Curs 2 Drept penal

9 oct 2014

Evolutia dreptului penal

Stiinta dreptului penal reprezinta ansamblul de teorii conceptii,
dezvoltate in jurul institutiilor dreptului penal. Stiinta dreptului penal este
reflectata de lucrarile scrise in clarificarea institutiilor de drept penal.
Codul penal, legile penale, legile special care cuprind dispozitii penale sunt
exemple care se include in dreptul penal ca ramura de drept.
Evolutiia stiintei dr penal a reprezentat si evolutia dreptului penal.
De-a lungul timpului ratiunea dreptului de a pedepsi, clarificarile aduse
notiunii de pedeapsa, studiul privind cauzele infractionalitatii au facut
obiectul stiintei dreptului penal si in raport de conceptiile adoptate cu
privire la aceste subiecte s-au dezvoltat scoli de drept penal.
Conceptiile referitoare la infractiune, infractor si pedeapsa sunt cele
care diferenteaza scolile de drept penal. Aceste conceptii si-au gasit
reflectarea in legislatie si au explicat solutiile adoptate in ceea ce priveste
natura sanctiunilor, modul in care era conceputa in infractiunea, garantiile
oferite persoanelor care erau implicate intr-un raport juridic de drept
penal.
Caracterul profund vatamator al infractiunilor a determinat
intotdeauna societatea sa reactioneze. Reactia sociala se dorea a fi cat
mai eficienta si avea ca scop diminuarea acestui fenomen infractional.
Mijloacele prin care s-a incercat diminuarea fenomenului infractional au
fost diverse : de la o reactie egala cu cea produsa prin infractiune si pana
la ceea ce astazi intelegem prin justitia restaurativa. Fiecare societate a
reflectat insa asupra modalitatii in care ar putea fi mai eficienta actiunea
de reprimare a infractiunii. Legea talionului considera ca vinovatul
trebuia sa fie adus in aceeasi stare ca victima. Unul dintre precepte,
celebrul ochi pt ochi ne arata insa ca aplicand legea talionului s-ar fi ajuns
mai putin la o societate bazata pe idea de dreptate si mai mult la o
societate cu grave probleme. Comunitatile aveau nevoie de membrii lor
pentru a se apara, pentru a putea sa produca cele necesare supravietuirii
asa incat legea talionului nu era eficienta.
In evul mediu fundamentul dreptului de a pedepsi nu mai decurgea
din idea de razbunare, fundamental dreptului de a pedepsi era legat de
ispasirea culpabilitatii de catre cel care savarsise fapta si decurgea de
1

asemenea din nevoia de a-l intimida pe cel care ar fi fost tentat sa

savarseasca infractiunile respective. Statul era cel care justifica orice
represiune prin apararea intereselor sale. Modalitatea in care s-a aplicat
aceasta conceptie a condus la diferente majore intre diverse comunitati in
aplicarea legii. Practic, legile nu descriau sanctiunile ramanand ca
judecatorul sa fie cel care legifera, stabilea intr-un caz concret care
era sanctiunea fara a avea un model legal privind sanctiunea aleasa de el.
Anumite categorii de sanctiuni erau aplicabile pt o anumita stare sociala.
Diferentele in aplicarea legii erau atata de mari incat de ex legitima
aparare nu putea fi invocata de anumite persoane. Legitima aparere este o
institutie a dreptului roman pe care o gasim in dreptul modern, un
exemplu de perpetuare a institutiei. Legitima aparare presupune faptul
ca poti sa respingi un atac cu o aparere egala ca cea a atacului =>
Apararea tb sa fie subsecventa atacului si sa existe o proportionalitate.
Caracterul profund injust, discriminatoriu, pedepsele inumane si
degradante au fost observate de filosofii perioadei dinaintea Rev
Franceze si s-au concretizat in ideile Scolii Clasice.
1.
-

Scoala Clasica denumire

data de scolile care au urmat care

s-au raportat la aceste conceptii ca fiind conceptiile de baza
Reflectata in toate codurile penale modern, dovada valabilitatea,
adevarul preceptelor pe care le-a sustinat
A aparut ca o reactie la arbitrariu si la abuz
Cartea fundamentala este cartea lui Cesare Beccaria o lucrare
succinta care exprima cu o claritate deosebita principiile
fundamentale ale dreptului penal si statului de drept asa cum le
intelegem si astazi
Despre infractiuni si pedepse reprezinta solutiile pe care
autorul le da infractiunilor din timpul sau
Arbitrariului instantelor de judecata Becarria le opune preeminenta
legii
Reactia lui Beccaria este, desigur, excesiva => nu permitea existent
limitelor de pedeapsa, exista o pedeapsa unica pentru fiecare
infractiune => judecatorul era obligat sa aplice legea
Pedeapsa = justa reparative a raului produs excludea posibilitatea
ca pedepsele sa fie inumane si degradante; a cerut inaluturarea
pedepselor care presupuneau mutilarea dar si a pedepsei cu
moartea.
Beccaria a reflectat si asupra infractiunii, care este sursa sa.
Considera ca e o alegere gresita, fiecare dintre noi avem
posibilitatea de a alege intre bine si rau. Cand libertatea de alegere
nu exista nu puteam fi trasi la raspundere penala.
Cerea publicitatea si contradictorialitatea procedurilor, pt ca fiecare
parte sa cunoasca apararile pe care le facea cealalta. Tortura nu face
2

altceva decat sa testeze rezistenta unei persoane si nu sa

demonstreze un adevar.
Doctrina clasica a fundamentat represiunea in acelasi timp
considerand ca odata ce pedeapsa era executata faptuitorul ar fi
inteles gravitatea faptei sale si nu ar fi savarsit alte infractiuni.

Limitari :
-

A vazut infractorul, infractiunea si pedeapsa ca entitati abstracte

Nu s-a preocupat de mediul de unde provine infractorul
Nu s-a preocupat de existenta unor limite de pedeapsa pt infractiuni

2.

Doctrina pozitivista

apare in societate bazandu-se pe

nevoia de a studia fenomenul infractional si cauzele sale

Scoala clasica a considerat ca sursa infractionalitatii o alegere
gresita ; scoala pozitivista se preocupa de sursa acestei alegeri
Scoala pozitivista considera ca alegerea gresita nu exista ci ca
oamenii sunt determinati in conduita lor => mediul e cel care ne
determina actiunile viitoare
Concluzia lor se baza pe observatie si neaga posibilitatea
persoanelor de a se schimba sub influenta educatiei
Scoala pozitivista 2 laturi
1. Sursa determinarii conduitei noastre e antropologica
suntem produsul ereditatii Cesare Lombroso
2. Suntem produsul mediului social Enrico Ferri
Studierea criminalitatii in Sicilia regiune f saraca a Italiei toamna,
tarziu se produce un val extrem de crescut de fapte de o gravitate
mica -> se savarseau din cauza saraciei, nu aveau cum sa treaca
peste iarna => vroiau sa fie tinuti de stat in inchisoare peste iarna
Influenta mediului nu poate fi negata in ceea ce priveste fenomenul
infractionalitatii
Ideile scolii pozitiviste au fost denaturate. Scoala pozitivista aprecia
ca suntem complet determinati in conduita noastra => fundamentul
represiunii il reprezenta nevoia de aparare a societatii =>persoanele
sa fie scoase din comunitate pt a se lua masuri de protectie =>
ANTE DELICTUM => nega garantiile liberatatii persoanei
promovate de scoala clasica

Doctrinele care au urmat au reprezentat o imbinare a celor doua scoli

=> se incerca sa se imbine fundamental represiunii cu garantiile
individuale. Masurile de siguranta nu sunt luate ante delictum,
modalitatea in care au fost incluse in legislatie respecta garantiile libertatii
persoanei, apar subsecvent comiterii delictului.
3

3.

Doctrine eclectice :

Terza Scuola scoala clasica teatru al crimei, totul era in

conventie
Scoala pozitivista zeu al crimei
Dreptul penal se orinteaza pe nevoia de reprimare universal a
fenomenului infractional => cooperare internationala

Stiintele penale au evoluat. Sanctiunile clasice esuasera => modalitati

alternative

4.Doctrinele apararii sociale

Doctrina apararii sociale subiective promovarea unui

sistem de masuri prin intermediul caruia faptuitorul sa fie
reintegrate in societate. Doctrina apararii sociale considera ca
in realitate nu faptuitorul neaga valorile societatii si societatea
e cea care il respinge pe cel care comite infractiunea. Din
aceasta rupture apare infractiunea => aceasta doctrina
propunea luarea unor masuri in afaraa dr penal care s ail
concilieze pe faptuitor si oscietate. Nu a avut o consacrare
legislative

Noua aparare sociala influenteaza intr-o masura cel putin

la fel de mare ca scoala clasica
Nu a negat rolul dr penal insa a considerat ca masurile prin care
societatea trebuie sa reactioneze impotriva fenomenului infractional
nu se pot limita la pedepse
A sustinut idea de personalizare a sanctiunii, de adaptare a
sanctiunilor in conformitate cu persoana celui care savarsise fapta
A reiterat conceptul subsituirii pedepsei inchisorii
Sec XIX - Franta si Belgia se discuta despre necesitatea unor
sanctiuni neprivative de liberatate
Sistemul probatiunii = suspendarea executarii pedepsei a aparut
pe baza conceptiilor dezvoltate atunci; In Franta si Belgia a fost
rezultatul unui demers filosofic, stiintific
Aceeasi institutie s-a bazat pe altceva in sua cizmar Don Augustus

Istoric legislativ. Codurile Penale

Codul 1865 primul cod penal roman

In ro primele coduri au corespuns nevoii de unificare legislativa, un
nou sistem politic a avut nevoia de lege
A repetat ideile scolii clasice reprezentand o adaptare a Codului
Penal Francez Codul Napoleon
Incriminarea si pedeapsa tb sa decurga din lege
Egalitatea in fata legii
4

Nu a preluat pedeapsa cu moartea de la francezi

Codul 1937 a trebuit sa corespunda atat perioadei de

dictatura regala cat si perioadei
Initial a reflecatta idei legate de umanismul sactiunii
Raspunderea persoanei juridice prin introducerea unor masuri de
siguranta
Modificat ijn 1938 pentru a corespunde dictaturii regale regim
represiv prin introducerea pedepsei cu moartea si prin scaderea
varstei de la care se raspundea penal
1948 introducerea analogiei o persoana putea s afie condamanta
chiar daca fapta ei nu era descrisa de lege pe baza unei asemanari a
periculozitatii acelei fapte cu o alta fapta descrisa de cod

Codul 1969 promulgat in 1968

Este expresia unei gandiri extreme de echilibrate in material
drepului penal
Vintila Dongoroz
Legea 301/2004 a fost abrogata inainte sa intre in vigoare
Legea 286/2009 codul penal actual
Tezele prealabile + expunerea de motive
Preia unele institutii ale codului penal anterior
Simplificat concursul de infractiuni si recidiva
Renuntarea la aplicarea pedepsei, amanarea pedepsei
Regandire a modului prin care se sanctioneaza minorii sistem
sanctionar bazat strict pe masuri educative

Principiile dreptului penal

Antoniu dr penal are 2 principii fundamentale : legalitatii si umanismului
NU exista un cadru unanim acceptat

1. Principiul egalitatii incriminarii si sanctiunilor

-

Infractiunea este unicul temei al raspunderii penale

Individualizarea sanctiunilor tb sa se faca in limitele prevazute de lege
Este interzisa aplicarea legii prin analogie

Stabilirea unor cause de nepedepsire

2. Principiul umanismului dreptului penal

5

3. Principiul egalitatii in fata legii penale

-

Nimeni nu este mai presus de lege

Interzicerea discriminarii este uneori explicita prin incriminarea faptelor
contarre

4. Raspunderea penala are un caracter personal

-

Dezbatut cand s-a disctutat introducerea raspunderii persoanei juridice ->

Raspundere bazata pe o vinovatie diferita de vinovatia persoanelor care o
compun
Codul penal actual a moduficat sistemul propus de legea 301/2004 sistem
care se baza pe raspunderea pt fapta altuita. Codul regl forme specifice de
participatie penala care sa permita tragerea la raspundere a complicelui, a
instigatorului pt fapta propie
Pt seminar : HG adoptare a tezelor prealabile a noului cod penal
Expunerea de motive a legii de punere in aplicare a noului cod penal