LP 6 SAN ORALA

Evaluarea riscului n prevenirea afeciunilor parodontale

n ultimele decenii s-au realizat numeroase studii asupra afeciunilor dentare, n special asupra bolii
parodontale. cercetrile au artat c gazda joac un rol major n patologia parodontopatiilor i c
riscul variaz mult de la individ la individ la individ. n consecin, cnd se realizeaz, evaluarea
riscului const n recunoaterea factorilor care cresc riscul ntrun caz clinic dat i luarea unor decizii
subiective n relaie cu importana acestora n evoluia bolii.
Printre factorii de risc ai bolii parodontale enumerm:
-igiena oral deficitar;
-fumatul;
-alcoolul;
-dieta;
-diabetul.
Igiena oral deficitar- Punctul de plecare il reprezinta placa bacteriana de pe suprafata
dintelui.Acumularea de placa bacteriana datorata unei igiene necorespunzatoare duce rapid la prima
forma de afectare a parodontiului marginal (tesutul de sustinere al dintelui) - gingivita. In forma cea
mai usoara a bolii parodontale, gingivita, gingiiile se inrosesc, se umfla si sangereaza foarte usor.
Cauza cea mai frecventa a gingivitei o reprezinta igiena deficitara. Aceasta forma a bolii
parodontala este reversibila cu tratament adecvat stomatologic si o igiena orala foarte buna.
Fumatul- In ultimii ani exista o preocupare din ce in ce mai mare privind efectele nocive ale
fumatului, in conditiile unei cresteri a frecventei fumatorilor in cadrul populatiei active.Numeroase
studii au relevat legatura dintre diverse afectiuni ale cavitatii bucale si fumat, existand in acest sens
o preocupare pentru constientizarea opiniei publice asupra efectelor nocive ale fumatului. Din ce in
ce mai multe dovezi indica fumatul ca factor major de risc pentru parodontopatii (afectiuni ale
tesuturilor de sustinere ale dintilor). Fumatul afecteaza prevalenta, extinderea si severitatea acestor
afectiuni. Diverse studii realizate in America si Europa arata o prevalenta de 1,5 pana la 7,3 ori mai
mare a parodontopatiilor la fumatori fata de nefumatori. De asemenea numarul de ani in care
persoana a fumat este un factor semnificativ in pierderea dintilor, gravitatea cariilor coronare si de
colet. Mecanismele prin care fumatul actioneaza in boala parodontala nu sunt deplin elucidate
Diabetul zaharat controlat necorespunztor este un factor de risc bine cunoscut pentru
dezvoltareabolilorparodontale(Sepl1993;Papapanou1996), cu dovezi care indic faptul c
persoanele cu ambele tipuri de diabet,1 i2, au boli gingivale i c severitatea acestora este mai
ridicat dect n cazul populaiei generale (Firlai 1997; Sandberg 2000).
Este, de asemenea, recunoscut faptul c exist o relaie bidirecional ntre diabetul zaharat i bolile
parodontale, studiile recente aratnd modul n care parodontita cronic are un efect negativ asupra
glicemiei i incidenei complicaiilor diabetului zaharat (Grossi 1998; Stewart, 2001; Taylor 2001).
Dovezi recente au sugerat c ar putea exista o mbuntire mic, dar semnificativ, a controlului
glicemiei prin tratarea bolilor gingiilor pre-existente la persoanele cu diabet zaharat de tip 2
(Simpson 2010).
Alcoolul. Consumul excesiv de alcool este corelat cu creterea tensiunii arteriale,
ciroza hepatic, boli cardiovasculare, diabet i cancer oral. Studiile arat c excesul de alcool este
asociat cu o severitate crescut bolii parodontale [33]. De obicei, consumul crescut de alcool este
asociat cu fumatul i cu dieta nesntoas; fumtorii sunt de regul i mari consumatori de alcool i
au o diet bogat in grsimi i zahr, dar srac in acizi grai nesaturai i fibre.
Dieta. Bolile cronice cardiovasculare, diabetul, cancerul, obezitatea i afeciunile dentare sunt
puternic corelate cu dieta bogat in acizi grai saturai i zahr i cu cantiti reduse de acizi acizi
nesaturai, fibre i vitamine (A, C, E). Deficitul sever de vitamina C i malnutriia pot determina
agravarea bolii parodontale.