6+Materiale :

-actiunea acidului alchenoic asupra sticlei din cis

Pt generatia actuala: solutia aopasa a copolimerlului acidului acrilic + acid itaconic
(maleic) rezultand acidul polialkenoic
Reactie de priza: acid- baza
Etape:
1.dizolvarea-ionizarea poliacidului
2. dezintegrarea retelei de sticla cu eliberarea de Al, Ca, Na, rezultand acid ortosilicic.
Ionii in mediu acid formeaza complecsi (AlF3, CaF)
3. precipitarea polisarurilor (Ca, Al) si reticularea catenelor poliacidului, se elimina H din
acidul ortosilicic, rezultand un silicagel ce inglobeaza particulele de sticla nereactionate
4. hidratarea polisarurilor, rezultand o matrice de hidrogel. Dupa priza rezulta o matrice
de polimer ionic ce leaga particulele de sticla inconjurate de silicagel
influenteaza priza raportul sticla- acid poilialchenoic- cu cat sticla este mai mare si apa
mai putina, cu atat timpul este mai mic
-si care clasa de cis contin particulele cele mai eficiente in adeziune
CIS tip I: chituri adezive (luting cement)
-componenta anorganica la RDC si componenta lichida CIS
CIS- lichid
Solutie apoasa de acid poliacrilic
Pt generatia actuala: solutia apoasa a copolimerului acidului acrilic + acid itaconic
(maleic), rezultand acidul poliakenoic
Sistem anhidru: apa distilata sau acid tartric
RDC- componenta anorganica
17-55% din volumul compozitului
macroumplutura 1-100 microni
midiumplutura 1-10 microni
microumplutura 0.001- 0,1 microni
bazate pe: cuart cristalin, silice coloidala, aluminosilicati, borosilicati (Li, Ba, strontiu)
fluoruri de bariu, fibre de sticla si diferiti oxizi metalici
compozitele moderne au faza anorganica sub forma hibrida si este introdusa prin sarjare
(dispersie), dispersie-polimerizare, dispersie-condesare
rasinile moderne contin umplutura hibrida radioopaca rezultata de la sticle pe baza de
metale grele
-ce sunt cermeturile si indicatiile
cermeturile sunt cimenturi ionimere metalice si au scopul de a inlocui amalgamele
datorita dezavantajelor pe care le prezentau ( culoare, etansitate, coroziune, gust metalic)
si partial rasinile compozite pt zona laterala

sunt un amestec de particule de sticla si particule metalice (Au, Pd, Ag). Are loc
atomizarea particulelor metalice 3.5 microni care au fost aglutinate si sinterizate, apoi se
macina rezultand particule f fine.
Pulbere: particule de sticla cu particule metalice
Lichid: solutie de copolimer
Cermeturile cu particule de aur prezinta rezistenta la coroziune, etanseitate, rezistenta
mecanica
Indicatii
obturatii coronare dinti temporari
restaurari de bonturi
obturatii coronare dinti permanenti PM, M- inferioare amalgamelor dpdv mecanic
-ce sunt compomerii si indicatiile
materiale cu origine mixta care imbina propr RC si a cimenturilor ionomere de sticla
se livreaza ca pasta in sistem capsulat cu sistem de initiere foto (monocomponent)
compozitie: faza anorganica: sticla
agenti de cuplare: silicat coloidal
faza organica: monomer de baza CDMA, monomer de dilutie GDMA
Indicatii
De electie: obturatii cls III, IV
Leziuni cervicale (lacune cuneiforme)
Carii radiculare
Cls II restaurari mixte (RC, compomer)
Restaurari de bonturi cand coroana mai prezinta din pereti
Restaurari coronare dinti fracturati
Cls I, II dd temporari
sigilari
-ce fel de legatura stabilesc componenta lichida la CIS
?????
Etapa 1- dizolvarea ionizarea poliacidului: consta in descompunerea suprafetei particulelor de
silicat de catre acid, realizandu-se o adeziune bazata pe difuziune si absorbtie intre particulele de
sticla si matrice. Stratul exterior al particulelor de sticla se descompune eliberand ioni de Ca, Na,
Al si F, ducand la formarea unui sol.
Importanta acestui tip de adeziune intre structurile dentare si cimenturile ionomere consta in
aparitia unei adeziuni foarte puternice intre cele doua substraturi. Adeziunea se realizeaza mai
bine pe medii curate. De aceea se recomanda conditionarea suprafetelor dentare inainte de
aplicarea cimentului cu o solutie apoasa de acid poliacrilic.

Preventie
-mijloace folosite in perierea fetei dorsale a limbii
La nivelul fetei dorsale a limbii se gasesc numeroase microorganisme, in special datorita
retentivitatii acesteia (anfractuozitati datorate papilelor filiforme mai lungi si cele
fungiforme mai scurte dar si datorita fisurilor prezente la acest nivel)

Microogranismele de la acest nivel pot secreta substante urat mirositoare (determina

halitoza)
Se va folosi razusa de curatat limba, din plastic sau inox, cu unul sau doua manere,
incurbata si parte activa cu striuri- se va racla/curata fata dorsala a limbii de cateva ori,
prin miscari postero-anterioare pana cand limba nu va mai prezenta depozite de curatat
Se poate folosi periuta de dinti moale, asezata transversal pe lungimea limbii, cu sau fara
pasta de dinti, prin miscari de tractiune dinspre posterior spre anterior ,cu presiunie
usoara, mentinand contactul cu mucoasa, pana cand limba nu mai apare incarcata
La sfarsitul operatiei, suprafata curatata este spalata prin clatirea gurii
Firma Verifresh, propune in acest sens instrumentul de curatat limba Tongue Cleaner,
care prin manerul ergonomc si capul activ de mici dimensiuni si prevazut cu 7 lamele,
curata dar si retine murdaria
Prin curatarea periodica se observa reducerea cantitatii de placa supragingivala depusa,
cat si nr microorganimelor prezente la nivelul fluidului oral, dar si reducerea halenei
fetide si favorizarea preceptiei gustative
-si grupele de varsta carora recomandam lacuri fluorurate
lacurile cu fluor sunt recomandate pt copii sub 4 ani (2-3 ani) pt profilaxia si tratarea
cariei de biberon, mai ales in zona frontalilor, dar putem fluoriza si intreaga arcada
dentara.
*aplicarea lacurilor la copilul mic 2-3 ani reprezinta o metoda usor de efectuat, sigura si
eficienta, constitutindu-se intr-o alternativa neinvaziva la tratamentul curativ al cariei.
Prodecura devine obligatorie pt copii cu risc crescut la carie
Deasemena se va folosi cu succes la copii cu varste cuprinse intre 5-7 si 11-13 ani, in
timpul eruptiei M1 si M2 permanenti- confera protectie importiva cariei
dar si pacientilor cu risc crescut de carie, la orice varsta
-cum se numeste aparatul ce sterilizeaza cu caldura umeda
autoclav- sterilizarea prin vapori de apa sub presiune
conditii: presiune 2 atm, temperatura 121 grade, timp de 30 min pt sterilizarea
instrumentarului in cutii metalice
caldura umeda distruge microogranismele prin coagularea si denaturarea proteinelor
celulare vitale
indicatii: material contaminat, seringi, instrumentar chirurgical, sticlarie, materiale din
bumbac, comprese, obiecte din cauciuc
-ce e supranumita periuta chimica
lemnul dulce
ramurile arborelui Slvadora Persica se transforma in adevarate periute de dinti prin
mestecarea lor la unul din capete. Pe langa efectul mecanic de periere, el actioneaza si
chimic, prin intermediul acizilor grasi, al compusilor fenolici, al fitosterolilor si al
flavonelor continute
-intervalul la care se schimba manusile si mastile
manusile si mastile sunt articole de unica folosinta, se aplica inainte de orice contact cu
pacientul, se mentin pana la terminarea tratamentului cand se indeparteaza.

se vor schimba dupa fiecare pacient dar si in cazul in care acestea se deterioreaza (rupere,
sfasiere)
mastile, in cazul in care in timpul tratamentului sunt vizibil contaminate cu produse
biologice de la pacient, patate, umezite sau deterioarate fizic, se inlocuiesc cat mai repede
posibil
dupa utilizare sunt considerate deseuri medicale si vor fi procesate ca atare
ciment silicat: indicatii
Obt cls III
Obt cls I, fata orala a dd frontali
Cls V, azi contraindicat
CaSO4 (este liner) avantaje si proprietati
Produc la nivel parapulpar o izolare electrica, nu si termica
Chimic au pH bazic (11-12)
Solubile in apa
Dpdv mecanic, propr sunt scazute
Biologic stimuleaza neodentinogeneza cu aparitia de dentina secundara
Contin timol, fluor, calciu pt efectul antibacterian local
Dupa ce varsta recomanda apa de gura.
Apa de gura (cu fluor) este recomandata dupa varsta de 6-7 ani
Copii vor fi supravegheati pt ca exista riscul ingerarii- cu atat mai grav in cazul apelor de
gura cu continut mare de alcool- intoxicatii, chiar mortale
Ce faza a amalgamului este cea mai rezistenta la coroziune
Gamma (Ag3Sn4)
Ce indicatii are rasina acrilica cu vascozitate lent progresiva si care sunt
componentele
Material pe baza de rasini acrilice simple ce contin o componenta alcool plastifiant ce
confera plasticitate crescuta a produsului
Indicatii
Conditionarea campurilor protetice 48-72 ore; grabirea vindecarii postprotetice
(protezarea imediata)= indicatie de electie
Amprente functionale pt proteza totala (procedeul fonetic)
Amprenta functionala (metoda indirecta)-rebazare
Rebazare temporara
Curatarea mecanica si cu ultrasunete care e mai eficienta?
Curatarea mecanica a instrumentarului= manuala, cu sapun/detergenti, apa si periifolosita in vederea pregatirii instrumentarului si sticlariei in vederea sterilizarii; eficienta
redusa
Sterilizarea prin ultrasunete- pt curatarea materialelor din inox, sticla

UltraSunetele sunt produse de generatori cu cristal, acestea actioneaza asupra B, pe care

le distruge prin ruperea membranei si liza celurara, dar si prin fenomenul de cavitatiei (in
mediul lichid apar bule gazoase punandu-se in libertatate OH)
Este suficient de puternica pt a inlatura cele mai dificle urme de murdarie sau
contaminare, penetrand in profunzime, dar si suficient de blanda pt a curata
subansambluri fine, de precizie
Curatarea prin ultrasunete este mai eficienta decat cea mecanica
*curatare mecanica= detartraj mecanic sau detartraj cu ultrasunete- cel cu ultrasunete este
mai eficient si mai rapid in indepartarea tartrurilui dentar
Ce concentratie de alcool este indicata in apele de gura?
apa de gura trebuie sa aiba un continut maxim de 5% alcool etilic si sa fie ambalata in
sticle prevazute cu dopuri speciale, greu de desurubat de copilul mic, si pe eticheta
produsului sa fie scrise avertismente (ATENTIE: a fi tinut la distanta de copilul mic. Nu
se inghite. Contine alcool. De folosit la indicatie medicului)Apele de gura cu continut de >25% alcool au fost asociate cu incidenta crescuta a
cancerului din zona buco-faringiana
Componenta toxica RDC
Acceleratorul- amina organica tertiara: dimetilparatoluidina este toxica, cu efect
discromatic
s-a inlocuit cu N-N dietanol paratoluidina
Cum se numeste aparatul care realizeaza sterilizarea cu caldura umeda?
Autoclav
Indicatiile apelor de gura cu NaF 0.05?
Prevenirea cariei dentare- in special persoanelor tinere, pe durata perioadelor de risc
cariogen maxim
Sunt recomandate si pacientilor care prezinta multiple zone de demineralizare, celor cu
suprafete radiculare expuse, celor care prezinta reconstutuiri protetice retentive sau
aparate ortodontoice fixe, celor cu xerostomie, gravidelor sau celor du hipersensibilitate
dentinara
Se recomanda o data pe zi, seara la culcare dupa periaj, cand individul isi clateste gura cu
cca 10 ml solutie timp de 60 sec. Dupa clatirea si evacuarea gurii de continutul rezultat, i
se cere individului ca timp de 30 min sa nu se clateasa, sa nu bea si sa nu manace
Nu se recomanda copiilor sub 6 ani
Componentele sist adeziv gen a 5
Componente: bis GMA, PMGDM, 2-hidroximetilmetacrilat, alcool etilic
Adeziune pt restaurari de compozit, portelan, metal, amalgam, ceramica
Forta mare de lipire
Componente: primer + adeziv intr-un flacon unic
Au fost reduse etapele de lucru

Ce sunt salinii si ce rol au in componenta RDC?

Agenti de cuplare- fac legatura intre cele doua faze
La radicalii X se leaga faza organica, la radicalul OH se leaga faza anorganica
Faciliteaza adeziunea rasinii compozite
Ce confera plasticitate la matriale compunduri si bucoplastice ?
Rasinile naturale ( copal,,Kauri pt compound si parafina pt bucoplastice) confera
plasticitate
Pelicula dobandita e depozit dur sau moale ?
pelicula dobandita este un depozit moale, subtire, acelular, amorf, insolubil, translucid,
omogen, alcatuit din glicoproteine de origine salivara (o molecula protecia si un
carbohidrat) ce se adsoarbe selectiv, si din cristalele de hidroxiapatita de la surpafata
dintilor
Ce matrial se numeste si "periuta chimica
=lemnul dulce
ramurile arborelui Slvadora Persica se transforma in adevarate periute de dinti prin
mestecarea lor la unul din capete. Pe langa efectul mecanic de periere, el actioneaza si
chimic, prin intermediul acizilor grasi, al compusilor fenolici, al fitosterolilor si al
flavonelor continute
-componenta lichidiana CIS actuale si tipul de adeziune la substrat al CIS
Componenta lichidiana CIS actuale: solutie apoasa a copolimerului acidului acrilic + acid
itaconic (maleic) rezultand acidul poliakenoic
Adeziune chmica la smalt, dentina si adera chimic pe metalele conditionate (oxidate)rezulta legatura ionice si legaturi de hidrogen cu gruparile OH din hidroxiapatita
dentinara si amelara. Are loc o chelare a OH asemamatoare ionilor de Ca. Nu necesita
gravaj. Adera in prezenta apei. Se recomanda utilizarea agentilor de curatire
-alginate dezavantaje si indicatii
Dezavantaje
Pierd apa in mediul uscat prin fen de sinereza
Turnarea imediata a modelului (15 min)
Se conserva in mediu umed- rulouri umede
Demulararea amprentei se realizeaza la 30-60 min dupa priza initiala a gipsului- mai
tarziu de 10 ore alginatul absoarbe apa din gips
Indicatii
Amprente anatomice pt modele documentare
Amprente preliminare pt edentatul partial si total
Amprente pt antagonisti
Amprente functionale (proteza partial acrilica)
Amprente in ortodontie

Amprente in tehnologia coroanelor si puntilor (combinata cu HR)

-cei mai fideli elastomeri de sinteza-enumeraree
siliconi de aditie, polieteri, tiocaucicuri, siliconi de condensare
-prop la ras ca mat de amprenta
materiale rigide, utilizate experimental ca material de amprentare
dezvantaje: coeficient de contractie mare, efect iritant local, manevrare dificila, pret cost
crescut
-hidrocoloizi reversibili comp hidrofila
agar-agar( geloza) polizaharid hidrofil, extrasa din algele rosii
compozitie:12-14%
lichefiere la 70-100 grade; gelificare la 30-50 grade
dimensiunea particulelor este micronica
-dezavantajee si recomandari pt HR
Dezavantaje:
aparatura si dotare auxiliara mai complexa (linguri, portamprente, sistem de racire, bai
modulare, gipsuri extradure, mixere)
necesita o conditionare foarte exacta a santurilor gingivale
stabilitate mica (pierd apa)necesita turnarea modelului in primele 15 min
necesita utilizarea unor produse moderne pt dezinfectie
-Efectele acidului polialkinoic asupra sticlei
Pt generatia actuala: solutia aopasa a copolimerlului acidului acrilic + acid itaconic
(maleic) rezultand acidul polialkenoic
Reactie de priza: acid- baza
Etape:
1.dizolvarea-ionizarea poliacidului
2. dezintegrarea retelei de sticla cu eliberarea de Al, Ca, Na, rezultand acid ortosilicic.
Ionii in mediu acid formeaza complecsi (AlF3, CaF)
3. precipitarea polisarurilor (Ca, Al) si reticularea catenelor poliacidului, se elimina H din
acidul ortosilicic, rezultand un silicagel ce inglobeaza particulele de sticla nereactionate
4. hidratarea polisarurilor, rezultand o matrice de hidrogel. Dupa priza rezulta o matrice
de polimer ionic ce leaga particulele de sticla inconjurate e gelul de silice
influenteaza priza raportul sticla- acid poilialchenoic- cu cat sticla este mai mare si apa
mai putina, cu atat timpul este mai mic
-indicatii RAS
rcr (macheta directa)
coroane partiale
coroane de substitutie
incrustatii
secundar: fixare fatele, coroane, punti provizorii, gutiere

-rol lineri ( in general sau in special linerul pe baza de Ca(SO4)2

Proprietati:
produc la nivel parapulpar o izolare electrica nu si termica
Au pH bazic (11-12)
Solubile in apa
Dpdv mecanic, proprietatile sunt scazute
Efect biologic: stimularea odontoblastilor si neodentinogeneza cu aparaita de dentina
secundara
contin timol, fluor, calciu pt efectul antibacterian local
-dezavantaje cimenturi silicat, proprietati ciment silicat
proprietati:
initial au fizionomie excelenta datorita indicelui de refractie asemanator smaltului
datorita aluminosilicatului, insa se deterioreaza rapid, devin oopace in contact cu mediul
bucal
stabilitate volumetrica: coeficient de dilatare mic (se contracta datorita reactiei
exoterme)- contracite liniara 0.15-.3%, si contractia volumetrica 3-3,5%. Apare
fenomenul de separatie marginala
rezistenta mecanica: asemanatoare dentinei, inferioara amalgamelor/ au rezistenta
mecanica buna la compresiune asmanatoare cimentruilor fosfatice
aderenta: se mentine datorita factorului mecanic, nu adera chimic
stabilitate coloristica- se modifica in timp, la nivelul zonelor abarazate si zonelor
marginale rezulta separatie marginala si infiltratie marginala
biologic au efect carioprofilactic datorita fluorurilor din compoztie. Sunt pulpotoxice (pH
acid)
conductibilitate termica- valori mici- contracareaza transmiterea variatiilor termice catre
pulpa
dezavantaje:
fen de separatie marginala datoria coef de contractie
se modifica in timp culoarea
aderenta mecanica
metoda moderna de preparare (cu mixere):pt incepatori este necesar un timp de priza mai
lung, cantitatea preparata este mai mare decat cea necesara, metoda scumpa
ph acid= pulpotoxice- este necesara aplicarare linerilor si obturatiei de baza inainte pt
protectia pulpei
nu se va aplica peste baza de eugenat de zinc
prelucrare/ finisare- grosiera dupa 15 min, ideal dupa 24 ore
protectia obturatiei coroanre cu lacuri dentinare
la ce temperatura se introduc materialele bucoplastice in CB
30-40 grade (isi mentin plasticitatea la temperatura bucala)
dezavantaje CIS
modul de elasticitate inferior cimentului fosfat

duritatea inferioara cimentului fosfat

rugozitate dupa priza datorita sticlelor din compozitie- se recomanda prelucrarea minima
necesita protectie cu lacuri pt obliterarea microfisurilor si microporilor
transluciditate inferioara rasinilor compozite
contractie 4,4%- fen de separatie marginala
faza cea mai sensibila a amalgamului
gamma 2 cea mai sensibila la coroziune
dezavantaje RDC
adaptare marginala necorespunzatoare la nivelul pragului
dificil de realizat (numeroase etape) si costisitoare
uzura mai ales in zonele laterale
ce material confera plasticitate ZOE/materiale bucoplastice/HIR
plasticitate zoe: uleiurile
materiale bucoplastice: rasinile naturale (parafina)
Hir?
Pulbere: sarurile acidului alginic= alginat de sodiu, alginat de potasiu + fosfat trisodic
(aditiv) + masa de umplutura (talc, carbonat de calciu, pamanat diatomeic)
Lichid: apa distilata
Prin amestecul lor rezulta o solutie (sol) cu plasticitate buna care prin gelificare
rezulta un gel cu proprietati imuabile

indicatii ZOE
zoe pt amprentare:
amprenta functionala la proteza totala si in tehnologia protezei scheletate
rebazarea protezelor acrilice
inregistrarea realtiei de ocluzie stabilizarea sabloanelor
cimentari provizorii (coroane, punti)
cimenturi zoe:
obturatii de baza + foz
coafaje indirecte
obturatii de canal
pansamente calmante, parodontale
cimentari provizorii
proprietati ZOE
zoe pt amprentare:
plasticitate, fidelitate ideale 0.01mm
stabilitate dimensionala buna (modificari dupa priza 0.1%)
local nu au efect toxic, caustic, iritant
timp de priza 3-6 min, rezistenta mecanica
duritate buna
timp de lucru suficient (nu necesita turnarea imediata)
ciment zoe:

solubulitate
pH bazic (7-8)
conductibilitate termica redusa (izolator bun)
optic opace
rezistenta mecanica si duritate inferioara FOZ
aderenta mecanica superioara cimenturilor silicat si a amalgamelor
se corodeaza in mediul oral, biologic
efect sedativ- bacteriostatic
se contraindica aplicarea ca baza sub rasini compozite (efect inhibitor al
polimerizarii)
HIR-indicatii, proprietati,obtinere, temperatura ideala
Indicatii:
amprente anatomice pt modele documentare
amprente preliminare pt edentatul total si partial
amprente pt antagonisti
amprente functionale (pt proteza partial acrilica)
amprente in ortodontie
amprente in tehnologia coroanelor si puntilor
Porprietati:
au inlocuit materialele rigide in etapa de amprentare
Plasticitate si fidelitate f bune in faza plastica
Pierd apa in mediul uscat prin fen de sinereza
Solubilitate in apa scazuta la cele alcalino pamantoase si crescuta la cele alcaline- se
pastreaza in locuri uscate
Rezistenta la rupere
Flexibilitate
Timp de gelificare 3 min- influentat de temperatura, apa, tehnica de spatulare, mediul
ambiant
Timp de priza incetinit (prelungit) de fosfatul trisodic care reactioneaza cu fosfatul de
calciu rezultand un gel cu retea 3d alcatuita din lanturi de alginat legate de ionii de ca iar
in ochiurile retelei se gasesc particule de alginat nereactionat, cantitate crescuta de apa ,
produsi secundari
Obtinere: dozare extemporanee cu linguri speciale din material plastic sau predozat
1 lingura = 15 g pulbere+ 50 cm3 apa
pt maxilar: 2 linguri, pt mandibula 1,5 linguri
se adauga progresiv prin tehnica saturatiei progresive, se spatuleaza in bol de cauciuc si
se obtine o pasta vascoasa ce se aplica in portamprente cu retentii. Timp de priza 4 min
temperatura ideala: 23 grade
metode de amprentare pt. RAS
Materiale rigide mai rar folosite la amprentare (au fost folosite ca mat. de amprentare),

Au fost utilizte pt. tehnologia PP si PT: amprenta devenea baza sablonului, baza
machetei, apoi baza protezei. Rezultau imprecizii
Forme de prezentare
MUCOSEAL= amprenta mucostatice
Se utilizeaza DURACRYL(P/L):
PULBEREA (PMMA): peroxid de benzoil, plastifiant (ftalat de
butil 8%), pigmenti, coloranti
LICHIDUL (MMA) si inhibitori de pilimerizare( hidrochinona,
pirogalol)
INDICATII:
amprenta macheta prin metoda directa: incrustatii, coroane partiale, coroane de
substitutie, rcr
linguri individuale
reparatii proteze partiale si totale, fixare dinti acrilici, crosete
Sau: materiale semirigide speciale cu vascozitate lent progresiva: rasini acrilice simple si
o componenta alcool plastifiant
Utilizate pt conditionarea campurilor protetice 48-72 ore
Grabirea vindecarii postprotetice (protezare imediata(
Amprente functionale pt proteza totala
Rebazare temporara
Preventie
- caror pacienti recomandam periutele interdentare
Indicate pt pacientii cu spatii interdentare libere, cu furcatii expuse, la pacientii cu aparate
ortodontice fixe sau au cu lucrari protetice complexe sprijinite pe implanturi dentare, dar
si in zona imoblizarilor dentare si intermaxilare efectuate in parodontologie sau chirurigie
Cu ajutorul lor se pot aplica si variate substante active precum fluoruri dar si substante
amitomicrobinene, de regula clorhexidina sau agenti desensibilizanti
- metoda de periere sulculara principala- met Bass
-curata eficient placa dentara de la nivelul santului gingival
-se recomanda folosirea pierutelor dentare moi
-la sfarsitul perierii se va continua curatarea spatiilor interdentare cu ajutorul flossului
-se indica pacientilor cu probleme parodontale ce prezinta spatii interdentare libere,
suprafete radiculare expuse, dar si celor cu coroane de acoperire cu limita supragingivala
si purtatorilor de aparate ortodontice
-metoda presupune plasarea filamentelor direct in santul gingival, deci in sus pt maxilar si
in jos pt mandibula
-periuta se plaseaza in unghi de 45 grade fata de axul lung al dintelui si spre apical,
cuprinzand cu fata activa atat suprafatele dentare cervicale cat si marginea gingivala
vecina

-plasarea periutei se face prin introducerea ei paralel cu arcadele dentare si apoi se roteste
spre unghiul de 45 grade
-se va efectua o presiune usoara auspra gingiei fara a produce indoirea filamentelor, prin
care fortam patrunderea acestora in santul gingival interdentar
-miscarea de curatire este una de vibrare scurta in fata si in spate fara deplasarea perilor,
insumand pt fiecare grup dentar curatat cate 10 asemenea miscari. Se trece le urmatorul
grup de 2-3 dinti repetand miscarea descrisa anterior
-miscarea este repetata de-a lungul arcadelor, curatand astfel atat fetele V cat si pe cele O
are dd
-frontal, atat palatinal cat si lingual, peruita este introdusa in lungul ei, cu plasarea
filamentelor in santurile gingivale de curatat. Urmeaza o miscare de curatire spre exerior
prin care filamentele indeparteaza placa
-cantitatea de pasta folosita la copii 6 luni 2 ani
cantitate redusa de pasta (cat un bob de mazare, ideal pasta de dinti speciala pt copii cu
continut redus de fluor (fluorura de sodiu 0.11%) si se vor folosi sub supraveghere
datorita riscului de ingerare accidentala ce poate produce intoxicatii acute cu fluor, uneori
chiar mortale
-si materiale pt sigilare
cele mai indicate materaile pt siligari sunt :
rasinile compozite timp bis GMA sau UDMA, auto sau fotopolimerizabile, transparente
sau opace, de culoare alba, roz sau galbuie,
cimenturile glass ionomer
compomerii
etape: pregatirea dintelui (periaj profesionala)
izolare
uscare
conditionare acida cu acid fosforic 30 sec
aplicarea sigilantuluu
adaptarea ocluzala
-ce tip de flourizare se contraindica la cei cu restaurari din portelan glasionomeri si
implanturi
fluorizare cu APF (flouoroortofosfatul acidulat)= amestec de fluorura de sodiu 2%, acid
fluorhidric 0.34% si acid ortofosforic 0.98%
produc suprafete poroase
-durata de viata a unei periute de dinti ( a unei periute manuale)
durata de viata a unei periute dentare este dependenta de corectitudinea cu care se
efectueaza periajul, adica de corectitudinea cu care se aplica tehnica de periaj, de forta
folsita si mai putin de durata periajului

obisnuit durata optima de utilizarea unei periute este de 3-4 luni, sau mai corect, ea se
inlocuieste cand filamentele raman indoite, se rup sau cand anumite filamaente indicator
colorate se decoloreaza (decolorare pe masura ce periuta se uzeaza)
cand deteriorarea periutei se produce mai rapid de 3 luni, specialistul trebuie sa constate
greselile e tehnica ce conduc la aceasta situatie si sa le corecteze
se recomanda ca fiecare dinivid sa foloseasca zilnic 2-3 periute, care sunt utilizate prin
rotatie, cea mai noua fiind rezervata periajului de seara, care este cel mai important
studiile arata ca o peroiuta noua este cu 30% mai efcienta comaprativ cu una uzata
-ce pasta de dinti profilactica recomandata toata viata
Paste de dinti pe baza de fluor= pastele de dinti terapeutice: de control al carieri dentare
-recomandate tuturor pacientilor, indiferent de riscul cariogen (cu exceptia copiilor sub 2
ani) de 2 ori/zi
-pacientilor cu activitate carioasa medie- crescuta se recomanda mai mult de 2 ori/zi
-pt desensibilizare dentara
-pt indivizii cu suprafetele radiculare expuse si celor cu xerostomie
-fluorurile anogranice recunoscute ca eficienta si sigure de utilizat in compozitia pastelor
de dinti sunt: fluorura de sodiu 0,24%
monofluorofosfatul de sodiu 0,76%
fluorura de staniu 0,4%
-Sanguinaria (definitie)
alcaloid vegetal- se obtine din radacina plantei sanguinaria cadensis care creste in
america de nord si contine benzofenantidina
este un agent cationic de suprafata, solubil in apa, care prezinta capacitate de legare la
lipoproteinele membranei microbiene, generand efect bactericid
in plus, inhiba metabolsimul glucidic, mecanism prin care pH ul bucal se mentine in
limite fiziologica sau reduca aderenta micrbiana si depunerile de placa, si implicit
inflamatia gingivala
actiunea antiplaca speciala, actionand mai ales asupra placii subgingivale
reduce depunerile de placa cu 20-60%
-Dezavantajele utilizarii periutelor dentare manual?
Efecte negative la nivelul partilor moi (leziuni ale testurilor moi gingivale- acute sau
cronice)
Pot determina abraziune dentara daca sunt folosite periute cu filamente dure sau in
combinatie cu o tehnica de periere agresiva si pasa de dinti abraziva
Durata mai mare comparativ cu acelasi randament obtinut prin periaj mecanic
Necesita dexteriate si manualitate (dificil pt copii si pers cu handicap)
Nu are o eficienta la fel de mare pt curatarea suprafetelor interdentare ca cele mecanice
-Autoclav- ce fel de sterilizare
sterilizare cu vapori de apa sub presiune
este metoda de sterilizare cea mai larg utilizata si cea mai eficienta

procesul implica expunerea ficarui artciol in contact direct cu aburul, la o temperatura si

presiune bine determinate pt un interval de timp prestabilit
presiunea 1-2,3 atm
presinta mai multe faze de lucru
1/ prevacumare
2/ sterilizare propriu zisa cu
temperatura 112-118 grade, 30 min
121- 124 grade, 15 min
126-129 grade, 10 min
134-138 grade, 3 min
3/ posvacumare, uscare
durata sterilizarii variaza in functie de volumul si natura materialelor introduse in
autoclav: sterilizarea instrumentarului in cutii metalice se face la 121 grade, timp de 30
min
materailele din casoletele sterilizate vor fi utilizate in cel mult 24 ore din momentul
sterilizarii
-Detartraj ultrasonic vs detartraj manual
detartrajul este manopera profilactica sau terapeutica prin care se indeparteaza placa
dentara si depozitele de tartru supra si subgingivale precum si prin care se obtin surpafate
coronare radiculare netede, neretentive pt placa, cu scopul de a mentine sanatatea
parodontala
detartrajul manual se realizeaza atat cu instrumente clasice (gheara, secera, trapez) cat si
cu instrumente moderne (chiurete, pile, dalti, razuse)
ultrasunetele reprezinta vibratii mecanie cu vibratii mari- aparatele de detartraj ultrasonic
produc vibratii rapide ale varfului partii active, care, tinute in contact cu suprafata
depozitelor de tartru, le vor disloca si le vor indeparta
detartrajul ultrasonic este mult mai eficient, mai putin traumatizant pt partile si mai rapid
decat cel manual si in plus indeparteaza coloratiile extrinseci, insa are dezvantajul
zogomotului produs
Avantaje detartraj mecanic (ultrasonic)
indepartare mai usoara a tratrului
timp redus
mai putin traumatizant pt partile moi
indeparteaza coloratiile extrinseci
efecte antimicrobinene datorita energiei acustice generate de oscilatiile sau vibratiile
capatului activ dar si prin solutile de lavaj
efort minim al practicianului
confort pt pacient
Dezavantaje detartraj mecanic (ultrasonic)

Perceptie tactila redusa

Vizibilitate redusa datorita apei
Accesibilitate redusa in zonele distale
Aerosolii produsi cresc riscul transmiterii infectiilor
Sunetul produs poate deveni obositor
precursorul placii dentare
pelicula dobandita- este un depozit moale, subtire, acelular, amorf, insolubil, translucid,
omogen, alcatui din glicoproteine de origine salivara (o molecula protecia si un
carbohidrat) ce se adsoarbe selectiv, si din cristalele de hidroxiapatita de la surpafata
dintilor
este aderent de suprafetele dentare dar si de tartru, restaurari stomatolgice si alte surpafete
prezenta in cavitatea orala
este indepartata prin procedurile prfilaxiei primare si se reface instantaneu dupa
realizarea lor
rapid dupa formare, la nivelul peliculei dobamdite apar primele microorganisme care o
colonizeaza, transformand-o in placa bacteriana
colonizarea peliculei dobandite este benefica pt bacterii, care gasesc la acest nivel
elemente nutritive necesare supravieuirii
fixarea preferentiala a anumitor microorganisme la nivelul punctelor de legare (binding
sites) de la nivelul suprafetei peliculei dobandite. Se ataseaza numai micooorganimele ce
prezinta receptori de memebrana pt punctele de legare si care in plus se gasesc in numar
suficient in saliva. Printre acestea se numara S mutans, S sanguis ce colonizeaza placa
supragingivala si S salivarus ce colonizeaza suprafata limbii si saliva
precursorul cariei
=leziunea de subsuprafata, sau in situ si apoi de pata aba cretoasa
initierea demineralizarilor produse pe supfatele dentare netede si pana la aparitia petei
albe cretoase dureaza 6-9 saptamani
aceste leziuni se pot vindeca spontan prin itnerventia sistemelor naturale salivare (proces
de remineralizare prin precipitarea sarurilor minerale), la care se pot adauga favorabil
insitutirea tratementelor specifice preventiei primare
pana cand apare caria cavitara trece deobicei o perioada lunga, cca 24 luni, de la prima
remineralizare sau in cazul cariilor agresive 6 luni
leziunea de subsuprafata reprezinta primul stadiu de evolutie al cariei dentare, in situ =
pierderea de substanta anorganica ce se produce in subsuprafata smaltului,
demineralizarea avand loc la o adancime de 10-100 microni si la nivelul retelei
hipomineralizate
stratul de smalt acoperitor al leziunii de suprafata este intact si apare la palapare cu sonda
dur, neted si fara seme de demineralizare
este consecinta a modificarilor de pH survenite la interfata placa dentara/ dinte (procese
multiple de demineralizare, remineralizare)
histologic, procesul carios penetreaza smaltul pe calea striurilor lui Retzius, progreseaza
de-a lungul structurilor interprismatice al retelei hipomineralizate si ajunge in interiorul
prismelor de smalt unde demineralizarea se extinde in lateral, de-o parte si de alta,
progresand in dentina si apoi in pulpa.,

concomitent cu avansarea demienralizarii in profunzime are loc si distrugerea proteinelor

de la nivelul matricei organice. In aceste conditii smaltul de suprafata incepe da se
prabuseaza si apare cavitatea carioasa franca ce va necesita tratament curativ, ea
reprezentand etapa ireversibila a evolutiei procesului carios
-la nivelul leziunii de subsuprafata se observa histologic patru arii distincte dinspre
profunzime spre suprafata:
1. Aria translucida
2. Aria intunecata
3. Corpul leziunii
4.Aria de suprafata
ce tip de pasta se foloseste l copii intre 2-6 luni
?? pasta de dinti??? Periere, fara pasta??
cum este placa dentara microbiana
placa dentara este depozitul dentar moale, neuniform si aderent la strucuturile cavitatii
orale
reprezinta o aglomerare microbiana cu caracter de ecosistem
este rezultatul prezentei microorganimselor si al produsilor lor de metabolism
exista placa dentara supra si subgingivala
nu se poate indeparta prin simpla clatire a gurii, ci necesita perierea dintilor
se acumuleaza in zonele udne autocuratirea se realizeaza mai greu, adica subecuatorial,
interdentar sau la niveul santurilor si fosetelor coronare
compozitie chimica: 80 apa, 20% substatta uscata, din care 70-80% este reprezentata de
microogranisme
masca oro-nazala
masca are rolul de a acoperi nasul si gura personalului medical, protejand tegumentele si
membranele mucoase (bucala, nazala) de contactul direct cu agentii patogeni cu
transmitere sanguina (risc de stopire sau imposcare cu sange sau fluide coroporale) sau
aeriana (prin manopere ce produc aerosoli)
reguli de utilizare
-articole de unica folosinta
-se aplica inainte de orice contact cu pacientul
-se mentin pozitionate pana la terminarea tratamentului cand se indeparteaza
-dupa utilizare vor fi considerate deseuri medicale si vor fi procesata ca ataare
-daca in timpul tratamentului apar dificultati de comunicare ce necesita indepartarea
mastilor, ele nu se mentin agatate in jurul gatului, se scot si vor fi inlocuite
-daca in timpul tratamentului ele sunt vizibil contaminate cu produse biologice de la
pacient, patate, umezite sau deteriorate fizic, se inlocuiesc cat mai repede posbil
in functie de tipul de procedura stomatologica la care sunt dinicate, exista
masti de consultatie- un un singur strat de material= protectie la particule cu diamentrul
>5 microni-> capacitate de filtrare redusa
masti chirugicale, filtrante- din materiale netesute ce inbunatatesc protectia
antomicrobiana prin cresterea capacitatii de filtrare; pot avea forma dreptunghiulara sau
hemicupa. Cele depretunghiulare sunt flexibile o adaptare individuala la contuurile

faciale si prezintaun sistem de fixare supranazala (banda metalica modelabila), in timp ce

cele hemicupe sunt rigide, fara posbilitate de adaptare, insa si acesta are sistem de fixare
supranazala.
Sunt rezlizate din 2-4 straturi de materail sintetic, avand o capatiate de filtrare de 99,99%
pt dimensiuni de 0.1-3microni si sunt imperbabile, limitand penetrarea lichidelor
biologice
cand se recomanda ata dentara
ata dentara este indicata in principal curatirii mecanica a spatiilor interdentare, care
prezinta papile intergre si fara expunerea cementului radicular
se recomanda adolescentolor dupa 10-12 ani si adultilor ce prezinta o buna coordonare
neuro-musculara a miscarilor
cand s-a produs retractia gingivala, flosuul nu se mai indica
obiective: indeparteaza placa si resturile alimentare din spatiile interdentare curatire, atat
de la niveul dintilor naturali cati de la cei acoperiti protetici sau a implanturilor dentare
sau aparatelor ortodontice fixe
poate redue sangerarea gingivala prin limitarea acumularii placii si a tartrului dentar
(suprafetele sunt mai lucioase, devenind imporprii depunerilor ulterioare)
se realizeaza si un masaj bland al papilei interdentare, ceea ce duce la stimularea
circulatiei locale
se pot aplica agenti chimio-terapeutici la niveul suprafetelor dentare sau a celor
subgingivale
este comandata inaintea periajului dentar- curatarea placii dentare determina o patrundere
mai usoara si o actiune mai eficienta a fluorurilor continute in pastele de dinti
metode de fluorizare la copii
apele de gura fluorurate nu se recomanda copiilor sub 6 ani
pastele de dinti cu fluor nu sunt indicate copiilor sub 2 ani
fluoramid pt copii peste 4 ani
lacuri pe baza de fluor- cele mai indicate- metoda sigura si eficienta pt copilul mic (2-3
ani)
fluorizare locala profesionala- aplicare locala de NaF la 3,7,10,13 ani- profilaxia cariei de
biberon si in momentul eruptiei dintilor permanenti
fluorizare prin apa potabila
fluorizarea apei in scoli
fluorizare prin sare de bucatarie
fluorizare prin lapte
tablete si solutii fluorurate= de la 6 luni la 16 ani, intre 0.25-1 mg/zi
cat timp dureaza periajul
atat periajul manual cat si cel mecanic dureaza 3-4 minute si se va realiza de cel putin 2
ori pe zi (dimineata, si seara)
timpul destinat periajului mecanic este mai redus, comparativ cu acelasi randament
obtinut prin meriaj manual
in primul minut de periaj mecanic se indepaerteaza 75% din placa, in 2 min se
indeparteaza 84% din placa si pana la 93% dupa 6 min

un periaj corect trebuie realizat asfel incat fiecare suprafata dentara sa fie curatata
eficient
fiecare grup dentar va fi curatat prin minim 6 miscari de periere (in cazul perierii
manuale) si 3-5 secunde pt fiecare dinte in cazul perierii mecanice
este nevoie de timp pt un control efieicnt al placii
varsta dupa care se recomanda NaF 0,05%
dupa varsta de 6 ani- apele de gura cu fluor nu sunt recomandate copiilor sub 6 ani
fluorura de sodiu 0.05% se recomanda o data pe zi, seara la culcare dupa periaj, cand
individul isi clateste gura cu cca 10 ml solutie timp de 60 sec. Dupa clatirea si evacuarea
gurii de continutul rezultat, i se cere individului ca timp de 30 min sa nu se clateasa, sa nu
bea si sa nu manace