Sunteți pe pagina 1din 5

Renasterea si Umanismul

In Europa se dezvolta intre secolele XIV- XVI o ampla miscare culturala


cunoscuta sub numele de Renastere. Redescoperind valorile culturale ale
antichitati greco-latine, Europa intra in aceste secole intr-un proces activ de
renastere care s-a caracterizat prin inflorirea stintelor si a artelor prin mari
inventii si descoperiri geografice. Renasterea a promovat o conceptie sociala si
filozofica umanista adica a pus in centrul preocuparilor omul. Ideea increderii in
valoarea si posibilitatile lui de perfectionare, a luptat pentru egalitatea in drepturi
a oamenilor, din aceasta cauza s-a vorbit despre renastere ca despre un cuvant
umanist. d5t6tf
Considerand ca idealul omului liber si armonios dezvoltat s-a intruchipat in
cultura antica, umanistii au dezgropat restaurat si studiat cu fervoare
monumentele acestei culturi si limbile clasice, greaca si latina. Umanismul a
aparut mai intai in Italia, in sec XIV-XV (Petrarca, Boccacio , Leonardo Bruni ,
Poggio Bracciolini, Pico della Mirandolla, Lorenzo Valla), apoi sa raspandit in
Franta (Rabelais, Montaigne), Tarile de Jos (Erasm din Rotterdam), Anglia
(Th.Morus, F.Bacon, Shakespeare ) Germania (U.von Hutten, Reuchlin) Ungaria
(Janus Pannonius, Bonfini). Umanistii au fost carturari eruditi, cu precocupari
multilaterale. Ei s-au manifestat cu predilectie pe taramul beletristicii, filologiei,
istoriei, geografiei umane, filozofiei, si celorlalte discipline numite si astazi
umanistice. Inaugurand spiritual critic modern, ei au intemeiat filologia si
istoriografia bazata pe studiul critic al izvoarelor. Legati de aspiratia spre cultura
a maselor populare, in special ale celor orasenesti, umanistii au contribuit la
formarea limbilor literare nationale. Pe taramul eticii ei au opus ascetismului
medieval o conceptie optimista, proclamand legimitatea fericirii terestre, iar
idealului contemplativ MONASTIC pe cel cetatenesc patriotic (Umanistul
civic). Umanismul n-a fost un curent unitar nici sub raport social-politic, nici
sub raport filozofic. In cadrul umanismului elementele conceptiei noi, laice
despre viata sau impletit in diverse moduri si grade cu ramasitele conceptiilor
medievale, opozitia fata de acestea luand cand forme mai moderate, cand forme
mai radicale.
Aceasta miscare social-culturala a aparut ca o arma impotriva fanatismului si
dogmatismului specific Evului Mediu.
Conditiile social-istorice care au favorizat nasterea umanismului sunt:

dezvoltarea comertului si a mestesugurilor;


inflorirea oraselor;
dezvoltarea burgheziei;
marile descoperiri geografice;
inventarea tiparului ( Gutemberg).
Trasaturile umanismului:
aseaza in centrul preocuparilor sale omul ("omul este masura tuturor
lucrurilor");
increderea in ratiune;
admiratia fata de valorile antichitatii greco-latine;
natura considerata un model al artei;
anticlericalismul;
prezentarea omului multilateral;
libertatea, demnitatea si perfectabilitatea fiintei umane.
Renasterea si umanismul au contribuit la adancirea crizei religioase, prin
eliberarea spiritului uman de sub tutela Bisericii.
Umanistii au inoculat in spirite gustul criticii. Acest mod de a gandi venea in
contradictie cu doctrina oficiala care se baza pe autoritatea Scripturii si pe
traditia apostolilor. Prin exegeza filosofica, ei au repus in circulatie textele
primare ale crestinismului, iar prin tiparirea acestora le-au facut cunoscute unui
numar mare de persoane. S-a constatat ca Biserica interpretase in favoarea ei
unele pasaje ale Bibliei, iar unele documente pe care se sprijineau pretentiile ei
de dominatie, intre care si celebrul Donatio Constantini, erau false.
Familia Medici, mult timp una dintre cele mai importante familii din Florenta, si
prin extensie din Toscana, a reusit sa transforme Republica Florenta intr-un stat
ducal condus prin succesiune ereditara in secolul XVI. In mare parte a acelui
secol ei au condus Florenta si Toscana cu succes, extinzand teritoriul statului
prin cucerirea Sienei. Medici erau patronii stiintei si artei care inflorea in mare
parte a imparatiei. Toscana a devenit un stat mai compacta si mai unita in toti
acesti ani, mai degraba decat o dominatie a unui oras dominant (Florenta).
Toscana sub conducerea Medici, care a durat pana in 1737, a fost transformata in
mai multe feluri, nu intodeauna in mod pozitiv. mai degraba in pamant decat in
industrie. S-a pus de acord la modul general ca Florenta a inceput sa decline la
inceputurile secolului XVIII, si o serie de conducatori rai au condus la integrarea
in Sfantul Imperiu Roman a independentului stat al Toscanei dupa ce si ultimul
succesor din dinastia Medici a murit.

Palazzo vecchio,
Cu toate acestea, in timpul dominatiei familiei Medici (1434-1494), incepand cu
Cosimo de' Medici (1434-1464), 'Florenta' a jucat un rol important pentru
intreaga 'Toscana.' Fara un titlu, in general fara nici macar un birou formal,
Cosimo si urmasii sai s-au bucurat de puteria si prestigiul unei printese virtuale
si au prezidat renasterea florentina.
Palazzo Medici, The Chapel of Magi Villa Medicea La Petraia poi Ricciardi
In Romania umanismul s-a manifestat mai intai in Transilvania, datorita
conditiilor economice mai favorabile si legaturilor politice si culturale cu Italia,
patria Renasterii. Reprezentat de N.Olahus I.Vicitez, I.Honterus, G.Heltai,
M.Halici s.a, umanismul transilvanean a culminat, cu carturarii legati de
miscarea religioasa unitariana din sec al XVI-lea; Ioan Sommer, Fr.David,
Paleologus. In sec al XVII-lea si la inceputul sec. al XVIII-lea, tendinte
umaniste se afirma in opera unor carturari moldoveni, munteni, transilvaneni, ca
Miron Costin, stolnicul Constantin Cantacuzino,N.Milescu, mitropolitul
Dosoftei, Dimitrie Cantemir Gh.Brancovici s.a., in conditiile contactului, prin
scolile superioare din tara si din strainatate (Polonia, Italia, Constantinopole) cu
umanismul si cultura europeana. Ele s-au manifestat mai cu seama in
istoriografie, precum si pe taramul geografiei (Stolnicul Cantacuzino, Milescu,
D.Cantemir) si al traducerii in lb.romana a principalelor carti religioase(Biblia
de la Bucuresti, 1688).Tendintele Umaniste sau cristalizat indeosebi in jurul
teoriei originii romane, a unitatii de neam si de limba a romanilor, teorie strans
legata, in condiiile epocii, de lupta de eliberare de sub jugul strain. Necesitatea
fundamentatarii acestei teorii a stimulat interesul pentru limbile si cultura antica,
dezvoltatrea spiritului critic. Carturarii umanisti au avut un rol hotarator in
privinta limbii romane asupra slavonei in cultura. Ei au adus si prin scrisul lor o
contributie importanta la formarea limbii literare, au initiat versificatia
romaneasca (D.Cantemir). Activitatea lor marcheaza zorile culturii si stiintei
romanesti moderne. Conceptie care de-a lungul intregii istorii a civilizatiei
recunoste demnitatea, valoarea si posibilitatile nelimitate de desavarsire ale
fiintei umane si care, in consecinta, militeaza pentru dezvoltarea libera a
personalitatii umane. Umanismul a cunoscut in diferite tari si epoci, oranduiri si
clase sociale, un continut diferit, avand in opera ganditorilor sau artistilor
reprezentativi, nuante si particularitati extrem de diverse. Corespund, in linii

mari, progresului societatii si al gandirii, istoria Umanismul a purtat in


societatile bazate pe exploatare, amprenta limitelor si contradictiilor de clasa. In
cele mai de seama conceptii umaniste au fost insa exprimate idealurile maselor
populare, ale claselor progresiste, cuceririle gandirii materialiste, ale stiintei si
ale Constiintei Morale.
O caracteristica a umanismului romanesc consta in renuntarea la scrierea in
limba slavona si inlocuirea acestora in mod treptat cu limba romana in
administratie, cronici domnesti, carti bisericesti. Din acest punct de vedere o
importanta covarsitoare a avut-o activitatea tipografica a diaconului Coresi de la
Targoviste si din Scheii Brasov. O capodopera a umanismului roman este
lucrarea "Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie".
Ideile majore ale acestei miscari social-culturale sunt:
continuitatea existentei romanilor pe acest teritoriu;
unitatea de neam a locuitorilor din toate provinciile romanesti;
latinitatea limbii romane.

Giovani Pico della Mirandola, a fost unul dintre cei mai de seama reprezentanti
ai umanismului italian
El impune ideea de ARHIETIP ( = ideal perfect, ceva care tinde spre
perfectiune) pentru ca supremul arhitect este Dumnezeu, creaza lumea dupa
aceste arhietipuri.
Dumnezeu lasa omului LIBERUL ARBITRU. Spre deosebire de Bergson si
Blaga, Pico nu atribuie omului nici o trasatura esentiala, lasandu-i liberul arbitru,
ii lasa puterea de a decadea sau de a accede = bine/rau. Caracteristic pentru Pico,
este nedesavarsirea omului pentru ca nu ii da nici o trasatura esentiala.
Giovani Pico della Mirandola (1463-1494)
-renascentist, extraordinar de erudite;
-scrie teze (200);
-creaza o scoala de filozofie;
-inspirat de Platon, de Aristotel.
La raspandirea umanismului au contribuit trei elemente esentiale: inventarea
tiparului, modificari in continutul invatamantului si aparitia scrierilor in limbile
nationale.
Johannes Gutenberg este deseori creditat ca inventatorul presei pentru tipar, in
1454. Dar nici tiparul nici literele mobile nu au fost inventate de Johannes

Gutenberg cu adevarat, si nici nu a tiparit el prima carte. Chinezii tipareau in


mod curent pe caractere miscatoare in 1040, dar au prezentat metoda mult mai
tarziu.
Chiar inainte de a tipari carti cu caractere miscatoare, chinezii foloseau blocuri
de lemn pentru a tipari scrierile budiste de mana, pe papirusuri in secolul IX.
Desi exemplarele tipariturilor chineze din sec.XI nu au supravietuit, cea mai
veche carte tiparita ce a rezistat este o carte budista din 868 DC. Gutenberg nu
cunostea metodele de tipar chineze.
In 1450 Gutenberg s-a asociat cu bogatasii Johann Fust si Peter Schffer. In
1454, Gutenberg a tiparit un calendar turcesc si celebra Biblie cu 42 de linii, din
care a tiparit 170 de copii. In anul urmator s-a certat cu partenerii sai, acestia au
castigat un proces impotriva lui, si a pierdut controlul asupra afacerii, ajungand
la ruina din punct de vedere financiar.
Dupa ruinare, putine lucruri se mai stiu despre Gutenberg. Spre sfarsitul vietii,
lui Adolph von Nassau i s-a facut mila de el si la numit membru al curtii lui. A
murit in Mainz in 1468.
Cu toate ca Gutenberg nu a inventat tiparul, experimentele sale au facut tiparirea
mult mai practica. A folosit matrite de nisip pentru a turna caracterele si a
schimbat presele cu forme taiate din lemn pentru a tipari literele pe pagina. A
inventat caracterele mobile pentru lumea vestica. Metoda lui Gutenberg ce
utiliza literele mobile a rezistat aproape neschimbata cinci secole. Astazi este cel
mai celebru tipograf din toate timpurile.