1. Din punct de vedere etiologic, arsurile pot fi produse de urmtorii ageni fizici cu
EXCEPIA:
a. lichide i vapori fierbini
b. curent electric
c. ageni oxidani
d. metale topite
e. raze ultraviolete.
2. Degertura de gradul III este caracterizat prin, cu EXCEPIA:
a. edem
b. flictene cu coninut sangvinolent
c. necroz tegumentar
d. coloraie alb-cenuie a tegumentelor fr flicten
e. flictene cu coninut clar.
3. De la ce temperatur apar leziuni caracteristice de arsur:
a. 39C
b. 41C
c. 44C
d. 49C
e. 46C.
4. Care este elementul clinic ce nu definete degerturile de gradul I:
a. eritem ce dispare la presiune
b. edem
c. hiperestezii
d. flictene cu coninut sangvinolent
e. temperatur cutanat ridicat
5. Factorii care nu influeneaz prognosticul unui ars sunt:
a. arsuri pe tractul respirator
b. arsuri circulare
c. sarcin
d. vrsta ntre 30 i 40 de ani
e. inhalarea de fum sau produse toxice
6. Care din urmtoarea afirmaie este fals:
a. IP = 40 sau inferior, evoluie fr fenomene generale, fr complicaii
b. IP = 40 60 fenomenele generale apar n toate cazurile, ncep s apar
complicaii, pacienii supravieuiesc
c. IP = 100 140 complicaii minore, vindecare total
d. IP = 140 160 cazurile decedate egaleaz numrul cazurilor vindecate
e. IP peste 200 supravieuirea i vindecarea sunt excepionale
e. starea psihic
20. Care este factor favorizant n degerturi:
a. imobilizarea prelungit
b. grupa sanguina
c. temperatura ambiental
d. expunerile repetate
e. durata expunerii la frig
21. Factorul ce influeneaz prognosticul unui ars este:
a. lipsa unui control periodic
b. vrsta intre 60-70 ani
c. talia
d. greutatea
e. insuficiena respiratorie acut
22. Leziunea local de arsur a fost schematizat de ctre Jackson astfel:
a. o zona punctiforma albicioasa
b. o zon central caramelizarea glucidelor
c. o zon central necroz de coagulare
d. o zon de hipotermie
e. o zon intens colorata violaceu
23. Care este elementul clinic ce defineste degerturile de gradul II:
a. edem aprut la nivelul membrelor
b. flictene cu coninut clar si abolirea sensibilitii tactile, termice i dureroase
c. hipertermie locala
d. necroz profund
e. flictene cu coninut sangvinolent
24. Din punct de vedere etiologic, arsurile pot fi produse de urmtorii ageni chimici cu
EXCEPIA:
a. solutii de acid clorhidric
b. ageni desicani
c. ageni corozivi
d. raze Roentgen
e. ageni citotoxici.
RASPUNSURI ARSURI I HIPOTERMIE
1. C
2. E
3. E
4. D
5. D
6. C
7. D
8. B
9. C
10. D
11. E
12. A
13. A
14. C
15. B
16. A
17. A
18. B
19. D
20. A
21. E
22. C
23. B
24. D
COLECISTITA
1. Care este localizarea abdominala cea mai frecventa in colica biliara:
a. epigastru
b. hipocondrul stang
c. hipocondrul drept
d. mezogastru
e. fosa iliaca dreapta
2. Tratamentul chirurgical in colecistita litiazica consta in:
a. gastrectomie
b. colecistectomie
c. apendicectomie
d. colectomie
e. omentectomie
3. Cum se numeste bacteria implicate in patologia ulcerului gastroduodenal?
a. streptococ
b. stafilococ
c. pneumococ
d. helicobacter
e. klebsiela
4. Durerea in apendicita acuta este localizata abdominal, cel mai frecvent in:
a. hipocondrul stang
b. hipocondrul drept
c. hipogastru
d. fosa iliaca dreapta
e. fosa iliaca stanga
5. Tratamentul chirurgical in apendicita acuta consta in:
a. colectomie segmentara
b. hemicolectomie dreapta
c. splenectomie
d. colecistectomie
e. apendicectomie
6. Care este investigatia paraclinica cea mai utila in ulcerul gastroduodenal?
a. bronhoscopia
b. colonoscopia
c. rectoscopia
d. gastrofibroscopia
e. cistoscopia
7. Care este varianta anatomopatologica a apendicitei acute cu cel mai mare potential de
perforatie:
a. catarala
b. subdurala
c. flegmonoasa
d. pericecala
e. gangrenoasa
8. Care este varianta de abord minim invaziv pentru colecistectomie?
a. colecistectomie clasica
b. colecistectomie unilateral
c. colecistectomie laparoscopica
d. colecistectomie superioara
e. colecistectomie progresiva
RASPUNSURI COLECISTITTA
1. C
2. B
3. D
4. D
5. E
6. D
7. E
8. C
INFECIILE CHIRURGICALE
c. indirect
d. complementar
e. cu sau fara interesare osoasa.
16. Care sunt etapele mecanismului de cicatrizare al plgilor:
a. faza de inflamaie si faza de proliferare
b. faza germinativ si faza de cicatrizare
c. faza de refacere tegumentara si osoasa
d. faza de refacere vasculara
e. faza de temporizare si reepitelizare
17. Traumatismele nchise (contuziile) se pot clasifica dup intensitatea agresiunii n:
a. Catastrofale sau cu risc vital
b. superficiale (uoare) si profunde (grave).
c. delimitate si fr importan;
d. ale fetei si membrelor;
e. toracale sau abdominale
RASPUNSURI TRAUMATISME PRI MOI
1. C
2. E
3. D
4. B
5. D
6. D
7. C
8. D
9. A
10. B
11. D
12. B
13. E
14. A
15. B
16. A
17. B