!

1!

23#August#1944##Ziua#Infamiei#
de#Nicolae#Ni#
Editorialul de fa a aprut n revista Libertatea n urm cu 32 de ani. Datele
eseniale ale problemei dezbtute, nu sau
schimbat, iar protagonistii si rolul lor ignobil n
evenimentele de atunci a rmas acelasi, fapt
confirmat ntre timp si de documentele secrete
iesite la iveal din arhive. Pe fruntea lor apas
acelasi stigmat greu al trdrii de ar. Astzi,
conspiraia comunist mondial la care ne
referim des n acest editorial, este sinonim cu
guvernul mondial si globalizarea pe care o
ncearc, cu orice pre; care dicteaz n numele
naiunilor mai mult ca oricnd, stabileste
frontiere si impune eradicarea oricrui
naionalism (August,(2016).
Libertatea, New York
Director: Nicolae Ni!
Anul III, Nr. 25, August 1984

Regele(Mihai(

Aproape de apusul soarelui, la 23 August 1944, un camion tras de cai iesea din curtea
Palatului din Bucuresti.
Pe podeaua murdar a acestuia, zceau, legai fedeles si cu cluse n gur, dou fiine
umane a cror nalt poziie politic influenase puternic destinul Romniei din perioada
1940-1944.
Numele lor erau Ion Antonescu, Maresalul rii si Mihai Antonescu. Astfel a nceput
calvarul celui ce a condus naiunea romn n Rzboiul Sfnt dus mpotriva
comunismului internaional, al crui centru era identificat pe atunci cu Moscova. inut un
timp ntro cas conspirativ din cartierul Vatra Luminoas din Bucuresti sub paza lui
Emil Bodnaras (dezertor din armata romn si agent al Moscovei), este dus apoi
mpreun cu ceilali arestai la Moscova. Ancheta are loc n celebrul sediu de tortur din
Lubliyanka. In 1946, Maresalul Ion Antonescu este retrimis n Romnia, mpreun cu
ceilali anchetai si predai Tribunalului poporului spre judecare. Acest Tribunal
prezidat de generalul Alexandru Petrescu a condamnat la moarte, prin sentina din 17 Mai
1946, pe urmtorii: Maresalul Ion Antonescu; Mihai Antonescu, Vicepresedintele
Consiliului de Ministri; Generalul Piki Vasiliu, Ministru de Interne; Prof. G. Alexianu,
fostul Guvernator al Transnistriei; Generalul Pantazi, fost Ministru de Rzboi; Eugen

2!

Cristescu, Seful Serviciului de Contraspionaj si Radu Lecca. Ulterior, au fost graiai

Gen. Pantazi, Eugen Cristescu si Radu Lecca.
Separat, au fost condamnai n vara anului 1946, ministrii: Prof. Leon, Ministru al
Economiei; Gen. Stoenescu, Ministru al Finanelor; Mircea Vulcnescu, Subsecretar de
Stat la Finane; Gen. Victor Iliescu, Ministru al Educaiei; Gen. Ilasievici; Prof. Pompiliu
Nicolau; Gen. Sichitiu, Seful Marelui Stat Major al Armatei; I. N. Marinescu, Ministru al
Justiiei; Petre Strihan, Subsecretar de Stat la Interne; Al. Marcu, Ministru al
nvmntului; General Georgescu Gabion; Gen. Jienescu, Ministru al Aviaiei; Col.
Elefterescu, Prefectul Poliiei Capitalei si muli alii.
Ironia soartei a fcut ca acel asa zis Tribunal al poporului, care a condamnat elita
armatei romne si a nalilor ei funcionari, s fie nfiinat n baza Decretului Lege nr.
1849 din 11 Octombrie 1944 cu urmtorul coninut:
Articol unic. La finele art. IV din naltul decret regal nr. 1626 din 31 August
1944, se adaug:
Legi
speciale
vor
prevedea
condiiile n care vor putea fi urmrii
si sancionai toi cei care n orice
calitate si sub orice form au
contribuit la dezastrul rii si n
special n legtur cu rzboiul purtat
mpotriva Naiunilor Unite.
Aceste legi vor putea prevedea si
msuri pentru urmrirea averilor
lor.
Acest Decret Lege, adugat la Decretul
Constituional nr. 1626 (publicat la 2 Septembrie
1944) a fost semnat de ctre regele Mihai al
Romniei. Era, fr ndoial, preul meninerii pe
tron a nc trei ani de zile, preul celor treizeci de
Ion(Antonescu(
argini primii de Iuda. Nu mult timp dup aceea,
trupul Maresalului Ion Antonescu cdea secerat n
Valea Plngerii din Jilava de gloanele trase de un grup de haimanale comuniste
mbrcate n uniforme militare (soldaii refuzaser s trag n Maresal).

3!

Si astzi, 38 de ani dela acea abominabil crim, lung timp dup ce ecoul
mpuscturilor sa stins, Romnia este frmntat de aceiasi ntrebare: - Cum de a fost
posibil o trdare de asemenea proporii, unic n istoria omenirii? Nici o naiune nu
si-a predat conductorii (buni sau ri) inamicilor ei. I-a ucis eventual, dar niciodat nu i-a
servit legai pe tav dusmanilor ei, cci pn si ideia unei asemenea fapte era considerat
att de abject nct era alungat imediat pn si din mintea celor mai corupte persoane.
Vom ncerca s dm un rspuns la aceast ntrebare analiznd cteva evenimente
semnificative din istoria Romniei precum si cteva profiluri morale ale persoanelor ce
au tras sforile politicii romnesti mpingnd Romnia n sfera de influen sovietic.
n cadrul Primului Rzboi Mondial, Romnia a luptat alturi de Anglia si ceilali aliai
contra Germaniei, cu condiia obinerii propriilor ei teritorii rpite de ctre vecinii ei. La
Conferina de Pace dela Paris, 1918, Anglia dorea: ca Romnia s dea Iugoslaviei o parte
din Banat, s dea napoi Dobrogea de Sud bulgarilor si tot Anglia prefera diviziunea
Bucovinei ntrun stat Rutean si altul afiliat Romniei. Romnia a semnat Tratatul dela
St. Germain cu Austria si pe cel dela Neuilly cu Bulgaria la 10 Decembrie 1918, iar la 4
Iunie 1920 Tratatul dela Trianon cu Ungaria. Cel mai important tratat, asa numitul
Tratat colectiv asupra frontierelor semnat la 28 Oct. 1920, stipula recunoasterea noilor
frontiere ale statelor care au cucerit teritorii dela defunctul Imperiu Habsburgic. Acest
ultim tratat nu a fost semnat de ctre St. Unite si URSS. America recunoaste noile
frontiere abia n 1921, ns refuz recunoasterea anexiunii Basarabiei. O declaraie
formal a St. Unite prin Secretarul de Stat Bainbridge Colby recunoaste anexarea de fapt
a Basarabiei, ns America nu a recunoscut niciodat anexarea de drept a Basarabiei la
Romnia. Naiunea romn nu avea ns nici timpul, nici dorina de-a nelege
semnificaiile acestor luri de poziii. Ele i vor fi dezvluite ani de zile mai trziu la
Teheran si Ialta. Deocamdat Romnia serba mplinirea visului ei milenar: rentregirea
rii, crearea Romniei Mari. Un aer euforic, mbttor, domnea pretutindeni, tulburnd
judecata celor muli ce se repezeau din toate prile cutnd s apuce cte un oscior de la
ospul august.
Surzi la alarma pe care o ddea tineretul romn, acesti politicieni de ocazie vor
forma osatura unei categorii speciale, catalogat de ctre Lenin ca cea a idioilor utili. Ei
vor ridica paharul de vin n crsmele Bucurestiului, glumind n inconstiena caracteristic
lor: Noi am fcut Romnia Mare, noi o bem!
15 ani dela ncheierea Tratatului de Pace dela Versailles din 1918, schimbri profunde
n arena politic internaional duc la separaia Germaniei ca mare putere militar si
politic n Europa. Alinierea rilor fasciste duce la formarea puterilor Axei. Astfel lumea

4!

politic internaional este mprit n trei blocuri: de o parte democraiile occidentale,

de alta Rusia comunist si la mijloc rile naionaliste ale Axei. Aceast schimbare n
balana politicii mondiale a avut repercusiuni immediate si asupra politicii Romniei.
n plan intern, Partidul Naional rnesc care a condus n perioada 1928-1930 si
1932-1933 a fost socotit rspunztor de depresiunea economic. Ca imediat rezultat la
alegerile din 1937 PN a obtinut 20% din voturi, fa de 80% n 1928.
Tot n 1937 partidul Totul pentru ar al Miscrii Legionare a obinut 15% voturi,
66 de deputai n Parlament si al treilea partid, ca mrime din Romnia, Partidul Liberal a
obinut 36% n timp ce Partidul Naional Crestin al lui O. Goga si A. C. Cuza 9%. Poetul
naionalist Octavian Goga este desemnat de ctre regale Carol al II-lea ca Prim Ministru.
n Ianuarie 1938, Yvon Delbos si Anthony Eden (ministrii de externe ai Franei si
Angliei) amenin Romnia cu anularea tratatelor prin care i se recunostea anexarea
Transilvaniei si Basarabiei, dac Goga continu s-i demaste si s-i atace pe evrei. Noi
alegeri sunt stabilite pentru Martie 1938.
La 8 Februarie 1938 se contureaz o apropiere ntre Goga si Corneliu Codreanu,
Conductorul Miscrii Legionare. Regele, speriat de aceast apropiere si constient c la
noile alegeri din 1938 Miscarea Legionar ce ngloba tineretul rii, muncitorimea
precum si cea mai mare parte din intelectualitate, va cstiga cu siguran, anuleaz
alegerile si propune din nou lui Goga conducerea cabinetului. Goga refuz si este
nlturat. Comentariul lui amar a fost:
Israel, ai cstigat!
Regele Carol al II-lea instaureaz
dictatura regal. Una din primele msuri
ale regelui a fost decapitarea Miscrii
Legionare prin asasinarea miseleasc a
lui Corneliu Z. Codreanu, Nicadorilor si
Decemvirilor n pdurea dela Tncbesti
n Noembrie 1938, urmat de execuii
Regele(tiran(Carol(al(II;lea,(mpreun(
sumare ale elitelor legionare din ntreaga
cu(metresa(lui,(Ana(Lupescu(
ar. La 23 August 1939 este semnat
Pactul de neagresiune sovieto-german. La 29 Mai 1940, Carol al II-lea anun alinierea
Romniei cu Germania. La 26 Iunie 1940, sovieticii dau romnilor un ultimatum de 24 de
ore ca s se retrag din Basarabia si Bucovina, iar la 30 August 1940 are loc Dictatul dela

5!

Viena. Romnia pierde nordul Transilvaniei. Urmeaz cedarea Sudului Dobrogei,

Bulgariei, n urma presiunilor engleze.
La 3 Septembrie 1940, ncepe Revoluia Legionar n urma creia regele tiran Carol al
II-lea este silit s abdice. Acest rege corupt, fuge din Romnia ducnd cu el peste granie
un tren ntreg ncrcat cu averea jefuit dela poporul romn. Bineneles, nelipsit de
lng banii lui a fost si metresa sa Ana Lupescu.
La 14 Septembrie 1940 se formeaz Statul Naional-Legionar Romn sub conducerea
Generalului Ion Antonescu, iar n Octombrie 1940 primele trupe germane intr pe
teritoriul Romniei la invitaia Conductorului Statului. Vice-presedintele rii n acea
perioad a fost Horia Sima, Comandantul Miscrii Legionare. Ion Antonescu, fire
compulsiv si avid de putere, sftuit de inamicii eterni ai Legiunii si acoperit de
germani care nu aveau nevoie de o miscare naionalist puternic independent ci de
subordonai, a nlturat dela putere printro lovitur de stat, Miscarea Legionar, la 21
Ianuarie 1941.
ncepnd cu acea dat si pn la finele vieii sale, Ion Antonescu a dezlanuit o
prigoan continu mpotriva legionarilor, adic mpotriva acelora care l-au adus la putere
n 1940.

!Armata(Romn(defileaz(pe(strzile(Chisinului(dup(eliberarea(orasului(

6!

La 22 Iunie 1941, Romnia condus de Ion Antonescu trece Prutul angajat n

rzboiul contra Rusiei comuniste pentru recucerirea Basarabiei si Bucovinei, iar la 12
Decembrie 1941 Bulgaria, Ungaria si Romnia declar rzboi Statelor Unite, act gratuit
ce avea s nruteasc n curnd situaia local.
Ce a determinat Romnia s intre n rzboi alturi de Germania mpotriva forelor
aliate, mpotriva Americii, Angliei si Franei? Acest grunte de latinitate n marea slav
din jur a avut dintotdeauna adnci simpatii fa de Anglia, America si n special fa de
Frana pe care o considera o sor mai mare, n timp ce spiritul cazon prusac era
totalmente strin structurii naiunii romne.
Duplicitatea democraiilor occidentale ce au nscunat la putere guvernul teroarei rosii
a lui Lenin n Rusia si au continuat s-l susin financiar si moral, soviala si reticena
continu a acestora de-a recunoaste de jure alipirea teritoriilor romnesti recucerite cu
preul sngelui martirilor rii si mai ales aparenta lor neputin n faa expansiunii
Germaniei lui Hitler, au contribuit fr ndoial la schimbarea atitudinii Romniei. n
interiorul rii conspiraia comunist internaional lucrase asiduu n plan diplomatic prin
Nicolae Titulescu, fost ministru de externe n perioada 1932-1936. n plan economic prin
corupia Palatului, a unui rege putred moral si spiritual, a metresei sale Ana Lupescu, o
evreic, cu prul rosu, ce avansa interesele unor bnci strine, iar n plan politic prin masa
mare a idioilor utili ce ngrosau copios rndurile partidelor rsrite ca duzinele. Aflat
ntre ciocan si nicoval, ntre o Germanie puternic ce prea invincibil la acea or si o
Rusie comunist panslavist ce-i sttea n coast pregtind de secole anihilarea acelui
grunte de latinitate, Romnia cu o aversiune aproape fizic fa de tot ceeace este
comunism, a trecut n mod firesc (n condiiile neputinei si sovielii de care au dat
dovad marile democraii apusene) de partea Germaniei si a puterilor Axei. Armata
romn a trecut Prutul n aclamaiile si entuziasmul ntregii populaii romnesti. Iuliu
Maniu, seful PN a salutat cu emoie si bucurie jertfa soldailor romni ce au readus
Basarabia si Nordul Bucovinei la trupul mam.
Contrar prerii celor ce au crezut c forele conspiraiei comuniste internaionale au
suferit o grea lovitur, din contr, ele nu au fost niciodat mai puternice ca atunci. Planul
lor de dezlanuire a rzboiului se mplinise. In timp ce soldaii romni mureau pe front
nrosind cu sngele lor pmnt strin, conspiratorii lucrau din plin la palat si peste hotare.
n strintate operau trei grupuri: grupul condus de Viorel Tilea, denumit Comitetul
Romaniei Libere n Anglia, grupul lui Victor Cornea ce opera n cadrul Legaiei Romne
dela Londra prin schimburile culturale si n fine la Washington grupul lui Charles
(Carol) A. Davilla fost ministru al Romniei la Washington.

7!

Guvernul britanic nu sa lasat nici el mai prejos si a constituit n Iulie 1942 asa zisul
Birou Romn condus de J. F. C. Bock.
n ar, nc din 1942, Iuliu Maniu, conductorul opoziiei fa de Ion Antonescu,
cuta s ajung la o nelegere cu englezii, n vederea schimbrii taberei de aliai cu
condiia pstrrii independenei Romniei si a frontierelor sale dinainte de rzboi. Astfel
la 30 Septembrie 1942, Alexandru Creianu este numit ambasador al Romniei n Turcia
si totodat omul de legtur al opoziiei cu englezii.
La 10 Noembrie 1942 Maniu informeaz pe englezi
c doreste s trimit nc un emisar care va discuta
condiiile unei schimbri politice n Romnia. Dup
consultari prealabile englezii accept un emisar al lui
Maniu cu condiia ca acesta s discute numai
elementele operaionale ale rsturnrii regimului
antonescian si nlocuirea lui cu un guvern decis s se
predea necondiionat.
n Decembrie 1942 un grup de trei ofieri britanici
si S O E condusi de Colonelul A. De Chastellaine,
sunt parasutai n Romnia si arestai de un grup de
Iuliu(Maniu(
jandarmi. Sunt adusi n faa lui Ion Antonescu.
Acesta-i trimite la Maniu ca s-i citeasc propunerile
britanice referitoare la iesirea Romniei din sfera german. Cei trei ofieri britanici sunt
inui apoi ntrun fel de prizonierat elegant pn la 21 - 22 August 1944, cnd sunt
trimisi la Cairo cu propunerile romnesti. ntre timp la Stockholm, George Duca, fiul
celui ce a pltit cu viaa crimele sale mpotriva suflrii tineretului legionar, era n
permanent contact cu Washingtonul. La fel la Madrid, primul secretar al legaiei.
Dezastrul de la Stalingrad din Decembrie 1942 contribuie la ntiprirea adnc n mintea
lui Antonescu a ndoielii n victoria german. Ca atare, la nceputul anului 1943, caut
obinerea unei ci onorabile de-a iesi din rzboi. Astfel, Maresalul transmite Ministrului
Italiei la Bucuresti, Bovo Scappo propunerea sa de creare a unei Axe Latine format din
Romnia, Frana, Spania si Portugalia care s se opun Germaniei. La 23 Iulie 1943
propunerea lui Antonescu este prezentata lui Mussolini de ctre contele Ciano. Mussolini
respinge propunerea cu dispre. In Martie 1943, soseste Prinul Barbu Stirbey la Cairo, iar
la 17 Martie, ncep negocierile dintre partea romn Stirbey-Creianu si cea Aliat
format din Lord Moyne (ministru englez rezident la Cairo), Lincoln MacVeagh si
Nikolai Novikov, ambasadorii respectivi ai Americii si Sovietelor n Egipt. Partea
romn repet poziia lui Maniu care este pregtit s renune la Basarabia si Bucovina de

8!

Nord cu ajutorul unui plebiscit de form care s-i salveze faa n schimbul garantrii
independenei rii, a respectrii drepturilor teritoriale si acordrii Romniei statutul de
ar cobeligerant. Maniu cere asisten militar dela rusi.
n Octombrie 1943 soseste la Ankara Al. Creianu. La Stockholm, Ion Antonescu duce
tratative secrete cu partea rus prin ministrul Frederik Nanu. Deci pe de-o parte tratativele
opoziiei lui Maniu, la Cairo, cu aliaii, iar pe de alt parte tratativele dela Stockholm
duse de ctre Maresal. In perioada 28 Nov. 1 Dec. 1943 are loc Conferina dela
Teheran, conferin la care cele trei mari puteri: America, Anglia si Rusia comunist au
desvrsit planul de mprire a lumii n sfere de influen. Acest plan diabolic, imoral,
contrar tuturor preceptelor de drept internaional a fost denunat permanent n Romnia
de ctre reputatul gazetar Pamfil Seicaru n paginile Curentului pe toat perioada
Ianuarie August 1944. La 4 Ianuarie 1944 atasatul legaiei sovietice la Stockholm,
Semionov, n lipsa ambasadoarei Kollontai, l informeaz pe Nanu c rusii prefer s
discute cu Antonescu condiiile armistiiului, n locul lui Maniu pe care-l consider prea
anglofil.
La 2 Aprilie 1944 rusii trec Nistrul ameninnd Moldova iar la 24 Aprilie 1944,
MacVeagh, ambasadorul American la Cairo anun pe sovietici c Washingtonul este de
acord cu anexarea de ctre URSS a Basarabiei si Bucovinei. La Stockholm, n urma
discuiilor purtate de catre Frederick Nanu cu ambasadoarea Kollontai, sovieticii accept
cteva condiii impuse de Antonescu printre care acordarea unui termen de 15 zile
trupelor germane ca s prseasc Romnia n schimbul neutralitii Romniei, precum si
crearea unei zone n interiorul Romniei liber de orice trupe strine inclusiv rusesti. La
25 Mai 1944 soseste Visoianu la Cairo. Rolul lui era de a sta n coasta lui Stirbey si de a
cenzura orice stire referitoare la tratativele dela Stockholm. La 10 Iunie 1944, Maniu
anun pe aliai de acceptare a condiiilor armistitiului stabilite la Cairo, la care s se
adauge cuceririle obinute de Antonescu la Stockholm. Maniu anun constituirea
Blocului Naional Democrat Romn format din PN, Liberali, Social Democrai si
comunisti.
La 27-28 Iunie 1944, Cairo afl de planul lui Maniu de a da lovitura de stat contra lui
Antonescu la 26 August 1944. Maniu cere aliailor ca aceast lovitur s fie nsoit de o
puternic ofensiv sovietic.
Ne aflm n luna August 1944, cteva zile nainte de consumarea trdrii. Am analizat
pn acum premizele trdrii internaionale ce se pregtea rilor din Estul Europei
printre care si Romnia. n plan intern conspiratorii au lucrat rodnic nc din 1940. Pionii
acestei conspiraii au fost:

9!

Veturia Goga, vduva lui Octavian Goga, sub ale crei auspicii a fost ntreinut
un centru de informare anglo-american. Fiind n preajma Maresalului, V. Goga a
cunoscut multe dintre secretele de stat ale Romniei pe care sa grabit s le
transmit englezilor care erau n legtur cu sovieticii. Dup razboi, Veturia Goga
a primit o pensie viager precum si drepturi depline pn la moarte asupra
castelului dela Ciucea din partea regimului comunist.

Generalul Steflea, Seful Marelui Stat Major al Armatei care a avut un rol decisiv
n sabotarea campaniei de pe frontul sovietic, l nsoea deseori pe Antonescu la
Cartierul General al lui Hitler. In August 1944 l gsim n fruntea Armatei a IV-a
din Moldova desvrsind trdarea contra rii.

Niculescu-Buzesti. Directorul Cifrului si de cabinet al Ministerului de Externe.

Evident, toate secretele treceau prin mna sa spre a fi cifrate ori descifrate. De aici
si pn la englezi si rusi nu mai era dect un pas

Savel Rdulescu, fost Subsecretar de Stat la Externe sub Titulescu, 1928-1936,

Consilierul politic al regelui.
Generalul C-tin Sntescu, Seful Militar al Casei Regale. Planul lui Sntescu de
ncheiere a armistiiului a fost prezentat la Cairo n 29 Iunie 1944.

Emisarii: Creianu la Ankara si Visoianu la Cairo au cutat pe toate cile s

mping Romnia n braele rusilor, Cartea ruseasc a lui Visoianu este
proverbial.

La acest grup ce a urmrit cu luciditate si cinism distrugerea Romniei, se adaug

nssi viitoarele victime care din nenelegere, dezorientare si instinct exagerat de
conservare, au clcat onoarea soldatului conspirnd cu viitorii lui asasini. i enumerm
doar: Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Piki Vasiliu si Eugen Cristescu. nchiznd un
ochi asupra activitii centrelor de spionaj britanice ce acionau chiar la Palat, ei nau
fcut altceva dect s faciliteze succesul conspiraiei.
Si acum, cu protagonistii principali ai conspiraiei pe scen, s urmrim cu toii
consumarea infamiei.
La 19 August 1944 are loc ofensiva sovietic, dup ce n prealabil la 18 August la
Cairo se cere Romniei ncetarea unilateral a focului, capitulare necondiionat si apoi
ncheierea armistiiului. Telegramele lui Maniu din 9 si 14 Iulie, 2, 7, 19 August rmn
fr rspuns. Aliaii se nchid n muenie. Din ordinele Generalului Steflea, linia de

10!

rezisten romn se stabileste pe Nistru, n loc de puternica linie fortificat dela FocsaniNmoloasa-Galai. Gen. Racovi care are comanda Armatei din Moldova saboteaz
aprarea romn si stabileste contacte cu ofierii sovietici prin Gen. de Brigad
Teodorescu la 21 - 22 August la Mnstirea Ceahlu. n ajunul ofensivei, Gen. Racovi
este transferat la Cartierul General al Armatei ca sef al seciunii de operaii, avnd n
mn deci centrul vital al armatei. Este nlocuit cu Gen. Steflea. La 22 August 1944 cade
Iasul, iar la 24 August, Chisinul. In zilele de 20/22 August, la Slanicul Moldovei,
Maresalul Antonescu cade de acord cu Gen. Freissner, Seful Grupului de Armate Sud
German asupra stabilirii rezistenei comune pe linia Focsani-Nmoloasa-Galai.
Antonescu se rentoarce la Bucuresti, unde este contactat de catre Maniu si Mihalache
care-l sftuiesc s mearg la Palat si s accepte armistiiul.
n dimineaa zilei de 23 August, Maresalul este cutat la Snagov de ctre George
Bratianu care repet cele spuse de Maniu si Mihalache. Nu mult dup aceea este chemat
la Palat, unde se afla regele Mihai chemat la Bucuresti dela Sinaia n noaptea de 20-21
August si care deja avusese consftuirea decisiv cu conspiratorii din care fceau parte
Gen. Sntescu, Iuliu Maniu,
Titel Petrescu, NiculescuBuzesti, Constantin Brtianu si
Lucreiu Ptascanu. Maresalul
soseste dup amiaz la ora
4:30 la Palat unde-l gseste pe
Mihai Antonescu sosit cu o
jumtate de or nainte. Dup o
scurt expunere a situaiei de
pe front si a poziiei sale fa
de armistitiu, regele Mihai i ia
comanda Statului si-l declar
Teroarea(rosie(
arestat, predndu-l maiorului
Anton Dumitrescu din Garda Palatului. Aciunea a avut loc la 23 August 1944 n cldirea
nou din spatele Palatului. Dezertorul Bodnras astepta mpreun cu un grup de NKVDisti s-si preia prada. Trdarea se consumase. Cei treizeci de argini erau pltii lui Iuda.
Victimele erau sortite pieirii. La orele 22, n seara lui 23 August 1944, regele Mihai d la
radio celebrul comunicat prin care anun ncheierea armistiiului. Minciun sfruntat
pentru c nici un armistiiu nu fusese semnat la 23 August 1944. Comunicatul regelui
precum si ordinele generalului Steflea si Racovi au produs consternare si confuzie n
rndul armatei romne de pe front care a trebuit s predea armele fr lupt unui inamic
arogant si rzbuntor.

11!

23 August 1944 constituie ziua infamiei, a capitulrii unilaterale necondiionate a

armatei romne, ziua trdrii poporului romn si a armatei sale.
Hitler reacioneaz rapid si n urmtoarele dou zile capitala este bombarda de ctre
aviaia german. Din acel moment Romnia se afla n stare de rzboi cu Germania.
Delegaia romn condus de prinul Barbu Stirbey si de comunistul Lucreiu Ptrscanu
ajunsese la Moscova pe data de 10 Septembrie 1944 n vederea studierii si semnrii
armistiiului. n fine, n dimineaa zilei de 13 Septembrie 1944, orele 5 dimineaa,
Armistiiul, desi datat 12 Septembrie 1944, a fost semnat de ctre cele dou pri. A fost
ziua n care cozile de topor si-au semnat pieirea. La Bucuresti, noul guvern Sntescu
numit de rege, continua opera de aservire a Romniei intereselor Comunismului
Internaional. Partidul comunist numra la data de 23 August 1944, cifra de 1.130 de
membri, dup mrturia lui Eugen Cristescu, fostul Sef al Serviciului de Spionaj si
Contraspionaj Romn de pe timpul lui Antonescu, condamnat el nsusi la moarte si apoi
graiat. Dar numrul acesta mic de renegai de a cror filosofie nu sa simit atras niciun
romn, avea n spatele su Moscova si marea finan internaional. nca de la nceput n
cadrul acestui partid se iscase un conflict ntre
cele dou grupuri existente. Primul, asa numitul
grup moscovit, era condus de Ana Pauker cu
numele original de Anna Robinshon, fiica unui
rabin din Polonia. Pauker era copilul preferat al
Moscovei. Cel de-al doilea grup al
localnicilor, cuprindea pe Lucreiu Ptascanu,
Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheorghe Apostol,
Chivu Stoica, Miron Constantinescu si alii.
Alte partide romnesti afiliate cu cel communist
au fost: Partidul Social-Democrat al lui Titel
Constantin Petrescu si Frontul Plugarilor fondat
n 1933 n Transilvania de ctre Petru Groza. In
Octombrie 1944, partidele lui Titel Petrescu si
Petru Groza, mpreun cu cteva mici partide
unguresti, se unesc cu comunistii formnd
Frontul
Naional
Democrat
cu
care
coopereaz din plin att Maniu ct si
Bratianu. La nceputul lui Octombrie 1944, Churchill pleac la Moscova unde are loc n
prezena lui Stalin faimosul trg al procentelor.

12!

Churchill: Hai s rezolvm afacerile noastre din Balcani. Avem amndoi investite
acolo interese, misiuni si ageni. S ne interferm unii cu alii. In ceeace priveste Anglia
si Rusia, cum var conveni? S avei 90% control n Romnia, noi s avem 90% control
n Grecia si s mergem 50-50% n privina Iugoslaviei? Bineneles, Stalin, pentru care
orice tratat nu reprezenta dect o bucic de hrtie fr nici o valoare, a acceptat imediat.
Pentru Romnia aceasta a nsemnat vinderea ei fr drept de apel Rusiei comuniste.
La 6 Octombrie 1944, Comandamentul Suprem Sovietic foreaz demisia Gen.
Gheorghiu Mihail, Seful Statului Major. Trei zile mai trziu Gen. Vinogradov,
presedintele Comisiei Aliate de Control, cere guvernului Sntescu arestarea a 47 de
romni ca fiind criminali de rzboi, incluznd pe Gen. Ion Boteanu, Ministrul Educaiei si
pe Gen. Potopeanu, Ministrul Economiei Naionale. La 13 Octombrie 44, are loc o
demonstraie a PN n Bucuresti soldat cu o ciocnire cu comunistii. La 4 Noembrie se
formeaz un nou cabinet n care 10 locuri au fost obinute de PN si Liberali, iar 7 locuri
de stnga din Frontul Naional Democrat. Groza a devenit vicepresedinte, iar Gheorghe
Gheorghiu-Dej ministrul transporturilor. La 2 Decembrie guvernul Sntescu
demisioneaz. In fruntea noului cabinet este numit Gen. Rdescu. Anul 1945 ncepe cu
vizita Anei Pauker si Gh. Gheorghiu-Dej la Moscova, apariia trupelor NKVD n capital
si Conferina din 4-11 Februarie dela Ialta a celor trei, Roosevelt, Churchill si Stalin. Ialta
va fi pentru totdeauna sinonima cu locul trdrii Europei de Est.
n urma crizei din 24 Februarie 1945 si a ordinelor date de ctre A. Vysinski, guvernul
Rdescu demisioneaz. La 6 Martie 1945, regele Mihai numeste noul guvern condus de
Petru Groza. Noul guvern era controlat de ctre Frontul Naional Democrat care poseda
14 din cele 18 locuri. Celelalte patru locuri reveneau PN-ului si Liberalilor. La 17 Iulie
1945 are loc Conferina de la Postdam. nc din Martie 1945, odat cu realizarea
definitiv a faptului c fostele partide politice au fost nselate de ctre comunisti, Iuliu
Maniu mpreuna cu cteva grupuri de romni au nceput s pregteasc planul unei
aciuni ndreptate mpotriva guvernului Groza. In Mai, aceste grupuri contacteaz puterile
vestice expunndu-le planul. John Le Rougetel si Burton Berry (ministrii de externe
britanic si american) reacioneaz imediat sftuind pe romni s renune imediat la
asemenea ideie si au refuzat s mai discute pe aceast tem. n Iunie, Maniu l anun pe
Gen. Cortlandt Van Schuyler (reprezentantul comisiei aliate de control n Romnia n
1945-1946), c l va convinge pe rege s-l demit pe Groza dac poate primi suportul
anglo-american de care are nevoie. Schuyler refuz si el s discute pe aceast tem si-l
avertizeaz pe Maniu c orice aciune de acest gen va avea consecine serioase pentru
Romnia.

13!

La 2 August 1945, Conferina dela Postdam si ncheie lucrrile si Aliaii anun c

vor ncheia tratate de pace numai cu guvernele democrate recunoscute din rndul
fostelor ri inamice incluznd Romnia. Deci recunoasterea de fapt a guvernului
comunist n frunte cu P. Groza.
La 8 Noembrie 1945, ziua de nastere a regelui Mihai, are loc o mare demonstraie de
simpatie pentru rege. Au loc ciocniri ntre manifestani si comunisti, iar mai trziu trupele
din divizia Tudor Vladimirescu aflat n capitala, deschid focul asupra demonstanilor
ucignd un mare numr. James Byrnes, ministrul de externe american cere rusilor o
ntlnire a ministrilor de externe la Moscova nainte de Crciun spre a rezolva problema
Romniei si Bulgariei. La aceast conferin sa hotrt formarea unei comisii compus
din Averell Harriman, Archibald Clark Kerr si A. Vysinski, care s fie trimis la
Bucuresti. Comisia urma s discute cu guvernul Groza includerea a doi ministri alesi din
partidele politice tradiionale n guvernul su. n nici un caz acestia nu puteau fi Maniu,
Brtianu sau Lupu. Totodata ministrii de externe dela Consfatuirea avut la Moscova, au
fost de acord ca dup ce guvernul romn va fi reorganizat, alegeri libere bazate pe vot
universal si secret s fie inute n Romnia la care s ia parte toate partidele democratice
si antifasciste. In schimb, James Byrnes si Ernest Bevin (ministrul de externe al Marei
Britanii), au promis c guvernul american si englez vor recunoaste guvernul comunist al
lui Groza. Acest acord infam dela Moscova din
Decembrie 1945, a marcat sfrsitul speranei
multora de a crea o Romnie democrat. Farsa a
continuat cu nerusinare.
La 1 Ianuarie 1946 au intrat n guvernul
comunist Emil Haieganu din partea Partidului
National rnesc si Mihai Romaniceanu din
partea Partidului Naional Liberal.
n Iulie 1946 are loc Conferina de Pace cu
fostii aliai ai Germaniei. n privina Romniei,
Conferina concludea: Frontierele Romniei vor
fi cele dela 1 Ianuarie 1941, cu excepia
Transilvaniei care au fost readuse la cele din
Ianuarie 1938. Tratatul a fost semnat la 10
Februarie 1947.
Mult trmbiatele alegeri electorale libere au fost inute la 19 Noembrie 1946.
Alegerile falsificate grosolan au indicat guvernul comunist ca preferin a poporului,

14!

rezultat de altfel prevazut de cei ce cunosteau strategia diabolic a comunismului. Odat

ce guvernul comunist impus prin decepie si teroare n Romnia, a fost recunoscut de
drept n plan internaional, nici o piedic nu mai sttea n faa terorii rosii. Maniu si
ceilali fruntasi ai PN sunt judecai n 1947 si condamnai pe via la nchisoare. Att
PN-ul ct si PNLiberal, sunt scoase n afara legii. Ultimul obstacol n calea
comunismului, regele Mihai, este silit s abdice n Decembrie 1947. Decretul de abdicare
semnat de regele Mihai indic gradul de micime sufleteasc la care sa putut cobor
ultimul monarh al Romniei. Maurul si-a fcut datoria, maurul trebuie s dispar.
Lund n consideraie numai faptele descrise mai nainte, concluzia este evident chiar si
pentru cei neiniiai n cabala comunismului internaional. Romnia a fost destinat dela
nceput s fac parte din sfera de influen sovietic. Celor care ncearc s argumenteze
c dac noi romnii am fi fost dela nceput cu aliaii, si nu cu nemii nu am fi ajuns n
situatia de astzi, noi le indicm exemplul Poloniei, sau al Iugoslaviei, sau al
Cehoslovaciei care au fost ocupate de nemi si au fost dela nceput cu democraiile
occidentale si totusi au sfrsit n tabra sovietic, pentru c destinele rilor mici sunt
rezolvate nu de ctre naiunile lor ci, de ctre marile puteri la masa rotund unde se joac
soarta lumii, conform unui plan stabilit de secole si expus cu claritate n Manifestul
Partidului Comunist al lui Marx. Si dac lum n considerare faptul c el comunismul
reprezint faa Antichristului n ofensiv n contra valorilor crestine, naionaliste,
mpotriva familiei, a proprietii, atunci putem nelege cu usurin de ce unii dintre cei ce
au ajutat la aducerea comunismului n Romnia au fost mai trziu executai sau lsai s
moar de foame, n timp ce ali conspiratori au fost rspltii cu posturi, pensii si
proprieti. Putem nelege de ce camarila ct si comunismul sau dezlnuit cu atta ur
n campania lor de lichidare a sufrii tineretului crestin naionalist din Romnia; de ce n
Polonia guvernul naionalist a fost lsat s fie decimat de ctre germani sub ochii
sovieticilor care puteau s intervin oricnd s-i salveze; de ce astzi la vrsta de 70 de
ani Arhiepiscopul Valerian Trifa este nevoit s prseasc ara sa adoptiv si s ia din
nou calea pribegiei btnd din poart n poart, n timp ce un fost clu al Canalului ca
Zubrinschi trieste netulburat de nimeni la New York, ori Koller, un criminal fioros care
se gseste si el n St. Unite, n statul New Jersey, fost director al nchisorii Aiud, cel care
a patronat exterminarea a mii si mii de deinui politici aflai nchisi; de ce revoluia
ungar a fost nbusit n snge fr ca democraiile occidentale s intervin; de ce
nimeni nu pomeneste de Holocaustul comunist ce a nghiit peste 135 de milioane de
victime; de ce un monstru sngeros asa cum este Khomeini a fost cultivat cu atta grij n
Frana democratic si apoi adus n Iran (precum Lenin acum aproape 80 de ani n Rusia)
pentru a destabiliza ntreaga regiune, n timp ce sahul Iranului, btrn si bolnav de cancer,
vechi sprijinitor al democraiilor a trebuit s bat la porile statelor democratice fiind

15!

alungat ca un cine de aceste democraii; de ce bombardamentele secrete asupra

Cambogiei ordonate de Kissinger n timpul democraiei Nixon au avut efect final moartea
prin diverse forme a peste dou milioane de localnici, ucisi de comunistii khmeri; de ce
cu toat victoria militar a St. Unite asupra Vietnamului de Nord, Saigonul a fost vndut
comunistilor la Conferina de Pace dela Paris? DE CE?
Enumerarea efectelor favorabile expansiunii comuniste, cauzate de jocul subtil al
conspiraiei comuniste internaionale, ale crei brae sunt marea finan, terorismul
comunist sovietic precum si categoria larg a idioilor utili, este infinit.
Trdarea dela 23 August 1944 a fost rezultatul acestui mecanism diabolic al
conspiraiei mondiale, generat cu secole n urm si adus astzi la perfeciune.
Conspiratorii principali ai acestei infamii sunt dup cum urmeaz:
1). Regele Carol al II-lea, metresa sa Lupescu Ana, Nicolae Titulescu, Ion G.
Duca, mpreun cu toat camarila dela palat, responsabili de dezmembrarea
Romniei, de decimarea floarei tineretului crestin naionalist si de ridicarea
corupiei la nivel de lege.
2). Regele Mihai mpreun cu curtea sa: Generalii Sntescu, Racovi, Emilian
Ionescu, Steflea, Aldea si Const. Niculescu, Veturia Goga.
3). Politicienii partidelor istorice aflai la Ministerul de Externe: Grigore
Niculescu-Buzesti, Constantin Visoianu, Creianu, baronul Starcea, prinul Barbu
Stirbey.
4). Comunistii infiltrai la palat: Emil Bodnaras si Lucreiu Ptrscanu, agenii
Moscovei n Romnia alturi de Ana Pauker.
Cstigurile:
A). Conspiratorii au rspltit serviciile att slugilor lor servile, ct si unei mari
categorii de nselai n credina lor. Mihai, regele Romniei, a fost decorat cu Ordinul
Victoriei, clasa I de ctre Stalin si a prsit ara ca si Carol al II-lea cu un tren plin cu
obiecte personale. Mihail Sadoveanu, fost director la ziarul Dimineaa, sora
Adevrului, ziare din Srindar ce cultivau comunismul rusesc, a fost lasat cu toate
proprietile intacte pn la moartea sa. Veturia Goga a primit pensie viager si Castelul
dela Ciucea. Ana Pauker, trieste n bogie la Bucuresti, si multe altele. Alii, ca
Lucreiu Ptrscanu, sunt mpuscai pentru vina de a fi neles c, comunismul nu este
instaurat ntro ar spre beneficiul populaiei ci, dimpotriv, spre jefuirea ei si transferul
tezaurului acelei ri caselor bancare din strintate, la discreia deplin a conspiraiei

16!

internaionale. Iar majoritatea nselailor a nteles mai trziu, tremurnd de frig si boal
pe lespezile beciurilor din Jilava, ori Gherla, muscnd din pmntul galben al Dobrogei
cu spatele nconjurat de btele clilor dela Canal ori revznd filmul vieii lor n scurta
secund dinaintea cufundrii n neant n timp ce corpul cdea strpuns de gloanele
plutonului de execuie, au neles Adevrul crud, adevr pe care ochii lor orbi de
strlucirea aurului nu l-au vzut, pe care urechile lor surde de zgomotul arginilor nu l-au
auzit.
B). Iuliu Maniu si Constantin Bratianu, au condus partidele lor spre groapa rezervat
pentru ei de comunisti, cu o ncredere oarb n promisiunile democraiilor occidentale.
Personaliti de o integritate de care nimeni nu sa ndoit, mari iubitori de ar si neam, ei
au acionat n numele unei lumi ireale, nseltoare precum Fata Morgana ce conduce pasii
nsetatului din desert, artadu-i fantoma unei ape limpezi n deprtare, spre moartea
final. Au murit amandoi n nchisorile comuniste. Dumnezeu s-i odihneasc n pace!
Numai Miscarea Legionar a fost aceea care a ntrevzut cu claritate si a neles de la
nceput mecanismul conspiratiei comuniste internaionale, demascnd-o. Trgndu-si
seva din trupul rii, suflarea tinereasc a rii sa aruncat n lupta inegal cu
conspiratorii, nelegnd ceea ce politicienii vechi cu nalte scoli de diplomaie nu au
putut s neleag dect n clipa abandonrii lor n nchisorile comuniste. Purtnd crucea
lui Christos n inim, cu hotrrea soldatului lui Christ de a apra credina milenar cu
preul vieii sale, cultivnd valorile naturale ale naiei romne, cu un dispre adnc fa de
corupia vremii, era firesc s atrag furia conspiraiei Antichristului. Dar cu toate
pierderile imense pe care le-a suferit, ei nau plecat capul niciodat. Dumnezeu s-i
odihneasc n pace toi martirii!
C). Astzi, 40 de ani dela data infam, guvernul comunist dela Bucuresti urmrind cu
fidelitate istoria romnului Roller, nc prezint populaiei din ar basmul insureciei
armate populare dela 23 August 1944. In realitate, comunistii din Romnia nu sunt dect
beneficiarii aciunii conspiraiei internaionale care le-a servit pe tav cu minile legate,
la 23 August 1944, ntreaga ar. Cu minile nrosite de sngele victimelor, speriai de
complicitatea lor la Holocaustul contra crestinismului generat de conspiratorii
internaionalei comuniste, terorizai de permanenta cenzur a vieii lor personale, idioii
utili de astzi aflai n proporie de 90% n rndurile guvernului comunist din Romnia
repet soarta predecesorilor lor dinainte de 23 August 1944. Unii dintre acesti predecesori
se mai afl nc n via continundu-si activitatea lor nefast n rndurile exilului.
Romnii din strintate si amintesc de tam-tam-ul iscat n jurul crerii Congresului
Mondial al Romnilor de ctre Ion Raiu dela Londra, care n timp ce soldaii romni
mureau cu zecile de mii n rzboiul sfnt de rentregire a patriei, i ndemna prin postul de

17!

radio BBC s dezerteze, s se predea n minile clului rosu dela Moscova. Ori, de ctre
un Brutus Coste dela New York, ori de C-tin Visoianu & Co. care au secerat banii
ncredinai de Antonescu continurii luptei n strintate.
Din nou aceleasi nume pe care le gsim asociate cu conspiratorii dela 23 August.
Esecul lor de data aceasta, n ceeace priveste atragerea romnilor din Exil n acest
fantomatic Congres Mondial al Romnilor, este total. Ei nu mai pot s pcleasc pe
nimeni, niciodata. Conspiraia internaionalei comuniste va mai avea succese, va mai
devora victime, dar semnele prevestitoare cderii lor definitive sunt la ndemna tuturor.
Conspiratorii dela 23 August au reusit temporar s asmut romn contra romn, frate
contra frate. Noi, cei de astzi, privim cu tristae, fr ur, la fraii nostri care, lsndu-se
amgii de promisiunile desarte ale viperei biblice, au lsat s cad parul asupra capului
frailor si ce sau ridicat pentru o Romnie Liber n spiritul legii lui Christos.
Suntem convinsi c ne gsim aproape de regsirea fiinei naionale romnesti, prin
revenirea la eternele valori morale si spirituale ale crestintii, iar internaionala
comunist va fi aruncat pentru totdeauna n iadul creia aparine.
Datoria noastr, a tuturor, este de a lupta cu toat energia mpotriva internaionalei
comuniste, la nevoie chiar cu preul jertfei supreme, pn la victoria final. Celor ce
soviesc, le reamintim crezul strbunilor nostri:
Dac dusmanul vostru va cere legaminte rusinoase dela voi atuncia mai bine
murii prin sabia lui, dect s fii privitorii impilrii si ticlosiei rii voastre.
Domnul prinilor vostrii ns se va ndura de lacrimile slugilor sale, si va ridica
dintre voi pe cineva, carele va aseza iarsi pe urmasii vostri n vrednicia si
puterea de mai nainte. (Hronic Moldoveneasc).
Asa s ne ajute Dumnezeu!
Nicolae NI
Libertatea, New York
Anul III, Nr. 25, August 1984

miscarea.net