Sunteți pe pagina 1din 5

Tema si viziunea despre lume Noaptea de Decemvrie de Al.

Macedonski

Continuturi

Text

Introducere
Simbolismul romanesc a cunoscut mai multe etape de dezvoltare,
dintre care, prima etapa, cea teoretica, a fost reprezentata de
activitatea literara a lui Al.Macedonski
Creatia poetica a sa imbina insa mai multe curente literare, fapt
care poate fi observat si in cazul poeziei Noaptea de
Decemvrie
Poezia este publicata in volumul Flori sacre in 1912 si
ilustreaza cel mai eficient simbioza romantism simbolism
2. Geneza poemului
1890 Al.Macedonski publica in revista Romanul poemul in
proza Meka si Meka, valorificand o poveste orientala care va
sta la baza poeziei Noaptea de Decemvrie scrsia mai tarziu
In acest poem este vorba despre printul Ali-ben-Mohamed-benHassan, care este indemnat de tatal sau, aflat pe patul de moarte,
sa nu se abata niciodata de la calea cea dreapta
Dupa moartea tatalui, printul porneste intr-un pelerinaj inspre
cetatea sfanta, Meka, strabatand desertul si urmarind calea cea
dreapta
In acelasi timp, spre Meka, porneste un cersetor, Pocitan-benPehlivan, care urmeaza insa o cale ocolita evitand astfel greutatile
desertului
Printul si intreg convoiul sau mor sub soarele arzator al pustiei, in
vreme ce cersetorul reuseste sa ajunga la Meka
Cuprins
3. Incadrare in curent
Simbioza intre romantism si simbolism
literar
A. Romantism
1. Contextul aparitiei

Tema de factura romantica conditia omului superior


Constructia mesajului poetic pe baza antitezelor (Meka
cereasca vs. Meka pamanteana)
Prezenta unor motive romantice resemantizate (luna,
focul, noaptea, etc.)

B. Simbolism

Utilizarea simbolurilor (focul, emirul, etc)


Corespondentele (tabloul I : cadrul exterior cadrul
interior)
Sinestezia (tabloul II si III)
Evadarea in spatiile exotice (Bagdadul), sugerata de
utilizarea unor cuvinte cu rezonanta exotica (minarete,

Tema si viziunea despre lume Noaptea de Decemvrie de Al.Macedonski

4. Tema poemului
5. Particularitati de
constructie a
discursului liric

djamii, silfi, hafuze, etc.)


Reprezentata de suferinta omului de geniu
a) Structura si compozitie
Poemul este alcatuit dintr-o inlantuire de patru secvente
I.
Camera (odaia) pustie si rece in care traieste poetul
II.
Descrierea orasului Bagdad, un paradis terestru
III.
Drumul strabatut prin desert de catre Emir, spre cetatea sfanta
Meka
IV.
Revenirea la scena initiala
b) Simbolurile centrale ale poemului
Emirul simbol al omului superior, al geniului
antiteza
Drumetul pocit simbol al omului inferior
Meka cereasca Idealul suprem, superior, al Absolutului
Meka pamanteasca simbol al materialului; idealul omului
comun
Drumul drept conduita etica, morala superioara a omului
superior
Drumul cotit conduita specifica omului inferior

c) Semnificatia titlului
Format dint doua substantive :
Noaptea are valoare simbolica diferita fata de lirica
romantica, facand trimitere la conditiile critice la care este supus
poetul pe parcursul existentei sale pe pamant
de Decemvrie face trimitere la agonia la care este supus
poetul => frig, frica, singuratate, inghet
6. Analiza secventelor
poetice
Tabloul I
Cuprinde o prezentarea a cadrului in care traieste poetul, aflat
intr-o insingurare si izolare absoluta
Surprinde imaginea stingerii, a inghetului, a mortii sprituale
Lipsit de inspiratie, poetul este mort din punct de vedere
spiritual, intrucat actul creator nu mai este posibil
Natura insasi ii este ostila, elementele prin care este conturat
cadrul natural simbolizand mediul nefavorabil creatiei, societatea
dusmanoasa (camera moarta, campia, crivatul, lupii)
Poetul este incapabil sa creeze, fiind lipsit de scanteia sacra a
inspiratiei (cu nicio scanteie-n ochiu adormit)
Motivul romantic al lunii este resemantizat, acesta ne mai fiind

Tema si viziunea despre lume Noaptea de Decemvrie de Al.Macedonski


un astru benefici creatiei
Mediul ostil si izolat in care traieste fiinta poetica este prezentat
sub forma a trei planuri concentrice traversate de imaginea lumii
flaca care izbucneste din jarul aproape stins, reprezinta
inspira tia creatoare, focul sacru care determina risipirea
decoru- lui initial
favorizeaza trecerea/evadarea din planul realitatii ostile
in planul oniric
Tabloul II
Descrierea orasului Bagdad sta sub semnul auriului, metal care
simbolizeaza nobletea si bogatia, fiind un atribut firesc al celor
puternici (emirul)
Se remarca frecventa epitetelor de aur sau aurit
O importanta aparte o are simbolul rozelor precum si culoarea
roz
Este sugerata o sinestezie intre parfum si culoare
Rozul ca si culoare pastelata domina intreaga creatie a lui
Macedonski, aceasta fiind o nuanta calda rezultata din
combinarea rosului cu albul
Emirul este nemultumit de conditia de stapan absolute al
Bagdadului, si este, treptat, furat de un ideal absolut dorinta de
a ajunge la cetatea sfanta Meka
Aspiratia inspre ideal se transforma intr-o obsesie care devine
ratiunea emirului de a trai
Portretul emirului este conturat prin patru epitete cu valoare de
simbol tanar , farmec, traznet si zeu care sugereaza
frumusetea, puterea, si latura divina a acestuia
Tabloul III
Prezinta drumul strabatut de emir spre cetatea sfanta Mekka
Popasul la fantana constituie prima secventa semnificativa din
acest tablou : oglindindu-se in apa, emirul se vede atat pe sine
insusi copil, cat si adultul din prezent fantana este un simbol al
vietii si al cunoasterii, un axis-mundi prin care se stabileste
legatura dintre cele trei niveluri ale lumii (lumea pamanteana
lumea sub-pamanteana lumea divina)
Apare aici motivul oglindirii : apa din fantana reflecta nu doar
aspectul exterior al omului, ci si interioritatea acestuia, latura sa
ascunsa, subconstientul/inconstientul sau se poate considera ca
apa oglindeste dubla ipostaza a individului, omul fiind o intalnire
a contrariilor : bine si rau, frumos si urat
Langa fantana la care ajunge emirul, popaseste si drumetul pocit,
un cersetor zdrentaros pornit si el spre Meka
Antiteza dintre cei doi se exprima in special prin intermediul
atributelor fizice : figura cersetorului construita pe baza

Tema si viziunea despre lume Noaptea de Decemvrie de Al.Macedonski

grotescului, accentul cazand pe latura animalica, inferioara a


omului, supusa instincului si compormisului
Drumul cotit pe care il urmeaza abaterea de la valorile si
principiile superioare, o cale a compromisului, specifica omului
inferior
Emirul tine calea dreapta, prin largul pustiei drumul omului
integru care nu accepta compromisuri
Este posibil ca drumetul pocit sa reprezinte latura diabolica a
sinelui
Imaginile care infatiseaza pustiul parcurs de emir se aseamana cu
o descriere a purgatoriului totul sta sub semnul focului, al
caldurii torturante
Expresii precum flacari de soare, Foc e in cer sau Cerul e
in flacari descriu caldura distrugatoare
Intreaga secventa se afla sub semnul focului si al culorii rosii
Daca in tabloul I focul era benefic, semnificand inspiratia, aici el
este nimicitor
Suferintele fizice ale emirului, ramas singur, sunt infatisate printro suita de metafore plastice : ochii sunt demoni cumpliti,
cutremur e setea, a foamei simtire e sarpe aceste suferinte
sunt totusi necesare purificarii
Mantuirea implica pierirea a tot ceea ce este material, si este
reprezentata in text de Meka cea mare, simbol al sacrului, al
idealului => pelerinul este devorat de propria aspiratie inspre
ideal, inspre absolut
Apropiindu-se de moarte, emirul zareste zidurile cetatii albe, insa
aceasta era de fapt doar o iluzie, o fata Morgana
Dramatismul emirului care se lupta sa ajunga sa atinga cetatea
este sugerat de repetitia adverbului Alearga care evidentiaza
zbuciumul acestuia
Idealul absolute intruchipat de Meka este redat printr-o suita de
metafore precum cetatea din vise, alba naluca, naluca
sublima, orasul preasfant
Repetitia expresiei Si tot nu s-arata subliniaza deziluzia
emirului care spera pana in ultima clipa ca va reusi sa ajunga la
portile cetatii
In final, el moare dar, conform traditiei Islamice, cei care mor in
pelerinaj spre cetatea Meka, ajung direct la Allah => se poate
spune ca moartea emirului este de fapt un acces la Meka cereasca,
cea adevarata
Daca drumetul pocit reuseste sa ajunga la Meka, aceasta este doar
o reusita comuna, in vreme ce intrarea emirului in Meka cereasca
reprezinta adevarata atingere a absolutului

Tabloul IV
Marcheaza revenirea la cadrul initial, camera in care traieste

Tema si viziunea despre lume Noaptea de Decemvrie de Al.Macedonski


poetul
Sunt decodificate aici cateva dintre simbolurile centrale ale
textului
Povestea emirului se dovedeste a fi o alegorie pentru conditia
poetului, a creatorului, emirul insusi fiind imaginea sublimata a
poetului
Saracia si mediul ostil in care traieste sunt echivalate cu chinurile
prin care trece emirul in drumul sau prin desert
Suferintele indurate de poet, la fel ca si cele indurate de emir, au
valoare purificatoare, asigurandu-i accesul spre Ideal, spre Meka
cereasca