Sunteți pe pagina 1din 69

2.2.

Circuital de inalta tensiune


2.2.1. Descrierea circuitului de inalta tensiune
Circuitul de inalta tensiune (plansa 2) este cuprins intre pantografe si
infasurarea primara Tl .3 a transformatorului de tractiune, inclusiv.
Circuitul este urmatorul: linia de contact - pantograful 1 (sau 2) - separatorul
monopolar 3 (sau 4) - disjunctorul 6 - izolatorul de trecere 8 - borna A a infasurarii de
reglaj Tl.l - infasurarea de reglaj Tl.l - borna B a infasurarii de reglaj Tl.l -conductorul
OU - transformatorul sugator T8 - conductorul 0 - dispozitivele conductoarelor de
intoarcere 17...22 - sina de cale ferata.
De la infasurarea de reglaj T l . l pana la primarul T1.3 a transformatorului de
tractiune, mersul curentului depinde de treapta graduatorului. Astfel, cand graduatorul
se afla pe o treapta fata sot (de exemplu - treapta 1), curentul trece prin culegatorul
T2.2 (LI) sj prin contactorul K.1, prin circuitul: infasurarea de reglaj Tl.l (treapta 1)
-culegatorul T2.2 - borna A2 - conductorul 9 - contactorul de reglaj Kl - conductorul
13 - borna A3 - infasurarea primara T1.3 a transformatorului de tractiune -conductorul
OU - transformatorul sugator T8 - conductorul O - dispozitivele de intoarcere 17...22 sina de cale ferata.
Circuitul are si o ramificatie: conductorul 9 - contactorul de reglaj K3 - conductorul 12
- rezistenta de limitare T4.1 (Rl).
Rezistenta de limitare (comutare) T4.1 are rolul de a permite trecerea de pe o
treapta pe alta, impiedicand scurtcircuitele in infasurarea de reglaj Tl.l a
transformatorului principal.
Transformatorul sugator T8 are trei infasurari cu raportul de transformare 1:1:1.
El are rolul de a canaliza curentii de intoarcere (vagabonzi) si impreuna cu
dispozitivele 17...22 de-a proteja rulmentii osiilor.
Dispozitivele 17...22 sunt montate la cutiile de osie dupa cum urmeaza: osia 1 - cutia
din dreapta osia 3 - ambele cutii osia 4 - ambele cutii osia 6 - cutia din stanga La osia
1, partea stanga este montat dispozitivul de antrenare a pompei de uns buza
bandajului; La osia 6. partea dreapta este montat bulonul de antrenare a vitezometrului
(ghebarul).
In cazul alimentarii cu tensiune de pe o treapta cu sot (de exemplu - treapta 10),
circuitul va fi urmatorul: treapta 10 - culegatorul de inalta tensiune T2.1 (L2)
-infasurarea suplimentara Tl .2 - borna Al - conductorul 10 - contactorul de reglaj K2
-conductorul 13 - borna A3 - infasurarea primara T1.3 a transformatorului de tractiune
- conductorul OU - transformatorul sugator T8 - conductorul O - dispozitivele de
intoarcere 17...22 - sina de cale ferata.

2.2 Circuitul de inalta tensiune

47

In paralel cu contactorul K2 se afla contactorul K4, care are contactul principal


inseriat cu rezistenta de comutare T4.1 (R2), avand acelasi rol de protectie la
scurtcircuitarea infasurarii de reglaj T l . l amintit mai sus.
Rezistentele T4.1 montate in camera de inalta tensiune deasupra cuvei selector,
sunt introduse in circuit in momentul trecerii de pe o treapta de tensiune pe alta treapta
de tensiune.
Infasurarea suplimentara T1.2 ridica cu inca 625 V tensiunea culeasa de
culegatorul T2.1, obtinand inca 20 trepte intermediare (pe langa cele 20 ale infasurarii
de reglaj). Astfel, la motorul de tractiune se pot comanda 40 trepte de tensiune, intre
trepte pasul fiind de 24 V, ceea ce permite obtinerea unei caracteristici F(V) foarte
buna pentru exploatare.
Valoarea maxima a tensiunii secundare, adica cea aplicata motoarelor de
tractiune, este de 967 V pe pozitia 40 a graduatorului. corespunzatoare tensiunii
maxime de 25.625 V a primarului Tl .3, corespunzand la 25.000 V la linia de contact.
Curentul maxim ce trece prin infasurarea de reglaj Tl.l, este de 238 A in cazul
cand nu se face si incalzirea trenului si 266 A cand se face incalzirea trenului.
Rezistenta T3.8 (6300 ohm) are rolul de a amorsa arcurile electrice aparute la
conectarea si deconectarea contactorilor de reglaj K1...K4.
2.2.2. Protectiile din circuitul de inalta tensiune
2.2.2.a.) Protectia la supratensiuni.
Supratensiunile ce pot aparea in circuitul de inalta tensiune si care pot provoca
strapungerea izolatiei, cea mai slaba intalnita in cale, pot fi de origine atmosferica sau de
comutatie.
Cele de origine atmosferica (de ordinul a sute de kV), provin de la trasnete care
pot atinge direct linia de contact sau o instalatie vecina liniei de contact, care are o
influenta prin inductie electrostatica si electromagnetica.
Supratensiunile de comutatie apar la deconectarea disjunctorului in sarcina.
Pentru protectia contra acestor supratensiuni, intre disjunctorul 6 si izolatorul de
trecere 8 s-a montat descarcatorul cu rezistenta variabila 5 (plansa 2). Descarcatorul
este montat in pozitie inclinata pe acoperisul locomotivei 060-EA (figura 10). El este
conectat la un capat la borna izolatorului de trecere de inalta tensiune 8, la care este
legat si cablul de legatura a acestuia cu separatorul disjunctorului, iar cu celalalt capat
este legat la masa locomotivei.
Daca apar supratensiuni in circuitul de inalta tensiune, descarcatorul 5 conduce la
masa tot ce depaseste 33 kV. Functionarea descarcatorului este similara cu
functionarea unei supape care la o anumita valoare se deschide.
In exploatare, descarcatorul 5 poate fi strapuns (sau conturnat) si pune direct la
masa, tensiunea primita de la l i n i a de contact. Adeseori, acest defect este vizibil,
deoarece provoaca si o explozie; uneori descarcatorul nu-si modifica aspectul exterior.
O deficienta de exploatare a descarcatorului 5 este ca nu are si posibilitatea de
contorizare a intrarilor in actiune.

48

2. Circuitele electrice de pe locomotiva 060-EA 5100 KW

Fig. 10 Descarcatorul de supratensiuni


In exploatare, daca descarcatorul 5 se avariaza, locomotiva se declara defecta.
2.2.2. b.) Protectii maximale de curent
Protectia de curent actioneaza atunci cand curentul depaseste valoarea
curentului reglat. In circuitul de inalta tensiune, elementele de masura sunt
transformatoarele 7 si Tl.13, iar cele de executie, releele maximale S7.38:7 si
S7.38:11, respectiv releele de semnalizare S7.43:7 si S7.43:10.
2.2.2. b.l.) Releul maximal de curent S7.38:7 - comanda deconectarea
disjunctorului cand intensitatea curentuiui din circuitul de inalta tensiune depaseste
570 A. Bobina releului este alimentata prin secundarul transformatorului de masura 7
(plansa 2 si plansa 13). Transformatorul de masura 7 este montat pe trecerea izolata a
izolatorului de inalta tensiune 8.
Releul are doua contacte active. Cand releul inclemeaza (plansa 5), contactul
505-MS1 alimenteaza bobina de deschidere 6.2 a disjunctorului, iar contactul 479-480
A intrerupe curentul de comanda pentru bobina de mentinere 6.3 a disjunctorului.
Astfel, la o suprasarcina in circuitul de 25 kV, disjunctorul se deschide prin
comanda pe doua cai. Semnalizarea intrarii in actiune a releului maximal S7.38:7 se
face prin releul S7.43:7.
La majoritatea locomotivelor din varianta 3 si a celor ce efectueaza reparatii tip
RR, RG, RK, contactele unor relee de semnalizare sunt intercalate in circuitul de
comanda al bobinei de conectare disjunctor 6.1. Pe langa deconectarea sigura a

2.2 Circuitul de inalta tensiune


disjunctorului (se comanda toate cele trei ventile ale disjunctorului), se impiedica
blocarea disjunctorului intre pozitii la eventuale repetate comenzi.
Protectia maximala prin releul S7.38:7 intra in actiune destul de frecvent la
punerea sub tensiune a locomotivei, in special cand tensiunea la linia de contact este
mai mare de 27,5 kV.
De asemenea, releul intra in actiune la desprinderile pantografului de la linia de
contact, la trecerea pantografului sub zona macazelor aeriene ale liniei de contact.
Pentru continuarea mersului este necesara rearmarea releului de semnalizare
S7.43:7. Daca deconectarea se repeta, se declara locomotiva defecta.
Daca cu declansarea releului S7.38:7, declanseaza simultan si releele maximale:
S7.38:11 pentru infasurarea suplimentara a transformatorului principal T1.2; S7.38:8
pentrii incalzirea trenului; S7.36:9 pentru pozitia de mentinere a graduatorului, aceasta indica in plus ca in circuitul de inalta tensiune s-a produs un scurtcircuit.
Locomotiva se declara imediat defecta.
2.2.2. b.2.) Releul maximal pentru infasurarea suplimentara a transformatorului principal S7.38:ll - comanda deconectarea disjunctorului la o suprasarcina in
infasurarea suplimentara Tl .2 ce depaseste valoarea de 570 A.
Bobina de comanda a releului este legata la secundarul transformatorului de
masura Tl. 13 (plansele 2 si 13). Releul are un contact activ 507-MS1 (plansa 5), care
comanda bobina ventilului de deschidere 6.2 a disjunctorului. Semnalizarea se face
prin releul de semnalizare S7.43:10.
In circuitul de comanda a bobinei 6.1 exista un contact de blocaj a releului de
semnalizare S7.43:10.
Suprasarcina in circuitul infasurarii suplimentare T1.2 se poate produce din
urmatoarele cauze:
-intreruperea rezistentei de trecere T4.1 la graduator (rezistenta de fonta);
- intreruperea rezistentei de stingere T3.8 (rezistenta glazurata);
- defecte in selector;
-ruperea cablurilor de legatura dintre rezistenta T4.1 si intrerupatorul
de sarcina T3.1 (cele patru intrerupatoare cu came, Kl ...K4);
- slabirea suruburilor de fixare pe suport a intrerupatoarelor cu came;
- trepidatia exagerata a intrerupatorului de sarcina T3.1.
Daca defectiunea apare in exploatare, in functie de natura defectului se va
rearma releul de semnalizare S7.43:10 si se va comanda conectarea disjunctorului.
Daca deconectarea se repeta, locomotiva se declara defecta, fara a mai incerca
repunerea ei sub tensiune.
Daca de la inceput deconectarea disjunctorului s-a produs impreuna cu un
zgomot anormal sau cu degajari de fum, fierberi ale uleiului in transformatorul
principal, locomotiva se declara imediat defecta si se cere locomotiva de ajutor.
2.2.2. c.) Protectia firului de contact.
Exista pericolul in exploatare ca sa se comande conectarea disjunctorului
inainte ca pantograful sa atinga linia de contact. Aceasta situatie produce arcuri

50

2. Circuitele electrice de pe locomotiva 060-EA 5100 KW

electrice intre peria pantografului si linia de contact, care pot duce in cele din urma la
sectionarea firului de contact.
Pentru a se evita conectarea disjunctorului inainte ca pantograful sa atinga firul
de contact, incepand cu locomotivele din varianta 3, seria 900, s-a introdus releul de
protectie fir de contact S7.78 (plansa 13).
Atata timp cat pantograful nu a atins firul de contact, contactele 449-450 ale
releului S7.78 impiedica comanda bobinei de conectare disjunctor 6.1 (plansa 5).
Dupa ce in prealabil unul din separatoarele 3 sau 4 de pe acoperis. a fost inchis
si pantograful a atins firul de contact, se alimenteaza transformatorul de pe acoperis.
15 (plansa 2). Acest transformator, cu raportul de transformare 500:5 comanda bobina
releului de protectie fir contact S7.78, prin urmatorul circuit: infasurarea secundara a
transformatorului 15 - conductorul 1105 (plansa 13) - siguranta automata S7.30:4
-conductorul 221 - contactul auxiliar al releului deconectare motoare trifazate S7.30:7
- conductorul 1347 - bobina releului S7.78 - conductorul 1108 - infasurarea secundara
a transformatorului 15.
Odata cu inchiderea contactelor 449-450 (plansa 5) a releului de protectie
S7.78, in posturile de conducere ale locomotivei, la kilovoltmetrele F2.1.I si F2.1.II
apare tensiunea liniei de contact.
Dupa aparitia tensiunii la kilovoltmetrele din posturi se poate comanda conectarea disjunctorului.
A se retine ca la aceste locomotive din varianta 3, disparitia tensiunii de la kilovoltmetrele din posturile de conducere nu este insotita de deconectarea disjunctorului.
Personalul de locomotiva se va convinge in exploatare de cazurile distincte:
disparitia tensiunii la linia de contact si deconectarea disjunctorului.
2.2.2.d.) Protectia pentru supraincalzire rezistente de comutare T4.1.
Aceasta protectie intra in actiune la manipulari repetate a graduatorului, pe timp
de vara sau cand apar defectiuni de izolatie la suportul rezistentelor. Protectia se
realizeaza prin termocontactul T4.2 (plansa 5), care la o supraincalzire a rezistentelor
T4.1 (figura 11) si inchide contactul termic (bimetalic) 508-MS1 si comanda
deconectarea disjunctorului cu blocaj si semnalizare.
Semnalizarea se face prin releul de semnalizare S7.43:20, iar blocajul il
realizeaza contactul auxiliar al acestuia in circuitul de comanda a bobinei 6.1 pentru
conectare disjunctor (440-449).
Contactul MS1-508 se inchide la o temperatura din camera de inalta tensiune de
150 +/- 15C pe element de fonta a rezistentei T4.1 si se inchide la o temperatura
minima la termocontact de 85C.
Termocontactul T4.2 este montat deasupra rezistentei de trecere T4.1.
Daca protectia intra in timpul mersului, vor declema si contactoarele de linie ale
motoarelor de tractiune, iar la franare electrica vor declema contactoarele de franare.
In exploatare, la intrarea in actiune a protectiei se va verifica vizual starea
rezistentelor 14.1 si a termocontactului T4.2. Daca nu se observa inrosiri de element
de rezistenta sau cablul afectat, se rearmeaza releul de semnalizare S7.43:20 si se
comanda conectarea disjunctorului.

2.2 Circuitul de inalta tensiune

51

0 minute racirea rezistentei T4.1. Pentru


grabiiea procesuliii de racire, se pot deschide
usile laterale din sala masinilor, asigurandu-se
in acelasi timp functionarea ventilatoarelor 11,
12, 13.
Se va evita manipularea excesiva a
graduatorului, iar la depoul de domiciliu se va
cere verificarea circuitului si protectia
rezistentei de trecere T4.1.
2.2.2.e.) Dispozitivul de punere la masa T6.

Fig. 11 Rezistenta de
comutare T 4.1
D
a
c
a
d
e
c
o
n
e
ct
ar
e
a
se
re
p
et
a,
se
as
te
a
pt
a
ti
m
p
d
e
81

Are rolul sa puna la masa partea de 25


kV a transformatorului principal, cand se face
revizia echipamentului electric din sala
masinilor.
Dispozitivul este montat pe cuva
transformatorului principal si se actioneaza
din culoarul din stanga al salii masjnilor
(figura 12). Contactul principal fix al
dispozitivului T6 este alimentat prin
conductorul 5 dintre transformatorul de
masura 7 si borna A a lnfasurarii de reglaj Tl .
1 (plansa 2)
Parghia de comutare (contactul principal
mobil), poate ocupa doua pozitii: "Masa
conectat" si "Masa deconectat". La comutarea
dispozitivului de punere la masa de pe pozitia
"Masa deconectat" la pozitia "Masa conectat",
trebuie tinut apasat butonul intrerupator cu
patru poli T6.1. Acesta din urma deschide
(plansa 5) contactele 446-448 si 476-478.
intrerupand circuitele de comanda a bobinei 6.1
si 6.3 a disjunctomlui. Dupa apasarea bulonului
T6.1 se poate manipula dispozitivul T6 la
masa.
De retinut este faptul ca pantografele si
restul aparaturii electrice de pe acoperis nu
sunt puse la masa atunci cand dispozitivul T6
este in pozitia "Masa conectat".

52

2. Circuitele electrice de pe locomotiva 060-EA 5100 KW

Fig. 12 Dispozitivul de punere la masa T6


Pentru a putea comuta dispozitivul de punere la masa de pe pozitia "Masa
conectat" pe pozitia "Masa decoiiectat", trebuie Tndeplinite urmatoarele conditii:
- usa camerei de inalta tensiune Tnchisa si sigilata;
-capacele de protectie ale tuturor blocurilor cu aparate in pozitiile
normale de exploatare, iar usile inchise;
- toate cheile de la blocurile cu aparate trebuie puse in panoul cu chei;
-cheia principals a panoului cu chei trebuie introdusa in dispozitivul
de punere la masa; -dupa ce butonul intrerupator T6.1 a fost apasat,
poate fi actionat
manerul si adus pe pozitia "Masa decoiiectat".

A TENTIE !
Se interzice cu desavarsire comanda conecttirii dhjunctondui priii itlra mctode
decat prin butanuide amectare disjunctor I'1.2:/. In cazulcoitectarii
disjunctorului priii alte ntetode decdt eel amintit \i in ipoiezu uiidrii dispo-jTindui
T6 in pozitia "Masa conectat", pe Itinga avarierea echipamenttdui electric,
deconectarea suhstatiei de tractiune., se poate sectiona linia de contact, en
urmarile adecvate I

2.3. Circuitul de forta al motoarelor electrice de tractiune

53

2.3. Circuitul de forta al motoarelor electrice de tractiune 2.3.1.


Descrierea circuitului de forta al motoarelor electrice de tractiune
Locomotiva 060-EA are sase motoare electrice de tractiune de tip LJE 108-1
(figura 13), motoare de curent continuu, ondulat, cu excitatie serie, avand 8 poli
principali cu infasurare de compensate si 8 poli secundari.
Motoarele electrice de tractiune pot functiona in doua regimuri:
- in regim de tractiune in camp normal sau camp slabit;
- in regim de franare electrica rezistiva.
Exista sase infasuraii secundare ale transformatorului de tractiune T1.4...T1.9
(plansa 2), care alimenteaza separat cate un motor de tractiune. Sensul curentului este
dat de alternanta curentului alternativ. Intr-o alternanta curentul va circula la MET prin
borna ax", iar in cealalta alternanta prin borna "bx".
Forta de tractiune, respectiv turatia motoarelor de tractiune sunt direct
proportionate cu tensiunea obtinuta prin cele 40 trepte de tensiune ale circuitului de
inalta tensiune. Aceasta tensiune ajunge la motoarele electrice de tractiune prin
intermediul infasurarilor secundare T1.4...T1.9, contactorilor S1.1...S6.1, blocurilor
redresoare S1.12...S6.12.
De exemplu, pentru MET nr.2, circuitul in regim de tractiune in camp normal
va fi urmatorul: infasurarea secundara T1.5 - borna "a2" - conductorul 31 -contactorul
de linie pe partea de curent alternativ S2.1 - conductorul 5 - blocul redresor S2.12 conductorul 7 - borna "A" - infasurarea rotorica M2 - borna "H" -inversorul de mers
S2.14 - borna "E" - infasurarea de excitatie - borna "F" -inversorul de mers S2.14 conductorii 12, 13 - contactorul de linie S2.3 - conductorul 36 - selful de aplatisare 16.2
- conductorii 37, 14 - blocul redresor S2.12 - conductorii 15, 38, 39 - borna "b2" infasurarea secundara Tl .5.
Schimbarea sensului de mers al locomotivei se obtine prin schimbarea sensului
curentului de excitatie in infasurarea polilor principali. Astfel, la manipularea
inversorului de mers F 1.1:1 pe pozitia "Inapoi", inversorul S2.14 va face legatura
bornei "H" cu "F" si bornei "12" cu "E", sensul curentului de excitatie fiind schimbat,
se va schimba cuplul rotoric al motorului de tractiune.
In regim de tractiune in camp slabit, motoarele de tractiune pot functiona prin
inchiderea contactoarelor S I . 6...SI.8 - S6.6...S6.8 si introducerea in circuit in paralel
cu infasurarea de excitatie a rezistentelor de slabire a campului SI .9:2...SI .9:4
-S6.9:2...S6.9:4.
Se stie din literatura de specialitate ca turatia motoarelor de curent continuu este
direct proportionala cu tensiunea U aplicata la borne si invers proportionala cu fluxul
magnetic. Rezulta ca, reglarea turatiei motoarelor se poate face fie prin reglarea
fluxului magnetic al polilor principali (slabirea campului), fie prin reglarea tensiunii
(se aplica in regim de tractiune).

54

2. Circuitele electrice de pe locomotiva 060-EA 5100 KW

Fig. 13 Motorul electric de tractiune

Regimul de tractiune, sau regimul de tractiune in camp normal este acel regim obtinut
cand contactoarele de slabirea campului sunt deschise si curentul de sarcina este egal cu
curentul de excitatie, fluxul magnetic al excitatiei fiind maxim. Prin inchiderea contactoarelor
de slabirea campului si introducerea in circuit a rezistentelor SI .9:2...SI .9:4 - S6.9:2...S6.9:4
curentul de excitatie se ramifica pe aceste rezistente, micsorandu-se fluxul polilor si tensiunea
electromotoare (E=kQn). Deoarece intensitatea curentului de sarcina creste I = (U-E)/r, creste
puterea dezvoltata de motoarele de tractiune P = U*I, ca urmare viteza de circulatie se mareste.
La locomotiva 060-EA exista trei trepte de slabire a campului:
SCI - procent de slabire a campului - 20 %;
SC2 - procent de slabire a campului - 35 %;
SC3 - procent de slabire a campului - 50 %.
Caracteristicile de tractiune in regim de slabire a campului sunt deasupra celei de camp
normal (100 %). Astfel, la aceeasi valoare a curentului obtinem la diferite trepte de slabire,
viteze mai mari.
Rezistentele SI .9:1 ...S6.9:1 sunt tot timpul in circuitul de tractiune, micsorand pulsatia
fluxului magnetic printr-o slabire permanenta cu 3-10 % a campului motoarelor de curent
ondulat. Aplatisarea curentului se face printr-un bloc de selfuri de aplatisare 16.1 ...16.6,
separate galvanic intre ele.
In regim de franare electrica rezistiva motoarele de tractiune devin generatoare si
debiteaza energie pe rezistentele S9.1...S9.6. In regim de franare electrica toate contactoarele
de franare S1.4...S6.4 sunt inchise, iar contactoarele de linie sunt deschise.

2.3. Circuitul de forta al motoarelor electrice de tractiune

55

Rezistentele de franare se afla in blocurile de aparate S9 si S10. Aceste


rezistente sunt racite in exploatare cu ajutorul motoventilatoarelor S9.4 si SI0.4
(plansa 3). De exemplu, pentru motorul de tractiune nr.3 devenit generator, circuitul de
franare electrica va fi: infasurarea rotorica M3(G3) - borna "A" - conductorul 43
-rezistenta de franare S9.3 - conductorii 44, 17 - contactorul de franare S3.4 - borna
"N" - infasurarea rotorica G3.
Excitatia generatoarelor sunt legate in serie si primesc alimentare de la
infasurarea secundara Tl.l 1 (110 V, 1500 A) a transformatorului de franare. Circuitul
curentului de excitatie este urmatorul: infasurarea Tl .l 1 - borna "h" - conductorul 81
- contactorul S4.19 curent excitatie - conductorul 82 - conductorul 5 - blocul redresor
S4.12 - conductorii 7, 84, 18 - contactorul S5.5 - inversorul S5.14 - infasurarea de
excitatie FE - inversorul S5.14 - conductorii 85, 18 -... (se continua in serie la fiecare
infasurare de excitatie) - conductorul 56 - conductorul 84 - selful de aplatisare 16.4 conductorii 57, 14 - blocul redresor S4.12 - conductorii 15, 58, 59 - borna "b4" infasurarea secundara a transformatorului de franare Tl .11.
Franarea electrica rezistiva se utilizeaza numai pentru mentinerea vitezei
constante (la coborarea pantelor sau in palier), avand avantajul ca reduce pericolul de
blocare a rotilor la fortele mari de franare produse in cazul franarii mecanice.
In toate cazurile de utilizare a franei electrice se va avea in vedere respectarea
articolului 37 din Regulamentul nr.006 de remorcare si franare.
Daca in exploatare apar probleme in functionarea franei electrice, aceasta nu va
mai fi comandata, iar in depou se va cere verificarea circuitelor.
Observatii:
- in varianta lsi 2, contactorul pentru curentul de excitatie la franare este
S8.1 si se afla in blocul de aparate S8;
- in varianta 1 sj 2, in circuitul MET raman cate trei contactoare de linie pe
fiecare circuit;
- in varianta 3 sunt scoase din schema contactele principale ale
contactorilor S1.2...S6.2, S4.3 si S8.2.
2.3.2. Protectiile din circuitul de forta al motoarelor electrice de tractiune
2.3.2.a.) Protectia contra punerilor la masa - se realizeaza prin releul S7.41:8 (la
locomotivele din varianta 1 si 2 - S7.44:l), care la puneri la masa ce depasesc 5 A intra
in actiune si efectueaza urmatoarele comenzi (plansele 2 si 5):
- inchide contactul 504-MS1, alimentand bobina 6.2 deconectare disjunctor si bobina
releului de semnalizare S7.43:18;
- deschide contactul 481-482, intrerupand curentul de comanda pentru. bobina de
mentinere conectat a disjunctorului 6.3.
Releul de semnalizare S7.43:18 deschide contactul 457-458, blocand comanda
bobinei 6.1 disjunctor. Se realizeaza astfel o deconectare sigura pe doua cai, cu blocaj.
Bobina releului S7.41:8 este alimentata prin rezistentele de 40 ohm, 34.1...34.6
de la cate o borna a infasurarilor motoarelor de tractiune (ON3). Cealalta borna ON4

56

2. Circuitele electrice de pe locomotiva 060-EA 5100 KW

este legata la masa. Practic, se realizeaza o punere la masa intentionata, curentul fiind
limitat de rezistenta 34. Cand curentul de scurtcircuit depaseste 5 A, rezistentele
permit alimentarea bobinei releului S7.41:8.
O deficienta de exploatare este ca aceasta protectie nu indica la intrarea in
actiune la care motor sau circuit aferent a aparut punerea la masa.
Daca protectia intra in actiune, se rearmeaza releul de semnalizare S7.43:18 si
se comanda conectarea disjunctorului. Se comanda graduatorul pentru marirea
treptelor de tensiune si se constata daca defectiunea se repeta. Daca nu se repeta,
inseamna ca deconectarea disjunctorului a fost accidentala. Se continua mersul, dar la
depoul de domiciliu se va intocmi nota tehnica de verificare a circuitului de forta.
In cazul in care deconectarea se repeta, se va proceda astfel:
2.3.2.a.l.) Daca trenul are si locomotiva impingatoare, indiferent de pozitia in
tren a locomotivei la care a aparut defectul, se opreste trenul si cu locomotiva franata
se trece controlerul repede pe pozitia 1, 2, 3 si tot repede se readuce pe pozitia 0. Daca
disjunctorul nu deconecteaza, rezulta ca punerea la masa se produce numai la tensiuni
ridicate, depistarea circuitului defect nefiind posibila, locomotiva se declara defecta.
Daca deconectarea se repeta datorita punerilor la masa, se rearmeaza releele de
semnalizare S7.43:18 si se izoleaza motorul 1 din separatorul S7.30:31 prin
manipularea acestuia in pozitia "Deconectat". Se reconecteaza disjunctorul si se
manevreaza din nou controlerul. Daca disjunctorul nu deconecteaza, rezulta ca
punerea la masa este in circuitul MET1. Acesta se lasa izolat si se continua mersul cu
locomotiva in 5 MET. Daca deconectarea se repeta si cu MET1 izolat, se trece
separatorul S7.30:31 in pozitia "Conectat" si se repeta procedeul cu restul MET, in
ordinea 2...6, pana cand deconectarea nu se mai repeta.
Daca deconectarea se produce izoland pe rand toate motoarele electrice de
tractiune, punerea la masa poate fi la una din infasurarile secundare T1.4...T1.9, la
unul din blocurile redresoare sau la cablajul de forta si locomotiva se declara defecta.
2.3.2.a.2.) Daca trenul are numai o locomotiva in cap, se opreste trenul, se asigura
mentinerea pe loc, apoi se repeta operatiile de mai sus.
Daca mecanicul a mai fost sesizat anterior de punerea la masa a unui motor
electric de tractiune, atunci se va proceda direct la izolarea motorului in cauza.
La depoul de domiciliu, personalul de locomotiva va cere prin nota de comanda
verificarea circuitelor de forta la MET.
Daca pe langa releul de punere la masa inclemeaza si releul maximal de curent
pentru un MET, sau scurtcircuitorul unui MET, se izoleaza motorul de tractiune
respectiv, se rearmeaza scurtcircuitorul, se rearmeaza releul de semnalizare si se
conecteaza disjunctorul. Cand nu se stie la care motor a declansat scurtcircuitorul, se
vor rearma toate scurtcircuitoarele cu atentie, pentru a depista scurtcircuitul declansat.
Daca nici dupa rearmarea scurtcircuitoarelor, disjunctorul nu reconecteaza, cauza
poate fi sudarea contactelor principale ale contactorului de linie de pe partea de curent
alternativ S1.1...S6.1. In acest caz, dupa punerea la masa a circuitului de 25 kV prin
dispozitivul T6, trebuie depistat contactorul sudat, indepartat capacul blocului respectiv, demontata camera de stingere a contactorului de linie si deschise contactele
principale. Contactorul cu contacte principale sudate este indicat si de releul S7.35:5,
care in aceasta situatie are butonul (armatura) atras.

2.3. Circuitul de forta al motoarelor electrice de tractiune

57

2.3.2.b.) Protectia maximala de curent. In circuitul de forta al motoarelor electrice de


tractiune exista trei protectii contra supracurentilor:
- protectia prin relee maximale S7.38:1 ...6 pentru motoare de tractiune;
- protectia prin scurtcircuitoarele S1.10...S6.10;
- protectia prin releul maximal pentru curentul de franare S7.38:13.
2.3.2.0.1.) Releele maximale de curent pentru MET - S7.38:1...6 comanda
deconectarea disjunctorului cu blocaj si semnalizare la o suprasarcina in circuitul de
forta ce depaseste valoarea de 1715 A. Bobinele de comanda ale releelor sunt legate
intre infasurarea secundara a transformatorului de masura T9.1...T9.6 si aparatul
indicator al patinarii S7.45 (plansa 2 si 12). Semnalizarea intrarii in actiune a
protectiilor se face prin releele de semnalizare S7.43:1 ...6.
In exploatare, la intrarea in actiune a protectiei, se rearmeaza releul de
semnalizare si se conecteaza disjunctorul. Daca deconectarea se repeta, se izoleaza
motorul de tractiune semnalizat prin manipularea separatorului aferent
S7.30:31...S7.30:36. Continuarea mersului se face in 5 MET daca tonajul si sectia de
remorcare permite.
2.3.2.b.2.) Scurtcircuitoarele S1.10...S6.10 (figura 14) au rolul de a proteja
redresoarele S1.12...S6.12 impotriva supracurentilor brusti, de exemplu: cercuri de foc
la colectorul motorului de tractiune, scurtcircuit pe una din ramele cu diode al blocului
redresor, strapungerea unui conductor pe partea de curent continuu a circuitului de
forta.
Blocurile redresoare SI.12...S6.12 are fiecare in componenta 48 diode de siliciu,
legate in punte. Pe fiecare latura a puntii sunt patru ramuri legate in paralel, fiecare
ramura avand trei diode legate in serie. Cu fiecare dioda se leaga in paralel un
condensator pentru repartizarea egala a tensiunilor intre diodele aceleiasi ramuri. Daca
se strapunge una din diodele inseriate in ramura, tensiunea inversa se repartizeaza intre
diodele ramase in stare buna si pe fiecare dioda tensiunea inversa va creste. Aceasta
situatie este periculoasa la trepte inalte de reglaj a infasurarii Tl.l, fiindca se pot
strapunge si celelalte diode inseriate.
Strapungerea unei ramuri este o avarie grea in circuitul de forta, care poate provoca
curenti de scurtcircuit de valori a 3000...5000 A, si care pot afecta transformatorul de
tractiune, blocul redresor, circuitele aferente, constituind un motiv cert de producere a
incendiilor in circuitele de forta. Din aceste considerente, la locomotiva 060-EA
scurtcircuitoarele S1.10...S6.10 (plansa 2) la aparitia unui supracurent aparut brusc si
care depaseste valoarea de 2820 A protejeaza redresoarele si circuitele aferente,
efectuand urmatoarele comenzi (de exemplu - S6.10):
- inchide contactul principal 15-2, protejand redresoarele S1.10...S6.10 prin punerea tn
scurt a tnfasurarilor secundare T1.4...T1.9 (plansa 2);
- inchide contactul auxiliar 520-MS1 si comanda deconectarea disjunctorului prin
bobina 6.2 si semnalizare prin releul S7.43:16 (plansa 5);
.
- deschide contactele 468-469 si 491-492, tntrerupand alimentarea bobinelor 6.1 si 6.3
ale disjunctorului.
Punerea in scurt a infasurarilor T1.4...T1.9 poate dura 2-4 ms, timp necesar
deconectarii disjunctorului.

58

2. Circuitele electrice de pe locomotiva 060-EA 5100 KW

Fig. 14 Scurtcircuitorul
In ultimul timp se manifests tot mai accentuat tendinta de revizuire a punctelor
de vedere privind modul de solutionare a protectiei blocurilor redresoare. Prin
transferarea regimului de scurtcircuit infasurarilor secundare ale transformatorului de
tractiune, acesta este supus termic si mecanic extrem de dur, ceea ce reprezinta un
dezavantaj serios.La locomotivele cu blocuri redresoare formate din diode TU38 si la
locmotivele iesite din termenele de garantie a fabricii constructoare, contactul
principal 2-15 este suprimat.
In exploatare, daca scurtcircuitorul a intrat in actiune, se izoleaza motorul de tractiune aferent, se rearmeaza scurtcircuitorul cu ajutorul cheii speciale, rotind usor in sensul acelor de ceasornic pana la zgomotul caracteristic, se rearmeaza re leu 1 de
semnalizare si se contitiua mersul in 5 MET, daca tonajul trenului si sectia de remorcare
permite. Este obligatorie izolarea motorului de tractiune protejat. In carnetui de bord se
va mentiona numarul scurtcircuitorului intrat in actiune, conditiile de exploatare in
momentul intrarii in actiune (viteza, zona de remorcare, intensitatea curentului), numarul
motorului de tractiune izolat. La depoul de domiciliu se va intocmi nota tehnica privind
verificarea circuitelor de forta. Obligatoriu, atelierul de reparatii va schimba contactele
principale ale scurtcircuitorului (dupa intrarea acestuia in actiune). In carnetui de bord
personalul de locomotiva la predarea schimbului va mentiona si starea sigiliilor la
scurtcircuitoare (orificiul de introducere a cheii patrate).

2.3. Circuitul de forta al motoarelor electrice de tractiune

59

2.3.2.b.3.) Releul maximal S7.38:13 pentru regim de franare electrica rezistiva


limiteaza curentul de franare a generatoarelor la valoarea de 1030 A. Transductorul de
masura S9.7 (plansa 2) este legat in circuitul de franare al motorului de tractiune nr.2
si masoara curentul de franare intre conductorii 34 A si 34. La valoarea de 1030 A a
curentului de franare, este alimentata prin conductorul 334, bobina releului maximal
S7.38:13 pentru curentul de franare (plansa 13).
Circuitul auxiliar este alimentat cu 110 V, 50 Hz de la transformatorul auxiliar
S8.33 (plansele 4 si 12). De'fapt, transductorul de masura S9.7 este un amplificator
magnetic cu doua infasurari, prin care tree doua circuite:
- circuitul de comanda de 110 V, curent alternativ;
- circuitul de forta, curent continuu.
O data cu cresterea curentului de franare pana la valoarea reglata de 1030 A,
reactanta lnfasurarilor transductorului scade si curentul de 110 V, 50 Hz comanda
inclemarea releului maximal S7.38:13.
Circuitul de comanda este urmatorul (plansele 4 si 12): transformatorul auxiliar
S8.33 (boma 5) - conductorul 331 - siguranta automata S8.30:13 - conductorul 333
-infasurarile inseriate ale transductorului de masura S9.7 - conductorul 334 - bobina
releului maximal S7.38:13 - conductorul 335 - ampermetrele Fl.2:33.1-11 din posturile
de conducere pentru curent de franare - conductorul 099 - placa de borne S8
-conductorul 100 - transformatorul auxiliar S8.33 (boma 6).
Prin conectarea releului maximal pentru curentul de franare S7.38:13, se
inchide contactul M36-956 (plansa 12) si se comanda bobina releului auxiliar
antipatinaj S7.37:12. Acesta din urma isi deschide contactul 906-908 si inchide
contactul MS2-916 (plansa 11), comandand la randu-i oprirea cresterii tensiunii la
graduator si apoi scaderea cu doua trepte ale acestuia. Prin aceasta se micsoreaza
curentul de excitatie ale motoarelor de tractiune (generatoare) si curentul de franare
scade. Intrarea in actiune a protectiei nu este semnalizata la panoul cu relee S7.43,
decat prin indicatoarele trepte graduator Fl .2:36.1-11.
2.3.3. Circuitul de alimentare la priza 23
Pentru a putea fi deplasata in hala locomotiva, se manipuleaza inversorul S4.14
in pozitia dorita ("Inainte" sau "Inapoi") si se alimenteaza de la o sursa exterioara de
curent continuu, de la o tensiune de 50-110 V curent continuu, prin priza 23 (figura 15
si plansa 2).
Circuitul este urmatorul: priza 23 (borna +) - conductorul 53 - borna "A"
-Infasurarea rotorica a MET4 - borna "H" - inversorul de mers S4.14 - Infasurarea de
excitatie F-E - inversorul de mers S4.14 - conductorii 13, 56 - priza 23 (borna -).
Cand se deschide capacul prizei 23 (in mijlocul sasiului, pe partea dreapta a
locomotivei), se deschid doua contacte auxiliare 460-463 si 483-484 (plansa 5), care
intrerup circuitul de comanda pentru bobinele disjunctor 6.1 si 6.3, blocand o
eventuala incercare de conectare a disjunctorului.
Viteza locomotivei la deplasarea cu alimentare de la priza 23 va fi de eel mult 3
km/h, iar in cabina din fata, in sensul de mers, obligatoriu trebuie sa se afle tot timpul

60

2. Circuitele electrice de pe locomotiva 060-EA 5100 KW

un mecanic care in caz de necesitate sa opreasca imediat locomotiva. Dupa utilizare,


priza 23 va avea capacul inzavorat.

Fig. 15 Priza 23
Observatie:
in variantele 1 si 2, priza 23 pentru deplasarea locomotivei in depou alimenteazaMET3.

2.4. CircuituI pentru incalzirea trenului

61

2.4. CircuituI pentru incalzirea trenului


2.4.1. Descrierea circuitului pentru incalzirea electrica a trenului
Tensiunea de 1507 V, curent alternativ monofazat, 50 Hz, utilizat la incalzirea
trenurilor este luat de la priza dl a tnfasurarii serviciilor auxiliare Tl .12 (plansa 3).
CircuituI este urmatorul: infasurarea T1.12 (priza dl) - conductorul 100
-contactorul S3.18 - conductorul 101 - prizele pentru incalzire 24, 25 - cupla de
legatura 26 - rezistentele de incalzire din vagoane.
Comanda Tnchiderii contactorului de incalzire S3.18 este data de tntrerupatorul
Fl .2:7 de pe pupitrul de comanda din postul de conducere (plansa 14).
In exploatare, la legarea la tren a locomotivei electrice, conectarea cuplei 26 se
va face numai dupa ce lacatusul de revizie va primi de la mecanic maneta
comutatorului de incalzire tren S7.22, maneta inversorului de mers F 1.1:1 si cheia
cuplei. Dupa efectuarea cuplarii, lacatusul de revizie inmaneaza mecanicului maneta
comutatorului de incalzire tren S7.22, maneta inversorului de mers Fl.l:l si cheia
cuplei, dupa care acesta va pune comutatorul de incalzire a trenului S7.22 pe pozitia
"Incalzire". Prin manipularea tntrerupatorului Fl.2:7 se inchide contactul 671-673 si se
comanda Tnchiderea contactorului de incalzire tren S3.18 (plansele 2 si 14). CircuituI
de comanda este urmatorul: curent comanda MSI - inversorul de mers Fl.l:l conductorul 671 - tntrerupatorul F1.2:7 pentru tncalzire tren - conductorul 673 tntrerupatorul termic S7.64 - conductorul 676 - comutatorul de proba S7.21:1
-conductorul 674 - comutatorul tncalzire tren S7.22 - conductorul 675 - separatorul 16
- conductorul 680 - bobina contactorului incalzire tren S3.18 - borna minus, M0.
Comutatorul de proba S7.21:1 este intercalat in circuitul de comanda tntre
conductorii 676-674, deoarece la efectaurea probelor de la priza 31 (3x380 V, 50 Hz),
acest contactor are contactul 676-674 deschis, blocand tnchiderea contactorului S3.18.
Separatorul 16 (de fapt, un contactor trifazat) in pozitia tnchis (plansa 3), face
legatura tnfasurarii serviciilor auxiliare Tl.12 cu reactanta inductiva T15. Aceasta
bobina (T15) numita in exploatare si reactanta tncalzire tren, are rolul de a amortiza
(de a stinge) tensiunea electromotoare de autoinductie (U e = -Ldi/dt) aparuta in special
la tntreruperea circuitului de tncalzire tren, tensiune care poate periclita izolatia.
Separatorul trifazat 16 a fost tnchis la manipularea tntrerupatorului Fl .2:7, prin
tnchiderea contactului 671-672 (plansa 14). Contactorul de tncalzire tren S8.13 prin
tnchiderea contactului 671-672 face automentinerea bobinei 15 in circuitul tnfasurarii
Tl. 12.
2.4.2. Protectiile din circuitul pentru incalzirea electrica a trenului
2.4.2. a.) Protectia contra supratensiimilor se realizeaza prin descarcatorul T10 de 1,5
kV(figura 16).

62

2. Circuitele electrice de pe locomotiva 060-EA 5100 KW

Fig. 16 Descarcator de supratensiuni din circuitul de incalzire tren


Un capat al descarcatorului este legat la conductorul 100, iar celalalt capat la
masa locomotivei. Descarcatorul T10 (plansa 3) se afla montat pe transformatorul
principal si functioneaza similar cu eel de pe acoperisul locomotivei, amortizand si
conducand la masa toate supratensiunile ce depasesc 1500 V.
Nu se admit'e in remorcarea trenurilor de calatori pe timp de iarna locomotive
fara acest descarcator.
2.4.2. b.) Protectia contra supraintensitatilor se realizeaza prin releul termic S7.64 si
releul maximal S7.38:8.
In cazul cand curentul de incalzire se mentine mai mult de 3 minute la o valoare
de 470 A (situatie care poate surveni tn primele momente dupa cuplarea locomotivei
la circuitul de incalzire a trenului), atunci intra in actiune releul termic S7.64
(plansele 3 si 13). Curentul este masurat de transformatorul de masura T7.1 (montat
intre T16 si T15) si transmis releului termic S7.64 prin conductorii 1114-1111 (plansa
13). Acesta conecteaza si efectueaza urmatoarele comenzi:
- deschide contactul 673-676 (plansa 14), intrerupand curentul de comanda pentru
contactorul de incalzire tren S3.18;
Tnchide contactul 673-506 (plansele 14 si 5), comandand inclemarea releului de
semnalizare S7.43:8. Releul de semnarizare S7.43:8 deschide contactul 458-459,
Tntrcrupiind comanda bobinci 6.1 pentru conectare disjunctor.
Cand curentul de incalzire depaseste 610 A, releul maximal S7.38:8 Inclemeaza
si efectueaza urmatoarele comenzi (plansa 5):

2.4. Circuitul pentru incalzirea trenului

- inchide contactul 506-MS1, comandand deconectarea disjunctorului prin alimenta


rea bobinei 6.2 si semnalizarea prin releul S7.43:8 (deschide contactul 458-459 11
circuitul bobinei 6.1);
- deschide contactul 480-481, intrerupand curentul de comanda pentru bobina 6.3 &
mentinere conectata a disjunctorului.
Curentul de incalzire luat de vagoane este indicat de ampermetrele din posturil<
de conducere F2.3.I-II. In exploatare, mecanicul de locomotiva va urmari inchidere;
contactorului de incalzire prin producerea sunetului caracteristic de Tnclemare.
Daca la conectarea circuitului de incalzire intra in actiune protectiile instalatiei
producand deconectarea disjunctorului, mecanicul solicits verificarea instalatiei d'
incalzire a trenului de catre lacatusii de revizie. O noua conectare a incalzirii trenulu
se poate face numai dupa ce lacatusul de revizie specifica tn foaia de parcurs, sul
semnatura, ca instalatia de incalzire a trenului este buna. Se conecteaza locomotiva. Ii
cazul unei noi deconectari, nu se va mai conecta, pana nu se va scoate vagonul defec
din tren. Pentru comanda conectarii, atat releul de semnalizare S7.43:8 trebuii
rearmat, cat si releul termic S7.64 (prin manipularea parghiei panala auzul decliculu
de rearmare). Observatii:
- contactorul pentru incalzirea trenului S3.18, in variantele 1 si 2 se afla in spateL
blocului de aparate S8 si este notat cu S8.3;
- la locomotivele electrice in garantia fabricii constructoare, separatorul T16 est
deschis.

64

2. Circuitele electrice de pe locomotiva 060-EA 5100 KW

2.5. Circuitele de forta ale motoarelor serviciilor auxiliare


2.5.1. Producerea sistemului trifazat
Motoarele asincrone trifazate sunt calculate sa functioneze aproximativ la
tensiune constanta. Tensiunea la bornele lor variaza tn limite largi, datorita variatiei
tensiunii infasurarii serviciilor auxiliare T1.12, datorita oscilatiei tensiunii la linia de
contact.
In exploatare, tensiunea liniei de contact poate varia Tntre 17,5 si 27,5 kV.
Variatia tensiunii aplicata motoarelor asincrone influenteaza neglijabil turatia lor,
Tntrucat turatia depinde numai de frecventa, astfel Tncat serviciile auxiliare pe care le
actioneaza an un randament constant.
n = (60 - f) / p unde: n turatia motorului asincron;
f - frecventa tensiunii de alimentare;
p - numarul perechilor de poli.
In schimb, cuplul motoarelor asincrone depinde foarte mult de tensiunea
aplicata. Daca tensiunea scade sub valoarea minima admisa de 265 V la bornele
motorului, cuplul este aproximativ de doua ori mai mic decat eel nominal. Daca
tensiunea liniei de contact scade la circa 17,5 kV, motoarele asincrone ale serviciilor
auxiliare se opresc sau nici nu pornesc.
Serviciile auxiliare (compresor, ventilatie MET, ventilatie rezistente de franare,
ventilatie transformator principal, antrenare ulei transformator, ventilatie Tn sala
masinilor, ventilatie si Tncalzire posturi de conducere) sunt alimentate de sistemul
trifazat a fazelor 121, 122, 123 (plansa 3).
Aceste faze se obtin de la Infasurarea serviciilor auxiliare TI.12. Fazele 121 si
122 nu sunt legate la o singura priza, ele avand posibilitatea culegerii tensiunii
adecvate, astfel ca la bornele motoarelor serviciilor auxiliare sa se mentina
aproximativ o alimentare constanta.
Cele cinci prize ale infasurarii serviciilor auxiliare Tl .12 contribuie la obtinerea
urmatoarelor faze:
- faza 123, de la borna e, conductorul 116, contactorul de reglaj S8.5;
- faza 122, de la prizele d4-d5, conductorii 105, 104, 107, contactorii de reglaj
S8.4...S8.6;
- faza 121, de la prizele d2-d3, conductorii 105, 106, 108, contactorii de reglaj
S8.4...S8.6, condensatoarele de defazare C2...C7.
Cand tensiunea la linia de contact este mai mare de 21,8 kV alimentarea se face
de la prizele "'inferioare*': d3=662-V. d5==386-V si e=0-V. avand contactorul de reglaj
S8.5 conectat.

2.5. Circuitele de forta ale motoarelor serviciilor auxiliare

65

Fig. 17 Rezistentele de comutare 32-33


Cand tensiunea la linia de contact scade sub 21,8 kV alimentarea sistemului
trifazat se face de la prizele "superioare": d2=790-V, d4=460-V si priza e=0-V, din
contactoa-rele de reglaj S8.4 si S8.6.
Comanda comutarii prizelor este data de amplificatorul de relee S7.37:1 (plansa
4), prin releul de comutare S7.37:8 (plansele 4 si 6).
Practic, dintr-o infasurare monofazata Tl.12 se obtine un sistem artificial
trifazat. Condensatoarele C2...C7 au rol de decalare a curentului obtinut de la bara 108
cu 120 fata de eel obtinut de la faza 122.
Pentru a preveni scurtcircuitarea spirelor din Infasurarea Tl. 12, in momentul
comutarii prizelor in circuit, s-au montat rezistentele de comutare 32 (0,6 ohm) si 33
(0,34 ohm). Acestea sunt montate in canalul racitorului de ulei al transformatorului
principal, deasupra selfului de aplatisare (figura 17).
2.5.2. Servicii auxiliare alimentate de la sistemul trifazat
La pornire motoarele asincrone absorb un curent mai mare decat curentul
nominal. Condensatoarele C2...C7 nu fac fata curentului de pornire, intrucat pentru
aceasta ele ar trebui sa aiba o capacitate de 6-7 ori mai mare decat capacitatea lor
nominala. Pentru a se obtine o capacitate suplimentara la pornire, intre circuitul fazei
121 si fazei 122 se conecteaza bateria cu condensatoare de pornire CI .1...CI.4 (4x200
micro!-, 740 V). Conectarea condensatoarelor C1.1 ...C1.4 se face cu ajutorul contacto-

66

2. Circuitele electrice de pe locomotiva 060-EA 5100 KW

rului S8.8, care Tnchide numai in timpul pornirii unui motor sau a unei grape de
motoare.
Pentru a se putea folosi o singura baterie de condensatoare de pornire pentru
toate motoarele trifazate, motoarele au fost aranjate sa porneasca pe grupe. In acest
scop, motoarele sunt prevazute cu blocaje prin relee, care nu permit pornirea unei
grupe pana cand pornirea altei grupe nu s-a terminat. In ordinea pornirii lor, avem
urmatoarele grupe ale serviciilor auxiliare (plansa 3):
- motorul 35.1 pentru compresorul principal 1;
- motorul 36.1 pentru compresorul principal 2;
- motoarele SI.15-16...S3.15-16 pentru ventilatoarele motoarelor de tractiune 1...3, care constituie grupa 1 de ventilatie;
- motoarele S4.15-16...S6.15-16 pentru ventilatoarele motoarelor de tractiune 4...6, care constituie grupa 2 de ventilatie;
- motorul Tl 1 pentru pompa de ulei si motorul T12 pentru ventilatorul transformatorului principal, care constituie grupa 3 de ventilatie;
- motoarele S9.4 si S10.4 pentru ventilatoarele rezistentelor de franare.
De la fazele 122 si 123 se comanda motoarele 11, 12 si 13 pentru ventilarea salii
masinilor. Se observa ca a treia faza se obtine prin condensatoarele 14.1 ...14.3 de 4,2
microF.
Ventilatia rezistentelor de incalzire pentru posturile de conducere se obtine prin
motoarele 37.1.1-II care sunt alimentate de la faza 123.
Tot de la faza 122 si 123 sunt alimentate (plansa 4) si motoarele ventilatoarelor
din blocurile de aparate S7 si S8 (S7.63 sj S8.41), transformatorul auxiliar S8.33 si
alimentatorul amplificatorului de relee S7.41:1.
Condensatoarele de pornire CI .1 ...CI .4, C2 sunt plasate langa blocul S10, pe
culoarul din dreapta, iar condensatoarele C3...C7 langa blocul S10, pe culoarul din
stanga. Rezistentele Rpl-2 au rol de descarcare a condensatoarelor la scoaterea lor din
circuit.
2.5.3. Protectiile serviciilor auxiliare alimentate de la sistemul trifazat
2.5.3. a.) Protectia contra supratensiunilor. La faza 122 este legat descaicatorul de
supratensiune S8.32 (figura 18).
El conduce la masa tensiunile mai mari de 380 V. Se interzice scoaterea din
revizii planificate sau reparatii neplanificate a locomotivelor fara a fi dotate cu
descarcator de supratensiuni, S8.32 .
Descaicatorul se afla in partea de jos a blocului de aparate S8 (partea stanga) si
uneori in exploatare este strapuns. Strapungerea descarcatorului este Tnsotita de un
zgomot puternic sj urme de fum. Locomotiva in aceasta situatie se declara defects.
2.5.3. b.) Protectia maximala de curent. Contra supraintensitatilor bruste si de valori
mari, fazele 121 sj 122 sunt protejate prin relee maximale S7.38:9 si S7.38:10.
Transformatoarele de masura T7.3 si T7.2 controleaza curcntul pe prizele
d2...d5 si la curenti mai mari de 1000 A comanda bobinele releelor S7.38:9-10

2.5. Circuitele de forta ale motoarelor serviciilor auxiliare

67

(plansele 3 si 13) care conecteaza. Conectand, releele S7.38:9-10 Tsi inchid contactele
MSI-581 si prin rezistenta reglabila S7.38M6-2, conductorul 692 comanda inclemarea
releului auxiliar pentru relee maximale de curent servicii auxiliare S7.38:15 (plansa
13). Acest releu isi inchide cu o temporizare de 0,9 secunde contactele inseriate 521MS1 (plansa 5) si comanda deconectarea disjunctorului prin semnalizarea releului
S7.43:9. Prin deschiderea contactului 459-461 se intrerupe circuitul de comanda a
bobinei 6.1.

Fig. 18 Descarcatorul de supratensiuni S 8.32


In exploatare, daca protectiile intra in actiune, se verifica intrerupatoarele si
releele term ice ale motoarelor serviciilor auxiliare, reanclansandu-se, daca este cazul. Se
rearmeaza releul de semnalizare S7.43:9. Daca deconectarea se repeta, se izoleaza
motoarele electrice defecte. Motorul serviciului auxiliar defect ramane izolat (daca este
motor ventilatie MET, se izoleaza si motorul de tractiune respectiv) sj se continua
mersul daca este posibil. Izolarea masinilor auxiliare se incepe cu motorul electric de la
ventilatorul transformatorului principal T12 gi de la pompa de ulei transformator Tl 1.
2.5.3. c.) Protectia contrapunerilor la masd in circuitulfazei 123 este realizata prin
releul S7.38:14 (plansa 3). La o punere la masa de maxim 1,5 A releul intra in actiune
si comanda deconectarea disjunctorului cu blocaj si semnalizare.
- Prin inchiderea contactului 538-MS1 (plansa 5) se comanda bobina 6.2 si
bobina releului de semnalizare S7.43:20;
- Prin deschiderea contactului 461-462 se blocheaza o eventuala conectare a
disjunctorului.
In exploatare, cand protectia a intrat in actiune, se verifica motoarele electrice
ale serviciilor auxiliaresi in cazul in care nu se constata nimic deosebit, se rearmeaza
releul de semnalizare S7.43:29 si se conecteaza disjunctorul. In cazul in care a fost
depistat un defect sau intrarea in actiune a releului S7.38:14 este insotita de conectarea si a altei proteclii pentru serviciile auxiliare. se va pioceda conform prevcderilor
pentru accstea.

2.5. Circuitele de forta ale motoarelor serviciilor auxiliare

69

Observatii:
0 in variantele 2 sj o parte din locomotivele ce apartin variantei 3, releul de
protectie a fazei 123 contra punerilor la masa este notat cu S7.35:12; 0 in
varianta 1 nu este montat releul S7.38:14; 0 in variantele 1 si 2 condensatoarele
de pornire C1.1...C1.4 au fiecare cate o
rezistenta Rp de descarcare, legata in derivatie, direct de la conductorul 108; 0
in varianta 3 rezistentele de descarcare R pl protejeaza cate doua
condensatoare legate in derivatie prin contactele auxiliare ale contactorului
S8.38; 0 In variantele 1 si 2 condensatoarele de defazare C2...C7 de 200
microF, 740
V, 50 Hz sunt protejate prin rezistentele de descarcare RC2-Rc7', 0 in varianta
1 condensatorii de pornire C 1.1...CI.4 au valoarea de 360 microF
(in loc de 200 microF) si sunt intercalati intre conductorul 108 si faza 121.
2.5.3. d.) Protectiile motoarelor electrice ale serviciilor auxiliare. Se realizeaza prin
intrerupatoare sj relee termice, care actioneaza asupra contactorului de pornire a
motorului trifazat respectiv (plansa 3).
Intrarea in actiune a protectiei este conditional de valoarea de reglaj a curentului
de sarcina admis. Semnalizarea intrarii in actiune a vreunui releu sau intrerupator
termic se face prin releele de semnalizare din panoul S7.43. Intrerupatoarele termice
tip ASEA au prevazut un buton negru pentru rearmare si un buton rosu pentru
deconectare. Releele termice tip ASEA au pe placa frontala un buton rosu care pentru
rearmare trebuie apasat.
Intrerupatoarele si releele termice tip USOL (figura 20) sunt prevazute cu
parghii. Pentru rearmare, parghia trebuie apasata in jos si apoi in sus, pana la sesizarea
declicului.
2.5.3. d.l.) Releul termic S7.5 pentru motorul compresorului 35.1 intra in actiune la
curenti ce depasesc 50 A si scoate motorul din circuit. Contactul sau 594-595 (plansa
6) intrerupe alimentarea contactorului motorului pentru compresorul 1 si contactul
589-597 comanda inclemarea releului de semnalizare S7.43:21.
2.5.3. d.2.) Releul termic S8.15 pentru motorul compresorului 36.1 intra in actiune la
curenti ce depasesc 50 A si scoate motorul din circuit. Contactul sau 601-602 intrerupe
alimentarea contactorului motorului pentru compresorul 2 si contactul 589-604
comanda inclemarea releului de semnalizare S7.43:22.
2.5.3. d.3.) Intrerupatoarele termice S7.6...S7.11 pentru motoarele ventilatoarelor
motoarelor de tractiune (plansele 3 si 7), grupa 1, intra in actiune la sarcini ce depasesc
13 A.De exemplu, la intrarea in actiune a intrerupatorului termic S7.6 se efectueaza
urmatoarele comenzi:
- se intrerup contactele 131-132, 132-134 si 123-135 (plansa 3), scotand
motorul SI. 15 din sarcina;
.
- se deschide contactul auxiliar 632-633 si se comanda deconectarea
contactorului S7.2 pentru grupa 1 motoare ventilatoare;
- se inchide contactul 632-642 si se comanda inclemarea releului de semnalizare S7.43:23.

68

2. Circuitele electrice de pe locomotiva 060-EA 5100 KW

Daca la pornirea serviciilor auxiliare deconectarea se repeta de trei ori, se


opreste trenul, se declara locomotiva defecta si se cere locomotiva de ajutor.
Releul de tensiune minima S7.35:16, cunoscut si sub tipul releului, respectiv
RED2 (figura 19) - este destinat protectiei fazei 121 din sistemul trifazat a
locomotivei, cand acesta este pus la masa sau cand un alt punct cu potential apropiat
de acesta este pus la masa (plansa 3).

Fig. 19 Releu de tensiune minima, RED 2


Releul permite trecerea unui curent intre bornele 16F-16H (plansa 5), cand
potentialul fazei scade sub o valoare minima de raspuns (185 V), alimentand bobina
releului de semnalizare S7.43:19 prin conductorul 437 si comandand deconectarea
disjunctorului prin alimentarea bobinei 6.2 (deconectare disjunctor). Circuitul de
comanda pentru bobina 6.1 (conectare disjunctor) este Tntrerupt prin deschiderea
contactului 462-440, iar circuitul de comanda pentru bobina 6.3 (mentinere conectata a
disjunctorului) este intrerupt prin deschiderea contactului 480B-480.
Deci, la intrarea in actiune a protectiei, controlata de releul de tensiune minima
S7.35:16, disjunctorul este deconectat prin doua cai si blocat cu semnalizare pentru o
eventuala conectare.
In cazul producerii deconeptarii disjunctorului in urma intrarii in actiune a
releului de protectie tip RED2, pentru protectia fazei 121, dupa pornirea ventilatiei sau
a compresorului 2, se vor face maximum trei incercari de punere in functie a
locomotivei electrice si daca pornirile grupelor sunt zgomotoase, sau nu pot porni
ventilatoarele sau compresoarele, este un indiciu ca faza 121 este avariata, iar
locomotiva se va declara defecta. existand un puternic dezechlibru pe sistemul trifazat.

2.5. Circuitele de forta ale motoarelor serviciilor auxiliare


execute numai dupa scoaterea din sarcina a circuitelor de alimentare si numai dupa ce
au determinat cauzele ce au condus la intrarea in actiune a protectiei respective.
2.5.4. Proba circuitelor electrice de la priza exterioara 31
Priza exterioara este montata langa priza 23, pe sasiul locomotivei, in part
dreapta, la mij loc (figura 21).
Priza se alimenteaza de la o sursa de curent exterioara 3x380 V, 50 Hz si se utilizea
la verificarea circuitelor de comanda si a circuitelor serviciilor auxiliare. Pem
alimentarea fazelor 121...123 cu 3x380 V, trebuie conectat contactorul S8.7. Coman
inclemarii contactorului se face prin manipularea comutatorului S7.21 in pozitia
"Proba".
Comutatorul este actionat cu cheia pentru intrerupatorul S7.22 (pentru
incalzirea trenului).

Fig. 21 Priza exterioara 31


Contactele cu cama ale comutatorului S7.21 Tndeplinesc urmatoarele functii:
- deschide contactul 445-446,blocand circuitul de inchidere al disjunctoru
lui in pozitia
- "Proba";
- inchide contactul 445-447, permitand probarea comenzilor disjunctorul
deoarece sta in pozitia "proba", iar instalatia de punere la masa T6 sta
pozitie "La masa";
- deschide contactul 475-476, blocind circuitul de comanda la bobina
mentinere 6.3 a disjunctorului, astfel ca disjunctorul deconecteaza c
comutatorul S7.21 este in pozitia "Proba";
- inchide contactul 475-477, permitand probarea comenzilor disjuncton
cu dispozitivul de punere la masa T6 in pozitia "La masa"

70

2. Circuitele elcctrice de pe locomotiva 060-EA 5100 KW

Fig. 20USOL 100


2.5.3. d.4.) Intrerupatoarele termice S8.18...S8.23 pentru motoarele ventilatoarelor
motoarelor de tractiune, grupa 2, intra in actiune la sarcini ce depasesc 13 A. Intrarea
in actiune este semnalizata prin releul de semnalizare S7.43:24.
2.5.3. d.5.) Releul termic S8.13 pentru motorul pompei de ulei de la transformatorul
principal intra in actiune la sarcini ce depasesc valoarea de 7 A. Contactele principale
scot motorul pompei de ulei Tl 1 di n sarcina, iar contactele auxiliare 614-665 si 614669 (plansa 7) comanda deconectarea contactorului S8.11 si semnalizarea prin releul
S7.43:25.
2.5.3. d.6.) Releul termic S8.14 pentru motorul ventilatorului transformatorului
principal intra in actiune la sarcini ce depasesc 32 A. Contactele principale scot
motorul ventilatorului T12 din sarcina, iar contactele auxiliare 665-666 si 665-669
comanda deconectarea contactorului S8.11 si semnalizarea prin releul S7.43:25. 2.5.3.
d.7.) Releele termice S7.12 si S8.16 pentru motoarele ventilatoarelor rezistentelor de
franare intra in actiune la curenti ce depasesc 32 A. Contactele principale ale acestora
scot motoarele S9.4 si SI0.4 din functionare in caz de suprasarcina. iar prin contactele
auxiliare se comanda deconectarea contactorului S8.12 si semnalizarea prin releul
S7.43:26 sau S7.43:27 (dupa caz).
Ca regula generala pentru functionarea oricarui motor electric al serviciilor
auxiliare, la intrarea in actiune a unui releu ori intrerupator, acestea impreuna cu releul
de semnalizare aferent trebuie rearmat normal. Se recomanda totusi, ca rearmarea sa se

2. Circuitele electrice de pe locomotiva 060-EA 5100 KW


- deschide contactul 546-547 si impiedica inchiderea contactorilor S8.4...S8.6
(plansa 6), pentru reglarea in sistemul trifazat pe pozitia "Proba";
- inchide contactul 546-561 si comanda inchiderea contactorului S8.7 pentru
priza de 3x380 V, 50 Hz (cand comutatorul S7.21 este pe pozitia "Normal"
acest contact nu permite conectarea contactorului S8.7);
- inchide contactele 286-287 si 123-288 (plansa 4) si permite alimentarea
aparatului de retea S7.41:1 (prin contactele 285-287 si 110-288 alimenteaza aparatul de retea S7.41:1 cand comutatorul S7.21 este in pozitie
"Normal");
- deschide contactul 676-674 si blocheaza inchiderea contactorului S3.18
pentru incalzirea trenului, cand comutatorul sta in pozitia "Proba".
Prin inchiderea contactului 546-561 (plansa 6), bobina contactorului S8.7 meste
alimentare prin urmatorul circuit: curent comanda MSI - separator circuite 'azate
S7.30:37 - conductorul 545 - releul de tensiune minima S7.37:3 - conduc-ul 546 comutatorul de proba S7.21:1 - conductorul 561 - contactorul pentru regla-i
tensiunii S8.5 - conductorul 562 - contactorul S8.4 - conductorul 563 - bobina
itactorului S8.7 - conductorul 014 - contactorul auxiliar S8.7 - borna (-), M0.
Contactorul S8.7 conecteaza si efectueaza urmatoarele comenzi:
- inchide contactele 217-121 si 217-122 (plansa 3), permitand alimentarea
fazelor 121-123 de la priza exterioara 31, 3x380 V, 50 Hz;
- deschide contactul 014-MO (plansa 6), introducand in circuit rezistenta
economizoare S8.7:1.
Comanda circuitelor de comanda si a serviciilor auxiliare de la priza exterioara
3x380 V se face in general la intrarea-iesirea locomotivelor din revizii, cu ocazia
ignozelor tehnice, dupa defectari.
Inainte de inceperea probelor la locomotiva electrica, de la priza exterioara de
380 V, se vor executa:
- circuitele de inalta tensiune vor fi puse la masa prin dispozitivul de punere
la masa T6;
- echipamentul electric de pe acoperis va fi pus la masa prin stanga izolanta
de punere la masa;
- in tot timpul lucrarilor si interventiilor, maneta inversorului F 1.1:1 si cheia
J de la blocare, de la dispozitivul de punere la masa T6 vor fi scoase si date
in grija conducatorului lucrarilor;
- se interzice accesul in camera de inalta tensiune a locomotivei electrice in
timpul probelor serviciilor auxiliare, in care scop pe usile acestei camere
trebuie sa fie afisate placute cu inscriptia "Nu intrati - locomotiva electrica
este sub tensiune";
- cuplarea prizei 31 la sursa exterioara de 3x380 V se va face numai de catre
meseriasi instruiti in acest scop, care vor purta in timpul cuplarii echipamentul de protectie adecvat.

73

2.6. Circuitele pentru incalzirea cabinelor de


conducere ale locomotivei
Agregatele de incalzire si ventilatie a cabinelor de conducere constau fiecare
dintr-un motoventilator 37.1 (plansa 3) cu condensator de defazare 37.2 de 4 microF,
trei elemente aeroterme 37.3 de 3x2 kW (plansa 16) si doua protectii (o protectie a
motorului ventilator si alta pentru protectia contra supraincalzirii aeroterme lor).
Protectia motoarelor se realizeaza prin sigurantele automate S7.30:2 si S8.30:2, care
intrerup circuitele de alimentare, atunci cand apar suprasarcini ce depasesc 1,3 A.
Rezistentele aerotermei 37.3 sunt protejate contra supracurentilor ce depasesc 20 A de
catre sigurantele automate S7.30:l si S8.30:l (plansa 4).
Comanda agregatelor se face prin comutatorul incalzire cabina F2.4 cu cinci
pozitii:
- deconectat
1 - ventilator si incalzire 1/3 (2 kW)
2 - ventilator si incalzire 2/3 (4 kW)
3 - ventilator si incalzire maxima (6 kW)
4 - numai ventilator (plansa 16).
In fiecare cabina de conducere mai exista cate un resou F5 de 380 V si un
radiator F1.10, conectate in circuit de la intrerupatoarele F2.5, respectiv F2.6.
Radiatoarele F1.10 si resourile F5 sunt protejate de catre sigurantele S7.30:3 si
S8.30:3 contra supracurentilor ce depasesc 10 A (plansa 4).
In cabina de conducere mai exista rezistentele pentru incalzirea ferestrelor
frontale F6.1-2 (2x290 W), ventilator pupitru F1.8 si un singur racitor F7 (postul de
conducere), toate protejate prin siguranta S8.30:20 de 4 A.

74

2. Circuitele electrice de pe locomotiva 060-EA 5100 KW

2.7. Transformatorul a u x i l i a r S8.33


Infasurarea primara a transformatorului S8.33 (figura 22) este legata la fazele
122 si 123, prin separatorul bipolar S8.17 si siguranta automata S8.30:21 de 25 A
(plansa 4).
Circuitul de alimentare a infasurarii primare este urmatorul: infasurarea
serviciilor auxiliare Tl .12, priza d5 - conductorul 105 - contactorul de reglaj S8.5,
faza 122 - siguranta automata S8.30:21 - conductorul 281 - intrerupatorul S8.17
-conductorul 282 - Infasurarea primara a transformatorului S8.33 - conductorul 283
-intrerupatorul S8.17 - faza 123 - contactorul S8.5 (plansa 3) - conductorul 110 - borna
e de potential nul a infasurarii Tl .12.

Fig. 22 Transformatorul auxiliar S 8.33


Transformatorul auxiliar S8.33 are patru infasurari secundare de la care se
alimenteaza urmatoarele circuite:
- circuitul de 6 V, 16 A, pentru iluminatul aparatelor, alimentat de la infasurarea
secundara 9-10;
- circuitul de 30 V, 13 A, pentru farul central, alimentat de la infasurarea secundara 78;
- circuitul de 110 V, 13 A, pentru iluminat, transductorul pentru masurarea curentului
de franare S9.7, dispozitivele de indicare trepte graduator, frigider, alimentate de la
infasurarea secundara 5-6;
- circuitul de 230 V, 20 A, pentru instalatia de incarcare a bateriei de acumulatoare
S7.47, alimentat de la Infasurarea secundara 3-4.

2.7. Transformatorul auxiliar S8.33

75

A.) Circuitul de 6 V curent alternativ pentru iluminat aparate: borna S


-conductorui 311 - siguranta S8.30:16 - conductorui 312 - intrerupatorul Fl .2:13
(plansa 17) - conductorui 313 - rezistentele reglabile F2.8 si F2.9 (intensitatea
iluminarii) - conductorii 314, 315 - lampile de iluminat vitezometre (3 W), manometre
(2x3 W), iluminat aparate (11x3 W) - conductorui 079 - placa de borne S8
-conductorui 80 - borna 10 a Tnfasurarii secundare a transformatorului auxiliar S8.33.
0 Intrerupatorul Fl .2:13 are trei pozitii:
0 pozitia 1 - pentru lampi de semnalizare albe, faza mare;
0 pozitia 2 - pentru lampi de semnalizare albe, faza mica
(camuflate); 0 pozitia 3 - pentru lampi de
semnalizare, lumina rosie.
0 In toate pozitiile este conectat si iluminatul instrumentelor.
B.) Circuitul de 30 V curent alternativ pentru faul central F9 al locomoti-vei:
borna 7 (plansa 4) - conductorui 321 - siguranta automata S8.30:17 - conductorui 322
(plansa 17) - intrerupatorul F 1.2:14 - conductorui 323 A - far central F.S.I-2 (2x60 W)
- conductorui 089 - placa de borne S8 (plansa 4) - conductorui 90 - borna 8 a
Tnfasurarii secundare a transformatorului S8.33.
C.) Circuitul de 110 V curent alternativ, prin bornele 5-6 a transformatorului
S8.33 alimenteaza:
0 transductorul de masura pentru curent de franare S9.7 (plansa 4 si 13);
0 dispozitivele indicator trepte graduator (plansa 4 si 14);
0 frigider (plansa 4 si 16);
0 lampi semnalizare stanga-dreapta (plansa 4 si 17);
0 lampi iluminat cabine, livrete mers, sala masinilor si prize pentru lampi de mana
(plansa 4 si 17). Transductorul de masura pentru curent de franare S9.7 (plansa 4
si 13): Primeste curent de comanda prin urmatorul circuit: borna 5 - conductorui 331
-siguranta automata S8.30:13 - conductorui 333 - bobinele Tnseriate ale transductorului
de masura S9.7 - conductorui 334 - bobina releului maximal pentru curentul de franare
S7.38:13 - conductorui 335 - ampemetru curent de franare, post I, Fl.2:33.1
-conductorui 336 - ampermetru curent de franare, post II, Fl.2:33.11 - conductorui 099
- placa de borne S8 - conductorui 100 - borna 6 a Tnfasurarii secundare a
transformatorului auxiliar S8.33.
Dispozitivele indicator trepte graduator (plansa 4 si 14):
Primesc curent de comanda prin urmatorul circuit: borna S - conductorui 331
-siguranta automata S8.30:14 - conductorui 344 - transmitatorul pentru indicator T3.7
si indicatoarele pentru trepte graduator Fl .2:36 I-II - conductorui 099 - placa de borne
S8 - conductorui 100 - borna 6 a Tnfasurarii secundare a transformatorului auxiliar
S8.33. Transmitatorul pentru indicatoare T3.7 este un generator de impulsuri antrenat
de la ansamblul graduator printr-un lant tip Gall. Curentul de comanda de la
transformatorul auxiliar S8.33 este utilizat pentru excitatia generatorului de impulsuri
T3.7.
Aparatele indicatoare (scala este gradata pentru trepte 0-40), Fl.2:36 I-II si generatorul
T3.7 sunt reglate In atelier specializat si nu sunt interschimbabile.

76

2. Circuitele electrice de pe locomotiva 060-EA 5100 KW

Frigider (plansa 4 si 16):


Este alimentat prin circuitul: borna 5 - conductorul 331 - siguranta automata S8.30:20
- conductorul 348 - frigiderul F7 - conductorul 099 - placa de borne S8 - conductorul
100 - borna 6 a tnfasurarii secundare a transformatorului auxiliar S8.33.
De la conductorul 348 se comanda si ventilatoarele pupitru F1.8 III. Comanda lor se
face prin intrerupatoarele Fl.2:12 III.
Lampi semnalizare stanga-dreapta (plansa 4 si 17):
Sunt alimentate de la circuitul: borna 5 - conductorul 331 - siguranta automata
S8.30:18 - conductorul 340 - releu comutare iluminat S7.36:7 - conductorul 1031 intrerupatorul Fl.2:13 - conductorii 1032, 1033, 1036, 1037 - becurile de semnalizare
F10.1-2 - conductoml 099 - placa de borne S8 - conductorul 100 - borna 6 a
transformatorului auxiliar S8.33.
Releul comutare iluminat S7.36:7 este conectat cand locomotiva este conectata si
tensiunea la linia de contact este mai mare de 17 kV.
Lampi iluminat cabine, livrete mers, sala masinilor si prize pentru lampi de
mana(plansa4 si 17):
Sunt comandate prin conductorul 1000 - releul de comutare iluminat S7.36:7 conductorul 342 - siguranta automata S8.30:19 - condustorul 331.
D.) Circuitul de 230 V, 20 A curent alternativ pentru instalatia de incar-care
B.A., (plansa 4) este urmatorul: borna 3 - conductorul 300 - siguranta automata
S8.30:12 (25 A) - conductorul 301 - statia de incarcare B.A. S7.47 - conductorul 302
-borna 4 a tnfasurarii secundare a transformatorului auxiliar S8.33.
Acumulatorii 41 (plansa 4) sunt incarcati prin urmatorul circuit: borna (+) a
aparatului S7.47 - conductorul 400 - selful de aplatisare S7.47:l - rezistenta S7.26
-conductorul 402 - ampermetrul F2.2 II - conductorul 408 - ampermetrul F2.2 I
-conductorul 403 - intrerupatorul pentru bateria de acumulatoare S7.30:25
-conductorul 404 - siguranta fuzibila S7.69 (pe plus) - conductorul 405 - acumulatorii
41 - siguranta fuzibila S7.70 (pe minus) - borna M0.
Curentul de incarcare debitat de statie se poate masura cu un ampermetru
conectat la priza S7.60 legata in paralel cu rezistenta S7.26.
Tensiunea de incarcare pe pozitia "Vara" este de 124 V, iar pe pozitia "Iarna"
este de 130 V. Curentul nominal este de 14 A.
Tensiunea si curentul de incarcare se regleaza din statia S7.47 de catre
personalul specializat.
Bateria cu plumb 41 este compusa din noua cutii cu cate sase elemente. Fiecare
cutie are o tensiune de 12 V si o capacitate de 72 Ah. Cutiile sunt legate in serie.
Tensiunea de incarcare poate fi citita de la voltmetrul S7.59 protejat de
siguranta automata S7.30:8.
De la bateria de acumulatoare 41 sunt alimentate cu curent continuu 110 V urmatoarele circuite:
- circuitul de premagnetizare a transformatoarelor de impuls (plansa 14),
prin siguranta automata S7.30:9 si conductorul 412;
- curentul de comanda MSI si MS2, prin sigurantele S7.30:17 si S7.30:18,
precum si conductorii 447, 442 (plansele 5, 9, 12, 13, 16);

2.7. Transformatorui auxiliar S8.33

77

- iluminat aparate bord, cabina, prize, etc., prin siguranta automata S7.30:13
si conductorul 991 (plansele 4 si 17);
- iluminat lampi semnalizare stanga-dreapta, prin siguranta automata
S7.30:14 si conductorul 998 (plansele 4 si 17);
statia RER, prin siguranta automata S7.30:10 si conductorul 426;
motorul electric pentru compresorul auxiliar de aer 39.1, prin
siguranta
S7.30:15, conductorul 409 si intrerupatorul S7.30:28 (plansele 4 si 14);
- instalatia pentru indicat viteza (IVL-80), prin siguranta automata S7.30:7
si conductorul 428 (plansele 4 si 15); 0 dispozitivele de siguranta si
vigilenta, prin siguranta automata S7.30:5 si conductorul 690.

Fig. 23 Nisa acumulatori


Observatii:
- sigurantele fuzibile de 50 A, S7.69-70, in variantele 1 si 2 sunt notate 41.1-2
si se afla in nisa bateriei (figura 23) ;
- la locomotivele din variantele 1 si 2 comutarea de pe regim "Vara" pe regim
"Iarna" se face prin comutatorul S7.30:38;
- siguranta automata (a statiei S7.47), S8.30:12 in varianta 2 este notata cu
S7.30:13, iar la unele locomotive din varianta 3 cu S7.30:16. Daca in exploatare
statia de incarcare S7.47 se defecteaza, locomotiva se de-clara defecta in prima static La
disparitia tensiunii de comanda de la transformatorui a u x i l i a r S8.33 se vor verifica
toate sigurantele automate si intrerupatoarele care trebuie sa fie in pozitia normala de
functionare.

78

2. Circuitele electrice de pe locomotiva 060-EA 5 100 KW

2.8. Amplificatorul pentru r e l e e s e n s i b i l la tensiune,


S7.37:l
2.8.1. Circuitul de alimentare a amplificatorului de relee S7.37:l
Prin intermediul aparatului de retea S7.41:1 (plansa 4), si in functie de pozitia
comutatorului "Normal-Proba", S7.31:1, amplificatorul de relee S7.37:1 primeste
curent de comanda de la ?nfasurarea serviciilor auxiliare T1.12 sau de la priza
exterioara 31, de 3x380 V.
In pozitia "Normal", avem circuitul: Infasurarea Tl .12 a serviciilor auxiliare
(plansa 3) - priza d5 - conductorul 105 - siguranta automata S8.30:8 de 4 A
-conductorul 285 - comutatorul S7.21:1 - conductorul 287 - aparatul de retea S7.41:1
-borna 1G - S7.41:l - borna 5A - conductorul 288 - comutatorul S7.21:1 - conductorul
110 - priza e de potential nul.
In pozitia "Proba" a comutatorului S7.21:1, aparatul de retea S7.41:1 este
comandat prin: priza exterioara 31 - conductorul 217 (plansa 3) - siguranta automata
S8.30:9 de 4 A - conductorul 286 - comutatorul S7.21:1 - conductorul 287 - aparatul
de retea S7.41:1 - conductorul 288 - comutatorul S7.21:1 - faza 123 - priza e de
potential nul.
'Prin conductorii 1201, 1202, 1203, 1204, 1205, aparatul de retea S7.41:1
comanda amplificatorul de relee S7.37:l in functie de variatia tensiunii la linia de
contact.
Prin conductorii 1177 si 1176 amplificatorul de relee primeste comenzi si de la
aparatul indicator al patinarii S7.45 (plansa 4 si 12).
2.8.2. Comenzi si protectii executate prin amplificatorul de relee S7.31:l
- Prin borna 5A si conductorul 971 se comanda releul pentru blocarea graduatorului
S7.37:7, care declemeaza cand tensiunea la linia de contact scade sub 19 kV.
Releul S7.37:7 are rolul de a Tmpiedica cre<jterea tensiunii la graduator, cand
tensiunea liniei de contact scade sub 19 kV. La declemarea acestui releu,
contactele sale 904-905 (plansa 11) Intrerup impulsul de crestere a tensiunii pentru
releul de comutare S7.35:9 si pentru releul de trecere S7.35:3.
- Prin borna 1G sj conductorul 972 se comanda releul auxiliar S7.37:8 pentru
contactorii de reglaj S8.4...S8.6. Releul auxiliar pentru contactoarele de reglaj
S7.37:8 inclemeaza cand tensiunea in li nia de contact create la 22 kV si
declemeaza cand tensiunea scade la 21,8 kV. Rolul acestui releu este de a mentine
intre anumite li mit e tensiunea in sistemul trifazat, prin intermediul contactoarelor
de reglaj S8.4...S8.6. Releul are trei contacte (plansa 6) cu urmatoarele roluri:

2.8. Amplificatorul pentvu relee sensibil la.tensiune, S7.37:l

79

- 549-554, mentine inclemat contactorul de reglaj S8.6, atunci cand releul


declemeaza si invers, declemeaza contactorul S8.6 cand inclemeaza releul;
- 549-557, inclemeaza contactorul de reglaj S8.4, atunci cand declemeaza releul;
- 549-551, Inclemeaza contactorul de reglaj S8.5, atunci cand releul
inclemeaza.
Acest releu S7.37:8 nu poate fi inlocuit cu nici un alt releu de pe locomotiva. In caz de
ardere a bobinei sau alte defecte ce scot releul d i n functie, locomotiva se declara defecta. 0
Prin borna 1E si conductorul 973 se alimenteaza releul S7.37:9, antipatinaj 1, care
oprestc graduatorul daca curentul la aparatul indicator al patinarii depaseste 2 mA.
Odata cu oprirea graduatorului se comanda o franare usoara (in ci li ndri i de frana
vor fl 1,2 atm) si nisiparea osiilor.
Daca patinarea nu dispare dupa o temporizare de 4-5 secunde, releul de antipatinaj 2 da
graduatorul inapoi si Tntrerupe comenzile date de releul S7.37:9.
Releul antipatinaj 3, S7.36:12 permite prin inchiderea contactului MS 1-974 comanda
manuala a releuiui antipatinaj 1, S7.37:9. Comanda manuala se face din postul de conducere
prin apasarea butonului F1.2:18 (plansa 14). 0 Prin borna 5C si conductorul 977 se comanda
decelemarea releuiui de tensiune
minima S7.37:3, la scaderea tensiunii in l i n i a de contact la 17 kV. Releul S7.37:3
are sase contacte active, care la declemare au urmatoarele roluri:
- MS 1-990 (plansa 4), Tntrerupe tensiunea de comanda pentru releul de comutare
S7.36:7 pentru iluminat, prin care acest releu comuta de la 110 V curent alternativ
la 110 V curent continuu;
- M017-M0 (plansa 8), declemeaza releul de intoarcere S7.35:1 prin care
graduatorul se intoarce in pozitia de pornire;
- 051-MO (plansa 8), conecteaza lampa de semnalizare F1.2:22 '"Deconectat" de
pe masa de comanda;
- 545-546 (plansa 6), deconecteaza contactoarele S8.4...S8.6 pentru reglarea
tensiunii in sistemul trifazat;
- M39-703 (plansa 7), conecteaza claxoanele F3.5 in cabinele de conducere, daca
releul declemeaza Tn timpul franarii electrice;
- M018-M0, Tntrerupe tensiunea de comanda la supapa electropneumatica
cu temporizare pentru frana dispozitiv "D.S.V." F3.1, astfel ca aceasta
dupa 5 secunde intra in actiune.
- Prin borna 5F se limiteaza tensiunea pe motoarele electrice de tractiune. La cresterea tensiunii
la motoarele electrice de tractiune la valoarea de 850 V, prin conductorul 956 amplificatorul
de relee comanda inclemarea releului auxiliar pentru releul antipatinaj S7.37:12 (plansele 4
si 12).
Releul S7.37:12 conecteaza si efectueaza urmatoarele comenzi:
- deschide contactul 906-908 (plansa 11), limitand cresterea tensiunii la graduator:
- inchide contactul MS2-916, comandand scaderea trcptelor de tensiune la graduator;

80

2. Circuitele electrice de pe locomotiva 060-EA 5100 KW


- inchide contactul 872-872a, comandand inclemarea contactorului auxiliar
pentru slabirea campului T17, astfel ca se poate comanda slabirea campului
inainte de a epuiza cele 40 trepte de tensiune.

Se interzice comandarea slabirii campului, fara a se indeplini una din cele doua
conditii:
- epuizarea celor 40 trepte de tensiune;
- intrarea in acfiune a contactorului auxiliar pentru slabirea campului T17.
Amplificatorul de relee S7.37:1 si aparatul de retea S7.41:1 sunt "imperecheate" pe
stand specializat. Aparatele nu sunt interschimbabile decat dupa reglarea pe stand.

2.9. Circuitul de alimentare penlru motoarele ventilatoarelor

81

2.9. Circuitul de alimentare pentru motoarele


v e n t i l a t o a r e l o r din blocurile S7, S8 si sala
masinilor
Pentru motorul ventilator bloc S7, S7.63 circuitul de comanda este urmatorul
(plansele 3 si 4): infasurarea serviciilor auxiliare Tl.12 - priza d5 - conductorul 105
-contactorul de reglaj S8.5 - faza 122 - sigiiranta S7.30:6 - conductorul 232 - motorul
S7.63 - faza 123 - contactorul de reglaj S8.5 - conductorul 110 - priza e, de potential
nul al infasurarii Tl .12.
Condensatorul de defazare S7.36:1 (4,2 microF) obtine din faza 122 a treia faza
pentru motorul asincron trifazat S7.63.
Motorul ventilator pentru bloc S8, S8.14 se alimenteaza tot de la fazele 122 si
123, condensatorul de defazare S8.41:1 obtine faza a treia. Sigurantele automate
S7.30:6 si S8.30:11 protejeaza infasurarile motoarelor la depasirea valorilor maxime
ale curentilor.
Motoarele ventilatiei sala masinilor 11, 12 si 13 sunt montate in sala masinilor
in zona compresoarelor si a camerei de inalta tensiune. De la fazele 122 si 123, prin
sigurantele automate (plansa 3), S7.30:12, S8.30:10 si S8.30:15 se alimenteaza cele
doua faze ale motoarelor asincrone trifazate. Condensatoarele 14.1...14.3 obtin a treia
faza din fazele 122 si 123.

2.10. Circuite de masura


2.10.1. Circuitul pentru voltmetrul tensiunii liniei de contact
(plansa 4)
Voltmetrele F2.1 III primesc alimentare prin circuitul: infasurarea serviciilor
auxiliare Tl .12 - priza d5 - conductorul 105 - siguranta automata S8.30:6 -conductorul
221 - rezistentele limitatoare F3.8:l I-II - conductorii 222, 223 -voltmetrele F2.1 I-II conductorul 110 - borna e, de potential nul.
La locomotivele din seria 900, voltmetrele F2.1 sunt intercalate in circuitul de
masura a transformatorului 15 de pe acoperis, (plansele 2 si 13). In aceasta varianta,
tensiunea la voltmetrul F2.1 apare dupa ce pantografele au atins firul de contact.
2.10.2. Circuitul pentru voltmetru tensiune MET
(plansa 13)
Voltmetrul tensiune motoare de tractiune S7.58 se afla montat pe panoul frontal
de la blocul de aparate S7. Circuitul de masura este urmatorul: infasurarea
transformatorului de masura T l . l l - borna 59 - siguranta automata S8.30:7
-conductorul 1100 - contactul auxiliar al contactorului S4.19 pentru excitatie MET conductorul 1101 - rezistenta limitatoare S7.58:1 - conductorul 1102 - voltmetru
tensiune MET S7.58 - conductorul 1103 - bornele 81 si h.
Contactul auxiliar 1100-1101 al contactorului S4.19 este inchis in regim de fran
are electrica, in regim de tractiune acesta este deschis, iar alimentarea voltmetrului
S7.58 este data de aparatul de retea S7.41:1 (plansa 4) prin conductorii 81 (borna 5E)
si 1101 (borna 6F).
In exploatare, la revizia totala, mecanicul ajutor va urmari indicatia voltmetrului
S7.58 si va comunica valoarea acestuia. Se poate compara pozitia graduatorului cu
tensiunea pe motoarele de tractiune.
La locomotivele cu amplificator de relee cu cinci etaje (exista si borna 5F) si
care limiteaza tensiunea motoarelor de tractiune prin releul auxiliar S7.37:12, se poate
comanda slabirea campului, avand contactorul T17 conectat. in acest caz voltmetrul
S7.58 va indica 850 V. La unele locomotive din varianta 1, avem doua voltmetre
indicatoare a tensiunii la motoarele electrice de tractiune, notate cu F2.2 A si F2.2 B.
Ele se afla in cabinele de conducere si curentul de masura este limitat prin doua
rezistenteF3.8:2 A-B.

2.10. Circuite de masura

83

2.10.3. Circuitul pentru voltmetru tensiune baterie de acumulatori


(plansa 4)
Voltmetrul S7.59 are gradatia 0-150 V si este legat la bateria de acumulatoare
prin siguranta automata S7.30:8 (4 A). Circuitul de masura este urmatorul: borna (+) a
B.A. 41 - conductorul 405 - siguranta fuzibila S7.69 - conductorul 404 - intrerupatorul
pentru B.A. S7.30:25 - conductorul 403 - rezistenta limitatoare S7.65:2 - conductorul
408 - rezistenta limitatoare S7.65:1 - conductorul 402 - siguranta automata S7.30:8
-conductorul 406 - voltmetru pentru B.A. S7.59 - borna (-), M0 - siguranta fuzibila
S7.70 - borna (-) a B.A. 41.
In variantele 1 si 2, circuitul pentru masurarea tensiunii pe B.A. este identic cu
eel de mai sus, cu observatia notarii sigurantelor fuzibile cu 41.1, respectiv 41.2 (50
A).
2.10.4. Circuitul pentru ampermetre curent franare
(plansele 4 si 13)
Ampermetrele de masura a curentului de franare Fl.2:33 primesc curent prin
urmatorul circuit: transformatorul auxiliar S8.33, borna 5 - conductorul 331 -siguranta
automata S8.30:13 - conductorul 333 - bobinele inseriate ale transductorului de
masura S9.7 - conductorul 334 - bobina releului maximal pentru curentul de franare
S7.38:13 - conductorul 335 - ampermetru post 1, Fl .2:33 I - conductorul 336
-ampermetru post 2, F1.2:33 II - conductorul 099 - placa de borne S8 - conductorul
100 - borna 6 a transformatorului auxiliar S8.33.
La valoarea de 1030 A, releul maximal S7.38:13 va comanda scaderea treptelor
de tensiune la graduator (prin releul auxiliar S7.37:12) si se va micsora valoarea
curentului de franare prin scaderea curentului de excitatie a generatoarelor.
2.10.5. Circuitul pentru ampermetrele curentului de incalzire tren
(plansa 13)
Ampermetrele de masura a curentului de incalzire tren F2.3 III se afla pe masa
de comanda, pe panoul F1.2 a aparatelor de masura si semnalizare.
Transformatorul T7.1 are infasurarea de masura legata intre separatorul T16 si
reactanta inductiva T15 (plansa 3).
De la transformatorul de masura T7.1 circuitul este urmatorul: conductorul 1111
- releul maximal pentru incalzire tren S7.38:8 - conductorul 1112a -intrerupatorul
termic S7.64 - conductorul 1112 - ampermetru curent incalzire tren post 1, F2.3 I conductorul 1113 - ampermetru curent incalzire tren post 2, F2.3 II -conductoiul 1114
- transformatorul de masura T7.1.
Intrerupatorul termic S7.64 intra in actiune cand intensitatea curentului de
incalzire depaseste valoarea de 470 A mai mult de 3 minute, iar releul maximal de
curent S7.38:8 intra in actiune cand instantaneu curentul depaseste valoarea de 610 A.

84

2. Circuitele electrice de pe Iocomotiva 060-EA 5100 KW

Ampermetrul incalzire tren este gradat 0-600/1000 A. Intre 600-1000 A,


diviziunile scalei sunt mai dese.
2.10.6. Circuitul pentru ampermetrele curentului mediu
pe motoarele electrice de tractiune
(plansa 12)
Ampermetrele Fl.2:31 III, gradate 0-2000 A, indica valoarea medie a
curentului motoarelor de tractiune. Se afla pe masa de comanda si la comanda de
crestere a treptelor graduator valoarea curentului pe motoare are tendinta de marire.
Masurarea efectiva a curentului pe motoarele de tractiune o fac cele 6
transformatoare de masura T9.1...6 (plansele 2 si 12). Secundarele acestor
transformatoare sunt legate la aparatul indicator al patinarii S7.45 prin releele
maximale de curent S7.38:1.. .6. Practic aceste impulsuri de la transformatoarele de
masura T91...6 se aduna in sase transformatoare de masura pentru curentul mediu
S7.45:7. Suma impulsurilor de masura se imparte la 6, obtinandu-se astfel valoarea
medie a curentului motoarelor de tractiune. Ampermetrele F 1.2:31 pentru curent
mediu pe motoarele de tractiune din cabinele de conducere sunt legate la
secundarul transformatorului de masura S7.45:7. Cand un motor de tractiune
este deconectat, separatorul respectiv S7.30:31...36 conecteaza priza de impartire
a transformatorului de masura pentru curentul mediu S7.45:7.
Prin aceasta, raportul de transformare al transformatorului de masura devine
25/5 in loc de 30/6.
Ampermetrele pentru valoarea medie a curentului Fl .2:31 indica astfel corect si
cand un motor de tractiune este deconectat.
Circuitul de masura este urmatorul: transformatorul de masura S7.45:7
-conductorul 1181 - separatorul S7.30:31 - conductorul 1182 - separatorul S7.30:32
-conductorul 1183 - separatorul S7.30:33 - conductorul 1184 - separatorul S7.30:34
-conductorul 1185 - separatorul S7.30:35 - conductorul 1186 - separatorul S7.30:36
-conductorul 1187 - ampermetru curent mediu MET post 2, Fl .2:31 II - conductorul
1188 - ampermetru curent mediu MET post 1, Fl .2:31 I - conductorul 1189 - bobina
releului limitare tensiune curent mediu MET, S7.38:12 - conductorul 1331
-transformatorul de masura S7.45:7.
Daca intensitatea curentului pe MET ajunge la valoarea 1640 A, releul
S7.38:12 (la unele locomotive din varianta III, releul S7.4012), intra in actiune,
comandand prin deschiderea contactului 905a-906 blocarea cresterii treptelor la
graduator..
2.10.7. Circuitul pentru ampermetre indicatoare diferente curenti pe MET
(plansa 12)
Cand una din osiile locomotivei patineaza, motorul de tractiune aferent isi
mareste brusc turatia, transformatoarele de masura T9.1 ...6 transmitand impulsuri de
valori diferite. Aceasta face ca in a treia infasurare a transformatorului diferential al

2.10. Circuite de masura

85

motorului care patineaza sa ia nastere un curent, deoarece numarul de amperspire al celorlalte doua infasurari difera de a treia infasurare. Acest curent este
redresat in puntile redresoare ale aparatului S7.45:8...13.
Impulsul curentului diferential merge de asemenea la amplificatorul de
relee S7.37:1 pentru actionarea graduatorului, a franei cu aer comprimat si a
ventilelor nisiparelor.
Ampermetrele diferenta curent intre MET F 1.2:32 III nu sunt in functie dupa
izolarea unui motor de tractiune. Separatoarele S7.30:31...6 ocolesc ampermetrele
F1.2:32 prin conductorul 1177.
Circuitul normal de alimentare a ampermetrelor de masura F1.2:32 este
Urmatorul: conductorul 1171 - ampermetru Fl .2:32 I - conductorul 1175 - ampermetru
Fl .2:32 II - conductorul 1187 - amplificatorul de relee (plansa 4) - conductorul 1177
-redresor S7.45:13 - conductorul 1156 - redresor S7.45:12 - coritiuctorul 1159
-redresor S7.45:ll - conductorul 1162 - redresor S7.45:10 - conductorul 1165 -redresor
S7.45:9 - conductorul 1168 - redresor S7.45:8 - conductorul 1171.
Valoarea diferentei curentului pe motoare necesar comandarii amplificatorului
de relee S7.37:1 este de 2 mA.
In timpul franarii electrice, infasurarile de excitatie ale motoarelor de tractiune
sunt alimentate de la Infasurarea T l . l l a transformatorului principal. Curentul de
excitatie trece prin transformatorul de masura T9.4. Pentru ca, curentul din secundarul
acestui transformator sa nu actioneze asupra aparatului indicator al patinarii in timpul
franarii electrice, un contact al contactorului de franare S4.19 scurtcircuiteaza aceasta
mfasurare secundara si bobina releului maximal S7.38:4 (conductorii 1152 si 1138).
In varianta 1, contactorul de franare S8.1 scurtcircuiteaza Infasurarea S9.4.

2.10. Circuite de masura

85

motorului care patineaza sa ia nastere un curent, deoarece numarul de amper-spire al


celorlalte doua infasurari difera de a treia infasurare. Acest curent este redresat in
puntile redresoare ale aparatului S7.45:8...13.
Impulsul curentului diferential merge de asemenea la amplificatorul de relee
S7.37:1 pentru actionarea graduatorului, a franei cu aer comprimat si a ventilelor
nisiparelor.
Ampermetrele diferenta curent intre MET Fl .2:32 III nu sunt in functie
dupa izolarea unui motor de tractiune. Separatoarele S7.30:31...6 ocolesc
ampermetrele F1.2:32 prin conductorul 1177.
Circuitul normal de alimentare a ampermetrelor de masura F 1.2:32 este
urmatorul: conductorul 1171 - ampermetru Fl .2:32 I - conductorul 1175 ampermetru Fl .2:32 II - conductorul 1187 - amplificatorul de relee (plansa4) conductorul 1177 -redresor S7.45:13 - conductorul 1156 - redresor S7.45:12 conductorul 1159 -redresor S7.45:ll - conductorul 1162 - redresor S7.45:10 conductorul 1165 -redresor S7.45:9 - conductorul 1168 - redresor S7.45:8 conductorul 1171.
Valoarea diferentei curentului pe motoare necesar comandarii
amplificatorului de relee S7.37:1 este de 2 mA.
In timpul franarii electrice, infasurarile de excitatie ale motoarelor de tractiune
sunt alimentate de la infasurarea T l . l l a transformatorului principal. Curentul de
excitatie trece prin transformatorul de masura T9.4. Pentru ca, curentul din secundarul
acestui transformator sa nu actioneze asupra aparatului indicator al patinarii in timpul
franarii electrice, un contact al contactorului de franare S4.19 scurtcircuiteaza aceasta
infasurare secundara si bobina releului maximal S7.38:4 (conductorii 1152 si 1138).
In varianta 1, contactorul de franare S8.1 scurtcircuiteaza infasurarea S9.4.

86

2. Circuitele electrice de pe locomotiva 060-EA 5100 KW

2.11. Circuite de comanda pentru pantograf si


disjunctor
2.11.1. Circuitul de comanda pentru ridicarea pantografului
Inainte de apasarea butonului F1.2:l "Pantograf ridicat-Disjunctor conectat" de
pe masa de comanda, prin soneria 50 se avertizeaza mecanicul ajutor sau alt personal
ca, se comanda ridicarea pantografului (figura 24).
Circuitul de comanda pentru soneria 50 este urmatorul: curent comanda MSI
-inversor de mers Fl.l:l - conductorul 495 - butonul F1.2:3 - conductorul 535 -soneria
50 - borna minus, M0.
Se apasa butonul F1.2:1, "Pantograf ridicat - disjunctor conectat" si se comanda
ridicarea pantografului prin circuitul: curent comanda MSI - inversor de mers Fl .1:1
-conductorul 444 - butonul Fl.2:1 - conductorul 445 - comutatorul de proba S7.21
-conductorul 446 - butonul dispozitivului de punere la masa T6.1 - conductorul 448
-aparatul electropneumatic pentru pantografe - conductorul 451 - bobina releului
disjunctor S7.36:13 - borna miuns, M0.
Releul de blocare disjunctor S7.36:13 conecteaza si efectueaza urmatoarele
comenzi:
- Inchide contactui 448-451, realizandu-si autoalimentarea;
- Inchide contactui 448-453 comandand conectarea electroventilului S7.17:l
"Pantograf ridicat";
deschide contactui 455a -456 blocand o eventuala comanda de conectare a bobinei
6.1 pentru disjunctor.

Fig. 24 Pantograf asimetric

2.11. Circuitele de comanda pentru pantograf si disjunctor

87

Electroventilul S7.17:1, primind alimentare, se deschide si permite trecerea aerului la


cilindrul pantograf si pantograful se ridica. La eliberarea butonului Fl .2:1 bobina
releului de blocare disjunctor S7.36:13 nu mai este alimentata, contactele acestuia
revenind in pozitia initiala.
In exploatare, personalul de locomotiva inainte de comanda ridicarii pantografului va lua masuri de pregatire, conform recomandarilor din capitolul 7, punct 7.1.
Daca pantograful nu se ridica, inseamna ca unul sau mai multe aparate nu stau
in pozitia normala de functionare.
Se va urmari debitarea a 6-7 atmosfere la compresorul auxiliar si unul din robinetii 47 de pe blocul de aparate S7 sa fie deschis.
Pe perioada de iarna, cu ocazia reviziilor si reparatiilor, articulatiile pantografelor se
vor unge cu vaselina si se va completa cu alcool pulverizatorul 60 (plansa 18). De
asemenea, se recomanda contra inghetarii, sa se comande in mod repetat coborarea si
ridicarea pantografelor.
La exploatarea locomotivelor electrice in dubla sau multipla tractiune, pot
aparea situatii la unele zone neutre ale liniei de contact, ca lungimea acestora sa fie
mai mica decat distanta dintre doua pantografe ridicate, punand in scurt cele doua zone
separate.
Pentru prevenirea acestor situatii, in cazul dublei sau multiplei tractiuni cu
locomotive electrice, se va proceda astfel:
- in cazul dublei tractiuni, ambele locomotive vor circula numai cu
pantografele din spate ridicate (postul al doilea in sensul de mers);
- in caz de defectiuni la pantografe, se permite circulatia locomotivelor cu
pantografele ridicate - postul nr.l in sensul de mers sau postul nr.2 la prima
locomotiva, si postul nr.2 la locomotiva a doua in sensul de mers;
se interzice circulatia locomotivelor cu pantografele ridicate in
sistemul prima locomotiva cu pantograful din fata ridicat si a doua locomotiva
cu pantograful din spate ridicat;
in mod exceptional, daca nu exista alta solutie, pentru evitarea
perturbarii circulatiei trenurilor, se admite trecerea sub zona neutra cu un
singur pantograf ridicat la o locomotiva, dupa care trenul se va opri si se va
ridica si pantograful de la a doua locomotiva.
2.11.2. Circuitul de comanda pentru conectarea disjunctomlui
(plansa 5)
Dupa ce pantograful a atins firul de contact, se apasa a doua oara pe butonul
F1.2:1. La locomotivele din seria 900 atingerea firului de contact de catre peria
pantografului este semnalizata de aparitia tensiunii la voltmetrele F3.8:1 din posturile
de conducere.
La celelalte locomotive personalul de locomotiva se va convinge vizual daca
pantograful s-a ridicat la firul de contact.
Bobina 6.1 anclansare disjunctor va fi alimentata prin circuitul: curent comanda
MSI - inversor F 1.1:1 - conductorul 444 - buton F 1.2:1 - conductorul 445 - comutato-

88

2. Circuitele electrice de pe locomotiva 060-EA 5100 KW

rul de proba S7.21 - conductorul 446 - butonul dispozitivului T6 de punere la masa


T6.1 - conductorul 448 - aparatul electropneumatic pentru pantografe S7.17
-conductorul 445 - releul de presiune pentru aparate S7.19 - conductorul 455a - releul
de blocare disjunctor S7.36:13 - conductorul 456 - releul de deconectare contactoare
de linie si franare S7.36:5 - conductorul 457 - releul de semnalizare punere la masa in
circuitul de forta S7.43:18 - conductorul 458 - releul de semnalizare suprasarcina
incalzire tren S7.43:8 - conductorul 459 - releul de semnalizare suprasarcina servicii
auxiliare S7.43:9 - conductorul 461 - releul de semnalizare pentru punere la masa a
fazei 123, S7.43:29 - conductorul 462 - releul de semnalizare RED2, S7.43:19
-conductorul 440 - releele de semnalizare suprasarcina MET, S7.43:1...6 - releul de
semnalizare suprasarcina circuit 25 kV, S7.43:7 - releul de semnalizare graduator in
domeniul de comutare S7.43:17 - releul de semnalizare supraincalzire rezistente de
comutare T4.1, S7.43:20 - releul de semnalizare suprasarcina infasurarea suplimentara
T1.2, S7.43:10 - releul de semnalizare rezistente de comutare 32-33, S7.43:28 conductorul 449 - releul de protectie fir de contact S7.78 - conductorul 460 - priza 23
pentru deplasarea in hala - conductorul 463 - contactele auxiliare 31/32 ale
contactorilor de linie S1.1...S6.1, conductorii 464-469, scurtcircuitoarele S1 .
10...S6.10 - intrerupatorul auxiliar 6.4 - bobina ventil anclansare disjunctor 6.1
-contact de blocare anclansare la scaderea presiunii, PB - borna minus, M0.
Fiind alimentata bobina ventilului anclansare disjunctor, aceasta se deschide si
permite trecerea aerului la disjunctor, care conecteaza.
Releul de presiune pentru aparate S7.19 isi inchide contactele la 6 bari si
deschide la 4,4 bari.
Microintrerupatoarele PB (blocare-anclansare) si PD (declansare) ale
presostatului 21 din disjunctorul tip IAC sunt reglate la urmatoarele valori:
PB - anclansare 5,8 +/- 0,2 bari (in crestere);
- declansare 5,2 +/- 0,2 bari (in descrestere);
PD - anclansare 4,8 +/- 0,2 bari (in crestere);
- declansare 4,2 +/- 0,2 bari (in descrestere);
Intre valorile minime (5,2 si 4,2) se conditioneaza o diferenta minima de 0,9 bari. O data
cu conectarea disjunctorului se inchide intrerupatorul auxiliar 6.4 si care efectueaza la
randu-i urmatoarele comenzi:
- inchide contactul 525-524, pregatind circuitul de comanda pentru bobina 6.2 de
declansare disjunctor;
- deschide contactul 525-526, blocand comanda releului de deconectare contactoare
de linie si franare S7.36:5;
- deschide contactul 528-529, blocand alimentarea electroventilului S7.17:2
"Pantograf coborat" atat timp cat este conectat disjunctorul;
- inchide contactul M2-527, pregatind alimentarea releului deconectare disjunctor
S7.36:14;
- inchide contactul M022C-M022D (plansa 8) si permite alimentarea lampii galbene
Fl .2:21, "Disjunctor conectat".
Circuitul de alimentare pentru lampa F1.2:21 este urmatorul (plansa 8): curent
comanda MS2 - inversor de mers F l . l : l I - conductorul 871 - lampile disjunctor

90

2. Circuitele electrice de pe locomotiva 060-EA 5100 KW

In pozitia "coborat", aparatul electropneumatic S7.17 va restabili contactul 448451 si va intrerupe contactele 448-455 si 529-MO, pregatind circuitul pentru o
eventuala comanda de ridicare a pantografului.
In cazurile de pericol, pantografele pot fi coborate prin apasarea butoanelor F8
din posturile de conducere.
Prin Intreruperea contactelor 484-486 si 492-493 se intrerupe alimentarea
bobinei 6.3 de mentinere conectat a disjunctorului. Disjunctorul va deconecta. Prin
conductorul 529 se va comanda si coborarea pantografului.
Pentru executia sigura a acestor comenzi, circuitul este alimentat direct prin
conductorul 408 de la bateria de acumulatoare (plansa 4 si 5).
Butonul F8 (figura 25) este montat langa usa, in peretele despartitor, in spatele
mecanicului.

Fig. 25 Butonul de declansare F8


Butonul este sigilat si este prevazut cu un blocaj in pozitia apasat.
Apasarea pe butonul F8 se face numai in caz de pericol sau cand disjunctorul
refuza sa deconecteze prin apasarea pe butonul F1.2:2.
In aceasta situatie, inainte de apasarea pe butonul F8 se vor scoate din functie
serviciile auxiliare.
In toate situatiile in care disjunctorul nu mai primeste comenzi, ramanind
"deschis" sau "inchis", dupa coborarea pantografelor locomotiva se declara defecta.

2.72. Circuitele de comanda pentru motoarele electrice ale


serviciilor auxiliare
2.12.1. CircuituI de comanda al contactorului S8.7 pentru
priza exterioara 3x 380 V
(plansa 6)
Dupa trecerea comutatorului S7.21:1 pe pozitia "Proba", circuitul este
urmatorul: curent comanda MSI - separatorul pentru circuitul trifazat S7.30:37
-conductorul 545 - releul de tensiune minima S7.37:3 - conductorul 546 - comutatorul
"Normal-Proba" S7.21:1 - conductorul 561 - contactorul de reglaj S8.5 - conductorul
562 - contactorul de reglaj S8.4 - conductorul 563 - bobina contactorului S8.7
-conductorul 014 - contact auxiliar al contactorului S8.7 - boma minus, MO.
Contactorul S8.7 conecteaza si efectueaza urmatoarele comenzi:
- inchide contactele principale (plansa 3), 216-121 cu 217-122,
permitand alimentarea fazelor 121 sj 122 cu 3 x 380 V, 50 Hz de la priza exterioara 31.
Se observa ca priza cu tensiune nula (faza 123) nu este trecuta prin contactele
principale ale contactorului S8.7;
deschide contactul 014-MO, introducand rezistenta economizoare S8.7:1;
deschide contactul 547-549, blocand comanda contactorilor de reglaj
S8.4...S8.6;
inchide contactul 546-565, permitand comanda mclemarii releului de
deconectare motoare trifazate S7.40:7, care va pregati circuitele pentru probe
compresoare si ventilatie.
Rolul alimentarii de la priza exterioara 3 x 380 V a fost aratat la punctul 5.4.
2.12.2. Circuitul de comanda pentru contactorii de reglaj S8.4...S8.6
(plansele 3 si 6)
Comanda comutarii contactoarelor S8.4...6 o face amplificatorul de relee
S7.37:1 in functie de tensiunea de la linia de contact. Comanda efectiva o da releul de
comutare S7.37:8.
Daca tensiunea la linia de contact este mai mare de 22,6 + / - 0,3 KV, serviciile
auxiliare vor fi alimentate de la contactorul de reglaj S8.5.
Contactorii de reglaj S8.4 si S8.6 sunt conectati numai daca tensiunea la linia de
contact a scazut sub valoarea de 21,8 + / - 0,6 KV.
Circuitul de comanda al contactorului de reglaj S8.5 (releul de comutare S7.37:8
Inclemat) este urmatorul: curent comanda MSI, borna (+) - separatorul pentru circuitul
trifazat S7.30:37 - conductorul 545 - releul de tensiune minima S7.37:3 -conductorul
546 - comutatorul "Normal-Proba" S7.21:1 - contactorul pentru sursa

92

2. Circuitele elecince de pe locomotiva 060-hiA 5 100 KW

exterioara S8.7 - conductorul 549 - releul de comutare in sistemul trifazat S7.37:8


-conductorul 551 - contact auxiliar al contactorului de reglaj S8.6 - conductorul 552
-bobina contactorului de reglaj S8.5 - conductorul Oil - contact auxiliar al
contactorului de reglaj S8.5 - borna minus, MO.
Contactorul de reglaj S8.5 conecteaza, efectuand urmatoarele comenzi: 0
inchide contactele principale (plansa 3) 103-108, 105-122, 110-123 pentru
alimentarea fazelor sistemului trifazat al serviciilor auxiliare; 0 deschide contactul
011-M0, introducand in circuit rezistenta economizoare S8.5:1; 0 inchide contactul
549-550, asigurandu-sj alimentarea bobinei contactorului S8.5; 0 deschide contactul
549-556, blocand alimentarea bobinei contactoralui S8.4; 0 deschide contactul 561562, blocand comanda inclemarii contactorului pentru
sursa 3 x 380 V, S8.7; 0 inchide contactul 546-565, comandand inclemarea releului
pentru deconectare motoare trifazate S7.40:7.
Circuitul de comanda pentru contactorii S8.4 si S8.6 (releul S7.37:8 deconectat)
este urmatorul: curent comanda MSI, borna (+) - separatorul pentru circuitul trifazat
S7.3:37 - conductorul 545 - releul de tensiune minima S7.37:3 -conductorul 546 comutatorul S7.21:1 - conductorul 547 - contactorul pentru sursa exterioara S8.7 conductorul 549 - releul de comutare in sistemul trifazat S7.37:8 -conductoral 554 contactul auxiliar al contactorului S8.5 - conductorul 555 - bobina contactoralui de
reglaj S8.6 - conductoral 012 - contactul auxiliar al contactoralui S8.6 - borna minus,
M0.
Prin conductorul 557 dela acelasi releu S7.37:8 este alimentata' si bobina
contactorului S8.4.
Contactorii S8.4 si S8.6 conecteaza, permitand alimentarea serviciilor auxiliare
de pe prizele superioare ale transformatorului Tl .12 (prizele d2 si d4).
Contactoral S8.4 prin contactele principale 102-106, 104-107, 110-123 (plansa
3) alimenteaza circuitele de forta ale serviciilor auxiliare.
Prin contactele auxiliare contactorul S8.4 la conectare efectueaza urmatoarele
comenzi: 0 deschide contactul 550-551 (plansa 6), blocand o eventuala
comanda a
contactorului S8.5; 0 inchide contactul 556-557, realizand autoalimentarea
bobinei contactorului S8.4; 0 deschide contactul 562-563, blocand o eventuala
comanda a contactorului S8.7
pentru priza exterioara; 0 inchide contactul 546-565, comandand conectarea releului
S7.40:7; 0 deschide contactul MS1-570, intrerupand alimentarea releului
S7.37:14 de protectie rezistoare in sistem trifazat.
Contactul MSI-570 deschis realizeaza protectia la scurtcircuit a rezistentelor de
comutare 32, 33. Daca in 2 secunde contactorul de reglaj S8.6 nu inchide (o eventuala
intrerupere a circuitului de comanda a bobinei), rezistentele de comutare 32, 33 raman
permanent conectate.
In acest caz, inclemeaza releul de protectie pentru rezistentele de comutare
S7.37:14. Pentru a impiedica functionarea releului in timpul reglarii tensiunii,

2.12. Circuitele de comanda pentru motoarele electrice ale serviciilor auxiliare


9
inclemarea sa este intarziata cu 2 secunde la 130 V, prin aparatul de temporizai
S7.37:15. Aparatul de temporizare S7.37:15 consta dintr-un condensator 50 mF legal
in serie cu o rezistenta de 82 W, 5 W.
Releul de deconectare motoare trifazate S7.40:7 avand bobina alimentati
conecteaza stabilind urmatoarele comenzi:
- inchide contactul 583-589, pregatind circuitul de comanda pentru contactoarele S7.
si S8.9 pentru compresoare;
- Inchide contactul 613-614, pregatind circuitul de comanda pentru contactoarele S7.
si S8.10 pentru ventilatoarele motoarelor de tractiune si S8.ll pentru ventilatorul :
pompa de ulei a transformatorului principal;
- Inchide contactul MS 1-743 (plansa 7), pregatind circuitul de comanda
contactorului S8.12 pentru ventilatoarele rezistentelor de frinare.
Daca tensiunea la linia de contact scade sub 17 + / - 0,5 KV sau tensiunea 1
priza 31 scade sub 293 + / - 8 V, releul de tensiune minima S7.37:3 dupa
temporizare de 6... 10 secunde declemeaza, provocand deconectarea releului S7.40:'
Acesta Intrerupe comenzile efectuate mai sus, prvocand deconectarea tuturc
motoarelor trifazate.
In exploatare pot apaiea cazuri in care nu se realizeaza comutarea in sistemi
trifazat. Conform plansei 6, se verifica continuitatea circuitului de comanda. Daca s
constats ca releul de comutare S7.37:8 are bobina Intrerupta sau are contacte ars
locomotiva se declara defecta.
Observatii:
? In variantele II si III la unele locomotive comanda contactorilor de regl;
se fac prin contactoarele auxiliare S8.39, S8.40.
? In varianta 1 comanda comutarii o fac contactoarele S8.4...6, de tip EF.
1. In varianta III este montat contactorul auxiliar S8.38.

? 2.13. Circuitul de comanda pentru


compresoarele principale
Releul de presiune S7.18 inchide contactul 581-582 daca presiunea rezervorului
principal de 500 I. scade sub valoarea de 8,5 daN/cm 2si se deschide la valori mai mari
de 10 daN/cm2.
Comanda pornirii -opririi compresoarelor se face automat in functie de valoarea
presiunii din rezervoarele principale.
In cazul defectiunii comenzii automate, aceasta se poate sunta prin
intrerupatorul S7.30:40 care comuta pe comanda manuala a compresoarelor.
Inchizand intrerupatorul F1.2:4 "Intrerupator compresor", se stabileste urmatorul circuit: borna (+) MSI - inversor de mers F l . l : l - conductorul 580 - intrerupatorul F1.2:4 - conductorul 581 - releul de presiune S7.18 - conductorul 582 - bobina
releului auxiliar pentru releul de presiune compresoare S7.42:l - borna minus, MO.
De notat ca prin conductorul 581 sunt alimentate si bobinele releelor de curent
S7.40:15-16.
Releul S7.42:l inclemeaza si inchide contactele Inseriate MS 1-583. Prin aceste
contacte bobina releului auxiliar 1 pentru pornire motoare trifazate S7.40:11 va fi
alimentata prin circuitul: borna (+) MSI - contactele releului S7.42:1 - conductorul
583 - releul de deconectare motoare trifazate S7.40:7 - conductorul 589 - releul de
curent S7.40:15 - conductorul 577 - releul de semnalizare S7.43:21 - conductoral 586
- releul auxiliar S7.40:13 - conductorul 587 - bobina releului auxiliar 1 pentru
motoare trifazate S7.40:l 1 - borna minus, M0.
Releul S7.40:11 inclemeaza si inchide contactul 586-628, permitand
alimentarea bobinei releului de pornire servicii auxiliare S7.40:9.
Releul S.40:9 conecteaza si inchide contactul MS1-627, permitand alimentarea
bobinei contactorului auxiliar S8.38.
Acesta conecteaza si inchide contactul MS 1-574, alimentand bobina
contactorului de pornire pentru servicii auxiliare S8.8.
Contactorul S8.8 conecteaza si prin contactele principale introduce in circuitul
de forta al motoarelor serviciilor auxiliare condensatoarele de pornire CI.1...CI.4 si
condensatorul de defazare C2 (plansa 3).
Prin inchiderea contactului auxiliar 589-580 (plansa 6), se alimenteaza bobina
contactorului S7.1 pentru pornirea motorului compresor 1 prin circuitul: borna (+)
MSI - contactele inseriate ale releului S7.42:1 - conductorul 583 - releul de
deconectare motoare trifazate S7.40:7 - conductorul 589 - contactorul S8.8
-conductorul 590 - releul auxiliar S7.40:13 - conductorul 591 - releul auxiliar S7.40:15
- conductorul 584 - releul de semnalizare S7.43:21 - conductorul 594 - intrerupatorul
automat pentru motor compresor I. S7.5 - conductorul 024 - contactul auxiliar al
contactorului S7.I - borna minus, MO.

Q-EA5100KW

2.13. Circuitul de comanda pentru compresoarele principale

95

Contactorul S7.1 conecteaza si Inchide contactele principale 114-122, 122-124,


124-125 (plansa 3) si permite alimentarea lnfasuraiii statorice a motorului compresor
1,35.1.
Compresorul ( figura 26) pomeste in gol, fara refulare aer comprimat, deoarece
electroventilele de descarcare 35.3 si 36.3 (plansa 6) nu sunt alimentate, circuitul lor
de comanda fiind Intrerupt de contactul 589-676 al contactorului trifazat S8.8.
a rezervorului
alori mai mari
I
;ie de valoarea

**" 'T 'i-M

; sunta prin
jlor.
ibileste urma0 - lntrerupa1
582 bobina
ninus, MO.
elor de curent
>3. Prin aceste
57.40:11 va fi
- conductorul
89 - releul de
nductorul 586
iliar 1 pentru
28, permitand
id alimentarea
itand bobina

Fig. 26 Compresorul de aer

ce in circuitul
C1.1...C1.4 si
mteaza bobina
tul: borna (+)
) - releul de
ctorul
S8.8
-dliar
S7.40:15
Intrerupatorul
tul auxiliar al

Prin contactul 589-584, contactorul S7.1 isi asigura alimentarea bobinei.


Turatia motorului 35.1 creste, crescand si presiunea uleiului de ungere. Acest
fapt este sesizat de releul de presiune 35.4, care deschide contactul 055-MO si
comanda deconectarea releului S7.40:15.
Bobina contactorului S8.9 va fi alimentata prin circuitul: - conductorul 589
-contactorul S8.8 - conductorul 590 - releul auxiliar S7.40:13 - conductorul 591 -releul
de curent S7.40:15 - conductorul 585 - releul de curent S7.40:16 - conductorul 800 releul de semnalizare S7.43:22 - intrerupatorul termic S8.15 - conductorul 602 .**'^

bobina releului S8.9 pentru motor compresor II - conductorul 026 - contactul auxiliar al
contactorului S8.9 - borna minus, MO.
Contactorul S8.9 Tsi inchide contactele principale 115-121, 121-164, 122-165 (plansa 3)
si permite alimentarea motorului trifazat asincron 36.1. Prin contactul 589-600 (plansa 6) se
asigura autoalimentarea bobinei contactorului S8.9.
Dupa pornirea compresorului II, creste presiunea uleiului de ungere, releul de presume
36.4 deschide contactul 056-M0 si intrerupe alimentarea bobinei releului de curent S7.40:16.
Acesta deconecteaza, deschide contactul 589-578 si intrerupe alimentarea releului auxiliar
S7.40:11.
La randul sail, releul S7.40:11 va intrerupe contactul 586-628 si va comanda
deconectarea releului de pornire servicii auxiliare S7.40:9. Prin deschiderea contactului MS 1627 va deconecta contactorul auxiliar S8.38, respectiv contactorul S8.8(se deschide MS1574).
Deconectarea contactorului S8.8 produce Inchiderea contactului 589-676, iar
electroventilele 35.3 si 36.3 vor fi alimentate.
Se inchid electroventilele de mers in gol a compresoarelor, aerul refulat de compresoare
nu mai iese in atmosfera, supapele de admisie se Inchid si compresoarele debiteaza in sarcina.
Odata cu pornirea compresoarelor in sarcina se stinge si lampa F1.2:29. Daca lampa
alba F1.2:29 nu se stinge sau se reaprinde, inseamna ca presiunea uleiului la compresoare nu
este corespunzatoare (este sub 0,8 daN/cm") si ele trebuie oprite pentru a nu se gripa.
Observatii:
0 In varianta I, II, releele de curent S7.40:15-16 sunt alimentate de la
transfonnatoarele de masura S7.4 si S8.78. De observat ca in varianta III s-a
pastrat denumirea de releu de curent; 0 In varianta I, comanda contactorului S8.8 se
face prin intermediul releului
de pornire 2 pentru motoare trifazate S7.40:14; 0 In varianta I si II, comanda
releului de pornire servicii auxiliare se face
numai prin releul S7.40:l 1; 0 In varianta I, releele de presume ulei compresor,
pozitia 35.4 si 36.4, sunt
comandate prin contactele auxiliare ale contactorului S7.1 si S8.9.
In exploatare, pot aparea o serie de defectiuni in circuitele de comanda ale
compresoarelor.
In principiu, se verifica ca aparatele de comanda sa realizeze continuitatea circuitului:
pentru compresor I, MS1-595, iar pentru compresor II, MS1-602.
Se verifica starea contactelor (sa nu fie arse sau perlate), sa nu existe conductor sau
bobina intrerupta.
In exploatare, motoarele pentru compresor sunt deconectate de la c i r cu i t al trifazat de
catre releele lermice S7.5 si S8.15. Pentru releul lermic S7.5 scninalizarea se face prin releul
S7.43:21, iar pentru releul termic S8.15 prin releul de semnaiizare S7.43:22.

L. i_). i^irciiuui uc Luiuauua pcimu ^uni(jicsuaicic pmiL-ipaic

yi

Acest fapt arata ca in circuitul de forta al unuia dintre motoare a aparut un


supracurent ce depaseste 63 A.
Se deschide intrerupatorul F1.2:4 si se rearmeaza releul termic.
Rearmarea releului termic se realizeaza astfel: 0 la intrerupatoarele termice tip
USOL se apasa parghia in jos si apoi se ridica in
sus; 0 la releele termice tip ASEA se apasa butonul rosu de pe capacul
frontal.
Rearmarea este realizata atunci cand se aude un zgomot caracteristic de declic.
Daca rearmarea nu se realizeaza, operatiile se repeta dupa circa 4 minute necesare
racirii bimetalelor din releul termic.
Dupa rearmarea releului termic se rearmeaza si releul de semnalizare S7.43:2122 si se conecteaza Intrerupatorul F1.2:4.
In cazul in care deconectarea se repeta, se va trece la izolarea motorului
compresor semnalizat.
Izolarea unui motor compresor se realizeaza in modul urmator: 0 la
intrerupatoarele termice tip USOL se lasa parghia in pozitia mijlocie, iar releul
de semnalizare se lasa anclansat; 0 la releele termice tip ASEA se demonteaza capacul
frontal si cu o surubelnita se manipuleaza dispozitivul de reglare la valoarea "0", cand se
aude zgomotul caracteristic, ca urmare a deschiderii contactelor auxiliare. Se lasa releul
de semnalizare anclansat si se continua mersul cu un singur compresor.
In acest caz, se recomanda ca pornirea compresorului sa se faca dupa pornirea
ventilatiei.

98

2. Circuitele electrice de pe locomotiva 060-EA 5100 KW

2.14. Circuitele de comanda pentru pornirea


ventilatiei MET
Se Inchide Intrerupatorul Fl.2:5 "Ventilatoare, porapa de ulei" de pe pupitrul de
comanda a locomotivei si se stabileste urmatorul circuit: curent comanda MSI (plansa
6) - inversor Fl.l:l - conductorul 611 - Intrerupatorul F1.2:5 - conductorul 613 - releul
deconectare motoare trifazate S7.40:7 - conductorul 614 - releul auxiliar de presiune
S7.39:l - conductorul 617 - releul de semnalizare S7.43:23 - conductorul 624 - releul
auxiliar 1, S7.40:ll - conductorul 625 - bobina releului auxiliar 2, S7.40:13 - borna
minus, MO.
Contactul 624/625 are rolul de blocaj a comenzii ventilatiei atat timp cat
pornesc compresoarele.
Releul S7.40:13 conecteaza si Inchide contactul 624/628 alimentand bobina de
pornire servicii auxiliare S7.40:9 prin circuitul: curent comanda MSI - inversorul de
mers F1.1:1 - conductorul 611 - Intrerupatorul F1.2:5 - conductorul 613 - releul
deconectare motoare trifazate S7.40:7 - conductorul 614 - releul auxiliar de presiune
S7.39:1 - conductorul 617 - releul de semnalizare S7.43:23 - conductorul 624 - releul
auxiliar 2, S7.40:13 - conductorul 628 - bobina releului de pornire servicii auxiliare
S7.40:39 - borna minus, MO.
Releul S7.40:9 conecteaza, Inchide contactul MS 1-627, alimentand bobina
contactorului auxiliar S8.38. Acesta din urma anclanseaza si Inchide contactul MS1574 alimentand bobina contactorului de pornire pentru motoarele trifazate S8.8.
Contactorul S8.8' Inclemeaza si introduce in circuit (plansa 3) condensatoarele de
pornire CI. I ...CI .4, iar prin Inchiderea contactului auxiliar 642-643 (plansa 7)
permite alimentarea bobinei contactorului pentru grupa I ventilatie, S7.2.
Circuitul de comanda pentru contactorul S7.2 este urmatorul: MSI (plansa 6)
-inversor Fl.l:l - conductorul 611 - Intrerupatorul F1.2:5 - conductorul 613 - releul
deconectare motoare trifazate S7.40:7 - conductorul 614 (plansa 7) - separatorul pentru
MET1, S7.30:31 - conductorul 634 - separatorul pentru MET2, S7.30:32 -conductorul
637 - separatorul pentru MET 3, S7.30:33 - conductorul 640 - releul de semnalizare
S7.43:23 grupa I ventilatie deconectata - conductorul 641 - releul auxiliar 1, S7.40:ll conductorul 642 - contactorul S8.8 - conductorul 643 - bobina contactorului S7.2
pentru grupa I ventilatie - conductorul 023 - contactorul auxiliar S7.2 - borna minus,
M0.
Contactorul S7.2 conecteaza si grupa I motoare ventilatie pentru MET 1...3 intra
In actiune. Contactorul S7.2 prin contactul auxiliar 641-643 care se Inchide, Tsi
autoalimenteaza bobina, iar prin deschiderea contactului auxiliar 023-MO, Tsi
introduce In circuit rezistenta economizoare (de limitare) S7.2:1.
Cresterea presiunii in canalele de ventilatie MET 1...3 este sesizata de releul
auxiliar de presiune S7.39:1 (plansa 13) care conecteaza si Inchide contactul 657-659

2.14. Circuitele de comanda pentru pornirea ventilatiei MET

99

(plansa 7) alimentand contactorul pentru grupa a Il-a motoare ventilatie S8.10 prin
urmatorul circuit: conductorul 614 - separatorul pentru MET 4, S7.30:34 -conductorul
650 - separatorul pentru MET 5, S7.30:35 - conductorul 653 - separatorul MET 6,
S7.30:36 - conductorul 656 - releul de semnalizare grupa a Il-a ventilatie deconectata
S7.30:24 - conductorul 657 - releul auxiliar de presiune S7.39:l -conductorul 659 bobina contactorului S8.10 - conductorul 027 - contactul auxiliar S8.10 - borna minus,
M0.
Contactorul S8.10 conecteaza si motoarele ventilatie pentru MET 4...6 intra m
actiune. Prin deschiderea contactului auxiliar 027-MO, contactorul S8.10 introduce
rezistenta economizoare S8.10:1, iar prin inchiderea contactului 657-659 isi
autoalimenteaza bobina.
Prin inchiderea contactului auxiliar MS 1-969 (plansa 13) pregateste circuitul de
alimentare pentru bobina releului S7.39:3 care la randul ei va permite comanda
contactorului S8.11 pentru motoare pompe ulei si ventilator transformator.
Observatii:
0 In varianta a Ill-a (plansa 13) releele auxiliare de presiune S7.39:1 si
S7.39:3 pentru ventilatie MET grupele I si II controleaza separat cresterea
presiunii in canalele de ventilatie.
Bobina releului S7.39:1 va fi alimentata numai dupa conectarea
contactorului S7.2 si cresterea presiunii la releele de presiune SI. 17...S3.17.
Bobina releului S7.39:3 va fi alimentata numai dupa conectarea
contactorului S8.10 si cresterea presiunii sesizat de releele de presiune
S4.17...S6.17. 0 La unele locomotive din varianta I si II exista sase relee
auxiliare care
supravegheaza cresterea presiunii in canalele de ventilatie MET (cate un
releu auxiliar pentru fiecare releu de presiune).

100

2. Circuitele electrice de pe locomotiva 060-EA 5100 KW

2.15. Circuital de comanda pentru motoarele pompei de ulei si


v e n t i l a t o r transformator principal
Releul auxiliar de presiune S7.39:3 sesizeaza cresterea presiunii in canalele de
ventilatie a MET 4...6 (plansa 13) si inchide contactul 667-668 (plansa 7) permitand
alimentarea bobinei contactorului S8.11.
Circuitul de comanda pentru contactorul pentru motoare pompa de ulei si
ventilator transformator principal S8.11 este urmatorul: curent comanda MSI (plansa
6) - inversor Fl.l:l - conductorul 611 - intrerupatorul Fl.2:5 - conductorul 613 -releul
deconectare motoare trifazice S7.40:7 - conductorul 614 (plansa 7) -intrerupatorul
automat pentru motorul pompei de ulei S8.13 - conductorul 665 -Intrerupatorul
automat pentru motorul ventilatorului trafo, S8.14 - conductorul 666 -releul de
semnalizare S7.43:35 - conductorul 667 - releul auxiliar de presiune S7.39:3 conductorul 668 - bobina contactorului S8.11 - conductorul 031 - contactul auxiliar
S8.11 - borna minus, M0.
Contactorul S8.11 conecteaza, astfel ca motorul pompei de ulei T12 si motorul
ventilatorului transformatorului principal Tl 1 intra in actiune (plansa 3).
Prin inchiderea contactului auxiliar 667-668 contactorul S8.ll isi
autoalimenteaza bobina iar prin deschiderea contactului 031-MO introduce in circuit
rezistenta economizoare S8.11:1.
Dupa aparitia presiunii in canalul de ventilatie pentru transformatorul principal
releul de presiune T18 (plansa 6) deschide contactul 614-623 si intrerupe alimentarea
bobinei releului auxiliar 2, S7.40:13.
Releul S7.40:13 declemeaza si deschide contactul 624-628 deconectand releul
de pornire servicii auxiliare S7.40:9. Aceasta din urma intrerupe contactul MS 1-627
pentru contactorul S8.38 care la randu-i intrerupe alimentarea contactorului de pornire
motoare trifazate prin deschiderea contactului auxiliar MS1-574, contactorul S8.8
declemeaza scotand din circuit grupa condensatoarelor de pornire C.l ...CI .4.
In exploatare, daca grupa a Ill-a nu porneste, se verifica vizual starea
elementelor de comanda din circuit. In cazul avariei contactorului S8.ll sau motoarelor
Tl 1, T12 locomotiva se declara defecta.
Lipsa recircularii uleiului transformator sau lipsa ventilatiei trafo (in special in
perioada de vara) interzice cu desavarsire utilizarea locomotivei.

2.16. Circuitul de comanda pentru v e n t i l a t o a r e l e


rezistentelor de franare electrica
Se duce controlerul F 1.1:2 in pozitia "D" si se stabileste urmatorul circuit:
conductorul 701 (plansa 7) - controlerul F l . l :2 - conductorul 721 - separatorul pentru
MET 1, S7.30:31 - conductorul 722 - separatorul pentru MET 2, S7.30:32
-conductorul 723 - separatoml pentru MET 3, S7.30:33 - conductorul 724 - separatoral
pentru MET 4, S7.30:34 - conductorul 725 - separatorul pentru MET 5, S7.30:35
-conductorul 726 - separatorul pentru MET 6, S7.30:36 - conductorul 727 - releu
auxiliar 1 pentru motoarele ventilatoare rezistenta franare S7.40:3 - borna minus, M0.
Releul S7.40:3 anclanseaza si Inchide contactul 734-624 (plansa 6), dand
alimentare la bobina releului auxiliar 2, S7.40:13. Acesta din urma isi inchide
contactul 624-628 si releul de pornire servicii auxiliare S7.40:9 conecteaza stabilind
contactul MS1-627 pentru contactorul auxiliar S8.38 care prin inchiderea contactului
MS 1-574 permite conectarea contactorului S8.8 pentru pornirea motoarelor trifazate.
Contactorul S8.8 conecteaza si introduce in circuit grupa de condensatoare C
1.1...CI.4 (plansa 3), iar prin inchiderea contactului auxiliar 743-742 (plansa 7) permite
alimentarea bobinei contactorului trifazat S8.12 pentru motoarele ventilatoarelor
rezistentelor de franare prin circuitul: curent comanda, MSI (plansa 7) - releul
deconectare motoare trifazate S7.40:7 - conductorul 743 - contactorul S8.8
-conductorul 742 - releul auxiliar 2, S7.40:13 - conductorul 736 - releul auxiliar de
presiune S7.39:3 - conductorul 731 - releul auxiliar 1 pentru motoare ventilatoare
rezistenta de franare S7.40:3 - conductorul 730 - releul de semnalizare "Motor
ventilator 1 rezistenta de franare, deconectat" S7.43:26 - conductorul 739 - releul de
semnalizare "Motor ventilator II rezistenta de franare, deconectat" S7.43:27
-conductorul 735 - releul termic pentru motorul S9.4 al ventilatorului rezistentelor de
franare electrica, S7.12 - conductorul 746 - releul termic pentru motorul S10.4 al
ventilatorului rezistentelor de franare electrica, S8.16 - conductorul 747 - bobina
contactorului pentru motoare ventilatoare rezistenta de franare S8.12 - borna minus,
M0.
Contactorul S8.12 conecteaza si comanda pornirea motoarelor pentru ventilatie
rezistente de franare S9.4, S10.4 (plansa 3).
Prin inchiderea contactului 743-733 (plansa 7) contactorul S8.12 isi asigura
alimentarea iar prin deschiderea contactului 034-MO introduce in circuit rezistenta
limitatoare S8.12:1.
Dupa pornirea ventilatoarelor pentru rezistentele de franare se creeaza presiune
m canalele de ventilatie, situatie sesizata de releul de presiune S7.39:5 (plansa 6) care
deschide contactul 614-734, intrerupand alimentarea bobinei releului auxiliar 2,
S7.40:13. Acesta din urma deschide contactul 624-628, Intrerupand alimentarea
releului de pornire servicii auxiliare S7.40:9. Prin deschiderea contactului MS1-627

2.17. Circuitul de comanda pentru inversoarele de mers


Pe pozitia "Inainte" inversorul de mers F 1.1:1 (plansa 9) stabileste urmatoarele
circuite pentru inversoarele de mers: curent comanda MSI - inversor F 1.1:1
-conductorul 781 - contactorul de linie SI.3 - contactorul de franare SI.5 - bobina
electroventilului SI.14 - borna minus, MO.
Electroventilul SI. 14 primind comanda, permite trecerea aerului spre inversor,
iar acesta comuta in pozitia "Inainte". Circuitele de comanda pentru celelalte
inversoare sunt asemanatoare.
Pentru pozitia "Inapoi" comanda se face prin conductorul 782. In situatiile in
care un contactor de linie sau de franare a ramas sudat, depistarea acestuia se face
rapid prin comanda inversoarelor de mers prin F 1.1:1. Contactorul sudat va avea
contactele auxiliare deschise si inversorul nu va comuta. Pozitia acestuia se verifica
prin pozitia manetei exterioare (figura 27).

1U4

z. ^lrcuueie eiecince ae pe locomotiva UOU-IIA o IUU JS.W

Circuitul lampii de semnalizare Fl .2:23 "Gata de pornire locomotiva" este: curent


comanda MSI (plansa 9) - inversor F 1.1:1 - conductorul 781 - inversorul de mers SI.
14 - conductorul 784 - inversorul de mers S2.14 - conductorul 786 - inversorul de mers
S3.14 - conductorul 788 - inversorul de mers S4.14 - conductorul 790 -inversorul de
mers S5.14 - conductorul 792 - inversorul de mers S6.14 - conductorul 795 - contactul
auxiliar al contactorului S8.11 pentru ventilator trafo si pompa de ulei - conductorul
797 - contactele inseriate ale releului auxiliar S7.42:3 pentru releul de presiune aer
aparate - conductorul 798 - releul de blocare contactoare de linie si de franare S7.35:5
- conductorul M10 - intrerupatorul F3.2 de verificat lampi de semnalizare conductorul 862 - lampa de semnalizare "Gata pornire locomotiva" F 1.2:23 - borna
minus, MO.
In plansa 9 se observa ca releul auxiliar S7.42:3 este alimentat prin contactul
releului de presiune Br7 care Inchide contactul 787-808 dupa ce presiunea la aparatele
electropneumatice a depasjt valoarea de 5 atmosfere. In cazul defectiunii acestuia,
continuitatea circuitului se realizeaza prin manipularea comutatorului S7.30:39.
In exploatare, defecte deosebite la circuitul de comanda al inversoarelor nu pot
aparea. In caz ca inversoarele de mers S1.14...S6.14 nu comuta in sensul comandat
desj ventilatia functioneaza normal dar lampa F1.2:23 nu se aprinde, se va verifica ca
inversorul de mers F 1.1:1 sa nu fie manipulat in pozitia de blocare, sa fie presiune aer
comanda (se indica la manometru aer aparate si supapa 57).
Daca numai unul din inversoare nu comuta in sensul comandat (lampa F1.2:23
nu se aprinde), inseamna ca are bobina arsa sau circuitul intrerupt. Se va manipula
manual inversorul respectiv pana la primul depou cu posibilitati de remediere.

2.18. Circuitele de comanda pentru contactoarele de linie


Se duce controlerul F l . l : 2 in pozitia (plansa 8) realizandu-se doua circuite
paralele de alimentare. Primul circuit alimenteaza bobina releului iesire tractiune
S7.36:1, iar celalalt, bobina releului S7.35:1 de revenire la treapta de iesire.
Circuitul pentru bobina releului S7.36:l este: conductoral 701 - controlerul Fl.
1:2 - conductorul 707 - contactorul T3.3d - conductorul 708 - releul de blocare
contactoare S7.35:5 - conductorul 709 - releu iesire tractiune S7.36:1 - borna minus,
MO.
Releul S7.36:l conecteaza, stabilind urmatoarele comenzi: 0 inchide contactul
708-709 prin care isi asigura autoalimentarea; 0 Inchide contactul 807-816
(plansa 9), permitand alimentarea bobinelor S1.1 -3...S6.1-3 ale supapelor
electropneumatice de la contactoarele de linie.
Circuitele pentru bobina releului S7.35:1 este (plansa 8): conductorul 701
-controlerul F 1.1:2 - conductorul 703 - releul de blocare contactoare de linie si franare
S7.35:5 - conductorul 704 - bobina releului de revenire la treapta de iesjre S7.35:1
-conductorul M017 - releul de tensiune minima S7.37:3 - borna minus, M0.
Releul S7.35:1 conecteaza, stabilind urmatoarele comenzi: 0 inchide contactul
703-704 asigurandu-si mentinerea circuitului; 0 Inchide contactul 036-037
pregatind circuitele de franare electrica; 0 inchide contactul 798-799 (plansa
9) permitand alimentarea bobinelor S1.1-3...S6.1-3 ale supapelor
electropneumatice de la contactoarele de linie.
Circuitul de comanda pentru supapele electropneumatice pentru contactoarele
de linie (plansa 9) este: curent comanda, MSI - inversorul F 1.1:1 - conductorul 781
-inversorul de mers SI.14 - conductorul 784 - inversorul S2.14 - conductoral 786
-inversorul S3.14 - conductorul 788 - inversorul S4.14 - conductoral 790 - inversorul
S5.14 - conductoral 792 - inversorul S6.14 - conductoral 795 - contactul auxiliar al
contactorului S8.ll pentru grupa a Ill-a ventilatie - conductorul 797 - contactele
Inseriate ale releului auxiliar de presiune aparate S7.42:3 - conductorul 798 - releul de
revenire la treapta de iesire S7.35:1 - contactorul de franare SI.5 - conductorul 800
-contactorul de franare S2.5 - conductorul 801 - contactorul de franare S3.5
-conductorul 802 - contactorul pentru excitatia motoarelor de tractiune in regim de
franare S4.19 - contactorul de franare S4.5 - conductorul 803 - contactorul de franare
S5.5 - conductorul 804 - contactorul de franare S6.5 - conductorul 807 - releul de
iesjre tractiune S7.36:1 - conductorul 816 - releul pentru deconectarea contactorilor de
linie si de franare S7.36:5 - conductorul 821 - releul auxiliar de presiune S7.39:1
-conductorul 830 - releul auxiliar de presiune S7.39:3 - conductorul 820 -seDaratoarele
Dentru MET. S7.30:31...36 - conductorii 822. 825. 828. 834. <634. 837 -

106

2. Circuitele electrice de pe locomotiva 060-EA 5100 KW

Electroventilele contactorilor de linie permit trecerea aerului comandand


conectarea contactorilor de linie. Dupa conectare, releul de blocare S7.35:5 este
alimentat prin circuitul (plansa 8): curent comanda, MS2 - inversor Fl.l:l -conductoruf
761 - releul de blocare contactoare de linie si pentru franare S7.35:5 -conductorul 036 contactorul de linie Sl.l - borna minus, MO.
Releul S7.35:5 conecteaza si intrerupe contactul M10-798 (plansa 9), astfel ca
lampa F 1,2:23 "Gata pornire locomotiva" se stinge.
Datorita deschiderii contactelor auxiliare ale contactorilor de linie Sl.l-3...S6.1-3
se Intrerupe si alimentarea lampii "Control contactoarele de linie" F1.2:25.
Circuitul lampii de semnalizare "Control contactoare de linie" F1.2:25 este:
curent comanda, MS2 - inversor F 1.1:1 - conductorul 791 - contactorul de linie Sl.l
-conductorul 762 - intrerupatorul de proba F3.2 - conductorul 763 - lampa de
semnalizare "Control contactoare de linie" F1.2:25 - borna minus, MO.
Motoarele de tractiune in acest moment sunt alimentate de la prima priza a
Infasurarii de reglare Tl.l a transformatorului principal, prin culegatorul T2.2,
obtinandu-se treapta 1 de tensiune.
Contactorii de linie Inchid la conectarea lor si contactele auxiliare 810-816
astfel ca in pozitia 2 a controlerului se inchide contactul 799-810 (T3.3a) care permite
autoalimentarea bobinelor electroventilelor SI.1-3...S6.1-3 pentru contactorii de linie.
In exploatare, pot aparea o serie de defectiuni in circuitele de comanda a
contactorilor de linie: dupa utilizarea franei reostatice unul din contactorii de franare a
ramas sudat, defecte la relee din circuit, D.S.V. a intrat in actiune si nu a rearmat,
controlerul nu stabileste contactele 701-M6 (varianta I si II) sau 701-703 (varianta III),
contactul cu cama 3.3d nu stabileste circuitul 707-708, defecte la releele auxiliare de
presiune S7.39:1...S7.39:3 (varianta III) si S7.39:7 (pentru varianta I si II). [5], [7].

2.19. Circuitele de comanda pentru contactoarele de franare


electrica si s l a b i r e a cdmpului
2.19.1 Circuitele de comanda pentru contactoarele de franare electrica
In pozitia "M" in regim de franare (plansa 8), controlerul F 1.1:2 Inchide contactul
701-711 alimentand bobina releului de iesire franare S7.36:3 prin circuitul: conductorul
701 - controler Fl.l:2 - conductorul 711 - separator MET 1, S7.30:31 - conductorul 712 separator MET 2, S7.30:32 - conductorul 713 - separator MET 3, S7.30:33
-conductorul 714 - separator MET 4, S7.30:34 - conductorul 715 - separator MET 5,
S7.30:35 - conductorul 716 separator MET 6, S7.30:36 - conductorul 717 - tamburul
T3.3f - conductorul 718 - releul de blocare contactoare de linie si franare S7.35:5
-conductorul 719 - bobina releului de iesire franare S7.36:3 - borna minus, MO.
Releul S7.36:3 anclanseaza, Inchide contactele 718-719 asigurandu-si
alimentarea circuitului iar prin inchiderea contactului 846-857 (plansa 10) permite
alimentarea electroventilelor de frana si eel de excitatie S4.19.
De exemplu, pentru contactorul de franare S2.4 circuitul va fi urmatorul (plansa
10): conductorul 799 - contactorul de linie Sl.l - contactorul de linie SI.3 -conductorul
841 - contactorul de S2.1 contactorul de linie S2.3 - conductorul 842 -contactorul de
linie S3.1 - contactorul de linie S3.3 - conductorul 843 - contactorul de linie S4.1 contactorul de linie S4.3 - conductorul 844 - contactorul de linie S5.1 -contactorul de
linie S5.3 - conductorul 845 - contactorul de linie S6.1 - contactorul de linie S6.3 conductorul 846 - releul de iesire franare S7.36:3 - conductorul 857 -releul pentru
deconectarea contactorilor de linie si de franare S7.36:5 - conductorul 858 - releul
auxiliar de presiune S7.39:5 - conductorul 859 - releul auxiliar de presiune S7.39:l conductorul 860 - releul auxiliar de presiune S7.39:3 - conductorul 861 - bobina
electroventilului pentru contactorul de franare S2.5 - borna minus, MO.
Contactoarele de franare S1.5...S6.5 si S4.19 conecteaza si leaga in serie
excitatiile motoarelor de tractiune la infasurarea Tl.l 1 a transformatorului de franare
(plansa 2).
Conectand si contactoarele de franare S1.4...S6.4, motoarele electrice de
tractiune devenite generatoare vor fi legate in circuitele rezistentelor de franare
S9.1...S9.6.
Prin inchiderea contactului T3.3b (plansa 10) de pe pozitia 1 1/2 a graduatorului, electroventilele contactorilor de franare isi vor realiza autoalimentarea prin
inchiderea contactelor auxiliare ale contactoarelor de franare S1.5...S6.5.
Circuitul este urmatorul: conductorul 799 - tambur T3.3b - conductorul 849
-contactorul de franare SI.5 - conductorul 850 - contactorul de franare S2.5
-conductorul 851 - contactorul de franare S3.5 - conductorul 852 - contactorul de
excitatie S4.19 - contactorul de franare S4.5 - conductorul 853 - contactorul de

108

2. Circuitele eleclrice de pe locomotiva 060-EA 5100 KW

franare S5.5 - conductorul 854 - contactorul de franare S6.5 - conductorul 856


-contactorul S8.12 pentru ventilatoarele rezistentelor de franare - conductorul 857
-releul de conectare contactoare de linie si franare S7.36:5 - conductorul 858 - releul
auxiliar de' presiune S7.39:5 - conductorul 859 - releul auxiliar pentru presiune
S7.39:1 - conductorul 860 - releul auxiliar de presiune S7.39:3 - conductorul 861
-electroventilele contactorilor de franare S1.4...S6.4, S1.5...S6.5, excitatia S4.19
-borna minus, MO.
Circuitul de mai sus este necesar deoarece pe treapta 1 1/2 a graduatorului, se
deschide contactul T3.3f (plansa 8) respectiv 717-718, care va comanda deconectarea
releului iesire franare S7.36:3. Releul S7.36:3 va deconecta si va deschide contactul
846-857 (plansa 10).
Prin Inchiderea contactelor auxiliare de la contactorii de franare va fi alimentata
bobina releului S7.35:5 de blocare contactoare de linie si franare.
Circuitul este urmatorul (plansa 8): curent comanda, MS2 - inversor F 1.1:1
-conductorul 761 - bobina releului de blocare contactoare de linie si pentru franare
S7.35:5 - conductorul 036 - contactorul de franare SI.4 - borna minus, M0. Releul
S7.35:5 conecteaza si efectueaza urmatoarele comenzi:
0 deschide contactul Ml0-798 (plansa 9) intrerupand alimentarea lampii de
semnalizare FI .2:23 "Gata pornire locomotiva"; 0 deschide
contactele 703-704 (plansa 8), 708-709, 718-719.
Asa cum este denumit, releul S7.35:5 impiedica pornirea locomotivei cand unu'l
din contactoarele de linie sau de franare este Inclemat sau cand graduatorul nu se afla in
pozitia de pornire.
Lampa de semnalizare F1.2:26 "Control contactoare de franare" se va stinge,
deoarece circuitul ei este Intrerupt de contactele auxiliare ale contactorilor de franare.
Circuitul lampii de semnalizare F1.2:26 (plansa 8) este: curent comanda, MS2
-inversorul de mers F 1.1:1 - conductorul 761 - contactorul de franare SI.4
-conductorul 765 - Intrerupatorul de proba F3.2 - conductorul 766 - lampa de
semnalizare "Control contactoare pentru franare" FI .2:26 - borna minus, MO.
Lampa de semnalizare FI .2:26 de culoare alba in pozitia stinsa (la franare)
indica o situatie normala (toate contactoarele de franare inclemate). Lampa de
semnalizare aprinsa indica o situatie anormala (unul sau mai multe contactoare de
franare declemate). In regim de tractiune, lampa de semnalizare F 1.2:26 aprinsa
indica o situatie normala.
2.19.2. Circuitele de comanda pentru contactoarele de slabire a campului
Pe treapta 40 a graduatorului, tensiunea aplicata motoarelor electrice de
tractiune este de 967 V si nu mai poate fi marita cu ajutorul graduatorului. Daca viteza
locomotivei urmeaza a fi sporita, aceasta se obtine prin slabirea campului, care se
comanda prin trecerea controlerului F l . l : 2 pe pozitiile SC1...SC3, dupa necesitate
(vezipunctul 2.3.1.) [1], [2], [5].
Pe treapta 40 a graduatorului (plansa 10), contactele auxiliare T3.3s, T3.3t,
T3.3u sunt mchise.

i. iv. circuiteie ae comanaa pentru contactoareie ae rranare eiecinca 51 siaoirea campuiui iuy
Cand controlerul trece pe pozitia "SCI", se Inchide contactul sau 871-872 prin
care se alimenteaza contactoarele pentru slabirea campului S1.6...S6.6. Prin aceasta se
comanda prima treapta de slabire a campului (in procent de 20 %). Circuitul de comanda
este urmatorul: conductorul 871 - controlerul Fl.1:2 - conductorul 872 - tamburul T3.3s
- conductorul 873 - electroventilele contactoarelor S1.6...S6.6 - borna minus, MO.
Contactorii S1.6...S6.6 conecteaza si introduce in circuit rezistentele
SI.9.2...S6.9.2 pentru slabirea campului (plansa 2), realizand noi caracteristici de
tractiune pentru motoarele de tractiune, respectiv pentru locomotiva.
Cand controlerul trece pe pozitia "SC2", se inchide contactul 871-875 si se
comanda conectarea contactorilor S1.7...S6.7 realizandu-se a doua treapta de slabire a
campului (in procent de 35 %).
Comanda se face prin circuitul: conductorul 871 - controlerul Fl.1:2
-conductorul 875 - tamburul T3.3t - conductorul 876 - contactoarele pentru slabirea
campului S1.7...S6.7 - borna minus, MO.
Contactoarele S1.7...S6.7 conecteaza si introduc in circuitul de forta al MET,
rezistentele SI.9.3...S6.9.3, realizand slabirea mai accentuata a campului, obtinand din
nou alte caracteristici.
Cand controlerul Fl .1:2 trece pe pozitai "SC3", se Inchide contactul 871-878 si se
comanda conectarea contactorilor de slabirea campului S1.8...S6.8. Comanda se face
prin circuitul: conductorul 871 - controlerul Fl .1:2 - conductorul 878 - tamburul T3.3u
-conductorul 879 - contactorii de slabire a campului SI .8...S6.8 - borna minus, MO.
Contactorii S1.8...S6.8 conecteaza, si introduc In circuit rezistentele
S1.9.4...S6.9.4, realizand a treia treapta de slabire a campului (In procent de 50 %).
La unele locomotive din varianta a Ill-a exista prevazut un contactor auxiliar
pentru slabirea campului T17 (plansa 10) care permite comanda slabirii campului
MET atunci cand tensiunea pe acesta depaseste valoarea de 850 V. Comanda Inclemarii contactorului auxiliar pentru slabirea campului T17 0 realizeaza amplificatorul
de relee S7.37:1 prin borna 5F prin intermediul releului auxiliar S7.37:12 (vezi punctul
2.8.2.). Circuitul de comanda este urmatorul (plansele 4 si 12): amplificatorul de relee
S7.37:1, borna 5F - conductorul 956 - bobina releului auxiliar pentru releul 2
antipatinaj, S7.37:12 - borna minus, MO.
Releul S7.37:12 conecteaza si Inchide contactul 872-872a comandand conectarea contactorului auxiliar pentru slabirea campului T17. Acesta din urma anclanseaza
si efectueaza urmatoarele comenzi:
0 Inchide contactul 872-872a realizandu-si autoalimentarea;
0 Inchide contactele 872-873, 875-876, 878-879 scurtcircuitand contactele
de pe tamburul T3.3 (s, t, u).
Awn tie.'

Sc interziee comanda contactorului auxiliar T17 prin alte mijloace in afara


releului S7.37.-/2. I'tilizarea slabirii campului inuinte de epuizarea celar 40
trepte gradnutor sau de asigururea tensiunii minime de H50 V in infiisurareu
sta/oricii a MET duce la nerealizarea caracteristkilor de slabire doritc >/ poate
duce la defectiuni ^rave in circuite/e de forta a MET.

2.20. Circuital de comanda pentru graduator


Motorul electric graduator T3.4 are doua infasurari de excitatie (plansa 11): 0
infasurarea derivatie, 936-MO, alimentata permanent din momentul inchiderii
intrerupatorului curent comanda S7.30:27;
Alimentarea acesteia se face prin circuitul: conductorul 402 (plansa 4)
-siguranta automata S7.30:18 - conductorul 442 - intrerupatorul pentru curent comanda
S7.30:27 - curent comanda MS2 (plansa 11) - contactul auxiliar al comutatorului
"Motor-Manual" S7.30:29 - conductorul 935 - rezistenta reglabila S7.52:l -conductorul
936 - infasurarea derivatie - borna minus, MO.
0 infasurarea inseriata, 050-MO (inseriata cu rotorul servomotorului T3.4) prin
contactele releului de comutare, S7.35:9.
Deplasarea culegatoarelor de pe o treapta pe alta (deplasarea in zona Sb) se face
alimentind rotorul servomotorului T3.4 si infasurarea serie 050-MO, concomitent cu
scoaterea rezistentelor S7.52:2-3 din circuit.
Scoaterea din circuit a acestor rezistente se face prin intermediul releului de trecere
pentru servomotor S7.35:3. Pentru oprirea culegatoarelor pe treapta comandata (oprire
in zona de mentinere Rb) se reduce turatia servomotorului introducand in circuit
rezistentele S7.52:2-3.
Oprirea servomotorului T3.4 se face scurtcircuitand rotorul acestuia prin contactele
inseriate 940-939 ale releului de inversare pentru servomotor S7.35:9. Sensul de rotatie
corect la servomotorul T3.4 se obtine cu ajutorul releului basculant S7.35:9.
Observatie:
In lipsa releului cu doua bobine cu actiune antagonist! pentru S7.35:9, pe
unele locomotive sunt montate releele auxiliare S7.35:13 si S7.35:14, fiecare
cu cate o bobina.
2.20.1. Cresterea tensiunii la motoarele electrice de tractiune
In pozitia 2 a controlerului se stabileste circuitul (plansa 8): curent comanda,
MS2 - inversor de mers F 1.1:1 - conductorul 871 - controlerul F 1.1:2 (plansa 11)
-conductorul 891 - contactul h al intrerupatorului auxiliar T3.3 - conductorul 901
-contactul auxiliar al contactorului de linie Sl.l - conductorul 903 - releul de intoarcere
S7.35:l - conductorul 904 - releul de blocare a cresterii tensiunii la graduator S7.37:7 conductorul 905 - releul 1 antipatinaj S7.37:9 - conductorul 905a - releul de limitare
curent mediu pe MET, S7.38:12 - conductorul 906 - releul auxiliar pentru releul
antipatinaj 2, S7.37:12 - conductorul 908 - dioda S7.36:15 - conductorul 908a - bobina
releului auxiliar S7.35:13 - conductorul 042 - releul comanda servomotor S7.35:7 borna minus, M0.

Releul auxiliar S7.35:13 conecteaza si inchide contactul 931-932 (plansa 11),


permitand alimentarea releului de inversare pentru servomotor S7.35:9 prin circuitui:
curent comanda MS2 - releul auxiliar S7.35:14 - conductorul 931 - releul auxiliar
S7.35:13 - conductorul 932 - releul de inversare pentru servomotor S7.35:9 - borna
minus, MO.
Releul de inversare (comutare) S7.35:9 conecteaza si inchide contactele 931932 (asigurandu-si autoalimentarea) si 908-930, permitand alimentarea releului de
trecere pentru servomotor S7.35:3 prin circuitui: curent comanda, MS2 (plansa 8)
-inversor de mers F 1.1:1 -conductorul 871 (plansa 11) - controler F 1.1:2 - conductorul
891 - tamburul T3.3h - conductorul 901 - contactorul de linie Sl.l - conductorul 903
-releul de intoarcere S7.35:1 - conductorul 904 - releul de blocare a cresterii tensiunii
la graduator S7.37:7 - conductorul 905 - releul 1 antipatinaj S7.37:9 - conductorul
905a - releul limitare curent mediu MET, S7.38:12 - conductorul 906 - releul auxiliar
pentru releul antipatinaj 2, S7.37:12 - conductorul 908 - releul de inversare pentru
servomotor S7.35:9 - conductorul 930 - bobina releului de trecere pentru servomotor
S7.35:3 - borna minus, M0.
Releul de trecere pentru servomotor S7.35:3 conecteaza si efectueaza urmatoarele comenzi:
0 inchide contactul MS2-928 stabilindu-si circuitui de automentinere; 0
inchide contactul MS2-933 permitand alimentarea bobinei releului comanda
servomotor S7.35:7;
0 inchide contactul 937-938 ocolind rezistenta S7.52:2 pentru servomotorul
graduatorului; 0 deschide contactul 938-049 ocolind rezistenta reglabila
S7.52:3.
Avand alimentata bobina, releul comanda servomotor S7.35:7 conecteaza
inchizand contactele inseriate 934-937 si deschide contactele 940-939 permitand
alimentarea servomotorului T3.4 prin circuitui: curent comanda, MS2 - comutator
"Motor-Manual" S7.30:29 - conductorul 935 - siguranta automata S7.30:ll
-conductorul 934 - releul comanda servomotor S7.35:7 - conductorul 937 - releul de
trecere S7.35:3 - conductorul 938 - releul de inversare S7.35:9 - conductorul 940
-rotorul servomotorului graduator T3.4 - conductorul 939 - releul de inversare S7.35:9
- conductorul 050 - infasurarea serie S2-S1 (T3.4) - borna minus, M0.
Servomotorul T3.4 va comanda functionarea graduatorului.
Prin conductorii 937, 942 si Intrerupatorul proba lampi semnalizare F3.2 se
aprinde si lampa portocalie F1.2:28 semnalizare.
Circuitui de alimentare a lampii de semnalizare F1.2:28 este: curent comanda,
MS2 - comutare pentru comanda "Motor-Normal" - conductorul 934 - contactele
inseriate ale releului comanda servomotor S7.35:7 T conductorul 937 - infrerupatorul
proba lampi semnalizare F3.2 - conductorul 942 - lampa de semnalizare Fl.2:28
"Reglare tensiune in curs" - borna minus, M0.
Pe pozitia a 2-a graduatorului contactul h al intrerupatorului auxiliar T3.3 se
intrerupe, alimentarea releului de trecere pentru servomotor S7.35:3 se face prin
contactul MS2-928.

112

2. Circuitele electrice de pe locomotiva 060-EA 5100 KW

Intre treptele 2-3 de tensiune ale graduatorului, lntrerupatorul de blocare T3.2 isi
deschide contactul a (928-930) Intrerupand alimentarea releului de trecere pentru
servomotor S7.35:3.
Releul de trecere pentru servomotor S7.35:3 deconecteaza si introduce in circuit
rezistentele S7.52:2...3 prin contactele 937-398 si 938-049.
Turatia servomotorului se micsoreaza (scade intensitatea curentului rotoric).
lntrerupatorul de blocare T3.2 are contactul c Inchis intre treptele 2-3 permitand
prin conductorul 933 alimentarea releului comanda servomotor S7.35:7.
Abia in pozitia a 3-a a graduatorului contactul T3.2c se desface Intrerupand
alimentarea releului S7.35:7.
Releul comanda servomotor S7.35:7 deconecteaza. Contactele inseriate 934-937
se deschid, iar contactele 940-939 pune in scurt rotoml servomotorului T3.4.
Odata cu stingerea lampii Fl.2:28 "Reglare tensiune in curs", graduatorul se
opreste pe treapta 3.
In pozitia 3 a controlerului se stabileste circuitul: curent comanda MS2 -inversor
de mers Fl.l:l - conductorul 871 - controlerul 892 - contactul T3.3j -conductorul 901 contactul auxiliar al contactorului de linie S2.1 - conductorul 903 -releul de intoarcere
S7.35:1 - conductorul 904 - releul de blocare a cresterii tensiunii la graduator S7.37:7 conductorul 905 - releul de antipatinaj SI31:9 - conductorul 905a - releul de limitare
curent mediu pe MET, S7.40:12 - conductoml 906 - releul auxiliar S7.35:12 conductoml 908 - dioda S7.36:15 - conductoml 908a - bobina releului auxiliar
S7.35:13 - conductorul 042 - releul comutare iluminat S7.36:7 -borna minus, M0.
Releul auxiliar S7.35:13 conecteaza, stabilindu-se pe rand aceleasi comenzi ca
cele descrise la treapta a 2-a a controlerului.
Pe pozitia 4 a controlerului contactul T3.3j se deschide, graduatorul oprindu-se
pe treapta 5.
Pozitia "M" a controlerului Fl.l:2 nu comanda nici o treapta a graduatorului.
In pozitia "A" a controlerului se deschide contactul T3.3k care prin conductorul
901 si contactul auxiliar al contactorului de franare S5.4 realizeaza comenzi identice
cu cele de la pozitia 2 a controlerului Fl.l:2.
Contactul T3.3k se deschide la pozitia 39 a graduatorului, releul de trecere
pentru servomotor S7.35:3 deconecteaza.
Comanda fund identica ca la pozitia 2 a controlerului F 1.1:2, graduatorul se
opreste pe treapta 40.
2.20.2. Scaderea tensiunii la motoarele electrice de tractiune
Cand controlerul de mers Fl .1:2 este adus din pozitia "A" sau "M" in pozitia 3,
se Inchide contactul 894-916, stabilindu-se circuitul: curent comanda, MS2 -mversorul
de mers Fl.l:l - conduclorul 871 - controlerul Fl.l:2 - conductorul 894 -contactul T3.3m conductorul 916 - contactul T3.3p - conductoml 918 - dioda S7.35:15 - conductoml
918a - bobina releului auxiliar S7.35:14 - conductoml 042 -releul de comutare iluminat
S7.36:7 - borna minus, M0.

Releul S7.35:14 conecteaza, deschizand contactul MS2-931, intrerupand


alimentarea releuiui de comutare S7.35:9 care deconecteaza, stabilind contactul 918930 si permite conectarea releuiui de trecere pentru servomotor S7.35:3.
Releul S7.35:3 face acelasi comenzi la pozitia 2 a controlerului.
Contactul T3.3m se deschide pe pozitia 6 a graduatorului si releul S7.35:3
deconecteaza. Graduatorul de opreste pe treapta 5.
In pozitia 2 a controlerului se Inchide contactul 894-916 stabilindu-se circuitui:
curent comanda, MS2 - inversor de mers Fl. 1:1 - conductorul 871 - controler Fl. 1:2
-conductorul 895 - contactul T3.3n - conductorul 916 - contactul T3.3p - conductorul
918 - releul S7.35:9 - conductorul 930 - bobina releuiui de trecere pentru servomotor
S7.35:3 - borna minus, MO.
Releul S7.35:3 conecteaza si comanda graduatorului este la fel ca la pozitia 2 a
controlerului.
Contactul T3.3n se deschide cand graduatorul ajunge pe treapta 4 si releul
S7.35:3 deconecteaza. Comanda acestuia este identica celei aratate mai sus si
graduatorul ramane pe treapta 3.
In pozitia 1 si 0 a controlerului se alimenteaza prin: conductorul 916 - contactul
T3.3p - conductorul 918 - releul S7.35:9 - conductorul 930 - bobina releuiui de trecere
pentru servomotor S7.35:3 - borna minus, MO.
Releul S7.35:3 conecteaza cu aceleasi comenzi.
Contactul T3.3p se deschide cand graduatorul ajunge pe treapta 2.
Releul S7.35:3 deconecteaza si introduce in circuit rezistentele S7.52:2...3,
micsorand curentul rotoric la servomotor. Contactul T3.2c deschide si comanda
declemarea releuiui S7.35:7.
Acesta din urma Intrerupe alimentarea circuitului prin deschiderea contactelor
inseriate 934-937 si scurtcircuiteaza rotorul servomotorului prin inchiderea contactelor
inseriate 940-939. Servomotorul T3.4 intra in regim de franare electrica si graduatorul
se opreste pe treapta 1.
In exploatare pot aparea defectiuni in circuitele de comanda a graduatorului.
Principalele defecte ce pot aparea sunt: comutatorul S7.23 (pentru VI si V2) nu
stabileste circuitui sau a fost trecut in pozitia "2" sau "zero"; MET nr.l si 2 sunt izolate
simultan din separatoarele S7.30:31-32; unul din contactele releelor S7.35:l sau
S7.37:9 nu stabileste circuitui; contactele releelor S7.37:7, S7.37:12 (S7.38:12,
S7.43:29) sunt perlate (varianta 1 si 2) sau S7.40:12 (varianta 3); bobina releuiui
S7.35:9 este arsa sau releul nu a comutat pe crestere (VI si V2); bobina releuiui
S7.35:13 este arsa sau circuitui ei este intrerupt (V3); releul s7.35:3 de trecere pentru
servomotorul T3.4 are bobina arsa; releul S7.35:7 are circuitui intrerupt sau bobina
arsa; comutatorul S7.30:29 nu stabileste contactul functie de pozitia "Manual-Motor";
servomotorul T3.4 are bobinajul statoric sau rotorul ars si siguranta S7.30:11 este
deconectata; graduatorul este blocat mecanic; defecte la contactele controlerului;
defecte la contactele cu came T3.3 h,j,k.
Defectele de mai sus pot aparea in exploatare, iar manifestarea lor este ca
graduatorul nu mai functioneaza in sensul cresterii t e nsi unii la motoarele de tractiune
la treccrea controlerului pe pozitiile 2, 3 sau 4.
Depistarea si depanarea defectelor sunt aratate in detaliu in [5], [7].

114

i. circuiteie eiecince ae pe locomouva uou-JbA :> IUU KW

In situatia nefunctionarii graduatorului in sensul scaderii tensiunii la motoarele


de tractiune la trecerea controlerului din pozitia M In pozitiile 3, 2, 1, cauzele pot fi:
bobina inferioara a releului S7.35:9 (pentru VI si V2) sau S7.35:14 (V3) nu primeste
alimentare, releul S7.35:3 de trecere pentru servomotorul T3.4 are bobina arsa,
circuitul este intrerupt sau contactele lui nu stabilesc continuitate pentru alte comenzi;
releul S7.35:7 de comanda pentru servomotorul T3.4 are bobina arsa, rezistentele S 7.5
2:2-3 intrerupte.
, Uenticl
Se vor rcspe
itii ohligiitoriu
normele d?
protectiu A7 secur'Untea muncii
la
manipiilarea
manual a a "raduatorului.
Sc recomaitdu en manipidari'ti
man mild a i
adiuiloruliii sit
At' jacii inuniii pan a la prima statu; mule se va
dedura locomotivtt defevta.