ufilisim sistemlu autorlor; alaxirli tsi Ii featsim fura njits shi fura mutivati mash di alfabetlu nou cu cari Ii scrisim. Ma cu experientsa tsi uamintim cu scriarea-a lor, lorn andaua ditsizii candu publicam cartea
a tsintsea, Dimandarea Parinteasca al Constantin Belemace. Cu njits
alaxiri, regulili tsi li-aspusim tu cartea al Belemace, Ii aplicam sh-la
ciirtsiilipublicati ma napoi.
Ma cu cati carti, stabilim sh-alti reguli di standardizari-a scrislui.
Prutseslu di standardizari easti un prutses cuntinuu di furmari, aliixiri,
16 NlCOLAE GULl
- BALADA LIVEZILOR
amiliurari, etc. Andaua reguli di aesti, atseali di dispartsari a zboarlor

tu silabi (reguli tsi di-atumtsea Ii alaxim niheama!), suntu aspusi tu
cartea al G, Merca, Livadzli - Vatra Armaneasca. Ma cama multili di
reguli li-aspusim tu cartsali al Zicu A. Araia (Fudzi Haraua di la Noi),
Tulliu Carafoli (Pi/'llshana shi Fllrlji), Vanghea Mihanji-Sterghiu
(Tradzeri), Elena Stere & Mariana Sa,ra (Framturi di Bana) shi Nushi
Tulliu (Mllrmintsa jara C/'lItsi). Nadia-a noastra easti ca, di-aoa shi
ndoi anj, s-putem s-li-adunam tuti aesti reguli tu una publicatsii cu
normili di scriari a Edituraljei Cartea Aromana. Atumtsea cititorlji va
s-aiba un ghid, una calauza tra una scriari standard a limbaljei
armana.
Ma pana atumtsea, pistipsim ca easti ghini s-dam diznou una parti
di-aesti reguli, ashi cum li-avem tora di oara; suntu cititori tsi nu-au
aproapea di mana cartea al Selemace, ditu nchisita, i atseali al Araia,
Carafoli, Mihanji-Sterghiu, Stere-Sara ica Nushi Tulliu, di ma napoi.
Ta s-hiba ma lishor s-aduchim exemplili, sh-candll va s-hiba ananghi,
va dispartsam zboarli tll silabi sh-va Ii aspunem cu litiri niheam cama
ncljinati. Tra exemplu, zborlu pad"ri scris pa-du-ri ari i-Iungu ca easti
aspus cu trei silabi, ma idghiul zbor scris pa-dllri ari i-shcurtu ca easti
scris mash cu daua.
PRUBLEMA-A VUCALILOR SHCURTI (i, u, iu, ii)

Vucalili shcurti (i, u, a ica cumbinatsia iu di daua vucali dit
bitisita-a zboarlor, sh-cativaroara shi dit mesea-a lor), caftam soli
eliminam, s-nu Ii ngrapsim. Ma aestll lucru nu easti totna pusibil. Tratsea aspunem ma nghios andaua normi, nu normi absuluti, ma normi
tsi li-avem mash ca un ghid, ca una calauza.
(I) Tu bltlslta-a zboarlor, u-shcurtu nu sa scrll, lara iu-shcurtu
sa scrii mash i (iu ntreaga cumbinatsii di daua litiri i shi II, prununtsati deadun. easti shcllrtii) F.'X~p.nt~i:!
p.:!<:ti
In""h "" (i) "_"h,,..rt..
cari si scrii candu vini dupa una vucaHi lunga shi (ii) ill-shcurtu, cari
nu si scrii antreg, candu vini dupa nj, lj, ts, sh shi dz, ca, dupa una
regula tsi va u dam ma nghios, i-shcurtu tsi vini dupa nj, lj, ts, sh shi
dz nu si scrii. Bunoara avem zboarli: ji-cior, ni-or, a-drat, dit, feci,
poci, cu-paci, puts, u-vedz. grai, Mai, a-prochi, etc. (zboari tsi altsa,
ma nu nol, Ii ngrapsescu ji-cio/'ll, ni-01'll,a-dratu, ditu (di tu), fecht,
pociH, cu-paciu, putsu, u-vedzu, graht, Maill, a-procltiu, etc.). Avem
shi exceptsiili (i) bou, cu-lell, shtill, viu, dau, a-rau, ve-duu, iu 11shcurtu vini dupa una vucalii lunga, shi (ii) clm-dilj, di-pi-tlmj, p/'Ollj,
r
I
sb'anj, a-rosh, etc. iu iu-shcurtu vini dupa cunsoanili nj, lj, sh, etc.
(zboari tsi altsa II ngrapsescu, ma nu nol, cun-dilju (cun-diljill), capi-tunju (cii-pi-tunjill), pronjll (pronjiu), stranju (stranjiu), a-roshu
(aroshiu.
Bagats oara cum, ta si s-aplica regula di ma nsus, dauli vucali i shi
u lipseashti s-hiba shcurti, va s-dzaca ca ntreaga cumbinatsia di daua
litiri iu easti shcurta. Aesta regula nu easti adrata tra cazlu iu dauli
litiri i shi u sa ngrapsescu, ca (i) II-shcurtu vini gupa i-Iungu, ca tu
zboarli car-ci-liu, mis-tir-ghiu, shtill, viu, hiu, pun-diu, sti-hiu, ti-riu,
etc.; (ii) u-Iungu vini dupa i-shcurtu, ca tu zboarli iu, is-chiu, A-minciu, Ster-ghiu, scljin-ciu, a-pan-ghiu, etc.; shi (Hi) dauli litiri, i shi II
suntu lundza (fac daua silabi), ca tu zboarli bi-u, spi-un, etc.
(2) Tu bltislta-a zboarlor, i-ulu shcurtu sa ngrapseasht1; exceptsia u-aflam la zboarli tsi bitisescu cu llj, lj, sh, ts shi dz. Ma candu iulu shcurtu s-afla tu mesea-a lor (cum easti cazlu candu zborlu s-afla
tu forma articulata), caftam s-nu lu ngrapsim. Dzatsem caftam, ca (i)
di multi ori i-ulu shcurtu lipseashti ngrapsit, (ii) di multi ori lipseashti
eliminat, shi (iii) di alti multi ori nu shtim neca noi cum easti ghini statsem; sh-tora di oara nu him an stari s-dam reguli buni, sh-tr-atsea,
cativaroara, idghiul zbor va lu ngrapsim candu cu i, candu tara.
Bunoara, noi va sa ngrapsim: pa-dllri, ha-rei, ploi, i-sihi, ca-/ivi,
cari (nu ca-ri, iu i easti lungu), mari, Luni, ici, ji-ciori, lu-miichi,
IIIChi,miighi, mur-dari, ca-shari, vlalli, etc. La forma-a lor articulata,
substantivli shi adjectivli Ii scrim ica cu i-shcurtu, ca tu: ha-rei-li,
ploi-li, i-si-hii-li, ca-livi-li, ica tara i-shcurtu ca tu: pa-dur-li, miir-Ii
(mar-lji),fi-cior-lji, lu-mfich-li, luch-lji, mfigh-li, mur-dar-Ii ~lIlllr-darlji), cfi-shar-lji, vlah-lji, etc. Mash candu lu vrem lungu, la feminin,
shi vrem maxus ta si s-avda, si s-prununtsa (ma multu tu puizii, iu
vrem s-tsanem ritmultJ, ,ca tu zboarli: pfi-du-ri-li, cfi-li-vi-li, mfi-ri-li,
lu-mii-chi-li, mfi-ghi-li, mur-da-ri-li, cfi-sha-ri-li, via-hi-ii, etc.,
atumtsea
i-Ill II v:! ~i sii ~~rii' m:! ;-'11111

nl1 V" ,,;; ""r;i h m""",,1in
,,;;n;ll1
nu s-avdi; candu zboarli arman mfir-/ji,fi-cior-/ji, luch-/ji, l1Iur-dar-/ji,

cfi-shar-lji, vlah-/ji, etc,
Poati ca b5gat oara ca noi angrapsim di ma multili ori: zboar-Ii shi
a zboar-Ior. Ma, cativaroara, s-poati s-avem angrapsita shi forma altirnativa, zboa-ri-Ii (zboa-rfi-li) shi a zboa-ri-Ior (zboa-rii-Ior).Aesta aspuni ca (i) ma si s-afla tu una puizii, ritmul puiziiljei poati s-cafta prununtsarea-I i (va s-dzaca, cafta s-lu tatsem lungu!) shi (ii) ma si s-afla
tu proza, neca noi nu putem s-him totna cunsistentu, sh-ca scriem cativaroara ashi cum lu prununtsam zborlu tu minti, i cum na fura mana!
Dupa cum u-aspusim ma nsus, avem shi exceptsiili iu i-shcurtu nu
sa ngrapseashti (ca easti tu bitisita, i ca easti tu mesea-a zborlui): dupa

11j,(j, sh, ts shi dz. Ashi avem zboarli: ca(j, IIIcillj,mash, cash, frats,
1IIi-lets,pa-ril1ts, mUllts, a-radz, etc. Mash candu easti lungu, ca tu
zboarli o-clji, pa-lji, or-Ilji, pa-ril1-tsi (pa-ril1-tsa), IIIUI1-tsi
(1IIIm-tsa),
a-slri, CUI1-di-(ji,etc. i-ulu va si sa scrii.
Tora vrem sa spunem andaua zboari tra exceptsiili di ma nsus.
(I) Dupa cumbinatsiili di litiri IIj shi (j, (tu bitisita i tu mesea di
zboari) vucala shcurta i (scrisa di ndoi scriitori shi e) easti totna
eliminata. Tra exemplu, noi angrapsim: Ilja-ri, 1IIu-(ja-ri,(jai, pOlIj,
ca(j, I!je(j, etc. (nu Ii scrim ca altsa: Iljia-ri (Iljea-ri), lIIu-(jia-ri(11I11(jea-ri), pOllji, ca(ji, lljie(ji, etc.). Candu easti scris, i-ulu easti totna
lungu. Tra exemplu, avem zboarli ca-(ji, Ilje-(ji, Ilji-Ia, llji-(ji, etc. Cu
aesta regula, zborlu ar1llallj(ji s-citeashti ar-1IIallj-(jishi zborlu ar1IIalljiljs-citeashti ar-ma-Ilji(j; iara zborlu fi-cior-(ji nu s-prununtsa
unasoi cu zborlufi-cio-ri(j.
Regula aesta va u-apliciim sh-candu avem semisilabile -11j,11j-,-(j,
shi (j-. Tra exemplu, noi iingrapsim: IIj-eara1llghini, IIj-Uvoi bana,
dza-I!j tsiva, ollllu-(j deadi tsiva, (j-IIcajta, etc. (noi nu va sa ngrapsim viiriioara, ashi cum u fac altsa, Ilji-earalll ghini, Ilji-u voi bana,
dza-Ilji tsiva, 01llIu-(jideadi tsiva, lji-u cajta). Mash ciindu easti lungu,
i-ulu va si sa scrii; ca tu expresiili: Ilji s-asplllli, (ji deadi tsiva, etc.
(expresii tsi nu sa scriu, varoara, IIjs-aspwli, (j deadi tsiva).
(2) Dupa cumbinatsia di litiri sir, vueaIili shcurti i (icii e) suntu
eliminati. Noi angrapsim: mu-sha-ta, shap-ti, gu-sha, shu-i-ra (shuira), etc. Easti dealihea ca muslrata shi musheata (1/IIIshiata),shap-ti
shi sheap-ti (shiapti), gu-sha shi gll-shea (gushia), shu-i-ra shi shiu-ira (shui-ra shi shilli-ra) nu s-prununtsa totna idghea soi; ma cum dauli
soi suntu zburati, noi aleapsim forma atsea cama simplii. Cu aesta
regula avem poati prublema cu verbili tsi au "shea (slzia)" la impirfectu. Ma noi 10m apofasea ta s-nu lu ngrapsim; va s-dzaca, noi
~W6.C6-1-"-""""~..
. ...
' ~,
..b..-rU'
""
t
!
19
shea (in-sllia), a-nt-shea (a-rtl-shia), a-giir-shea (a-giir-shia), etc.).

Regula aesta u apliciim sh-ciindu avem semisilabili -sh shi sh-. Noi
angrapsim: sh-adrii, sh-mini, sh-u featsi, etc. (nu scrim ashl cum u
fae altsa: shi-adrii, shi-mini, shi-ufeatsi, etc.).
(3) Dupa comblnatsia di litiri ts, vocala shcurta i (tsi s-avdi shea ti) no easti ngrapsita. Tra exemplu, noi angrapsim: frats. mi/ets,
pti-rilltS, mllllts, etc. (no ngripsim viroari, cum Caeal1...i,fratsi, lIIiletsi, pti-rilltsi, 11Ilmtsi,etc., necii fratsa, mi-Ietsii, pa-rintsii, muntsii,
etc., exceptat cazlu ciindu vrem ta s-avda i-ulu shi ii-Iu, ca tu zboarli
pii-rill-tsi, mllll-tsi, etc. icii pii-rin-tsii, 11II1Il-tsii,
etc. dupa cum easti
grailu-a omlui).
(4) Dnpa cnmbinatsia dllitiri dz, vucala sheurta i (tsi s-avdi shea a) nn easti ngripsita. Tra exemplu, noi angriipsim: a-radz, piiradz, u-dadz, etc. (no ngrapsim, ca alts~: a-riidzi, pii-radzi, u-dadzi,
etc. neca a-riidzii,pii-radzii, u-dadzii, etc.). ldghiullucru al rats em shciindu i-shcurtu shi a-shcurtu Ij-avem tu mesea-di zboari, ca tu zboarli
articulati di ma nsus, a-riidz-li, pii-radz-(ji, II-dadz-(ji, etc. (zboari tsi
nn Ii seriem, ca altsa, a-riidzi-li, pii-radzi-lji, u-dadzi-lji, diciit
atumtsea candu, ca tu puizii bunoarii, vrem s-avem i-Iungu; va sduca, candu vrem si s-prununtsii a-rii-dzi-li, pa-ra-dzi(j (pa-ra-dzii(j),
It-da-dzilj (It-da-dziilj), etc.)
Dizavantagilu aishtor reguli-exceptsii easti ca poati s-da cunfuzii
cativaroara Ia upuzitsiili singular-plural, masculin-feminin, icii
(pirsoana l-a)-(pirsoana 2-a)-(pirsoana 3-a) la ndaua verbi, di la
idghiul timpu i la timpuri difiriti. Tra exemplu, avem upuzitsiili:
(a) singular-plural maseulin: mush-cOlIj, shu-mll-rOl!j, bir-bilj,
pltlj. hilj. sots, a-llsh, os-tash, a-rash, ha-rish, vir-llIllsh,ci-resh, calesh. etc. zboari cari noi Ii scrim unasoi la plural shi la singular. (Altsa
armanj, ca bunoara, Tache Papahagi, tu dictsiunarln a Iui, ma nn
Dol,Ii ngriipsescuzboarlidi ma nsus: 1I1I1slz-cO/ljiu,

Shll-llIll-rolljill, bir.
1
.....
3 Zborlll di semisi/aba easti difinit aoa ca una parti dit una si/aba
tsi nil poati si s-prllllUntsii singura slzi lipseashti ligata, la przllllmtsari,
di 11I1altll zbor. Ma tu scrim'i, semisi/aba poati s-hiba ica alasata
singllra, icii, mllltll ma ghini, poati s-hibii ligata, cu una cratima, di
11I1altu zbor. Nli shti1ll ma s-hiba ufilisit, zborlu semisilabii, sh-di altsa
scriitori ifilllioghi; dupa cllm nu shtimneca, tll cari misura, lifilisireaa lIoastra a termini/or "lI-shcurtll", "iu-slzcurtll", "i-lllllgU", etc.
Ilrmeadza tir1llinlllughia standard jilllioghica.
nms/Ill. ci-reslm, ca-Iesllll, etc. cu ill-shcurtu icii ll-shcurtu la singular

shi nmsh-collji, shll-mu-Iwlji, bir-bilji, pu(ji, hi(ji, sotsi, allsM, ostas/ri, a-roshi. ha-rishi, vir-mushi, ci-reslzi, ca-Ieshi, etc. cu i-shcurtu
la pluraL)
Bagats oara cum iindaua di zboarli di ma nsus pot si sa
ngrapseasca Cll i tu bitisita; ma atumtsea i easti lungu shi noima-a
zborlui alaxeashti. Tra exemplu, avem: el aushi mllltli (verbu,. la tricut, pirsoana-a 3-a), hi(ji (substantiv feminin), pu(ji (substantiv articulat, forma shcurta a zborlui pulj(ji i PlIi(ji), shi altili. Aesta aspuni
20 NICOLAE GULl
- BALADA
LIVEZILOR
cum niscriarea al i-shcurtu shi scriarea al i-Iungu poati s-elimina, cativaroara, cunfuzia antri daua zboari; shi aesta poati s-hiba shi un
avantagi.
(b) singular-plural feminin: (pa-du-ri)-(pa-duri), (i-si-hi-i)-(i-sihii), (ca-tan-di-i)-(ca-tan-dii), etc. candu i dit coada-a zborlui easti
lungu la singular ma shcurtu la plural.
(c) masculin-femlnln plural: (11IIIr-dari)-(lIIur-da-ri),
(ti-niri)-(tilIi-ri), (glari)-(gla-ri), candu i dit coada-a zborlui easti sheurtu la masculin ma lungu la feminin.
(d) (plrsoana l-a)-(plrsoana 2-a): a-dilj, as-talj, bash, bii-nedz,
cu-tedz. Ill-credz, talj, etc. tsi pot s-hiba: mini a-di!;. as-talj, bash, bQ_
nedz, cll-tedz, lu-credz, talj, etc. cu iu-shcurtu ica u-shcurtu la coada
tsi nu si scrii (ma scrlsi dl altsa, nu nol, ca: mini a-diljiu, as-taljill,
bashu (bashiu), ba-nedzu, cu-tedzu, lu-credzu, taljiu, etc.), ica tini adilj, as-talj, bash, ba-nedz, cll-tedz, Ill-credz, talj, etc. cu i-shcurtu tsi
nu si scrii (ma scrisl dl altsa, nu nol, ca: tini a-dilji, as-talji, bashi.
ba-nedzi, cu-tedzi, lil-credzi, talji, etc.). Ma bagats oara cum aesta
poati s-hiba shi un avantagi; cum ndaua di aesti zboari scrisi cu i-lungu, el a-di-lji, as-ta-lji, bashi, ta-lji, etc. suntu verbili la pirsoana 3-a!
Ma regulili di ma nsus, tra scriarea i niscriarea al u-shcurtu ica ishcurtu, poati s-riprizinta shi un avantagi la multi upuzitsii, ca aesti di
ma nghios:
(a) masculin-feminin singular (iu u-Iu shcurtu di la mascuiin nu
si scrii, iara i-ulu di la feminin si serii, ca easti lungu): (hilj)-(hi-lji),
(ha-rish)-(ha-ri-shi), (pa-;'a-pa-nish)-(pa-ra-pa-ni-shi), (min-ghiush)(min-ghiu-shi), (a-rosh)-(a-ro-shi), etc.
(b) sigular-plural masculin (iu, dupa regulili aspusi ma nsus, ushcurtu di la singular nu si serii, ma i-shcurtu di la plural si scrii): (flcior)-(fl-ciori), (li-shor)-(li-shori), etc.
(c) sigular-plural feminin (iu i-ulu di la singular easti lungu ma
atsel dl la plural easti shcurtu!): (si-ri-nii}-{si-rinh (cii-ta-fro-nii)-(r.nTa-.Jroll}),lPa-tra-jl-lji)-(pii-h'a-jilj), (u-Shi)-(IISh), (ca-tll-shi)-(catllshlca-tll-shi), (cru-tsi)-(c1'llts), etc. tsi va duea la eunfuzii ma si sa
scrii pluralul cu i shcurtu.
(d) singular-plural neutm (iu i-ulu ica a-ulu di la plural easti
lungu!): (cun-dilj)-(clln-di-lji), (fl-tilj)-(fl-ti-lji), (ca-pi-tunj)-(ca-pi-tu,!;i), (strallj)-(stra-nji), (bush)-(bll-shi), (muts)-(11IU-tsa),(ni-valj)-(lIiva-lji), (ciu-talj)-(ciu-ta-lji), etc. tra cari singularlu ari iu-shcurtu ica
lI-shcurtu la coada tsi nu sa ngrapseashti (va s-dzaca ca noi nu va sa
ngrapsim: clln-diljill, fi-tiljiu, ca-pi-tw!;ill, strwyill, bushu, mutsu, '!;valjiu, cill-taljiu).
C. GUU - I. ZEANA - BALADA-ALIVADZLOR 21

(e) (pirsoana 2-a)-(plrsoana 3-a): tini fudz, a-duts, bash, adilj,
fats, tradz, etc. (cu i-sheurtu tsi nu sa scrii) shi el fu-dzi, a-du-tsi, bashi, a-di-lji,fa-tsi, tra-dzi, etc. (eu i-lungu tsi si serii).
Bagats oam cum, eativaroara, seriarea eu regula di ma nsusuari shi
avantagii sm dizavantagii. Zborlu cas-ta-njiu (i-Iungu, u-shcurtu), ea
adjectiv, va s-dziea "hroma ea atsea avuta di una eastanj,i" zborlu
ciis-tiinj, ca substantiv maseulin, va s-dziea pomlu, tsi sa serii unasoi
la singular (eu ill-sheurtu tsi nu sa ngrapseashti) shi la plural (eu ishcurtu tsi nu sa ngrapseashti), iara zborlu cas-ta-nji, ea substantiv
feminin, va s-dziea, fruhtu, tsi si serii unasoi shi la singular shi la plu131.Un altu exemplu lu-avem eu zborlu min-ghiush, eari, (i) ca substantiv masculin si serii min-ghiush, shi la singular (eu u-sheurtu) shi
la plural (eu i-sheurtu), ma (ii) ea substantiv feminin si serii mill-ghius/,i sm la singular shi la plural. Aest1iva s-dzaea ea avem una cunfuzii
la upuzitsia singular-plural (la dauli genuri, maseulin shi feminin), ma
nu avem cunfuzii la upuzitsia maseulin-feminin.
C3ndu vin dupa daua eunsoani, vuealili i, a, u dit bitisita-a multor
zboari pot s-biba shi sheurti shi lundza. Atumtsea, va Ii ngrapsim (i)
caDdu Ii vrem lundzi, va s-dzaea, eandu vrem si s-prununtsa separat,
sm (ii) candu suntu sheurti ma ligati eu una eratima di zborlu tsi vini
dupa eali sbi vrem ta si s-avda pi giumitati. Bunoara avem zboarli parillts, ""OIts, IIIlIlt,cand, ar-ma-nesc, etc. (cu vuealili i, a, u shcurti),
zboari tsi pot si sa ngrapseasea shi (i) pa-rin-tsa, /IIllII-tsi(/IIwHsa),
1II1I1-tll,
ciill-du, ar-ma-lles-cll, etc: candu vuealili i, a, II Ii vrem si savdi lungu sbi separat shi (ii) eandu i, a, II suntu ligati eu una cratima
ca tll expresiili: piirilltsii-ar111anj,
11111/1tsi-allaltsa,
ca/ldu-adutsi, 111ultuaratsi, armallescll-ogiutor, va s-dzaea, candu i, a, u suntu sheurti shi
s-avdu mash pi giumitati.
Bagats oam ea fomrili dit soni a aishtor expresii pot s-hibii serisi
shi: parillts-arma,y,
IIIlmts-analtsa,
IIlt-aratsi, anna.. .. . cand-adutsi, 111
f
!
t
I
F
-0
a """
""'
t:I''''1.11
""U.,I..I
0.)-11
"""11111
J.Q1Q..
,""lat.l111a.
piirints a17l1ii,y,nlllllts allaltSa, calld adutsi, 111ultaratsi, armanesc

agi'dor. Ma aest1i.easti una alta prublema; una prublema eari va hiba
ma ghini diseutatii m3, nghios, atumtsea eandu va si zburam di eratima.. Tut una ahtari prublema u-avem sh-eu prublema-a monosilabilor: tsa (tsi), /Iii (/lu), si/sa, tra/tri (tm), ca (ca, Cll),va (va) shi la
(la, Ii, III>iu vuealili a, a, i shi II s-avdu pi giumitati i nu s-avdu dip,
ci suntu ligati eu una eratima di zboarili tsi vin dupa eali. Cu tuti ea
aest1i.problema poati s-hiba diseutata sh-aoa, pistipsim ea easti ma
ghini souamanam diseutsia shi s-dam'andaua reguli spitsiali eiindu va
discutam prublema di seriari a cratimaljei.
22 NICOLAE GULl - BALADA LIVEZILOR
PRUBLEMA-A
e-ULUI
FINAL
Una pmblema mari easti cu litira edit bitisita-a multor zboari iu

sonlu easti i4. Multsa scriitori clasits armanj scrisira aesti zboari cu e.
Tra exemplu, nash scrisira car-te, ti-lIe, 111l1-lja-re,
c5ndu prununtsarea
la ma multsalj armanj easti car-ti, ti-lIi, mu-lja-ri. Avantagilu mari
easti ca, cativaroara, cu scriarea al e, putem sa separam singularlu di
plural i masculinlu di feminin. Bunoara, zborlu pa-du-ri la singular
(cu i-Iungu) si scrii clasic padure, shi zborlu pii-dllri la plural (cu ishcurtu) si scrii clasic piidllri. Tut ashi, adjectivlu mllr-da-ri la plural
feminin (cu i-Iungu) si scrii clasic mllrdare shi zborlu mur-dari la
plural masculin (cu i-shcurtu) si scrii IIIlIrdari.Bagats oara cum, dupa
aesta regula, i-Iungu si scrii e, shi i-shcurtu si scrii i, tsiva tsi nu na si
pari, a naua, natural! Ma aesta poati s-aducii shi la cunfuzii. Bunoara,
dirivativa-a verbului scriu, la prizentu, pirsoana-a 3-a singular tsi spnl11untsascri-i, easti scris di clasitslj-a noshtri scrie. Ma c5ndu easti
scris scrie, zborlu poati s-hibii cunfll11datcu dirivativa di la tricut,
pirsoana-a 3-a sigular scri-e (candu s-prununtsa cu e, actsentul pi e).
Scriarea cu e-final ari shi dizavantagii. Protlu easti ca scriarea nu
easti naturala, nu urmeadza printsipiul funetic cu cari si scrii armaneashti, un printsipiu cari cafta ca si si scrii cu i, catioara tsi zbor!u sprununtsii cu i. AI doilea dizavantagi easti ca nu exista reguli exacte
tra scriarea-I e-tinal. Litiratura clasic5 armana aspuni una divirsitati
4
Tu IlIIa cumllllicari
prizilltata
10 Treilll
ClIlIgres di Limba shi
Cultura Armalla tsallllt Freibllrg-Ghirmallii dit 20-li tu 23-1i di AIII/wr

1993, Nicolae Saramalldll, marlijill/log armall di Bllcure-rti, zbl/ras!tti
trti lIorllli gramaticali di cari a1'em allallglti, ma s-vrem s-lla
stalldardizamlimba sCl'isa armalleasca. 1prupulli ta s-alidzem regllli
blllli di scrim'i dit tuti graiurli armalleshti; S-/III Ii 10m tuti di la 111I
,iiI/gill
grUl.
,-,ul/au
ZUltrUSl/1I
(If
e-jIllUl. et SPUIlI co, Ira mUIl/ zuoan,
easti gltilli s:fCitsem regula: i-Jillal shcllrtu s-II/ scriem i, iar;; i:/illal
IUlIglI s-ltt scrielll e, ashi CUIlls-pru1llllltsa la .rarshirots. Dupa aesta
regllla, va sa scriem padure, calldu easti la sillglllar, slti paduri,
calldll easti 10 plural. ditura ashteaptci ca jilulogltlji a lIoshtri si sadllclteasca slti s-villa cu lIormi pritsisi tra CGlldlllipseas!tti sa scriem
Cll e-Jillal sh-ciilldll cu i. Ptilla at/l/Iltsea. lIoi la Editura va clllltilluam
s/i scrielll Cll i-jillal, ca lucralll la glusarli-a carts/ilor sh-Ia ma multi
dictsilllwri armalleshti. Ta S-1II1Ii scriem zboarli di dalla ori (sh-cu e
Slt-Cll ~), ca autorlji IlUscrill idgltea soi, l!Oi va ClllltillllCilllsa IIgrapsim
Cll reglllili aspusi aoa.
23
mari di seriarea-l e-finaL Multsa autori elasits angriipsira e-final shaclo iu nu-avea ananghi ta s-separa singularlu di plural, i maseulinlu
di feminin. Pistipsim ca autorlji scria atumtsea sum influentsa-a chirolui, cari cafta s-aspuna, cat earna multu, cat di-aproapea easti grailu
arman di limba rumana. Ma nu mash ca difirits autori nu scd; unasoi,
ma suntu sh-autori tsi nu suntu elj idghilj cunsistentu; idghiul zbor
easti seris candu eu e sh-candu eu i-finaL
Aesti dizavantagii aspun c5 (i) easti greu sa ~htim candu sa scrim
cu e, candu cu i, ca nu avem reguli serisi; sh-ma s-li-avem scrisi nu
suntu eunuseuti di mults; shi (ii) lipseashti chiro sh-Iucm multu ta si sfaca ahtiiri reguli di catra filuloghi shi si sa nveatsa aesti reguli di scriitori i editori. Tr-atsea clasitslji a noshtri nu-au tuts scriata unasoi, ca
suntu multi zboari tu litiratura clasica tsi s-au scriata sh-cu e sh-eu i.
Al treilea dizavantagi easti ligat di una prublema particulara, una
problema di-a noastra di la editura; noi \irem s-publicam cartsali a edituraljei cu un sistem standard di scriari. Shi s-nu lu-avem standard
tora di oara, noi caftiim s-agiundzem la un sistem standard. A.ndoi di
scriitorlji clasits armiinj, shi ma multsalj scriitori mudemji, seriu cu i,
ashi cum s-avdu zboarli. Editorlu, sh-el ari prifirintsa si scrii eu i. Tu
nchisWi, editorlu cafta si scrii cartsiili a autorlor clasits cu sistemlu
clasic, sh-atseali mudemi dupa sistemlu cu cari li-ari scrisa autorlu.
Ma dupa publicarea-a protlor tsintsi cartsa, editura s-acatsa s-faca la
cati carti un glusar di zboarli ma putsan cunuscuti, di niulughismi shi
barbarismi. Sh-tra noi easti multu greu sa scrim cu daua sisteami. La
fiitsearea-a glusarlui, lipsea si scrim dauli varianti a zboarlor. Na frimintam multu. Ma pana tu soni, sh-dupa multa minduiri, lorn apotasea si scrim tuti ciirtsali, clasitsi i mudemi, totna cu i, vamoara cu efinaL
PRUBhEMA-A
DIFTONGULUI
ea (;a)
t:.
A-'
"V&&c
'"'w
...
"'&J
_.1
._"
..-J:
shi poati si sa scrii sh-ashi. Ma noi angrapsim, an general, ea. Tra

exemplu, 110iangrapsim hear-bi, flchea-dica, IIvea-dza, mill-d'l-eashti, nu ngripsim hiQ1'-bi,lIchia-dica, IIvia-dza, /IIin-du-iash-ti. Mash
ca, cativaroara, featsim shi exceptsi; aesti exceptsii va si s-veada tu
ndaua zboari dit carti. Tra exemplu, diftongul ea (ia), ditu nchisita-a
zboarlor, va lu ngriipsim candu eo, ciindu ia, dupa cum easti traditsia
ica dupa cum na sa pari a naua ca easti 111aghini. Zboari ca iar-lIa,
ear-II a, ear-ba,etc.
Zborlu ia-ra, adverbul, lu scrisim cu ia, shi zborlu ea-ra (ea-ra/ll, ea-
iar-ba, etc. Ii ngrapsim ashi; nu Ii ngrapsim:
rai, ea-rats), verbul, lu ngrapsim cu ea. Tut cu ia si scriu numi proprii
24 NICOLAE GULl
- BALADA LlVEZILOR
C. GULl- I. ZEANA - BALADA-ALlVADZLOR 25
ca Chiaeu, Cia1llba,Stuiall, etc. ica niulughismi ca zborlu pia-tsii. Ma

sufixul eall (ian) lu ngriipsim ean tu zboari ca mii-giir-vean, bi-tulean, a-ea-de-//Ii-eeall,etc.; nu lu ngrapsim iall.
Una prublema particulara u-avem cu substantivili feminini tsi bitisescu cu i-Iungu, zboari tsi tu forma-a lor articulata, la singular, au
diftongul ea (ia). Avem:
(i) zboarli tsi au una cunsoana naintea-I i dit bitisita, zboari ca: tihi, car-ti, 1IIi-ra-ehi,etc. cari si scriu tuti cu ea, nu cu ia; va s-dzaca ca
noi Ii iingrapsim aesti zboari: ti-hea, car-tea, //Ii-ra-ehea, etc. (noi nu
va Ii ngrapsim, ca altsa, ti-hia, ear-tia, 1IIi-ra-cllia,etc.);
(ii) zboarli tsi au a, a ica u (sh-poati ii?) dinintea-I i dit bitisita, ca
so-i, //Ia-i,sii-ra-i, bo-i, ploa-i, pa-i, elja-i, hll-i, etc.; cum featsim shcu zboarli di dinainti, noi va Ii scrim tuti, tra standardizari, cu ea nu
cu ia, va s-dzaca ca va Ii ngrapsim: so-ea, ma-ea, sii-ra-ea, bo-ea,
ploa-ea, pa-ea, elja-ea, hll-ea, etc. (zboari tsi noi nu va Ii ngrapsim:
so-ia, //Ia-ia,sii-ra-ia, bo-ia, ploa-ia, pa-ia, elja-ia, hu-ia, etc., cu tuti
ca multsa di clasitslji a noshtri, ma nu tuts, Ii ngrapsea ashi);
(iii) zboarli tsi au i dinaintea-l i dit bitisita, ca i-ti-i, Ma-ri-i, ghimi-i, ci-ti-i, is-tu-ri-i, sell-li-i, ti-nji-i, Viii-hi-i, etc. tsi nurmal earas-li
ngrapsim, la forma-a lor articulata: i-ti-ea, Ma-ri-ea, ghi-mi-ea, ci-tiea, is-tll-ri-ea, sell-li-ea, ti-lIji-ea, Viii-hi-ea, etc. ica i-ti-ia, Ma-ri-ia,
ghi-mi-ia, ei-ti-ia, is-tll-ri-ia, sell-ii-ia, ti-nji-ia, Viii-hi-ia, etc. (ca asm
s-avdu!) ma noi pritiram s-li ngrapsim: i-fi-a, Ma-ri-a, ghi-mi-a, ei-tia, is-tll-ri-a, seu-li-a, ti-lIji-a, Viii-hi-a, etc. ca easti ma simplu sh-cashi easti traditsia; tu aesta catigurii intra shi zboari ca: a /lji-a, a tsia, etc. (tsi nu si seriu a /lji-ia, a fsi-ia, etc. necii a nji-ea, a tsi-ea,
etc.);
(iv) zboarli tsi au e dinaintea-I i dit bitisita, ca pa-re-i, i-de-i, etc.
zboari tsi putem s-li ngrapsim: pa-re-ea, i-de-ea, etc. ma putem soli
ngrapsim shi pa-re-a, i-de-a, etc. (cum featsim sh-Ia punctul (iii) ma
l1~UO)J, BU \)111.1111\,.UIU '-'0."'\.1 HUt. ~HUl1
.:J-LaL~wuJ.,
a uu. ~. ~U.1.l ,",<4,""u.~
u..u....
ghini sa scriem pa-re-ea, i-de-ea, etc. ma easti ma simplu sa ngriipsim: pa-re-a, i-de-a, etc. Cum tsi s-hiba, noi va caftam s-nu Ii ngrapsim varaoara: pa-re-ia, i-de-ia, etc., cum u fac mults altsa. Ma s-avem
exceptsii la regulili di ma nsus, tora di oara, noi nu cunushtem multi.
Tra exemplu, bagats oara cum tu zborlu trei, i easti shcurtu shi formaa lui articulata si scrii traditsiunal cu ia nu cu ea; va s-dzaca ca noi va
sa scrim a tre-ia, nu va sa scrim varaoara a tre-ea, neca a tre-a.
Suntu shi zboari iu diftongul ea (ia) sa ngrapseashti simplu a.
Avem prota zboarli iu diftongul vini dupa litiraj, ca tu zboarli: ja-li,
jar, ja-ghi-na, .di-ja, etc. (tsi noi nu Ii scriem jea-li, jear, jea-ghi-nii
de-jea, etc.). Avem deapoea zboari iu diftongul vini dupa

cumbinatsiili di litiri /lj, Ij, sh, ashi cum u-avem aspusa ma nsus,
candu zburiim di prublema-a vucalilor shcurti. Sh-tu soni, avem shcatastasea di ma nghios, iu prublema easti ligatii di faptlil ca aesta
regula s-aplica mash la diftonglli ea (ia), nu la eumbinatsia di litiri ia
tsi s-prununtsii ca daua silabi i-ea ica i-ia. Zboari di urighina xeana ca:
seri-a-ri, Adri-a/l, di-a-eoll, di-a-iog, di-a-iee-tll, etc. lipseashti s-li
scrim ashi, cu tuti ca aesti zboari s-prununtsa ca: seri-ia-ri, A-dri-ian,
di-ia-con, di-ia-iog, di-ia-iee-tll, etc. Avem shi cazuri iu ndau1i zboari
pot si sa scrii tu dauli soi. Zborlu shtea (shteam, shteai), candu ari
mash una silaba va si sa scrii ashi; ma idghiul zbor, candu easti
prununtsat cu daua silabi ca shti-ia (shti-iam, shti-iai), va si sa scrii
sllti-a (sllti-am, shti-ai).
Tu una catigurii spitsiala intra zboarli tsi nchisescu cu a shi au
prefixul nigativ ni; zboari ca niadrat, nia1'llshillat,lIiagiirshit, Iliaspaltu, etc. cari pot si s-avda shi cu unisilaba ea (ia), tra exemplu, neadrat, lIea-11I-shi-nat.nea-giir-shit, lIea-spar-tll, etc. shi cu cumbinatsia
di litiri i-a (i lungu), tra exemplu, ni-a-drat, ni-a-1'II-shi-lIal,lIi-a-giirshil, ni-a-spar-tll, etc. Aesti zboari va Ii ngrapsim totna cu ia, cu tuti
ca prununtsarea va s-hiba, cativaroara cu ea.
PRUBLEMA-A
DIFTONGULUI
oa (ua)
Tut una prublema ca atsea al ea (ia) u avem cu diftongul oa cari

poati si sa scrii shi lIa. Noi lu ngrapsim, an general, oa. Tra exemplu,
noi angriipsim: a-oa, oa-rii, oar-fiill, loa-ri, etc. nu a-IIa, lIa-ra, uarfUn, i1la-ri. Ma ratsem exceptsii la ndaua zboari
- ca lta-ra-lIa, lleq-l4a,a da-ua, etc.,
- substantivi
articulati
tsi va Ii ngrapsim cu ua, zboari

cari niarticulati, bitisescu cu uii. Un altu zbor tra cari ratsem exceptsii
easti zborlu muabeti; zbor tsi s-avdi shi cu trei silabi (/IIua-be-li) shi
eu patru \111U-a-Ve-1I).
PRUBLEMA-AL s TSI S-AVDI sm
CA
Suntu zboari iu prununtsarea easti sh-ca atsea a sonlui s sh-ca atsea

a sonlui z; shi nu easti lishor ta si s-faca una regula. Tra exemplu, cum
lipseashti si sa scrH: disieagii ma dizieaga? Aesta prublema cafta un
studiu ma ahiindos, di atselj tsi cunoscu ghini filulughia shi limbili
veclji. Tora di oara noi aleapsim regulili di ma nghios:
(1) An fatsa-a eunsoanilor b, d, g, /II, II shi v, si s-baga shi si s-
26 NICOLAE GULl
- BALADA LIVEZILOR
prununtsa z. Tra exemplu, si sa scrii: zbor, zghic, zghiliri, zdrlllllill,

dizgmpari, isozmata, III/zmeti,sazllla, zgrllm, stizmii, zlyii, zverca, azvama, dizviliri, dizlyirdari, dizvitsari, zveltlt, etc.; s-nu sa serii: sbor,
sghic, sghiliri, sdrumin, disgrupari, isosmata, IlIIsmeti,sasma, sg/"/lm,
stislllii, slyii, svercii, asvarna, disviliri, dislyirdari, disvitsari, sveltll,
etc. Avem shi exceptsii iu easti ghini si s-tsana s-Iu, ca: (i) tu zboari di
urighina xeana ca gillrisdictsii, casmeti, etc. shi (ii) tu numi proprii ca
Cosllla, Coslllescll, Osman, Bosnia, etc., iu s-Iu poati si s-avda cativaroara shi ca z. Cu tuti ca nu shtim ma s-ratsem ghini, va s-bagam s
nu z (i) tu multi zboari (ma nu tu tuti!) cu sutixul slim ca patrilltislllll,
lirislllll, lIatsillllalismll,comlmislllll, afllrismll, etc. shi (ii) tu zboari cu
pretixul trails, ca tu zboarli di urighina xeana transvirsal,
trallsbllrdari,etc.
(2) An fats a-a eunsoanilor c, f, I, p, r shi t, sl s-baga shl sl s-prununtsa s. Tra exemplu, si sa scrii: ascap, schin, sfulgu, disligari, slab,
aspilari, stamna, spindzurari, astaljari, asian, dispoti, oaspi, aspartu,
spuneari, stranji, etc. Una exceptsii u-avem la articularea-a zboarlor
cari s-bitisescu cu z; tra exemplu, avem gaz, un zbor, tsi sa scrii,
candu easti articulat, gaz-Iu, nu gas-Iu. Una alta exceptsii poati s-hibii
cu zboari ca disligari tsi multsa Ii prununtsii, shi vor s-li ngrapseasca,
dizligari. Biigats oarii cum prifixul dis s-transforma tu diz candu s-aflii
dinintea a unui zbor tsi nchiseashti cu v (dizvilescu), cu g (dizgrop),
etc.
(3) An fatsa-a vucalilor, nu putum s-adram vara regulii. Avem
zboari ca: pisii, chisii, etc. tsi si scriu cu s, shi alti zboara ca ghiza,
prizii (electricii), analizii, expertizii, etc. tsi sa scriu cu z. Ma suntu shi
zboari iu nu shtim cum easti ghini s-ratsem. Tr-atsea aesti zboari dit
soni va Ii mutrim un cati un shi, ma nelo, ma s-putem s-afliim una
regula, va u ratsem.
Aesti reguli nu s-aplicii candu s shi z fac parti di cumbinatsiili di
__,
1"''''"'' u..
1..1.1
...,1.""
VU.I..1I.,11
0.,1"'1,11... l
,...
dzua di mes, deadun cu meslu, ica deadun cu meslu shi anlu, noi
pcifirim sa ngrapsim ca tu exemplili: 1-111(protlu i primht) di Martsu,
1992; 2-lu (doiht) i 2-1i (dauli) di Mai; 3-lu i 3-1i di April; 20-1i di
Brumar, 1991; 31-lu (treidzatsiunlu) di Andreu, etc. NU111i!i
di stat,
pulitii, boaca, regiuni, etc. va si sa scrii cu litira mari, ma dirivativli va
si sa scrii cu litiri njica. Tra exemplu, avem: Sarbii/sarbulsarbeashti,
Ghil1nanii/ghirman,America/amirican, Bituli/bitlllean, arman, etc.
FORMA STANDARD A ZBORLUI

Candu un zbor ari ma multi formi, noi va lu scrim tu forma cari
noi pistipsim ca easti atsea ma buna; poati s-hibii (i) una forma cunsacrati di scriitorlj-a noshtri clasitsi, (ii) una forma tsi na si pari a
naua ca easti atsea ma nurmala i atsea cama araspandita, ica (iii) una
forma tsi u-aleapsim dupa regulili tsi caftam soli stabilim aoa, la
editura. Aesta forma va u cunsidiram ca forma standard; forma
standard tra cartsali-a noastri, forma tsi va u ufilisim pana atumtsea
candu un cumitet di filuloghi armanj va sa stabileasca forma ufitsiala.
Aspunem ma nghios andaua di minduirli tsi na frimintara candu
aleapsim formili standard a multor zboari; candu va s-putem, va saspunem shi exceptsiili. Va cunsidiram treili cazuri: (I) cazlu a
zboarilor cari sllntll dija tll limba -arlllana(ma ghini dzas, atseali tsi,
aproapea tuti, s-afla tu dictsiunarlu al Tache Papahagi, scrisi sh-aclo,
di multi ori, tu ma multi turlii) (2) cazlll a niulllghismilor, zboari tsi Ii
adavgam noi tora, i li-avem adavgata ma nainti tu cartsali a edituriiljei, shi (3) cazlll a zboari/or Clllllpusi,ma multu a adverbilor cari,
di multi ori, pot s-hibii cunsidirati sh-ca un singur, ma pot s-hibii
cunsidirati sh-ca ma multi zboari.
,
PRUBLEMI CU ZBOARLI VECLJI
U' \oIl1l
zboari ca sots/u, aV/ltslji, .fadzlji, pradzlji, aradzli, etc.
PRUBLEMA-A NUMILOR DI MES, SIPT AMANA

SHI NATSIUNALITATI
Dupu sistemlu inglez, noi angrapsim numili di mes shi numili di
siptamiinii cu litira mari, zboari tsi tu limba rumanii sa scriu tuti cu
litira njicii. Tra exemplu, noi angrapsim: Martslt, Mai, Siimbiitii, LlIni,
etc. shi nu: martsll, lIIai, sambata, hmi, etc. Candu va sa ngrapsim
Una prublema tsi na deadi multi cripari, easti prublema a pruteticlui a tsi s-baga naintea-a multor zboari. Easti ghini shtiut ca, tu limba
armana, multi zboari pot s-prununtsa sh-cu prutetielu a sh-rara
pruteticlu a. Tra exemplu, avem zboari ca malallla/alllalama,
spun/aspull, cljem/acljelll etc. iu dauli formi suntu cumuni tu zburari
sh-iu noima-a zborlui armani idghea, cu tuti ca, cativaroara (ca
bunoara la zborlu spun/aspllll) poati s-aliixeasca niheama. Nu easti
prahtic s-li-avem dauli formi; easti ma ghini s-alidzem una singura
forma, f0171/astandard a zborlui. Aoa avem mari ananghi di una re-
28 NICOLAE GULl
- BALADA
LIVEZILOR
C. GULl- I. ZEANA - BALADA-ALIVADZLQR
gula, una regula cari s-hiba aplicata di tuts armanjlji tsi scriu i,tipusescu. Aoa na lipseashti un cumitet, prifirabil di filuloghi armanj, cari
soumindueasca ahandos prublema shi cari s-vina tu soni cu una regula
ghini adrata. Ma s-nu hiba ghini adrata, regula va s-n-aduca mash
angranji shi nu va s-hiba aplicata ashi cum lipseashti, di ma multsalj -
macas-nus-poatadi tuts - armanjljitsi scriu.
"
Adrarea di una regula generala easti multu greaua. Avem zboari iu

apofasea easti lishoara. Bunoara, avem zboari ca allleaL,apllnti, etc. iu
nu easti ananghi di pruteticlu a; atumtsea, forma standard a aishtor
zboari easti rara a. Suntu shi zboari iu easti ghini ta s-bagam
pruteticlu a; ca bunoara, zboarili alllari, apruftusiri, aLullltari,astingu
shi arlllan/aroman, zboari tsi s-prununtsa shi mari, pruftusiri, Lumtari,
stingll shi rllmanlraman, ma aesta forma dit soni nu easti multu
araspandita. Ma cama multili zboari tsi li-aflam cu pruteza-al a, suntu
zboarili iu putem solingrapsim sh-unasoi sh-alanta.
Prublema easti sh-cama greaua cu zboarili tsi nchisescu cu an, an i
n, ica nchisescu cu am, alii i 111,ca tuti aesti zboari au trei formi,
cativaroarii patru. Bunoarii, avem zborlu anchirdasescu/anchirdasescu/nchirdasescu/chirdasesclI i zborlu ambllnari/ambllllari/lllbllnari.
Cari lipseashti s-hibii forma standard? Tu glusarli a noastri dlftam sratsem regula ca, atumtsea candu nu shtsim tsi forma s-bagam, u
bagam atsea tsi nchiseashti cu a. Easti una regula multu subiictiva, ca
tsani multu di limba tsi 0 zbora editorlo acasa. Bunoara, tra zborlu
anvets/allvets/nvets noi aleapsim anvets ca forma standard. Ma cum,
tu cartsali publicati di Editura Cartea Aromana pot si s-afla treili
formi, cati forma poati s-aiba exemplili-a ljei.
Multi zboari s-prununtsa sh-cu a, sh-cu u; la aesti zboari forma
standard aleapta easti atsea cu II. Ca exemplu avem zboarili:
mutresCII, CWIOSCII,
furtlllla, Cllcot, dUl'llt, lIIi hill1l1usescu, gamllts, Cll-
rulla, etc., zboari tsi pot s-prununtsa shi lIIatrescu, canoscu, [artlllla,
cacot,
danlt,
11I1 IIIumaSeSCII/IIIlIIusesc.:lI,
~U, IlU'~, '-,,/ """,
!ua
putem s-avem shi exceptsii, ca bunoara zborlu catsltt (forma tsi va ualidzem standard) tsi s-prununtsa shi cutsut.
Suntu zboari tsi au tilthi cari s-prununtsa ciitivaroara shi fi. Forma
standardtsi u aleapsim ca easti formaatseacama araspandita easti
cu ti. Ex.: cati/cathi, pirmit/pirmith, timelj/thimelj (formi standard), tsi
s-prununtsa shi cafi, pinn(f, fimelj. Ma avem shi exceptsii, ca
fea 111
ina/thealllilla, iu forma standard tsi u-aleapsim easti cufnu cu tho
La multi zboari, aleapsim forma standard cu a, no forma cu i (ex.:
parlllit, shacligi, napartica, saLaghescu, etc, shi no pirlllit, shicagi,
/lipartica, silighescu, etc.); cu p, no forma cu b (alllprostlt, nu am-
29
brostu); cu t, no forma cu d (punti, scantealji, carinti, nl1 pundi,

sciindealji, ciirindi); cu s, no-forma cu sh (vasilje, scrum no vashilje,
shcrum; ma avem shi exceptsii ca shcurtu, shcljandza nil scurtu,
scljandzii); cu t, no forma cu n (alantu, no anantu/anandu)..shi alti
multi tsi nu Ii spunem aoa.
Suntu zboari cari, la zburari, cher cativaroara cati una vucala.
Candu zboarili s-prununtsii nurmal cu vucala, forma standard a zborlui
easti atsea cu vucala. Tu alti zboari, vucala aproapea ca s-chiru shi nu
s-avdi vamoara; atumtsea forma standard tsi-aleapsim easti rara
vucala. Tra exemplu avem formili standard ficior, mushat, shutsat,
sudoari, plllsan, [atsem, para, etc. (zboari tsi s-prununtsa sh-ca fcior,
I1lshat,shtsiit, sdoari/asdoari, ptsan,ftselll, pra, etc,). Ma avem shi exceptsii ca zboarili armiin, preaclji (nu piireaclji), arcari (nu arucari),
adrari (nu adiirali), etc.
Suntu zboari iu sunitlu II dit bitisita a zboarilor poati s-hiba shi
lungu shi shcurtu. Ti-aesti zboari noi featsim regula ca atumtsea dindu II dit som ari daua i ma multi cunsoani dinaintea-a lui, forma standard s-hiba scrisa cu II. Ma candu u easti shcurtu shi vini dupa una
singura cunsoana, forma standard a zborlui easti rara II. Tra exemplu,
avem formili standard: mllltu, actsentu/accentu, an, bun, standardu,
pronj, cash, etc.; nu ufilisim formili lIIult, aclsent/accent, Gllll, bunu,
standard, prOlrju, cashII, etc. Bagat~ oara cum, ti-aesta regula, cunsoanili tsi sa scriu cu una cumbinatsii di litiri (ch(e,i), gh(e,i), dz, dh,
Is, th, sh, lrj, lj) cunteadza ca una singura cunsoana nu ca ma multi.
PRUBLEMA-A
NIULUGHISMILOR
Avem prublemi mari cu niulughismili cari putem s-li-avem, tu

limba armana, ashi cUtn.'li-aflam tu limba d-iu na vin, ma sh-putem sli-aflam sh-alaxiti, dupa cum na sa pari a naua ca u cafta limba ar~
....
__a,.
.,
.""'
...
6..4 "'''*'
''''.&.
neologismll, filolog;iljilolog, filozofiiljiLozof, arheoLogii,poezii/poet,

jlwicatii, special, oficial, serios/seriozitate, etc.? S-hiba aesta di ma
nsus i s-hiba: niulughismu, filulllghiiljilolllgljilulog, filllzllfii/filozlif/filllzof, arhiulllghii, pllizii/pllet, gilldicatii, spitsial, ufitsial, sirios/siriuzitati, etc? Sigura ca, tra muItsa armanj educats tu sistemlu shcular
rumanescu, va Ia si para ca forma standard lipseashti s-hiba atsea tsi saproachi di limba rumaneasca. Sh-cum editorlu fu educat tu un ahtari
sistem, tindintsa-a lui eara, ditu nchisita, soli aiba niulughismili tu una
ahtari forma; ca ashi-lj si parea a lui ca s-uidisescu ma ghini. Cititorlu
".,
poati s-lu veada aestu lucru ma sa dghivaseasca tut tsi-ari scriata el tu

rivista Zborlu a Nostru icii tu "Zbor di la Editor" dit cartsali publicati
tu Editura Cartea Aromana.
Dzash ma nsus "tindintsa" ca, una analiza a publicatsiilor di pana
tora a autorlui, va s-aspuna ca (i) ma multili niulughismi ufilisiti di el
suntu multu aprucheati di forma tsi u au tu limba rumana, (ii) una cati
una, sh-peanarga-anarga, multi niulughismi s-transfurmara niheam
cati niheam dit forma urighinala tu una forma cama aprucheata di
caracterlu-a limbaljei armana, shi (iii) tra una pirioada di chiro, tu
idghiul articul, li-aflam dauli formi a niulughismului. Bunoara,
zboarali: poezii. clasiclclasici, serios, Sllcces, derivativa, litera,
special, proces, p~rioada, etc. s-aliixira cu chirolu tu: pllizii, clasiclclasits. si,.ios, sllctses, di,.ivativa, litil'a, spitsial, prlltses, pirioada,
etc.; ma nai ma multili di niulughismi armasira ashi cum eara.
Prublema aesta na friminta multu, na friminta tut chirolu. Dllpa tsi
IIndreapsim (gata trafotografiari) aesta carti na vinjira la editura trei
transpuniri di trei cartsa, dit limba rumana tu limba armana; na vinira:
Locllrli a Fantal!jlor (di T. Mihadash), Armalla (di P. Vulcan) shi
Golgota-a Fara(iei (di N. Tulliu), prota transpusa di lIie Ceara, shi
dauli dit soni transpusi di Dina Cuvata. Aesti ciirtsa, tsi speram s-li
publicam nainti di bitisita-a anlui 1994, sh-tu cari aflam multi rumanismi (ma nsus di daua njilji), na fllrtsara s-fatsem un studiu ahandos,
aoa la editura, tra prublema-a niulughismilor. Tu chirolu tsi ngrapsim
aestu Zbor di la Editor, studiul easti aproapea bitisit shi fu prizintat ca
una cumunicari la Treilu Cungres di Limba shi Cultura Armana tsi stsanu Freiburg-Ghirmanii, namisa di 20-li shi 23-li di Alunar 1993. Spoati ca, regulili tsi-at1am sh-tsi va Ii dam ma nghios, s-aducii mari
angranji, sh-tr-atsea nu li-avem aplicata tuti ninga. Va s-ashtiptam
ninga var an, doi, tra s-avem chiro s-ciiftam sh-mintea-a altor armanj,
tra s-videm cum mindueasti lumea Sh-CUITI
easti ghini s-tatsem. Tra
_ __j,~ ..1:
p, -
0- -
1...; ,..
;n
+..'" C"'; co ",,..111_
--
cheasca ma ghini cum s-prununtsa, zborlu easti dispartsat tu silabi shi

silaba pri cari cadi actsentlu easti scrisa cu litiri ma groasi:
REGULA 1 - Sonlu 0 tsi s-at1a tu una silaba cu actsentu, armani 0;
candu s-at1a tu una silaba tara actsentu s-transforma tu It. Bunoara,
dupa aesta regula, lipseashti sa ngrapsim: for-miiltrans-fur-ma-ri, acor-dula-cur-da-ri, cun-trol/cun-tru-Ia-ri, doc-tur/duc-tu-.-I-i, etc..
dupa cum avem shi vecljili zboari armaneshti: por-tulpur-ta-ri, dormu/dur-nji-ri, coc/cu-tsea-ri, A-pos-tul/A-pus-tolj, mor-tull11u-rit,
etc. Avel11shi ndaua exceptsii. Una tsi u-aflal11 easti la zboarli
cumpusi, ca bunoara: monosilaba, protuzbor, etc. tsi putem s-li
fr;
:,
eunsidiram, nu ea un, ma ea daua zboari, eu daua aetsenti, va s-dzaea,

zboari tsi si seriu shi s-prununtsa pro-tu-zbor, mo-no-si-Ia-ba, etc.
REGULA 2 - Sonlu e tsi s-afla tu una silaba eu aetsentu, armani e;
eandu s-afla tu una silaba Tara aetsentu s-alaxeashti tuj. Exeeptsiili
tsi-avem aflata tora di oara suntu: (i) eandu e easti tu nehisita zborlui
(sh-atumtsea di multi ori va putem s-avem dauli varianti, cu e sh-eu i),
(ii) prifixili di/ni/pri, eari dinintea-a zboarilor tsi nehiseseu eu a, stransforma, eativaroara ma nu totna, tu, de/ne/pre, (iii) zboarli
eumpusi, ea bunoara intematsiunal, interbelie, etc. tsi putem s-li
eunsidiram, nu ea un, ma ea daua zboari, cu datia actsenti, va s-dzaca,
zboari tsi pot si sa ngrapseasca shi si s-prununtsa in-ter-na-tsiu-nal,
in-ter-be-lie, etc. shi (iv) andaua dirivativi di la cungiugarea-a
verbilor, iu lipseashti s-tatsem dupa cum na cafta regulili di
eungiugari. Bunoarii, dupa aesta regula, lipseashti sa ngrapsim: dis-'
pretsldis-pri-tsu-i-ri, i-xa-min (tra examen), ma-ni-fes-tu/ma-ni-fis-tari, u-fi-tser/u-fi-tsi-ri-mi, etc., dupa cum avem shi vecljiJi zboaTi
armaneshti: pref-tu/prif-tea-sa, ve-glju/vi-gljedz, an-dreglan-dridzea-ri, gTec/gri-eu-man, etc.
REGULA 3 - Candu easti transplantat tu limba armana, sonlu
gi/ge: (i) s-transforma tu dzi/dze, eandu arazga zborlui easti latina, (ii)
s-transforma tu ghi/ghe, candu arazga easti gartseasca (i ciitivaroara
arbinishasca) shi (iii) armani gi/ge candu zborlu easti di ariizga
nturtseasca. Bunoara, aplicarea-a aishtei reguli na dutsi la niulughismili: a-dzin-tsi-ila-dzen-tu (tTa agentie/agent), dzes-tu (tra
gestu), dzi-ni-ral (tra general), i-xa-dzi-ra-ri (tra exagerare), i-madzi-ni (tra imagine), li-dzen-dii/li-dzln-daT (tra legendiillegendar), ridzim (trii regim), vi-dzi-tal (tra vegetal), fi-Iu-lu-ghl-ilfi-Iu-Iog/fi-lolug (tra filologie/filolog), ghim-na-ziu (tra gimnaziu), ghim-nas-ti-ca
(tra gimnastiea); lo-ghi-ca (tTalogiea), etc. dupa cum avem shi vecljili
zboari armaneshti: dea-dzit, dzi-nu-clju, dzi-niri, vir-ghi-ra, gea-ba,
6.1--.""
"".......
REGULA 4 Candu easti transplantat dit limba rumana tu limba

armana, sonlu ci/ce: (i) s-transforma tu tsi/tse, ciindu ariizga zborlui
easti latina, (ii) s-transforma tu chi/de, candu arazga easti gartseasca
(cativaroara nturtseasca) shi (iii) armani ci, tu zboari di arazga nturtseasea i vurgareasca. Urmandalui aesta regula, noi va ngrapsim: tsiclop, ae-tsen-tu, suc-tses, suc-tsi-si-u-ni, bi-tsi-cle-tii, cu-mir-tsi-al,
dis-tsi-pli-na, li-tsi-ta-tsi-i, ci-tes-cu/ci-ti-tor, li-tseu, stse-na, gri-tsiza-ri, pri-fa-tsi-ri, di-tsi-zi-i, sa-cri-fi-tsiu, spi-tsi-al, etc., dupa cum
aflam sh-tu vecljili zboari dit dictsiunarlu al Tache Papahagi zboarli:

tsea-pa, tser, tsi-ta-ti, tsi-ri-mo-nji, che-fal, chi-U-mi, chif-te, chi-miri, ci-bu-chi, ceap-din, cer-ga, ciz-ma, ci-rac, etc.
Nu featsim un studiu ahandos tra alti transfurmari, ma un studiu
priliminar na sudzireadza regulili aditsiunali di ma nghios:
ALT! REGULl - Alaxim j tu gi tu zboari ca: cu-ri-gen-tu/cu-rigedz (tra corijent/corijez), giug/an-giu.gat (tra jug/anjugat), mi-ragi
(trii miraj), pi-i-sa-giu/pi-i-sa-gis-tu (tra peisajlpeisajist), shantagi/shan-ta-gedz (tra shantajlshantajez); alaxim pi tu chi tu zboarli:
an-chi-li-tsat (tra ampielitsat), cu-chi-la-ri-i (tra copilarie), tul-chi-na
(tra tulpina): alaxim fi tu hi tu zboarli: hi-or/an-hi-u-rat (tra fior/anfjorat), hir-bin-ti (tra fierbinte); alaxim z tu dz tu zboarli: a-dzi-ma
(tra azima), a-dzur/a-dzu-riu (tra azur/azuriu), a-shi-dza-ri (tra a~ezare), cu-ti-dzan-tsa (tra cutezanta), ni-pri-vi-dzut (tra neprevazut),
ni-ti-dzat (tra netezit), pau-dza (tra pauza), ri-ti-dzat (tra retezat), vidzu-al (tra vizual); aliixim chi tu clji tu zboarli: trun-clju (tra tnmchi),
l1-cljos/u-elji-Iari (tra ochios/oehelari); aliixim ghi tu glji tu zborlu:
pri-ve-glju (tra priveghez); aliixim i tu lji tu zborlu: u-mi-ni-lji (tra
omenie); alaxim l1i tu llji tu zboarli: du-me-nju (tra domeniu); genju/dze-nju (tra geniu); aliixim /IIi tu Iyi tu zboarli: mul-tsu-njeseu/muI-tsu-nji-ri/mul-tsu-njit (tr1i multumese/multumire/multumit),
ui-njes-eu/ui-nji-ri (tr1iuimesc/uimire); aliixim bi tu ghi tu zboarli: alghi-i (tra albie), ab-sur-ghit (tra absorbit), mi-croghi (tra microbi);
alaxim cativaroara a tu a, ca tu zborlu an-da-tu-ram (tra andatoram)
shi alti alaxiri tsi nu Ii idintiticam ninga.
Dizavantagilu tsi lu-avem cu-aesti reguli easti ca, tra aplicarea-a
lor, (i) lipseashti sa shtim iu cadi actsentul shi cari easti arazga-a zborlui shi (ii) di multi ori, avem zboari (ca bunoara: general, liceu, natsiunal, etc.) tsi s-al1"cunsacrata" tu una forma tsi nu urmeadza aesti re-guli. Ma di-alanta parti avem shi avantagilu ca: (i) him fideli a caracI' _'."'~_: __~::;~::; ft~; 11rmp,,(h~ n"al11ili a liei. reguli
ma -ni -fes- talma -ni -fis-ta,
~'1
1"
tsi s-afla
tu sumcunshtientul a unui tsi cunoashti ghini limba armana, cu tuh ca

s-poati sa-Ij si para cii nu Ii cunoashti!) shi (ii) poati s-rida ma lishor
noima-a zborlui, ca tra exemplu, tra timpurli prizelltu/tricut a verbilor:
trans- for~ ma/trans- fur -ma,
~~
ceptsii (ixtseptsii!), ditsizia finala u-alasam tra chirolu candu va publicam atseali trei romani di cari zburam ma nsus. Pana atumtsea, va
putem s-na minduim ma ghini (editorlu shi traducatorlji) sh-va s"avem
sh-niheama chiro s-caftiim mintea-a altor armanj.
..~
Bagats oara ca, ditsizia easti ta si s-aleaga una di treili altirnativi
di ma nghios.
Prota altirnativa easti atsea ta sa llgrapsim shi s-prununtsiim niulughismili ashi cum li-aflam adaptati tu limba sora filmanii, poati cu
njits transfurmari (ma multu aclo iu suntu caftati di regulili di diclinari i cungiugari), ma s-hiba ananghi. -Avantagilu-a aishtei altirnativa
easti ca transplantarea easti lishor tra ratseari; dizavantagilu, ca forma
rumaneasca a zborlui poati s-nu hiba di acordu cu caracterlu a limbiiljei armana, ica s-nu urmeadza regulili di diclinari i cungiugari a
zboarilor dit lirnba a noastra.
A daua altirnativa easti ta soli ngrapsim niulughismili tu forma-a
lor rumaneasca, ma s-Ii prununtsam zboarli dupa caracterlu-a limbaljei armaneasca, ashi cum na vini natural tu zburari rara s-na minduim
multu. Tra exemplu putem si scriem Florica shi s-prununtsam Flurica.
Pistipsescu ca aesta easti sulutsia actsiptata di ndoi di papanjlj-a
noshtri di-aoa shoun chiro. Avantagilu easti ca transplantarea easti
lishor tra fiitseari; dizavantagilu, ca aparatsim printsipiul a nostru
funetic di scriari ashi ca multi zboar-i nu va s-prununtsa ashi cum
suntu ngrapsiti ica nu va s-hiba prununtsati idghea soi di tuta lumea.
A treia altirnativa easti atsea ta s-ratsem calea ntreaga shi soli transplantiim niulughismili tu limba arlllalliiashi cum u caftii caracterlu-a
limbaljei. Avantagilu easti cii armanem fidelj a limbaljei a noastra shi
ca va sa scriem funetic ashi cum va s-prununtsam; dizavantagilu, ca
aesta altirnativa cafta multu di lucru sh-va n-aduca di multi ori divirgentsi di upinii (tsi pot s-n-aduca sh-multa angranji) di cum lipseashti
transplantarea si s-faca. Bunoara, putem s-dzatsem ghiniral ica
cun-tes- tal cun-
tis-ta, scri-i/scri-e, ica substalltiv/verbu ca tu: a-dre-sala-dri-sa (tu loc

di zboarili rumaneshti trans-for-maltrans-for-ma, ma-ni-fes-ta/ma-nifes-ta, con-tes-ta/con-tes-ta, scri-e/scri-e icii a-dre-saJa-dre-sa, cum
va s-eara scrisi zboarli ma s-nu urmam regulili di ma nsus).
Cum aesti reguli pot s-aduca discutsii shi angranji, shi cum necii
noi nu him totna siguri di zboarli iu va s-eara nitsisar s-ratsem ex-
,--
--
1',
..-
--
,...
--
J.
.Aesta
easti prublema, alidzearea-a unei di treili altirnativi di ma nsus.

Avem poati shi una a patra altirnativa; s-nu n-agunjisim, s-imnam
peanarga shi s-alasam chirolu sa ntsearna niulughismili dupa forma
cari va s-impuna, dupa forma tsi va u-ariseasca lumea. Cu aesta
altirnativa va s-transplantam cati zbor dupa cum na si pari ca easti ma
ghini, calaudzats, di multi ori ma nu totna, di regulili di ma nsus; va sdzaca, (i) va li-ngrapsim tu una forma multu aprucheata di limba
rumana, cu prununtsarea funetica dupa cum suntu scrisi (altirnativa 1
di ma nsus) ic5 cu prununtsarea tsi na u cafta caracterlu a limbaljei
armana (altirnativa 2) ica (ii) va Ii transfurmam dupa regulili di ma
----.---
C. GULl - I. ZEANA - BALADA-A LlVADZLOR
nsus (altirnativa 3), atumtseacandu transfurmarea nu va na duca

multu diparti di forma internatsiunala a zborlui. Tra exemplu, va
putem s-alasam zborlu general, ca ashi easti cunuscut, ica va lu scriem
gheneral, ca nu easti multu aliixit, shi va sa ngrapsin doctur shi
ducturii, c-ashi na si pari ca u cafta limba.
Nu vrem s-bitisim aesta shcurta discutsii, lara s-aspunem un lucru
tsi, tra editor, fu ca una mari dishcljideari a ocljilor. Ma s-mutrim tu
dictsiunarli al T. Papahagi, I. Dalametra shi S. Mihaileanu, va s-aflam
multi zboari tsi editorlu Ii cunsldira niulughismiintrati tu limba
armana tu pirioada di-aoa sh-vara 80-120 di anj, pirioada di dishtiptari
culturalii armaneasca. Andaua di-aesti zboari fura dija ufilisiti di
editor, ma fura ufilisiti sum forma-a lor aprucheata di limba rumana,
nu di forma cunsacrata di aesti dictsiunari. Tra cititorlu tsi easti
intirisat, dam ma nghios, zboarili tsi li-aflam candu featsim studiul
(cativaroara eu zborlu rumanescu tu parantezi). Aesti suntu zboari tsi
editorlu Ii cunushtea pi limba rumana, nu li cunushtea pri limba armana, zboari tsi ma soli ufilisea, va lipsea soli transplanteaza dupa
regulili di ma nsus. Easti intirisantu s-videm ca, instinctiv, armanjlji
dit atsel chiro aduehira cum lipsea s-hiba transplantati rumanismili.
Pistipsim ca, ma s-caftam ninga, va putem s-aflam tu aesti dictsiunari,
sh-alti niulughismi, zboari tsi nu na inshira n cali candu featsim
stl'diul a nostru. Ashi aflam:
Adantsimi/adiintsescu, amirican, analughii, arantsid, arhiolog,
arugoz/aruguzina (rogoz/rogojina), astrullom/astrunumii, azdruntsin,
ampriuna, anflurescu,
antsiput/antsep,
bira,
bivul,
boatsit/butsescu/butsiri (bocet/bocesc/bocire), bomba, bubuchi, Bubuteadza, bucal, bugat, calindar, camfura, capsuman, carpin, catedra,
chentru, chillari, chiptar, docanlciocall), ciuban, ciumag, cochil/copil), cocina, cojoc/cujuc, coliva, condicii, consul, contra, cruescu/cruiri. ctitur. cubairi, cubilitsa, cucean, cucii, cucoashi, CUCOIl,
cuditsa,
cudosh,
cufitsa,
culoana,
cultuc,
CUIUVII, eUlllauua,
Io'UlllU'lIIU,
cumedii (Mih) ica cumidii (Dal), cumisar, cumit, cunachi, cundilj,

cunjac, cunupida, cunushtintsa, cupita, cupitsa, cuptura, curan, cusitsa, cuvata, dator, demun, dialectu, dilicat, diplumiildiplurnat, dishertu, dispoti/disputami, dizarrnari, doma (dom), domina, dugoara,
ediriiledera, efurii, energhii, enurii, epidimii, episcop/episcopat
(Mih) ica episcop/episcupat/episcupescu/episcupii (Dal), epitrop/epitrupii, epuhii (Mih) ica ipuhii (Dal) (epoca), filantrop/filantrupii,
fHdish, filin~r, filolog/filuloghii (Mih) ica filolog/filulughii (Dal),
tilotim/tilutumii, tilozof/filuzufii (Mih) ica filuzof/filuzufii/filuzufedz
{{c!
35
(Dal), fiziunumli, ftoarilflurarli/flurar, ftuir/flueara, fortsiilfurtsatlfurtsarilfurtsatii, 100fur, fotografii/fotograf (Mih) icii futugraf/futugriifiljilfutugriipsiri (Dal), frantsescu (francez), fron.~rnlfrunimeatsii, fundedz, galantom/galantumii, gazetiilgazitar, gheografiilgheograf, ghimnastica, ghimnaziu, gilatina, gulan/gulanimi,
gushtir, haractir, hiraI', hirotunisiri/hirotunisit, huhutescu, hulera,
icunom/icunumli/icunumisescu, idulatrii, ifculii,. ighiena, igumin,
ilpida, intireslintirisantulintirisarilintirisatlintirisedz, iparhii, ipucrit,
ipuhondrulipuhundrii, irbos, irghilii, ivlaviilivlavios, ixurii (exil),
lacum/lacumli/lacumescu/lacumiri, lemnu/limnar, lepriillipros, lichiu
(liceu), limunada, lobuda, lutiirii, lutsescu, magnetiilmagnitizarilmagnitizedz,
maratsini/maratsinish,
metal (Dal) ica
mital!mitalic (Mih), micruscop, milancolic/milanculii, miliuni/miliunar, miludii/miludios, misteaciin, mitirizi, mitropuli/mitrupuliilmitrupulit, m05tru (monstru), mudistra, muliftu, muLipsit/mulipsiri/mulipsescu, munarhu/munarhii, mUlleda, murmani, murun
(morun), narcotic, ncaltsescu (ancalcesc), niofit/neofit, njitsimi
(micirne), ntirisari, olug/ulog (Mih) ica ulog/uludzescu (Dal), organ,
parohlparuhii, parola, perghii (perie), piceti (peceta), pidantu,
pihlivan, pilican, piltec (peltic), pintin, pircala, pirdei, piricul, pirmis, pirvazi, pitreatsiri, pod/pucic, P9lca, politsiilpulitsa, popa, pripilitsa, programiilprogram, prolog, propaganda, prufit, pulbiri, pulitica, pulitichii (politete), pulitipsiri (civilizare), pulits (politai), pumean
(pomana), purtsilani, purtucalji, putrid, rebB/rebel, ripas, rob/rubescu/rubit (a robi), ndri, ruman, rushcuvan, sartsina, scutic, seati/sitos,
semnul simnat/simnator,
setsiriilseatsiriilsitsiratlsitsirari,
sfortsiilsfurtsedz/sfurtsari, shusaua (~osea), shuvaescu, sidefi, sirtar,
soldzu (solz), spiculanm, 'stumah, suflit, suldat, surtseaua, tabiitsescu
(tabiicesc), templu, teolog/teologhii, teorii, termmetru/termometru,
tilegrafltilegrafciltiligriifsiri
(Dal)
ica
tiligrafltiligratilltll1grahsescWtlllgrama ~MIh), tJpugrall tJpugrallJ/npugralllJ 1,
tortu, trifolj, triir/triirat, trumpetiiltrumbeta, trupiiiri (tropaire), tserclju, tsirimonji, tsitati, tuiag, tulchina, tumnatic, tuptani, ubdzats
(optzeci), ubor, uchean (ocean), ufilescu/ufiliri, uftec (ohtoih), ugeac,
ugradii, uimi (oime), ular/ularii, uminilji, undari (ondulare), unjidii
(omida), uptimi (optime), urghiri, usandziilusindza, ziivurescu, zestra.
Tu zboarli di ma nsus, aflam shi ndaua zboari tsi noi minduim ca
easti ma ghini s-hibii ngrapsiti altasoi. Ashi avem zboarli: arhiolog,
episcop, filolog, filozof, program, prolog, propaganda, rebel, teolog/teologhii, teorii shi termometru tsi noi va Ii ngrapsim: arhiulog,
C. GULl - 1. ZEANA
episcup/episcop, tilolug/tilulog, filozuf/filuzof, prugl'am, prulog, prupaganda,

rebil/ribel,
tiulog/tiulughli, tiurii
shi tirmometru/tirmumetru.
PRUBLEMA-A
ZBOARILOR
CUMPUSI
Suntu multi zboari cumpusi tsi pot si sa ngrapseasca separat, ca ma

multi zboari componenti, i pot sa si scrii deadun, ca un singur zbor.
Tra exemplu, avem zborlu 1/jadzanoapti tsi poati s-hiba ngrapsit shi
1/jadza-noaptii njadza 1/oapti, shi zborlu cativaroara tsi poati s-hiba
ngrapsit shi ciiti viiroarii, ciiti vara oara, etc. Aoa va cunsidiram daua
cazuri, (i) atsel a prifixilor, shi (ii) atsel a adverbilor, congiunctsiilor
shi a pripuzitsiilor.
(I) Prublema-a Prifixilor
Suntu zboari la cari, ma s-I-adavgam un pritixu, va I-aliixim
noima. Easti greu s-dam normi generali, ma di ma multili ori, prifixul
lu-alichim di zbor (tara cratima), ashi ta s-tatsem un singur zbor. Tu
dictsiunarlu-a lui, Tache Papahagi li-ari cativaroara, prifixul shi
zboarili, bagati deadun ca un singur zbor, ma di multi ori li-ari sha\ichiti cu una cratima. Dam ma nghios trei exempli:
(i) Prifixul1/i, cari, adavgat naintea-a unui adjectiv shi substantiv
tsi easti /Ilia dirivatiwi di-a unui verbu, alj da una noimii nigativa.
Bunoara, avem upuzitsiili: adrat/niadrat, adrari/niadrari, (ma nu
adariimintu/niadaramintu), biut/1/ibiut, beari/nibeari (ma nu billtura/nibil/tura), arushinat/niarushinat, arushinari/niarushillari (ma nu
arshini/niarshini), iindreptl//nindreptu, driptati/nidriptati, bun/llibun,
etc. Regula tsi u featsim aoa, ashi cum s-veadi sh-ma nsus, easti sa
ngrapsim prifixul deadun cu zborlu, tara cratima. Tache Papahagi, cu
tuti ca Ii ngrapseashti ca noi, li-ari bagata tu dictsiunar cu cratima: lIinth'of
lIi-ndml'i
lIi-hi"f
lIi..hp.n,.;. 11i-arushinat.
ni-arushinari.
ni-
1/dreptu,ni-'driptati, Ili-bllll,etc.; ma li-ari bagata ashi mash ta s-li difirintsiadza di zboarli iu Iii nu easti un prifix, zboari ca 1/ishani,nipot,
nic/lchir, etc. Una prublema tsi u-avum cu aestu prifixu, easti ca
mu1tsa armanj, ciindu ni easti urmat di sonlu a, lu prununtsa ne sh-Iu
ngrapsescu ne. Trii exemplu, niadrat, niarushinat, etc. suntu scrisi shi
prununtsati neadrat, lIearushinat etc. Tuti aesti zboari noi va Ii ngrapsim ashi cum Ii featsim ma nsus, ca un singur zbor (rara cratima), cu i,
nu cu e; va dzaca ca nu va II Ilgl'apsim ni-adrat, ni-amshinat, etc.,
nitsi neadrat, neamshinat, etc. sh-neca ni adrat, ni ar/lshi1/at, etc.
I.'I~
BALADA-A LIVADZLOR
37
cum suntu scrisi ditivaroara.

(ii) Prifixul xana, cari separat va s-dzaca, iara, diznou, pali, bagat
diniiintea-a unui verbu (sh-ciitivaroara dinapoi), va-Ij da una noima di
ripititsii. Noi featsim regula, tora di oara, ta s-Iu ligam di..~bor (rara
cratimii, cum fatsi Tache Papahagi), candu easti niiintea-a verbului,
ma s-Iu-aliisiimseparat, ciindu easti dinapoi. Tra exemplu, noi va caftam sa ngriipsim: xanabiinedz (banedz diznou), xanadziic (dzic iara),
xanafac (fac diznou), xanaved (ved diznou), xa!lazburiiscu (zburascu
iara) etc., zboari tsi Tache Papahagi Ii ngriipseashti xana-biinedz, xalIa-dziic, xana-Jac, xana-ved, xana-zburiiscu, etc. Ma noi va sa. ngrapsim dziic xana,fac xana, ved xana, etc. candu xalla vini dupa verbu.
Biigats oarii ca prifixul xana, di arazga greaca, ari idghea functsii
cu atsea a prifixului re/ri dit limba rumana (ca sh-dit multi alti limbi
mudemi dit Europa di Vest). Sh-na antribam ma s-nu hiba ghini sintrudutsem refri tu loclu-a prifixului xana; va s-dzaca., s-avem
bunoara, barbarismili: ridzac, rifac, rived, ribiinedz, etc. tu lac di
xanadziic, xanafac, xa,naved,xanabanedz, etc.
(iii) Prifixul palju, cari, bagat dina.intea-a unui zbor va s-dza.ca.
slab, Unit, cu cusuri, etc. .An general, prifixul palju va caftam s-ul
liga.m di zbor (sh-rara. cratima), ca bunoara.: paljuom (am slab),
paljucal, paljuglosii (Iimba uruta.), etc. Zboari ca aesti di ma nsus,
Tache Papahagi Ii ngrapseashti cu una cratima.; va dzaca, el Ii
ngriipseashti paljll-om, palju-cal, palju-glosa, etc. Mash cativaroara.,
ciindu easti ligat di una numa proprii, ca bunoara: paljll-Flurica,
palju-Hristu, etc. noi va ca.ftiims-ufilisim cratima.
(2) Prublema-a Adverbilor (shi a Altor Zboari)
Una prublema mari easti atsea a adverbilor. Multi adverbi suntu
cumbinatsii di alti~adverbi, pripuzitsii, congiunctsii. Tra exemplu,
cum lipseashti si sa. scrii zborlu "di-unii-oara"? Nu avem va.rna
:
L1__= _~ J.. 1_ ~:___ _'
:_ __
-.n.t"
u.,,,,,,c.}',,uWI""U UUfU
di chiro; si scrii ica ashi, canflu i-ulu shi ii-ulu suntu lundzi, ica di-unii
oarii candu ii-ulu mash easti lungu, ica di-una-oara candu i-ulu shi aulu suntu semivucali. Idghiul lucru s-fatsi sh-candu avem expresia:
istllria di unoarii (di-unoarii) sh-lln chiro..., iu zboarili di shi unoarii
lipsescu ngrapsiti separat, ca deadun, vor s-dzaca di ziimani. Ma
candu sensul a zborlui diunaoarii easti atsel di uniishunii,diniicali, dip
fora (atllmtsea), b'oarii, etc., prublema easti mult cama greaua. Zborlu
poati si sa scrii tu multi soi, shi cati soi ari loghica-a lui. Tuts scriitorlji nu lu ngrapsira zborlu "di una oara" idghea turlii, shi multi ori, idghiul scriitor, tu idghea lucrari, lu scrii tu ma multi soi. Zborlu putem
38 NICOLAE GULl
- BALADA LlVEZILOR
C. GULl - I. ZEANA
s-lu-aflam scris ca: dif/llaoara, diunoara, dinaoara, di"oara, di na oa- .

ra, di IInaoarii, di-Imii-oara, di-una oara, di unoara, di "Qoara,etc.
Cum (i) ditsizia di cum si sa scrii aesti zboari easti, di multi ori,
subiictiva shi arbitrara, sh-cum (ii) dicat soli scrim zboarili, candu
unasoi, candu altasoi, minduim ca easti ma ghini soli scrim totna tu
una forma standard (una i ma multi formi, tsi va putem s-li-alaxim ma
nclo, ma s-ditsida ashi filuloghili). Tr-atsea prupunim aoa ma nghios
una lista di adverbi, congiunctsii, pripuzitsii (shi ndaua alti zboari)
cama cunuscuti shi forma, ica formili cu cari Soliscrim. Prota forma
easti atsea tsi noi u prifiram, ma sh-alanti formi va s-hiba actsiptabili.
Aesta lista u featsim cu agiutorlu a dictsiunarlui al Tache Papahagi,
sh-cu agiutorlu-a unui capitul scris, di N. Saramandu, tu una cartiS
editata di Valeriu Rusu.
Aclo/ aclotsi (nu: aco); aeri (nu: aieri); afoara; agalea (nu: agalia);
agalea-agalea (nu: agalea-galea, etc.); agonja (nu: agonjia, etc.);
aliheal alithea; aljumtrea (nu: a-ljumtrea); aljurea (nu: a-ljureal
aljuria, etc.); altasoi/ alta soi; altiori/ alti ori; altoaral altaoaral alta
oara; altsival altutsiva/ altu tsiva; ama (nu: a ma); anaparti (nu: anaparti, etc.); antsartsu; anumirea (nu: a-numirea); aoal aoatsi (nu:
aual auatsi); aoaltari (nu: aualtari); apoea (nu: apoial apoa); aproapeal
aproapi; asarnoaptea (nu: asearnoaptea, etc.); aseara; ashi/ ashitsi (nu:
acshi); astaral astasearal aesta seara; atumtsea; avarligal anvarliga;
azal astadzl adzal asandza; ampadi/ mpadi (nu: 01padi/ -mpadi/ npadi,
etc.); an fatsal n fatsa; ancoal ncoa; andreptul ndreptu (nu: n dreptul
ndreptu, etc.); anghiosl nghios (nu: n ghios! an ghios); ansus/ nsus (nu:
an sus! -sus! n sus); anvii/ nvii (nu: an viii n vii/ -n vii); bunoaral
bunaoara (nu: buna oara, etc.); ca; cacum (nu: ca cum); cama (nu: ca
mal ca-ma); canaoara; cantsido; caritsido/ caitsido (nu: cai-tsi-do/ cari
tsi-do, etc.); carival caiva (nu: cari val cari-va, etc.); catioara; catiunl
catiuna; cafiunl cafiuna;
(nu:
.
..
~ ..catutsido;, cantsido/ candutsido
..., ...,
___~ c1indutsi
i.a... _::.:
UVI ",a11\.6\.& L~l-UV' """"...w "'...&
,
" --.....-.-----var~aral cati varna oara, etc.); catse (nu: ca tse/ ca-tse); cudealaga (nu:
cu di-alaga, ~tc.); cumtsido (nu: cum tsi dol cum tsi-do/ cum-tsi-do,
etc.); deadiplui; deadun (nu: dadunl diadunl di-adun, etc.);
deafurishalui; dealihea (nu: dialiheal di-alihea, etc.); dealoclui;
dealungului; deandreptului; deaneavra (nu: dianeavral di-aneavral
daneavra, etc.); deantreglui; deanunlirea (nu: dianumireal dianumirea, etc.); deapoea (nu: dapoial di-apoeal diapoeal diapoial
Valeriu Rusu
- Tratat de
Dialectologie Romiilfeasca, 1984,
Editura Scrisul Romalfesc, Craiova, Romania.
",
BALADA-A LlVADZLOR
39
deapoaea, etc.); deatotlui; deavarligal deanvarliga (nu: diavarligal diavarligal di-anvarliga, etc.); di; di la (nu: dila); di-aesta (nu: deaesta);
di-alanta (nu: dealantii, etc.); dicsearal di cu seara (nu: dixearal dicseara, etc.); didindi (nu: di dindi/ di-dindi, etc.); digeab!' (nu: di
geabal di-geaba, etc.); dighios (nu: di ghios! di-ghios); din! di n;
dinandaulea (nu: di nandaulea, etc.); dinandreapta (nu: di nandreaptal
di-nandreapta, etc.); dinanumirea (nu: di nanumireal di-nanumirea,
etc.); dinapandiha; dinastiinga (nu: di nastanga, (:tc.); dinacali (nu: di
na cali, etc.); dinaoaral dinoaral diunoaral diunaoara (nu: di una oaral
di-una-oaral di noara, etc.); dinapoi/ di napoi (nu: di-napoi, etc.);
dinclo/ di nclo (nu: di-nclo); dincoa (nu: di-ncoal di ncua, etc.);
dinghios! di nghios (nu: di-nghios! di n ghios, etc.); dininti/ dinainti
(nu: di ninti/ di-nainti, etc.); dinsus! di nsus (nu: di-nsus); dioaral di
oara (nu: di-oaral diuara, etc.); dip/ didip (nu: di dip); diparti;
dipirghios (nu: di pir ghios! etc.); dipisupral diprisupra (nu: di pi
supra, etc.); diprimansus (nu: di pri ma nsus! di pri-ma-nsus, etc.);
dipriuna (nu: di pri unal di priunal di-priuna, etc.); diptsival dip tsiva;
disupra (nu: di supra, etc.); dit/ ditu (nu: di-tul di tu); ditrul diotru (nu:
di trul din tru); divarnoara (nu: di varnoara, etc.); diznou (nu: diz-noul
diznau, etc.); dupal dupu; rara di; rardinom (nu: rar-di-nom); geaba
(nu: giaba); iara (nu: eara); ici; isal isea; isacuoaral iseacuoara; itsi;
itsicari; itsicat; itsido (nu: itsi-do/ itsi do); iu; iudo; iutsi (nu: iu tsi);
iutsido (nu: iu tsi dol iutsi-do/ iu-tsi-do, etc.); iuva (nu: iu val iu-va);
macar; maca (nu: ma ca); mash (nu: mashi); maxus (nu: macsus);
mani; nafoara (nu: n-afoara, etc.); nanaparti (nu: na na parti, etc.);
nandreapta (nu: na ndreaptal na-n dreapta, etc.); naparti; nastanga (nu:
na stanga, etc.); napoi; nialoclui; niheamal heamal heamaza (nu:
nihiamal ni-hiamal hiamazal theama, etc.); nimal/ nimala; ningal
nica; ninti/ nainti; nisciintiori/ nascantiori (nu: niscanti ori, etc.), nitsi/
nits; nitsicum; nitsiunoara; njadzadzua (nu: njadza-dzuii); njauanoapu lnu: nJaoza-noaptl); nuntru/ nauntru; pall; palmaOllnu: POImani); pan di; pan tu; peagaleal preagalea (nu: piagaleal pi-agalea,
etc.); peascumta! preascumta (nu: pri-ascumta, etc.); pi la (nu: pila);
piningal prininga (nu: pi ningal pi-ninga, etc.); pirghios; pisupral
prisupra; primansus (nu: pri ma nsus! pri-ma-nsus, etc.); prinsus (nu:
pri nsus); shamindoilji; shaminpaturlji; shamintreilji; strafundi; stralimpidi; strasoi; tabushilea; taha; totnal totana; trash! tash; troaral
tuoara (nu: tru oaral tru-oara); tsicara (nu: tsi cara); tutunoara; unashuna (nu: una sh-unal una-sh-una, etc.); unasoi/ una soi; unoaral unaoara (nu: un-oaral una oara, etc.); uti; varasoi; varliga; varoaraJ variioaral vamoaral vamaoara (nu: varna oaral vara oaral varna-oara, etc.);
40 NICOLAE GULl
- BALADA
LlVEZILOR
C. GULl -I. ZEANA - BALADA-A LlVADZLOR
Tri ndaua zboari di ma nsus va s-avem shi exceptsii, ca bunoara

zborlu dillllaoara di cari zburam ma nsus. Aoa easti ananghi di un
studiu ahandos ta s-aflam candu lipseashti soli scrim zboarili ashi cum
avem sudzirata ma nsus, sh-candu lipseashti s-ratsem exceptsii shi soli
ngrapsim altasoi.
la a 1!;ia= an}) ica cu zborlu tsi vini dupa IY, tu forma va nj-aduca
uwi Mihariblma (prishcurtaridi la a Iyia = Iyi), ashi cum s-avdi, di

ma multiIi ori, Iigat di zborlu adllcii. Tu aestu exemplu videm ca
semisilaba lIj cativaroarii lipseashti s-hiba ligat di zborlu din fatsfi, ma
altiori poati s-hiba ligat ica di zborlu di dininti ica di atsel di dinapoi.
Tsi reguli s-ratsem?
PRUBLEMA DI SCRIARI A CRATIMALJEI

Cratima, cunuscuta sh-ca linia "_" di ligari i dispartsari, aspuni
cum sa ngrapsescu daua zboari tsi tu zburari s-avdu deadun, ca un
singur zbor. Filisirea-a cratimaljei adutsi ma multi ntribari i prublemi:
(i) Easti ananghi souscriem cratima totna? i suntu cazuri iu ngrapsirea easti ma simpla rara ea? Bunoara, cum easti ma ghini sa ngrapsim, ciindu zboarli fira shi pana s-prununtsa fir shi pan? Easti ghini
sa ngrapsim: fira di alta, fir-di-alta, fir' di-alta, fir di-alta i fir di
a/ta? iciipalla s-lIIiduc, pall-s-lIIi duc, pan' s-lIIiduc i pan s-lIIiduc?
(ii) Candu s-Ieaga daua zboari, sonurli anamisa di eali s-avdu, di
ma multili ori, shcurti; cativaroara, nu s-avdu dip. Lipseashti s-Ii
scrim aesti sonuri? i easti ma ghini sh-ma simplu soli eliminam? Bunoara, cum easti ma ghini s-ratsem cu una di dauli vucali Udit expresia tu-ulla cali, candu mash un singur Us-avdi? Cari u easti ghini s-lu
eliminam? atsel di dinainti ma atsel di dinapoi? Cum easti ghini sou
ngrapsim aesta expresii? tu una cali, tu na cali, t-una cali i tU-lllla
cali?
(iii) Multi ori, zboarli monosilabi, tsi s-leaga di alti zboari, ash
cher vucala shi s-fac semisilabi; vucala-a lor s-fatsi semivucala, i vucala s-fatsi afana shi nu soma avdi dip. Atumtsea, di multi ori,
scmisilaba poati s-hiba ligata sh-di zborlu di nainti sh-di atsel di
dinapoi; cum easti ma ghini s-ratsem? Tra exemplu, semisilaba nj
nf):Jti~-Vil11i
di la nnmumili oirsunal i riflixiv (an;, 11m.i poati s-hiba
una forma shcurta a pnmumilui pusisiv a lIIell.Tu fraza: ashi-n} dzash
io tu lIIi/lti.cafeata-lIj ilia lIIarea va IIj-aduca una habari bUlla,avem:
(i) protlu /lj easti prunumili riflixiv a n}ia = all} = n}i shi putem s-lu
scriem ica tu forma (tsi na si pari a naua) ma buna, ashi-n} dzash io tll
minti (prishcurtari di la a'!i) ica tu forma ma putsan buna, ashi II}dzash io tu millti, (prishcurtarea di la IIji); (ii) al doilea IIj, di la partea
di fraza feata-II} I/Iamarea, easti prunumi pusisiv shi va dzaca a lIIea
shi s-Ieaga totna cu zborlu din fatsa; shi (iii) semisilaba IY dit soni
easti prunumili pirsunal a Iyia = a,y = llji shi putem s-lu ligam ica di
zborlu din fatsa tu forma va-IY aduca Ullahabari bUlla(prishcurtari di
41
.,
",
Ashi cum lu-aspuni exemplul din ma nsus, prublema easti cumplexii, shi nu easti lishor ta s-aflam reguli tsi s-li-actsepta lumea tuta.
Noi avem faptii ndaua reguli. Ma aesti reguli nu suntu ninga cumpleti,
shi nu him neca noi siguri ca li-avem andreapta ghini. Tra exemplu,
una regula tsi na si pari buna, ma tsi nu u-avem al1alizataahanda, easti
s-aplicam regulili di dispartsari a zboarilor tu silabi, ashi cum liaspunem ma nghios. Tra exemplu, expresia di ma nsus, va u
ngrapsim: asM-nj dzash ;0 tumillti. ca feata-nj ilia lIIareava Iy-adllcii
ll1la hahari bllna, iu, dupa regulili tsi va Ii spunem ma nghios,
zboarili: ashinjdzash, featmymamarea, shi vmyaduca s-dispartu tu
silabi: a-shily-dzash, fea-tallj-ma-ma-rea shi va-lya-dll-ca shi tra noi,
zboarili lipsescu ngrapsiri: ashi-IY dziish,feata-IY ilia marea shi va n}adllca. Prubabil ca, cumbinata cu regula ca prunumili pusisiv si sleaga di zborlu di nainti, aestii regula s-hibii buna. Ma nu shtim. Va sna minduim ma multu. Tr-atsea, tora di oarn, na mardzinim mash, ta
s-aspunem prublema; ma nclo, tu vara alta carti, va putem poati svinim cu reguli tsi va na si para buni, sh-va s-hibii ahantll d; bUll;, ca
lumea va li-actseptii, rara griutati.
Ma, cu tuti aesti, pistipsim ca easti ghini s-ratsem una exceptsii shi
s-dam ma nghios andaua reguli spitsiali tsi li featsim dija: (i) tra scri-
area-a cratimaljeila -n shi -111 ditu nchisita-azboarlor,shi (ii) (ashi

cum u spusim ma nsus) tra monosilabili: tsa (tsi), lIa (1111),
si/sa, tra/tri
(h1l), ca (ca, CII),va (vii)'shi la (la, Ii, lu), candu aesti monosilabi
suntu ligati cu una cratima di zboarili tsi vin dupa eali, shi vucala a
~ucauuu
\;u VU\;allll a, I sm u) easn sncuna
SI11s-aVdl pi glUmltatll
nu
s-avdi dip. Aesti reguli Ii featsim, ma neca noi nu him totna siguri ca
li featsim tuti buni; li featsim tra tora di oara shi s-poati s-li-aliixim
ma nelo shi soliratsem cama buni.
(I) Reguli tra scrlarea al -n shl -m ditu nchislta-a zboarlllf, reguli tra cari avem una mari cuntruversa shi nu shtim ma s-u-avem
rizulvata ghini: Tra exemplu, zboarli iinvitsam, ampadi, aIlSIlS, etc.
(tsi pot s-prununtsii shi allvitsam, IIvitsiim, mpadi, IISIIS,etc.), di multi
ori si scriu ashi, cu
a (a)
dit anchisitii candu s-avdi, i rara a (a) candu
nu s-avdi. Bunoara, tu fraza: el iillvitsii (allvitsa) cii atsel tsi s-afla allSIISdipllSi iimpadi, vucala ii (0) si scrii, ca s-avdi. Ma di ma multili ori
---
--
42 NlCOLAE GULl - BALADA LlVEZlLOR

zborlu s-prununtsa sh-rara a(a)-ulu dit anchisita, ea ashi lu-araseashti
omlu i ea zborlu s-Ieaga, la prununtsari, eu zborlu din fatsa, Tra
excmplu, fraza di nsus poati s-hibii aliixitii tu: ea IIvitsii ca atsel tsi safla /lSIlS dipusi IIIpadi shi poati si sa ngrapseasea: ea-llvitsii cii atsel
tsi s-afla-nsus diplisi-lIIpadi. Ta s-simplitieam seriarea, noi 10m una
norma di-al Tache Papahagi6 shi eliminam caraeterlu "_". Tra exemplu, noi va sa ngrapsim: dllsi 11padllri, u /lveatsii ghini, shadi 11Ipadi,
aciitsii calea di IIS/lS, etc.; nn va sa ngripsim: dl/.~i-/Ipiidllri (seris di
altsii shi dllsi-11Ipadllri). /I-/lveatsii ghi/li, shadi-mpadi, aciitsii calea
di-IIS/lS, etc.
(2) Reglili tra mcmosilabili: tsa (tsi), na (/lu), silso, traltri (tm),
d; (ca, CII),va (va) shi la (la. Ii, III), candu aesti monosilabi suntu liga-ti eu una eratimii di zboarili tsi vin dupa eali, shi vueala fi (deadun
eu vucalili a, ; shi II) easti shcurta shi s-avdi pi giumitati i nu s-avdi
dip.
(a) Vueala i, di la prunumili intirugativ tsi shi vueala ii. di la prunumili pirsunal tsjj/ts; (a tsia), s-avdu sheurti eandu suntu ligati eu una
cratimii di zboar!i tsi 'olindupa eali, eandu aesti zboari nehiseseu eu
\lna vucalii. Tra exemplu, avem expresiili: (i) tsi adari tilli aoatsi? tsi
1/vrei acstii carti? eari pot s-hibii prununtsati shi tsi-adari tini aoatsi?
tS;-1Ivrei aestti carti? iu ts; easti prunumili intirugativ, shi (ii) tsiiltsi
adrii IlIIiimacari bllna?, tsaltsi 1/deadi aesta carti? eari pot s-hiba
prununtsati shi tso-adrjj (tsi-adrii) una macari b'lllii? shi tsa-u deadi
(tsi-II deadi) aestii carti? iu tsaltsi easti prunumili pirsunal "a t.;ia".
Candu suntu ligati eu eratima, dauli prunumi au vucala i iea "Beala ii
sheurta, i eari nu s-avdi dip. Antribarea easti: sa ngrapsim, iea s-nu
ngrapsim aesti "ueali? Noi featsim regula sa ngrapsim i di la prunumili intirugativ shi s-eliminam ii/i di la prunumili pirsunal tsaltsi. Va
s-dziicii,expresiili di ma nSllS,noi Ii ngrapsim: (i) tsi-ada,.; tilli aoatsi?
: . . . . ... _: ~~_.;; Nwfi? "hi (ii) ts-adrii IlIIamiicar; bUlIii?shi ts-It
deadi aestii carti?, nu va sa ngrapsim: tsi-adra ImGmacan Ollila!:>111
tsi-u deadi aestii carti?
Bagats oara ea i-ulu di la prunumili intirugativ tsi si serii, ma atsel
di la prunumili pirsunaj tsi nu si serii. Tra eititorlu 18iva sa shtiba
eandu s-Iu serii sh-eiindu s-nu lu serii, avem una regula simpla: eati
oarii ciindu tsa (a tsia) poati s-lja loelu al tsi, avem un prunumi pirsunal; altasoi, prunumili easti intirugativ. Tra exemplu, avem expresia: tsi-adarii el tsi poati s-hi1:>ii(i) ts;-adara el (di 1111ti-ariiseashti
6
Tache Papahagi
A1illel1'a, Bllcllre~ti,
..
Gra;, Falcial', Etllografie, 1981, Ed;tura
Romania.

dip?), iu tsi nu poati s-hiba aliixit tu tsii (a tsia), shi (ii) tsi-adara el
(lln lucm bun tsi va ti-ariiseasca), iu tsi poati s-hiba aliixit tu tsa, shi
ashi ea, dupa regula-a noastra lipseashti sa ngrapsim: ts-adm-a el (a
tsia 1mlueru tsi va ti-araseasca).
qN
(b) Vuealili u, di la adverbul nil, shi a, di la prunumili pirsunal i
riftixiv na, s-avdu sheurtu (iea nu s-avdu dip!) eandu suntu ligati (eu
una gratima) di zboarli tsi vin dupa eali, eandu aesti zboari nehiseseu
eu una vueala. Tra exemplu, avem expresiili (i) nu.avem tsiva, eari
poati s-hiba prununtsata shi nll-avem tsiva, shi (ii) na avem unii casa
mushata, eari pot s-hibii prununtsata shi nii-avem una casii l1Iushata.
Aoa noi featsim regula sa ngrapsim u shi s-eliminam ii. Va s-dzaea,
expresiili di ma nsus, noi va li ngrapsim ea: (i) I1II-avemtsiva shi (ii)
,,-avem IInacasii mllshatii.
Bagats oara eii aestii regula easti fapta tra prunumili nii, nu easti
fapta tra numiralul iea artieulul nidifinit feminin na (1IIIii).Bunoara,
eandu numiralul iea artieulul na (IIna) lipseashti s-hiba ligat di zborlu
tsi vini dupa el (ea dauli zboari s-avdu deadun), noi va lu ngrapsim a.
Tra exemplu, tu expresia: na aveam bagata s-dul7ljim tunii aumbra di
cllpaci, proHu na easti prunumi tsi poati si s-avda ligat di zborlu
aveam, iara al doilea na easti forma sheurta di la artieulul nidifinit
una, shi tu zburari poati si s-avda deadun eu zborlu allmbra. Candu tu
zburari, na-lu s-avdi ligat di zboarli aJleamshi aumbra, expresia va u
ngrapsim: n-aveam bagata s-dllmji1ll tll na-aumbra di cupaci; va eaftam S-DUU ngripsim vamoarii "a-aveam bagata s-dumjim tll "aawnbra di cllpaci, neea n-aveam bagata s-dumjim tll n-aumbra di CIIpaci. Ahtari expresii Ii-aflam ma multu tu puizii (tra ritmu), ea tu
proza, artieullnumiralul nii s-avdi aproapea totna separat.
(c) Vuealili i shi a di la eongiunetsia shi prunumili riflixiv silsa, savdu sheurtu (iea nu s-avdu dip!) eandu suntu ligati (eu una eratima)
di zboarli tsi vin dupa eaIi, eandu aesti zboari nehiseseu eu una vu1:>Tr!i f'vp.mnill.avem eXDresiili:(i) salsi adm'a un lucrlt, salsi u
faca cama ghini, ete, iu salsi easti una eonglUnetsll SOl \11) ;)u/,U
alwnta cu dllshmanlu, salsi uidiseashti multu cu e/, etc. iu siilsi easti
prunumi riflixiv. Tu aesti expresii putem si seriem: (i) sa-adm'a, siadara, i s-adm'a shi sa-u faca, si-IIfaca, i NI faca, shi (ii) sa-alumta,
si-ailimtii, i s-ailimta shi sii-uidiseashti, si-uidiseashti, s-uidiseashti.
Cum (i) vuealili i shi ii nu s-avdu eandu zborlu anehiseashti eu una
aIta litira (ea bunoara tu expresiili: s-faca, s-duca, ete.) shi (ii) tra
standardizari easti ma simplu si seriem mash unasoi, 10m apofasea sa
seriem mash so, s-nu seriem neea sa- neea si-. Va ratsem una exeeptsii
----
"
44 NICOLAE GULl
- BALADA
LIVEZILOR
mash atumtsea ciindu autorlu, el idghiul, va eafta maxIIs s-nu seriem s, ma sa seriem sii- iea si-, ashi cum u va el.
(d) Vuealili ii, i shi u di la pripuzitsiili tralt,.ishi tru s-avdu sheurtu
(icii nu s-avdu dip!) eandu suntu ligati (eu una eratima) di zboarli tsi
vin dupa eali, eandu aesti zboari nehiseseu eu vueala a, sh-eativaroara
sh-eu una a1tavueala. Tra aesti eazuri featsim idghea regula ea atseali
di ma nsus tra silsii shi na (1111):nu va-I scrim pi ii shi i, ma ya lu
ngrapsim pri u. Tra exemplu, avem expresiili: (i) tra (tri) atsea sh-tra
(tn) IllIii cllmata di palli, eari va sa ngrapseasea (eandu li-avem
pripuzitsiili ligati eu eratima) tr-atsea sh-tr-llllii cllmata di piill}, shi
(ii) trll atsel chiro di ploai II/i-ajlam t/'ll IllIii piiduri, eari va sa
ngrapseascii (eandu li-avem pripuzitsiili ligati eu eratima) t/'ll-atsel
chiro di ploai mi-ajlam t/'ll-llniipiiduri.
Bagats oara cii aesta regula nu s-apliea tra varianta ti (triiltri) ma sapliea tra varianta tu (t/'ll), i eandu tu fatsi parti di pripuzitsiili ditu
(dit) shi pritu (prit). Tra exemplu, noi va sa ngrapsim: (i) ti-atsea shti-ullii cUlI/atiidi piill}, shi (ii) tu-atsel chiro di ploai mi-ajlam tU-llllii
piiduri iea pritll-atsel (prit atsel) chiro di ploai illshall/ ditu-atsea (dit
atsea) piiduri. Mash eandu zborlu tsi vini dupa ditll shi pritu anehiseashti eu u, va s-eara poati una buna idei sa ngrapsim dU- shi prit, s-nu ngriipsim ditu- shi pitu-.
(e) Vuealili a, ii, i, shi u di la monosilabili cii (ca, cu), va (va), shi
la (la, Ii, Ill) s-avdu sheurtu (iea nu s-avdu dip!) eandu suntu ligati (eu
una eratima) di zboarli tsi vin dupa eali, eandu aesti zboari nehiseseu
eu una vueala, di ma multili ori a iciia. Tra aesti eazuri featsim regula
ea s-nu lu ngrapsim pi a-sheurtu, ma sa ngrapsim alanti vueali.
Bunoarii, noi va eaftam sa seriem: tr-atsea, 1111
voi s-I-adm' a lor, dupii
cum 1111
voi s-v-adm' lIecii a valla, aestu IIIC/'ll,c-ashi-II}dzasi el (sh-va
ciiftam s-nu ngrapsim, ashi cum u fae altsa: tra-atsea, 1111
voi s-la-adar
a lor dllpii cllm 1111
voi s-vii-adm' lIeca a valla, aestu IUCI'lI,ca-ashi-rU
dT.asie[). Tdllhiullueru va-I fiitsem sh-tu expresiili: vidzlli c-aveam (ca
aveal/~fapta ca-atsef (ca atsel) tsi lucra cu-ulla (CUlma) malla; el 1'adusi (va adusi) cal71iastiidz Sh-Illlva-aduca (va aducii) tsiva miilli;1adra (Ia adra) 1111
lucm bUll,ca vrea s-Iu-adm.a (s-III adm'ii) la-atsea
(Ia atsea) oarii greallii.
Normili di ma nsus, adrati tra tuti aesti monosilabi, Ii featsim mash
tra tora, mash tra noi. Au partsa buni, au sh-partsa nu ahantu buni.
Una parti buna easti ea niseriarea-al a shi seriarea-al a, i (eandu si
serii) shi u, elimina una pusibiHi eunfuzii. Bunoara separam expresiili:
tsi-adara (eu prunumili intirugativ tsi) shi ts-adm.a (eu prunumili
pirsunal tsii); expresiili: Ilu-adram (eu adverbul IIU)shi II-adram (ell
C. GULl - I. ZEANA
~ .1FA
BALADA-A LIVADZLOR
45
prunumili nil); expresiili: c-aestu (eu ca), cll-aestu shi ca-aestu;

expresiili: l-aveam (eu Iii), la-aveam shi lu-aveam; v-adm' (eu vii) shi
va-adar, etc. Una alta parti buna easti ca eliminarea-a ucalilor i shi a
dit sinonimili si/sii shi triltrii standardizeadza scrislu. Ma suntu shlocuri iu va s-putem s-avem amiliurari. Bunoara, na si pari ea easti ma
ghini sa ngrapsim (sh-ciitivaroara va u fiitsem ashi candu nu va na
bagam mintea): tr-unii (tm ullii) casii sh-e-ulla (sh-cu lmii) Ilveastii
b,mii. Ma tora di oad va caftam sa ngrapsim dupa regula di ma nsus.
Ma nelo, dupa tsi va s-avem chiro s-na minduim ma ghini shi va
putem s-na eunsultiim sh-eu altsa armanj (ta s-aflam cum minduescu
sh-nash), va sa stabilim reguli generali tra ufilisirea-a cratimaljei, shva s-tatsem poati ndaua alaxiri la regulili di ma nsus.
DISPARTSAREA-A ZBOARILOR TU SILABI
'I
~
"
'I'
Tra s-aducheasca cum s-prununtsa, zborlu easti dispartsat tu silabi;

tra exemplu: a-ras-ti, tsi-va. Cum, tora di oara, nu-avem tu limba armana, reguli tra dispartsarea-a zboarilor tu silabi, shi cum regulili nu
suntu UDasoidi la una limba la aHa, noi caftam s-li dispartsam zboarili .
ashi cum minduim 110;ca easti ma ghini. Mash cii, eativaroarii, cum
nu him ninga anvitsats eu regulili aesti, s-poati s-n-aiba loata mana pi
dininti shi s-avem fapta grisheli; caftam ljirtari di la cititori. Candu
featsim regulili-a noastri na 10m, ahantu cat putum, dupa regulili
adrati tra limba sora rumana. Inspirats di un andriptar ortografic a
limbaljei rumana7, zboarili Ii dispartsam dupa regulili di ma nghios,
iu cunsoanili tsi sa scriu eu una cumbinatsii di litiri (ch(e,i), gh(e,i),
dz. dh, ts, th, sh, nj, lj), suntu cunsidirati ca lmii sillgurii cunsoanii.
(i) Cunsoana tsi s-aflii namisa di daua vucali (cati vueala tu una
altii silaba) treatsi la silaba dit soni; tra exemplu: a-dar, a-shi, cii-tsut,
ra-dzii,
a-ri-chi-ri.
,..~ -. .
\&&J
_&6_&.
\.a '&""'&.6
a"
'-"""'...1..1." 1. .
\..U.I.u,
11,.&
'""...u ""
, 1""
"u.
eunsoana treatsi la prota silaba shi alanti tuti tree la silaba dit soni; tra
exemplu: car-Ii, car-shi, anj-lji,.as-par-gu, an-drep-tu, ash-ter-gu. Ma
avem shi exceptsii: (a) Candu, di dauli cunsoani tsi vin una dupaalanta,protaeasti b, c, d (dh),dz,f, g (g),h,p, t (tlr), ts, shi v (),shi a
daua easti r, I (lj), tuti dauli tree la silaba dit soni; tra exemplu: a-gru,
Inslitutul
de Lingvisticii
al Universitii(ii
din Bucureti
lndreptar Ortografic, Ortoepic i de Pltl1ctua(ie- Editura Academiei

Republic;; Socialiste Romiinia
-Bucureti,
1987.
~.
46
NICOLAE
GULl
- BALADA LIVEZILOR
a-pro a-pi. a-pril1-du. a-vi-glja-ri, a-cia, pi-ri-clju, a-cl;em. Ma eandu

prota eunsoana easti j, I, /II, II, '!;, r, s, sh, x shi z, prota eunsoana
treatsi la prota silaba iara a daua la silaba dit soni; tra exemplu: all-regis-tredz, all-III, mlj-(;i, as-Iall, mos-Ia-ti, a-IIr-lji, a-IIr-/lI, a:lish-/II,
o,Hash-lji, dea-vor-li-ga. ji-cior-lji. cal-/ll. calj-lji. (b) Candu au
dininti una alta eunsoana, gmpili di eunsoani ct, cts, pt shi pts, s-dispartu; tra exemplu: pllllc-tll-a-tsi-i, fime-tsi-II-l1i. ars-lill.'
(iii) Oi daua vueali tsi vin una dupa-alanta (shi nu fae parti dit
idghiul diftongu), atsea di dininti treatsi la prota sh-atsea di dinapoi
treatsi la a daua silaba; tra exemplu: dZII-ar, ba-ir, so-i, ba-ia, da-llit.
Candu semi-vuealili e, i, 0 shi II suntu namisa di daua vueali (ashi eii
pot s-hiba eunsidirati eunsoani!), eali tree la silaba dit soni; trii exemplu: ba-ia, da-lIit, a-ea-ri, a-oa-tsi, a-Il-IIG.
(iv) Cativaraoara, la zboarili eumpusi (i tapti eu pritixi i slltixi)
dispiirtsii~eapoati si s-faea iea namisa a zboarilor eumpuzanti icii dupa
regulili di ma nsus; tra exemplu: lIi'l1drip-ta-ti/l1il1-drip-ta-ti.l1i-llereadi.ri/llill-crea-di-ri, ill-ex-pre-siv/i-l1ex-pre-si1~,ma tral1s-fllr-ma-rinu
trGlI-sfllr-lIla-ri.
(v) Suntu zboari tsi pot s-prununtsa tu ma multi soi. Atumtsea, noi
va s-alidzem unasoi sh-dispartsarea va si s-taca dupa soia tsi ualidzem; tra exemplu: lIi-ash-tip-tat, G/l-drept,pall-zG (tsi pot s-hibii
shi l1iash-tip-tat,cill-drep-tu.pa-Il-zci).
,
(vi) Zborlu tsi poati si sa ngrapseasea tu daua soi, dispartsarea va
si s-facii dupa soia eu eari easti ngrapsit; tra exemplu: a-xi-ri iea
ae-sl-n.
..t
BALADA LIVEZILOR .
NOVA GRAMOSTE
'It.
"
(Versilllze Originala pe Limba Romana de

Nicolae Guli)
~'
~
BALADA A LIVADZLOR
NOAVA GRAMOSTI
.,
(Transpunifi pri Limba Armana di
lOnel Leana Sill Costa Uuli)
.it
48 NICOLAE GUll - BALADA LIVEZILOR
BALADA LIVEZILOR
C. GULl - I. ZEANA - BALADA-A LIVADZLOR
Partea I
BALADA LIVADZLOR
Partea I
Pe-aceste meleaguri, din vremi departate,

Strabuna lor vatra, Moscopolea far,
~i Gramostea mandra, bogata cetate,
Cazut-au lovite de ura an jar.
Pri plaiurli aesti dit ets dipartati

Straveaclja-a lor vatra, MuscopoleaNii,
Shi Gramustea mshata, avuta, tsitati,
Cadzura-aguditi ca di-una strapii.
Fugit-au sarmanii spre nord ~i apus.

De sabie crunta a crudului Pa~a
Setos de marire - mo~negii ne-au spus.
~i aprig an lupta - privire trufa~a.
Fudzira maratslji, scrupsits tu-avinari

Di-apala-a Pashelui atsel blastimat,
Sitos di marilji, di sandzi sh-di-aveari,
Shi agru tu-alumta ca luplu turbat.
Cu doinele-n fluier pe dupa mioare

S-au dus spre Sarunai ~irag de talciiriii
Mai pa~ri.icelocuri sa-~i afle sub soare,
Iar altii ca pasari zburand peste mari.
Cu dor dit flueara, jilos, dupa mljoari,

Anclo, spri Saruna nchisira talcari,
Ma isihi locuri si sh-afla sum soari,
Shi altsa ca puilji fugats pristi-amari.
E locul de unde se vede Olimpul

~i Pella strabuna cantata de-aezi,
De unde-Alexandru a-nfrant chiar ~i timpul...
Aici ei durara comuna Livezi.
Tu loclu iu Elirnbul s:veadi niazvimtu

Shi Pella straveaclji cu stanj shi cu padz,
Di iu Amiriilu-Alexandru sh-Io vimtu,
Aoa elj bagara timelj la Livadz.
In prima coliba s-aprinde lumina,

Salbatica tiara e parcii turbata,
Domnia-i se curma-n padurea virgina,
Iubirea-i ia locul, de oameni purtata.
Tu prota caliva s-aprindi lunjina...

Zulapea-atsea agra s-frirninta turbata.
Dumnia-lj si curma n padurea virghina,
Alj lja loclu vrearea di oaminj purtata.
Un codru salbatic, cu poala-i umbrita,

Se-ntreaba, se mira: aceasta ce-i oare?
Imi fura averea de veci mo~tenita?
Sa piara tot omul tara crutare!
Na agra paduri cu poala~lj aroata,

Si ntreaba shi s-njira: tsi lucru s-adara?
Anj fura avearea di daima-adunata?
S-lu lja funicolu, chisat s-hiba troara!
Trimite din scorburi hidoase reptile,

S-atace intrusul ce dreptu-i rapune,
Sii curme-ndrazneala tiintei ostile
o piatra sa-i puna la cap, rara nume.
Pitreatsi napartits dit guvi, dit cheari,

S-lj-astalji cararea-atsilui fapt di muma,
S-lji curma curailu a omlui tsi-l cheari,
Na cheatra s-lji baga la cap, rara numa.
rilJ'
49
50 NlCOLAEGULl - BALADALIVEZILOR
NavaHipome~te, cuprinsa de ura,

Patroana de veacuri, mania stapana,
S-alunge pe Omul eu dragostea-i pura,
Porunca sa-i smutga, maiastra sa mana.
Navala nchiseashti, apcata di-aura,

Patroana dit eta, inatea pangana,
S-avina pri Omlu cu vrearea-Ij curata,
S-lj-azmulga shi limba sh-maghistra-a lui mana.
Caminul cel nou pe furi~ sa atace

In beznele noptii sau chiar pe lumina,
Salbateca fiara cu pofta-i rapace,
La panda a~teapta ca prada sa-i vina.
Pri noaua-a lui vatra-ascumta sodanavala,

Amnat njadzinoapti, i dzua sirina,
Agrimea, zulapea eu pantica goala,
La panda ashteapta ca prada s-lji vina.
In noaptea cemita, cu ploaie mamnta,

Lupoaica ascunsa an umbra de frunze,
Lihnita de foame, se-agita, se-ncrunta,
A~teapta-n tacere, se linge pe buze.
Tu noaptea di pisa, eu ploai minuta,

Lupoanja aseumta tu-aumbra di frundza,
Lishnata di foami, s-friminta chiruta,
Ashteapta taeuta, s-alindzi pri budza.
Spre tufe de panda lin turma se-n~irii...

Mioara... e prinsa, 0 zvarle-n spinare;
De groaza sarmana, din greu mai respira,
S-o sfiirtece lacoma-n codru dispare.
Spri tufa iu easti, ia, turma ea pashti...

Aeatsa na mljoara sh-u-aruea n sehinari.
Di frica di moarti ea dip nu zghileashti,
Shi agra zulapi fudzindalui eheari.
~i-astampara foamea. Curmata-i 0 viata.

E legea cruzimii de rau stapanita?
E viata-ntamplarii, legata de-o ata?
Lipsita de seva, an veci chinuita?
Ash satura foamea cu bana eurmata.

I-agrimiljei leadzi, di-Arau sclavuita?
Na bana azvarna, di-un hir ca ligata,
Lipsita di noima shi greu tirinsita?
Mereu hartuita de cani de la stana,

Se lupta antr-una din greu pentru hrana
~i cade riipusajivina batrana,
Pandita mereu de 0 noua capcana.
Di totna-avinata di eanj i di varna

Paghida, s-alumta marata tra hrana
Shi cadi sbi moari zulapea bitarna,
Pandita1u'vali, pandita pri dzeana.
*
Perfect e zidita - se na~te-ntrebarea Fiinta creata-n strafunduri de ere?
Se poate a-i spune "piperul ~i sarea",
Cand ea ne aduce atata durere?
Faeuta-i cum prindi - s-aminta ntribarea Hiintsa ereata dit mazga shi foc?
Putem s-u-aeljimam noi piperlu shi sarea,
Cand ea na adutsi durearea pri loc?
Ingusta ni-i data din fa~a croiala,

Corsetul din fire ne strange putemic,
Asupra-ntocmirii se na~te-ndoiala:
Avem un parinte-n dreptate putemic?
Astrimta na-i data dit fasha erueala,

A fisiljei birnu n-astrindzi tu eheptu.
Zburanda di lumi na bati ndoeala:
Avem un Pirinti eiupernie sh-andreptu?
52 NlCOLAE GULl
- BALADA LIVEZILOR
Supu~i antru totul de-aceasta-ntrupare,

o simplii-ntrupare sau poate-nvoiala?
De-aceea-n tiinta umana apare
Un semn de-ntrebare - prilej de-ndoiala.
Ligat deacutotlui di trup shi di tsara,

Nu-i noima tu fisi shi poati nu-i nom?
Tr-atsea, tr-amiirtii, s-amintii truoarii
Un semn di ntribari tu suflit di om.
Imensul albastru, superba vedere,

Cupola iinalta, sublima clad ire,
o sera fecunda, camin pentru ere,
Buimaca mirare, profunda giindire!
Analtul albastru, videari mushatii,

Fanuminii bolta ahat di ghilcioasa!
Nimardzina-i tserlu tra eta-na toata,
Urghitiinjirari, idei-ahandoasa!
Din piscuri de munte, din steiuri gola~e,

Din creste semete se vad ca-n oglinda
Casutele albe cu stre~inejoase,
Copiii pastorilor zburda an tinda.
Dit dzeana di munti cu creacuri chitroasi,

Dit creasti livendi si ved ca n ghilii
Casutsili albi cu strehili anghioasi,
Ficiori cum s-agioaca-alaganda tu-avlii.
Pe coasta de dealuri e stana stiipana,

Poiana-i smaltatii-n coroane de flori,
Din negura vremii natura batrana,
Urze~te iintr-una miirete comori.
Pri coasta la stani iu laptili cura,

Vuloaga-i chilimi di flori shi casheri.
Dit neguri di eti bitama natura
Urdzashti ahiinti sh-ahanti vishteri.
Pestritele palcuri de oi peste dealuri,

Dispar dupa culm~.'.pastori dupa turme,
Pe unde Vardarullll se zbate an valuri,
In goana-i nebuna pe stanci lasa urme.
Anarga oi ljari s-alina pri munti,

Flueara vazeashti pritJadz, ciinj aurlii...
Vardarlu zghileashti, s-friminta tu undi,
Pri chetrili bealbishi n fuga-a lui zurla.
Albina grabita, zburand, se tot muta

~i strange polenul din floare an floare;
o fire etema ~itainic tesuta,
Sublima zidire-i prilej de mirare.
Aighina azboaira-agonja shi s-muta

Sh-culeadzi polenlu-angatan di pri floari.
Nii fisi eternii sh-nu shtii cum tsasutii,
Tra.totna arasti tra om di njirari.
n..;
; 1:u A
; ..-ut'"IJ.,,,f""11'"".-1;1;",+:;
Pe ~Irun ae ape lIvaua Pll;li1li1.

Privirea se pierde pe coaste semete,
De cerbi ~ijivine e iarba calcata,
Campia e plina de tarle razlete.
Mutrita si cheardi pri dzenj ca vishteri.

Di tserghi sh-zulachi easti iarba calcatii
Sh-tut campul nu ncapi di stiinj sh-di casheri.
Mo~negii se-adunii la sfat andeob~te

Ca-n forul roman din care emanii;
Nescrisa lor lege stapana pe ob~te,
Frumoasa-Ie slova e graiul de mama.
Aushlji s-aduna la zbor catioara,

Ca n Forlu Roman, tsi la deadi-a lor numa.
Adetea-a lor leadzi di her i tra fara
Shi carti niscrisa la-i grailu di muma.
C. GULI-.J. ZEANA - BALADA-A LIVADZI..OR
Prin vorba-nteleapta, allimbii lor strai

Infnmta primejdii ~i leaga unirea
Tesuta de vremuri, transmisa prin grai...
Izvor de gandire? - Dreptatea, iubirea!
Cand veseli flacai se-neura la salt,
Un june se-avanta calcand gratios;
Un trup plin de farmec, vanjos ~i analt,
Cinstindu-~i coroana, saluta voios.
Prit zbor 8hi prit fa,pta,co gum oujimba,

Lja n cbeptu urtetsli shi leaga-adunarea
Tsiisutiidi eta, tricuti prit limba;
. Un izvur di .lDioti?- Driptatea shi vrearea::..
Sh(candu tree gionjlji la ntreatsirea n saltu,

Un tinir sh-lja vimtu calciinda viirtos;
Un trup ~ fidaneai calit shi analtu,
CurUna:'ljpri frainti'SIncljioa biros.
Aplauze an ropot, pe umeri purtat

De tinerii vajniei rivali de arena,
De mandrele fete-i ravnit, laudat...
Frumoase antreceri, 0 splendida scena.
Aropul di palnj~ pri bratsa-i purtat,

Di gionjlji aleptsa tsi suntu tu tserclju,
Di sots shi di feati el easti-alavdat..
Mushatiantreatsiri, un lueru straveclju.
De veaeuri an umbra, mareata zidire

La poala de munte, pe vuiet de ape,
I~i cre~tepastorii, an pura-i iubire:
Ursiti sant din leagan ca turme s-adape.
Di eta, tu-aumbIi, ia, fisea Il)ushatii,

La poali di munti cu vrondu di apa,
Ash creashti pastorlji tu vrearea curata,
Ursits di-a lor soarti cupii tra s-adapit
Se leagana codrii an fo~net de frunza,

Mirifie e zvonul de rauri, izvoare,
Poiana e parea pietata pe-o panza,
Surade campia an raza de soare.
Si leagana codrilj tu pushpur di friindza,

Ciudii-i cantarea di-ariiurish-di-amari.
Vuloaga i canda scriata pri (?andzii,
Aradi tut campul tu-~dza di soari.
Calari pe poteca, mananca ori canta.

Narav sau meteahna, ori, poate, virtute?
Prin ploaie ~ivanturi urgiile-nfrunta
S-ajunga la poale sau culme de munte.
Ncalar pri carari i canta i maca.

Cusuri, cabati, i paati tinjii?
Prit ploai sh-prit vimturi QUshtiu tsi va s-dzaca
..Urghia s-agiunga la munti ma ovii.
Cand toamna se lasa. Simedru e-aoroane.
Cand toamna dinllni !:h-!'\lImp.tfnJ'

;."nrn"n;
Poroesc spre campie, spre ealdele locuri,

Cu turme ee ealea abia Ie ancape...
Un joc de-artifieii aprinsele focuri.
U Ija catra campo. spri caldili loc~

Cu turmi tsi calea mizii Ii ncapi...
Agioc di biiruti sun multili focuri.
Privese anapoi de pe culmea de deal:

Ferestrele-nchise, la porti trag zavor,
Un cane hoinar pe-al riiului mal
Tot urla-n pustiu de-al stapanului dor...
MU!rescunipoi di pri dzeana di cheatra:

Firidzli incljisi shi cljei tu OOor.
Un caDichirdut ninga-ariiu tut alatra
Sh-aurla a ermu di-a casiljei dor.
55
56 NICOLAE GULl
- BALADA LlVEZILOR
C. GULl -I. ZEANA - BALADA-A LlVADZLOR
Ce triste sant casele tara stapani,

Ramase stinghere, batute de ploU
L~-nghite pustit.!... la poarta nu-s cani,
Nici stave, nici ciurde, nici turme de oi.
Tsi pondi sun casili tara armanj,

Nvimati shi goali, batuti di ploi!
Li ngljiti irnjia... la poarta nu-s eanj,
Nu-s stanj, nu-i poiata, nu-s turmi di oi.
Calu~: pe poted!., pe coasta de munte,

D~ coada legati, dupa-asini ciilauze...
Bunica pa~e~te calare an frunte,
Flaca:i se-n~ira cu din tee pe buze.
Caluts pri carari, pri eoasta di munti,

S-ambaira dupa un cal eaHiuza.
Cavala-nj si leagana maea tu ~nti,
Ficiorlji pi-arada eu eantie pri budza.
Sub greaua povara, scra~!1it de samare,

Coboara agale din munti ~i viHcele,
Cu laptf: ~i branza !a ~es anspre mare,
Lor noapt~r. de straje li-; cerul Cll ste-!e.
Sum greali furtii eartsaneseu sumari,

Dipun di la mlinti agalea la vali,
Cu lapti, eu ghiza la ciimpu spri-amari,
Cunaehea di noapti la-i tserlu eu steali.
tn corl a~ternutavelill\a de lana,

De mana maiastra-n migala lucrata,
Copaia e leagan an corturi la stana,
La umbra-n racoare de craca-atarnata.
Tu tendi s-ashtearni vilendza di lana,

Di mana miighistra tsasutiish-Iuerata.
Ui ~asti eupanja un leagiin la stiina,
La-aumbra avroasa di porn asealnatii.
Carld ra2.~de soare pc cuimi g-;1aprins,

Se na~tc-n livezi un pnl11c pi in de liar.
Sperania-adl!nata tot safu-a cLiprins De-act:!11 cal5'..l'zaan noaptea lor far.
Ciind munda di soari pri dzenuri s-aprimsi,

Un nat tu livada s-aminta eu hari.
Nadia-adunatii"tut loclu iil tsimsi:
Tra elj eiiliiuzatu noapti sh-tanari.
Biitut ffira preget de-un vant tara ti'ana,

tn leagan se mi~cii de craca-atiirnat,
~i-adoarme an vise, an scutec'de lana,
De muma-i armana an cantec lucmt.
Batut di un vimtu tsi nu sh-ari frana,

Tu leagan el s-mina di deaga-asealnat.
Shi doarmi tu visi, tu scutie di lana
I)j muma-lj armana, eantanda, luerat.
~i
l.:lt(J-l \"'LI1:1VU1
..1,.&1.,1.""'"'"
-- r
A cartii luminii pe frati sa-i anve~e,

Sii scuture jugul io'rgreu de lObagi,
Sa-nvie iar duhul Traciei rn&reie.
57
Shi ia-Iea cum vini dit fundu di eta.

E~ Cola, pri fratslj-a lui earti s-Iji nveatsa,
S-aseutud giuglu, urghia-atsea shereta,
Sbi Traeia veaelji s-anveadza mareatsa.
Vapaie de t1acari intens lumineaza

Pe nl111enefete, de focuri aprinsa;
Un joc de lumini an noapte valseaza
Istoria veche prin bas't11e tr2n~;n'jis:i,
*
'Areapit di flami vartos lunjineadza

Pri fatsa aroshi apreasa di foe.
Un gioc di lunjina tu noapti danseadza,
Istoria veaelji parmitu-i pri loe.
*
Olimpul ~iPindul eu Marea Vlahie,

Legati de-o veeie eu muntii Carpati,
Invins-au izbeli~ti,restri~ti, barbarie,
Razbit-au vifomiti de slava-neareati.
Shi Elimbul sh-Pindul eu Marea Vlahii,

Cu muntsalj Carpats sun di totna ligats;
Trieura prit varvara eta sh-urghii,
Furtunj spulbirara, di-anami neareats.
In Pella e vatra surorii eea mica,

Cu marele rege departe de muma,
Din fire-i ursita romana sa-i ziea,
Faptura-i ginga~e,naseuta din huma.
La Pella i vatra a soraljei njiea,

Cu Marli-Amira dus diparti di muma.
Lj-ursi, s-veadi, fisea: rumana s-lji dzaea,
Daljana-a Ijei boi eriseuta dit huma.
Viteaz Alexandru-mparat eu renume,

Vazut-a lumina an Pella eea sranta:
Lasat-a ellumii maretul sau nume,
Trecutu-i de glorii poetii al eanta.
Un gioni~Alexandru-Amira,fu di soarti
Ursit s-veada soarli la Pella-atsea santa,
S-alasa-a lui numa tsi nu ari moarti,
Marirea-lj trieuta poetslji s-u eanta.
Pornit-a eu oastea spre lumi rara margini,

Cu raza an eliget a vechii Elade.
Ellasa istoriei sptendide pagini,
Cu fapte de arme, manunehi de balade.
Nehisi el eu oastea tu lumi, diparti,

Cu-aradza tu minti-ali veaclji Elladi,
S-alasa tra totna mari frandza di earti,
Cu fapti di armi eantati n baladi.
De~erturi calcat-a ~imarea eea mare,

PriGloeuri aride, topit de dildura,
Stindardulluminii dueanc pe samare,
Bitnt de nisipuri, de-a setei arsura.
Trieu loeuri ermi sh-amarea-atsea mari,

Shi arsu di seati sh-tuehit di ealdura;
Bandera-a lunjinaljei sta pri samari,
Biitut di arina, di vimturi, di zgura.
lnvinsa-i trufia ~i-a per~ilor lege,

Departe de tara an marea-aventura,
Supus-a pe Dariu, trufa~ullor rege,
La frageda varsta, eu minte matura.
Surpa pirifanja sh-pri Pershi-lj ealea,

Diparti di tsarii, eu oastea-Ij aleapta,
Lu freadzi pri Dariu, a lor amira,
. La vrista-a lui njiea eu mintea-a lui eoapta.
AI O:lrill "hir
Pieirea lui Dariu ranitu-I-a-n piept,

\..-al.a uu pt:nllUJal
a punm
I,: ~;;.J_.. :__u ~
--or ._.
Nehisi di la Pella tra prada? Tsi zbor!

El dusi eu nas, lunjinoslu preeeptu
A veaeljei Ellada ea iinvatsiitor.
~I U1IIU:,
El dus-a eu sine preeeptu-ntelept

Al veehei Elade, ea anvatator.
~;
Pastrat-a ~i datina veehe ~igraiul

Din eare-nflorise ~i-n care vorbea
Falangelor sale, la fel ea pe plaiul
Frumoasei Edessa. istoriei stea.
*
Piistra shi adetea straveaelji shi grailu

Dit eari s-avea fapta sh-tu eari la zbura
Falandzilor greali, ashi ea pri plailu
Mushat di Edessa tsi multu u vrea.
.
59
. '.
C. GULl - l, ZEANA
60 NICOLAE GULl - SALADA LIVEZ1LOR
",
BALADA-A LIVADZLOR
Cand raza luminii agale patrunde,

Coco~ul salbatic se scutura-n zori,
~i stelele toate sclipesc muribunde,
Spre ~es se andreapta cei harnici pastori.
Cand radza pitrundi dit soari, lishoara,

Sh-ascutlira peana cucots tu harghii,
Shi stealili ocljilj shi ncljid shi trag s-moara,
U lja picurarlji tu campu anvii.
Pe cai ~erpuite tiilcarea se-n~ira,

Dulaii vegheaza sa nu vina lupi,
Pe varfuri de dealuri lumini se ivira,
Albina grab ita se zbale-ntre stupi.
Prit caljuri fiilcarea s-ambaira tuta,

Shi canjlji vigljadza cupia di luchi.
Analtu pr. dzeana lunjina-i eriscuta,
.
Aighinaagonjava s-easiidit stuchi.
Prin ceata se vede Aporuliv an zare

Saivanul de iarna~i celnicu-Abraziv
Campia-nverzita se scalda an soare
Cu geana-mbracata cu pini ~icu brazi.
Prit negura s-veadi Aporul an dzari,

Cu mandra-al Abrazi, shi altsa eashladz.
Nvirdzat easti eampul sealdat tut tu soari,
Cu dzeana nviscuta eu chinj shi eu bradz.
Colibele ascunse-n livezi de smochini,

Paduri de liimiii,de migdali ~i castani.
Superba-i natura pictata-n lumini,
Durata-n migalii-n milenii de ani.
Calivi ascumti n livadz di migdalj,

Paduri di castanj, di limonj shi platanj,
Mushata i fisea iu dai sh-iu astalj,
Facuta-;mgatani tu njilji di anj.
Pe maluri de ape cetatea-i durata...

Sub arbori la leagan, cei tineri se-aduna,
Credin\a ~i legea prin limba-i purtata
E duhul carpatic boltit spre Siiruna.
Pri mealuri di api tsitatea-i adrata,

Sum arburi la leagan fieiorlji s-aduna
Shi pistea shi leadzea prit limba-i purtata,
Carpatslji mutrescu di nsus spri Saruna.
Ei nu ~tiu dezbinul an fapta ~i-n limba,

Pe via\ii se leaga-n camin credincio~i;
Traiesc an virtute, credin\a nu-~i schimbii,
Respecta porunca din mo~i an stramo~i. .
~..L.l.1.
t"
, -"..."
__ _~._:
Dijgljinlu nu greashti la elj tu ureaelji

Shi casa la easti un santu euleush.
Biineadziin virtuti cu pistea-Ia veaelji
Sh-titiJs~scdimiindarea di-aush shi straush.
n~... __~ ..J~....u~___
__. _1:__ _1..: _~.u:u
.'--1-
Din care via\a se na~te ~i-nvie,

Din negura vremii pe-aceste meleaguri,
Tesutu-le-a firea fiin\a lor vie.
D-iu vini sh-s-amintii struetura - eiudii Pri plaiurli-aesti, dinclo di murmintsii,

L-andreapsi natura a lor masti vii.
Aicea purceii beau zerul din troaca,

Se bat mai ancolo doi tapi mari, barbo~i...
Pe paji~tea verde copiii se joaca
Cu iezii zburdalnici ~i mieii voio~i.
Aoatsi purtselji bea dziirlu dit troaea,

Ma nclo s-agudescu doi tsachi liii, barbosh,
Pri piidz cilimeanjlji alaga sh-s-agioaca
Cu iedzlji shi njelji tsi-ansar bariosh.
61
63
Ce larma, ce clocot de viata la mandravi ,

Atunci cand pome~te tatatul an toil
Amurgul se lasa precum 0 mixandra
~i zbiara ~icapre ~ibehaie oi!
E cald primavara, paraie la vale...
Se-n~ira spre munte mioare comute
~i urea pe piscuri pe vechea lor cale,
Raman dupa ele colibele mute.
Amurgul se lasa, an zare se pierde,
Caminul de iama sub culme s-ascunde,
Zapada-i topita, campia e verde,
Un aer de munte an piept Ie patrunde.
Popasul de noapte-n batrana padure,
Miritica noapte e timpul tacerii...
Haina jivina ancearca sa fure
o oaie din turma, an umbrele serii.
Alarma an corturi, pastorii se-agita,
Se sperie manjii,-armasarii se-ncrunta
Strivita e iarba sub greaua copita,
Cu apriga tiara dulaii se-nfnmta.
Se lasa tacerea ~ibasmul se leaga
De unde fu rupt de jivina haina.
~i-l sorb toti cu sete, ca elle da vlaga
~i-n negura vremii Ie este lumina.
Tsi lava, tsi clocut di bana la mandra,

Cand vini titaljlu la turmi napoi!
S-alasa-amurdzita ca una mixandra
Sh-azgheara shi capri sh-azgheara shi oi...
Cum vini primveara cu murmur tu vali,
U lja catra munti numalji comuti.
S-alinii an dzeanii, pri veaclj-a l~r cali,
Sh-arman dupa eali ciilivili muti.
Amnat, tu-amurdzita, ndzareashti shi s-cheardi,
Cuibarlu di iama sum dumba s-ascundi.
S-tuchi tutii neaua shiciimpul i veardi,
Aera di munti tu cheptu-Ij pitrundi.
Riipaslu di noapti tu codru n ljanura,
Cu focuri apreasi tsi stau caraula.
Zulapea hainii acatsa tra s-fura
Nii oaie tu-aumbraljei lai zarculii.
Dau bots picurari ca mashcats di uheaua,
S-aspar lailji mandza sh-aretslj-arujescu.
Catcatii i iarba-sum petala greaua,
La vombira zlapi tuts canjlji siirghescu.
S-alasii tiitsearea sh-piirmitlu s-acatsa
Di-aclo iu lu-arupsi zulapea hainii.
Shi-l sorbu cu seati ca ella da viatsa
Sh.-pritnegura-a etaljei easti lunjina.
Pr. h11ti7:a_~ Ii rn~i tr;,..."t1" :;T'8"a."',..1
:;
Jjunlca
Ia vaua UUll1UU pU..,"'.,<?....
Cum Dochia, baba, colinda prin munti,

Legenda ne spune ca ea mai traie~te,
Stapana pe piscuri, coroana pe frunti.
~i ziua ~inoaptea prin reci vagauni,
Pe frate ~i-l cheama, eroul sublim,
Pe teapa star~e~tean vii rugaciuni,
Credintei marete urma~i demni sa-i tim.
Cum Dochia imnii pri dzenj dipriuna.

Legenda n-aspuni ca ea ma biineadza
Ca doamnii pri creasti, pri friimtsiicuruna.
Shi dzua shi noaptea, cu mari sivdai,
Sh-acljamii-a ljei frati, eroulu sublim,
Tsi arsi lumbadii, tu vii rigeai,
Ca noi a lui pisti tu eta s-tinjsim.
I
I
I
64 NICOLAE GULl - SALADA LIVEZlLOR
La per~i Alexandru pe Dariu anfrunta,

Pe urma alt soare se na~te-nArdeaJ.
Pe eulmi lransilvane, an lupta eea erunta,
Infrunta pe-al Romei vultur, Deeebai.
La Persh, Alexandru pri Dariu al bati,

Apoea alt soari s-aminta n Ardeal Pri dzenj transilvani, eu oshti-adunati,
S-alumtii cu-al ~omei shain, Decebal.
Viteaz an razboaie ~idrept an diata,

Virtute strabuna de neam viguros,
Pierdu batalia eu einstea curata,
Suprema lui jertfii-adueandu-~i prinos.
Livendu tu-alumta shi cu giudieata,

Virtuti straveaclji di nobila fara,
Chirdu batiilia cu framtea curata,
Sh-muri apiiranda-sh shi popul shi tsara.
Naseul din neam daeie, o~teanviforos,

Porni sa anfrunte a Romei trufie,
Prin veaeuri ne poarta sfintitullui os,
leoana sublima an noi pururi vie.
Di daciea fara, oshtean inimos,

Sculat tra s-dirina romana urghii,
Prit eta na poartii santsitlu-a lui os:
Icoana sublima tu noi daima vii.
0, Deeebal rege, an urma-ti lasa~i

Straveehea-na lege, onoarea eurata!
Juram ea prin veaeuri, sa-\i fim demni urma~i,
In ealea-ti de glorii, de einste-nciireata!
0, Decebal domnu, napoi alasash

Sbiveaclja-a ta pisti sh-tinjia eurata!
Giuriim ca prit eta s-tsa him bunj urmash,
Pri calea di multa marilji ncarcata!
Furtuna de raze an zorile-albastre,

Agale-n urcu~uri ehervane se-n~ira,
Se sting sus pe bolta puzderii de astre,
Casutele albe an zori se ivira.
Furtuna di mundzii pri dzeana shi n vali,

Ciirvanea nchiseashti deadun eu cupia.
S-astindzi pri tser mushuteatsa di steali,
Ciisutsili albi da cap cu harghia.
Feeiorii ealare an go ana nebuna,

Ajuns-au eu bine, desehid u~i, ferestre...
Mosnegii la sfat bueuro~i se aduna.
In jur e:ilare\ll an U.111:>\.111
u...~w.u.
Fieiorlji alaga ncalar tu ubor,

Agibmsirii ghini, dishcljid ush, la hani,
Aushlji s-aduna - haraua di zbor Varliga ficiorlji pri ealj arivani.
Padurea-nverzita de turme e plina,

La poale de dealuri neeheaza-armasari;
Izvor de viata-i priveli~tea-alpina;
Vestiti ea pastori ~i-n nego\ taurari.
Piidurea nvirdziita di turmi i mplina,

Sum dzenj arujescu aretslji, s-ti-aspari...
Un izvur di bana-i videarea alpina Shtiuts sun sh-ca emburi, nu mash picurari.
Cand soarele-apune an diseul de para,

lar ziua se stinge mergand la eulcare,
Cand stelele-n tremur ancep sa apara.
Cireada se-ntoaree mugind pe carare.
Ciind soarli ascapitii, discu di pira,

Shi dzua si dutsi lishor la eulcari,
Ciind treambura steali eu oclji di mira,
Tutiputa s-toarna-azghirand pri carari.
.C. GULl- I. ZEANA - BALADA-ALIVADZLOR 67
66 NlCOLAE GULl - BALADA LIVEZILOR
Un vuiet se-aude de jos, de din vale,

In trambe se-nalta un nor auriu...
Struniti bidivii an frau ~i-n zabale,
Alearga an noapte sub cer siniliu.
Un vrondu pitrundi di hima, dit vali,

Tu trambi s-analtsa nior hrisusit...
Sun murdzilj tsi-alaga la ramu cu bali,
Tu noaptea mushata sum tser lagarsit.
Cu vocea-i domoala-ncarcata de duh,

Mo~neagul apare urand seara buna.
Ecoul se-ntoarce din stanca-n vazduh,
Pe culme rasare 0 geana de luna.
Cu boatsea-a lui moali, di duh ancarcata,

Aushlu si ncljina shi da seara buna.
Ecoulu asuna tu-aera cU1ata,
Pri dzeana lutseashti na munda di luna.
Stapana an u~e-n candu~aVI1-mbracata,

11roaga sa intre, pe cerga sa ~aza.
I-aduce cafeaua pe tava-ncrustata
~i-n sinea-i se-ntreaba: Ce taina pastreaza?
Pri prag nicuchira n candushii nviscuta,

L-urseashti an casa, pri cerga,si sta.
Lj-adutsi cafelu pri tava umpluta
Sh-tu minti-lj si ntreaba: tsi cafta, tsi va?
Gustandu-~i rachiul, matanii an~ira,

In stogul de vorbe 0 undita-arunca.
Tacuta e gazda, se uita, se mira.
Din caerul furcii un tir i se-ncurca.
"
Cum stii cictisita, s-ashteami tiitseari,

Canutili ple~ti lj-anveadza nadii.
- "10vin tra un gioni mushat, cu aveari,
~i cum sta sfioasa, se-a~terne tacerea,

In cuget deodata speranta-i anvie,
"Venim pentru-un june-nzestrat cu avere,
De nobila vita, tot satul 0 ~tie.
Odrasla de celnic bogat ~iputemic,

Copila v-a cere,-mpliniti-i voi vrerea,
E bun, milos, vrednic, e drept ~i cucernic,
Cu vorba lui dulce alina durerea".
Tu manj cumbuloghia nvartindalui, greashti

Un zbor cari cadi mardzea dit singir.
Shi ea, nicuchira, njirata-l mutreashti
Sh-dit cair pri furca s-minteashti un hir.
Di soi aleaptii
f)
- tu hoara
si shtii.
Lumachi di celnic avut shi ciupemic,

Va s-lja feata-a voastra - ratsets-Iji voi vrearea!
am bun shi andreptu sh-njilos shi cucemic,
Gtl'zborlu-a lui dultsi astindzi durearea."
Copil el sa-mi fie, de-i este a~a vrerea,

N oroc sa Ie poarte analtele astre".
_"n m.r"_f,,iI;-"m"hmii_i rll11t~ica niareal

Tra hilji s-na hiba barbat liundar,
Ficior bun s-na hiba di lj-easti-ashi vrearea,
Analtili steali s-Ia poarta ambarl"
"Mi-e inima zdrobita, necata an suspin,

Ma sting de dorullui, sant stransa-n a lui coarde,
La el ami zboara gandul ~i somnul mi-e un chin,
tn cle~tele iubirii un foc pagan ma arde.
- "Nj-u inima dimata, aroasa ca di zmeu,

Di dorlu-a lui mi-astingu, astreasa ca tu coardi,
La el nj-azboara mintea shi somnul nj-easti greu,
Tu cleashtili-ali vreari un foc pangan thi ardi.
- "a! gura-t1 oe aur e UUll,;C\.oallU"'''U:

Sa fie an casa barbat fiicei noastre,
------
68 NICOLAE GULl
- BALADA
LIVEZILOR
Un gand mereu ma fura, pe mine nu-s stapana,

S-au dus aeele zile eand roaba mi-ai fost, furea.
De noduri plin e ghemul, pe fus tremur de mana
Din eaerul de lana ~ifi,rulmi.se-neurea.
Na vombira idei mi matsina handa,

Amplin di noadi-i gljemlu sh-mizi tsan fuslu n mana.
Iu sun atseali dziili eand nu nji shteam tsiva'?
Anj si minteashti hirlu tu eairlu di liina.
A~tept eu nerabdare star~it de saptamana,

In ziua eand m-oi rupe de tanara mea lume,
Cand 0 sa se antoarea flaeaul de la stana
A~tept ora an care se sehimba al meu nume.
Ashteptu angusata bitsita di stiimana,

Cand va oj-alas surati, pri tatii-oju, pri muma,
Candu va vina gionili-aleptu di la st~na,
Ashteptu oara eandu va-oj s-alaxeasea numa.
Din prispa pe furi~, privese spre eulme-n zare:

Un mare-alai ealare se-ndreapta spre eampie,
Se-apropie antruna, an cap e soerul mare
Speranta-mi anflore~te, tresalt de bueurie".
Furishalui tu-avlii nj-arue mutrita n dzari,

Vin oamioj mari eavala eu flambura sh-zimbilji,
S-aproaehi tut ma multu, an cap eu soerul mari,
Nadia-nj si disheljidi sh-ansar di bueurilji."
In zi de ~arbatoare, star~it de saptamana,

Calari pe eai buie~tri, eu pangliea an frau,
Inerezatori se-ndreapta sa eeara-a fetei mana,
In cap e soerul mare, statos, vesel, hazliu.
Tu una sarbatoari, bitsit di siptamana,

Pri ealj tu arivani eu pangliea la tamu,
Andreptu s-due la feata s-lji eafta a ljei mana,
An cap eu soerul mari, haros ea altu varnu.
Ferestrele desehise se sealda an lumina,

In sariea-n eandu~a, ies soerii miei an prag:
Cu bratele antinse, eu fata lor senina,
Intampina an u~ape euserii lor eu drag.
Firidzli stau disheljisi, nieati di lunjina,

Es soerilj njits eu sarea shi eu eandusha noaua,
Cu bratsali-a lor teasi, eu fatsa-la sirina,
Ashteaptii pri-a lor euseri la poarta eu haraua.
- "Hei I Buna ziua!" soerul desealeeand ureaza,
- "Buna-va oara!" - soerul a euserilor la greashti.

Elj gresei1:"Ghini vinjit! Ursits... ursits an easa!"
Pri eerga anflurata si ndreg shi stau turtseashti,
Dit mana n mana plosea u tree shi nu u-alasa.
_ "Bine-ati venit eu totiil Poftiti, poftiti an casal"

Pe eerga anflorata turee~te se a~eaza
Din mana-n mana plU:'~<1v "":t': h_ - . -'"
Un du-te vino-n easa-i, tipsiile-neareate

In fata lor sant puse de fetele frumoase
Cu zambetul pe buze, feeioarele surate
Servese pe marii soeri, din firea lor sfioase.
Un du-ti vinu n easa, tapsiili neareati

Adusi vin di feati mushati sh-harioasi,
Aroshi pirpiruni, virghinili eurati,
Pri soeri prota-lj meseu, dit fisi-arushinoasi.
Aleasa-ntre feeioare lin soerului se-nehina

~i ai saruta mana: - "Voi fi aseultatoare!"
Prime~te-o salba de-aur eu joeuri de lumina
Ce palpaie la pieptu-i,... cum alta nu mai are.
Aleapta dintra feati a soerului si neljina

Shi-Ij bashi mana teasa: "Va hiu aseultatoaril"
Lj-da bair di flurii eu-agioeuri di luojina
Tsi-aseapira la eheptu, cum alta nu ma ari.
69
70 NlCOLAE GULl - BALADA LIVEZILOR
Saruta mana soaerei, mesenilor ~irude

~i treee-n fruntea horei lin fluturand naframa!
De ~irul ea1dde laerimi batrane gene-s ude
~i tot ~tergandu-~ioehii, suspina tainie mama.
Sh-a soaeraljei u bashi, sh-a altor cusurini,

Shi treatsi n eaplu-a corlui, c-una shamii spuma,
Bitami dzeani suntu di laeamji amplini,
Furishalui s-ashteardzi shi susehira-a ljei muma.
E m~re sarbatoare, petreeerea eontoi;

La masa-mbel~ugata, alese bauturi,
In canteee strabune din t1uier ~ieimpoi,
Iar eelor ee se-mbata: eafea ~imuraturi.
I mari sarbatoari shi zaiafeti n hoara

La measa cu friptalji sh-aleapti biuturi,
Cu eantitsi stravec1jidi gaida shi f!ueara
Sh-tra ambitats vin troara eafeadz shi muraturi.
Sant feriei\i ~isoerul ~isoaera ampreuna,

Din inima Ie ere~te 0 floare stralueita;
Flaeaului sotie, iar lor 0 fiica buna.
Li s-a-mplinit dorinta: au nora mult ravnita
Aradi soerul sh-soacra di-ahata bucurilji,

Tu inima la creashti lilieea-atsea di dor.
A gionilui niveasta, a lor sola hiba hilji,
La fu eu ambareatsa, au nora tsi u vor.
71
Analtsa-apoea eupa: - "Hai eusere s-eiueutim!

S-na prueupseasea hiilji, eu turmi pri magula,
Bagats pri murdzi shaua, la noi s-na tinjisim,
S-arumineasea jarlu - birbets shi njelj tu sula!"
Ridiea-apoi paharul: - "Hai eusere sa einstim!

Noroe ~isa traiasca ~i... turme mari de oi!
Pe eai voi puneti ~aua,pe toti noi va poftim,
Sa rumeneasca jarul batali ~imiei de soi".
I~
Deplina-i multumirea de-alegerea Iaeuta.

Un dor ai mai framanta: s-o vada-n easa lor.
Calari pe eai an spume la soerii mari se muta,
In cap un tanar june, de veste purtator.
Haraua-i multu mari ea loara feata vruta,

Un dor alj ma friminta.:souveada n easa-a lor.
Pri bidivadz eu spumi la soerilj mari si muta,
An cap un tinir gioni di shtiri purtator.
~i pleaea tot alaiul spre easa ei eea noua

~i merg pe drum de eoasta spre soareIe apus...
Aiei livezi palpita sub plapuma de roua,
Aiei taru~ temeinie eolibelor s-a pus...
Shi s-dutsi tuta 1umeala easa-a ljei tsea noaua

Shi s-due pri caljuri lundzi catra ascapitari.
Arad aoa livadzli sum p1apuma.di-aroaua,
Aoa--s-bagatra totna timelj di bana mari!
r'"
1.11pa\.u.l 1\..&..1.
_':!!..~
-- - -,. -
. u t'~. -. u~u__~
~~.~
u~ ~u ~U~ ~uu~..
~i somnul nu-l mai prinde, i-e gandul tot la ea,

In elipele eand doarme un vis al anspaimanta,
Frumoasa-i zana, parca, ar vrea ~inu ar vrea...
Shi somnul nu 1u-acatsa, Ij-u mintea tut 1a ea.

Ma candu neljidi oe1jilj un vis eiudat a1 bati:
Mushata, vruta-1j dzana, ea va sh-eanda nu va...
_ "Mioarelor frumoase ~ivoi ortaci iubiti,

Nu e de-ajuns sumanul sa-mi anealzeasca trupul
Cu mine ce se-ntampla, voi paeurari nu ~titi,
Un dor an piept ma frige ~i sant buimae ea lupul".
- "Birbee1u-ameu livendu shi voi sots tinjisits,

Tambarea nu nj-agiundzi si-nj anga1dzaseatrup1u.
Cu mini tsi s-pitreatsi, voi pieurari nu shtits:
Mi fridzi-un dor tu eheptu, hiu cihtisit ea 1up1u."
...
72 NICOLAE GUU
- SAlADA LIVEZILOR
t,i ia rimas bun do 1aiubitii lui ortaci,

Pe roua diminetii peste poteci se-avinti,
E ciprior co zboari in saituri prin copaei,
De dOM oi ii este In piept inima fdnti.
Sh-alasii-apoea sotslji shi caprior tsi-azboara,

Pri-aroaua di dimneatsa pisti carari s-azvimti,
An salturi nicurmati prit tufl catra hoara,
Di dorlu-a Ijei tu cheptu Ij-u inima, vai, framta.
Do sat, cind 0 aproape, sti stanI ,i eiul.:

Un cintec de lAuti ,i do eimpoi se-audo,
Ciudata hirmllaie do suno~ mai el'efte
In curtea lor 0 bod, Wefte soti ,i rode.
S-aproachi el di hoara, sta lemnu shi ciuleashti:

Un cantic ca di gaida sh-di zangana prit chinj,
Ciudata-amisticari di suniti ma creashti
Tu curtea-a lui cor easti di sots shi cUsUrinj.
Soinvirtesc in bod intr-o mipre liDl.

Mopegii ,i oijoacl, iar fetelestioue
Se leagini agaleca tluturii-nlumina,
Cuunduliri din pie an hod miiestoase.
Si anvarteashti corlu sh-mandila tut u mina

Sh-aushlji canta sh-gioaca cu featili-arushnoasi,
Tsi s-Ieagana agalea ca flituri tu lunjiria,
Cu-agioclu multu moali sh-imnatic di mitasi.
Ti,"e5C pc wlme raze de soare ce-i zimbesc,

Pidurea estc tr~ui. Un stol do porumbei
Ii este ciliuzl, so:sireai-o vestesc'
~i lume3 !i urad: "Sot bun in calea oil"
,:'0;
"
Pri dzeana crescu mundza di-amalama dit soari,

Padurea-i dishtiptata. Purunghi di dimneatsa
Azboaira prit hoara tra sodacanda hibari
Shi uraciunjli cura: "S-tsa hiM cu-ambareatsa!"
In zi de sirbitoaro, tRcuso siptimiDa

Cilaro pe-un roib falnie, cu 0 aleasi ceatl,
Descatici In pragu-i ,i Ii intinde miaa,
De lacrimi ,i omotii Ii-i vocea sugrumati.
Dumanic!iillanta, dupa na siptamana,

Cavala pri-un aroibu, cu una-aleaptaceata,
La isusita vini shi-Ij bashi framti, mana
Sh-tu lacrinj di haraua lii-i boatsea dip zgrumata.
Priviri se-nerueiteazi do dragostoa curati,

E prima intilnire, un stint fior Ii leap,
Po buD sirotaroa in taiai 0 plstrati,
Cunun! Ii UDettepe viae- lor intreaai-
Si ncrutsiljadza ocljilj di dultsi dor shi vreari,

La prota-andamasiri, un freamit santu-Ij leaga.
Nu bash pri budza feata pana la ncurunari,
Curuna Jj-alacheashti tra bana-a lor antreaga.
*
. .
*
.1
73
---
74 ~C9LAE
GULl - BALADA LIvEZI'LOR
NUNTA
NUMTA
Un stejar de multe veaeuri se anaIta falnie, sobru,

Turme vin la umbra-i deasa din amiaza pana-n seara
Sus an munti ~ijos pe dealuri, pe sub umbra eea din codru,
Printre fagi eu verzi poiene, eanta t'cioriiviii din flueara.
Un cupaci di multi eti, creashti-analtu ti nishani,

Lj-vin cupii la-amiridzari, di ti prandzu pan spri seara,
Nsus tu muntsa, nghios tu valjuri, pi sum umbrati anami
Pit paduri eu padz mushati, gionjlji eantii dit flueara.
Spre izvoare eu-apa reee, fete-n grupuri tree la vale,

Cu mi~eari de randunele, purtand eofele an mana
Parea-s seoase din cutie, mersulleganat agale
Admirate de flaeaii, ce eoboara de la stana.
Cu bucljitsili tu mana, feati tree parei an vali

Ca niseanti landarushi, eatra izvuri-a lor njati,
Canda seoasi dit eutii, eu mushatlu framtu 'n shali,
Ti-atsea-a gionjlor di la stanjuri la si par ahat mushati.
Le aruncii ei an treacat, pe furi~ ciite-o privire.

Este semnul eu-ntelesuri ee-l transmit prin oehii lor,
Din batrani sant mo~tenite ~i-ncareate de iubire,
Juraminte spuse tainie ~icredinta pana mor.
Elj pit treatsiri l-aruea, pi furish a lor mutrita,

Suntu seamni tsi dinjiea, eand s-astalji oelj-a lor
Di la strapapanj vin eali, sh-ti-atsea suntu maghipsiti,
Sprigiurari peaseumta spusi, sh-pisti pana eandu mor.
Tainuitele scantei, aneruti~aride dor aprinse,

Leaga inimi pe veeie; doruri, doruri cad an val.
Intre tinere ~itineri se-mpletese iubiri nestinse,
Trainicie an carnine, antre furea ~i caval.
Vrearea-a lor di ahandami, pira-apreasa pi-a lor framti,

Leaga ininj ti-una eta; dor eu dor deadun s-aduna.
Di la gionj eatra daileanE visi mshati t-una minti,
Neherdu n casa, fusi mplini sh-eantits s-aiba dipriuna.
Ca sa-si apere mo~ia, sabii, peste ~old aneins-au,

Intruntat-au du~mani aprigi, mo~teniri au ocrotit.
S-au naseut pe-acele loeuri ~idin leagane desprins-au
Cu virtutile eopiii. Muntii ei i-au stapanit.
Tra sa sh-apara fumealja, eu apalj tu manj s-batura,

Cu-arai ehtsra s-alumtara, multsa-armanj di-a noshti cadzura.
Pi adetsli-a lor di daima, fciorlj-a lor elj sh-lji criscural .
Nieuehiri-pi dzenuri, muntsalj daets elji lj-afiriral
'-'~ U.'''O
0___
.: ~-_._~~~r;
~... "lICT11.c:t111
eel eu soare,
Harei sh-eoruri ahurheseu tu-atsel Avgustu ell soari;

_4'
"'"
,,"
_........_______
co. _,
De Stanta Maria Mare nuntile-armiine~tise fae.

Cantari la ca~eri ~istane, sus an munti e sarbatoare
Straveehi datine pastrat-au mo~tenite de la trae.
Cantits la easheri shi stanjuri, nsus tu muntsa-i sarbatoari,

Strausheshti-adets armasi, di la strausheseul trac.
Cal1iretiapar an goana, urea-n deal, eoboara-n vale,

Cheama satul tot la nunta ehipe~ijuni eu plosca plina,
lara feteIe surate Ie zambese ie~ite-n eale,
~i Ie flutura batiste. Satu-i tot la pranz ~icina.
A.nealarmutreshti feiorlji, cum dipun di dzeana n vali,

Cum u eljama tuta hoara, s-bea dit plosca-a lor iimplin5.,
Featili eu sumarasuri, cihtisits sunt dupa eali,
Cand la-u da tra s-chimiseasca, sh-cum la treamburii-a lor mana.
d ..U 111w;:)lu-a"",~"u.
"... ,u
75
I
1
j
I
I
C. GULl- 1.ZEANA - BALADA-ALIVADZLOR 77
De la oi vin ~ipastorii la o~patuldat de eelnie,

Onorand pe mirii tineri eu einzeei de butii pline
Din Carpati eoboratorii, izolati de frati vremelnie,
Ei jurat-au eu eredinta nimanui sa nu se-nehine.
Di la oi vin sh-pieurarlji la uspetslu dat di eelnie

Pi numtari-Ij tinjiseseu, eu tsindzats vuleri-mplini
Dit Carpats dipunatori izolats di frats vremelnie,
Elj giurara eu eredintsa vamaoara s-nu sa neljina.
Straveehi datine pastrat-au, ei, aiei an Muntii Pind

Care sant deopotriva eu aeele din Calpati.
Din Rarau pana-n Olimp, din veehi timpuri se antind,
Doar vorbese aeeea~i limba ~i nu uita ea sant frati.
Strausheshti-adets sh-pastrara, elj aoa tu muntsalj Pindu,

Cari suntu na turlii eu atseali dit Carpats.
Muntsalj dit Rarau s-leaga eu euruna-a lor tsi-u tindu
A.mplititapi lumaehea, eari leaga dolji frats.
Lume multa ciinta,joacii, tineri ~ibatrani la masa

Stau la eina eea bogata, beau din plosea, se einstese,
S-au adus din turma mare oi, berbeci, batali de rasa
~i pe jarul ro~iatie an frigari se rumenese.
Lumi multa eanta, gioaea, gionj zburaseu eu aush,

Shed la tsina-atsea avuta, bea dit plosea, s-tinjiseseu,
Dit eupii s-pitrieura stearpi, noatinj, birbieush
Sh-pi aroshlujar, pi suli, anvartits s-arumineseu.
..
Intr-o mare armonie, eolaeari adue din easa,

Bauturi din eele-alese, sa Ie fie-ndemn la joe.
Celor tineri prin~i an hora, iar mo~negilorla.masa
Un raehiu de pruna t~re, eare-n sange-aprinde foe.
C-una mari, mari vreari, furtats sh-feati-adue din casa

Biuturi di-atseali-aleapti, ea s-lj-aprinda s-gioaea n gioe,
Atsilor tsi s-ehindurira la nieuehireasea measa,
Ariiehii di-atsea buna, tsi tu sandzi ardi foe.
~i an pulberi de matase, an galop pe firul eaii,

Inspumati, jueati an fraie, neehezand tree armasarii;
Cu brau verde-neins sub sariei, plini de viata vin flaeaii,
Purtatori de ve~ti de nunta, de pe deal apar stegarii.
Sh-pitu-a pulbirljei ntsimeari,-avrapa,-avrapa aravani,

A.nspumatsealji tu tarnu, lj-gi9aea gionj eu murafeti,
Di mesi stresh eu bamuri verdza, pisti sarits eu gaitani,
Adets buni pi la numtsa di la-aush di pisti eti.
Cu petreeeri ea-n poveste, valea de eantari rasuna,

Cand apar lumini de raze langa ~ipot sub alun,
Imbraeati de sarbatoare, tree nunta~ii ~ise-aduna
~i ell mirele an frunte an urari primese pe nun.
Giumbushladz ea tu pirmiti, boatsea-a lor mushatu-asuna,

Candu s-ved lunjinj di munda, ninga shoput sum alun,
Anviseuts di sarbiitoari, vin numtash sh-parei s-aduna,
Anvarliga di-grambolu, elj ashteapta s-vina nun.
Ciripit de pasarele, leganat de trunze 11l1e,

Poarta-a nuntii bueurie peste eulmi armonios,
Prin valcele ~i ciimpie, prin poienile senine,
Peste satu-n sarbatoare, peste Paieulix eel frumos.
J. \.It)
':T
Ul
111
UO.)UU."'"'"o>u.
\.UI.J.,J.J~auaL';)
p1
.1J.aUULa
vUU"'....
Di maghii s-umplu tserlu, njirlu pisti tut eurat,

Muntsalj eu padurli verdza; la da bana-a lor tsea stanta
Tsispra Agust sarbiitoari, tu hoara-a Paielui mshat.
Cu-a ljei ciintitsi mushati, hlambura s-armatuseashti
Deavarliga-a ljei s-aduna feiori shi feati eu tinjii,
Adetslj-a ljei Ii fae pi-arada, nunlu neljina, tinjiseashti,
Manjli s-tindu, lja pagurlu, s-bea apreasa araehii.
E ehemat ~ieroitorulla a flamurei gatire.

Pe un bat el prinde panza, dulee ciinteeu-i rasuna.
Toti an preajma-i se aduna, nun anehina de einstire,
~i eioenese an maini pahare, beau eu totii ampreuna.
',\
78 NICOLAE GULl
- BALADA
LIVEZILOR
Nunul, dupa el ~i nun a, tree pe rand ~i a~i ea darul,

Apoi amandoi se-apleaea, pa~ese sobru pe sub steag.
Cuserul, eusera, ampreuna a~i ridiea pi in paharul,
~i eu maini aneruei~ate langa steag al beau eu drag.
Dupa-adetea straushasea dar plateseu: nunlu sh-nuna,

Hlambura deapoea data, ea sou gioaea nunlji cor,
Cusera, euseurlu lja ehelehea, eu-araehii di-atsea buna,
Shi eu nerutsisheri di mana-u bea ti-a hlamburaljei dor'OM
Cantu 1steagului rasuna ~i eand flamura-i ornata,

o surata-n mi~eari line, 0 prosterna-neet la na~i
Fluturata-n cap la hora, an trei eereuri seuturata,
Dupa datina straveehe, ~i-apoi data la nunta~i.
Cantielu vazeashti hoara, n cor furtatslji shi surati,

Gioaea nunlu shi eu nuna, eu-anvartirea-a lor peagalea.
Di trei ori tu eaplu-a eodui, hlambura i-aseuturata,
Dupa veelj-adets deapoea, la numtari disheljidi ealea.
Fiirtat mandru poarta tava, nunu-ntai ia eupa plina,

Sanatate, viata lunga, Ie ureaza mirilor,
Turme mari de oi sa aiba, bueurie ~i lumina,
Feeiori ehipe~i,fete mandre ~i-avutie-n easa lor.
Na surata poarta tava, ehelehea nunlu u Ija mplina,

Lja sola oara sanatati, bana lunga a grangheadzlor,
Cupii mari di oi s-aminta, eu ghineatsa sh-eu lunjina,
Feiori eu hari, feati mshati, multa-aveari n easa-a lor.
Tree pe rand apoi nunta~ii ~idin inimi Ie ureaza.

Primul pas al fae eu dreptul sa pureeada eu noroe.
Obieei naseut din neguri eu stintenie-l pastreaza,
Ca pe-un talisman sa-l tineti, spus-a primul prooroe.
I'"
fr..':.
Pi arada deanvarliga tuts numtarlji tree sola oara,

Ti-a lor tihi protlu toru, eu andreptull-fae tu gioe,
Easti una-adeti veaelji, dit ehiro, dit veaelja oara,
Easti-apanghiu di-aparari, dat eu limba-a lor eu foe!
Se a~tern la eheful mare, joeuri, eantee, veselie,

Pe sub eerul plin de stele, toata noaptea pana-n zori
Pentru elipele frumoase la-neeput de temelie,
Bueuria e deplina la-ntreg neamul de pastori.
La misalea timta s-maea, s-gioaea, s-eanta, ehefea-i mari,

Tuta noaptea nsirinata ~tealili la dau lunjina
Nou timelj eari sa neljaga, mushuteatsa multii ari
Tinireatsa a tieiorlor di haraua easti mplina.
"Noaptea tainiea se lasa, miezul noptii e aproape,

Ciripltulnu se-aude, eerul e seriin, eu stele,
Numai liliaeulzboara prin vazduh, pe langa ape,
~i an razele de luna strftlueirea-i de margele.
"Tu un mistirghio di noapti, njadziinoptsalj suntu-aproapi,

Viirniiboatsi nu soma avdi, tserlu nsirinat eu steali,
Pulj di noaptea mash azboaira, pitu-aera ninga api,
Iar tu munda.lidi luna, nghilieirea-i di mardzeali.
4. 4. J.~ _
L__
_~ &"::_"
: ;:'
............
,
Se streeoara pe alaturi, unde mergem nu ne-ntreaba.
Zboara-neet, tu dupa ele, urea-n eer, an earul mare.
Voi veni eu-naripatu-mi bidiviu ~i eu degraba.
Pe aeela~i drum al sortii de n-om merge ampreuna
Mana-n mana, trup ~i sutlet, maine noi yom ti sarmani,
Laerimi multe noi varsa-vom viata stearpa-o sa ramana,
Dad n-am ti trup ~isutlet, de-om trai ~i mii de ani".
F:Jsti nic::ti tilt ti'itc:p"ri _"lImhri "hi t<intllri ... -t.."ri
"il
Tree pininga noi sh-nu ntreaba, iu l1irdzemashi anvii;

Du-ti tini dupa eali, vruta-a mea tu steaua mari,
Va s-vin sh-mini dupa tini, multu ninti di harghii.
Ma s-nu neardzim idghea cali, dipriuna mana, mana,
Va na him tu sutlit dolji ea niseantsa eurbishanj,
Laerinj multi va s-virsamu, stearpa bana va n-armana,
Noi nu va-armanem deadunu, shi s-banam na njilji di-anj."
79
"..,
I:'

Pe dind soarele se-arata, dind lumini din zori se lasa
Peste eulmile muntoase, peste fagii leganati,
Cu nunta~ii dupa dansul, nunul e eondus aeasa
Cu-a eimpoiului eantare, de surate, de rartati.
',,1,
La aseapitat di soari, eandu soarli nghios s-alasa

Pisti ereastili di muntsa, pisti fadzlji liganats,
Di sutsata a numtarlor nunlu-i pitrieut aeasa
Cu cantari di gaida mshata, di surati sh-di furtats.
Vin din munti ~ipaeurarii, satu-ntreg eonsarbatoare,

larba e stropWi-nroua, f10rilesurad an glie,
Cand lumini apar stioase, razele dintai de soare
Ii andeamna-n joe la hora, adue muntii bueurie.
Sh-picurarlji vin dit muntsa, hoara tuta-i sarbatoari

larba easti-asprucuehita, floarea-aradi sum araua
Ciind lunjina easti slaba, eandu mundza-a!ats di soari
Corlu ereashti cama mari, numtaljei-lj disheljid haraua.
Vin frumoase fete-nalte, eu-albe roehii, moi ea norii,

Cu stralueitoare salbe ~i garoafe la eosite.
Imbraeati eu sariei albe, vin la nunta, vin ea sorii
Junii eu obrajii ro~ii,pe ilie frumoase-altite.
Vin mushati feati-analti, eu fustanj molj ea niorlji

Nghilieios la eheptu bair, tsintsi liri la eusitsa,
Chindisits eu gaitani, pisti sarits alghi feiorlji,
A grambolui sots dit munti, tree arada pit purtitsa.
it
Oara easti ti nchisiri, eantitsi s-avdu tu munti,

Nunlu andilar pi-un murgu, tlambura u Ija dit prag.
Cu numtarlji anehiseashti, eatra nveasta el an frunti
S-ulja mshata ea s-u-adudi, dit tufeehi baruti trag.
Dau semnalul de pleeare, se-aud ehiote din munte,

Pe un murg ciilare, mandru, nunul f1utura-aeumsteagul,
Toata nunta eonmi~eare~i se due eu el an frunte
Spre-a miresei din deal easa. Vestitoru-i nalt ea fagul.
res pe poarta eea seulptata, primul pas la dreapta-l fae,
E legat de disnieie, sa le-adudi mult noroe.
Totu-i viu ~ibueurie, munti, paduri ~iape tae
La frumoasele lor joeuri, eand se-neinge hora-n loe.
Florile-~i desehid boboeii, tlutura naframa-n fraie,
Caliiretii pe eai aprigi, pangliei eolorate-n val,
Mo~ii se einstese la masa, feti tJ:umo~ibat din ealeaie,
Framantand pamantu-n hora sau an tropote de eal.
""
I;
~;;
"'" ,...,,..;;
" C"t""\1'rJ1nr
c.o~1"\;";
."
,,'II
'.,
Es pi poarta mshat lucrata, primlu tor nandreapta-l fae,

Easti armaneasca-adetea, cari l-adutsi tihi multa.
Deanvarliga mash haraua, paduri, muntsa sh-api tac,
Coruri multi s-anvarteseu, eiintitsi di gaida-aseulta.
Lilieili-sh disheljid babuchi, ealj au distimelj la rarnuri,
Cu ehilinj affilatusiti, sheili poarta gionjlji ndreptsa.
Bea sh-moubeti fae aushlji, tsimtsii tllts eu nali barnuri.
Coruri, lIn ma mohat ea-alantu sh-gionj livendza, gionj aleptsii.
H~<:I~l(Jhp!trl;;
n, lo::a
(HH';
,..111'-' h;;h..,ra...,
.., 1",.
t'"~";,,,,~
Cu 0 ploscii-mpodobita ai servese pe rand zambind,

Poposit-au la mireasa, slova mirelui o-nehina,
Casa eu temei de piatra, doua inimi iintr-un gand.
Pi ealj alghi stresh eu ramuri sa-lj ureadza ghinets ninti,

Ciitiieasa ali nveasta, a grambolui zbor - s-luneljina,
Casa ell timelj di eheatra, dauii ininj t-una minti.
~i deodata trieolorul falnic ~i miiret rasare

Sus pe eoama eea mai-nalta, pe-a miresei easa-n vant,
Semn de nunta el veste~te, f1uturatde vant an zare;
E al neamului el simbol, e prea veehiullui ve~mant!
Trieulorlu armaneseu, easti erezlu-a lor tsel stantu,

Pi citia ali nveasti, dus iineoa shi nelo di vimtu,
Easti glaslu-a lor di sandza, el di njilj di anj niframtu
Easti simbol armanescu, easti-a faraljei veshmiintu!
81
Precum ~irulde margele, trec pe rand femei ~ifete

in odaia cea frumoasa ca sa vada zestrea ei.
~i venira-n numar mare de la stani, flacai an cete
Crescatori de herghelie ~ide ciurde ~ide miei.
Trec cu-arada mljeri shi feati, ca un bair di mardzeali,

S-veada prica ali nveasti, easti straushasca-adeti,
Tababii di fciori dipusi, featili lj-astalji n cali,
Gionj aslanj tsi-sh crescu oili, sh-irghilii cu muraf;ti.
Perini de matase fina, fuste, poale argintii,

De-a ei mana ~ide-a bunei, maiestrite toate-n ac,
Fel de fel de rochii tine, de atlazuri ~imantii,
Le antorc pe dos, pe fata, de ce vad, exclama, tac...
Capitanji, polj di sirma, fustanj, fusti, chilinj, dodz

Tuti di-a ljei mana-adrati, sh-ali mai cu micami,
Doara ca s-li da la socri, trambi di ~hiac,parpodz
Tuti cu vidzuta suntu, lucri mshati cu anami.
Printr-o u~a de alaturi, se ive~te-otava plina

Cu tot feluri de dulceturi, de-o surata-adusa lin,
~i cu zambetu-i pe buze, mirelui acum o-nchina
~i-i antinde trandatirul cu urari de bun camino
:f
t.
Pit na ushi a udalui intra c-una tava mplina

Cu di tuti bunatiitsli, na surata dinafoara
Shi cu sumaras pi budza, a grambolui ea lj-u ncljina,
Shi alj da na trandafila, casa mplina sh-tihi-lj oara.
Printre darurile-aduse de surata: nuci, alune,

Este unul al miresei: el se-mparte la rartati.
La fel au racut ~imo~ii, de milenii, ni se spune.
Fire de trecut ai leaga ~iprin datina-s legati.
Pit dultsetsli-adusi n tava, di surata, nuts sh-aluni,

Una-i doara ali nveasti, tsi sa mparti la furtats
Tutu-ashi di eti-adrara shi strauslji-na si spuni.
Di adetsli veclji-Ij leaga, sh-az di ea suntwligats.
Bucurie rara margini ~i-naceasta clipa-nchina,

Cu emotie ~i lacrimi, cuscra, socrul antre ei.
~i se leaga astfel inimi an dorinta lor deplina,
Dor de dragoste curata se-mplete~te cu temei.
Fara mardzina-i haraua shi tu-aesta oara ncljina,

Cuscra sh-cuscurlu cu <:>clji-Ij
udz di lacrinj ti fumealji
Sh-ashi sa mpiltescu ininj, cu mirachi sh-cu lunjina:
Dor di vreari niasteasa sa mpiltescu cu scantealji.
Soacra mare ~i cea mica cu iubirea de parinte,

Ii saruta lung pe frunte, cu urari pentru-amandoi,
~i din cuget, ~idin inimi, noroc bun de-azi anainte
Fericire mare-n casa ~ipe munte, sus, la oi.
Socrul mari sh-soacra njica, cu sivdaea di parintsa

Pi-a grangheadzlor framti-analta, cati na bashari-alasa.
Tuta lumea deapoa-Ij bashi sh-elj la oara ghinets ninti
Mash-h:\rauash-tihi mari, em la stani em an casa.
~..1
uur
--
...u
f...
r1c&n1,:t
'.Jrp.
"" ~.
1','
1 L l'
._L
_~ ~.__1-~
'-.':
Nunul cere de pe casa flamura sa-i fie data,

~i ancepe-apoi tocmeala: ba ca-i mica, ba ca-i mare,
Ba 0 mie, ba cinci sute, pan la urma-ajung la plata.
Nunlu cafta di pi casa hlambura sa-Ij hiba data,

Mults paradz la cafta fciorlji cu mult greu s-acachisescu
Ba na njilji, ba tsints suti, shapti suti da ca plata.
~i pornesc la casa-i noua, porumbei cu pene albe

Multe pasari calatoare-n tril vestesc sosirea ei.
Joe de focuri de lumina de la pieptu-i plin de salbe,
Briitari scumpe, ~i inele, an urechi de pret cercei...
Sots alj suntu piristerlji catra casa iu nchisescu,

Pulj di tuti mushutetsli, pisti calea-a lor lj-astalji
Tsi flurii pi cheptu ari, ca na pira nghilicescu
Minghiush scunchi la ureclji, la manj biligitsi sh-neali.
83
84 NlCOLAE GULl - BALADA LlVEZILOR
Tu fustani njirHieasti aliixita nveasta noaua

Ea mutreashti-arushunoasa, pit zavon tsi-i anvalita
Mea tsi doru-Ij vedz pi fatsa, canda easti una steaua,
Imbracata e mireasa antr-o rochie-n albastru,

Cu privirea-i cam sfioasa sub alb-straveziul voal,
Radiaza bunatatea, parc1i-i rupta dintr-un astru,
Pogorata dintr-o lume cu palate de cristal.
Canda dit naltsimi
easti
- cu sivdai
maghipsita.
Scanteiaza-n galben auI',jocuri de lumini pe frunte,

Daru-i dat de mama soacra, sant trei lire aurite,
E simbolul bogatiei, pe un ac legate punte,
Peste paru-i de matase, eu cositele-mpletite.
Di flurii easti ncarcata, tut ashi di aza sh-ninti:

Doara-a doaraljei trei liri, di cartitsa alichiti
Mea tsi doru-lj deadi mshatu, pi un ac ligati punti
Pisti perlu di asimi, pi cusitsali mplititi.
Cinste, dragoste ~imunca sant virtutile ee-i leaga,

Prin sudoarea grea a fruntii, bueurie e deplina,
Simplitatea-n tot ~itoate ~i an viata lor antreaga,
Sa se bueure antr-una ~ieu pruneii ee-or sa vina.
Vrearea, lucurlu sh-tinjia, suntu doarali tsi-Ij leaga,

Pi a framtiljei sudoari s-aiba casa-a lor amplina,
Sh-pisti tuti cu ndriptati, soubaneadza bana ntreaga
Si s-harseasca dipriuna, cu fumealja tsi-a la vina.
Pe ilieu-i eu gaitane, pe beteala-i argintie,

o frumoasa stralueire peste fruntea-i aurita.
Parea e 0 stea din ceruri ce-i menita sus sa fie.
Zamislita dintre basme ~ian farmeee urzita.
Pi ilechea cu gaitani, pi avrachea di asimi,

Malama lj-aruca una nghiliciri hrisusita!
Canda-i fapta steaua s-hiba, alba, mshata tu naltsimi,
Canda-i dit na alta lumi, di pirmiti maghipsita.
,i)
'~,:~;~
~i pome~te, trece pragu-ngandurata, dar senina,

Spre eaminul ee-~i dore~te, calca lin pe-al vietii drum,
Hotarata e an sine, chipu-i rade-n piept, suspina,
Visu-i prinde-aeum viata, cum va fi alesul, cum?
Gionli-a ljei s-aproachi-agalea, catra nveasta-a lui mushata,

Ca un trandafil tu feati: zveltu,-analt, cu multa hari,
Cum s-aproachi s-ciuduseashti, mushuteatsa-a ljei lu mbeata,
Di-a Ijei oclji cun1nu-s altsa, sh-di fiiptura tsi-ardi n dzari.
Cola, mirele, pa~e~te~ian fata i se-arata,

Sulta ea 0 floare n glastra antre fete ~ifeciori,
Ea-i ea laptele de alba, de mireasma ei se-mbata,
De a oehilor lumina, de obrajii zambitori.
r lorlle
surao
an JUIU-I,
Shi nchiseashti-arushinoasa, minduita, ma sirina,

Catra casa-a Ijei tsea noaua, calca-agalea pi-aest drum
Arisita easti n sini, fatsa-aradi, n chept suschira
Vislu-a Ijei acatsa viatsa - cum va-lj hiba-aleptul, cum?
IIIUllIIUl IHVl,",Vl11 "'"' 'LV van..,
,..u..L,u..1UOU
"\.1.\.(.1. l1Va.1a,
VVHIUUIU
Ul
UUl
IJ-c1plJJlU1.
Codrii a~i apleaca varfuri, toata nunta eanta-n cor,

E mireasa anaintea-i, ea ai da frumoasa floare,
~i sarutul din privire, mirelui aprins de dor...
Muntsalj capitli sh-li-apleaca, tuta numta-i tu ubor,

Nveasta-Ij easi tora n fatsa, floarea mshata ea Ij-u tindi
Sh-na bashari dit mutrita, a grambolui-apres di dol'.
Toata nunta se aduna ~i-acum socrii laolalta,

Radiind de bueurie drept spre mire vin zambind,
Catre mirele cel mandru ~i-i saruta fruntea-nalta,
Laerimele crese pe gene, ~i-l cinstesc c-un dar ca-n Pind...
Njiclu socru sh-soacra njica, tora s-duc elj dipriuna,

Catra dzinirli-a lor scumpu, lacrinj fatsa-a lor la nvescu
Shi al bashi pi-a lui framti di sum perlu-a lui caruna,
Sh-cu na mari, mad vreari, ca tu Pindu, elj al mescu!
"
il
85
86 NlCOLAE GULl - BALADA LlVEZILOR
C. GULl- I. ZEANA - BALADA-A LlVADZLOR
Mirele-i an fata u~ii, Sulta-n fata-a lui mireasa...

E-ntalnirea lor de nunta, fata-n fata acum stau,
Primii pa~i catre unire, din privire nu se lasa,
~i pomesc pe drumul vietii, viitoru-n fata-I au.
Cola-a Ijei grambo nafoara, dupa prag anveasta n casa:

Shi chirolu greu la treatsi, fatsa n fatsa elj s-mutrescu.
S-mindueashti: s-treaca praglu? Tuta soea-a Ijei s-u-alasa?
Tuts a mei arman aoatsi, easti ghini sa nchiseseu?
;r
Cu gandirea-i anteleapta, ai ~opte~tebland ~i lin:

- "Hotararea-ti este mare, e~ti acasa, n-ai plecat,
Nu-i destul sa vrei plecarea, mai gande~te-teputin,
Tli ai la~ipe-ai tai an lIrma, viata-acum ti Seaschimbat".
La cuvintele duioase, cate-o lacrima apare
Din strafundlll de pupile, colo-n ochii ei senini.
Toata lumea se antreaba: bucurie, suparare?
Ochii cu margele negre ard ca doua mici lumini.
Mintimen eum easti el, alj ciuciura lishor, lishor:

- Minduea-ti eama ghini, niea tini eshtsa-acas~i!
Di haraua, di nvirnari, nu seoati vara lili zbor,
Cura lacrinj pi-a ljei fatsa, easti nveasta; cum s-lu-alasa?
Shi la zboarli ahandoasi lacrima pri tats lj-apari

Dit striifundul di pupili tu-a ljei oclji mshats, sirinj.
Tutii numta ashi ntreaba: ai haraua i'nvirnari?
Ocljilj ca mardzeali lai ard ca doaua njits lunjinj.
- "Nu-ncerca, iubita floare, sa vii tu la noi,

Sa vii tu la noi,
Ai an drum 0 apa mare de ninsori ~iploi.
N-ai sa poti sa treci,
N-ai sa poti sa treci!"
- "Intr-un pe~te m-oi preface ~i-am sa trec anot,
~i-am sa trec anot.
Chipul meu eu ~tiu ca-ti place, falnic livezet,
De celnic nepot!
De celnic nepot!
Spre necazul tau mai june, eu voi ti a ta,
Chiar daca n-ai vrea!
- "Nu-nj ti-aradi feata njiea

Tini s-vinj la noi,
Tini s-vinj la noi.
Ai an calea-ts na apa-aratsi
Sh-nu va s-pots ta s-trets
Sh-nll va s-pots ta s-trets!"
- "Va-nj mi facu-un pesell mari

Sh-apa va nj-u tree
Sh-io la voi va s-vin
Ti il1atea-ata, lai gioni,
,
Sh-ti sivdaea-a mea
10 la voi va sevin
''''.1.
'"
0..) ,.tJ.J.:
- "Piedici mari ~i foarte multe-s, n-o sa poti sa treci,

N-o sa poti sa treci,
Ai an drumul tall un munte, cu-nguste poteci,
N-ai sa poti sa treci!
- "Ai un munti-al1altun calea-ts

Sh-nu va s-pots sa-l trets
Sh-nu va s-pots sa-l trets!"
- "Potarniche ma voi face, ~i-am sa trec an zbor,

~i-am sa trec an zbor
Peste muntele salbatic, ambracat an nor,
- Piturnichi va-nj mi facu

Sh-muntili va-I tree
Sh-io la voi va s-vin!"
87
. ,'.~,.
C. GULl-I. ZEANA - BALADA-ALlVADZLOR
Dusa de-al tau dor,

Dusa de-al tau dor.
Spre necazul tau mai june, eu voi fi a ta,
Chiar daca n-ai vrea!"
- "Canj arai avem la poarta

Sh-nu va s-pots ta s-trets
Sh-nu va s-pots ta s-trets!"
- "Sa pome~ti spre-aceasta soarta e gre~ala zau,

E gre~ala zau,
Noi de straja-avem la porta caine foarte rau.
N-ai sa poti sa treci!
- "Pani-n gepi io va-nj bag

Ta soudau la canj
Sh-io la voi va s-vin,
Ti inatea-a ta, Iai gioni,
Sh-ti sivdaea-a mea
10 la voi va s-vin
10 la voi va s-vin!"
- "Paine voi lua cu mine, 0 voi da la caini,

o voi da la caini,
::;i-astfeleu u~orvoi trece, vlastar de armani
De celnic nepot,
De celnic nepot.
Spre necazul tau mai june eu voi fi a ta,
Chiar daca n-ai vrea!"
- "Nu veni la mine-acasa, aici viata-i grea,
Aici viata-i grea,
Ai sa torci valuri de lana, soacra-i foarte rea,
Nu te-mpaci cu ea!
Nu te-mpaci cu ea!"
- "Soacra rea, dar nora buna, ne vom ampaca,
Ne vom ampaca,
Orice vorba 0 sa-mi spuna, nu voi zice ba,
V do 11 11ld.ll1a
lu""a:
Va fi mama mea!
Spre necazul tau mai june, bucuria ta,
De-astazi sant a tal
De-astazi sant a ta!"
- "Noi cu vorbe-amagitoare v-am convins pe voi
V-am convins pe voi
::;ine-ati dat fmmoasa floare sa mearga cu noi!"
'
- "Va s-tortsa trambi di lana,

Soacra easti-araua
Soacra easti-araua!"
~~
- "Soacra-araua sh-nora buna

Dauli va s-tritsem,
Dauli va s-tritsem
Itsi lai di zbor va-nj dzacii
Nu va-lj tomu zbor,
Nu va-Ij tomu zbor.
Ti inatea-a ta. liii gione.
Sh-ti sivdaea-a mea
Di-azii escu-a ta
Di-azii escu-a ta!"
- Mea tsi vii u fea... mea tsi va featsim
Pi inati
Azii v-ara... azii v-ariisim
Sh-vii lorn feata.
89
"Sa mearga la noi!

Datu-v-am eu bucurie, prea fnnTIoasa stea,
Prea frumoasa stea.
- Mea tsi v-ara... mea tsi v-arasit

Voi lai eorghi
Di-aza'va dea... di-aza va deadim
Ce-i maret, eu ea sa fie 1?inoroe sa-i stea

~i noroc sa-i stea!"
Haralelu.
~i se-ntinde hora mare, tot ee-a fost s-a amplinit,

Respeetat-au obieeiuri, ale loeurilor datini
~i Ia drum spre easa-i noua, toata nunta a pomit,
Prin livezile-nt1orite,eu mireasa printre paltini.
Corlu mari tu avlii, tsi fu s-faea tutu s-featsi

La tsanura tuti-aradzli, dupa-adetsli-la din hoarii
Catra naua-a Ijei fuljaua, pit livadz mushati s-treatsi
Pi sum platanjlji analtsa, eu-a lor njurizma di t1oari.
Mo~i eu tineri, deopotrivii, ea ~iroiul de albine,

Se-nvartese ~ijoaea-n hora, roata, roata-njurul ei.
Codrul parca e mai vesel, eu fo~niri de thn1Zeline,
La eapestre-mpodobite suna tainiei c\opolei.
Veselie, voie buna, eanteee, urari de bine,
~i frumoase-neantatoare t10ri zambesc an jurullor,
Este ealea eare-i duee spre eununi eu ziiri senine,
Spre-a lor viata-n easnicie, spre bel~ug an viitor.
Mirilor Ie arde-n inimi foeul dragostei nestinse.
~i-n poiana ansorita se privesc aeum eu drag,
lar an jurullor fiirtatii eu fiieliile aprinse
Parea sant ni1?temargele randuite an 1?irag.
A-nceput solemn straveehiul ritual de cununie
~i frumos, duios rasunii a lor cant an univers,
Pretutindeni an natura e-o perfecta armonie.
In albastrul eer domne1?temuziea 1?idu1ceviers.
Tinirlji deadun eu-aushlji shi ea roilu di alghini,

Corlu mshat elj lu-anvarteseu, pana s-due tu-aseapitat
Dzenurli sun harioasi, soarli sh-vearsa-a lui lunjina
La eupiili di pi munti, ehipurli asuna mshat.
';
Cantitsi, harei sh-hazi, feiorlji sh-feati dipriuna,

Canda suntu faptsa s-hiba eu-aradearea-a lor pi budza
Hilj di pieurari la stiinjuri, oili tu eutar li-aduna
Tuta noaptea elji-sh dormu, pi un pat adrat di trandzii.
Tu-a grangheadzlor ininj ardi foelu, vombirlu niastes
Pilliliei tu vuloaga, dolji suntu uidisits
Sh-deanvarliga-a lor furtatslji, eu lumbardzli, foeu-apres
Ca mardzealili pi bair, canda suntu-aradapsits.
Dupa veelj-aradz an hoara, preftsa tree la neurunari,
Lumea iiQaea dupa gaida,-aestu-i gioelu armanescu.
Pisti dzenuri, muntsa sh-valjuri, bea shi maca ti-a lor hari
T;
Soarele-~i ia ziua buna, luna peste lumi vegheaza,

Fericiti Ie sant parintii, bueurie-n easa lor.
Aeu-i c\ipa eea mareata eand euruna Ii se-a~eaza
~i an farmeeul naturii toata lumea eanta-n cor.
Nu elipese din oehi 1?i-ssobri eand inelele se sehimba.
Se legara pe viata, ferieiti sant pe deplin.
~i an timp ee se eununa de la el"la ea se plimba
Ziimbet argintiu pe buze pentr-un aurit destin.
...
J_I
_::::'_:::
1: n_~_
...
Soarli-sh lja videari buna; luna veaglji pi dunjauii.

Tuta numta ai hiirsita di minuta-aestii stanta:
Aza-i dzua-atsea marita, az sa neljaga-a lor fuljauii
Sh-tu a noptsiiljei maghii, tuta hoara gioaea sh-eantii.
Cu eiirunj pi cap mushati, preftull-alaxeashti neali.
Nealili t-un trup Ii nfashi, di-azii sh-ninti dipriuna
Dit ehiro di multu-astesu, adets fapti pitu steali
S-featsira deadunu s-hiba sh-ti-atsea aza sa neurunii.
91
.~
';;J
92 NICOLAE GULl
- BALADA LIVEZILOR
Ziua noua care-ncepe, cerul ce straluce-n zare,

Cu-auria-i raza-n bolta, ai prive~te, ai sant dragi;
Se aude an surdina ~ipot tainic de izvoare
~i prin albia ce curge duce vestea printre fagi.
Dzua cari vini naua, tserlu-a lor la nghiliceashti.

C-una mari, mari vreari, alj mutreashti mplinj di hari
S-avdi un ascumtu izvur, cari iarba lu-anvaleashti
Sh-pit hiindachea cari cura, dutsi-a numtaljei habari.
Se a~tern alte sperante-n noua viata care-ncepe

~i aceasta cale-aleasa e un dar ~i e un drept.
Sfiinta maretie-a lumii ei de-acum 0 pot pricepe
Este bunul dat de fire ~i al simt an a lor piept.
Mari ghinets Ij-ashteapta ninti, naua ban~ cari-acatsa

Elj pi calea cari nergu, easti-un dor, dor shounandreptu,
A.nchisescuelj di aza, catra-a lumiljei mareatsa:
Easti bunlu dat di fisi, shi ti-atsea-i aza tu cheptu.
Cu virtuti de viata nOlla~idor pur de ziua buna,

Ei spre culmi de fericire pornesc hotarati an doi.
E un crez sa nu tii singur ~i de-aceea se cununa,
Prin unirea-a doua inimi, unul fac din amandoi.
Cu-aritii di bana nalla, dor curat di dzua buna,

Catra culnj di iftihii, pi-una cali anchisescu.
Ghini-i s-nu eshts manolicu, sh-ti-atsea tora sa ncuruna:
Dauli inimi fac mash una, cand cu dor s-andimusescu.
..'1
Oamenii, precum se ~tie, pe pamant s-au zamislit,

Bucuria vine prima, fericirea e-mplinirea,
Dinspre intinit viata cu migala s-a ivit,!
Pe rotunda noastra sfera, pentru a-ntregi iubirea.
Oaminjlji, pricum si shtii, pi-aest loc s-au zamislita

Bucurilja vini prima sh-fericirea-i amplinirea
Dit nimardziniri bana cu migala-i amplinita
Pi-arcutoasa-a noastra sfera ca s-n-aduca-a naua vrearea.
In aceasta atmosfera, dupa cununie, na~a,

Na~, parinti ~ialte rude tree, saruta noii soti,
Oferindu-le buchete, Ie ureaza prunci an fa~a,
Fericire ~i lumina de la fii, de la nepoti.
Multi-adets elj Ii tricura, dupa ncurunari nuna,

Nun, tiitanj, shi ntreaga soi, tree di bashi noilji sots
Lii da tlori sh-la oara eara tu-a lor casa tihi buna,
Multa iftihii sh-fexi, sh-di la hilj sh-di la nipots.
Fire de argint ~iaur tes ale miresei rochii,

Curcubeu an cere ai leaga, cerul stelele ~i-apus,
o pecete sus pe bolta unde mireIe cu ochii
Vrea cu-ardoare sa-~iciteasca soarta careia-i supus.
Hir di malama sh-di-asimi pi fustanjli ali nveasta,

Tserlu, stealili sh-lji leaga di-atsel curcubeu di nsus,
Dit nimardzinita njirla, di pi dipartata creasta,
Cu mirachi"\ragrambolu, s-veada el tsi-Ij fu adus.
lot ceo) v)a~a se rramaIlla,
aUIIIUd\l u<>lUU1"a-1111V"b",
\..-u W:\Idua
IIIUIlU
lIIa1l,
llllJH:ill
UI IIUIIlla
IIllt:aga
S-au nascut cu inimi pure, se saruta din priviri,

Na~ul, na~a ~imesenii, spre iubirea ce se-ncheaga,
Au privirea atintita ~i le-arunca trandafiri.
Ca di njits curats as faptsa elj ta s-bashi dit mutriri

Nunlu, nuna, calisitslji, catrii vrearea tsi sa ncljaga
Cu haraua tuts mutrescu, ta s-l-aruca trandafili.
Se apropie de casa, la portita cea din vale,

Forfota de ziua mare, pregatiri se fac de zor,
Buna lor pe cap c-un caer, surazand Ie iese-n cale,
Parca e un stog de lana-nvaluita ca-ntr-un nor.
Elj di casa-a lui s-aproachi, la purtitsa-atsea din vali,

Urdinari di dzua mari, tuta casa-i pi cicior,
Cu un cair alb pi caplu-Ij, maea-a lui la easi n cali,
Canda easti-un stog di lana, anvalita t-un nioL
94 NICOLAE GULl - BALADA LIVEZlLOR
C. GULl- I. ZEANA - BALADA-AUVADZLOR
Mandra ca o-mparateasa, ambracata-n caier toata

Merge-n pasul ei molatec, ochii blanzi privirea lasa
Peste munti ~i dealuri-nalte, peste-al nuntii vuet roata
~i cu dragostea-i lumina, se andreapta spre mireasa.
Pirifana ea-amiroanji, aHixitamash tu naua,

Cu mareatsa mshata imna, oeljilj imiri iu sh-lj-aruea
Pisti muntsa sh-pisti dzenuri, pisti-a numtaljei haraua
Shi eu laerinj pi-a ljei fatsa eatra nveasta naua-apuea.
Ea pe cap, an lana moale, poarta painea fermecata,

Smulg nunta~ii smoc din caier ~ibucati de paine rup,
O-nvelesc ~i-n san 0 baga ~i-astfelcred ca-i vindecata
Orice boala sufleteasca, orice suferinta-n trup.
Ea pi cap, pi lana moali, poarta panea di ea-adrata

Di-atsel eair lja un smoc, sh-eumats di earveali-arup,
Li-anvalese sh-u baga n sinu, ea elj ered ea-i vindicata
Frimintarea di pi suflit, sh-niputearea di pi trup.
'.
'>'
Imprejur Ie zboara fluturi, nunta-ntreaga-n cap cu na~ii,

Veselii spre ei se-ndreapta, Ie ureaza mult noroc,
Mirilor, camin de piatra ~ian cerc anchis nunta~ii,
Pentru el cu 0 cinstire, trag din flinte flori de foc.
Flituri deanvarliga-azboaira, nunlu, nuna, tampanarlji

Ta s-Ia oara tihi buna, catra grambo sh-ea sa ndreapta,
Langa pragul casei-a~teapta socrii mari, Ie ies an cale,

Rude dupa ei se-n~ira, pe mireasa 0 saruta,
E sarutul de primire, lacrimi curg pe-obraz domoale,
Cantul se ridica-n aer, an vers dulce de lauta.
Ninga praglu-a lor ashteapta marlji soeri, nveasta naua,

Ta s-u bashi shi s-u measca, sh-deapoa fratslji sh-eusurinj,
Soea-alanta, tuts pi-arada. Liierinj cura di haraua,
Cantielu s-muta tu-aeri iu-i purtat di fadz shi chinj.
~ir de aur, pietre scumpe, parca-s un potop de soare,

Darurile de cinstire stralucesc an pieptul ei
Printre ele mai de pret e darul dat de socrul mare
Pietre scumpe ancrustate-n salbe de-aur ~icercei.
Bair di flurii di gushi: eanda-ascapira un soari

Doarali tsi-lj furii dati pi-a ljei eheptu nghilieeseu,
Minghiush, neali, biligits, cu malama u-armatuseseu.
Dupa ei nunta~i urmeaza, trec pe rand agale rude,

Plini de zambete saruta pe mireasa ~i'pe mire,
Trec feciori frumo~i ~i fete ~ibatranii-au gene ude,
$terg an taina-acele lacrimi, ochii-s plini de fericire.
Dupa eali-alanta soi, tu arada, trec numtarlji

Mplinj di sumarasuri sh-bashi pi grambo sh-pi nveasta naua,
Tree aush eu dzeana udii, feati shi ticiori sh-havghearlji
Peascumta..sh.-ashterguocljilj, mplinj di laerinj di haraua.
L-allU
Ull IIlal
UlIllllalla
alua
i:1 IIllll;::.ta
::'1:'11; V:::l L.UU(l1a,
Shi s-aminafoe babuna,di tufeehitutstlUmtariji_

Easti glaslu tsi la dzatsi: Di-aza ninti calea-aleapta.
. Ma tu eali eamascumpi,dati sunt di soemlmari:
"..u,
ai U6a LULa IlUIlJla,
II VI;i:1SLanaua
mer
aruca,
Toti se uita cum se-nalta dus de zumzetul viorii,

Marui are-a lui menire: cui al prinde cand coboara,
Dupa vorba batraneasca, ai vor semana feciorii.
Catra numta adunata, iu-ashtiptata-i di dunjauii

C-ashi di la-aushi-s-dzatsi: eari di numtari lu-apuca,
Na turlii fciorlji-a-Ij hiba sh-prueupsits tu-a lor fuljaua.
~i din preajma u~ii sale, un vlastar din Muntii Pind,

Insu~imirele, nu-i altul, saItii-nsus fulgerator,
Ca pastorul de la munte printre cei ce maini antind
Mandru ~i anaIt ca fagul pare-un anger zburator.
Di pi praglu-a lui ansari un vlastar dit muntsiilj Pindu

Insush nu i varna altu, ca un sfulgu nsus ansari.
Ca un picurar dit munti, pisti-atselj tsi mana ntindu
Mshat sh-analtu ca un anghil, tsi azboaira Iii si pari.
95
96 NICOLAE GULl
.~
- BALADA LIVEZILOR
C. GULl-I. ZEANA - BALADA-ALIVADZLOR
Cola Hristu-n strai de mire iintr-o saricii riisare,

Albii toatii cum e spuma, cu giiitaniiiinfloratii,
Pe la guier, pe la miineci, piina-n poale cu chenare,
In culori stralucitoare, de maiestre maini lucratii.
AHixittu stranji nali, t-una sarica-alba moali,

Cu gaitani lai pi eali, dupa una veaclji-adeti,
Chindisita pi la iaca, pi la manits, pi la poala,
Cu buei turlii, turlii, cu una marl murafeti.
Hotariit cum nu e altul dintr-un salt el se avantii

~i cu andemanare prinde marul ro~uazvarlit,
Ii inunda-ndatiipieptul bucuria care-i ciintii,
Cu credinta ferma-n sine, di-i vor semana leit...
Cu apofasi di shain, el nashuna s-siligheashti

Shi cu tuta-lj tehni-acatsa merlu-arosh cu agunjii,
Cheptu-lj mplin di-a lui haraua cari inima~ljtucheashti
Ca va-lj hiba tuts ficiorlji tu vidztita na turlii.
Ciilcand rar, cu pasu-i mare, spre mireasii se iindreapta,

Prinde miina-i tremuriinda, ~icu vorba-i dtilce zvon,
o dezmiardii ~i aliituri urcii lin din treapta-n treapta,
~i cu inima an patimi o-nsote~tepan-la tron.
Hilj di picurar el easti, s-dutsi catra nveasta naua

Sh-fatsi loc sh-u lja di mana; - Ah nvapsite tsi nj-adari?
- Lasa-arshinea tini tora, di-aza eshtsa nVeasta-ameaua,
Casa-a mea di aza sh-ninti tsa s-ashtearni la cicioari!
A adus-o sii domneasca-n casa lui ca 0 regina,

Falnica precum 0 stea e antre mandrele fecioare,
Radiind stralucitoare, frumusete ~i lumina,
o tulpina-nalta, zvelta de leganatoare floare.
Eu ti-adush, lea scumpa-a meaua, vasiloanji, tu-a mea casa,

Pirifana ca na steaua, tsi ti-aprindza di la soari,
Tini ti mtsesh ti mini dit cutii canda scoasa;
Trup suptsari shi analtu, di liganatoari floari.
Nunta ei eontoi acuma, noaptea tainica cu stele,

O-ntare~tesuflete~te, 0 prive~te-ntrre nunta~i,
Cu ligheanul de arama cum Ie toarna sa se spele
Tuturor ce stau la masa, junilor la joc parta~i.
Via-a noaptiljei i tora; noaptea stealili sh-lj"adapa,

Cu araua tu harghii candu treatsi pi arada,
Cu lighenea di bacari ca s-Ia toarna si sola, apa
Atsilor tsi gioaca sh-canta - ashi cum iish featsi sh-dada.
Cum prive~ti din deal an vale, aici nunta, colo nunta.

~i cu chiote ~icantee se-ntalnesc nunta~i an drum,
Calaretii mra numar, freamat e de lume multii.
Totul fierbe-n bucurie, plaiu-ntreg e-o nunta-acum.
Nsus mutreshti, n dzeana, n vali, aoa numta, aclo numtii,

, Sh-pit ciiri shi pit hoarii, numtsiili s-astalji n cali,
dlaretslji mr di numir; di gioc lumea-armasa-i, friimtii,
Fisea. hearbi
di haraua, feati s-leagana dit shali.
,
.
Luu~a,
Ul~"UC-UUlUll""a\a,
Ul'-'.Lf,
1-''''..,.u
u -- ... . - ....---
T.1m.." ni"" rii riimn.."tc:i'inv.."c:t".."c:ti""n""i'intr-"ni'i
Zilnic de-acum anainte, sa ia apa din izvor;

Este datina strabuna ca an urma lor sa-I calce,
Pe poteca cea angusta, toata nunta-n urma lor.
Iu va s-duca di-azii sh-ninti, cati dzua apa,s-lja.

Giocuri sh-cantits di livendza, tutii-a lor liieatsas-creapa
S-treaca nveastili sii-sh umpla, ghiumili pi-arada sh-ea.
In ~iruna cate una, lin miresele se-ndreapta,

Calcand peste flori ~i iarba prin livada spre izvor.
In cant de cimpoi ~ijocuri, riind sii-i vinii nunta-a~teapta
Ca miresele sa treaca sa ia apa an ulcior.
Pi arada cati una, nveastili mshati shi ndreapti

Calcii pisti flori shi iarba; spri livadii, spri izvor,
Cu ciintic di gaidii sh-giocuri; s-vinii-arada, nveasta-ashteapta,
Ca s-lii vina sh-a lor oarii,-arada-i pana la ubor.
97
OWiretii, toti nunta~ii an alai pornese spre easa,

Prin poiana eea frumoasa, pe sub erengile din munti;
Pe poteea cea angusta, pe sub umbra ee se lasa,
Spre eaminul ei eel pro asp at ~i spre masa sfintei nunti.
Calaretslji, tuts numtarlji, anehiseseu eatra-aeasa

Pit vuloaga-atsea mushata, pitu-anjurizma ntsirnuta,
Pi ealieea eari dutsi pi sum umbra tsi s-alasa,
Catra easa-a Ijei tsea naua, eu misalea ashtirnuta.._
A~ezati eu toti la masa, nunul eel dintai anehina

Cu urari de viata lunga pentru tinerii uniti
Pentru fiiea lor eea noua, pentru noua gospodina,
Cu noroe de bogatie pentru anii ansoriti.
Curdisits tuts la sinii, nunlu-i protlu eari muta

Chelehea eu urari ti ghini; ti a tinirlor caruna.
Ia-u sh-Sima eu haraua: - Ghini anj vinish, lea Sulta!
Ghini ti-aflai lea Sima-a meaua, s-na banam na bana buna!
Se a~tern ~i la
De la rasarit de
Pentru tanara
Pentru falniea-i
Sh-maca sh-bea, giumbushi sh-hazi, eu agioc shi eu haraua,

Dit hiirghii, dzua tuta, pan harghia iar ~j-apuea.
Ti aneurunatslji tiniri tsi sh-adara easa naua,
Cati an mushata nveasta unu njic pi an s-l-aduea.
petreeeri, cantee, joe ~i vesel ie,

so are, toata noaptea pana-n zori,
pereehe, pentru noua temelie,
mireasa, sa-i aduea multi feeiori.
*
*
*
*
'~
. ,
.'
---
--
100 NICOLAEGULl - BALADALIVEZlLOR
BALADA LIVEZILOR
Partea II
BALADA LIVADZLOR
Partea II
Shi iata-I baiatul analt precum bradul,

Vlastarul minune de vrere aprinsa,
Din sferele-nalte trimis e riisadul,
Din pulberea lunii, din steaua ancinsa.
Shi creashti aslanlu analtu ca bradlu,

Vlastarea ciudii, di vreari apreasa,
Dit tserlu analtu ursit i rasadlu,
Dit pulbiri di luna, dit steaua ghilcioasa.
Un gand al framanta; ureu~ul an spatii

~i-n ziua ~tiintei de carte tresalta,
Lumina maririi s-o-nvete eu fratii,
Ridica 0 ~coalafrumoasa ~i-nalta.
Sh-friminta tut mintea cum fac anvitsatslji

S-puteari s-acreasca prit shtiintsa-alavdata,
Lunjina dit carti sou nveatsa tuts tTatslji,
S-adara na shcoala analta sh-mushata.
o ~coala romana cu doua etaje,

Lumina s-o-mpra~tie pana-n Olimp;
Cetate valaha-n Paic sta de straje
Sa-~i apere neamul an spatiu ~i timp.
Na shcoala di cheatra cu doaua etaji,

Lunjina souvearsa tu Pindu prit anj.
Tsitati armana tu Paie di straji,
Si-sh apara fara di agri dushmanj.
De cand canta fluier doru-i de duca,

Prin veacuri un lucru an ei s-a-nchegat;
Cu vorbe ~i fapta vreun rau sa n-aduca.
Supu~i antru totul puterii de stat.
Di candu flueara di dor lji usuca,

Un lucru nvitsara prit eta deadun:
Cu zborlu sh-cufapta var rau s-nu aduca,
S-asculta di nomlu a statlui iu sun.
Pastriindu-~i~i limba ~ivechea credinta

Din patria muma, din vechii Carpati,
Din care s-adapa antreaga lor tiinta,
Din neguri de vremuri se ~tiu ca sant frati.
Pastranda-sh shi limba shi veaclja adeti

Dit patria muma dit muntsalj Carpats,
Dit cari si adapa antreaga-a lor yeti,
,Dit laea zamani si shtiu ca sun frats.
Sub cer seninalbastrupe-ngustelecarari
Porne~te-n graba Cola s-ajunga an Saruna

Coboara spre ciimpie, spre zarea-albastrei mari,
Cu treburile comunei, destins ~i voie buna.
Sum tser sirin, a]bastru, anarga pI caran,

Cavala treatsi Cola shi sotslu-Ij dipriuna.
Dipun anghios tu campu, la budza di amari,
Galop shi arivani s-agiunga tash Saruna.
Venind pe-aceea~i cale, antoarcerea-i piindita.

In munti vremea se schimba, 0 mare apasare
In suflete se lasa; piidurea e cernita;
In straie ca de doliu, apare moara-n zare.
Cum vin pi idghea cali, turnata la-i panditii.

Tu muntsa clima s-shutsa, na-angusa, na-astrindzeari,
Tu sufliti s-alasa. Padurea-i lahtarsita,
Tu stranji ca di mortu... ia sh-moara-a lui an dzari!
--.-.
C. GULl-I. ZEANA - BALADA-ALlVADZLOR
"
> . .
Fiorul plin de groaza an piepturi Ie patrunde,

Ar vrea sa se antoarca, destinul nu-i mai lasa.
E ceasul cel din urma? E prins din zbor prin unde?
Sant clipele fatale? Ajunge-vor acasa?
Un hir di frica-aratsi tu oasi la pitrundi,

A s-vreari tra si s-toarna ma mira nu lj-alasa.
I oara-atsea dit soni? Tsi mistico s-ascundi?
Sun ermili minuti? V-agiunga, lele,-acasa?
Ascuns, pitit, du~manul, precum un vanzator,

Jivina blestemata ce poarta chip de om,
Arunca-asupra-i latul de moarte-aducator,
~i rade ca un diavo\ satistacut an porn.
Ascumtu sta dushmanlu tu trap, avinator,

Zulapea blastimata cu masti ca di Om.
Lj-aruca troara-alatslu di moarti-aducator,
Sh-aradi ca un diavul ambucurat pri porn.
Le cad andata prada cei trei ortaci de drum,

Zbiitandu-se an funii, legati de-acei mi~ei.
Troznesc focuri de arma, e toata valea-n fum,
Calutii-ajung acasa tara stapani an ~ei.
Sh-alantsa sots apoea cad, lailji, di curshum,

Antavalits tu funi, astresh ca tu carchelj,
Shi plascanescu armi shi valea-i tuta n fum.
Calutslj-agiungu-acasa avrapa rara elj...
Pe-un tainic drum de unda din infinita zare,

Strabate printre ceturi nespusa lui iubire,
Patrunde-nduio~atape-a inimii carare,
Spre firea noastra slaba, an mii ~i mii de tire.
Pri calea mistirghioasa dit abandoasa dzari,

Prit negura-a lui vreari strabati sh-da di shtiri.
Pitrundi njiluita pri-a inimljei carari,
Spri hirea-a noastra slaba, tu njiljili di hiri.
In sat e harm1ilaie,e forfota buimaca,

Multimea se andreapta spre moara lui din vale,
Padurea cea batrana coroana ~i-o apleaca,
~i pasarile-n stoluri jelesc an a lor calc.
(\n hoara-i mintitura, si scot apalj dit teaca,

Buluchi tuts acatsa spri moara-a lui dit vali.
Padurea nvirinata, curuna sh-u apleaca
Shi puilji, tiibabii,jilos la canta n cali.
E rascolita toata prin stanci ~ivagauni,

Dar multe luni la numar nimic nu au aflat
Gasesc numai barlogul cu vatra de taciuni:
E hruba-acelor viperi ce viata le-a curmat.
Padurea easti tuta tricuta prit patunji,

Ma multsa mesh arada var tor elj nu aflara.
Discoapira mash loclu cu vatra di taciunji:
I guv-a-:\tsilorsherchi tsi bana la curmara.
II r~1Ita
an nr;n;c:ti1
n::ictnrii
'1rl"\n"I;;n;
..
. -. .._6
_AU 1"'
'".U.LU.J.U1UUJ1JJ}Jl,",U1411
~i ai gasesc doar trupul zdrobit ~i srartecat,

Tiilharii i-au dus capul sa-I vada-a lor stapiini,
~i zile, nopti de-a-randul apoi s-au ospatat.
Shi lj-afla manghi truplu aratsi ca di gljets,

Dushmanjlji-Ij loara caplu s-lu veada marlji hari
Shi multi dziili sh-noptsa elj featsira uspets.
Padurea este trista, mutenie la moara,

Stapanul ei, sannanul, nu vine s-o-ngrijeasca.
Din varfuri\e-nalte-ale fagilor coboara,
o mare de durere, tot satu-o sa-I jeleasca.
Padurea-i marinata, armani muta moara

Ca domnu-su, maratlu, nu vini soumutreasca.
Shi chinj shi bradz analtsa s-cutreambura, shi hoara
Pitrumta di dureari, va-l planga sh-va-Ijileasca.
103
Pe tine astazi Cola, noi toti te preamarim,

In drumul peste veaeuri, riimai nemuritor.
Cu jertfa ta suprema mereu noi ne hranim,
Aprinsa-ti sta melia, de suflete pastor!
;:
(~
Pri tini, Cola, aza, noi tuts ti tinjisim,

Tu ealea pristi eta armanj nimuritor.
Cu-a ta eurbani santa eriseum sh-tut na hamim.
Lumbarda ts-easti-apreasa, di sufliti, pastor!
>I
La poarta de intrare a satului Livezi,

Cu litere de aur, un nume: Cola-Hristu
Sta seris, eu nemurire-mpletit an frunze verzi,
Coroana ee ne leaga, eu eei de peste Istru.
La poarta di intrari a hoaraljei Livadz

Seriata-i numa Hristu eu gramati tsi-aprindu
Di-amalama seantealji, nimuritoari-ar~dz,
Ca na euruna mari dit Dunari la Pindu.
Din muntii Bueovinei ~ipana an Saruna,

Un singur grai ne eheama, un eureubeu ne leaga,
Prin veaeuri, prin milenii, 0 singura eununa.
Uniti an nemurire eu viata noastra-ntreaga.
Di nsus, dit Bueovina shi pana nghios, Saruna,

Un singur grai n-aeljama, un eureubeu na \eaga,
Deadun prit eta tuta na singura euruna,
Un singur trup sh-un suflit eu bana-a noastra ntreaga!
Cu-a~abarbati anvins-a virtutea romaneasca

Urgiile de vremuri, du~maniirand pe rand,
Stapani pe-aeeste plaiuri de-apururi sa traiascii,
In Pind ~i Maramure~, sa-i vezi ~iazi eantand.
Cu-ahtari barbats azvimsi vartutea armaneasea

Urghiili dit eta, dushmanj pi-arada ntredz,
Pri-aesti plaiuri domnji s-baneadza, s-prueupseasea,
Tu Pind shi Maramuresh ciintandalui s-lji vedz.
NOTE
1
-'
1
1
1
C. GULl - I. ZEANA - BALADA-A LlVADZLOR
~i
Ora~ul Salonic
0 parte din tllrme de oi
Raul care se varsa an golful Salollic
Rau alllyfacedOllia, format dillllumeroase
Numele celnicului
1 Tare pelltrll oi, iarna

r
1 Feciori
1 Mlllltele pe care e a~ezatcomulla Livezi
izvoare.
105
;LOSAR ARMAN-ARMAN-ROMANENGLEZ
di Zboari Putsiin Cunuscuti, Neologhismi
Barbarismi
-----
shi
.- ---.
.- - . ... --. ----
109
(LOSAR ARMAN-ARMAN.,ROMANENGLEZ
Ii Zboari putsan CWlllscuti, Neologhismi shi
Barbarismi
Ae tu glosar easti adrat tra zboari putsan cunuscuti, lleologhismi

shi ba barismi, deadun cu aIti zboari tsi suntu derivativi di-a lor i
zboari dit idghea fumealji. Easti faptu di editor cu agiutorIu al lonel
Zeana Tu ratsearea-a lui ufilisim: dictsionarlu etimologic al Tache
Papah gi8 shi dictsiollari roman-roman9, roman-englez, englez-englez sial tili.
S-' oati ca la niscanti zboari s-avem faptii grisheli: nitsi ca s-putea
alta s. i. Avem fapta njits grisheli di ortogratii, aesti nu suntu importanti. \.vem fapta poati shi grisheli candu deadim noima-a zboarIor pi
arma! ;:ashti i candu Ii transpusim tu limba romana shi engleza. Multi
zboar au un sensu, una noima cari easti greu tra explicari pri limba
arma: a i transpuniri tu limba romana i engleza. Ma avem fapta, poati,
shi g Isheli la alidzearea-a formaljei standard a zborlui. Multi zboari
nu at mash una forma, au ma multi; sh-di multi ori nu shteam cari shiba leapta ca forma ;tandard tra aestu glosar. Ma multili di zboari Ii
stanc lrdidzam sh-tu carti; ma alasam shi ndaua ashi cum Ii-avea
auto! u. Tr-atsea, tu glosar, va si s-afla, cativaroara, shi ndaua zboari
aspu i tu dauli formi: (i) forma standard aleapta di noi, dupa regulili-a
editt -iljei, cu explicatsia shi transpunirea-a lui tu limba engleza shi
romi 1a; shi (ii) forma tu cari s-afla ufilisit tu carti, iu zborIu ari mash
8 _ Tache Papahagi - Dic/iollarul Dialectului Amman - General ~j
Eti" )logic - Ed. II - Editura Academiei Republicii Socialiste Romania
-BII 'ure-$ii, 1974.

I _ Illstitutlll
de Lillgvistico
al L I1IbiiRomone
- Bz ;lIre~ti, 1975.
- Edihwa
-
- -
- Dictiollarul Explicativ
Republicii Socialiste Romania
dill Bucure~ti
Academiei
---
excmpJu shi tra explicatsii shi transpuniri ari pItritseari la forma-a lui
standard. Bunaoara, avem zborlu "flama" tra cari avem exemplul dit
carti shi .~xplieatsiaeasti data la fonna-a lui standard di "fleama".
Tr-atsea piililcarsim atselj cititori tsi va s-aflii grisheli, iea au sugestii Iri a!axiri, s-na pitreacii zbor la adresa-a editorIui tri tuti atseali
isi elj mindueseu ca easti ghini si s-fadi. Sh-tr-atsea noi vrem ea
glosarlu s-hiba ufilisit mash tra aduchirea-a textului dit aesta carti. Al
fealsim mash tra ifculia a cititorlor; ca suntu zboari tsi nu s-afla tu
dictsionarli armiineshti t5i ii..avem, sh-ma multu, ca putsanj di :;ititarlj-a noshtri au aproapea di mana ahtari dictsionari. Shi Ira si sveadii eontextul tu cari zborlu poati s-apara tu textu, feat5im pitritseari
la pagina dit carti iu zbor1uapari cativaroara.
Prisheurtari
s = substalltiv, adj = adjectiv, vb = verb, adv ==adverb, art. = 31heal, pI'. = pronumi, num. = numiral, prep. = prepozitsii, con. ==congiunctsii, int. = intergectsii, m = maseulin, f = feminin, n = neutru,
sing ==singular, pI = plural, fig. = figurativ, invar = invariabil (tsi nualaxeashti), ex = exemplu, pag = pagina.
Reguli di Ngrapslfi
Zborlu ef!sti seris eu derivativili-a lui bagati antri parantezi: (i)
substantiv!u easti scris la singular, eu piuralu tu parantezi, (ii) adjeetivlu easti scris la masculin singular, e:l femininlu singular, masculinlu plural shi femininlu plural tu parantezi, shi (iii) verbul easti
sens la prezent, prima persoanii singular, shi derivativili a lui suntu
imperfectul (prima persoana singular), partieiplu definit (forma di
adje<:tiv)shi mfinitivlu (forma di substantiv); ex: (i) cal sm (calj), (ii)
bun adj (bu-na, bunj, bu-ni) shi (iii) fae vb (fii-tseam, fap-tii, ra-tseari/fa-tsi-ri).
Candu un zbor easti lungu, derivativili-a lui nu Ii scrisim antredz,
scrisim mash partea a lor dit soni; ex: (i) a-cum-ti-na-ri sf (-nari), (ii)
U ,""U1U-U-Ud.t.
aUj
\,.ua-ld,
~l1al~,
Ud.-uj,
\Hl}
a--';UIIl-lJU
vu
111
sheurtu la plural. Bunoara, zborlu paduri ari i-Iungu la singular shi spronuntsa eu trei silabi (pa-du-ri), ma idghiul zbor la plural ari isheurtu shi s-pronuntsa eu doaua silabi (pa-duri). Idghiul lueru easti
shi eu zborIu sindilii iu, la singular, i-ulu dit soni easti lungu,.shi
zborIu ari patru silabi (sin-di-li-i), ma la plural, i-ulu dit soni easti
sheurtu, shi zborlu ari mash trei silabi (sin-di-lii).
(ii) La adjeetivili eari la plural feniinin shi la plural masculin bitiseseu eu i shi sa seriu una soi, i-ulu dit soni easti she4rtu la maseulin
shi lungu la feminin. Bunoara, adjeetivlu a-har (a-ha-ra, a-hari, a-hari) ari i-sheurtu la maseulin plural (ari doaua silabi, eu aecentul pi
silaba dit soni, a-hari) shi i-lungu la feminin plural (ari trei silabi, eu
aeeentul pi silaba dit mesi, a-ha-ri).
Bagats oara cum angrapsirea-a zboarlor eu aeeentu, iea dispartsarea-a lor tu silabi, ea la zboarli "pa-du-ri, a-eum-ti-na-ri shi sindi-li-i" aspuni ea zboarli suntu la singular shi i-ulu dit soni easti lungu.
Idghili zboari serisi ea "pa-duri, a-eum-ti-nari shi sin-di-lii", aspuni ea
zboarli suntu la forma-a lor di la plural shi i-ulu dit soni easti sheurtu.
Cativaroara, s-poati ea ndoaua zboari s-nu s-pronuntsa una soi.
Bunoara, litera "d" dit zborlu daseal poati si s-avda i ea latinlu "d", i
ea gartseseul "dhelta"; atumtsea, noi va lu seriem zborlu eu doauli
versiuni ea "das-eaVdhaseal"; i zborlu arupas, eari easti pronuntsat
shi ea arapas, noi va lu seriem "a-ru-pas/arapas",
Cativaroara, noi nu him siguri ea, ashi cum u dam, explieatsia-a
zborlui i tradutsearea-a lui tu limba romana i engleza, easti buna; iea
nu shtim cum s-lu tradutsem zborlu, shi nu vrem s-dam ninga unoara,
tu una alta limba, explicatsia-a lui. Atumtsea ufilisim semnul di
ntribari "?".
. ,
GT,()SAR
\,"'UallI,
-na-ta, -na-ri).
Tradutsearea a zborlui pri limba romana u serisim antri seamnili
"[" shi "]" shi tradutsearea pri limba engleza u scrisim antri "<" shi
">"; ex: a-ga-pi-sl-ri sf (-siri) - vreari - [dragoste, iubire] <love>.
Zboarli suntu scrisi eu normili eu cari suntu publicati eartsali a
Edituriljei Cartea Aromana. Una parti di nonni suntu spusi tu Zbor di
la Editor. An particular, candu i-ulu easti seris, i-ulu easti lungu. Ma
suntu shi exceptsii. Tra exemplu:
(i) La substantivili feminini cari bitiseseu cu i shi sa seriu una soi
la doauli numiri (singular shi plural), i-ulu easti lungu la singular shi
al-bas-tru adj (-bas-tra, -bashtri, -bas-tri) - vedz nalbastru ex: pag 53: analtul albastru
(njirlll),videari mushata, / fanuminii bolta ahat di ghileioasa
ai-pin adj - alpestru, di munti, tsi
s-afla tu partea di nsus a
muntsalor
[alpin] <alpine>
ex: pag 65: un izvur di bana-i

videarea alpina (dimllnti)
a-min vb (-nam, -na-ta, -na-ri) arue, trag (eu tufeehea)
[a
arunea, a trage eu pu~ea] <to
throw, to shoot> ex: pag 95:
shi s-amina (s-amcii)foe biibuna, di tufeehi tuts numtarlji
112 NICOLAE GULl
- BALADA
a-mi-ridz vb (~dzam, ~dza-ta,

~dza-ri) - s-dzatsi tri oili tsi sbaga s-doarmii tu-aumbra tu
prandzu-oara candu-i ciildura [a se pune (oile) sa doarma la
umbra pe timpul pranzului] <to
let the sheep sleep at shade at
noon time>
a-mi-ri-dza-ri sf (-dzari) - sdzatsi di starea iu s-afla oili
ciindu suntu adunati la aumbra
tu oara-a prandzului ciindu
easti multa ciildura - [?] <?>
ex: pag 75: lj-vin cupii laamiridzari, di ti prandzu pan
spri seara
an-gu-sat adj (-sa-ta, ~sats, -sati) - siclitsit, stinuhursit, tsi ari
multi minduiri greali tu suflit [mahnit, turburat] <grieved>
ex: pag 69: ashteptu angusata
bitsita di starnana
an-gu-siilangusiilngusa sf (~si)
sicleti, marazi, stinuhurii, lucru greu tsi tsa sta tu suflit, [miihnire, turburare sufleteascii] <grief, sorrow> ex: pag
101: tu muntsa clima s-shutsa,
na-angusa
(rie/eti),
naastrindzeari
.- - 1._
"'--,
-lits, -li-ti)
- anduchilit,
cutuvlit, arcat ampadi shi
arucutit di-una parti sh-di alta [tavalit] <rolled over> ex: pag
113: antaviilits tu funi, astresh
ca tu ciirchelj
a-ras-ti
sf
(a-cas-ti)
apuhii/ipuhii, shansa, ucazii
[ocazie, moment
oportun]
<occasion, right time> ex: pag
LIVEZILOR
C. GULl - I. ZEANA
53: tea totna arasti tra om di

nJlran
.
a-ra-diip-sitlaradhapsit/ardapsit
adj (~si-ta, -sits, ~si-ti) - bagat
tu-arada, un cati un - [aranjat
pe randuri, randuit] <arranged
in a row> ex: pag 91: ca
mardzealili pi bail', canda
suntu-aradapsits
(bagatr lu-arada)
a-ra-pasl (mi) vb (-pa-sam, ~pasa-ta, -pa-sa-ri) - (mi) discurmu, dispustusescu, arapasedz/arapasescu, dizvursescu, rupusescu - [a se odihni] <to rest>
a-ra-pas2/arupas/rapas/rupas sn
(~suril~si)
discurmari; disvursiri, isihii - [odihna] <rest>
a-ra-sad sn (~duri) - planta njica
(di tatumi, piperchi, ponj, etc)
criscuta dit garnutsi (simintsa)
bagati prota ta s-fiturseascii
multi deadun, tu un singur loc,
sh-deapoea, dicara s-silighescu
aradatsinjli, s-seamina tu agru [rasad] 
a-rea-pid/areapit sn (~pi-dil~riti) - anifur, arap/arapiilrapa,
grem/grema, aripidina, loc anclinat multu cu chetsra shi
.t'
"U.L
dinaoara
\. "
,u.t)<LJ."V~
- [rapa, povarni~]
<precipice>
a-rea-pitl sn (~ti) - vedz arpa ex: pag 57: areapit (arpa,arpita)
di flami vartos lunjineadza
a-rea-pit2 sn (~ti) - vedz areapid
a-rea-ti sm (a-rets) - araeati, cal
(birbec) mascur tsi nu-Ij si
scoasira glandili sexuali; fig.
analtu sh-livendu - [armiisar,
berbec] <stallion, ram, buck>

a-ret sm (-rets) - vedz areati
ex: pag 63: s-aspar lailji
mandza sh-aretslj-arujescu
a-ri-ti-i sf (~tii) - parti buna di
caracterlu-a omlui - [virtute]
<virtue> ex: pag 93: cu-aritii di
bana naua, dol' curat di dzua
buna
a-ri-va-nil adv - alagarea-a

caljilor candu cicioarli dit
idghea parti s-mina deadun tu
idghiul chiro
[buiestru]
<ambling, pacing (horse ex:
pag 101: galop shi arivani sagiunga tash Saruna
-ri-va-ni2 sm (~nadz) - vedz
I'1vam
roa-tal/roata sf (~ti) - arocut,
furcutash, ghirgal, un di patruli
lucri stronghili cu cari s-mina
carotsa - [roata] <wheel> ex:
pag 49: na agra paduri cu
poala-lj aroata (arocul), / si
ntreaba shi s-njira: tsi lucru siadara?
a-roa-ta2 sf (-ti) a-roi-bu sm (a-roi-ghi) - car
arosh-murnu - [roib] <chestnut
horse> ex: pag 73: caval1ipriun arolDu,cu una-aleapta ceata
a-ro-put/aropat sn (~ti) - vrondu
ca atsel faptu di petali di cal
candu alaga
- [ropot]
<patter
(of feet), clatter (of horses'

hoofs ex: pag 55: aroput di
palnji, pri bratsa-i purtat
ar-piilaripiilarpita sf (ar-pilar-chi)
- areapitiilarepitiilarepta, peana,
organlu cu cari azboaira pulji;
prilundziri di una parti shi di-
BALADA-A LIVADZLOR
113,:
.,
alantii (ca peani di pulj) a unu~

lucru; fig. apiirari, apanghiu "
[aripii] <wing>
as-ciil-nat adj (-na-ta.. ~nats,
~na-ti) - alinat, angarlimat;
acatsat di tsiva, aspindzurat
[atarnat] <suspended, hanged,
attached>, ex: pag 57: laaumbra avroasa di porn
ascalnata
(aspindzurata)
a-vi-na-ri sf (-niiri) - aguniri,

aznjirilazunjiri, alagari dupa
cariva (om i agrimi) tra
acatsari i vatamari
[gonire,
fugarire] <chase> ex: pag 49:
fudzira maratslji, scrupsits tuavinari / di-apala-a pashelui
atsel blastimat
a-vi-na-tor adj (~toa-ri, ~tori,
~toa-ri) - un tsi avina pi cariva
(s-lu-acatsii, s-lu vatama, etc.) [vanator, care urmare~te, care
alearga dupa cineva] <chasing,
hunter> ex: pag 103: ascumtu
sta dushmanlu tu trap, avinator
a-vra-chi sf (a-vrachi) - lucri
(lilici) cu cari s-armatuseashti
cariva (nveastili
nali)
[gateala] <ornament> ex: pag
85: pi ilechea cu giiitani, pi
avracnea 01aSlml
a-vra-pa adv - agonja, ell agunjii,
anvii, cu vreari ta si s-faca un
lucru cat cama agonja; una soi

di-alagari,
di
imnari
(a oaminjlor) - [an
graM, iute] <hastely> ex: pag
103: calutslj-agiungu-acasa avrapa rara elj
am-bu-cu-rat adj (~ra-ta, ~rats,
~ra-ti) - harsit - [bucuros]
pravdzalor
'
114
NICOLAE
GULl
- BALADA
C. GULl - I. ZEANA
LIVEZILOR
<glad> ex: pag 103: sh-aradi

<flame> ex: pag 95: shi 5amina foc babuna, di tufechi
ca un diavul iimbucurat (hiirsit)
pri porn
tuts numtarlji
an-flu-rat adj (-ra-ta, -rats, -raba-rn-ti
sf
(tara
pI)
bulvuriilvulburii, pulbiri tsi 5ti) - adrata (chindisita) eu lilici
bagii tu tufechi ta s-taca ex(tsasuti pi stranji) [antlorat]
<with flowers> ex: pag 69: pri
plozii shi s-aminii gugoshlu cerga antlurata (chilldi.ri/ii
cu/i/iei)
[praf de pu~eii] <gun powder>
ex: pag 81: sou Ija mshata ea ssi ndreg shi stau turtseashti
u-aduca, dit tufechi biimti trag
an-ghlos' adv - tsi nu easti nsus
(ca altu lucm), partea cama bii-ta-li-i sf (-Iii) - alumta (iintra
aproapea di loc a unui lucm daua aseheri, ceati di oaminj)
lios] <down>
[bataIie] <battle> ex: pag 65:
iin-ghios2
adj
(-ghioa-sa,
chirdu biitiilia (a/ulII/a) eu
framtea curata
-ghiosh, -ghioa-si) - tsi easti
beal-bish adj (-bi-shii, -bish,
(apIicat) anghios - [jos] <low>
.-bi-shi) - (cu fatsa) niheama ca
ex: pag 53: casutsili albi cu
pi albu-galbin - [palid, alb ~i
strehili anghioasi
an-va-tsa-tol- - vedz anvitsator lucios] <pale> ex: pag 53: vardarlu zghileashti, s-frimintii tu
ex: pag 59: el dusi eu nas,
undi, I pri chetrili bealbishi-n
lunjinoslu preceptu I a veacljei
Ellada ca anvatsator
fuga-a lui zurlii
an-vi-tsa-tor/anvatsator
s\adj bi-di-vi adj (-voa-nji, -vadz,
-voa-nji) - cal tinir sh-cu multu
(-toa-ri, -tori,
-toa-ri)
foc - [bidiviu, cal focos]
dascaUdhascal, un tsi nveatsa
<barbary horse> ex: pag 71: pri
pri cariva
- [anvatator]
bidivadz (ca/j) CU spumi la
<elementary school teacher>
soerilj miiri si mutii
ba-Ia-da sf (-di) - cantic giuneSCll, puizii epica tu eari si bir-bi-cnsh sm (-cush) - birbec
zburashti di tihisiri (fapti) njic (tinir) - [berbee mic]
rh~ 1~r1;1 <,h~ 11~~
~..' -- _ /:('\,
s-alasii n istorii paginj di carti,

I cu tapti di armi cantati n
baladi
ban-de-ra sf (-ri) - tlamburiilhlambura - [steag] <flag>
ex:
pag
59:
bandera-a
lunjinaljei sta pri samari
ba-hu-niilbubuna sf (-ni) - pira
mad,
barbaruta,
fleama,
giilmiidz,
buburanii
[vapaie]
""-0
".
-"..
cupii s-pitricura stearpi, noatinj, birbicush

bol-ta sf (-ti) - cube/cubei/gube,
toUthol,
cupola
[bolta]
<vault, arch> ex: pag 53:

anaItul
albastru,
videari
mushata, I fanumina bolta
(cllbei)ahat di ghilcioasa!
bu-cu-ri-lji sf (rilj) - haraua [bucurie] <gladness> ex: pag
69: niidia-nj si disheljidi shansar di bucurilji

ea-ra-n-la - vedz caraula - ex:
pag 63: cu focuri apreasi tsi
stau caraulii
ea-ti-oa-riilcathioara/cafioara adv
- di cati
oara
- [de fiecare
data]
<everytime> ex: pag 53:

aushlji s-aduna la zbor catioarii
cii-lii-uz sladj (-u-zii, -uji, -u-zi)
- om tsi-aspuni calea, spion dia furlor (tsi Iii spuni, la da nali,
di tsi s-fatsi n hoarii), mula i
calu tsi njardzi tu framtea a
unei carvani [calauz] <guide>
ex: pag 57: caluts pri carari, pri
coasta di munti, I s-ambaira
dupa un cal ciilauza
ca-li-sit adj (-si-ta, -sits, -si-ti) tsi easti acljimat (la un uspets,
measa, numta, etc.), tsi easti
palacarsit s-faca tsiva
[invitat] <invited> ex: pag 93:
calisitslji (ac/jimatr/ji), ciitra
vrearea tsi sa ncljaga
ca-litl adj (-li-ta, -lits, -liti) biut i ambitat niheama - [pilit,
ambatat nitel] <a little drunk>
ca-lit2 adj (-li-ta: -lits, -liti)
natatit, tanatit, saturat ghini
L""LUIJ
:saualeo..>
cii-lit3 adj (-Ii-Iii, -lits, -liti) vgat peascumta, (tad s-Iuaducheasca vara) - [care a
~ters-o (pe furi~)] <departed>
cii-lit4 adj (-Ii-ta, -lits, -liti) faptu la foc ta s-hiba multu
sanatos (her, ciumag) [calit

(la foe)] <tempered (iron ex:
pag 55: un trup ca tidanea,
calit shi analtu
BALADA-A LlVADZLOR
115
cii-Iuts sm (-Iuts) - cal tinir i njic

di boi - [calun 
ex: pag 57: caluts pri ciirari, pri
coasta di muntij- I s-ambaira
dupa un cal calauza
can-du-sha sf (-shi) - vedz
~ndushi- ex: pag 67: pri prag
nicuchira n candusha nviscuta
can-du-shi/candusha sf (-du-shi)
- stranj di lana, di multi ori lai,
tara manits, tsi-I poartii
muljerli shi barbatslji
- [?] <?>
ca-nut adj (-nu-ta, -nuts, -nu-ti)

- gri, caruntu, cu perIu albu, sdzatsi tri per (barba, mustats)
tsi ahurheashti s-algheasca [carunt] <grey haired> ex: pag
67: canutili pleati lj-anveadza
nadii
ca-pri-or sm (-ori) - zarcada,
mascur di la agru-capra [caprior] <male deer> ex: pag
73: sh-alasa-apoea sotslji shi
caprior tsi-azboara
ca-ra-u-liilcarauli sf (-u-li/-ulj) straji, avigljitor - [caraula,
sentinela]
<guard,
watch,
sentinel>
car-chelj/carcheaua snlsf (-cheaIi) - nel (einlZheJi)di metal cu
cari s-acatsa lucri - [belciug,
inel] <metal ring, hook> ex:
pag 57: antavalits tu funi,
astresh ca tu carchelj
car-ti-tsasf (-tsi) - cusitsa [cosita] <tress of hair> ex: pag

85: doara-a doaraljei trei liri, di
cartitsa alichiti
ca-sav-ghear/casavgear
sm
(-gheari)
calisitor,
hasavghear/hasivghea r, sihad-
,..""
116 NICOLAE GULl
- BALADA LIVEZILOR
ghear, gioni tsi njardzi cu gambrolu ta s-lja nveasta la numta [conacar, vestitor] <?>
cash-Hisn (~ladz) - loclu iu s-duc
ti arnari armanjlji tu campu;
loc aparat di vimtu sh-arcoari
iu oili pascu iarna; cazarma iu
sta suldatslji
[locul unde
coboara iarna oile de la munte]
<place where sheep come
down from the mountain to
pass their winter> ex: pag 61:
cu mandra-al abrazi, shi altsa
ci'ishladz
ca-su-tsa sf (-su-tsi) - casa njica
- [ci'isuta] ex:
pag 65: casutsili (casili) albi da
cap cu harghia
cer-ga sf (-dziil~dzi) - vilendza
di lana, tenta, cidari - [patura
de lana, cort] <wool blanket,
tent> ex: pag 67: I-urseashti an
casa, pri cerga (vilendzii)si sta
chin-di-ses-cuI vb (-seam, -sita, -si-ri) - vizuescu, cos pi una
pandza deseni (.;;uhiri subtsari
di multi hromi, ta sou fac
pandza s-hiba ma mushata),
chindrisescu, dau cu boi
(bueaua)
[a broda] <to
pmhrr\i~pr">
C. GULl - 1. ZEANA
ti) - amintat, nchirdasit [ca~tigat] <won>

chir-ni-ses-cu vb (~seam, ~si-ta,
-si-ri) - dau i mescu (cafe,
macari, dultseami, biutura,
etc.) - [a servi, a trata] <to
serve, to trat> ex: pag 75: cand
la-u da tra s-chirniseasca
(mearcii),sh-cum la treambura-a
lor mana
cic-ti-sit - vedz cihtisit - ex: pag
67: cum sta cictisita (cachinltiidi
minti),s-ashtearni tatseari
cih-ti-sitlcihtasit
adj (~si-ta,
~sits, ~si-ti) - cishiit, cicardisit, glarit (di emotsii), ca chirut
(di minti)
[dezorientat,
zapacit]
<disoriented,
dumfounded> ex: pag 75:
featili cu sumarasuri, cihtisits
sunt dupa eali
ci-i-ri sf (ci-iri) - livadi, loc
alasat cu iarbii tri pashteari
[ceair, pa~une] <meadow,
grazing area> ex: pag 96: shpit ciiri shi pit hoara, numtsali
s-astalji n cali
ci-ti-i sf (~tii) - acupiramindu,
cupirish, partea di disupra di
ca-sa tsi u-acoapira sh-nu-alasa
~1~";"
{~4"""
"~"~1;\
,~"
" ;~f~;;
ciu-dat adj (~da-ta, ~dats, ~da-ti)

- ciudios, tra ciudii, tsi easti
altasoi di cum ti-ashteptsa [ciudat, straniu] <odd> ex: pag
71: ma candu nc1jidi ocljilj un
vis ciudat (ciudios)al bati
ciu-Ies-cul vb (~Ieam, -li-ta, ~Iiril~lea-ri) - avdu, Ii ncurdedz
(mprustedz) urecljili ta s-avdu
shi s-achicasescu ma ghini una
lava i un zbor astes [a ciu1i
(urechile)] <to prick up (one's
ears ex: pag 73: s-aproachi el
di hoara, sta lemnu shi
ciuleashti
(iimprnsteadzii IIrecljilisavdii ma ghini)
ciu-les-cu2vb (-Ieam, ~Ii-ta,-liril~lea-ri)- talj lumachilidi la

un pom
- [a
cariva (alj dau un shcop mari)
tu casa - [acoperi~] <roof> ex:

pag 81: pi citia ali nveasti, dus
ancoa shi nc\o di vimtu
ciu-ciur/ciuciuredz vb (~ram,
-ra-ta,
~ra-ri) - shushur,
aburedz, zburascu cu una
boatsi ahat di scadzuta ca mizi
s-avdi - [a ~opti] <to whisper>
ex: pag 87: alj ciuciura 1ishor
(iiij zbllrashti CIIboatri sciidzlltii)
&
"'
"'..."'0
--.
maiaua, arandza, atsea tsi fatsi

un lichid ta sa nclj aga (s-lja
forma solida) [cheag]
<rennet, blood clot>:~ex: pag
61: dit api, dit mazga cu cljag
shi simintsa / d-iu vini sh-saminta structura
cor-nut adj, (~nu-ta, ~nuts, ~nuti) - tsi ari coarni - [cornut]
<horned> ex: pag 63: u Ija
catri'imunti numalji cornuti (CII
coarni)
ereae sn (~curi)
- arapa, meal,
-
aripidina multu nclinata, haua

[rapa, prapastie] <precipice>
ex: pag 53: dit dzeana di munti
cu creacuri (ariipi)chitroasi
ered (mi) vb (cri-deam, cri-dzuta, cri-dea-rilcrea-di-ri) - pistipsescu - [a crede] <to believe> ex: pag 95: li-anvalesc
sh-u baga n sinu, ca elj cred
(PistipsesclI) ca-i vindicata
erez
sn
(-zuri)
aspunearea
(dzasa i scrisa) pri shcurtu a

tutulor dogmilor a pistiljei
,
,...
(caldura, ploaea, soarli, vimtul,

neaua, etc.) cari aspun deadun
cum .eastichirolu
- [clima]
<climate> ex: pag 101: tu
muntsa clima s-shutsa, na-angusa, na-astrindzeari
eli-ma2/climata sf (~ma-ti)
avita,
climatargheaua
[curpen] <tendril>
cljag sn (~guri) - piteaua, zaci,
117
cre-din-tsa - vedz cridintsa - ex:

pag 77: elj giurara cu credintsa
(pistip.rirea)varnaoara s-nu sa
ncljina
[a bate] <to beat someone>

ciu-per-nic adj (-ni-ca, -nits,
-ni-tsi) - gioni, putut, vartos [voinic, puternic] ex:
pag 67: lumachi di celnic avut
shi ciupernic (gioni)'
eli-ma I sf (tara pI) - tuti
...-...................-...............
chin-di-ses-cu2 vb (-seam, -sita, -si-ri) - amintu, chirdasescu/nchirdasescu - [a ca~tiga]

<to win>
chin-di-sitl adj (-si-ta, -sits, -siti) - vizuit
- [brodat]
<embroidered> ex: pag 51:
chindisita pi la iaca, pi la
manits, pi la poala
chin-di-sit2 adj (-si-ta, -sits, -si-
taia ramurile unui
pom] <todelimba tree>

ciu-les-cu3vb (~Ieam,~li-ta,~Iiri/~lea-ri) - bat sanatos pi
BALADA-A LIVADZLOR
"\
'" -
L"".l""L.J "".1.'"''"'\.1 "".t'\..
pag 81: triculorlu armanescu,

easti crezlu-a lor tsel sflintu
cri-din-tsiilcredintsa sf (-tsi) pisti, pistipsiri, atsea tsi ari un
candu pistipseashti un lucru
[credinta] religious) belief>
cru-ea-la sf (elj) - adrari dupa
una forma i contur vrut, uidisiri
- [croiala] <fitting> ex.:pag 51:
astrimta na-i data dit fasha
118 NICOLAE GULl
- SALADA
crueala
cu-cer-nic adj (-ni-c1i, ~nits, ~nitsi) - un tsi pistipseashti multu
la Dumnidza shi fatsi tuti
aradzli di la bisearica ashi cum
lipseashti [cucemic] <devout,
pious> ex: pag 67: om bun shi
andreptu sh-njilos shi cucemic
cul-cush sn (-shuri) - loc iu sbaga pravdziili i oaminjlji sdoarma i s-apanghiseascii;
apanghiu, limeri - [culcu~]
<bed, couch, shelter> ex: pag
61: casa la easti un siintu
culcush
cu-Ieg vb (-li-dzeam, ~Ieap-ta,
~Iea-dzi-ri/~Ii-dzea-ri) - adun,
silixescu - [a culege] <to pick
up> ex: pag 53: alghina
azboaira-agonja shi s-muta /
sh-culeadzi (aduna) polenluangatan di pri t10ari
cul-ma sf (cul-mi/cul-nji)
carciliu, parte a di ma nsus a
muntilui, loclu di nai ma nsus
iu poati s-agiunga un lucru,
apogeu
[culme]
<summit,
top, limit> ex: pag 93: catra

culnj di iftihii, pi-una cali
anchisescu
cun-di-Ijat adj (-lja-ta, -Ijats,
~Ija-ti) - (ca) faptu (buisit) cu
cundilj lu [ancondeiat, pictat]
<painted with a crayon> ex:
pag 53: pri api livada-i mushat
cundiljatii
cur-ba-ni 1 sf (~banj) - njel friptu
- [miel fript] <roasted lamb>
cur-ba-ni2 sf (~banj) - sots multu
vrut - [prieten] <friend>
cur-ba-ni3 sf (~banj) - afieruma,
LIVEZILOR
sacrificiu - [sacrificiu] <sacrifice> ex: pag 105: Cu-a ta

curbani (raclijiciu)santa criscum
sh-tut na hamim
cur-bi-shan adj (-sha-na, -shanj,
-sha-ni) - marat, anvapsu,
corbu, curbisit, tara tihi
[nenorocit, nefericit] <unfortunate> ex: pag 79: va na

him tu sutlit dolji ca niscantsa
curbishanj (corghi)
cur-du-sit adj (-si-ta, ~sits, ~siti) - ashtimut (pi macari i
beari),
andreptu,
aranjat,
tumata (sahatea ta s-aspuna
oara) - [a~ezat] <set> ex: pag
99: curdisits 'tuts la sinii,
nunlu-i protlu cari muta
cur-shurn sn - vedz curshumi ex: pag 103: sh-alantsa sots
apoea cad, lailji, di curshum
cur-shu-mi/curshum
sf/sn
(~shunj /muri)
gugosh,
pljumb, randac, mulivi
[glont] <bullet>
cu-ti-i 1 sf (-tii) - lucru (njic i
mari) adrat di lemnu (carton,
plasticii) tu cari si s-baga lucri
di tuti soili - [cutie] <box> ex:
pag 97: tini ti ra
tsesh tI mIni dit cutll canda
scoasa (nllLrhat
andreapta)
cu-ti-i2 sf (-tii) - chivuri,

sinduchi, cufciug, scamnu,
cutii tu cari s-baga mortul tu
groapa - [cosciug] <casket>
dan-sedz vb (-sam, -sa-ta, -sari) - trag un gioc (dansu)
modemu
[a
dansa]
<to
dance> ex: pag 57: un gioc di

lunjinii tu noapti danseadza
119
dijgljin/dizgljin vb fac (Iumea)

ta s-nu s-aducheasca (si sa
- doariildhoariildhor
ncaci, si s-dushmaneasca); mi
[dar] <present> ex: pag 79:
dispartu, mi-arup di""tsiva, mi
dupa-adetea straushasca dar
separ; s-dzatsi sh-tra ponj canplatescu: nunlu sh-nuna
du la s-arupi una-alumachi (di
da-ea-tiildiatiildhgheatiil dhgeatii
vimtu, furtuna, ca suntu multu
sf (da-ets) - zborlu tsi lu-alasa
ncarcats, etc.) - [a dezbina, a
cariva nainti ca s-moara (cu
anvrajbi; a (se) separa] <to
boatsea i angrapsit) tu cari asdevide, to make
people
puni tsi va el ta si s-faca (dupa
separate, hate each other; to
moartea-a lui) cu lucrili tsi Ii
divide>
ari el tu bana
[testament]
<will> ex: pag 75: nicuchiri pi dis-cu/dhiscu sn (~curi) - itsi soi
di ploaci arucutoasa shi subdzenuri, muntsalj daets elji ljafirira
tsari (pi cari sa nregistreadza
dea-cu-tot-Iui adv - fari, dibina,
sonuri, imadzinj video, tiiva,cu
cari s-meashti dunjaua i tu cari
pandilos, dicutot, di cu tut, tut
s-aduna
paradz la bisearica, os
antreg, dip, di-a-cu-totalui - [cu
di
cari
i faptu schiniratlu-a
totul] <completely> ex: pag
53: ligat deacutotlui (tutiintreg)
omlui, etc.) - [tava, disc] <tray,
disk> ex: pag 65: cand soarli
di trup shi di tsara
ascapita, discu di pira
dea-giildega sf (dea-dzi/dedz) lumachi, darma; tuta, tufish, drum sn (-muri) cali, sucachi [drum] <road> ex: pag 85: caloc iu suntu ma multsa ponj
tra casa-a ljei tsea noaua, calnjits tsi crescu deadun shi tsi
ca-agalea pi-aest drum (aestii
au multi lumachi - [ramura, tucali)
fi~] <branch, bushes> ex: pag
pnevma,
57: tu leagan el s-mina di duh sn (-huri)
ahnoata, adiljat, spirit [duh]
deaga (/umachi) ascainat
dia-vul/dhghiavul sm (drats)
<spirit> ex: pag 67: cu
DoalSea-a till moan,
01 aWl
arac, satana, "atsel cu un
ancarcata
cicior", "sa-lj creapa numa" [drac, diavol] <devil> ex: pag dum-ba sf (-bi) - loc niheama
103: sh-aradi ca un diavul
cama alinat dicat loclu di
deaviirliga, magula, munti ma
(drac)ambucurat pri porn
dijgljin/dizgljin sn (~nuri)
njic [damb, movila, colina]
dispartsari, ancaceari, angranji
<hill> ex: pag 63: cuibarlu di
iarna sum dumba (magula)s- [dezbinare, dezunire, separaascundi
re] <disagreement, separation,
division> ex: pag 61: dijgljinlu e-cou/ehou sn (-uri) - arasunit,
avdzarea diznou a unui sunit
nu greashti la elj tu ureaclji
(gioaca)
dar sn (dari)
120 NICOLAE GULl
- BALADA
candu undili a lui sonori suntu

reflectati di tsiva tsi-lj sta an
cali (stizma di un uda analtu,
mari sh-gol, di un munti, etc.) [ecou] <echo> ex: pag 67:
ecoulu asuna tu-aera curata
eh-truJehtur adj (-tra, -tsri, -tri)
- dushman, hazmu, cariva tsi
nu tsa va bunlu sh-fatsi tut tsi
poati ta s-ti-agudeasca (s-tsa
faca arau) - [du~man] <enemy>
ex: pag 75: cu-ariii ehtsrii
(dushmanj) s-alumtara, multsaarmanj di-a noshti ciidzurii
e-rou s/adj (e-ro-i-na, e-roi, e-roi-ni) - om tsi ari faptii (ari
aspusa ca poati s-faca) acti di
mari giunatic (tu polim, alumti,
tu oara di zori, etc.) - [erou]
<hero> ex: pag 63: sh-acljamaa ljei frati, eroulu sublim, / tsi
arsi lumbada
e-taj sn (-ta-ji) - patuma, una
parti dit un adaramintu (casa
cu multi patomati) iu udadzli safla isea tu idghiul nivel
(analtsimi) - [etaj] <floor,
story, level> ex: pag 101: na
shcoala di cheatra cu doaua
C. GULl - I. ZEANA
LIVEZILOR
ex: pag 59: dit cari s-avea fapta

sh-tu cari la zbura / falandzilor
greali, ashi ca pri plailu
fa-nu-min adj (-mi-na, -minj,
~mi-ni) - tsi aspuni ghini, tsi
fatsi lumea s-lu-asculta rara sva
[aratos,
splendid]
<imposing> ex: pag 53: analtul
albastru, videari mushata, /
fanumina
bolta
ahat
di
ghilcioasa!
ra-na-ri sf (-nari) - tineri, filinar,
una halati cu cari dunjaea shfatsi lunjina noaptea (cu
untulemnu, gaz, electritsitati,
etc.) ta s-veada candu imna [felinar] <lantern> ex: pag 57:
tra elj calauza tu noapti shranari
flir-nu sn (~ni) - aghemi/ghemi,
atar,
curaili
shi
lucrul
(capestrul) tsi s-baga pi caplu-a
calui ta s-lji si-aspuna candu sparnjascii, iu s-ducii shi candu
s-papseasca i sa sta t-un loc [frau] <bridle> ex: pag 69: pri
calj tu arivani cu panglica la
tarnu (aghemi)
fe-ri-ci-ri
sf
(-ciri)
iftihii/eftihii, ghineatsa, stari
etaji (patomati)
sutl1teasca 01 man naraua snta-Ian-gal sf (~hin-dza) - catlUn
multsunjiri
(ifharistisiri)
di oasili njits tsi fac scheletlu a
[fericire] <happiness> ex: pag
[falanga]
deadzitlui
93: bucurilja vini prima sh<phalanx>
fericirea-i (isihia-i)amplinirea
fa-lan-ga2 sf (-lan-dza) - taburi
dit veaclja ascheri machidu- fe-xi sf (-xuri) - lunjina, videala
- [lumina] <light> ex: pag 93:
neascii iu stratiotslji njirdea pi
sh-la oara eara tu-a lor casa tihi
padi shi eara armats cu suli dibuna, / multa iftihii sh-fexi
alumta, ceata di oaminj tsi sta
(lwtjilla)
stresh un cu-alantu i njergu
deadun - [falanga] <phalanx>
ti-dan/fidaniiltidani
sm/sf/adj
(~danj/ -da-ni) - Histari, vlastar, un porn tsi nchiseashti screasca dit radatsina i truplu a
unui 'altu porn (viu, mortu i
taljat); fig. fieior analtu shi
zveltu [vlastar, tulpina tanara
shi dreapta] <offshoot, offspring> ex: pag 55: un trup ca
fidanea, calit shi analtu
fl-si sf (rara pi) - natura, carahter,
soi - [fire, natura] <nature,
race, kind> ex: pag 53: nu-i
noima tu fisi (natura)shi poati
nu-i nom
fla-ma sf (-mi) - vedz fleama ex:
pag 57: areapit di flami vartos.
lunjineadza
flea-miilflama sf (-mi) - pira,
fleaciilfljaca, partea lunjinoasa
shi njishciitoari (tsi s-mina tut
chirolu) cari si-analtsa dit un
foc - [flaciira] <flame>
floa-ri sf (flori) - lilici, laluda [floare] <flower> ex: pag 93:
la da flori (lilici) sh-la oara
eara tu-a lor casa tihi buna
fra-niiltran/rarnu sf/sn (-ni)
atsea (ca rarnHI'di la ealj) cu
cari s-fatsi s-astamatseasca (i
lU
UlL.:)!
':)-UJ41cd
"41Ud.
pca-
narga) un lucru (machina,

amaxi, etc.); fig. cheadiea,
ambodghiu - [irana, frau]

<brake,bridle> ex: pag 57:
biitut di un vimtu tsi nu sh-ari
frana (cari s-ill-astiimatrearca)
frea-mit sn (-mi-ti) - shurshur

(vrondu) di frandzi ciindu sufla
vimtul, vrondul di chimati diamari, murmur di bots scadzuti
BALADA-A LIVADZLOR
121
(tsi nu s-aduchescu ghini shi savdu ca un vrondu surdu)

[freamiit] <rustling, murmur>
ex: pag 73:..~ la protaandiimasiri, un freamit santu-lj
leaga
fu-ni-co/ranico sm (-cadz)
vatampri di om, machelj,
cardiliu, carleshi, carmala,
leshi, earligii, masacru, alumta
mari cu multi vatamari,
vatamari di muItsii (oaminj);
atsel tsi pati tsiva, tsi-i vatamat
- [prapad, macel, masacru; vietima] <massacre, slaughter;
victim> ex: pag 49: Anj fura
avearea di daima-adunata? / slu lja funicolu (cardiliulll),chisat
s-hiba troarii!
fu-rish adj/adv (-ri-shi, -rish,
~ri-shi) - lucru tsi s-fats
peascumta (ta s-nu s-veada, s-'
nu s-aducheasca di altsa) [furi~] <furtiv, secret> ex: pag
75: elj pit treatsiri l-aruea, pi
furish (pearcllmta)
a lor mutrita
fu-ri-sha-Iui adv - peaseumta [pe furi~] <furtively> ex: pag
69: furishalui (lliheama co
peascllmta to s-nl/ mi-adllcheayca

\
__.1:':
~~.:
~.A'.~_:"'_
~_
dzari
fur-ti-i sf (-tii) - sartsina, griutati, aneareatura purtata di un
cal (mula) di multi ori cu un
sac di una parti sh-di-alanta a
calui; misur,ii di griutati ca di
vara 100-120 Kg. - [ancarciitura de pe cal] <horse load> ex:
pag 57: sum greali furtii
(anciirciitllri)
ciirtsanescu sumari
123
gal-dii sf (gai-di/gai-dza) - instrumentu muzical di cheali dit

cari es tuburi (ca una soi di
C/rillllglri)
tu cari s-sut1a vimtu cu
gura - [cimpoi] <bagpipe> ex:

pag 71: cu cantitsi striiveclji di
gaida shi t1uearii
ga-Iop sn (-puri) - alagari multu
agonja (a omlui, a calui candu
njardzi
cu ansariri)
[galop]
<gallop> ex: pag 101: galop

shi arivani s-agiunga tash
Siiruna
giii-ta-ni/giiitani sf (-tanj) - hiri i
panglits (di bumbac, miitasi,
metal etc.) shutsati i mpiiltiti
una tu-alanta tsi s-cos pri
stranji (ca omamentu, tra
mushuteatsii)
[gaitan,
ceapraz] <braid lace, loop,
twist, ribbon> ex: pag 77: di
mesi stresh cu barnuri verdza,
pisti sarits cu gaitani
ghi-za1 sf (rara pi)
- una soi di
cash (dala batuta tu talar

andauii oari di chiro s-fatsi tu
ghizii) - [un fel de branzii]
<some kind of aromanian
cheese> ex: pag 57: dipun di la
mllnti :llZaleala vali, / cu lapti,
cu ghiza
ghi-zii2 sm (-zadz) - amenda,
pradzlji tsi-lj da un (ca
pideapsa, tu loc di-ahapsi)
candu calca un nom njic di-a
statlui - [amenda] <fine>
giug/jug sn (-guri)
- iarem,
halati
di lemnu tsi s-baga pisti

gurmazlu-a boilor (caljlor) ta straga pluglu; fig. tiranj, tiriinii,
tiransiri - [jug] <yoke> ex: pag
-"----
57: s-ascutura giuglu (tiriinia),

urghia-atsea shcreta
gium-bush-li/gimbushli
sm
(-ladz)
tsi s-dutsi (i luariseashti si s-duca) multu la
gimbushi (uspetsuri)
- [care
se
duce la ospaturi] <who goes

often to feasts, banquets> ex:
pag 77: giumbushladz ca tu
pirmiti, boatsea-a lor mushatuasuna
glas sn (-suri) - boatsi, zbor [glas] <voice> ex: pag 95: easti
glas1u(boatrea)tsi la dzatsi
gram-bo/gambro/gambro
sm
(gram-badz!gran-gheadz)
atsea tsi easti omlu (barbatlu)
tu sticlu (chirolu) candu sa
nsoara [mire] <bridegroom>
ex: pag 79: Ija sola oara sanatati, bana lunga a grangheadzlor; ex: pag 85: sh-bashi
pi grambo sh-pi nveasta naua
ha-in 1/hain adj (-i-na, -inj, -ini) - linavos/linivos, timbel,
haileas, un tsi nu lu-ariseashti
s-lucreadza - [lene~, trandav]
<lazy>
ha-in2 adj (-i-na, -inj, -i-ni) arau la inimii, om rara njila,
crua
- lllalllJ
wn"t\.'""u, "".~""..
ex: pag 63: zulapea haina (rara

njila) acatsa Ira s-fura
ha-ra-Ie - ?? grishala ortografica
?? haraua ?? - [?] <?> ex: pag
91: di-aza va deadim / haralelu
han-dac sn (dachi) - vedz
hiindachi
han-da-chi/handac sf/sn (dachi) avlachi adrata (di multi ori tu
mardzinea di cali) pri iu s-
I
,j
II
aduna shi curdzi apa [~ant]

<ditch> ex: pag 93: sh-pit
hiindachea (a~'/achea)
cari cura,
dutsi-a numtaljei habari
M-ros/Mrios adj/adv (-roa-sa,
-rosh, -roa-si) - vios, cu
haraua, cari s-veadi ca easti cu
multa haraua
-[bueuros]
<glad,
happy> ex: pag 69: An cap eu

soerul mari, haros ea altu varnu
ha-siv-ghear/hasivgear
sm
(-gheari)
vedz easavghear
ex: pag 81: hasivghearlji pi la
casi, due hiibarea-a lor sirina
hav-ghear1 sn - oaua di pescu [iere] <caviar, fish eggs>
hav-ghear2/havgear sm (-gheari)
ia-ciilgheaciilgeaca sf (?) gulir

(di la stranj, eameashi), partea
di nsus di la un stranj tsi s-afla
(easti) deavarliga.. di gushi
(zverca) - [guler] <collar> ex:
pag 51: chindisita pi la iaca
(gu/ir),pi la manits, pi la poalii
if-ti-hi-i/~ftihii sf (-hii) - ghineatsa, fericiri, stari di mari
mu1tsunjiri (itharistisiri) sufliteasea - [fericire] <happiness>
ex: pag 9~: sh-Ia oara eara tu-a
lor casa tihi buna, / multii
iftihii (ghilleatsa,haralla, marl

multrlUljirisufliteavcii) sh-fexi
i-Ie-chi/ileca sf (-lechi)
shcurtac, ceachet, vesta, stranj
- vedz casavghear - ex: pag 95:
rara manits tsi s-baga pisupra
tree aush eu dzeana uda, feati
la partea di nsus a truplui
shi fieiori sh-hiivghearlji
[ilic, vesta rara maneci] <vest>
hi-ma/hima adv - ahimura,
ex: pag 85: pi ilechea cu
gaitani, pi avrachea di asimi
anghiosl nghios [jos, la vale]
<below> ex: pag 67: un vrondu in-du-ea-liilnduealiilindoeala sf
pitrundi di hima (lIg/rioS),dit
(-eli) atsea tsi ari omlu candu
vali
sa ntreaba ma s-hiba (tsiva)
dealihea - [andoiala] <doubt>
hri-su-sit adj (-si-ta, -sits, -si-ti)
- nglubudat, malam~sit, adrat ir-nji-i sf (-njii) - pustilii, deshertu, pundii, loc ermu iu nupisupra cu amalama; fig.
mushat ca di-amalama - [aurit]
ari multa lumi - [pustiu, de~ert]
<gilded> ex: pag 67: tu trambi
<desert> ex: pag 57: li ngljiti
,. ,
It,..:; "",;,...r hrtC'I1~1t
(",. nA".nl
irniia... la poarta nu-s canj
cu-ama/amii)
i-zo-Iat adj (-la-ta, -lats, -la-h) bu-ma sf (-mi) - argiHi, loc
tsi easti singur sh-dispartsat di
(niheam ca galbin, tsi s-alitsiva, tsi shadi singur di-una
cheashti di manj candu easti
parti - [izolat] <isolated> ex:
ud) dit cari s-fae oali (stamni,
pag 77: dit Carpats dipunatori
poaci, etc.) candu easti lucrat
izolats (dispiirtriits) di frats
vreme1nic
shi coptu tu eireap
[huma,
argilii] <clay> ex: pag 59: jim-bu/jumbu adj (jim-ba, jindaljana-a ljei boi criscuta dit
ghi, jim-bi) - jonga, strabal,
huma
shtirbu, tsi-Ij lipsescu un i ma.
"
C. GULl - 1. ZEANA
multsa
dintsa
- [~tirb] ma-no-tie adj (-Ii-ca, -lits, -Ii<toothless> ex: pag 55: prit
tsi) - vedz manoleac - ex: pag
93: ghini-i s-),I. eshts manolicu
zbor shi prit fapta, cu gura nu
jimba
(sillg"r), sh-ti-atsea tora sa
ncuruna
lii-gar-!>itllagarsit adj (~si-ta,
-sits, -si-ti) - dizlacit, limpidi, mas-ti sf (mash-ti) - fatsa,
tsi easti curat shi transparentu
prosup, ceahre, videari [fata,
(prit cari s-veadi ghini) anrati~are] <face> ex: pag 103:
zulapea blastimata cu masti
[Iimpede] <clear> ex: pag 67:
tu noaptea mushata sum tser
(l'ideareaJaLI'a) ca di om
(/impidi, clIrat)
man-dzu sm (-dza) - man-
lea-dzi sf (ledz) - nom, zaconi,
dzatlmanzac/manzat, ' dintac,

diot, njiclu-a c.llui - [manz]
<colt> ex: pag 63: s-aspar Jailji
mandza sh-aretslj-arujescu
man-ghi adv - mash - [numai]
<only> ex: pag 103: shi lj-afla
lagarsit
- [le-
regula fapta di chivernisi
ge] <law> ex: pag 99: adetea-a
lor leadzi (110m)di her i tra fara

Ii-ga-na-tor adj (-toa-ri, -tori,
~toa-ri) - tsi leagana (sleagana), tsi s-mina di-una
parti sh-di-alanta - [ce se
leagana] <swinging> ex: pag
97: trup suptsari shi analtu, di
liganatoari floari
(Lvi
s-milla cli-lllla
parti slr-di-a/allta)
[ja-nn-ra
sf
(-nuri)
ianuri'i/gheanura,drazga, tufish,
loc cu ponj njitsi, shcurtsa, tsi
nu crescu mari; darma
[tura
de arbu~ti, crang, padure

tanara] <bush, small trees> ex:
pag 63: rapaslu di noapti tu
v
J.u
.1.&.IJUI1U1U
[pestrit]
<speckled>
ex: pag 53: anarga oi Ijari sialina pri munti, I flueara

vazeashti prit fadz, canj aurla
ma-no-Ieae adj (~Iea-ca, ~Ieats,
~Iea-tsi) - munolcu, tsi easti
singur (tara preaclji)
<solitary, solitaire>
di gljets
maz-gii/muzga sf (~ghi)
laspi/laschi, tina, loc amisticat
cu apa tsi s-alicheashti multu
di paputsa - [muzga, noroi]
<mud> ex: pag 51: racuta-i
cum prindi - si-aminta ntribarea - I hiintsa creata dit
mazga shi foc?
mes-cu vb (mish-team, mis-cuta, mish-tea-ri/meash-ti-ri)
chirnasescul
chirnisescu,
OUll
Ijar adj (lja-ra, Ijari, lja-ri) - pestru, tsi ari (tsi easti cu) multi
hromi
manghi (mavh)truplu aratsi ca
- [solitar]
UUti~""'U,
llUJ l~C~\"U,
UclU
tsiva di macari (cafei, mize,

lucumi, etc.) a unui oaspi tsi-nj
vini n casa i a unui tsi voi s-lu
tinjisescu, dau bacshishi a unui
tsi-nj featsi un bun (nj-adusi
una habari buna) - [a servi, a
da un bac~i~] <to serve> ex:
pag 69: pri socri prota-Ij mescu
mi-ea-mi sf (~canj) - masturilji [maiestrie,
minutiozitate]
<craftmanship> ex: pag 83: tuti

di-a Ijei mana-adrati, sh-ali mai
ctI mlcaml
mi-ga-lii.lmigalasf Hi) - tsiva tsi
. ea1)ti faptu cu multa atentsii
(cashtiga) shi micami
[migala] <scrupulousness> ex:
pag 93: dit nimardziniri bana
cu migala-i amplinita
min-ti-tu-ra sf (~turi) - amisticatura, mintireaji, loc iu
lucrili suntu multu mintiti,
revolutsii
[amestecatura,
anvalma~ala,
rascoala]
<turmoil, mixture, skirmish>
ex: pag 103: An hoara-i mintitura, si scotapalj dit teaca
mi-ral sf (~ri) - soarti, scriata,
fortsa supranaturala di cari spistipseashti ca vulipseashti
rara di-alta tuti tsi s-fac tu bana
a. unui om - [soarta, ursita]
<fate> a s-vreari tra si s-toarna
ma mira (YOQ/-tea)
nu lj-alasa
mi-ra2 sf (~d) - una di treilji
muljeri ditmitologhia greaca
sh-romana (Atropos, Clotho shi
Lachesis) cari, atumtsea candu
si-afla un njic, iilj vulipsea tuti
tsi va s-pata tu bana-Ij
LUl
"lLual
CJ
'HUC"--
mis-ti-co
sm
(~cadz)
mistirghiu, sicret, acrifo, lucru
tsi s-tsani ascumtu (ca nu
lipseashti s-hiba shtiut di cartsido) - [secret] <secret> ex:
pag 103: tsi mistico s-ascundi?
mis-tir-ghio/m istirghiu/mistirgio
sn (~ghii) mistico, lucru tsi
easti tsanut ascumtu ta s-nu si
shtiba di tuts, lucru tsi easti
BALADA-A LIVADZLOR
125
nishtiut di lumi sh-easti greu traduchiri - [mister, taina]

<mistery> ex: pag 79: tu un
mistirghio di noapti
"H
mis-tir-ghios/mistirgios
'adj
(~ghioa-sa, ~ghiosh, ~ghioa-si)

- tsi nu easti cunuscut di lumi,
tsi easti ,nishtiut shi greu traaduchiri - [misterios] <misterious> ex: pag 103: pri calea
mistirghioasa dit ahandoasa
dzari
mi-ta-silmatasilmitaxi sf (~tasuri) - sirma, burungica,
santacruta, grondu, brasimi,
fibra textila adrata. di hir scos
di la gagoasha di un viermu tsi
baneadza cu frandza di-amur [matase] <silk> ex: pag 73: cuagioclu multu moali sh-imnatic
di mitasi
mi-xan-dra sf(-dri) - una soi di
lilici aroshi tsi s-creashti an
casa i sera - [mixandra] <?>
ex: pag 63: s-alasa-amurdzita
ca una mixandra
mi-zilmizii adv - aghea/agea,
aghiu/ agiu, zorba, cu zori
[abia, de-abia] <hardly> ex:
pag 69: Amplin di noadi-i
glJemlU
sn-mlZI
~agllea, ClIzori pot
s-) tsan fuslu n mana

mi-zi-i adv - vedz mizi - ex: pag
55: cu turmi tsi calea mizii Ii
ncapi... / agioc di baruti sun
multili focuri
miJor sm/sf (mljoa-ra, mljori,
mljoa-ri) - njel njic, ied njic [mior, mioara] 
ex: pag 51: spri tufa iu easti, ia,
turma ca pashti... / acatsa na
mljoara (njel) sh-u-aruca-n

schinari
mu-ra-fe-ti
sf
(-fets)
cunushteari buna tra fiitseari a
unui lucru
[marafet,
mijloc,
abilitate] <trick, means> ex:

pag 83: gionj aslanj tsi-sh
crescu oili, sh-irghilii cu
murafeti
(slttiri. mastllrilji)
mu-ra-turi - moari, zarzavati

bagata tu sari sh-pusca ta sacreadza shi s-danaseasdi pana
di iarna candu s-maca
[muraturi] <pickles> ex: pag
71: sh-tra ambitats vin troara
cafeadz shi muraturi
mur-gu I adj (mur-ga, mur-dza,
mur-dzi) - murnu, gri ancljis [gri] <grey>
mur-gu2/amurgu sm (?) - misuscutidea tsi s-alasa dupa
ascapitata-a soarlui shi pana la
cadearea-a noaptiljei - [amurg]
<twilight>
mur-gu3 sm (-dza?) - cal tsi ari
una hroma murga
[murg]
<grey horse> ex: pag 81: nunlu
anciilar pi-un murgu, flambura
u lja dit prag
mur-gu4 vb (mur-dzeam, mur-sa,
IHUI-u",",,,,,a-l U IHUI-ULJ-l1j
[fire,
natura]
kind> ex: pag 53: dit neguri di

eti bitarna natura (fisi) /
urdzashti ahanti sh-ahanti
vishteri
nal-tsi-mi/naltsami - boi, ahat
(atsea tsi aspuni) cat easti dianaltu un lucru i hiintsa [analtime] <height> ex: pag
85: canda-i fapta steaua s-hiba,
alba, mshata tu naltsimi
na-shu-na adv - (forma shcurta di
la) unashuna
[imediat]
<immediately> ex: pag 51: cu
apofasi di shain, el nashuna
(Itna.shllna)s-siligheashti
na-val/navalasm/sf (-valj) - iurusi/irusi/irushi,

hiumusiri
pristi cariva cu multa agunjii

[navala] <invasion, assault>
na-va-Ia sf (-valj) - vedz naval ex: pag 51: pri noaua-a lui vatra-ascumta sodanavala (imri)
ndo-ea-Ia sf (-elj) - vedz indueala - ex: pag 51: zburanda
di lumi na bati ndoeala: / avem
un parinti ciupernic sh-andreptu?
ndrip-tedzi vb (-tam, -ta-ta, -tari) - fac tsiva ta s-hiba ndreptu
(ischiu) - [a andrepta] <to
"Udl!!>lHCll,
mulgu, scot lapti (cu mana i cu

una mihanii) dit udzirlu a oilor
(caprilor, vatslor, etc.) - [a
mulge] <to milk>
nal-bas-trulalbastru adj (-bas-tra,
-bash-tri, -bas-tri) - galan,
njirlu - [albastru] <blue>
na-tu-ra sf (-turi) - fisi, hiri,
carahter, soi, stari naturala
<nature,
---"
race,
C. GULl - I. ZEANA
~v I11dI\.C
"Vll1C~I1111!!>
to be right>
ndrip-tedz2 (mi) vb (-tam, -tata, -ta-ri) - mi duc (andreptu)
catra cariva [a se andrepta]
<to go straight towards> ex:
pag 95: catra grambo sh-ea sa
ndreapta
(s-dlltsi ndreptll catrii)
ni-mar-dzi-ni-ri sf (-niri) - niavearea

di
mardzinj
[nemarginire] <infinite> ex:
pag 93: dit nimardziniri (,m lac

jara mordzini)bana cu migala-i
amplinita
njirl (mi) vb (-rain, -ra-ta, -rari) - mi ciudisescu, miapurisescu,
mi unjisescu
- [a
se
mira] <to wonder>

njir2 (mi) vb (-ram, -ra-ta, -rari) - fac tsiva mash ta sa-nj
treaca oara - [a face ceva
numai pentru a-~i trece timpul]
<doing something to pass one-s
time>
njir3 sn (-ruri) untulemnu anjurizmat shi aghisit (ufilisit di
preftu candu fatsi liturghia la
bisearica)
emir]
<unction,
BALADA-A LIVADZLOR
127
s-faca ma nclo - [sens,

presentiment,
presimtire]
<meaning, sign, foreboding,
premonition ot> ex: pa'g 51: na
bana azvarna, di-un hir ca
ligata, / lipsita di noima (sensu,
sCllpa) shi greutirinsitii
nom sm (-muri) leadzi, zaconi,
regula fapta, aplicata shi
aparata di chivernisi - [lege]
<law, rule> ex: pag 53: nu-i
noima tu tisi'shi poati nu-i nom
num-tar/nuntar s/adj (-ta-ra,
-tari, -ta-ri) - numtash, un tsi
lja parti la una numta - [nunta~]
<wedding guest> ex.: pag 33:
dupa veclj-adets deapoea, la
holy oil>
numtari
(otselj di 10 lIIunta)
nji-ra-ril sf (-rari) - ciudisiri,
dishcljidi calea
apurii - [mirare] <wonder> ex: num-tash s/adj - numtar, un tsi
pag 53: nimardzina-i tserlu tra:
Ija parti la una numtii - [nunta~]
eta-na toata, / urghita njirari,
<wedding guest>. ex:: pag 77:
idei-ahiindoasa
Anviscuts di sarbatoari, vin
nji-ra-ri2 sf (-rari) - fiitsearea-a
numtash (aaminjdi 10 lIIuntii)shunui lucru mash tra tritsearea-a
parei s-aduna
chirolui - [pierdere de timp] oas-ti sf (oshti) - ascheri, strato <passing one-s time>
[armata] <army> ex: pag 59:
njir-Iu adj (-la, -Iji, -Ii) - galan,
diparti di tsara, cu oastea-lj
nalbastru ca tserlu, uraniu
- [al-
bastru, azur] <blue> ex: pag

I I.
Ul
ll1i1!!>1111 :'-UUlPlU
llil:rIU,
njirlu pisti tut curat

no-bil s/adj (-bi-Ia, -bilj, -bi-li)
- di soi di amira; tsi-aspunji ca
easti bun la inima, agiutator,
tinjisit
[nobil] <noble> ex:
pag 65: virtuti straveaclji di
nobila (multtinjisitii)fara
noi-miilanoima sf (-mi) - sensu,
privideari, semnu, tsiva di
nuntru tsi tsa spuni atsea tsi va
(archerea-lj)aleapta
osh-tean sm (-shtenj) - .stratiot,

:;Ulual- Lo~leanJ <"SOlQler.>
ex:
pag 65: di dacica fara, oshtean
(stratiat)inimos
pa-tronl sf (-troa-na, -tronj,
-troa-ni) - domnu, atseI tra cari
Iucreadza cariva (un Iucrator,
huzmichear, etc.) - [patron,
stapan] <boss> ex: pag 5I:
patroana
dit eta,
inatea
pangana, / si-avina pri omlu cu
vrearea-Ij curata
pa-tro-na2 sf (-ni) - curshumi,

gugosh,
mulidi/mulidhi
[glont] <bullet>
pa-ghi-da/pagidha sf (-ghidz)
bata, grip/grip, lats/alats, princa, scandilii, stapitsii, hiilati cu
cari s-acatsa prici agri - [cursa,
capcana] <trap, snare> ex: pag
51: dit varna / paghida, salumta marata tra hrana
pan-da sf (-di) - avigljarea tsi u
fatsi un pandar (candu va sacatsa tsiva) - [panda] <watch
(in an ambush ex: pag 51:
agrimea, zulapea cu pantica
goala, / la panda ashteapta
(aveaglji)ca prada s-Iji vina
piin-dit adj (-di-ta, -dits, -di-ti)
- avigljat (ta s-hiba acatsat, ta
s-nu faca tsiva) - [pandit]
<watched> ex: pag 51: shi cadi
shi moari zulapea bitarna, /
piindita tu vali, pandita pri
dzeana .
pas-tor sm (-tori) - picurar, ciuban, un tsi aveaglji (pashti) oili
- [pastor] <shepherd> ex: pag

55: Ash creashti pastorlji (pieu1'al'lji)tu vrearea curata, / ursits
di-a lor soarti cupii si adapa
pas-ueul,
vo ~-Slrarn, -sua-la,
-stra-ri) - tsan (aveglju) tsiva
tu un loc sigur (bun, di-una
parti) - [a pastra] <to keep, to
preserve> ex: pag 59: pastra
(t,allu) shi adetea straveaclji shi
grailu
pa-tu-na sf (-tu-ni/-tunj) - partea
di nghios a ciciorlui cu cari scalea pri loc, lapuda - [talpa
de la picior] <sole of the feet>
- ex: pag 103: padurea easti

tuta tncuta prit patunji (ealeata
e!/ cicioal'li
= alagota sh-eaflata tra val'
luel'u)
anamisa di cari s-baga lana,

peani di gasca, vata, etc.);
vilendza, cerga, cerga, doaga,
- [plapuma]
flucata
pa-tu-nji sf (-tunj) - zbor

nicunuscut - ex: pag 103:
padurea easti tuta tricuta prit
patunji
pea-ga-Iea/peagalea adv - agalea,
peanarga, anarga, catilin, tsi nu
.s-fatsi
agonja
- [ancet]
<slowly> ex: pag 79: gioaca
nunlu shi cu nuna, cu-anvartirea-a lor peagalea
peas-cum-ta adv - deafurishalui,
pi finish, faptu ashi ta s-nu
hiba shtiut (vidzut, avdzat) di
varnu
BALADA-A LIVADZLOR
C.GULI-I.ZE~A
[pe furi$] <stealthily,
secretly>
ex:
pag
95:
peascumta sh-ashtergu ocljilj
(ta s-IllI-ljveada Val1lu),mplinj di
lacrjnj di haraua
pi-nin-ga/ninga adv - langa,

aproapi (alaturi) di cariva - [pe
langa] <nearly> ex: pag 79:
trec pininga (alatul'i
di) noi sh-nu
ntreaba, iu nirdzem ashi anvii
pi-ri-ster/pilister s (-te-ra, -teri,
-te-ri) - purumbu/parumbu,
purung,
. - pulj tsi creashti sh-~
r00-,--poati s-hiba sh-agru) cu cioclu
shcurtu sh-peanili albi i gri [porumbel] <dove, pigeon> ex:
pag 83: sots alj suntu piristerlji
catra casa iu nchisescu
pla-pu-ma
sf (-mi) - ghiurgan/giurgan, lucru cu cari sacoapira O111lucandu doarmi
(faptu di doaua peturi di
pandza
cusuti deadum
sh-
<blanket>
ex: pag 71: arad aoa livadzli

sum plapurna di-aroaua
pla-ta sf (plats) - atsea tsi dai
candu-l plateshti pi cariva [plata] <payment> ex: pag 83:
shapti suti da ca plata
plea-ti sf - (ple-ti) - perci,

tsalufra, peri lundzi din cap tsi
cad pana ma nghios di zverca
[plete] <long locks of hair> ex:

pag 67: canutili pleati lj-anveadza nadii
po-ia-ta - vedz puiata - ex: pag
57: nu-s stanj, nu-i poiata
(,aeeaehi),nu-s turmi di oi
po-Ien
sm
(-nuri?)
pulbiri
(galbina) tsi s-afla pi staminili

a laludzlor - [polen] <pollen>
ex: pag 53: alghina azboairaagonja shi s-muta / sh-culeadzi
polenlu-angatan di pri floari
pon-du adj (-da, -dza, -di)
ermu, pustu, blastimat, tsi sta
singur [solitar, trist] <lonely>
ex: pag 57: t~i pondi (ermi)sun
casili tara armanj
pra-oa Sf ij'raoz) - SPOI]1,lUcnU
loati (dupa un polim) di-atselj
tsi-aminta di la-atselj tsi-l
chirura polimlu - pridaciuni,
alimura, pleashca,
[prada]
<loot, plunder, pillage> ex:
pag 51: agrimea, zulapea cu
pantica goala, / la panda
ashteapta ca prada s-lji vina
pre-cep-tu sn (-ti) - norma,
regula,
anvitsatura
- [precept,
129
anvatatura]
<precept,
code>
ex: pag 59: el dusi cu nas,
lunjinoslu preceptu / a veacljei
ellada ca anvatsatar
pu-ia-ta sf (-iets) - streaM,

saceachi, apanghiu tra ptavdza
- [poiata,
loc de adapost
pentru
vite 1<shed for animals>
pu-pi-la sf (-Ii) - dishcljidzatura

stronghila dit mesea-a irisului
di la oclju - [pupila] <pupil of
the eye, eyeball> ex: pag 87:
dit strafundul di pupili tu-a ljei
oclji mshats, sirinj
pur-tsel/partsel sm (-tselj)
porcu tinir
[purcell
<piglet>
ex: pag 61: aoatsi purtselji bea

dzarlu dit troaca
pur-tsi-Iush sm (-lush) - purtsel
njic di boi i di ilichii
[purcelu$] {small piglet>
push-pur1/pushpuredz vb (-ram,
-ra-ta, -ra-ri) - shushur,

murmur, ciuciur, zburascu
peanarga di mizi s-avdi tsi
dzac- [a ~opti]<towhisper>
push-pur2 sn (-pu-ri) - ciuciur,
shushur, freamit, zburari
peanarga cu una boatsi
scadzuta
<'W11lsper->
leagana
[~oapta, fO$net]
ex:
pag
:>:>: SI
codrilj tu
pushpur
(shushul') di frandza
ra-pas - vedz arapas - ex: pag 63:

rapaslu (isihia, discllrmarea)di
noapti tu codru n ljanura
ra-sad - vedz arasad - ex: pag
101: dit tserlu analtu ursit i
rasadlu
ri-va-nilarivanilrivanei
sm
(-nadz)
- una
dultseami
fapta
130 NICOLAE GULl
- BALADA
acasa (di farina i grish, cu oaua

sh-cu multa siropi) - [prajitura
foarte dulce tacuta acasa cu
mult sirop] <very sweet pastry
made with a lot of syrup>
rol/aroi sn (ro-iuri) - un grup di
alghini cari (deadun cu una
matca) fudzira sa-sh faca una
aWi casa - [roi] <swarm> ex:
pag 91: tinirlji deadun cuallshlji shi ca roilu di alghini /
corlu mshat elj lu-anvartescu
sar-ca - vedz saric1i- ex: pag 69:
es socrilj njits cu sarca shi cu
candusha noaua
sa-ri-ca sf (sa-rits) - soi di paltu
lungu (di iarna) armanescu (di
lana sh-cu per lungu) - [sarica,
manta] <winter coat>
san-tslt adj (~tsi-ta, ~tsits, ~tsita) - aghisit, santisit - [sfintit]
<consecrated, canonized> ex:
pag 65: prit eta na poarta
santsitlu (aghisitlu) a lui os
scrup-ses-cu vb (~seam, ~si-ta,
~si-ri) - arispanJescu/araspandescu, araescu, prastuescu,
scurpisescu/scorpisescu
[a
ampra~tia] <to scatter, to
spread>
.:t,""lU}J-3IL au)
H-ld,
t;)1lt;),
:>1-11}
- arait, araspandit - [ampra~tiat] <scattered> ex: pag 49:

fu-dzira maratslji, scrupsits
(ariir-pii/lditr)tu-avinari / diapala-a pashelui atsel blastimat
seu-tic sn (~ti-tsi) - culupani [scutec] <diaper> ex: pag 57:
shi doarmi tu visi, tu sClltic di
lana
sha-ln1 sm (~inj) - hutii/uta, aito,
C. GULl - I. ZEANA
LIVEZILOR
altu lueru (idei, sentimentu,

etc.) - [simbol] <symbol> ex:
pag
81:
easti
simbol
armanescu, easti-a faraljei
veshmantu
sacol, schifter/xifter/sifter, soi

di vuttur
(ma njic)
[~oim]
<falcon> ex: pag 97: cu

apofasi di shain, el nashuna ssi1igheashti
sha-ln2 adj (~i-na, ~inj, -i-ni) tsi easti ca un shain (gioni,
zveltu, arichit, etc.) - [repede
(ca ~oimul)] <fast (like a
falcon
shal/shali snlsf (-luri) tsasatura
di lana (bumbac, matasi, etc.)
tsi s-poarta (ma multu di
muljeri) pi cap (deavarliga,
digushi i deanumirea tra s-liaveaglji di ploai, arcoari, etc.) [~al] <shawl>
.
shali sf (sha-lilsheli) - mesi,
partea iu truplu-a omlui s-
siv-da-i/sivda sf/sm (-dail-dadz)

- agapi, vreari, mirachi
[iubire, dorinta] <desire, love>
ex: pag 83: cu sivdaea (vrearea)

di parintsa / pi-a grangheadzlor
framti-analta, cati na basharialasa
andamaseashti
cu cicioarli
smoe - una parti njica dit un cair

di lana [smoc] <tuft> ex: pag
95: ea pi cap, pi lana moali,
poarta panea di ea-adrata / diatsel eair lja un smoc
sor-bu1 vb (sur-bearnlsur-gheam,
sur-bi-tii/sur-ghi-ta,
sur-birilsur-ghi-ri) - sug, beau tsiva
peanarga, trag an gura eu
budzali un Iichid (niheama cati.
niheama); fig. mae cu ocljilj [a sorbi] <to suck in, to drink>
ex: pag 63: shi-l sorbu cu seati
ca ella da viatsa
[~ale, ~old] <loins, hips> ex:

pag 97: fisea hearbi di haraua,
feati s-leagana dit shali (meri)
sha-ua sf (sheilsha-li/shelj) sela, lucrul tsi s-baga pi
paltarli-a calui ta s-poata sshada ghini atsel tsi lu ncalica
sor-bu2/soarba srnlsf (sor-ghi) survu, arburi (tsi poati sagiunga la 15 m.' analtu, cu
frandzali ovali, lilici albi shi
[~ea] <saddle> ex: pag 81: cu

chilinj armatusiti, sheili poarta
gionjlji ndreptsa
3UU:~-11l
1;)11\.111 :>1 \t;)l1lCl1j
."__1.'
"'"
n__/
dLt;)Cd
tsi shtii (cunoashti) un - [~tire,

cunoa~tere] <knowing>
shtl-ri sf (shtiri) - naua, habari [~tire] <news> ex: pag 71: An
cap un tinir gioni di shtiri (/lali.
sim-bol sn (~bo-luri/-boa-li) semnu (lucru, imadzini, etc.)

tsi reprezinta (conventsional, cashi s-ari aduchita lumea) un
f
J
- un tsi deadun
eu
aItu fatsi una pareaelji,

barbatIu shi muljarea tsi suntu
nsurats un eu-alantu (tsi fae
- [sot]
<husband,
131
wife> ex: pag 93: shi ntreaga

soi, trec di bashi noilji sots
(/lalla piireaclji)
stra-ja sf (straji) - avigljitor, caraulii/c1irauli, un tsi sta diaveaglji iuva ta s-veada cari
vini i treatsi [straje] <guard>
ex: pag J 0 1: tsitati armana tu
Paic di straji, / si-sh apara fara
di agri dushmanj
stra-fun-du sladj (-da, -dzi, ~di)
- loc
tsi easti mulW ahiinda, tsi
easti ahanda multu [strafund]

<inmost depth> ex: pag 87: dit
strafundul di pupili tu-a Ijei
oelji mshats, sirinj
stra-pi-i/astrapii sf (-pii) - sfulgu,
rufeaua, chirit, garnish, rofchi,
discarcari electrica dit atmosfera cu niori - [fulger] <lightning> ex: pag 49: shi Oramustea mshata, avuta, tsitati, /
cadzura-aguditi
ca
di-una
strapii (sill/gll)
strea-ha l/astreahiilstreha
sf
(strehi) hutuli, mardzina di la
una citii di casa tsi aspindzura
niheama eatra nafoara
[strea~ina] <eaves (of a roof
ex: . pag
-.0 _ 53:
.o. easutsili albi eu
&&... ~J...c.&.I..&
una pareaelji)
I
sots 1 s/adj (soa-tsa, sots, soa-tsi)

- oaspi; un tsi nu easti singur,
un tsi easti eu eariva [tovara~,
prieten; care nu este singur]
<friend; one who is not single>
sots2 sm (sots)
hiibiiri) purtator
BALADA-A LIVADZLOR
IL6 I.
strea-ha2/astreahiilstreha
sf
(strehi)
saceaehi, puiata,
apanghiu tra pravdza [poiata,
loc de adapost pentru vite]
<shed for animals>
struc-tu-ra sf (-turi) - atsea tsiaspuni cum eas~i adrat (organidzat, chivimisit) un lucru [structurii] <structure> ex: pag
61: dit api, dit mazga cu cljag
132 NICOLAE GULl
- BALADA
sILi simintsa / d-iu vini sh-saminta stnlctura

stup/stupar sm (stuchilstu-pari) eushor, erina, cufina, apanghiu
(natural i faptu di om) iu
alghinjli sh-fac shi sh-u tsan
njarea - [stup de albine] <beehive> ex: pag 61: alghina
agonja va s-easa dit stuchi
su-bJim adj (-bli-mii, -blinj,
-bli-mi) - partea di nai ma nsus
a unei scari di valori (di
mushuteatsa, di vreari, etc.) [sublim] <sublime> ex: pag 63:
sh-acljama-a Ijei frati, eroulu
sublim (di I/aima miirlji),/ tsi arsi

lumbada
su-nit sn (-ti) - son - [sunet]

<wund> ex: pag 73: ciudatiiamistieari di suniti ma creashti
ta-bii-hi-iltubabii af (-bii)
ceata, adunaturii, grup (di pulj)
- [card] <flock> ex: pag 83:
tiibiibii (ceatii)di fciori dipusi,
featili Ij-astalji n eali
Iii-ciu-niltucini sf (-ciunj)
stacan, jar, cumaHi di lemnu i
carbuni tsi ardi tara pirii, lemnu
tsi nu easti tut arsu, lemnu cari
ari arsa n foc shi cari di-una
parti ari caolll 1:1i~:! l'iirhnnili
(taciune] <hot coal> ex: pag

103: discoapira mash loclu cu
vatra di taciunj i
tea-ca sf (tets) - anvilitoari (di
lemnu, metal, cheali) tu cari sbaga lucri tsi talji (catsut, apala
etc.) - [teaca] <sheath> ex: pag
]03: An hoara-i mintitura, si
scot apiilj dit teac5.
ti-rin-sitltiransit adj (-si-ta, -sits,
LIVEZlLOR
C. GULl - 1. ZEANA
-si-ti) - faptu s-sufira (s-traga
- (tirani-
multi), tsi tiranseashti
zat, chinuit] <tyrannized> ex:

pag 51: na bana azvarna, di-un
hir ca ligata, / lipsita di noima
shi greu tirinsita
tran-sil-vall adj (-va-na, -vanj,
-va-ni) tsi vini (tsani) di
Transilvania
(Ardeal,
tu
Rumanii)
- [transilvanean]
!
j
<of
Transivania> ex: pag 65: apoea

alt soari s-aminta n Ardeal - /
pri dzenj transilvani
trap sn (-puri)
- groapa
tsi-ta-ti sf (-tats) - gradita,
[triimba,
viilatuc, gramada] <roll, flight

(birds ex: pag 67: tu trambi
s-analtsa nior hrisusit
tri-cll-Ior sn (-ruri) - flambura-a
statlui roman faptu di trei
f"'lIlnri.
J..
11_:...
_1_~
albastru - [tricolor, steagul roman] <Romanian flag made up

of three colors> ex: pag 8 I:
triculorlu (flambura) armanescu, easti crezlu-a lor tsel stantu
troa-ca sf (troa-tsi) - cupanji tu
cari soda macari i apa a
pravdzalor - [troaca, copaie Cll
hrana] <trough> ex: pag 61:
aoatsi purtselji bea dzarlu dit
i avlachi
sapata tu loc; vali, loc nu multu

ahandos, anamisa di doaua
dzenuri pri iu cura di multi ori
sh-niheama apa - (groapii, ~ant;
vagauna] <ditch; small valley
or gorge> ex: pag 103:
ascumtu sta dushmanlu tu trap,
avinator
tram-ba sf (-bi) - stog, adunatura, cumata mari di pandza
(shtofa) adunata sui
troaca (cupanji)
tsa-ra 1 sf (tsari) - patrii, patrida,
crat, stat - [tara] <country>ex:
pag 59: diparti di tsara, cu
oastea-Ij aleapta
tsa-ra2 'sf (tsa-ruri) - loc, sol [tarana, sol] <earth, soil>
tsa-ra3 sf (tsa-ruri) - hoara - [tara,
sat] <country (village
tser-clju sm/sn (-cljil-ljuri)
forma gheometrica teasa cu
mardzinjli isea dipartati di un
punctu (tsentru) dit mesi
[cerc, inel] <circle> ex: pag
55: pri bratsa-i purtat, / di
gionjlji aleptsa tsi suntu tu
tserclju
j
I
pulitii, casaba, loc (casaba,

hoara) dit chirolu veclju tsi
eara anvarligat di mururi analti
(ta si s-apara di dushmanj) [ora~, cetate] <city, fortress>
ex: pag 61: pri mealuri di api
tsitatea-i adrata
to-ta sf (-fi) - arburi njits, tiniri,
alumachiosh shi ndisats un tualantu - [tuta] <cluster of
bushes> ex: pag"'5f: spri tufa iu
easti, ia, turma ca pashti
'Ul-mu i:&UJ
\-oa-ra, -cats, -ba-tl)
- landzit di una langoari tsi sIja (di multi ori) candu omlu
easti mushcat di un cani turbat
(una langoari manifestata prota
cu una criza nervoasa cu bali la
gura, dupa cari vini una
paralizii sh-tu soni moartea);
fig. tsi easti cu multa inati shfatsi ca un cani turbat - [turbat,
nebun de furie] <rabid, mad>
BALADA-ALIVWZLOR
133
ex: pag 49: agru tu-alumta ca

luplu turbat
u-hea-ua sf (u-hei) - vipira, soi di
napartic5.njica tsi aruca tarmac
candu mushca
[vipera]
<viper> ex: pag 63: dau bots
picurari ca mashcats di uheaua
(vipirii)
un-da sf (un-dza/un-di)- dalga,
talazi, chimata njica, val njic

[unda] ex: pag
53: vardarlu zghileashti, sfriminta tu undi, / pei chetrili
bealbishi-n fuga-a lui zurla
u-ra-ciu-ni
sf
(-ciunj)
ifuiilifchii, evlughii, ghinicuvantari (di la preftu), zboari
spusi di preftu ca Dumnidza sda la lumi sanatati sh-alti hari [binecuvantare]
<blessings>
ex: pag 73: shi uraciunjli
(ghinictlviintiirli)
cura: s-tsa hiba
cu-ambareatsa!
ur-di-na-ri sf (-nari) - dutseari
(di multi ori) tu un idghiu loc

[circulare] <circulation> ex:
pag 93: urdinari di dzua mari,
tuta casa-i pi cicior
ur-dziis-cu vb (-dzam, -dza-ta,
-dza-ri) - andre~ hirili tuarazbOl ta sa nchisescu
tsasearea; fig. mi ndreg s-fac
tsiva peascumta (s-bag tsiva di
cali tara shtirea i vrearea-a
unui) - [a urzi, a complota] <to
plot> ex: pag 53: dit neguri di
eti bitarna natura / urdzashti
ahanti sh-ahanti vishteri
ur-ghi-i/urgii sf (-ghii) - thimo,
blastem, una taxirati multu mari tsi cadi (agudeashti) pi cari-
I
I
I
I
I
I
C. GULl - I. ZEANA
va - (urgie, manie, blestemJ

<wrath, curse> ex: pag 55:
urghia s-agiunga la munti ma
nVll
ur-ghit adj (-ghi-ta, -ghits, -ghiti) - tsi-sh chiru videarea [orbit] <made blind> ex: pag
53: nimardzina-i tserlu tra etana toata, I urghita njirari, ideiahandoasa
ur-mash adj (-ma-sha, -mash,
-ma-shi) - un tsi vini (njardzi)
dupa cariva (pi urma-a cuiva) [Llnna~)<follower> ex: pag 65:
giuriim ca prit eta s-tsa him
bunj urmash
ur-ses-cul vb (-seam, -si-ta, -siri) - acljem pi cariva ta s-intra
n casa (s-maca i s-bea tsiva),
alj dzac ta s-faca tsiva - [a
dispune, a pofti] <to invite, to
welcome> ex: pag 67: l-urseashti an casa, pri cerga si sta
ur-ses-cu2 vb (-seam, -si-ta, -siri) - dau cumanda, cumiindiirsescu, escLl nicuchir an casii,
bag aradii n casa, tu vasilii,. la
lucru, etc. - [a dori, a pofti, a
dispune; a ordona; a domina, a
poseda, a administra] <to inVl\.~,
LV UV':>U\",
LV 01"""'
VIU
:>,
to dominate, to possess, to
manage>
var-var adj (-va-ra, -vari, -vari) - numi dat di vecljilj grets
shi romanj la tuts atselj tsi nu
eara di natsia-a lor, om agru,
arau,
crud
- [barbar]
<barbarian> ex: pag 59: tricura
prit varvara eta sh-urghii
var-tu-ti sf (-tuts) - puteari, di-
namildhinami, fortsa - [putere]

<strength>
va-zes-cu vb (-zeam, -zita,
-ziri) - fac lava, fac s-arasuna
valea (traplu) di cantic (aurlari)
[a vui] <to boom, to roar> ex:
pag 53: flueara vazeashti prit
fadz, canj aurla
vesh-man-tu sn (-min-ti) - stranj,
stranj di preftu - [ve~mant]
<clothes> ex: pag 81: easti
simbol armanescu, easti-a
faraljei veshmantu
ve-ti sf (tarii pi) - fisi, puteari,
aveari - [fire, putere, existenta,
avere] <nature, existence,
strength, fortune> ex: pag 101:
dit cari si adapa antreaga-a lor
yeti
via-tsii sf (viets/vie-tsuri)
hiintsa, tsiva tsi ari suflit,
starea atsilor tsi au gean, cu
bana (ca om, pravda, insecta,
microghi, etc.) - (viata, tiintii)
<life, being> ex: pag 63: shi-I
sorbu cu seati ca ella da viatsa
(balla, .ft/flit)
vir-tu-ti/vartuti sf - puteari, dinami, fortsa - (putere] <power>

ex: pag 65: virtuti (pllteal'i)
iJuav
a""J.J.1
YI
UVUJ.IU.
J..u..1U
vlas-tar/vlastari
(-ri/-tiiri/-taruri)
sn/sf
lastari,
fidan, un porn tsi nchiseashti screascii dit radiitsina i truplu a

altui porn (viu, mortu i taljat),
tig. ficior - [vlastar] <otfshoot,
offspring> ex: pag 95: di pi
praglu-a lui ansari un vliistar
dit muntsiilj pindu
vre-mel-nic adj (-ni-cii, -nits,
-ni-tsi) - tsi easti tra putsan

chiro, tsi treatsi agonja, tsi nu
tsani
multu,
triciitor
(vremelnic]
<of
short
duration> ex: pag 77: dit
Carpats dipuniitori izolats di
frats vremelnic
(traputsCil!clriro). .
vu-Ie-riilvuleri sf (-ri) - vas adrat

di lamarinii groasa cari poata saduna pana la 200 di litri
- [bi-
don mare] <big can> ex: pag

77: pi numtari-lj tinjisescu, cu
tsindziits vuleri-mplini
zam-bi-liiI/zambila sf (-bi-li) lilici shcurta di prumuveara cu
friindzili tsi crescu dit unii
tseapa (ngrupatii tu loc) sh-cu
un arapun di laludz (albi,
aroshi, etc.) tsi anjurdzescu
BALADA-A LlVADZLOR
chimanei, avghiulii
135
- [vioara]
<violin> ex: pag 73: un cantic

ca di gaida sh-di zangana prit
chinj
zar-cu-Ia sf (-Ii) -cuculii, culari,
parti dit' un stranj eu cari sacoapira
caplu
ta
s-luafirea,sca di ploai i neaua
[gluga) <hood> ex: pag 63: na
oaie
tu-aumbriiljei
lai
zarculii
za-von SI1(-nuri) - zvon, pandzii

subtsari (di matasi, bumbac) cu
cari si-acoapira fatsa (nveasta
nauii) [val (de mireasa) <veil
(worn by a bride ex: pag 85:
ea mutreashti-arushunoasii, pit
zavon tsi-i anviilita
zgu-ral/zgur sf (zgu-ri/zguri) catsiiros, (per) shutsiit ca tu

<hyacinth>
ineali [crets, buclat] <curly>
zam-bi-Ia2/zimbilii sf (-bi-li) zgu-rii2/zgureauiilazgurii sf (zgucalatiilcalatha, cosh, canestra
ri) - partea metalidi tsi armani
[co~ (cu provizii)] <basket> ex:
tu cinusha di la carbunj dupii
pag 69:vin oaminj mari ciivala
tsi ardu, atsea tsi armani candu
cu flambura sh-zimbilji
minereurli s-tucheseu (ta s-da
za-mis-les-cu vb (-learn, -li-ta,
metali), arudziniilrudzina
-li-ri) - fac (amintu) un njic,
[zgura] <slag, dross> ex: pag
creedz un IUCN(dau amintari a
59: batut di arina, di vimturi, di
unui lucru) i hiintsa '- [a
zgura
"7'::i",,1~1tl <"'+1"\
,..nn,..A11TA':>
sf
93: oaminjlji, pricum si shtii, zim-bi-lji/zimbili/zimbiHi
(-bilj/-bi-li)
vedz
ziimbila2
pi-aest loc s-au zamislita (s-au
ex:
pag
69:
vin
oaminj
mari
amillta/a)
ciivala cu flambura sh-zimbilji
zan-gii-ni sm (-nadz) - vioara,
multu
mushat
[zambilii)
AV'
"'JIlT

Balada Livezilor Noua Gramoste

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Balada Livezilor Noua Gramoste

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BALADA LIVEZILOR

EDITURA CARTEA AROMANA - 1994

Nicolao Battaria - Pirlvulii - 1989

ConstantinSolemace - Dimlndarea Plrinteasci

Dina Cuvata - Si5nninitaa - 1990

ElenaStere" MarianaBara Frimturi di Bani

fir! Cmtsi - 1993

EDITURA CARTEA AROMANA.

1 Aesl/l "ZOOrdi la Editor" easti scris Cll agiutorlll al lOllel Zeana.

" -:anlitsitra Armana",i" di lonel Zeana, dauli publicati di EditUl'a

p dzinjli 29-36. Nu shtim cum va si s-faca 11Ianclo, shi tu cari misurii

C. GULl- I. ZEANA - BALADA-ALIVADZLOR 9

Costa Gnli s-aminta sh-el Livadz, tu 21-1i di Shcurtu 1916. Dupa

BlIc/lre~.ti-Ro11lania- 1985; Hristll candroveallll shi Kim [orgoveallll _

10 NICOLAE GULl - BALADA LlVEZILOR

ricumandatsia-a criticului literal', a edituraljei, fu ta si s-publica,

NORMILI DI SCRIARI A EDITURALJEI

a~a, b, e, ch, d (dh), dz, e, f, g (g); g~ @, h, i, j, k, I, Ij 0); 111,n, nj

(n), 0, p, q, 1',s, sh (~), t (th), ts (0, u, v (v), w, x, y, z.

Dupa grailu a omlui, litira a s-avdi, candu ca rumaneseul ii, candu

SIlJ ~-a VUI -.;a lU L.UUdl11

12 NICOLAE GUll - BALADA LlVEZILOR

C. GULl- I. ZEANA - BALADA-ALlVADZLOR

avdi ca tu zborlu ga(;il/a. Mash candu easti an fatsa-a] e shi i, sonlu g

- ca tu zborlugheatru - s-avdi (mash la aesti graiuri!)ca sonlu gra-

:__ _~_ 4._::

con-gilll/-ctsi-i, ashi cum sonlu ji shi je s-pl1lnuntsiish-tu alti limbi

Litirlig (cumdziisimma nsus)shi l' au sonurlilatinig shi v; ma tu

14 NICOLAE GULl - BALADA LlVEZILOR

Pirfeetul (aveam vinjitii, aveai vinjita,...), Vinitorlu Antirior (tsi s-fatsi

REGULI DI SCRIARI. A ZBOARILOR

C. GULl- I. ZEANA - BALADA-ALIVADZLOR

I" H,1a"..~ r~..+~~ "..~~::;-:;

C. GULl- I. ZEANA - BALADA-ALIVADZLOR 17

amiliurari, etc. Andaua reguli di aesti, atseali di dispartsari a zboarlor

PRUBLEMA-A VUCALILOR SHCURTI (i, u, iu, ii)

i-Ill II v:! ~i sii ~~rii' m:! ;-'11111

nu s-avdi; candu zboarli arman mfir-/ji,fi-cior-/ji, luch-/ji, l1Iur-dar-/ji,

C. GULl- I. ZEANA - BALADA-ALlVADZLOR

18 NICOLAE GULl - BALADA LlVEZILOR

sa ngrapseashti (ca easti tu bitisita, i ca easti tu mesea-a zborlui): dupa

shea (in-sllia), a-nt-shea (a-rtl-shia), a-giir-shea (a-giir-shia), etc.).

Dol,Ii ngriipsescuzboarlidi ma nsus: 1I1I1slz-cO/ljiu,

nms/Ill. ci-reslm, ca-Iesllll, etc. cu ill-shcurtu icii ll-shcurtu la singular

C. GUU - I. ZEANA - BALADA-ALIVADZLOR 21

piirints a17l1ii,y,nlllllts allaltSa, calld adutsi, 111ultaratsi, armanesc

C. GULl- I. ZEANA - BALADA-ALlVADZLOR

22 NICOLAE GULl - BALADA LIVEZILOR

Una pmblema mari easti cu litira edit bitisita-a multor zboari iu

ClIlIgres di Limba shi

Cultura Armalla tsallllt Freibllrg-Ghirmallii dit 20-li tu 23-1i di AIII/wr

e-jIllUl. et SPUIlI co, Ira mUIl/ zuoan,

shi poati si sa scrii sh-ashi. Ma noi angrapsim, an general, ea. Tra

iar-ba, etc. Ii ngrapsim ashi; nu Ii ngrapsim:

rai, ea-rats), verbul, lu ngrapsim cu ea. Tut cu ia si scriu numi proprii

C. GULl- I. ZEANA - BALADA-ALlVADZLOR 25

ca Chiaeu, Cia1llba,Stuiall, etc. ica niulughismi ca zborlu pia-tsii. Ma

a uu. ~. ~U.1.l ,",<4,""u.~

de-jea, etc.). Avem deapoea zboari iu diftongul vini dupa

Tut una prublema ca atsea al ea (ia) u avem cu diftongul oa cari

- ca lta-ra-lIa, lleq-l4a,a da-ua, etc.,

I" H,1a"..~ r~..+ "..::;-:;